Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU Absolvent Călin Antonio-Georgian București 2019 UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI Facultatea de… [310620]

Licență

Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU Absolvent Călin Antonio-Georgian București 2019 UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI Facultatea de… [310620]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

Reciclarea deșeurilor în sectorul 6 al municipiului București

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2019

DECLARAȚIE

Subsemnata/ul ___________________candidat: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data, Semnătura,

___________________ _____________________

CUPRINS

Introducere

Motivația alegerii temei

A m a lе ѕ a се a ѕta tе mă dе o a rе [anonimizat] o soluție viabilă pentru a [anonimizat],[anonimizat],[anonimizat]-mi să urmez o carieră în acest domeniu.

[anonimizat] nе a tе nțі a șі nе răbda rе a ѕu nt nu ma і do u ă dі ntrе сa ra сtе rі ѕtі сі lе o mu lu і , a șa сă nu е ma rе lu сru pentru aceștia ѕă a ru nсe сâtе va gu no a і е pе jo ѕ, gândі nd a dе ѕе a : “O r ѕă lе ѕtrângă a lțі і ”. A ѕta ѕе întâmplă mе rе u , і a r сând vі nе vo rba ѕă lе ѕtrângе m, nе glі jăm се е a се е ѕtе a tât dе ѕі mplu șі a tât dе е fі сі е nt pе ntru no і înșі nе .

Relevanța științifică a [anonimizat]. [anonimizat].

Gradul de noutate a temei

Reciclarea deșeurilor este un domeniu relativ nou la nivelul țării noastre dar cu timpul a început să capete o [anonimizat].

Totuși la nivelul UE acestui domeniu i se acordă o [anonimizat],la care și România va trebui să se conformeze.Fiind o politică recentă și la nivelul UE încă se caută cele mai bune soluții pentru a [anonimizat]gate de calitatea și prețul produsului reciclat.

Obiectivele generale ale lucrării de licență sunt:

Capitolul I.Problematica deșeurilor reciclabile

1.1.Reciclarea deșeurilor

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, reciclarea deșeurilor este definită ca: ,,orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri".

Când vorbim despre reciclare la mod general există doi termeni extrem de importanți între care nu trebuie sa existe confuzie,și anume recilarea materială si reciclarea propriu-zisă.Primul termen reprezintă utilizarea materialelor din deșeuri pentru a substitui resursele primare,în timp reciclarea propriu-zisa reprezinta totalitatea actiunilor anterioare pentru ca în final să se ajungă recilarea sau valorificarea propriu-zisă,adică deșeurile să fie colectate,transportate și apoi valorificate prin diferite procedee.

În ultimele decenii industrializarea și dezvoltarea diferitelor sectoare de activitate au dus la epuizarea resurselor naturale și poluarea mediului înconjurător,reciclarea deșeurilor fiind o soluție viabilă de diminuare al acestor probleme în care,orice cetățean,prin informare și interes poate contribui la reciclare.În ultimul timp tot mai multe țări au început să acorde recilclării o importanță din ce în ce mai mare,mai ales la nivel european,acestea căutând soluții noi și eficiente atât pentru recupeare,cât și pentru valorificarea materialelor.

Reciclarea este un procedeu care a căpătat tot mai mult importanță și este din ce în ce mai promovat deoarece ofere foarte multe beneficii atât pentru natură,cât și pentru om.Cele mai importante benificii sunt că prin reciclare se reduc cantitatile de deseuri depozitate în haldare,de asemenea contribuie la conservarea energiei și la ocrotirea mediul inconjurator.Totuși pe lângă beneficii,pot exista efecte negative ale reciclării,în situția în care recilarea sau valorificarea se săvârsște prin administrarea inadecvata a tehnicilor folosite in acest proces3.

Standardele actuale în ceea ce privește mediul înconjurator se focuseaza pe sprijinerea și îmbunatire procesului de reciclare,dar și pe micșorarea numărului depozitelor de deșeuri și de descurajare a depozitarii deșeurilor .

Punctele principale urmărite în strategia privind recilarea deșeurilor sunt:

1. prevenirea formării deșeurilor prin încurajarea tehnologiilor prietenoase cu mediul înconjurător și a materialelor ecologice;

2. valorificarea deșeurilor prin îmbunătățirea sistemelor sortare și colectare selectivă5;

3. eliminarea deșeurilor dacă pentru acestea nu s-a putut descoperi o oportunitate de valorificare.5

În ierahia deșeurilor,adică recomandarea ordinei aplicării acțiunilor în gestiunea deșeurilor,reciclarea ocupă locul al treilea,primordiale fiind prevenirea și reutilizarea,iar ultima soluție fiind depozitarea.

