Conf. univ. dr. Florian GRIGORE -RĂDULESCU Absolvent : Ana Alexandra Andreea Bucure ști, 20 17 UNIVER SITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI Facultatea de… [615774]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Ecologie ș i Protec ția Mediului

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Florian GRIGORE -RĂDULESCU
Absolvent: [anonimizat], 20 17

UNIVER SITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Ecologie ș i Protec ția Mediului

Impactul generat asupra mediului
de activitățile de închidere a carierei Bididia,
județul Tulcea

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Florian GRIGORE -RĂDUL ESCU
Absolvent: [anonimizat], 20 17

DECLARAȚIE

Subsemnata Ana Alexandra Andreea candidat: [anonimizat], declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezulta tul
muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost
citate și indicate, conform normelor academice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte d in lucrare nu încalcă drepturile de
proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științifi c ori didactic.
Data, Semnătura,
___________________ _____________________

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………….. 3
Motivația alegerii temei ……………………………………………………………………………………………….. 3
Relevanța științifică a temei ………………………………………………………………………………………….. 3
Gradul de noutate a temei ……………………………………………………………………………………………… 3
Obiectiv ele generale ale lucrării de licență ……………………………………………………………………… 3
Capitolul I Aspecte teoretice privind evaluarea impactului asupra mediului …………………………… 6
1.1. Necesit atea evaluării impactului asupra mediului ………………………………………………………. 6
1.2. Aspecte legislative privind realizarea bilanțurilor de mediu ………………………………………… 7
Capitolul II Stu diul de caz – Impactul generat asupra mediului de activitățile de închidere a
carierei Bididia, județul Tulcea …………………………………………………………………………….. 10
2.1. Identificarea amplasamentului și localizarea …………………………………………………………… 10
2.1.1. Localizare …………………………………………………………………………………………………….. 10
2.1.2. Geologie și hidrogeologie ………………………………………………………………………………. 11
2.1.3. Hidrogeologia zonei și a zăcământului …………………………………………………………….. 12
2.1.4. Situa ția resurselor înainte și la finalul exploatării ………………………………………………. 13
2.2. Istoricul amplasamentului și dezvoltări vii toare ………………………………………………………. 13
2.3. Activități desfășurate în vederea închiderii obiectivului ……………………………………………. 15
2.3.1. Descrierea lucrărilor necesare pentru finaliza rea exploatării ……………………………….. 15
2.3.2. Lucrări pentru protecția zăcământului și suprafeței ……………………………………………. 16
2.3.2.1. Capacitate de haldare, amplasament hal de ………………………………………………….. 16
2.3.2.2. Afectarea suprafeței …………………………………………………………………………………. 17
2.3.2.3. Construcții și amenajări speciale ……………………………………………………………….. 18
2.3.2.4. Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă .. 20
2.3.2.5. Alimentarea cu apă, efluenți tehnologici și menajeri, sistemul de canal izare al
apelor pluviale ……………………………………………………………………………………………………. 21
2.3.2.6. Producerea și eliminarea deșeurilor …………………………………………………………… 23
2.3.2.6. Elemente de biodiversitate ……………………………………………………………………….. 25
2.3.2.7. Alimentarea cu energie electrică ……………………………………………………………….. 31
2.3.2.8. Zgomotul și vibrațiile ………………………………………………………………………………. 31
2.3.2.9. Calitatea solului ………………………………………………………………………………………. 32
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………… 33
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………… 37

Ana Alexandra Andreea Introducere
Introducere

Motivația alegerii temei
Am ales ca temă a lucrării de licență „Impactul generat asupra mediului de activitățile
de închidere a carierei Bididia, județul Tulcea ”, deoarece protecția mediului trebuie să
constituie o preocupare permanentă a noastră.
Industria minieră exercită asupra mediului influențe deosebite, care se manifestă în toate
fazele proceselor tehnologice de producție. Influența asupra factorilor de mediu începe odată cu
activitatea de prospectare și explorare a zăcămintelor și continuă și se intensifică odată cu dezvoltarea activităților productive.
Exploatarea la zi influențează toți factorii de mediu – sol, apă, aer – și reclamă cheltuieli
mari pentru refacerea acestora și, în primul rând, a suprafețelor ocupate și degradate, în vederea reintegrării lor în circui tul economic. În ceea ce privește influența exploatărilor la zi asupra
mediului, de la început trebuie făcută o distincție în legătură cu natura rocilor și substanțelor minerale utile care se extrag sau se vor extrage în cariere.
Relevanța științifică a te mei
Dezvoltările activităților umane, odată cu începutul erei industriale, au contribuit la
creșterea și diversificarea poluării biosferei, cu efecte directe asupra echilibrelor și dezvoltărilor umane și cu consecințe nefaste asupra propriei noastre specii .
Industria minieră din România, în lunga sa existență a afectat într -un mod foarte serios
toți factorii de mediu, motiv pentru care se pune astăzi foarte serios problema reabilitării acestora, folosirea în diverse scopuri a deșeurilor miniere și redarea î n circuitul economic a
terenurilor degradate.
Gradul de noutate a temei
Odată cu creșterea exigențelor de mediu, problematica închiderii carierelor a intrat în
atenția administrației publice locale și centrale de protecția mediului. Implicarea acestor "act ori"
în închiderea carierelor trebuie să genereze din partea societă ții umane un impact asupra
mediului cât mai mic, iar costurile de gestionare a acestor activități să fie reduse.
Obiectivele generale ale lucrării de licență
În cadrul lucrării de licență se au în vedere următoarele obiective:
– prezentarea situației actuale privind evaluarea impactului asupra mediului în România;
– prezentarea cadrului legal privind realizarea bilanțurilor de mediu;
– prezentarea generală a carierei Bididia;
– prezentarea activită ților de închidere a carierei Bididia și a impactului generat asupra
mediului.

