Conf. univ. dr. Ioana Nicoleta Abrudan Student Irina BEDRULE 2018 UNIVRITATEA BABEȘ -BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR… [618532]

UNIVRITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA

Lucrare de licență

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Ioana Nicoleta Abrudan

Student: [anonimizat]

2018

UNIVRITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA

Lucrare de licență

Percepția românilor asupra legalizării
consumului de droguri în România

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Ioana Nicole ta Abrudan

Student: [anonimizat]

2018

1
Cuprins
Listă de figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
Capitolul 1 – Clasificările și evoluția drogurilor ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.1 Drogurile – Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.2 Tipuri de droguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.3 Evoulția consumului de droguri și stituația actuală ………………………….. ………………………….. …. 11
1.3 Traficul și consumul de droguri în România ………………………….. ………………………….. ………. 15
Capitolul 2 – Comerțul cu droguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
2.1 Principalele surse ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2.2 Modalități de vânzare a drogurilor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
2.3. Economia subterană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.4 Traficul de droguri -element de crimă organizată ………………………….. ………………………….. ……. 21
Capitolul 3 – Intervenția puterii publice în problema drogurilor ………………………….. ……………………… 23
3.1. Legalizarea comerțului și consumului de droguri la nivel mondial ………………………….. ………… 23
3.2 Problema drogurilor în cadrul U.E. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
Listă de figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
Capitolul 1 – Clasificările și evoluția drogurilo r ………………………….. ………………………….. …………….. 5
1.1 Drogurile – Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.2 Tipuri de droguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
1.3 Principalele țări cumpărătoare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
1.4 Evoluția cererii de droguri la nivel național și internațional ………………………….. ……………… 11
1.5 Traficul și consumul de droguri în România ………………………….. ………………………….. ……… 13
Capitolul 2 – Comerțul cu droguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
2.1 Principalele surse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
2.2 Modalități de vânzare a drogurilor ………………………….. ………………………….. ………………… 15
2.3. Economia subterană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.4 Traficul de droguri -element de crimă organizată ………………………….. ………………………….. . 19
Capitolul 3 – Intervenția puterii publice în problema drogurilor ………………………….. …………………. 20
3.1. Legalizarea comerțului și consumului de droguri la nivel mondial ………………………….. …….. 20
3.2 Problema drogurilor în cadrul U.E. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Not Bold, Check spelling and
grammar, Pattern: Clear
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Not Bold, Check spelling and
grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Not Bold, Check spelling and
grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Not Bold, Check spelling and
grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted …
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar
Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default)
+Body (Calibri), 11 pt, Check spelling and grammar

2

3

Listă de figuri

Figură 1 – Prevalența consumului de droguri ilegale de -a lungul vieții, în funcție de regiune ……….. 129
Figură 2 – Consumul de canabis după anul 2010 în lume ………………………….. ………………………….. … 139
Figură 3 – Estimări ale consumului de cocaină și canabis în UE ………………………….. …………………. 1411
Figură 4 – Estimări ale consumului de MDMA și amfetamine în UE ………………………….. …………… 1511
Figură 5 – Harta lumii cu rețele de droguri ………………………….. ………………………….. ………………….. 1613

4
Introducere

“Din cauza dorinței de a scăpa din insipida viață cotidiană, din ce în ce mai mulți
oameni caută evadarea în opiu, hașiș, marijuana, cocaină, heroină… Toți acei care folosesc
aceste droguri obțin anumite senzații de clarvedere, de claraudiție etc… care le pot da iluzia
de a atinge stări de conștiință superioare. Dar s e înșală, și în timp își pierd chiar și propriile
facultăți intelectuale și își ruinează sănătatea”.1
În ceea ce privește originea cuvântului “drog”, avem de a face cu o etimologie destul
de controversat ă, astfel că, putem vorbi ca fiind atât de origine persană – droa, care semnifică
un miros înmiresmat, evreiască – rakab, termen care înseamnă parfum, cât și de origine
olandeză – droog, care în acestă limbă însemna substanță uscată.
Potrivit dicționarului f rancez “Larousse”, drogul este o substan ță psihotropă (adică o
substanță care se găsește în unele medicamente și produce efecte asupra psihicului uman2), care
este bineînțeles nocivă pentru sănătate și care, consumată fiind în afara unor prescripții
medica le poate conduce la ceea ce numim : dependen ța de droguri.
Dintr -o altă perspectivă, în Dicționarul explicativ al limbii române, drogul este definit
ca fiind : “ acea substanță de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuințează la
prepararea unor medicamente și ca stupefiant ”.3
Sensul clasic al acestui termen este considerat a fi cel dat de către Organizația Mondială
a Sănătății , în care drogul este privit ca “acea substa nță care, odată absorbită de un organism
viu, îi poate modifica una sau mai multe dintre funcțiile acestuia din urmă ”.4
Potrivit documentelor internaționale, prin aceste substanțe (droguri), se înțelege
“stupefiantele supuse controlului internațional, prin Convenția Unică privind Stupefiantele” și
“substanțele psihotrope l căror control internațional este prevăzut de Convenția privind
Substanțele Psihotrope ”.5
În ceea ce privește substanțele psihotrope, acestea sunt substanțe sintetice, ca de
exemplu medicamentele și drogurile, sau sunt produse naturale, cum ar fi marijuana și coca,
care în mod automat influențează sistemul nervos, producând modificări la nivelul conștiinței,
funcțiilor psihice (atenție, memorie, percepție, limbaj), stărilor emoționale ale oamenilor și
comportamentului acestora. Unele substanțe psihotrope act ivează sistemul nervos și funcțiile
psihice, pe când altele îi diminuează activitatea.6
Există un aspect extrem de im portant al tuturor conceptelor legate de traficul și
consumul de droguri, acesta fiind reprezentat de “argou” . Potrivit Dic ționarului explicativ al
limbii române, în sens larg, argoul este definit ca fiind “acel limbaj conventional, folosit de
către un anumit grup social de indivizi, pentru a nu fi înțeleși de către restul societății și în
special de către autorități”.7
Omenirea a intrat în cel de -al treilea mileniu cu greutăți mari, conflicte și războaie, în
domeniile ecologic, economic, politic și social, și de asemenea cu unele probleme majore, cum
ar fi creșterea toxi comaniei, abuzul de droguri și narcobusinessul, adică afacerile cu d roguri.
Din nefericire, aceste probleme, pe zi ce trec, adună tot mai multe victime, lăsând de cele mai
multe ori răni adânci, vieți distruse și destine mutilate.8

1 Omraam Mikhael Aivanhov, http://autori.cita tepedia.ro/de.php?p=5&a=Omraam+Mikhael+Aivanhov , citat clasic
2 Dictionnaires de français, http://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/drogue/26827?q=drogue#26694
3 Dicționarul explicativ al limbii române, https://dexonline.ro/definitie/drog
4 J. Drăgan, Aproape totul despre… droguri , 1994
5 J. Drăgan, Aproape totul despre… droguri , 1994
6 Dr. Daniel Paul, Psihiatru, //www.psihiatrudanielpaul.com/news/ce -trebuie -sa-stii-despre -medicame ntele -psihotrope , 2015
7 Dicționarul explicativ al limbii române, https://dexonline.ro/definitie/argou
8 E. Hasanov, Infracționalitatea în domeniul drogurilor și lupta împotriva ei în Uniunea Europeană ,2006,pag.9

5
Substanțele și plantele care sunt prevăzute în convențiile internaționale, la care
România e ste parte, atât ca stupefiante sau ca psihotrope, precum și preparatele acestora, care
pot fi foarte periculoase bineînțeles pentru sănătatea populației, datorită efectelor pe care
acestea le pot produce, sunt interzise prin lege și sunt incluse în sfera t raficului de droguri.
Traficul de droguri include în sfera acestuia mai multe operațiuni ilicite (ilegale, incorecte,
necinstite): cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerțul, distribuția, transportul,
deținerea, oferirea, transmiterea, inter medierea, achiziționarea, utilizarea, importul, exportul și
tranzitul pe teritoriul național ale plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante sau
psihotrope.9
Organizațiile care produc și fac comerț ilicit cu substanțe psihotrope și psihoactive își
permit să dețină mii de hectare de pământ arabil pentru culturile de plante opiacee, mii de
angajați pentru întregul proces de fabricare a drogurilor, armate pentru asigurarea protecției,
specialiști în domeniul chimiei, informaticii, și economiei, mijloa ce de transport diverse, (chiar
și minisubmarine).10
Cu cât numărul de consumatori și de cei care au ales să câștige bani din traficarea
stupefiantelor este mai mare, cu atât numarul de șomeri crește (pentru că se îndepărtează sau
sunt îndepărtați din cadrul unei societăți și a principiilor acesteia, fie că ajung la fapte penale
sau din motive medicale), iar economia subterană se dezvoltă cu toate celelalte implicații de
nivel politic și economic (corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, și investiț ii „negre”).11
Cu siguranță fiecare persoană cunoaște sau măcar a auzit de “problemele” produse de
către consumul și dependența de droguri, însă probabil nu mulți dintre aceștia cunosc și unele
beneficii pe care substanțele aflate în acestea le -ar produce asupra organismului și psihicului
uman, legalizarea fiin d astfel un subiect profund dezbătut mai ales în România în ultimul timp.
Legalizarea marijuanei este astfel susținută inclusiv de către Leon Dănilă, medic specialist
neurochirurg la Spitalul "Gh. Marinescu" din București. Acesta a propus și chiar afirma l a
începutul lunii februarie a anului 2018 că va susține achiziția acestei plante în farmacii.
Indeea doctorului Dănilă nu este una nouă, marijuana fiind folosită în scopuri
medicinale pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA și unele probleme neurologice și este
deja legalizată în țări precum Austria, Cehia, Danemarca, Croația sau Italia, în timp ce în
Spania, Olanda și în unele state americane este legală chiar folosirea în scopuri recreative a
acestui drog ușor. Statisticile ONU arată că acea stă plantă psihoactivă este consumată de peste
250 de milioane de persoane la nivel mondial.12
Printre alte așa -numite le beneficii pe care această plantă care se dorește a fi legalizată
și în țara noastră, se pot enumera următoarele : este considerată un pro dus terapeutic care
previne orbirea cauzată de glaucom, ameliorează crizele de epilepsie, stopează răspândirea
cancerului, ameliorează anxietatea și încetinește progresul bolii Alzheimer.13
Este de notat faptul că “legalizarea marijuanei poate reduce crimin alitatea și atrage
taxe la bugetul de stat ”, pot rivit celor de la Businessweek.14
Privitor la scopul realizării prezentei lucrări, se dorește prezentarea, explicarea cât mai
în detaliu atât a faptelor pozitive cât și a celor dăunătoare, cunoașterea, înțelegerea și formarea
unei păreri în legătură cu elementele luate în considerare până acum și din acest punct în
continuare, adică a substanțelor analizate -drogurile și percepția oamenilor, românilor în acest
caz, despre legali zarea acestora în țara noas tră, această percepție putând fi observată după o
analiză suficient de detaliată și obiectiv examinată.