Figura 1.1.Ierarhia deșeurilor

(Sursa: https://ecotipsblog.wordpress.com/2016/01/04/ierarhia-deseurilor/)

In cea ce priveste reciclarea principalele dificultati intalnite in acest domeniu sunt:

1. recunoașterea materialelor reciclabile5;

2. găsirea posibilităților de reciclare si reutilizare5;

3.găsirea piețelor de comercializare a materialelor reciclabile5.

În România,reciclarea deșeurilor este cel mai slab dezvoltat sector din managmentul integrat al deșeurilor,țara noastră fiind printre cele mai slabe din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor.

1.2.Principalelle categorii de deșeuri reciclabile

Conform OUG 195/2005 privind protecția mediului deșeul reciclabil este definit ca: ,,deșeu care poate constitui materie primă într-un proces de producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri’’.Pirincipale deseuri recilabile sunt:metalele(în special aluminiul),masele plastice, sticla,cartonul și hârtie.

Deșeurile recilclabile din hârtie și carton sunt numeroase și ne lovim de ele zilnic de la hârtia din ziare,cărți sau caiete,până la cartonul gofrat.

Marea majoritate a categoriilor de hârtie se pot valorifica sau recicla,procedeele de valorificare și reciclare ale acestora includ în general costuri mici în comparatie cu procedeele de valorificare și reciclare aplicate la alte tipuri de deșeuri.Deșeurile de hârtie și carton ocupă un procent important din totalul deșeurilor menajere,în jur de o treime,de asemenea rata privind reciclarea deșeurilor de carton și hârtie este de 50% 8.

In ultimii la nivel global s-a remarcat o exploatare din ce in ce mai mare a masei lemnoase,in fiecare an se face exploateaza o suprafata 24 de milione hectare,economiile care s-ar putea realiaza prin recilarea unei tone de hartie ar fi benefice atât pentru oameni,cât și pentru diminuarea impactului asupra naturii prinvind toate componentele sale8.

Sticla privind capacitatea de recilare are un procent de 100%, recilarea și reutilizarea acesteia ducând la diminuarea consumului de resurse energetice8. Aproape toata sticla reciclată este utilizată pentru fabricarea unor noi recipiente din sticlă7.De asemenea o alternativă pentru a se reduce consumul de energie este producerea sticlei din cioburi,în detrimental producerii acesteia din materii prime8. La nivel mondial există preocupări însemnate în cea ce privește sporirea valorificării cioburilor, mai ales cele care reies din colectare (cioburile externe).

Pe lângă utilizările principale,o cantitate redusă de sticlă poate fi folosită și pentru construirea unor materiale pentru pavat sau destinate pentru industria construcțiilor7.

Principalele tipuri de deșeuri metalice sunt menționate în tabelul următor:

Tabel 1.1.Tipuri de deșeuri metalice

Sursa: Radu V. Pascu,Managmentul deșeurilor,2009, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,pp 124

De menționat este faptul că oțelul și aluminiul pot fi reciclate fără a le fi afectate calitatea acestora5.

Deșeurile din material plastic sunt numeroase,de la sticle PET până la farfurii sau ambalaje alimentare. La aceste tipuri de deșeuri degradarea are loc într-o perioadă foarte lungă de timp, în intervalul 100-1000 ani8. Recilarea acestor deșeuri se realizează anevoios,cel mai eficient sector fiind reprezentat de valorificarea energetic a acestora,o importanță fundamental fiind existența unei trieri selective în prealabil8.

Conform datelor puse la dispoziție de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului în ceea ce privește principalele deșeurile recilabile descriese mai sus se poate remarca la nivelul României că în anul 2016 s-au colectat o cantiate mai mare de deșeuri municipale și menajere comparativ cu anul 2012,iar,analizând compoziția procentuală a deșeurilor menajere și asimilabile colectate pentru acești ani,rezultă un procent mai mare de deșeuri recilabile pentru anul 2016. Interesat e faptul că gradul de reciclarecare a fost reușit pentru deșeurile municipale pentru anul 2016 la nivelul României a fost de 13,31 %,mai puțin față nivelul anului 2012 în care gradul de reciclare realizat pentru acestea a fost de 14,81 % .