Ana Alexandra Andreea Capitolul I Aspecte teoretice
6
Capitolul I
Aspecte teoretice privind evaluarea impactului asupra mediului

1.1. Necesitatea evaluării impactului asupra mediului
Evaluarea impactului asupra mediului presupune identificarea, predicția și evaluarea
impactului pe care îl are un anumit proiect de dezvoltare politică asupra mediului, printr- o
abordare sistematică, reproductibilă, interdisciplinară, care include studierea alternativelor
existente de reducere și management a impactului.
Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie și evaluează, în mod
corespunzător și pentru fiecare caz efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori: ființe umane, faună și floră, sol, apă, aer, climă și peisaj; bunuri materiale și
patrimoniu cultural; precum și interacțiunea dintre acești factori. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în etape, și este reglementată de O.M. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de apl icare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte
publice si private:
• Evaluarea inițiala a proiectului realizată de către autoritățile competente pentru
protecția mediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile
naturale protejate;
• Etapa de încadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
• Etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;
• Etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului.
Protecția mediului reprezintă totalitatea mijloacelor și măsurilor întreprinse pentru
păstrarea
echilibrului ecologic, menținerea și ameliorarea factorilor naturali, prevenirea și
combaterea poluării și dezvoltarea valorilor natu rale.
În domeniul protecției mediului se deosebesc 6 componente (compartimente) ale
ansamblului de activități specifice:
• componenta legislativă;
• componenta administrativ- instituțională;
• componenta educativ- informațională;

Ana Alexandra Andreea Capitolul I Aspecte teoretice
7 • componenta economico- tehnologică;
• componenta socială;
• componenta de cooperare internațională.
Se poate avansa de aici către noțiunea de strategie de protecție a mediului, ce reprezintă
totalitatea acțiunilor și măsurilor destinate conservării resurselor naturale și menținerii calității
factorilor de mediu la un nivel acceptabil. Această strategie nu poate fi eficientă decât în
condițiile menținerii calității sănătății umane și a calității tuturor valorilor specifice naturii.
1.2. Aspecte legislative privind realizarea bilanțurilor de mediu
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecția mediului, aprobată
prin Legea nr. 265 din 29 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede în Capitolul II (art. 8) că orice activitate socioeconomică trebuie să aibă u n punct de vedere din
partea autorităților competente de mediu și în măsura, în care se consideră că este necesar, se emit, pe baza unei proceduri de reglementare:
– aviz de mediu;
– acord de mediu;
– autorizație de mediu;
– autorizație integrată de mediu.
Este im portant de semnalat (art. 10) că în cazul solicitării obținerii avizului de mediu
urmează a fi stabilite și obligațiile de mediu pentru titularii cu activități ce pot avea impact semnificativ asupra mediului.
Procedurile de reglementare sunt promovate în detaliu și aprobate prin reglementări
specifice subsidiare legii protecției mediului, unele deja existente, dar care urmează ori au fost
actualizate.
În procesul de reglementare, acolo unde este cazul (art. 20), este implicată și populația
locală, prin acți uni de informare și dezbatere publică, în baza aplicării Legii nr. 86 din 2000 ce
ratifică Convenția de la Aarhus privind accesul la informații și decizii în probleme de mediu.
Procedura de reglementare implică realizarea unor documentații specifice
(art. 21), după caz:
– evaluarea de mediu,
– evaluarea impactului asupra mediului,
– bilanțul de mediu,
– raport de amplasament,
– raportul de securitate,
întocmite de persoane fizice sau juridice, altele decât titularul, și atestate de autoritatea
competentă de mediu.

Ana Alexandra Andreea Capitolul I Aspecte teoretice
8 În legislația românească, bilanțurile procedurale de mediu, reprezintă componente
obligatorii ale evaluării impactului ecologic, fiind structurate pe trei nivele:
 bilanț procedural de mediu de nivel 0;
 bilanț procedural de mediu de nivel 1;
 bilanț procedur al de mediu de nivel 2.
Procedura de realizare a acestor bilanțurilor este cuprinsa in Ordinul nr. 184/1997,
cuprinsul acesteia fiind prezentat în continuare:
– Capitolul 1 – Dispoziții generale;
– Capitolul 2 – Stabilirea domeniului bilanțurilor de me diu solicitate in procedura de
autorizare;
– Capitolul 3 – Bilanțul procedural de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare;
– Capitolul 4 – Bilanțul procedural de mediu nivel 1;
– Capitolul 5 – Bilanțul procedural de mediu nivel 2;
– Capitolul 6 – Evaluarea riscului;
– Capitolul 7 – Bilanțuri procedurale de mediu in procesul de privatizare;
– Capitolul 8 – Dispoziții finale.
Bilanțul de mediu – reprezintă conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.
195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
265/2006, cu modificările și completările ulterioare și a OM 184/1997 al MAPPM – lucrarea
elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obținerii autorizației de mediu, c are conține elementele analizei tehnice prin care se obțin informații
asupra cauzelor și consecințelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente și anticipate ale activității, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.
Bilanțul de mediu de nivel I constă în identificarea surselor de informații, culegerea de
date și documentare (fără prelevare de probe și fără analize de laborator privind factorii de mediu), analizarea aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii pri vind dimensionarea
impactului de mediu potențial sau efectiv de pe un amplasament și interpretarea prin studii teoretice a informațiilor disponibile și elaborarea raportului la Bilanțul de mediu de nivel I
Studiul de caz prezentat în continuare are la baz ă următoarele actel normative:
• Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;
• OM 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de
mediu;
• OUG. nr.57/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice,

Ana Alexandra Andreea Capitolul I Aspecte teoretice
9 • HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România , modificat
si completat de HG nr. 971/2011;
• Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor
de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania , modificat si completat de Ordinul nr. 2387/2011
• Legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare;

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
10 Capitolul II
Studiul de caz – Impactul generat asupra mediului de activitățile de închidere a carierei
Bididia, județul Tulcea

2.1. Identificarea amplasamentului și localizarea
2.1.1. Localizare
Din punct de vedere geograf ic, Cariera Bididia este situată î n partea de nord a Dobrogei,
în zona de sud-est a municipiului Tulcea, î n imediata apropiere a intersec ției DJ 222 Tulcea –
Sarichioi -Jurilovca cu DJ 222 Tulcea – Murighiol.

Fig. 2.1 Localizarea carierei Bididia
(sursa: https://www.google.ro/maps)
Zona amplasamentul ui este o zonă consacrată pentru exploatarea pietrei de construcții,
activitate care s -a desfășurat zeci de ani aproape fără întrerupere începând din anul 1978.

Fig. 2.2 Perimetrul de exploatare al carierei Bididia
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S .A. Gala ți)

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
11 Din punct de vedere al vecinătăților, cariera Bididia nu afectează zone rezidențiale,
activități industriale, obiective cu caracter cultural, monumente istorice. Terenul aferent
perimetrului concesionat se învecinează cu:
– la nord, est și sud – terenuri aparținând Direcției Silvice Tulcea , SC CORAL SRL.
– la vest – terenuri ale Consiliului Local Tulcea, DJ 222 Tulcea – Sarichioi –Jurilovca.
2.1.2. Geologie și hidrogeologie
Din punct de vedere geologic, zăcământul de rocă utilă Bididia este l ocalizat în cuprinsul
Orogenului Nord – Dobrogean, respectiv în unitatea structo- genetică cunoscută în literatura de
specialitate sub denumirea de Zona Tulcea.