9 Referat, Fenomenul drogurilor în România
10 Referat, Tendințe în producția mondială de droguri
11 Recenzie, ECONOMIA SUBTERANĂ -Traficul și consumul de droguri, 2005
12 Ancuța Paraschivoiu, www.bugetul.ro/legaliza -marijuana -romania -propunere -neasteptata -senator -pnl, 2018
13 Business Insider, 2013
14 Bloomberg -Businessweek, Statele Unite ale Americii, 2013

6
Formatted: Justified, Indent: First line: 1,25 cm, Space
After: 0 pt, Line spacing: single

7
Capitolul 1 – Clasificările și evoluția drogurilor

1.1 Drogurile – Scurt istoric

Primele documente scrise despre consumul de droguri sunt întâlnite la Herodot care a scris
despre geto -daci că aruncau semințe de canabis pe niște pietre încinse. Se scrie despre călușari,
celebrii dansatori, că aceștia mâncau frunze de pelin, înainte să s e urce pe scenă și să danseze,
datorită faptului că această plantă puternic amăruie și mirositoare le oferea puterea și forța de
a realiza salturi de până la câțiva metri în înălțime.
Tocmai din timpuri vechi, oamenii au cunoscut însușirile drogurilor. Ac este substanțe erau
utilizate în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor enigmatice , în scopuri terapeutice, dar
și pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere consecințele pe care drogurile le au asupra
a tot ceea ce înseamnă omul și organismul acestuia. Așadar , încă de acum 7.000 de ani, macul,
din care se producea opiul și derivatele sale, era me nționat în tăblițele sumerienilor din regiunea
Mesopotamia.15
Este de precizat că în trecut, medicamentele nu erau folosite la fel ca în zile le noastre, prin
recomandări general valabile, ci erau realizate special pentru fiecare pacient în parte, fapt care
ducea la tratamente personalizate pentru fiecare pacient în parte .
În perioada anilor 1500 apar menționări ale can abisului, însă la început nu pentru efectele
sale psihotrope. Tot atunci, planta de cânepă a fost folosită pentru a crea textile, dar de
asemenea a fost utilizată și în scopuri medicinale, mai ales pentru tratarea durerilor de cap .
După un timp, e uropenii au avut intrare și acces către tot mai multe plante cu efect energizant,
printre care tutunul, ciocolata, dar și frunzele de coca .16
Legat de istoria drogurilor în România, istoricul și antropologul Andrei Oișteanu , a studiat
acest lucru și a scris un articol destul de cuprinzător despre acest fenomen. Unul dintre motivele
pentru care acest fenomen a fost mai puțin adoptat în țara noastră în vremurile trecute , este
acela că atât homosexualitatea cât și consumul de droguri , erau pe timpurile comunismului
prilej de șantaj asupra persoanelor implicate.
În secolele al XVII -lea și al XVIII -lea, mătrăguna se punea în mâncarea sau băutura femeii
sau a bărbatului pe care îți doreai să o/îl c ucerești, și mai mult decât acest lucru, această plantă
se punea și în butoiul cu băutură al cârciumarului.
Primele documente scrise despre consumul de droguri sunt întâlnite la Herodot care a scris
despre geto -daci că aruncau semințe de canabis pe niște pietre încinse. Se scrie despre călușari,
celebrii dansatori, că aceștia mâncau frunze de pelin, înainte să se urce pe scenă și să danseze,
datorită faptului că ace astă plantă puternic amăruie și mirositoare , le oferea puterea și forța de
a realiza salturi de până la câțiva metri în înălțime.
Soldații lui Dimitrie Cantemir în timpul războiului, primeau porții de opiacee, iar soldații
nemți , primeau porții de pervitin (este unul din drogurile psihostimulente produse, din anul
1938, de firma germană Temmler, din Berlin, pe bază de Metamfetamină c are a fost utilizat în

15 Asociația Profesorilor din România, http://www.asociatia -profesorilor.ro/droguri -scurt -istoric.html , 2010
16 Roxana Ruscior, De la medicamente la droguri ilegale. Istoria consumului de plante halucinogene, 2014 Commented [IA1]: Alt titlu
Commented [IA2]: Rânduri libere inainte si dupa titluri.
Le-am pus eu
Formatted: Indent: First line: 0 cm
Formatted: Not Strikethrough
Formatted: Not Strikethrough, Not Highlight

8
timpul celui de al doilea război mondial, fiind un fel de cocaină care anul a frica, stresul, foamea,
setea).17
În secolele al XVII -lea și al XVIII -lea, m ătrăguna se punea în mâncarea sau băutura femeii
sau a bărbatului pe care îți dor eai să îl cucerești, și mai mult decât acest lucru, această plantă
se punea și în butoiul cu băutură al cârciumarului.
Se pare că însuși Mircea Eliade , istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor
român a consumat droguri precum opium și canabis deoarece acestea îi ușurau meditația.
Despre poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul român, Alexandru Macedonski se scrie că
lua pilule de hașiș . Inclusiv p oetul Ion Barbu scria într -o scrisoare a sa despre plăcerea pe care
o are în a consuma substa nțe cum ar fi eterul pe care îl consuma zilnic și cocaina, consumată
în fiecare săptămână.
Legat de istoria drogurilor în România, istoricul și antropologul Andrei Oișteanu a studiat
acest lucru și a scris un articol destul de cuprinzător despre acest fenomen. Unul dintre motivele
pentru care acest fenomen a fost mai puțin adoptat în țara noastră în vremurile trecute este acela
că atât homosexualitatea cât și consumul de droguri erau pe timpurile comunismului prilej de
șantaj asupra persoanelor implicate.
România, prin așezarea geografică pe care o are, este o țară de tranzit între Orientul
Mijlociu și Europa de Vest, care a devenit și ea consumatoare. Cei care se ocupă de vânzarea
substanțelor le -au răspândit încetul cu încetul și prin baruri, discoteci, și chiar la colțul străzii.
Rezultate ale cercetărilor arată că traficul de droguri a devenit în zilele noastre cea mai rentabilă
afacere din țară, afacere de pe urma căreia se câștigă sume foarte mari de bani.

1.2 Tipuri de droguri

Conform Asociație Națion ale Antidrog România, drogurile se pot clasifica în trei
categorii din punct de vedere al efectului pe care acestea le au asupra organismului și creierului
uman18, astfel :
1) Prima categorie este cea a d roguri lor care inhibă activitatea sistemului nervos central, acestea
sunt substan țele care au î n comun capacitatea de a scădea funcționarea în parametrii normali a
creierului și pot provoca reacții de la dezinhibare până înclusiv la starea de vomă. În acestă
catego rie se includ următoarele substanțe: alcoolul, opiaceele opiacee (cum ar fi morfina și
heroina), tranchilizante le și somniferele.
2) A doua categorie de droguri este cea care stimulează activitatea sistemului nervos central, aceste
substanțe accelerează funcționarea normală a creierului , inducând o stare de excitație care poate
duce de la insomnie până la hiperactivitate. Acestă categorie include: amfetamina, cocaina,
nicotina, cafeina și substanțele antidepresive.
3) A treia categorie de droguri este cea a drogurilor care perturbă activitatea sistemului nervos
central, ace astă categorie este cea mai periculoasă și dăunătoare, și este reprezentată de acele
substanțe care perturbă modul și firesc de funcționare al creierului, dând astfel naștere la
percepții d eformate și ducând până la halucinația consumatorului. Printre substanțele cele mai
cunoscute specifice acestei categorii se numără : hașișul, marijuana și ecstasy.
În ultima vreme se discută tot mai des despre stupefiante, substanțe stupefiante , care sunt
denumite generic – droguri, precum și despre gradul de dependență pe care îl au asupra
organismului. Deși unii sunt consumatori înrăiți, mulți dintre aceștia nu știu că inclusiv alcoolul
și tutunul fac parte din categoria drogurilor, iar efectele acestora asupra corpului uman sunt și

17 Wikipedia Enciclopedia Liberă , https://ro.wikipedia.org/wiki/Pervitin
18 Asociația Națională Antidrog România, http://www.infodrog.ro/clasificaredroguri.html Commented [IA3]: o/îl
Formatted: Not Highlight
Formatted: HighlightCommented [IA4]: sa fie toate articulate in enumerare,
sau toate nearticulate
Formatted: Strikethrough, Highlight
Commented [IA5]: deci toate cele trei categorii de droguri
se numesc stupe fiante?

9
ele negative. În plus de asta, sevrajul provocat de către tutun poate fi la fel de intens ca cel pe
care îl produce lipsa de la cocaină uneori .19
În continuare, vor fi prezenate mai în detaliu cele mai cunoscute și importante feluri de
substanțe stupefiante, de la aclool și tutun, până la cocaină și heroină.
a) Alcoolul – acesta produce acțiuni asupra creierului, la fel ca un factor
dezinhibator dacă este consumat în cantit ățati mo derate, îns ăa odată cu
consumul și administrarea lui în cantități prea mari, substanța din
componența acestuia devine un factor depresiv al sistemului nervos central.
Statisticile spun că cel puțin 25% dintre tineri au recunoscut că au consumat
alcool în exces cel puțin o dată în viață pâna la vârsta maturității.20

b) Tutunul – planta de tutun face parte din familia solanace elor, a cărei
principală specie, Nicotiana tabacum, oferă tutunul de prizat, mestecat sau
fumat. Tutunul este realizat din frunze de tabac, principalul drog fiind
nicotina pe care o conține. Frunza de tutun conține o otravă puternică,
nicotina, din care 30 -60 mg sunt de ajuns pentru a provoca moartea unui
bărbat.21 Fiecare inhalare conține 4000 de substanțe chimice, 43 fiind
cancerigene. Fumatul pasiv este reprezentat de fumul de țigară inhalat de
nefumător. Și acesta duce la inhalarea unor substanțe dăunătoare și poate
cauza iritația ochilor, dureri de cap și tus e și multe alte afecțiuni ale
organelor.22
c) Cofeina – și acestă substanță este încadrată în categoria drogurilor, catalogată drept un drog
periculos, fiind cel cu cea mai puternică acțiune psihoactivă din câte există. Aceasta are acțiuni
în mod direct asupr a sistemului nervos central, dând imediat o stare de luciditate în gândire și de
înlăturare a oboselii. Cofeina stimulează eliberarea cantităț ii de zaharuri stocate în stomac –
explicând înviorarea produsă de cafea, cola și ciocolată (cei trei m ariare „C” ai cofeinei).23

d) Ciupercile – Ciupercile halucinogene conțin substanțte care dau unele
stări psihedelice24 (care evocă viziuni, halucinații, vise produse prin
drogare) . Efectul ciupercilor durează de obicei între 3 și 7 ore, în funcț ie de
doza care a fost consumată, metoda de preparare ș i metabol ismul persoanei
consumatoare, și apare după apoximativ o oră de la administrare.25

e) Steroizi i – 70% dintre persoanele care recurg la tratamente pe bază de
steroizi , se expun unui risc extrem de mare în ceea ce priveș te efectele
adverse ale acestora, cum ar fi : cancer al ficatului; sterilitate; agresivitate;
depresii; acnee , problemele cardiovasculare, oprirea creșterii în înalțime ,
pierderea sau scăderea libidoului.26