Tabel 1.2. Deșeuri colectate de Municipalități în anul 2012 la nivelul Romaniei

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului,Raport privind starea mediului în România în anul 2014

Tabel 1.3. Deșeuri colectate de municipalități în anul 2016 la nivelul Romaniei

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului,Raport privind starea mediului în România în anul 2017

Figura 1.2. Compoziția procentuală a deșeurilor menajere și asimilabile colectate în 2012

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Raport privind starea mediului în România în anul 2014

Figura 1.3. Compoziția procentuală a deșeurilor menajere și asimilabile colectate în 2016

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Raport privind starea mediului în România în anul 2017

Statele membre UE, vor trebui să atingă următoarele obiective specifive în ceea ce privește rata de reciclare pentru deșeurile recilabile descrise mai sus.Acestea sunt enumerate în tabelul de mai jos:

Tabel 1.4..Rata de reciclare pentru anii 2025 și 2030

Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/05/22/waste-management-and-recycling-council-adopts-new-rules/

Din tabel se poate observa pentru ambii ani că pentru hârtie și carton s-a stabilit cea mai mare rată de reciclare,în timp ce rata cea mai mică de recilare se va aplica la masele plastice.

1.3.Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile

,,Importanța colectării diferențiate a deșeurilor este fundamentalã, având în vedere faptul cã un sistem de colectare eficient și adecvat îmbunãtãțește managementul fracțiunilor sortate de deșeuri care urmeazã sã fie supuse diferitelor tratamente și procesede recuperare’’ (Larsen et al., 2010).

Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile reprezintă prima etapă,una extrem de importantă, din cadrul procesului de reciclare,în care sunt colectate pe diferite categorii aceste deșeuri reciclabile și apoi transportate către centre de sortare și de reciclare în vederea valorificării sau refolosirii acestora.Această colectare selectivă se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare,iar prin realizarea colectarii diferențiate pe fracții, numărul depozitelor de deșeuri se poate diminua în mod substanțial8 .

Alt sistem folosit pentru colectarea selectivă mai puțin întâlnit este cu ajutorul sacilor distribuiți de compania respectivă de salubrizare.Acest procedeu este mai rar aplicat pentru că este utilizată în locurile unde densitatea populației este mică8. Această abordare,în ceea ce privește eficiența, este mult mai neproductivă față de un sistem de colectare selectivă8.

Figura 1.4.Sistem de colectare selectivă pentru deșeurile reciclabile

Sursa:https://www.monitorulcj.ro/actualitate/32919-colectarea-selectiva-a-deseurilor-obligatorie-prin-lege-de-azi!

1.4.Principalele aspecte legislative privind reciclarea și deșeurile reciclabile

Odată cu aderarea României la UE,acesta a trebuit sa introducă în legislația națională prevederile legisției în vigoare din Uniunea Europeană,mai ales cele privind deșeurile reciclabile.Reciclarea deșeurilor capată din ce în ce mai mare importanță la nivel european,țara noastră fiind nevoită sa introducă și să respecte noile prevederi privind statutul deșeurilor reciclabile și reciclarea acestora.

Principalele aspecte legislative la nivelul țării noastre ce cuprind reciclarea și deșeurile reciclabile sunt:legea 211/2011 privind regimul deșeurilor,planul național de gestionare a deșeurilor(PNGD) și strategia națională de gestionare a deșeurilor(SNGD).

Legea 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor este principalul aspect legislativ privind gestionarea deșeurilor în România.

Legat de reciclare și deșeurile reciclabile aceasta prevede în articolul 17 următoarele :

(1),,Autoritățile administrației publice locale au obligația ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puțin urmatoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă’’.

(2) Producătorii de deșeuri si autoritățile administrației publice locale au următoarele îndatoriri13:

a),,să atingă, pana în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din deșeurile menajere13’’;

b),,să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție si demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare’’13.

La nivelul anului 2004,cu puțin timp înainte ca România să se alăture în UE,a fost aprobată prima SNGD pentru intervalul dintre anii 2003-2013 .

SNGD hotărește punctele strategice și protocolul la nivelul țării noastre în cea ce privește gestionarea deșeurilor pe o perioadă de timp medie (anul 2020),având pe SNGD-ul de la ora actuală este pentru perioada 2014-2020.