Fig. 2.3 Imagine cariera Bididia, localitatea Tulcea
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S. A. Gala ți)
Dobrogea de nord este un orogen alpin timpuriu, al cărui aranjament structural s -a
desăvârșit în mișcările neochimerice sau eventual în cele austrice timpurii, după care a trecut în faza de kratogen stabil. Acest orogen este cuprins între Platfo rma Deltei Dunării separat prin
falia Sf. Gheorghe – Oancea – Adjud și Masivul Dobrogei Centrale, de care este separat prin
falia Peceneaga – Camena. Orogenul Nord Dobrogean reprezintă o structură de pânze de șariaj:
Măcin, Niculițel, Tulcea și include Munții Măcinului, Dealurile Tulcei, Podișul Babadag.
Zona Tulcea este constituită dintr -un fundament cristalin epimetamorfic cu filite
cuartitice strabatute de filoane granitice, peste care stau transgresiv și discordant formațiunile
detritice grosiere ale T riasicului inferior. Peste acestea repauzează depozitele carbonatice ale
Triasicului mediu, reprezentate în principal din calcare cenușii – negricioase și subordonat
dolomite, cu intercala ții de marnocalcare, gresii calcaroase cenu șii, compacte, ori șistur i
calcaroase sau marno – calcaroase
1

1 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gal ați .

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
12 În perimetrul strict al carierei Bididia, cu Triasicul mediu se încheie suita de depozite
triasice, aria de sedimentare migrând către sud.
Cariera Bididia este localizată în marea unitate tectonică Dobrogea de Nord alcătuită din
trei subunită ți tectonice: Zona Munților Macin, Zona Triasică a Tulcei și a Bazinul Baba dag.
Subunitatea tectonică Zona Triasică a Tulcei este cuprinsă între falia Luncavi ța – Consul
la vest, după care zona paleozoică încalecă peste Zona Tulcea și falia care marchează la nord
prima treaptă de scufundarea Dobrogei de Nord, falie care este mascată de depozitele Deltei Dunării. Zona Tulcea se prezintă în ansamblu ca un sinclinoriu rezultat al mi șcărilor chimerice
vechi în care se păstrează și cut e mai vechi (hercinice). Structurile se înmănunchiază spre nord –
vest și se desfac spre sud -est în evantai, făcându -se trecerea de la direc ția armoricană nord -vest –
sud-est la direc ția azoviană est -vest, cu o u șoară arcuire spre nord.
2.1.3. Hidrogeologia zonei și a zăcământului
În Dobrogea, caracteristicile hidrografice, hidrologice, hidrogeologice sunt influențate în
mod deosebit de climatul excesiv continental (precipitații puține și o repartiție extrem de
neuniformă) și rocile permeabile pe grosimi ma ri (asigură infiltrație rapidă și cantonarea apei la
adâncimi în diferite nivele de carstificare.
Acviferele freatice aproape că lipsesc. Cele de la baza unor deluvii au debite reduse și
sunt extrem de fluctuante. Stratele de adâncime se găsesc cantonate î ndeosebi în nivelele
calcaroase și sunt ape, în general, cu debit bogat, carbonatate.
Hidrogeologic, Dobrogea de Nord se subdivide în trei zone cu caractere litofaciale
distincte: subzona Măcin – Isaccea, subzona triasică – Tulcea și subzona (bazinul) Bab adag.
Prima subzonă nu prezintă importanță hidrogeologică. Subzona triasică este constituită din calcare și dolomite, a căror continuitate este întreruptă de numeroase intercalații impermeabile. Circulația apelor subterane se realizează printr -o rețea de canale înguste, evidentă în special în
zonele de scufundare axială. Emergențele sunt determinate de factori tectonici și litostratigrafici. Ele se constată fie la contactul cu rocile impermeabile, fie în zonele de fractură.
În Dobrogea de Nord, apele c irculă prin fisurile calcarelor, gresiile formând strate
acvifere locale. Pânza acviferă de la baza loessului este săracă cu caracter suprafreatic. Condi țiile hidrogeologice sunt definite de existența unui acvifer fisural cu nivel liber, cantonat în
form ațiunea utilă de calcare, freatic al cărui nivel static este de -3,5 m CTN, aproximativ + 6,5
mNM cu varia ții de cca 0,5 m în funcție de n ivelul precipita țiilor din zonă . Alimentarea acestuia
se face prin infiltrarea apelor meteorice la precipita ții sau topirea stratului de zăpadă. Gradul de
protec ție conferit este mediu, în zona carierei slab, infiltrarea eficace este 15 -30 mm/an.
În perimetrul carierei sau în apropierea acesteia nu există o rețea hidrograf ică activă în
bazinul de recep ție local. Morfol ogia carierei nu permite scurgerea apelor pluviale din câmpul de

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
13 exploatare în zona limitrofă carierei, astfel apele meteorice ce cad în perimetrul carierei se
infiltrează în calcarele fisurate de la baza zăcământului și au tendința de a se acumula pe vatr a
carierei (în perioada cu precipitații abundente). Nivelul static prezintă varia ții sezoniere în
funcție de nivelul precipitațiilor din aria locală de recepție2
2.1.4. Situa ția resurselor înainte și la finalul exploatării .
La data acordării licen ței de exploatare (1999), situația rezervelor era următoarea :
Rezerve geologice de evaluate (mii tone)
Categoria B = 472 Categoria C1 = 2.115 Categoria B + C1 = 2.587
În scopul valorificării integrale a rezervelor de calcar, unitatea a efectuat un program d e
cercetare a vetrei carierei (cota + 10m), astfel că la nivelul anului 2003, situa ția rezervelor era
următoarea :
Rezerve geologice de evaluate (mii tone)
Categoria B = 3.227 Categoria C1 = 276 Categoria B + C1 = 3.503
Produc ția înregistrată în anul 2014, ultimul an de exploatare a fost 33.141 tone, astfel că
situa ția rezervelor la nivelul anului 2015, la data închiderii se prezenta astfel (mii tone):
Categoria B = 1.588 Categoria C1 = 124 Categoria B + C1 = 1.712
Rezervele de calcar au fost calcu late pana la cota + 5m, la un coef icient (calculat) de
transformare cantitativă a rezervelor geologice în rezerve industriale de 0.91
3
2.2. Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare .
Condi țiile geominiere ale zăcământului Tulcea 1 -Dealul Bididia, au un pronun țat
caracter particular care derivă din textura, structura și poziția spațiala a pachetului de strate de
calcare triasice și tectonica locală a acestuia. Particularitatea relevantă a zăcământului este
existen ța unei fracturi de stress tectoni c, care trave rsează zăcământul de la NE la SV , astfel că
frontul carierei a deschis cele două compartimente (identificate în exploatare ca Front estic și
Front nordic). Compartimentul nordic este ridicat în raport cu compartimentul estic care este

2 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți
3 Licen ța de concesiune pentru exploatare nr.446/04.06.1999, publicată în Monitorul Oficial a l României nr.
621/20.12.1999

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
14 afectat de stress postectonic și-l diferen țiază prin sarierea stratelor la limita contactului, fisurarea
pronunțată și încălecare 4
.