19 i.MEDIC.ro, http://www.i -medic.ro/tutun -alcool -droguri/clasificarea -drogurilor -si-efectele -acestora
20 i.MEDIC.ro, http://www.i -medic.ro/tutun -alcool -droguri/clasificarea -drogurilor -si-efectele -acestora
21 Direcția de sănătate publică Bistrița -Năsăud, http://dspbn.bistrita.ro/wp -content/uploads/declaratii/Descrierea –
drogurilor.pdf
22 C. Vasile, Dependența de tutun, alcool și droguri, http://www.despresuflet.ro/forum/dependenta -f20/dependenta -de-tutun –
alcool -si-droguri -t26.html, 2009
23 Flamura verde, https://flamuraverde.wordpress.com/2011/05/12/cofeina -este-un-drog/ , 2011
24 Dicționarul explicativ al limbii române, https://dexonline.ro/definitie/psihedelic
25 Chaos Lore, Top 10 Droguri si efectele lor , www.metalhead.ro/articole/top -10-droguri -si-efectele -lor-aid88005 , 2010
26 i.MEDIC.ro, http://www.i -medic.ro/tutun -alcool -droguri/clasificarea -drogurilor -si-efectele -acestora
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Strikethrough
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Strikethrough, Highlight

10
f) LSD – dietilamida acidului lisergic 25 este o pulbere albă, care nu are
miros și care este consumată pe cale orală . Efectele consumului durează
între 5 și 12 ore ș i pot fi oprite prin administrarea a 50 mg de clorpromaz ină.
Drogul L SD se comercializează sub formă de praf pe carduri de 1×0,8 cm
care conț in aproximativ 100 -200 Mg . De obicei provoacă dependență
persoanelor cu o personalitate slabă.27

g) Ecstasy – este un drog ilegal ce se prezintă sub forma unor tablete sau
capsule, care se înghit sau se prizează28 (se trag pe nas). Denumirea chimică
a drogului în stare pură 3,4 metilendioximetamfetamină . Denumirea
chimică a drogului în stare pură este 3,4 metilendioximetamfetamină .
Drogul este prezentat variabil, de la capsule maro, albe sau roz sau
combinate roșu cu negru sau roșu cu galben, unele pastile putând conține
logouri. Ecstasy poate fi regăsit și sub formă de praf și, uneori, sub formă
de cr istale.29

h) PCP – Fenciclidina, face parte din grupa anestezicelor, acest drog fumat,
prizat sa u înghițit , având efecte haluginogene, blocând receptorii de durere
și afect ând centri i motori . Este unul dintre cele mai periculoase
halucinogene.30
i) Amfetaminele – sunt stimulente ale sistemului nervos central care au
apărut în anul 1930 ca un remediu contra congestiei nazale și produc efecte
care seamănă cu cele ale adrenalinei . Acestea sunt prezentate sub forma
unei pulberi albe sau a unui lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului.
Modul de consumare al acestora este fie oral, fumate, prizate sau sub formă
de injectabil.31

j) Opiu l – este un narcotic obținut din seva semințelor de mac neajunse la
maturitate. Conține 10% morfină, un alcaloid folosit în producerea
heroinei. Este consumat fumat sau mestecat.

k) Morfina – este substanța activă a opiaceelor produsă din plante și este
folosităa ca și analgezic în domeniul farmaceutic. Prezintă proprietăți
similare cu ale heroinei în ceea ce privește toxicitatea, instalarea toleranței
și dependenței.

l) Heroina – reprezintă un derivat al morfinei, dezvoltat inițial pentru a trata
crizele de abstinență create de morfină. Are un efect sedativ, făcând parte
dintre drogurile mortale.

27 Asociația Pentru Prevenirea și Combaterea Consumului de Droguri și a Violentei în Familie – "AQUILA" Piatra Neamț,
http://consiliere -antidrog.ro/tipuri.html
28 Dicționarul ex plicativ al limbii române, https://dexonline.ro/definitie/a%20priza
29 Romanian Harm Reduction Network, Ecstasy/MDMA, http://rhrn.ro/ro/resurse/informatii -despre -droguri/ecstasymdma/
30 Chaos Lore, Top 10 Droguri si efectele lor , www.metalhead.ro/articole/top -10-droguri -si-efectele -lor-aid88005 , 2010
31 Asociatia De Lupta Antidrog * A.M.A *, http://www.antidrog.winnity.ro/clasificare.html
Commented [IA6]: Lipseste verbul din propozitie
Commented [IB7R6]:
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Not Highlight

11
m) Cocaina – este un drog incitant la fel ca "amfetamina”, apărut în 1860,
și are efecte devastatoare: cons umatorii își pierd rațiunea , le este “ars”
creierul, au idei fixiste, halucinații și devin paranoici. Cocaina se are
diverse forme: Basuca cocain ă pastă, poate fi fuma tă ca atare sau î n amestec
cu tabac sau marijuana, Cocaina hidroclorică -cocaina de stradă , este
amestecată cu diluanți și poate fi injectată sau prizată , fiind solubil ă în apă.

n) Crack ul – numele acestui drog provine de la zgomotul pe care îl produce
în timpul încălzirii și afumării cocainei prin conducte sau alte instrumente
similare, împreună cu amoniac sau praf de copt și sodă, pentru a se obține
un drog cu efecte superioare cocainei. Rezultatul procesului este poartă
denumirea de crack și încă de la primul consum provoacă dependență.32

o) Canabisul – este o plantă menționată într -un tratat de botanic datând din
secolul XX î.Hr. Canabisul seamănă cu tutunul, a jungând până la șase metri
înalțime; pricipalul compus al său are un rol asemănător substanțelor
chimice naturale secretate de creier și care acționează la nivelul sistemului
nervos central.33
 Cânepa indiană – este răspândită în toate colțurile lumii, fiind consumată
de aproximativ 1 50 de milioane de oameni. Planta este bogată în fibre și este cultivată pentru
producerea uleiului, materialelor textile și hrană pentru animale. Proprietățile descoperite au fost
în frunze (marijuana) și în rășina plantei (hașiș), aceste proprietăți fiind psihoactive, menționate
fiind în paragraful anterior. În zonele de stepă ale Asiei Centrale și în Nord -Vestul Chinei se pot
întâlni cele mai întinse culturi de acest tip.34
În rândurile anterioar e e, au fost prezentate la modul general, însă cu informații de bază,
cele mai cunoscute și consumate tipuri de substanțe stupefiante, urmând ca în subcapitolul
următor să observăm mai în detaliu principalele țări care le consumă.

1.3 Principalele țări cumpărăto areEvoulția consumului de droguri ș i
stituația actual ă
1.3
Este suficient de cunoscut și de imaginat faptul că în ceea ce privește substanțe precum
tutunul, alcoolul și cofeina, consumul acestora este în deplină creștere, fiind într -o oarecare
măsură legal și nerestricționat. Există și unele excepții privind acest e droguri, astfel, în anul
2016 președintele unei țări din Asia Centrală – Turkmenistanul “a interzis vânzarea țigărilor,
iar magazinele care încalcă această lege și vând în mod ilegal țigări vor primi amenzi ș i de
până la 1200 de lire sterline”.35
O altă țară din categoria în care aceste substanțe sunt interzise este Arabia Saudită, țară în
care alcoolul este interzis. Deși oamenii au încercat introducerea băuturilor în această țară,
încercările lor au eșuat , iar conform celor relatate de către un site international de știri 36,
pedepsele nu erau deloc ușoare pentru cei care erau prinși cu alcool, aceștia fiind pedepsiți pr in
biciu ire și chiar închisoare.

32 Asociația Pentru Prevenirea și Combaterea Consumului de Droguri și a Violentei în Familie – "AQUILA" Piatra Neamț,
http://consiliere -antidrog.ro/tipuri.html
33Asociatia De Lupta Antidrog * A.M.A *, http://www.antidrog.winnity.ro/clasificare.html
34 Alain Labrousse, Geopolitica drogurilor , 2007, pag. 34 -35
35 Știrile Pro TV, https://stirileprotv.ro/stiri/international/tara -care-va-interzice -fumatul -si-vanzarea -de-tigari -pe-intreg –
teritoriul -ce-risca -cei-care-incalca -legea.html , 2016
36 The Independent, www.independent.co.uk/news/world/asia/saudi -arabia -alcohol -laws-smuggle -a6846281.html , 2016
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Not Strikethrough
Formatted: Highlight
Formatted: Left, Space Before: 2 pt, Line spacing:
Multiple 1,08 li, No bullets or numbering
Formatted: Font: 13 pt
Formatted: Font: 13 pt, HighlightCommented [IA8]: Ar fi mai bine sa il intitulam Evulția
consumului de droguri si stituația actuala, si sa unesti acest
subcapitol cu urmatorul
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 13 pt,
Bold, Font color: Text 1
Formatted: Font: 13 pt, Not Strikethrough
Formatted: Font: 13 pt, Not Strikethrough
Formatted: Font: 13 pt

12
Inclusiv bine -cunoscuta băutură energizantă Red Bull, cu un conținut de 30 mg de cofeină
per 100 ml de băutură, a fost interzisă pe piața din mai multe țări printre care Franța și
Danemarca , datorită efectelor negative pe care împreună cu celelalte substanțe pe care o
conține le au asupra organsmului uman . “Amestecul de alcool cu Red Bull se transformă într –
o ‘bombă mortală’ care atacă în mod direct ficatul, distrugând anumite zone care nu se mai
refac niciodată .”37
Potrivit unui raport american, Rom ânia este țara drogurilor, iar consumul unor substanțe
precum ecstasy și heroină se află într -o tendință ascendentă. Potrivit respectivului raport al
Departamentului de Stat referitor la strategia internațională pentru controlul narcoticelor din
anul 2008, “România nu este o sursă majoră de droguri ilicite, ci servește ca țară de tranzit
pentru narcotice, aflată pe ruta consacrată a Balcanilor de Nord, care este folosit ă pentru
transportul derivatelor opiacee – precum opiu, baza de morfină și heroină – din Afganistan
către Europa Centrală ș i de Vest ”. 38
Peste jumătate din populația țării cunoaște o serie de substanțe stupefiante , acestea fiind :
heroina -91,1%, cocaina, în procent de 89%, canabisul -77,9%, ecstasy -57,6% și solvenți, într –
un procent de 53,7%.39
În România se realizează frecvent raporturi și studii privind consumul de stupefiante de
către Agenția Națională Antidrog, iar în urma raportului realizat în anul precedent respectiv
2017, în România canabisul este în topul celor mai consumate droguri, urm at de substanțele
crack și LSD (câte 0,7%), ecstasy (0,5%), ciupercile halucinogene (0,4%), heroina și
amfetaminele (câte 0,3%).40
Dintr -un studiu realizat de
Observatorul Român pentru Droguri și
Toxicomanie, din cadrul Agenției
Naționale Antidrog în anul 2004 , se
poate observa rata consumului de
droguri din România în fruncție de
regiunile țării. Astfel, în toate regiunile
țării există consumatori de canabis, cei
mai mulți fiind în București -3,8%,
urmați de cei din Transilvania, în
procent de 2,8% și Oltenia -2,1%. În ceea
ce privește consumul de ecstasy, din nou
primul loc este ocupat de București cu
un procent de 1,3%, Oltenia -0,6% și
regiunea Transilvania, cu un număr de
conumatori de 0,2%. În cazul
amfetaminelor, în anul 2004 doar în
București și Transilvania au fost
înregistrați conumatori ai acestei
substanțe. Și cocaina este consumată la un nivel ridicat, primele regiuni cu consumatori
principali fiind București, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Transilvănenii în anul 2004 au