Principalele aspecte legate de recilare promovate în SNGD sunt următoarele:

– progresul și creșterea sistemelor de colectare selectivă,pentru a favoriza reciclarea de bună calitate14;

-îmbunătățirea sau aplicarea tehnicilor și a instalațiilor de reciclare cu beneficii mari privind extragerea și folosirea din deșeuri a materiilor prime14;

– înlăturarea exporturilor și stimularea importurilor unor deșeuri care pot fi valorificate sau reciclate 14;

-încurajarea producerii energiei din deșeuri,după situație,pentru cele ce nu se pot recicla14.

În cea ce privește principalele deșeuri reciclabile acțiunile recomandate în acestă strategie sunt: pentru hârtie, promovarea împreună cu industria hârtiei de noi obiective mai ridicate privind reciclarea deșeurilor de hârtie14;pentru sticlă dezvoltarea unor sisteme de colectare a deșeurilor de sticlă de la IMM-uri sau de la întreprinderile din sectorul de alimentație publică14 și pentru lemn promovarea dezvoltării piețelor de energie pentru deșeurile de lemn, inclusiv reciclarea acestora14.

Obiectivul declarat al PNGD este acela de a realize un cadru general care să fie prielnic gestionării deșeurilor în România cu efecte nefavorabile cât mai mici asupra naturii.

În cea ce privește obiectivele privind recilarea și deșeurile reciclabile în legislația europeană care sunt menționate în PNGD sunt următoarele:

,,Pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în 2030 (cu o țintă intermediară de 60% în anul 2025). Pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2025 și, respectiv, 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale să crească la minimum 50% și 60% din greutate’’15;

,,Pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje până în 2025 și minimum 75% până în 2030, (cu o țintă intermediară de 65% în anul 2025)’’14.

Principalele aspecte din legislația noastră cu privire reciclarea și deșeurile reciclabile aflate în PNGD sunt prezente în tabelul următor:

Tabel 1.5.Aspecte legislative privind recilarea și principalele deșeuri recilcabile din legile nr. 211/2011 și 249/2015

Sursa: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/PNGD_vers5.pdf

1.5.Impactul asupra mediului generat de deșeuri

Cel mai important aspect legat de reciclarea deșeurilor este faptul că contribuie la diminuarea impactului asupra mediului înconjurător,prin scăderea cantității deșeurilor care ar altfel ar trebui depozitate în depozite și gropi de gunoi.

Anual la nivelul Uniunii Europene fiecare om folosește circa 15 tone de materiale, fiecare membru al Uniunii Europene,produce aproximativ la nivelul fiecărui an peste 4,5 tone de reziduri, jumătate dintre acestea ajungând la groapa de gunoi.

În România,ca și in celelalte noi state alăturate recent în Uniunea Europeană depozitarea este ades întâlnită ca alternativă în managmentul deșeurilor.Aceasta este o variantă facilă,cu un cost redus,dar dacă depozitele nu sunt adminsitrate și executate corect,pot fi nocive pentru natură și pentru sănătatea oamenilor.

Printre deficiențele depozitelor de deșeuri enumerăm:

depozitele de deșeuri care se află pe un pământ descoperit,are un efect nociv asupra sănătății oamenilor din acele locuri ș asupra naturii ;

depozitele pentru aceste deșeuri nu sunt puse la punct privind protecția naturii,au un impact semnificativ asupra solului și apelor din acele zone ;

depozitele de deșeuri în unele situații se pot afla în apropierea așezărilor umane,contaminând apele subterane și pe cele de suprafață, în acest fel se pot distruge zonele de agreement)19;

4.pământurile pe care se află depozitele de deșeuri ,nu mai pot fi folosite în agricultură deoarece sunt contaminate cu substanțe poluante și nocive19.

Capitolul II
Studiul de caz – Reciclarea deșeurilor în sectorul 6 din Bucureștiului

Scopul studiului de caz este de a urmări procesul de valorificare al deșeurilor în sectorul 6,de către operatorul de salubritate din acest sector,URBAN SA,de la etapa de colectare până la etapa de valorificare.

Obiectivele studiului de caz sunt:

observarea procesului de colectare a deșeurilor de la populație,agent economic și din punctele de colectare selectivă;

observarea procesului de transport de la etapa de colectare până la etapa de reciclare/valorificare;

observarea procesului de valorificare a deșeurilor;

obținerea unor date privind cantitățile de deșeuri reciclabile și procentul ocupat de fiecare fracție de deșeuri reciclabile în parte.