Figura nr. 2.4. – Strate sariate puternic fisurate, compartiment estic
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)

Figura nr. 2.5. – Strate răsturnate compartiment nordic (stratifica ție verticală)
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)

În cadrul perimetrului, calcarele triasice apar în bancuri cu grosimi cuprinse între 0,2 –
2,0 m cu precizarea că în Fro ntul nordic grosimea secven țelor de stratificație este decimetrică (1 –
3), iar în Frontul Nordic grosimea acestora poate atinge grosime de 2,0 m.
Varianta optimă de avansare perpendicular pe direc ția căderii stratelor (NV -SE), ar fi
presupus scoaterea din circuitul silvic a unor suprafe țe de teren suplimentare, iar costurile acestui
demers ar fi excedat costurile de producție optime, implicit pre țul de producție, făcând
nerentabilă exploatarea, fără a aduce îmbunătă țiri metodei de exploatare și implicit co recții în
morfologia finală a carierei taluzului marginal la finele exploatării. Din acest motiv, Frontul
nordic, în faza finală a exploatării (limita marginală extremă a carierei) se prezintă ca un perete cu taluz unic, cu inclinarea de 60° și înălțimea m aximă de 62 m. Frontul estic prezintă o treaptă
la cota 34 mNM, o subtreaptă par țială la cota 55 mNM și o treaptă de decopertă la cota 63 mNM.

4 Licen ța de concesiune pentru exploatare nr.446/04.06.1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
621/20.12.1999

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
15 Astfel, Frontul estic închide «semicircul» bordurii excava ției carierei parțial în două
trepte de util și una de steril cu fruntea taluzului superior de la cota maximă 74,0 mNM la cota
minimă (talpa taluzului) 21,9 mNM. Frontul nordic închide «semicircul» bordurii excava ției
carierei, ca o treaptă unică cu cota maximă de 75,0 mNM și minimă 22,0 mNM pe o lungime
totală de cca 300 m. Coperta zăcământului ocupă o suprafață redusă în sectorul estic al
perimetrului și este reprezentată prin loess și depozite loessoide pleistocene care au grosimi
cuprinse între 2,0 și 20 m.
Având în vedere particularită țile caracteristic ilor enumerate mai sus, tipul de exploatare
a substanței minerale utile a fost prin lucrări miniere la zi – exploatare în carieră prin metoda de
exploatare cu trepte drepte extrase în ordine descendentă, derocare cu explozivi, cu transportul rocilor steri le din descopertă la halde interioare. Generic enumerând, lucrările derulate în
activitatea de exploatare au constat din: lucrări de deschidere, lucrări de pregătire, lucrări de exploatare și lucrări de protecție a zăcământului și a lucrărilor de suprafaț ă.
Tehnic, aceste lucrări s- au făcut mecanizat, cu utilaje terasiere, buldozer, excavator cu
lingura inversă, încărcător frontal și mijloace de transport (autobasculate de 16 -20 tone).
Derocarea primară s- a făcut prin găuri forate și exploziv (puscare). Din anul 2005, opera țiunea
de pu șcare s -a executat numai în treaptă de la cota + 10,0 mNM, rezultând excava ția existentă
astăzi în vechea vatră a carierei și denumită în docume ntele de reglementare emise de Agen ția
Națională a Resurselor Minerale ca Treap ta III, cu talpa la cota +5,0 mNM
5
Lucrările de exploatare, executate după un program și în succesiunea aprobată de
autorită țile competente, au condus la morfologia de astăzi a carierei Tulcea 1 -Dealul Bididia. .
Pe amplasamentul actual al carierei, activitatea de extrac ție a calcarului industrial și de
construc ții s-a sistat.
2.3. Activități desfășurate în vederea închiderii obiectivului
2.3.1. Descrierea lucrărilor nece sare pentru finalizarea exploatării
Lucrările necesare pentru închiderea carierei Tulcea I – Dealul Bididia fac parte din
categoria lucrărilor specificate în Planul Inițial de închidere al carierei:
a. Lucrări miniere de închidere;
b. Lucrări de refacere mediu;
c. Lucrări construcții special.
În categoria lucrărilor miniere de închidere – sunt cele destinate, stabilizării fronturilor
și taluzurilor, retragerea utilajelor terasiere, conservarea drumurilor de acces, pentru

5 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
16 monitorizarea postînchidere ,sistematizarea orizontala a vetrei carierei, decolmatarea rigolelor
etc.
Lucră rile de refacere a mediului vor consta în demolarea elementelor de construcții
tehnologice (buncăre, ciururi vibratoare, concasoare, benzi transportoare etc.), inclusiv rețele
subterane, eliberarea amplasamentelor, eliminarea deșeurilor, nivelarea și sistematizarea orizont ală, depunerea de sol vegetal, monitorizare.
Lucră rile de construc ții speciale vor consta în instituirea unei zone de restricție severă a
accesului necontrolat în vecină tatea fronturilor (Est și Nord), prin execuț ia a două diguri de
gardă . Acestea vor avea dublu scop: materializarea fizică, vizibila, a zonei de restric ție sever ă,
asigura rea perspectivei de inspectare î n siguranță de-a lungul fronturilor .
La data notificării închiderii activității în Cariera Tulcea 1 -Dl. Bidididia ( Oct. 2014,
renunț area la L icența de concesiune pentru exploatare nr.446/04.06.1999 ), suprafe țele de teren
ocupate de activ itatea Carierei, sunt prezentate sintetic î n tabelul de mai jos alături de schița
programului de amenajare ș i organizarea lucră rilor de refacere, reabilitare, e cologizare și redarea
acestora î n circuitul de folosin ță programat.
Nr. Specifica ție Suprafa ță Program de identificare a riscurilor de
mediu, puncte vulnerabile și lucră ri de refacere
Suprafața afectată
din care : 13,9 ha Identificare, zone critice cu ri sc de mediu
1 Câmp minier final 9,95 ha Stabiliză ri zone critice (taluzuri), instituiri zone de
restricție severă î mpotriva accesului necontrolat,
sistematiz ări pe verticală și orizontală , igienizare etc.
2 Suprafața cu utilităț i tehnologice
și reț ele 2,97ha Evacuare, subansamble metalice, deș euri industriale de
beton, fier vechi, cauciuc, consumabile etc.
Nivelă ri, reabili tări etc.
3 Suprafaț a – Dotări
administrative funcț ionale 0,97 ha Lucră ri specifice de renovare, igienizare, estetizare prin
zugrăvi re, vopsire etc. Dotă rile administrative vor fi
predate Locatorului CL Mun. Tulcea odată cu predarea
terenului închiriat.
Total suprafață afectată de activitatea
carierei 13,9 ha