37 Adrian Bilanici, RED BULL – Aripi… spre moarte? În FRANȚA si DANEMARCA a fost interzisă băutura mortală ,
http://www.adrianbilanici.ro/red -bull-aripi-spre-moarte -in-franta -si-danemarca -a-fost-interzisa -bautura-mortala/
38 Ziare.com, http://www.ziare.com/social/capitala/raport -american -romania -tara-drogurilor -255174 , 2008
39 Observatorul Român pentru Droguri și Toixicomanie,
https://view.officeapps.live.c om/op/view.aspx?src=http://www.upm.ro/career_center/EVENIMENTE_CCOC/ANTIDROG/
STATISTICA%20SITUATIE%20DROGURI%20PE%20REGIUNI.doc , 2004
40 Agenția Națională Antidrog, http://www.an a.gov.ro/rapoarte%20nationale/sinteza_RN_2017.pdf , 2017
Figură 1 – Prevalența consumului de droguri ilegale de -a
lungul vieții, în funcție de regiune
Sursă : Agen ția Națională Antidrog Commented [IA9]: Oare nu poti gasi date mai recente. Au
trecut 14 ani de atunci. Cu siguranta a crescut consumul
Commented [IA10]: procent
Commented [IA11]: ce inseamna consumatori principali?

13
fost singurii care consumau LSD iar în ceea ce privește heroina, în topul consumatorilor se
situau bucureștenii, urmați de moldoveni și munteni.41
Privitor la consumul de droguri din
afara României, potrivit studiului
"European Drug Report 2014", cel mai
ridicat grad de utilizare al cocainei a fost
înregistrat într -o capitală europeană, și
anume în Londra, unde s -a observat
faptul că ziua de marți es te ziua cu cel
mai mare consum al substanței. În
același top, pe locurile următoare s -au
clasat capitalele Olandei și Italiei.42
Anul 1970 a adus în Olanda ideea de
creare de Coffee Shop -urilor, în aceste
“cafenele ” consum ându -se în scop
recreativ substanțe precum hașiș și
canabis, idea fiind pornită de la
separarea drogurilor puternice de cele
ușoare. În anul 2005 Olanda a ajuns să
aibă 729 astfel de Coffee Shop -uri.43
Tot cei de la “The Independent” relateaz ă că în urma potrivit studiului realizat, “cocaina ș i
ecstasy sunt ce le mai populare droguri din orașele vestice și din unele orașe sudice ale
Europei, î n timp ce metamfetamina este cel mai des întalnită î n Europa de Est ”.
Legat de drogul marijuana, în Belgia și Germania consumul folosit în scopul relaxării
este tolerat, în Cambodgia este legală doar posesia acestui stupefiant, în Iran fiind legală numai
cultivarea drogului, iar în Elveția doar cultivarea în anumite cantități.44
De asemen ea, în topul țărilor consumatoare de marijuana se află : Jamaica, Australia,
Spania, Canada, Nigeria, Noua Zeeland ă, Italia, Statele Unite ale Americii, Zambia, Islanda ,45
însă din punct de vedere al consumului total de droguri, în anul 2013 Afganistanul se situa pe
primul loc, iar dintr -o populație de 35 de milioane, peste 1 milion dintre aceștia erau dependenți
de stupefiante.46

Evoluția cererii de droguri la nivel național și internațional
1.4
În ceea ce privește evoluția consumul de stupefiante la nivelul României, o analiză a
situației drogurilor realizată de către Institutul Național de Sănătate Publică în anul 2016 , arată
că tendința în ceea ce privește consumul de canabis este în creștere, consumul fiind în anul
2013 de 6,66 or i mai mare față de anul 2010.

41Observatorul Român pentru Droguri și Toixicomanie,
https://view.officeapps.live.com/op/view.aspx?src=http://www.upm.ro/career_center/EVENIMENTE_CCOC/ANTIDROG/
STATISTICA%20SITUATIE%20DROGURI%20PE%20REGIUNI.doc , 2004
42 The Independent, London is the 'cocaine capital of Europe' – and use of the drug peaks on a Tuesday ,
www.independent.co.uk/news/uk/home -news/london -is-the-cocaine -capital -of-europe -and-use-of-the-drug-peaks -on-a-
tuesday -9444107.html , 2014
43 Wikipedia Enciclopedia Liberă, Coffee shop, https://ro.wikipedia.org/wiki/Coffee_shop#cite_note –
Ministerul_Public_din_Olanda -2
44 Daniel M Dumitru, Țări în care consumul de canabis este legal: ce spun legile și în ce cantități este permisă deținerea de
marijuana , http://adevarul.ro/life -style/stil -de-viata/Tari -consumul -canabis -legal -spun -legilesi-cantitati -permisa -detinerea –
marijuana -1_5718cdb95ab6550cb836c772/index.html , 2016
45 Independent.md/wall -street.ro, http://independent.md/unde -ai-voie-sa-fumezi -marijuana -si-care-sunt-tarile -care-se-
consuma -cel-mai-mult/#.WpL2PKhubIW , 2014
46 Tahir Qadiry, BBC News, Afghanistan, the drug addiction capital, www.b bc.com/news/magazine -22091005 , 2013
Figură 2 – Consumul de canabis după anul 2010 în lume
Sursă : United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) Commented [IA12]: ,
Formatted: Strikethrough, Highlight
Commented [IA13]: Date mai recente?
Formatted: HighlightCommented [IA14]: potrivit
Formatted: Highlight
Commented [IA15]: consumului

14
Realizând o comparație între rezultatele analizelor realizate în anii 2013 și 2016 privind
prevalența consumului de droguri la nivel național, se poate observa o creștere a consumului
experimental de droguri ilegale , de la 6,6% la 7,6%, dar și a consumului recent și a celui actual:
de la 2,5% la 4,1%, respectiv de la 1,1%, la 1,7%.47
Potrivit raportului din anul 2017 realizat de către The European Monitoring Centre for
Drugs and Drug Addiction48, prevalența consumului de stupe fiante în rândul adulților din
România a crescut constant în decursul perioadei 2004 -2013, rămânând însă scăzut în
comparație cu alte țări de pe continentul European. O rată a creșterii canabisului este
înregistrată în anul 2013, iar dintre femei și băr bați cei din urmă sunt cei care consumă cu o
frecvenț ă mai mare canabis. Tendința de consum a opiaceelor a scăzut din anul 2007 până în
prezent.
De asemenea, rezultate ale studiilor populație generale au arătat faptul că în jur de 2% din
populația adultă r omânească a experimentat NPS49 (new psychoactive substances ), însă
consumul în mod regulat rămâne rar și este de obicei practicat de către cei tineri. 50
Pe plan internațional în ceea ce privește evoluția drogurilor, în raportul anual al Centrului
de Monitor izare pentru Droguri și Dependența de Droguri din anul 2016 se observă faptul că
tendința consumului de substanțe stupefiante este în creștere la nivel european, mai ales datorită
faptului că noi nivele de puritate sunt atinse de către droguri, iar factori i competitvi de pe piața
stupefiantelor cresc cererea pentru aceste substanțe cât mai pure, fapt relatat de către unul dintre
autorii raportului, analistu llui Andrew Cunningham.
Conform sondajului realizat în acestl raport, un anumit procent dintre adulții din Europa
fumează iarbă în fiecare zi. În țări precum Italia și respecti v Franța consumul de canabis este
în creștere, în timp ce consumul acestui drog se află în scădere încă de acum aproximativ 17
ani în țările Marea Britanie, Spania și Germania. Din nou în Franța se înregistrează tendințe
crescătoare a numărului de consumatori și ai cocainei, consumul cel mai ridicat al acestui drog
fiind în următoarele țări : Spania, Olanda și Marea Britanie și de asemenea în su dul și vestul
continentului european, în Marea Britanie fiind totuși observată o descreștere a consumului
mai ales a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani.51

47 Agenția Națională Antidrog, http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/sinteza_RN_2017.pdf , 2017
48 EMCDDA, http://www.emcdda.europa.eu/
49 Agenția Națională Antidrog, Substanțe psihoactive noi , http://www.infodrog.ro/substante -psihoactive.html
50 The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction , Romania Country Drug Report 2017 ,
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4507/TD0116919 ENN.pdf
51 The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, European Drug Report 2016,
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/2637/TDAT16 001ENN.pdf
Figură 3 – Estimări ale consumului de cocaină și canabis în UE
Sursă : The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction Commented [IA16]: reformulare. Nu se intelege exact ce
vrei sa spui
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Highlight
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Strikethrough

15

Se poate observa de asemenea și faptul că în Bulgaria, Finlanda și Franța consumul de
MDMA -ului, sau ecstasy , amfetamine și metamfetamine este într-o continuă creștere, iar
1,3 milioane de persoane din țările europene Europene cu vârste cuprinse între 15 și 34 de
ani au consumat amfetamine în anul anterior raportului, adică 2015.52
1.3 Traficul și consumul de droguri în Rom ânia
1.5
Traficul de droguri în România și traficul internațional nu reprezintă un fenomen nou; ceea
ce este oarecum nou este ritmul rapid de propagare al acestui fenomen, mărimea mare a
rețelelor care îl susțin și de asemenea ușurința cu care sunt încălșcate legile .53
Până la sfârșitul anilor ‘89, România a fost considerată o țară de tranzitare a drogurilor din
Orient către Europa de Vest și nu era considerată ca piață de desfacere sau de consum de
droguri însă, după anul 1990 această situație s -a schimbat.
După întâmplările petrecute în luna decembrie din 1989, din ce în ce mai mulți oameni au
început să in troducă stupefiante în România pe cale ilegală, în vederea plasării spre consum a
acestora, iar unii români , au văzut în acest fenomen de trafic ilicit de droguri un interes major,
și au crezut că ar putea obține câștiguri extrem de profitabile de pe urma acestei „afaceri”.54
Începând cu anul 1990, factori precum poziția geografică a României , des chiderea
frontierei de stat, dar și conflictele militare din Irak, Afganistan și fosta Iugoslavie, au făcut ca
țara noastă să devină un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a drogurilor , iar în
ultimii ani și o piață de desfacere a substanțelor stupefiante .
Din evaluările care au fost efectuate până la sfărșitul anului 2004 , rezulta că România
reprezenta în principal o zonă de tranzit pentru traficul cu stupefiante , iar în aceste condiții doar
o parte din cantitatea de droguri care se tranzita rămânea în țară pentru a fi consum ată. La un
moment dat România devenise și terito riu de depozitare, în care drogurile, introduse în special