Metodologia de lucru:s-au furnizat date reale din firma URBAN SA privind

cantitățile deșeurilor de la nivelul sectorului 6 de la asociațiile de locatari,țarcuri de colectare selectivă și agenții economici.Apoi mi-a fost prezentat de către firmă întreg procesul de reciclare/valorificare a deșeurilor iar datele furnizate pentru sectorul 6 de URBAN SA au fost transmise prin mail.

2.1.Scurtă descriere al sectorului 6 din București

Sectorul 6 se află care în partea vestică a municipiului Bucureștiului.Din punct de vedere al raportului cu celelalte sectoare ale capitalei, în partea sudică se învecinează cu sectorul 5,iar în partea nordică cu sectorul 1 .

Cartierele care se află în sectorul 6 al municipiului București sunt următoarele: Crângași,Ghencea, Giulești,Grozăvești,Militari, Drumul Taberei și Regie.

Principalele bulevarde care fac legătura între sectorul 6 și sectoarele învecinate cu acesta sunt:bulevardul Timișoara și Splaiul Independenței20. De asemenea,alte bulevarde foarte circulate din acest sector sunt:Calea Crângași și bulevardul Ghencea20.

Sectorul 6 beneficiază de o poziționare avantajoasă,deoarece se găsește aproape atât față de gara din București,cât și față de aeroportul din București.20.

Din punct de vedere al mărimii acest sector se află pe locul al doilea20. In ceea ce privește numărul de locuitori este pe locul 2, iar densitatea acestui sector se găsește pe locul 3 20.

Figura 2.1.Poziționarea sectorului 6 din muncipiul București

Sursa:https://www.primarie6.ro/sectorul-6/

Acesta este un sector care în ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult,fiind atractiv pentru populație datorită poziției sale care are deschidere către autostrada București-Pitești,fiind intens circulat.Acest nod rutier,aglomerat a creat un vad foarte bun pentru comerț,în sector construindu-se foarte multe supermarket-uri,mall-uri,piețe și multe magazine moderne.Chiar dacă sectorul 6 este foarte aglomerat,este foarte curat,de această curățenie ocupându-se firma de salubrizare URBAN SA. Această firmă își desfășoară activitatea din anul 1995 în această ramură a managmentului deșeurilor,fiind una dintre firmele importante la nivel național în acest domeniu.

2.2.Colectarea deșeurilor reciclabile

La nivelul sectorului 6,URBAN SA,colectează deșeurile în mod diferit de la populație,de la agenți economici și din punctele de colectare selectivă.Colectarea mai ales în cea ce privește recilarea ulterioară a deșeurilor este o etapă extrem de importantă și cu cât este realizată mai eficient cu atât se va valorifică o cantitate mai mare.Recipientele pentru colectarea acestor deșeuri recilabile sunt:saci pentru colectarea fracției uscate de asociația de locatari,containere de peste 14 mc,containere între 4 și 10 mc și container/pubele între 0,12 l și 1,1 mc.

2.2.1.Colectarea deșeurilor de la asocitațiile de locatari

Colectarea deșeurilor de la asociațiile de locatari din sectorul 6 se realizează prin colectarea fracției uscate în saci furnizați gratuit de către URBAN SA, aici intrând deșeurile reciclabile: hârtie și carton, sticlă, plastic, deșeuri metalice,respectiv colectarea fracției umede în pubele,constând în deșeurile biodegradabile. Această procedură face parte din programul taxa zero de care beneficiază doar populația sectorului 6. Conform acestui program cu cat se va aduna o greutate mai mare de deșeuri reciclabile în saci,adică de fracție uscată ,cu atât se va diminua valoarea facturii lunare.In general tariful este de 0,54 lei pe kilogram.

De menționat este că, după ce strâng toți sacii pentru fracție uscată oamenii de la firma de salubritate vin și măsoara cantitatea fiecărui sac în parte scanându-se cu un aparat,pe acesta fiind afișată greutatea sacului ,iar la final se va face un total prin însumarea cantităților tuturor sacilor , menționându-se numărul de saci strânși pe acel aparat de scanare.După aceea se va elibera un bon în care se menționa adresa completă,data și ora,primitorul adică administratorul,numărul de saci și greutatea totală a acestora.La final toți sacii cântăriți vor fi puși în vehicule care le vor trasnporta către stația de sortare și reciclare.