2.3.2. Lucrări pentru protecția zăcământului și suprafeței
Pentru protecția zăcământului s -au respectat următoarele norme de exploatare:
– nu s -au efectu at lucrări care să ducă la imobilizări de rezerve;
– toate activitățile auxiliare s -au realizat în afara conturului rezervelor omologate.
2.3.2.1. Capacitate de haldare, amplasament halde
Materialul steril rezultat din activitatea de exploatare a fost depozitat temporar într-o
haldă interioară fiind utilizat ulterior la nivelare a suprafeț elor dezafectate. În prezent, î n cadrul
carierei Tulcea 1 – Dealul Bididia nu există halde de steril, întreaga cantitate rezultată din
decopertare a fost folosit ă în interiorul carierei la lucrările de refacere.

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
17

2.3.2.2. Afectarea suprafeței
Impactul cel mai sever produs asupra mediului de exploatările miniere la zi este
reprezentat de afectare a morfologiei terenului. Ca urmare a exploatării rocilor calcaroase din
cariera Tulcea 1 – Dealul Bididia, la nivelul morfologiei terenului, modificarea antropică
evidentă este reprezentată de:
− înlăturarea solului vegetal care formează parte din coperta zăcământului (acolo unde acesta
există),
− înlăturarea solului de pe ariile ocupate de drumurile de acces,
− scoaterea suprafeței ocupate de excavație din circuitul natural.
Principalele activități ce au condus la afectarea suprafeței sunt:
− activitatea de exploatare,
− amplasarea utilităților necesare susținerii activității de exploatare și prelucrare6
Suprafața afectată cel mai sever este cea ocupată de carieră, morfologia terenului
suferind modificări importante. Suprafețele afectate de exploatare se prezintă astfel: .

Total suprafa ță perimetru minier concesionat , din care 21,40 ha
Suprafa ța actuală a câmpului minier al carierei afectat de lucrările de excavare 9,95 ha
Suprafa ța utilităților tehnologice ( stație sortare concasare, padocuri, buncăre,
concasoare, etc.) 2,97 ha
Suprafa ța dotări administrative (birouri, atelier, magazine, platform, etc.) 0,97 ha
Total teren ocupat de activitatea carierei (teren închiriat de la UAT Municipiul
Tulcea) 13,90 ha
Suprafa ță teren liber neafectat (teren silvic + pășune) 7,5 ha

Datorită structurii și texturii stratelor deschise în Frontul nordic, pentru realizarea celor
două trepte cu înăl țimea maximă de 35 m în acest front erau necesare rânduri de pușcare
transversal perpendiculare pe direc ția înclinării strate lor, astfel încât derocarea să nu se facă după
plane cvasi verticale paralele cu înclinarea. Acest lucru a fost imposibil deoarece, istoric, de la deschiderea carierei, avansarea frontului s -a făcut de la SV la NE.
Varianta optimă de avansare perpendicula r pe direc ția căderii stratelor (NV -SE) ar fi
presupus scoaterea din circuitul silvic a unor suprafe țe de teren suplimentare, iar costurile acestui

6 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
18 demers ar fi excedat costurile de produc ție optime, implicit prețul de producție, făcând
nerentabilă exploat area, fără a aduce îmbunătă țiri metodei de exploatare și implicit corecții în
morfologia finală a carierei taluzului marginal la finele exploatării.
Din acest motiv, Frontul nordic, în faza finală a exploatării (limita marginală extremă a
carierei) se prezintă ca un perete cu taluz unic, cu înclinarea de 60° și înălțimea maximă de 62 m,
care urmează să fie supus lucrărilor de copturire prin ranguire.
Lucră rile de exploatare, executate după un program și -n succesiunea aprobată de
autoritatile competente, a u condus la morfologia de astazi a carierei Tulcea 1 -Dealul Bididia.
După închiderea carierei Tulcea 1 – Dealul Bididia se va pastra morfologia actuală a vetrei
carierei (excava ție cota +5,0 mNM – Treapta III) cu rolul de atenuare a eventualelor rostogoliri
de roci din versant survenite din dezagregarea rocilor sub ac țiunea fenomenelor naturale (îngheț
– dezghe ț, precipitații, etc.). Nu există obiective de suprafață în cadrul perimetrului afectate de
lucrările de exploatare, respectiv care să fi necesitat p ilieri de siguranță7
2.3.2.3. Construcții și amenajări speciale .
În cadrul perimetrului Tulcea I – Dealul Bididia, datorită configur ației particulare a
taluzurilor se impune păstrarea morfologiei actuale a vetrei carierei cu rolul de atenuare a
eventuale lor căderi de fragmente de rocă.
Datorită eventualelor căderi de rocă din versant, se impune instituirea unei zone cu
restric ție severă aflată la baza taluzului, zona unde se pot întâmpla accidente prin prăvălirea și
rostogolirea fragmentelor de roci. Sur pările de roci se pot produce de -a lungul timpului datorită
alterării rocilor supuse fenomenului continuu de înghe ț – dezghe ț, în general, dezagregarea și
dislocarea rocilor survenită datorită ac țiunii fenomenelor climatice locale.

Figura nr. 2.6. – Amp lasament zone (atenuare, restric ție) și diguri de protecție
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)

7 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
19 Pentru protec ția și îngrădirea accesului persoanelor care pot pătrunde pe amplasamentul
carierei, în zona de restric ție severă se impune construi rea a două diguri, unul în partea de nord a
vetrei carierei, iar cel de -al doilea în partea de sud – est a vetrei carierei. Cele două diguri de
protec ție vor fi construite din fragmentele de rocă strânse de pe amplasamentul carierei. Se
estimează strângerea unui volum de aproximativ 300 mc de material de pe amplasamentul
carierei. Cea mai mare parte din acest material va fi cantonat în interiorul celor două diguri de protec ție, iar restul va fi folosit pentru reglarea unor neconformități ale morfologiei ter enului în
procesul de nivelare.
Începând cu luna octombrie 2014, respectiv inten ția de închidere a exploatării s -a
procedat la:
– demontarea și transportul utilajelor în afara perimetrului,
– dezafectarea depozitelor, instalațiilor și platformelor tehnologic e din perimetru,
– dezafectarea depozitului de combustibil,
– transportarea deșeurilor menajere și tehnologice.