52 The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, European Drug Report 2016,
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/2637/TDA T16001ENN.pdf
53 Florentina Marin, Traficul de droguri în România; traficul internațional de droguri,
http://www.marinpasalodos.com/ro/traficul -droguri -romania -international -pedepse/ , 2017
54 TRAFICUL ȘI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI ÎN CONTEXT NAȚIONAL ȘI EUROPEAN,
http://www.utm.ro/wp -content/uploads/2016/09/Rezuma t_teza_doctorat_Chicos_Oana.pdf
Figură 4 – Estimări ale consumului de MDMA și amfetamine în UE
Sursă : The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Font: 12 pt, Not Strikethrough
Formatted: Font: 12 ptCommented [IA17]: cu e mic
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt
Formatted: Font: 12 pt
Formatted: Strikethrough, HighlightCommented [IA18]: la subc apitolul anterior sugerez sa pui
tot despre consum, iar aci despre trafic
Commented [IA19]: acest subcapitol se potriveste in
capitolul 2, cel de comert
Commented [IA20]: aliniere stanga -dreapta
Formatted: Not Highlight
Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: HighlightCommented [IA21]: ar trebui reformulat

16
prin frontiera su dică a țării, erau depozitate pe perioade diferite de timp, iar după o anumită
perioadă erau direcționate către țările din vestul Europei, care le consumau în canități mari.55
Atât canabisul cât și hașișul constituie cele mai traficate droguri din România, î ntalnite
preponderent î n marile centre unive rsitare: București, Craiova, Constanța, Iași, Cluj -Napoca și
Timiș oara. Privitor la traficul ui de heroină, țara noastă în anul 2011 rămânea încă punct de
tranzit, de șsi cetațenii români erau recrutați de grupurile criminale pentru a transporta
cantit ățati semnificative de droguri (kilograme).56
Privitor la traficul de droguri din afara țării, în Afg anistan 50% din produsul intern brut
(PIB) este reprezentat de comerțul cu droguri, constituind un obstacol în ceea ce privește
dezvoltarea economică a acestei țări. În Balcani, Nepal și Pakistan, grupările teroriste sunt
finanțate de către mafia drogurilo r, iar în Caucaz, Asia Centrală, Caraibe și Africa, mafia
stupefiantelor alimentează corupția instituțională. Traficul cu droguri susține economia unor
țări bogate precum Rivierele Franceză și Spaniolă, Flor ida și partea de sud a Italiei.57
Într-un prim raport referitor la piața drogurilor în Uniunea Europeană al Observatorului
European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și al Europol din anul 2013, “România
figurează printre țările de tranzit de pe principala rută de intrare a heroinei în Europa, dar și
drept unul dintre statele de proveniență a grupurilor criminale implicate tot mai mult în traficul
cu cocaină ”.
Referitor la traficul
de heroină, raportul
afirmă că "ruta
Balcanilor" este
principala cale de
intrare a acestui drog pe
continentul european ,
Aceasta pornește din
Turcia, continuă prin
țări precum Bulgaria,
România și Albania , iar
apoi se oprește în sudul,
centrul sau vestul
Europei.
În ceea ce privește
traficul de cocaină,
România figurează
alături de Lituania,
Polonia, Cehia, Ungaria și Grecia, printre acele țări în care consumul acestui drog reprezintă
un procent foarte mic din consumul total de stupefiante. Acestă situație ar putea explica faptul
că acest drog a ajuns mai târziu în țările menționate anterior.58
După cum se poate observa, în cazul României situația traficului de stupefiante s -a
modificat mult după anul 1989, acesta trecând de la a fi doar o țară de tranzit în ceea ce privea
traficul, la o țară cu deschidere mai largă către consum. În afara țării, mafia drogurilor este

55 Lector univ.dr. Nelu NIȚĂ, Dimensiunile consumului ilicit de droguri în România comparativ cu statele Uniunii
Europene , http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdf
56 Raluca Pantazi, Drogurile in Romania: Rutele de trafic, preturile si numarul victimelor. Sursa principala a
etnobotanicelor este China, https://www.hotnews.ro/stiri -esential -10703168 -drogurile -romania -rutele -trafic -preturile –
numarul -victimelor.htm
57 Alain Labrousse , Geopolitica drogurilor, 2007, pag. 42 -43
58 Știrile TVR, Harta traficului de droguri. Europol: România devine o rută de tranzit pentru cocaină,
http://stiri.tvr.ro/harta -traficului -de-droguri -europol -romania -devine -o-ruta-de-tranzit -pentru -cocaina_26683.html#view ,
2013
Figură 5 – Harta lumii cu rețele de droguri
Sursă : Google Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Highlight

17
finanțatoarea unor economii ale statelor dezvoltate, iar aria de trafic este una foarte largă pe
întreg globul.

Capitolul 2 – Comerțul cu droguri

2.1 Principalele surse

La începutul secolului XXI, trei țări dețineau cvasi -monopolul în ceea ce privește
cultivarea arborelui de coca: Peru, Bolivia și Columbia. Acest arbore are o legătură strânsă încă
de acum mai bine de cinci mii de ani de identitatea culturală a populațiilor stabilite pe platourile
andine.59 Odată cu descoperirea cocainei în a doua jumătate a secolului XIX, cele mai mari
laboratoare farmaceutice din Olanda și Franța au importat din Peru și Bolivia cantități foarte
mari de frunze de coca , olandezii reușind să adapteze arborele de coca în coloniile din Java
care devin într -un timp foarte scurt principalul furnizor la nivel mondial.60
Ciupercile halucinogene se găsesc într -un număr mare de specii cu proprietăți
halucinogene foarte puternice mai ales în America Centrala și Mexic. Acestea se recoltează și
se consumă proaspete sau uscate.61
O altă substanță din clasa halucinogenelor și anume canabisul , întâlnită și sub
denumirile de : cânepă indiană, iarbă, buruiană, kif și ganja, este planta din care, după cum s -a
menționat în capitolul anterior, se prepară alte două substanțe halucinogene care diferă prin
procesul de preparare, și anume marijuana și hașișul. Acesta din urmă apare pe piață sub formă
de tablete, culorile acestora fiind diferite în funcție de țara din care provin. Astfel, culoarea
kaki provine din Maroc, cea maro din Liban, iar cea neagră din Afganistan.62.
În anul 2007, în ciuda tentativelor comunității internaționale, producția de opium,
materie primă pentru obținerea heroinei, a bătut toate recordurile în Afganistan.63 Semnalul de
alarmă apare în raportul anual al Organismului Internațional de Control al Stupefiantelor :
“Afganistanul a produs o „cantitate excepțională” de 8.200 tone de opium anul trecut, cu 34%
mai mult decât în 2006, și aprovizionează deja circa 93% din piața mondială a consumatorilor
de opium ”.64
În România65:
 canabisul provine de obicei din țări precum Spania, Olanda și Republica Cehă,
intrând pe terit oriul țării pe cale rutieră ;
 heroina (Diacetilmorfină, black tar, mud, smack, brown sugar, China white,
Mexican brown, praf sau naftalină) provine din Afganistan;
 cocaina (denumită și Crack, coke, C, zăpadă, fulg, piatră) este transportată din
America de Sud în cantități mari prin porturile Mării Negre, sau rutier și aerian,
din alte state membre ale UE fiind destinată, în principa l, piețelor din afara țării;

59 Wikipedia Enciclopedia Liberă, Statele Andine, https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Andine
60 Alain Labrousse, Geopolitica drogurilor, 2007 , pag. 15 -16
61 Antena3.ro, Sclavii iluziilor. Totul despre droguri, de la marijuana la heroină, https://www.antena3.ro/actualitate/sclavii –
iluziilor -totul-despre -droguri -de-la-marijuana -la-heroina -foto-49173.html , 2008
62 Teen Challenge România, https://www.teenchallenge.ro/informatii -despre -droguri/
63 Agence France -Presse, https://www.afp.com/en
64 Organismul Internațional de Control al Stupefiantelor, instituție a Organizației Națiunilor Unite
65 Claudia Spiridon, RAPORT Canabisul, principala substanță consumată de români. Tot mai mulți conaționali cultivă
stupefiantul. Care sunt motivele creșterii consumului , http://adevarul.ro/news/societate/raport -canabisul -principala -substanta –
consumata -romani -mai-conationali -cultiva -stupefiantul -motivele -cresterii -consumului –
1_5936b9925ab6550cb8d7446b/index.html , 2017

18
 ecstasy (MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers) și amfetaminele
traficate în România, provin din țări din Europa de Vest precum Belgia și
Olanda .
 Noile substanțe psihoactive provin, în principal, din țările asiatice și, de regulă,
ajung în România prin curier poștal.
Deși cele două țări menționate sunt zonele de proveniență ale amfetaminelor în
România , substanța a fost sintetizată pentru prima oară de către chimistul român Lazăr
Edeleanu .66

2.2 Modalități de vânzare a drogurilor

Traficul de droguri reprezintă o infracțiune prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea, combaterea traficului și consumului ilegal de droguri care constă în
cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
oferirea, punerea în vânzare, vânzarea , distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
trans portul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor
de risc, fără drept.67
Punerea substanțelor stupefiante în vânzare este o activitate prin care o persoană trece
în „circuitul economic” droguri, de obicei , prin inte rmediul unor distribu itori sau prin plasarea
acestora în locuri prestabilite pentru a fi apoi vândute. În cazul modalității punerii în vânzare,
persoana care o efectuează nu vinde ea marfa , ci aceasta folosește alt e persoane care predau
substanțele celor c are cosumă, încasând apoi contravaloa rea lor.
Vânzarea efectivă a drogurilor reprezintă activitatea prin care este realizat transferul
substanțelor stupefiante către utilizatori sau între diferite nivele ale pi ramidei traficanților de
stupefiante, acest tr ansfer realizându -se bineînțeles contra unei sume de bani. În sistemul
traficului de droguri ilegale , cel care le distribuie are un rol important . “Acesta este ultima
verigă din lanțul vertical al traficului ilicit, deoarece face legătura între dealer și consumator
și aduce înapoi banii investiți în droguri, precum și profitul ce constituie scopul traficului de
droguri ”.68
În ceea ce privește transportul stupefiantelor, acesta se face pe căi aeriene, rutiere și
maritime. Traficanții utilizează în acest scop din ce în ce mai des autovehicule care au numere
de înmatriculare false ori numere de tranzit (adică numere provizorii) de tip Z sau W pentru
transportarea mărfurilor de contrabandă implicit, și a substanțelor stupefiante . Se mai întâmplă
câteodată ca cei care fac contrabandă să mascheze drogurile în autovehicule care se află în
traficul dintre țări , acest lucru nefiind cunoscut de către cei care deservesc transportul .69
Mexicul este zona de baștină a multor organizații pentru care traficul de droguri
repre zintă ocupația principală: de la renumitul cartel Sinaloa, la „La Familia”, „Knights
Templar” și „Juarez”, zona sudică a Americii găzduiește zeci de grupări care se îmbogățesc în
fiecare an din acțiuni ilegale privind stupefiantele.
Potrivit celor de la Business Insider , „procesul este în general simplu: organizațiile
cumpără cocaină procesată din America de Sud și o introduc în mod ilegal în Statele Unite