În următoarele imagini voi prezenta ce am menționat cu privire la etapele privind colectarea deșeurilor de la asociațiile de locatari:

Figura 2.2.Căutarea adresei pentru asociația de locatari(original)

Figura 2.3.Măsurarea greutății unui sac cu deșeuri reciclabile(original)

Figura 2.4.Scanarea unui sac (original)

Figura 2.4.Afisarea informațiilor după scanarea unui sac(original)

Figura 2.5.Eliberarea bonului după măsurarea greutății și scanarea tuturor sacilor(original)

Fig 2.6.Punerea sacilor de fracție uscată în mașina de transport(original)

2.2.2.Colectarea deșeurilor de la agenții economici

Colectarea deșeurilor de la agenții economici se relizează în două moduri:fie prin colectarea fracției umede(menajer) și fracției uscate(reciclabil),fie prin colectarea fracției umede iar fracția uscată va fi împărțită în fracțiile principalelor deșeuri care pot fi reciclate.Dacă luăm exemplul celor mai mari agenți economici de unde URBAN SA face colectarea în sectorul 6 adică Afi Pallace Cotroceni și Mall Plaza modul de colectarea diferă și anume,la mall Plaza se colectează reciclabilul la o laolaltă în timp ce la AFI se împart pe hârtie cu carton și aluminiu,sticlă și mase plastice.

Figura 2.7.Container pentru colectarea deșeurilor menajere de la un agent economic(original)

Figura 2.8.Container pentru colectarea deșeurilor recilabile de la un agent economic(original)

După cum se poate vedea în aceste imagini privind containerele prevăzute la un agent economic din sectorul 6,înainte de a ajunge in containerele mari,deșeurile trebuiesc anterior presate în containerele mai mici,ca în momentul când ajung deșeurile în containere mari acestea să ocupe un spațiu mai redus.

2.2.3.Colectarea deșeurilor din puncte de colectare selectivă

La nivelul sectorului 6 URBAN SA a amplasat 12 puncte de colectare selectivă.Dintre acestea 6 se află în Drumul Taberei,4 în Militari,unul în Giulești și unul în cartierul Crângași.De remarcat aproape toate punctele se află în cartierele Drumul Taberei și Militari,o posibilă explicație fiind faptul că acestea sunt cele mai mari cartiere din sectorul 6 ,fiind de asemena cele mai populate și circulate cartiere din acest sector.

Programul la care oamenii pot sa depună deșeurile recilabile în țarcurile de colectare selectivă este zilnic între orele 8-18.

In aceste 12 puncte de colectare selectivă principalele tipuri de deșeuri recilabile

colectate sunt:hârtie și carton,pet,sticlă și aluminiu,iar dimensiunea containerelor este de 1,1 mc.De menționat este faptul că aluminiul se colectează împreună cu hârtia și cartonul urmând a fi separat ulterior la stația de sortare.

Figura 2.9.Punct de colectare selectivă văzut din exterior(original)

Figura 2.10.Punct de colectare selectivă văzut din interior(original)

2.3.Transportul deșeurilor reciclabile

Transportul reprezintă a doua etapă în procesul de reciclare,ce va face legătura între colectare și valorificarea deșeurilor.Tipurile de vehicule utilizate în transportul deșeurilor sunt:

pentru containerele de peste 14 mc se folosește utilaj de tip abroll;

pentru pubelă/containere între 0,12 l și 1,1 mc,utilaj de tip gunoieră;

pentru saci freacție uscată,dube sau platforme;

pentru containere între 4 și 10 mc,utilaj de tip containeră.

2.3.1.Transportul deșeurilor de la asociațiile de locatari

Preluarea și transportul deșeurilor se realizează între orele 8-16 și vehiculele cu care se transportă deșeurile de la asociațiile de locatari sunt în general utilaje de tip dube sau platforme.

Figura 2.11.Vehicul de colectare a deșeurilor de asociațiile de locatari(original)

2.3.2.Transportul deșeurilor de la agenții economici

Transportul și preluarea deșeurilor de la agenții economici se face în general numai la solicitarea firmei respective,iar de orele pentru preluarea și transport sunt în genereal pe două schimburi între 6-18 și 18-6.Vehiculele utilizate pentru transportul deșeurilor de la agenți economici sunt:utilaje de tip abroll,de tip gunoieră și de tip containeră.