Figura nr. 2.7. – Mijloace existente pe amplasament
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)
Utilită țile tehnologice care au deservit cariera – mijloace fixe au fost dezafe ctate și
demontate în primele trei luni ale anului 2015 și pe locație au rămas parte din fundații și radieri,

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
20 padocuri de beton și subansambluri metalice rezultate din dezansamblarea utilajelor
tehnologice8
2.3.2.4. Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă .
Sursele de poluare sunt reprezentate de:
− activitatea mijloacelor de transport care sunt utilizate la dezmembrarea/dezafectarea
utilajelor, depozitelor, instala țiilor existente pe amplasament
Poluanții generați – emisii de pulberi sedime ntabile și de gaze de ardere evacuate de
mijloacele de transport respectiv:
− noxele produse de funcționarea motoarelor de tip Diesel sunt evaluate în funcție de timpul de funcționa re și consumul de combustibil. Limita emisiilor de poluanți a
motoarelor utilajelor este stabilită de Legea 104/2011 privind calitatea aerului și Ordinul
MAPPM 462/1993, ele trebuind să se încadreze în limitele admise și de STAS 12574/87.
Pentru acest gen de noxe metodologia CORINAIR prevede următoarele valori: pulberi:
4.3 g/l, CO: 16.0 g/l, SOx: 10g/l, CH4: 0.17g/l, NOx: 32.7g/l. Aceste noxe nu au o influență semnificativă asupra calității aerului, atâta timp cât mijloacele de transport și
utilajele util izate sunt exploatate și întreținute corespunzător.
− particule în suspensie (praf) rezultate în fazele de transport, excavare, nivelare;
− poluanți specifici din gazele de eșapament (particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, compu și organ ici volatili) rezultati de la utilajele și mijloacele de transport
care sunt folosite în timpul desfășurării activității de închidere a carierei.
Debitele masice de praf (particule minerale) rezultate în timpul lucrărilor de
reecologizare a carierei, depind de:
− umiditatea terenului în timpul excavărilor și transportului,
− frecvența și viteza vântului, nivelul precipitațiilor
− textura solului,
− orografia terenului etc. Acești parametri depind de :
− timpul mediu zilnic de lucru al utilajelor și distanța par cursă de mijloacele de transport,
− tipul și capacitatea utilajului/autovehiculului,
− consumul de carburant pentru fiecare utilaj, tipul carburantului utilizat și conținutul de sulf al acestuia
9
Pentru noxele evacuate de la aceste surse mobile nu se prevă d instalații de colectare,
tratare sau dispersie a gazelor de eșapament. Concentra țiile compuș ilor chimici nocivi rezulta ți în .

8 Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perimetrul Bididia, jude țul Tulcea
9 Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perimetrul Bididia, jude țul Tulcea

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
21 urma arderii combustibililor în motoare precum și praful ridicat de autovehicul nu au valori
mari, datorită dispersiei pe o arie mare a curen ților de aer. Datorită unei răspândiri, relativ
uniforme, într -o perioadă lungă de timp nu se vor produce concentra ții dăunătoare și
pertu rbatoare fa ță de mediu a acestor noxe10
2.3.2.5. Alimentarea cu apă, efluenți tehnologici și menajeri, s istemul de canalizare
al apelor pluviale .
În zona carierei nu există o rețea hidrografică cu regim de curgere permanent. Teritoriul
topografic din vecinătatea carierei este străbătut de o vale naturală, cu asecare anuală,
regularizată (canal), care preia s curgerea de suprafa ță din zona dealului Viilor (73,0 mNM), se
dezvoltă paralel cu DJ 222, pe care- l traversează în amonte de intersectia străzii Viticultorilor cu
strada Mahmudiei, de unde se dezvoltă către nord pe o lungime de cca. 2 km ș,i după ce
trave rsează strada Elizeului, debu șează în lacul Zaghen. Lungimea totală a acestui “ax de drenaj”
local este de cca. 4,0 Km. Apele din incinta vetrei cariere și din zona amplasamentului
„utilită ților tehnologice” parțial pot fi preluate de acest canal, parțial sunt debu șate spre vatra
carierei, în schimb scurgerile de suprafa ță de apă pluvială care spăla zona construcțiilor
administrative sunt preluate liber din rigolele de gardă ale incintei administrative și debușate în
acest canal.
În contextul zonal al pre cipita țiilor anuale scăzute, curgerea de șiroire prin vatra carierei
și pe versanți, coincide cu perioada de precip itații și abundența acestora, în carieră neexistând
alte surse de evacuare a apei în receptorii naturali.

Figura nr. 2.8. – Traseul canalului de scurgere pluvială
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)

10 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
22 În amplasamentul carierei se dezvoltă un acvifer fisural local în care cantonează un corp
de apă freatic deschis prin pu ț de tip gospodăresc, cu ghizd și acoperito are, săpat manual. Nivelul
static al apei, măsurat în pu ț (tuburi de beton,d= 800 mm) este de -3,75 m (CTN), în cota
absolută de cca. +5,60 mNM11
În arealul de dezvoltare a zăcământului de calcar din cariera Bididia, nivelul apelor
subterane este situat mult sub ni velul acumulării, fiind cantonat într -o structură geologică total
diferită, iar cursuri de apă care să aibă caracter permanent la suprafa ța perimetrului de exploatare
nu există. . În Planul de Management al Bazinului Hidrografic Dobrogea –
Litoral, apa freatică nu întrune ște condițiile de potabilitate, starea actuală a acviferului este de
calitatea III, nepotabilă. Apa a fost folosită în carieră în principal pentru irigarea spa țiilor verzi și
umectarea cailor de acces tehnologic din incinta carierei în sezonul secetos cu zilele caniculare.
Prin activitatea desfășurată, în timpul exploatării în carieră, nu a fost afectată calitatea apei din zonă (subterană și de suprafață).
 Alimentarea cu apă potabilă
Apa potabilă se asigură prin racord la re țeaua m unicipiului Tulcea administrată de
Aquaserv SA, conform unui contract. Pentru consumul de apă necesar personalului societatea a asigurat apă îmbuteliată.
 Evacuarea apelor uzate menajere
Apele menajere se colectează în bazinul vidanjabil. Vidanjarea s- a realizat, în func ție de
necesită ți, conform prevederilor autorizației de mediu emisă în anul 2011.
 Alimentarea cu apă industrială
Apa tehnologică s -a asigurat dintr- un pu ț forat cu un debit de 0,2 l/s. Apa utilizată pentru
spălarea agregatelor a fost reci rculată – a existat un bazin decantor pentru apa de spălare a
agregatelor, cu instala ție de recirculare în fluxul tehnologic.
 Evacuarea apelor uzate tehnologice – nu a fost cazul, apele tehnologice s -au recirculat.
 Evacuarea apelor pluviale
Apele pluvia le, provenite din precipita ții și din topirea zăpezii, spală versanții lipsiți de
vegeta ție, antrenează cantități însemnate de suspensii solide, care pot determina creșterea
turbidită ții receptorului.
Din acest motiv, se impune captarea și drenarea apelor de șiroire de pe versant și de pe
platfor mele amenajate, prin șanț uri de gardă și drenuri. Scurgerea apelor provenite din
precipita ții va fi asigurată prin intermediul șanțurilor trapezoidale
12