66 Romanian Harm Reduction Network, Amfetamine, http://rhrn.ro/ro/resurse/informatii -despre -droguri/amfetamine /
67 Noțiuni de drept, Trafic de droguri, http://www.notiunidedrept.ro/trafic -de-droguri/
68 Mihai Hotca, Traficul de droguri, http://htcp.eu/traficul -de-droguri/ , 2017
69 Scritube, MODURI ȘI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANȚII DE DROGURI,
http://www.scritub.com/sociologie/MODURI -SI-SISTEME -DE-OPERARE -F1311611203.php Formatted: Space Before: 2 pt, Line spacing: Multiple
1,08 li

19
pentru a o vinde la sume mult mai mari ”.70 , acesta fiind însă procesul specific Statelor Unite
ale Americii, pentru alte țări fiind diferit.
Cei care se ocupă de traficul de droguri cum pără cu aproximativ 2000 de dolari un
kilogram, câștigând de pe seama vânzării ulterioare în jur de 30.000 de dolari. Utilizând
aceleași socoteli, o investiție de doa r două milioane de dolari, va aduce apoi un profit de
aproximativ 30 de milioane. Cei de la Business Insider afirmă faptul că “un asemenea profit
reprezintă visul oricărui om de afaceri, acesta fiind principalul motor al acestei industrii
subterane: profit ul spectaculos care continua să alimenteze în permanență problema ”.71
În cele mai multe state substanțele stupefiante nu se vând pe ascuns. Un exe mplu în
acest caz este în Asia de Sud -Est, unde opiul este vândut într -un mod vizibil, iar în America de
Sud sunt scoși în plinăa stradă saci cu frunze de coca. De asemenea, unele persoane vând
droguri precum hașișul prin localuri mici unde de obicei se vând și consumă gustări și băuturi
alcoolice, iar alte persoane aleg efectiv să îș i expun ă marfa, marijuana sau hașișul chiar la
marginile străzilor, în văzul tuturor trecătorilor.
Un lucru de o mare importanță pentru traficanții de droguri este reprezentat de modul
de ambalare și prezentare spre vânzare a drogurilor . De exemplu, în cazul narcoticelor ,
produc ăatorii de opiu îl ambalează în saculețe de pânză, apoi îl presează sub forma unei turte.
Pe stupefiantele ambalate (cum ar fi opiul sau morfina) se aplică și o marcă ce îi va oferi
recunoaștere, Păunii, fluturii sau cărțile de joc putând reprezenta marca necesar ă recunoașterii.
De asemen ea, pe unele pachete de droguri se pot citi diverse expresii scurte precum :
"de cea mai buna calitate", "opiul este cel mai bun", "opiul are un gust exc elent", " refuza țti alte
produse", care au rolul de a îl asigura pe client de calitatea superioară a produsului.
Narcomanii72 (reprezintă acele persoane care folosesc în mod obișnuit substanțe
narcotice, uneori în mod excesiv) utilizează diferite metode pentru a face rost de drog uri, de la
cele mai blânde până la unele foarte violente. Așadar, traficanții , cunoscând deja slăbiciunile
consumatorilor și modalitatea uneori extrem de rapidă de convingere către consum a
substanțelor, recurg la o metod ăa cunoscută. Aceștia distribuie în mod gratuit plicule țte cu
droguri , (mostre) mai ales dintre grupa celor care provoacă într-un timp scurt dependență,
asigurându -și astfel viitoarea clientelă .
“Cei care încep s ă consume stupefiante au certitudinea că vor putea renunța oricând
la ele și, deci, ca ar putea încerca să facă uz de acestea pentru a le simți efectele
"binefăcă toare", dar stupefiantele pun stăapânire pe întreg sistemul nerv os central, pe care îl
afectează, astfel că voința individului de a se abț ine de la cons umul de stupefiante este
anulată ”.73
Potrivit site -ului Forbes.com, legalizarea consumul de marijuana a dus la o scădere
semnificativă a prețului acestui drog în țările sau statele din Statele Unite ale Americii în care
nu mai incriminează posesia, vânzarea și cons umarea produselor din marijuana.
În ceea ce privește p rețurile per gram ale marijuanei în anul 2017, acestea au acestea au
fost mult mai mari în țările europene cu legi stricte privind consumul de marijuana. Astfel,
prețurile per gram în țările în care este legalizat consumul de marijuana au fost: Australia – 22.9
$ per gram,
Cambodgia 2.0 $ per gram, Canada 7 -11 $ per gram, Chile 2 $ per gram, Columbia 0.4 $ per
gram, Costa Rica 7 $ per gram, Cehia 13.0 $ p er gram, Germania 11.5 $ per gram, India 0.08
$ per gram, Mexic 5.0 $ per gram, Olanda 7.5 $ per gram, Portugalia 7.3 $ per gram și Spania

70 Business Insider, This is how Mexican drug cartels make billions selling drugs , http://www.businessinsider.com/how –
mexicos -drug-cartels -make -billions -chapo -ioan-grillo -cocaine -2016 -2 , 2016
71 Business Insider, This is how Mexican drug cartels make billions selling drugs , http://www.businessinsider.com/how –
mexicos -drug-cartels -make -billions -chapo -ioan-grillo -cocaine -2016 -2 , 2016
72 Dicționarul explicativ al limbii române, https://dexonline.ro/definitie/narcomanii
73 Scritube, MODURI ȘI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANȚII DE DROGURI,
http://www.scritub.com/sociolog ie/MODURI -SI-SISTEME -DE-OPERARE -F1311611203.php Commented [IA22]: Sa precizezi ca asta e procesul pentru
SUA. Pentru alte tari e diferit. Faci trecerea prea brusca de la
Romania la SUA
Formatted: Not Highlight
Commented [IA23]: ,
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Commented [IA24]: ,
Formatted: Not Highlight
Formatted: Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight

20
5 $ per gram iar prețul per gram în țările din Europa cu legi stricte privind consumul de
marijuana au fost: Franța 9 .3 $ per gram, Norvegia 22.05 $ per gram, Polonia 10 – 20 $ per
gram și Ucraina 3.2 $ per gram.74

2.3. Economia subterană

Economia subterană (economia informală sau economia ascunsă )75 reprezintă un
ansamblu de activități economice care se desfășoară organizat, prin încălcarea dispozițiilor
sociale și ale legilor economice, scopul acestora fiind acela de a obține venituri care să nu poată
fi controlate de către stat. În ceea ce privește apariția acestui tip de economie, momentul
coincide cu momentul apariției statului și supunerea la unele reguli, norme ș i legi, iar
dezvoltarea acestui fenomen este pusă în legătură cu etapele istorice ale dezvoltă rii statului.
Activită țile subterane se pot împărți în două categorii:
1. comerciale -bunuri și servicii produse și schimbate la prețuri formate în cadrul pieței;
2. necomerciale -activități care se pot finanța din contribuții forțate (impozite, taxe,
contribuții sociale) sau voluntare (donații private sau publice).
Activitățile subterane se pot clasificate în:
•ilegale -trafic, corupție, proxenetism ;
•legale -nu sunt înregistrate la nivelul statului în sistemul contabilități inaționale (activitățile
casnice, munca voluntară, activitățile în folosul comunității) si nu suntdeclarate la administrația
financiară (frauda fiscală, munca la negru).
Conform definiției adoptate de țările din Uniunea Europeană, activitățile din sfera
economiei subterane sunt clasificate în:
•productive licite (legale) nedeclarate incluzând activități ce nu sunt înregistrate la nivelul
statului prin sistemul contabilității naționale (activitățile casnice, muncavoluntară, activitățile
în folosul comunității) și cele care nu sunt declarate la administrațiil efinanciare (frauda și
evaziunea fiscală, munca la negru, bacșișurile);
•productive ilicite (ilegale) nedeclarate reprezentând bunuri și servicii(producția și comerțul
de stupefiante, traficul de arme).76
În ceea ce privește participanții la activitățile ec onomiei subterane, au fost identificate
două categorii de persoane : acelea care lucrează și obțin venituri exclusiv din economia
subterană iar cea de -a doua categorie o reprezinta persoanele care obțin venituri atât din surse
legale, cât și din economia su bterană.77
“În sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate,
respectiv: frauda fiscală, munca clandestină, traficul de droguri, traficul de arme, corupția,
prostituția, dar și o serie de activități casnice care sunt aduc ătoare de venituri
neînregistrate.”78
De exemplu, comerțul clandestin sau subteran cu pietre prețioase, țesături admirabile și
chiar braconajul, reprezintă activități care au ră mas celebre până în prezent, urmat apoi de
comerțul complementar care include tr aficul de frontieră cu bunuri din sfera largă de consum

74 Observator TV, MARIJUANA, de la interzis la accesibil. CÂT COSTĂ un gram de marijuana în țările din Europa și în
statele SUA care au legalizat consumul , https://observator.tv/extern/marijuana -de-la-interzis -la-accesibil -cat-costa -un-gram –
de-marijuana -in-tarile -din-europa -si-in-statele -sua-care-au-legalizat -consumul -210107.html , 2017
75 Wikipedia Enciclopedia liberă, Economie informală , https://ro.wikipe dia.org/wiki/Economie_informal%C4%83
76 SCRIBD, DIZERTAȚIE -ECONOMIA SUBTERANĂ, https://www.scribd.com/document/90112160/DIZERTATIE –
ECONOMIA -SUBTERANA
77 SCRIBD, Piețele negre și economia subterană , https://www.scribd.com/doc/80127877/Pie%C5%A3ele -negre -%C5%9Fi –
economia -subterana
78 Referat Economia subterană -Economia subterană în România și rolul sistemului fiscal în relevarea și distrugerea ei,
http://www.referatele.com/referate/economie/online8/Economia -subterana –Economia -subterana -in-Romania -si-rolul –
sistemului -fiscal -in-relevarea -si-distru.php Formatted: Left, Space Before: 2 pt, Line spacing:
Multiple 1,08 li
Formatted: Font: 13 pt

21
care lipseau de pe piața organizată în sistemul socialist și marile afaceri, precum și traficul de
droguri, armament, carne vie, tutun și respectiv alcool, au condus economia subterană odată cu
trecerea ireversibilă a timpului , aceasta adaptându -se realității fiecărei perioade .
Conform unui raport al uniunii Europene din anul precedent , România este pe locul doi
în Europa la economie subterană , Bulgaria făcându -i concurență și fiind pe primul loc. Țara
noastră figurează pe locul doi, cu 28% din PIB, iar bulgarii cu 30%, într -o estimare realizată
de Comisia Europeană. La polul opus se află Luxemburg cu 8,8% din PIB și Austria cu 8,2%
din PIB .79
Potrivit calculelor efectuate de News.ro, pe
baza datelor provizorii transmise de Institutu l
Național de Statistică , economia subterană a țării a
reprezentat în anul 2016 22,4% din Pr odusul Intern
Brut (PIB), 38 miliarde euro . Economia subterană din
România a reprezentat 22,1% din PIB în primul
trimestru al anului 2017 , 7,7 miliarde euro . Valoarea
PIB din primul trimestru al aceluiași an fost de circa
35,3 miliarde euro , pe serie brută, cu 5,7% mai mult
decât în primul trimestru al anului trecut.80
Activitățile criminale, cum ar fi traficul de
droguri, de armament, de material nuclear, sunt o
realitate pe care o sesizăm destul de des prin
intermediul unor știri de senzație, în spatele acestor
activități însă, circulă sume uriașe, generatoare de
adevărate fluxuri economice financiare.
O caracteristică importantă a activității criminale
este caracterul organizat transfrontalier, putându -se
astfel concluziona că principalele le gături în plan
internațional ale economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizată.
Concluzionând, putem spune că, în intervalul analizat, economia subterană a căpătat
dimensiuni considerabile și a cristalizat rețelele specializate.81

2.4 Traficul de droguri -element de crimă organizată

Crima organizată în Europa, așa cum este înțeleasă în mod obișnuit, face referire la
delictele de prădare, printre care se numără traficul de ființe umane, furtul de obiecte de artă și
antichități, șantajul ,frauda, tâlhăria, precum și delictele consensuale și activitățile infracționale
de tranzit cum ar fi anumite forme de corupție, trecerea clandestinilor, traficul de droguri și
splălarea capitalurilor.82
Într-un articol publicat de către Irina -Maria Manea p e site -ul Historia.ro83, aceasta
realizează un top al celor mai mari traficanți de droguri din istorie, implicați fără doar și poate
în numeroase crime organizate.