2.3.3.Transportul deșeurilor de la punctele de colectare selectivă

Transportul și preluarea deșeurilor de la țarcurile de colectare selectivă se realizează cu utilaje de tip gunoieră,containerele de colectare selectivă având dimensiunea de 1,1 mc.In general preluarea deșeurilor se realizează în zilele de luni,miercuri și vineri între orele 6-18 pentru carton,hârtie și aluminiu și 18-6 pentru pet.În zilele de marți,joi și sâmbătă preluarea se realizează tot pe două schimburi pentru celelalte tipuri de deșeuri.Singurul deșeu care nu se colectează între aceste zile este sticla,care se preia în general duminica,cu mențiunea că dacă intervine ceva preluarea acestuia se poate muta în timpul săptămânii.

2.4.Valorificarea deșeurilor reciclabile

Valorificarea reprezintă procesul prin care deșeurile colectate pot fi refolosite ca materie primă și reintroduse pe piața de bunuri.Aceasta reprezintă etapa finala a procesului de reciclare și dintre toate etapele menționate mai sus este mult mai complexă necesitând utilaje numeroase și personal de muncă specializat.

Primul pas este ca în momentul când ajung la stație să fie cântărită cantitatea deșeurilor aduse de mașina.De menționat este faptul că la deșeurile colectate de la asociațiile de locatari nu mai are loc cântărirea deoarece a fost făcută la fața locului,ei prezentându-se cu bonul fiscal.

După aceea toate deșeurile colectate din cele trei categorii(asociații de locatari,agenții economici și țarcurile de colectare selectivă)sunt adunate împreună urmând a ajunge pe banda de transfer.

Figura 2.12.Strângerea deșeurilor de la cele trei categorii(original)

Figura 2.13.Punerea deșeurilor pe banda de transfer(original)

După ce au ajuns deșeurile pe banda de transfer acestea vor trece peste un ciur,în acesta ajungând deșeurile biodegradabile de mici dimensiuni care vor fi coincinerate.

Figura 2.14.Ciur în care ajung resturile de deșeuri biodegradabile(original)

După ce trec de ciur,deșeurile vor mai trece printr-o bandă de transfer urmând a ajunge la sortare.Categoriile sortate sunt următoarele:folie incoloră,folie natur,carton,hârtie,pet albastru,pet incolor și doze de aluminiu.Acestea vor fi depozitate separat pe categorii în buncăre.

Figura 2.15.Bandă de sortare pe categorii(original)

Figura 2.16.Buncăr pentru colectarea petului incolor(original)

Figura 2.17.Buncăr pentru colectarea hârtiei(original)

Deșeurile care ajung în buncăre vor fi valorificate,iar cele care nu ajung acolo și nu corespund pentru a fi reciclate,ajung în banda de refuz,acestea urmând a fi coincinerate.

Figura 2.18.Banda de refuz(original)

Figura 2.19.Container unde ajung deșeurile care urmează a fi coincinerate(original)

De menționat este faptul ca nu numai deșeurile din buncăre vor fi valorificate,ci și cele din big bag-uri,în acestea fiind colectate deșeurile reciclabile de dimensiuni mici,ca de exemplu:pet vernil,pet maro sau ladițe de plastic.

Fig 2.20.Big bag-uri pentru deșeurile recilclabile de dimensiuni mai mici(original)

Dupa aceea deșeurile adunate din buncăre și din big bag-uri vor fi ajunge la prese,după aceea se vor forma baloții,urmând a fi cântăriți.

Figura 2.21.Presă balotare(original)

Figura 2.22.Baloți de pet albastru,incolor și doze de aluminiu(original)

După aceea,baloții vor fi preluați de un motostivuitor urmând a fi încărcați în mașină pentru valorificarea finală.După valorificarea finală multe din aceste produse iși vor putea îndeplini funcția pe care au avut-o atunci când au intrat în procesul de producție sau vor intra în compoziția unor produse noi.

Figura 2.23.Încărcarea vehicolului cu baloți(original)

2.5.Date privind cantitățile de deșeuri colectate și interpretarea datelor

Conform datelor furnizate de URBAN SA pentru sectorul 6 privind cantitățile de deșeuri colectate în țarcuri pentru colectare selectivă pentru lunile martie,aprilie și mai ale acestui an sunt:

Tabel 2.1.Cantitățile deșeurilor adunate din țarcuri de colectare selectivă in sectorul 6

Sursa:URBAN SA

Figura 2.24. Cantitățile și procentul ocupat de fiecare fracție din țarcurile de colectare selectivă pe luna martie a anului 2019