11 Raport cu privire la bilan țul de me diu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți .
12 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
23 2.3.2.6. Producerea și eliminarea deșeurilor
 Deșeuri rezultate din activitate
Din activitatea carierei au rezultat următoarele categorii de de șeuri :
− steril de decantare (cod 010409), reprezentat de materialul rezultat din decolmatarea
bazinului decantor (levigabilul), aproximativ 300 mc;
− deșeuri menajere (cod 200301), provenite de la personalul care lucrează în cadrul carierei și
din activitatea de între ținere a curățeniei în incintă; cantitatea nu depășește 1000 kg/an; se
depozitează în pubele și este preluat periodic și transportat la rampa de gunoi de către DSP;
− uleiurile uzate (cod 130208*), provenite de la schimburile de ulei ale utilajelor de încărcare
sunt colectate în butoaie metalice, depozitate în spa țiu special amenajat, urmând a fi predate
furnizorilor de uleiuri; cantitatea nu depă șește 0,25 l/an;
− deșeuri de cauciuc (cod 160103), reprezentate de anvelope scoase din uz de la utilaje și
bucă ți de bandă transportoare scoasă din uz; cantitatea nu depășește 1000 kg/an; anvelopele
uzate sunt valorificate către unită ți de profil;
− deșeuri metalice (cod 02 0110) rezultate din activitatea de dezmembrare – au fost și vor fi
valorificate către unită ți specializate13
În ceea ce prive ște sistemul de management al deșeurilor, se inventariază și se păstrează
evidența tuturor materialelor valorificabile și a deșeur ilor rezultate și eliminate de pe
amplasament. Pentru prevenirea și reducerea cantităților de deșeuri inerte, toxice și periculoase
în perioada de ecologizare a carierei Bididia, vor fi luate o serie de măsuri, precum: .
− întreținerea utilajelor în stare bună de func ționare, având reviziile tehnice și schimburile de
ulei efectuate în ateliere specializate;
− colectarea selectivă a de șeurilor menajere și a deșeurilor de ambalaje, în vederea valorificării
(carton, hârtie, plastic, metal);
− reducerea aportului de poluan ți în sol, proveniți din depozitarea direct pe sol a unor deșeuri;
− valorificarea tuturor tipurilor de de șeuri;
− amenajarea zonelor de depozitare a tuturor de șeurilor rezultate din activitatea de ecologizare
(menajere și industriale).
 Deșeurile mena jere sunt colectate selectiv în pubele de gunoi și sunt predate periodic pe
bază de contract încheiat cu o firmă de specialitate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor titularul este obligat să asigure colectarea selectivă a deșeurilor produse în vederea valorificării periodice a acestora prin intermediul firmelor

13 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
24 autorizate. Conform HG nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, titularii care dețin
anvelope uzate au următoarele obligații.
a) să nu le abandonez e pe sol, prin îngropare, în apele de suprafață,
b) să nu le incinereze decât în condițiile prevăzute în HG nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor modificată și completată de HG nr. 268/2005
c) să le predea persoanelor juridice care comercializează anvelop e noi și/sau anvelope uzate
destinate reutilizării ori persoanelor juridice autorizate să le colecteze și/sau să le valorifice conform legislației în vigoare. Anvelopele uzate sunt depozitate temporar și
valorificate către unită ți de profil.
Conform HG nr . 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate se interzice operatorilor
economici:
a) deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafață, apele subterane, apele mării teritoriale și în sistemele de canalizare;
b) evacuarea pe sol sau depozitarea în condiții ne corespunzătoare a uleiurilor uzate, precum
și abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea și incinerarea acestora;
c) valorificarea și incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare peste valorile limită admise de legislația în vigo are;
d) amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate și/sau cu alte tipuri de uleiuri conținând
bifenili policlorurați ori alți compuși similari și/sau cu alte tipuri de substanțe și preparate
chimice periculoase;
e) amestecarea uleiurilor uzate cu motori nă, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenți,
combustibil tip P și reziduuri petroliere și utilizarea acestui amestec drept carburant;
f) amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanțe care impurifică uleiurile;
g) incinerarea uleiurilor uzate în alte instalații decât cele prevăzute în HG 235/2007
h) colectarea, stocarea și transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deșeurii),
i) gestionarea uleiurilor uzate de către persoane neautorizate;
j) utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a m aterialelor.
Operatorii economici autorizați să desfășoare activități de gestionare a uleiurilor uzate
sunt obligați să întocmească planurile de intervenție pentru situații accidentale și să asigure condițiile de aplicare a acestora. Planurile de interve nție pentru situații mediului, la solicitarea
eliberării sau revizuirii autorizației de mediu.
Uleiurile uzate sunt colectate in butoaie metalice, depozitate în spa țiu special amenajat,
urmând a fi predate furnizorilor de uleiuri; cantitatea nu depă șește 0,50 t/an. Conform HG
nr.1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
25 acumulatori, modificată și completată de HG nr. 1079/2011, utilizatorul final de baterii și
acumulatori auto și industriali este obligat să pre dea deșeurile de baterii
și acumulatori auto și industriale separat de alte deșeuri către:
a) distribuitorii de baterii și acumulatori angro și en detail,
b) unitățile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor și acumulatorilor,
c) punctele de colectare p entru deșeuri de baterii și acumulatori,
d) producător, după caz.
Acumulatorii uza ți se depozitează provizoriu în magazia de materiale, urmând a fi
predate (la schimb) la unită țile de profil, respectându -se următoarele condi ții:
– Titularul este obligat să ge stioneze deșeurile conform legislației în vigoare, HG nr.
856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările ulterioare.
– Transportul deșeurilor se va face în con formitate cu HG nr. 1061/2008 privind
transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.
– Titularul va ține evidența gestiunii deșeurilor conform. HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cup rinzând deșeurile, inclusiv deșeurile
periculoase, pe toată perioada de închidere a carierei.
2.3.2.6. Elemente de biodiversitate
Amplasamentul carierei Bididia este situat în situri Natura 2000. La aproximativ 1130 m
se află ROSCI 0065 Delta Dunării și ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe .
A. ROSCI 0065 Delta Dunării are o suprafa ță de 454037 ha, acesta fiind declarat prin
Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007, modificat și completat prin
Ordinul nr. 2387/2011. Prima coordonată geografică a Deltei Du narii este situarea în emisfera
nordica, la intersec ția paralelei de 450 N (deci la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul
Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între delta propriu- zisă și Complexul lacustr u Razim
– Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
26