79 Antena 3, România, pe locul doi în Europa la economie subterană. Aproxi mativ 1,4 milioane de români muncesc la negru ,
https://www.antena3.ro/actualitate/suntem -pe-locul -doi-in-europa -la-economie -subterana -407119.html , 2017
80 PROFIT.ro , Economia subterană a contribuit anul trecut cu 38 de miliarde de euro la PIB -ul României ,
https://www.profit.ro/stiri/economie/economia -subterana -a-contribuit -anul-trecut -cu-38-de-miliarde -de-euro-la-pib-ul-
romaniei -17023001 , 2017
81 Referat Economia subterană, http://referat.clopotel.ro/Economia_subterana -12707.html , 2006
82 CARTEA ALBĂ a criminalității organizate transnaționale, https://rm.coe.int/cartea -alba-a-criminalitatii -organizate –
transnationale/168070ab40
83 Irina Maria Manea, Cei mai mari traficanți de droguri din istorie, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cei -mai-
mari-traficanti -de-droguri -din-istorie
Figură 6 – Valoarea economiei s ubterane a
României (% din PIB) în perioada 2008 -2013
Sursă : www.capital.ro

22
 “Regele drogurilor” Pablo Escobar se află în topul celor mai brutali dealeri de stupefiante
din istorie, alături de alte persoane care s -au făcut remarcate atât datorită rețelelor ilegale
de narcotice, cât și numeroaselor infracțiuni sau evadări reușite ale acestora.
 “El Chapo” Joaquin Archivaldo Guzman Loera a făcut parte din crima organizată în că
de mic copil. Acesta a început să lucreze cu o rudă, a cărei ocupație era traficul de
cocaină. În 2003 a devenit liderul cartelului mexican Sinaloa, implicat în războiul
drogurilor care a izbucnit în Mexic în 2006, drept urmare a încercărilor guvernului de a
stăvili ilegalitățile.
 “Regina cocainei” Griselda Blanco și -a început cariera criminală când avea doar 11 ani,
când și -a răpit un vecin, a cerut răscumpărare, dar apoi a ucis ostaticul. Se spune că ar fi
comandat peste 200 de asasinate, ea însăși ocupându -se personal de câteva. De pildă, și –
a ucis propriul soț în timpul unui scandal.
 “Superfly” Frank Lucas s -a mutat la o vârstă fragedă din Carolina de Nord în New York,
unde a început în curând să își petreacă timpul în compania unui gangster local, “Bumby”
Johnson. La moartea sa, Frank a intrat în rețeaua narcoticelor, aducând astfel provocări
mafiei italiene, care deținea monopolul asupra pieței.
 “Señor de los Cielos” Amado Carillo Fuentes și -a început și el cariera de mic. La fel ca
El Chapo, a i ntrat în rețeaua narcoticelor prin intermediul unei rude. După moartea lui
Escobar, Fuentes din cartelul Juarez i -a urmat în rolul de cel mai mare rege al drogurilor
din Mexic, acumulând averi uriașe .
Potrivit celor de la Agence France -Presse (AFP) din Franța, mai mult de 33 de persoane,
printre care șase dintre acestea erau polițiști, și -au pierdut viața din cauza violențelor cauzate
de traficul de droguri și crima organizată în anul 2010. În timpul scenelor de violență, s -au tras
focuri de arme între t raficanți rivali, făcând astfel 12 victime în orașul Nuevo Laredo, din nord –
estul țării iar populația a intrat în panică văzând că cele mai multe străzi din oraș au fost
blocate.84
România, fiind confruntată din ce în ce mai mult cu fenomenul crimei orga nizate și pusă
în fața nevoii de a inîncrimin a și sancționa într -un mod modern și european aceste manifestări
infracționale suficient de grave , dar de asemenea și de a crea un instrument legal adecvat de
prevenire și combatere, a adoptat „Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea
criminalității organizate”. 85
Prin actul normativ care a fost adoptat, denumirea de -crimă organizată – a fost înlocuită
cu -grup infracțional organizat -. Potrivit acesteia, “un astfel de grup are structură , fiind de
obicei format din trei sau mai multe persoane care acționează împreună cu scopul de a comite
infracțiuni periculoase , pentru ca apoi să obțină în mod direct sau indirect beneficii materiale
sau financiare de pe urma acestor infracțiuni.
În anul 2004 în Municipiul Mangalia, România, familia formată din Alexandru și
Lucreția Ion și fiica lor Amalia au fost declarați dispăruți în data de 8 octombrie, deși momentul
real al dispariției a fost în data de 29 septembrie. Soții câștigaseră în Germania suma de 9000
de euro și o mașină în cele 4 luni de muncă depuse ca ospătari în acea țară. După achitarea
datoriilor, suma rămasă de 7000 de euro ar fi urmat să fie investită în construcția unei vile.
Unul dintre nepoții soției Ion, pe nume Ștefan Niculescu, era membru al unei rețele
internaționale de crimă organizată, băiatul fiind folosit în scopul comercializării stupefiantelor
și al traficului de carne vie.
Ștefan împreună cu cel mai bun prieten a l său, albanezul Blenis Shyt au primit de la
unchiul său suma de 7000 de euro în vederea achiziționării unor droguri din afara țării, care
urmau să fie vândute de către acesta în România. Tânărul a hotărât că soții erau în plus în

84 Evz.ro, Drogurile și crima organizată fac noi vi ctime în Mexic, http://evz.ro/drogurile -si-crima -organizata -fac-noi-
victime -in-mexic -900889.html , 2010
85 Monitorul Oficial al României, 29 ianuarie 2003. Commented [IA25]: a
Commented [IA26]: si din la piovra nu gasesti informatii
despre cativa capi?
Commented [IA27]: In ce tara? Nu gasesti informatii la
nivel mondial?
Formatted: Not Highlight
Commented [IA28]: La acest subcapitol, dar si la altele, te
rog sa ordonezi logic informatiile, fie cro nologic, fie pe tari.
Iar daca scrii despre mai multe tari, atunci despre toate sa fie
aceleasi tipuri de informatii, ca sa se poate compara situatia
intre ele.
Formatted: HighlightCommented [IA29]: Cred ca nu e relevanta povestea.
Probabil a sunt multe cazuri similare.
Formatted: Highlight

23
această afacere ilegală, de aceea au mers la apartamentul familiei unde s -au certat, urmând ca
apoi să își ucidă mătușa prin ștrangulare iar pe soțul acesteia l -a omorât cu 12 lovituri de cuțit,
după care Ștefan a mers după verișoara lui la școală, omorând -o în final și pe aceasta .

24
Pe cei doi soți i -au îngropat la o margine de drum în apropierea localității 23 August iar
pe fată în zona Valu lui Traian. Cei doi criminali au fost prezentați Tribunalului Constanța cu
propunere de arestare preventivă pentru acuzația de omor deosebit de grav. 86

Capitolul 3 – Intervenția puterii publice în problema
drogurilor

3.1. Legalizarea comerțului și consumului de droguri la nivel mondial

Legalizarea comerțului și a consumului de droguri a devenit în ultima perioadă un
subiect intens discutat atât la nivel național , cât și la nivel internațional.
“Cehia a devenit „oaza verde” a Europei, ajungând să rivalizeze cu Olanda, cunoscută
pentru cafenele le sale unde clienții pot încerca diverse sortimente de droguri ”.87
Printre drogurile legale în unele state se număr ă marijuana, acesta fiind legală numai în
scop medical, în țări precum : Republica Cehă, Portugalia , Țările de Jos și Finlanda, în schimb,
Belgia, Croația, Estonia, Italia și Elevția , tolerează acest drog în scopuri medicale. G ermania a
dezincriminat doar teoretic marijuana medicală, regulile fiind aplicate atât de strict încât
pacienților le este imposibilă obținerea marijuanei ca medicament.
La nivel mondial, marijuana este legalizată în Republica Constituțională Federală
Statele Unite ale Americii, unde 23 de state și districtul Columbia, au legi care legalizează
drogul marijuana, majoritatea permițând consumul în scopuri medicale. Alte țări în care
consumul de canabis este legal sunt : Jamaica (consum în scopuri religioase și medicale),
Olanda, Coreea de Nord (marijuana nefiind considerată drog și putâînd fi achiziționată chiar
de pe piață), Uruguay (fiind legal atât consumul cât si producerea, posesia și chiar vânzarea).
În anul preced ent, un alt stat, Canada, s -a alăturat acestei liste.
În Spania, marijuana este legală pentru uz personal, orice individ poate cultiva și
consuma drogul, însă îi este interzis să vândă. Politica acestei țări permite co nsumul și posesia
oricărui drog în pr opriul domiciliu, heroina fiind unul dintre ele.
Posesia, producția și comercializarea marijuanei sunt aspru pedepsite în Islanda. Chiar
și în acest caz, în 2014, aproximativ 55.000 de islandezi foloseau marijuana regulat, iar la o
populație de doar 320.0 00 rezultă cel mai mare procent din clasamentul ONU.
În statul african Zambia, partidele din opoziție au încercat legalizarea canabisului
pentru scăderea criminalității dar și pentru a impulsiona creșterea PIB -ului, însă tentativa s -a
lovit de refuzul guv ernului, drogul rămânând ilegal.88
Senatorii din Argentina au adoptat definitiv în anul 2017 o lege prin care dau voie
folosirii fqw medicinală a uleiului de canabis (marijuana), însă nu au aprobat plantarea acestui
drog, lucru care a fost însă cerut de familiile celor bolnavi.89
Dintr -un studiu solicitat de Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului
în anul 2010, reiese faptul că peste 500.000 de tineri consumau droguri ușoare în țara noastră.
Zeci de magazine și site -uri vindeau plantele respective clienților, care deveneau dependenți și
ajungeau în stare gravă la spital. La Iași, de exemplu, la mome ntul acela, zilnic un astfel de
pacient trecea pragul spitalului. De obicei unele cazuri sunt rezolvate rapid de medici, î nsăa nu
toți pacienții depăașesc o intoxicație cu droguri ușoare. Astfel de produse pot fi cump ăarate
din cele peste 170 de magazine de tip “weed -shop” din țară.90
După ce Organizația Națiunilor Unite a fost acuzată în 2015 că “planuiește să ceară
guvernelor din toate țările lumii să legalizeze consumul și posesia tuturor substanțelor acum
ilegale, Agen țtia Nationala Antidrog (ANA) din Romania susține căa în țara noastră nu se
punea problema de așa ceva ”.91 Cu toate acestea, la începutul anului 2017, țara noastră a fost Commented [IA30]: ,
Formatted: Strikethrough
Commented [IA31]: Doar teoretic
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight

25
la un pas de legalizare a consumului de droguri. “Se considera că războiul împotriva traficului
de droguri s -a pierdut și că singura soluție este legalizarea și trecerea sub controlul statulu i”.92
La sfârșitul anului 2017, Valentin Achimoiu, un fost avocat din Argeș care cere DIICOT
să-i permită consumul medicinal de canabis, în condițiile în care fostul avocat a fost
diagnosticat cu tulburare afectiv -bipolară, iar medicamentul prescris oficial nu i -ar face bine.
În urma cererii tânărului, procurorul șef Mihaela Porime, purtătorul de cuvânt al DIICOT a
relatat că : ”M-a contactat și pe mine respectivul domn. Nu înțeleg de ce s -a adresat DIICOT,
nu avem nicio competență în acest sens. Consu mul medicinal de cannabis nu este reglementat
legal de nicio instituție din România. Nici dacă se va adresa vreunei instanțe, respectivul domn
nu are vreo șansă să i se aprobe o asemenea cerere ”.93
În prezent, conform Historia.ro 102 state din lume au a bolit complet pedeapsa cu
moartea. În șapte state, pedeapsa cu moartea este, teoretic, abolită, cu excepția unor
circumstanțe excepționale (precum crime comise pe timp de război). Alte 50 de state prevăd
încă acea stă pedeapsă, dar nu au mai folosit -o de ce l puțin zece ani, iar în 33 de state ea este
încă în vigoare și folosită.
Țările care pedepesc cu moartea traficul de droguri sunt: Afganistan, Bangladesh,
Brunei, China, Cuba, Egipt, India, Indonesia, Iran, Irak, Iordania, Kuweit, Laos, Malaezia,
Maroc, Coreea de Nord, Oman, Qatar, Pakistan, Arabia Saudită, Singapore, Somalia, Coreea
de Nord, Sri Lanka, Siria, Sudan, Taiwan, Tailanda, Emiratele Arabe Unite, SUA (doar în
anumite condiții), Vietnam, Yemen și Zimbabwe.94
În România, conform Legii nr. 301 din 2004 din Codul penal, Art. 386 – pedepsele
privind traficul ilicit de droguri sunt următoarele :
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea,
oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, liv rarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea sau alte operațiuni privind circulația drogurilor
de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele pre văzute în alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (2) se sancționează și introducerea sau scoaterea din țară,
precum și importul o ri exportul de droguri de risc, fără drept, în scopurile prevăzute la alin. (1).

86 Lidia Popeanga, Al. Racoviceanu, Familia disparuta din Mangalia, executata de traficantii de droguri,
https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1247400 -familia -disparuta -din-mangalia -executata -traficantii -droguri.htm , 2004
87 Răzvan Cârcu, Cehia, „oază verde“ a Europei pentru consumatorii de droguri,
http://adevarul.ro/international/europa/consumatorii -droguri -turisti -cehia -oaza-verde -europei –
1_5144b29700f518 2b8516b0b1/index.html
88 Independent, Unde ai voie să fumezi marijuană și care sunt țările în care se consumă cel mai mult ,
http://inde pendent.md/unde -ai-voie-sa-fumezi -marijuana -si-care-sunt-tarile -care-se-consuma -cel-mai-mult/#
89 Florin Necula, O mare țară a lumii a legalizat marijuana în scop medicinal, http://www.ziare.com/international/america –
de-sud/o -mare -tara-a-lumii -a-legalizat -marijuana -in-scop-medicinal -1459638 , 2017
90 Știrile Pro TV, Peste 500.000 de tineri consumă droguri ușoare în România, https://stirileprotv.ro/stiri/social/peste -500-
000-de-tineri -consuma -droguri -usoare -in-romania.html , 2010
91 Diana Toea, Toate drogurile legalizate in Romania? Cum raspund oficialii de la Bucuresti la raportul ONU,
http://www.ziare.com/international/onu/toate -drogurile -legalizate -in-romania -cum-raspund -oficialii -de-la-bucuresti -la-
raportul -onu-1389852 , 2015
92 Elena Badea, CIADO: România la un pas de legalizare a consumului de droguri, https://www.dcnews.ro/ciado -romania –
la-un-pas-de-legalizare -a-consumului -de-droguri_528546.html , 2017
93 Denis Grigorescu, Românul care cere DIICOT să -i permită consumul medic inal de canabis: „Dacă nu -mi aprobă
cererea, îi dau în judecată“, http://adevarul.ro/locale/pitesti/romanul -carecere -diicot -sa-i-permita -consumul -medicinal –
cannabis -daca-nu-mi-aproba -cererea -dau-judecata -1_5a3e54dcd7af743f8da4d021/index.html , 2017

94 Historia.ro, Ce țări mai aplică pedeapsa cu moartea?, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ce -tari-mai-aplica –
pedeapsa -cu-moartea Commented [IA32]: Historia, an,
Commented [IA33]: De ce are legatura acest paragraf? Nu
sunt oare suficiente urmatoarele?

26
(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (3) are ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
detențiunea severă de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
(5) Organizarea , conducerea sau finanțarea faptelor prevăzute în alin. (1) -(4) se sancționează
cu maximul pedepsei prevăzute pentru fapta, comisă, iar dacă acest maxim este neîndestulător
se poate aplica , o pedeapsă până la maximul ei general.95

3.2 Problema drogurilor în cadrul U.E.

În acest subcapitol este prezentată o imagine de ansamblu cu privire la problematica
drogurilor în Europa, fiind puse în evidență pe cât posibil tendințele și evoluțiile (drogurilor).
În primul rând sunt prezentate măsurile de prevenire, urmate de domeniul tratamentelor,
reintegrarea în societate și reducerea riscurilor. Aceste măsuri fac parte dintr -un ansamblu
cuprinz ăator de reducere a cererii de droguri ajutând la integrare și coordonare din ce în ce mai
mult.
Prevenirea consumului de sde substanțe stupefiante este împărțită în diferite stadii sau
strategii, de la care pornesc „ prevenirea de proximitate ” concentrată asupra persoanelor
individuale expuse riscurilor, aici intervenind „prevenirea indicată”.
Scopul strategiilor preveniri i de proximitate este schimbarea mediului social, cultural,
fizic ssi economic care se ocupă cu luarea deciziilor cu privire la consumul de stupefiante.
Măsurile acestor strategii sunt stabilirea prețului la alcool, interdic țitia fumatului șsi a
reclamelor cu privire la tutun.
Alte operațiuni cu privire la prevenirea de proximitate se axează asupra mediilor
școlare, unde se încearcă dezvoltarea unor învățături cu privire la consumul de droguri. Ca
exemple ale acestor măsuri sunt: medii de învă țare pozitive în țări precum Polonia și Finlanda,
oferirea unei educații cu precădere la normele și valorile cetățenești în Franța, prezența
oamenilor legii în apropierea școlilor în scopul siguranței elevilor în Portugalia.
Prevenirea universală vizează populațiile în ansamblu, în special la nivelul școlilor și al
comunităților. Scopul prevenirii este de a reduce comportame ntele riscante asociate
consumului de substanțe, oferind tinerilor competențele necesare pentru a evita sau întârzia să
înceapă să consume substanțe.
Prevenirea selectivă intervine asupra unor grupuri, familii sau comunități specifice c are,
ca urmare a legăturilor sociale și a resurselor mici, pot fi mai expuse riscului consumului de
droguri sau al instaurării dependenței.
Prevenirea indicată urmărește să identifice acei oameni cu probleme comportamental e
sau psihologice care pot avea un rol predictiv pentru apa riția consumului problematic de
substanțe la un moment ulteri or pe parcursul vieții și să se adreseze acestora în mod individu al
prin intervenții speciale.96

95 Cod Penal.ro, Art. 386 – Traficul ilicit de droguri, http://www.codpenal.ro/legislatie/document/lege -301-din-2018 -codul –
penal -parte -2-partea -speciala -1260 -63233 -pagina -25.html
96 European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, Situația drogurilor în Europa,
http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/973/TDAC12001ROC_.pdf Formatted: Strikethrough, Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not HighlightCommented [IA34]: Consumului/ traficului? Nu se
intelege
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight
Formatted: Not Highlight

27

Cuprins (ajutător)
Introducere
Capitolul 1 – Clasificările și evoluția drogurilor
1.1 Drogurile – Scurt istoric
1.2 Tipuri de droguri
1.3 Principalele țări cumpărătoare
1.4 Evoluția cererii de droguri la nivel național și internațional
1.5 Traficul și consumul de droguri în Romania
Capitolul 2 – Comerțul cu droguri
2.1 Principalele surse (țări)
2.2 Modalități de vânzare a drogurilor
2.3. Economia subterană
2.4 Traficul de droguri -element de crimă organizată
Capitolul 3 – Intervenția puterii publice în problema drogurilor
3.1. Legalizarea comerțului și consumului de droguri la nivel mondial (aici vorbești despre
tarile care au făcut acest lucru, despre pedepse in diferite tari la nivel mondia l si mai ales in UE
si Romania.)
3.2 Problema drogurilor în cadrul U.E.
3.3 Strategia Uniunii Europene cu privire la droguri
3.4 Cooperare internațională
3.5 Capturi de droguri
3.6 Legislația în România privind combaterea traficului de droguri
3.7 Modul de lucru al Strateg iei Naționale Antidrog (e nevoie oare sa intri in detalii tehnice???
Nu stiu daca e util acest subcapitol, dar e adevarat ca nici nu stiu ce ar cuprinde)
Capitolul 4 – Descurajarea consumului de droguri
4.1 (Cine oare se ocupa de acest subiect??? Sa scrii d espre instituțiile acestea)
4.2 Prevenirea consumului de droguri
4.3 Tehnici de descurajare a consumului
4.4 Agresiunea drogurilor asupra copiilor și adolescenților
4.5 Legalizarea
Concluzii
Obiectivele cercetării
Ipoteze
Justificarea cercetării
Analiza rezultatelor
Chestionar aplicat