Figura nr. 2.9.– Amplasamentul carierei Bididia fa ță de siturile Natura 2000
(Sursa: documentare S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți)
O caracteristică importantă este și aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime și
817 000 km2
− existen ța golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală
(selful) care are adâncimi de câ țiva metri la țărm și se adâncește treptat spre povârni șul
continental până la 180 – 200 m pe o distan ță de 180 km; bazin hidrografic, are o desfă șurare latitudinală, de la influențe ușor oceanice, în
vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această pozi ție a Dunării,
cu drenarea prin afluen ții săi, a două formațiuni muntoase – cele mai importante în Europa –
Alpii și Carpații, are influențe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de
varsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luam în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platforma
continentală extinsă) și dinamica apei (maree, seise, curenți, valuri), vom descifra mai ușor
procesele de consolidare și evoluție, în timp, a teritoriului deltaic. Față de condițiile care
favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s- au întrunit cel pu țin patru
condi ții și anume:
− amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm;
− curen ți litorali care aduc material aluvionar din țărmul nord -vestic și îl blochează pe cel
dunărean;
− cantitatea apreciabilă de aluviuni transpor tate de Dunăre.
Aceste condi ții au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată
atât la forma triunghiulară cât și la cea barată (prin cordonul inițial Jibrieni – Letea –
Caraorman). Teritoriul Deltei Dunării s e caracterizează printr -o diversitate deosebit de mare de

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
27 elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât și al repartiției
geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversită ții ridicate a florei și
faunei teritoriului Rezerva ției Biosferei Delta Dunării, un rol important l -a avut pozi ția
geografică sud -est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum și
influențele refugiilor estice, mai pronunțate decât în teritoriile central- europene. De asemenea, o
importan ță influență a avut și specificul genezei Deltei Dunării. Se știe că aceasta și -a definitivat
relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre și terestre relativ recent (sub
10 000 de ani).
Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de
specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune
palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii și Asia fără India și Indochina),
subregiunea euromediteraneană.
Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano -pontică, formând o unitate
proprie și anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce,
subregiunea euromedit eraneană este divizată în provincia ponto- caspică, districtul nord -ponto –
caspic, iar în ceea ce prive ște Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparținând atât regiunilor
marine litorale cât și celor pelagice. Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, pal ustre, terestre,
fluviale, fluvio -marine și costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată
de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderen ță din cele
mediteraneene și estice.
A1. Tipur i de ecosisteme prezente în ROSCI0065 Delta Dunării
În această zonă se întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale și 7 antropice).
− Forma țiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunărea și brațele sale principale, canalele
cu circulaț ie activă a ap ei, canale din zonele naturale cu circula ție a apei în regim liber, canale
din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă), ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafa ță mare și/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă și
lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii și sărate (lacuri
izolate), lagune costiere (lagunele cu legătură la mare), zone marine costiere (golfuri semi –
închise și ape marine costiere).
− Zonele umede inc lud vegeta ția acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de
sălcii de pe maluri, pă șunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau
sălcii izolate). Pădurile, tufi șurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluv iatile temperate
(pădurile mixte de stejar), tufi șurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe
grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
28 calcaros), și zonele deschise cu sau fără v egeta ție săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau
parțial mișcătoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele).
− Amenajări (amenajări agricole, amenajări forestiere, planta ții de plopi de pe malurile
râului, amena jări piscicole, diverse alte amenajări, poldere abandonate aflate în refacere
ecologică).
− Orașe și sate (așezări urbane și rurale).
A.1.1. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarant
ROSCI0065 Delta Dunării, conform Anexei 4 la ordinal nr. 1964/2007, modificat și completat
prin Ordinul nr. 2387/2011. Tipurile de habitate menț ionate in formularul standard Natura 2000
pentru ROSCI0065 Delta Dunării sunt:
3160 – Lacuri distrofice și iazuri
6260 * – Pajiști panonice și vest -pontice pe nisipuri
7210 * – Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 – Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau,
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri ( Ulmenion minoris )
92D0 – Galerii ripariene și tuf ărișuri ( Nerio -Tamaricetea și Securinegion tinctoriae )
1110 – Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
1210 – Vegetație anuală de -a lungul liniei țărmului
1310 – Comunită ți cu salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și
nisipoase
1410 – Pajiști sărăturate de tip mediteranean ( Juncetalia maritimi )
1530 * – Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto -sarmatice
2110 – Dune mobile embrionare (în formare)
2130 * – Dune fixate cu vegeta ție herbacee perenă (dune gri)
2160 – Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 – Depresiuni umede intradunale
3130 – Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegeta ție din Littorelletea
uniflorae și/sau Isoëto -Nanojuncetea
3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ție tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 – Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegeta ție din
Ranunculion fluitantis și Callitricho -Batrachion
3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegeta ție de Chenopodion rubri și Bidention
62C0 * – Stepe ponto- sarmatice
6410 – Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ( Molinion
caeruleae)

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
29 6420 – Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio -Holoschoenion
6430 – Comunită ți de lizieră cu ierburi înalte higro file de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan și alpin
6440 – Pajiști aluviale din Cnidion dubii
6510 – Pajiști de altitudine joasă ( Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis )
3140 – Ape puternic oligo- mezotrofe cu vegetație bentonică de specii d e Chara
1150 * – Lagune costiere
92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba
40C0 * – Tufări șuri de foioase ponto -sarmatice
91AA – Vegeta ție forestieră ponto- sarmatică cu stejar pufos
A.1.2. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat
ROSCI0065 Delta Dunării, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat și completat prin
Ordinul nr. 2387/2011
1516 – Aldrovanda vesiculosa (Otră țel)
2253 – Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 – Centaurea pontica (Vinetele , Dioc, Zglavoc)
4067 – Echium russicum (Trifoia ș de baltă)
1428 – Marsilea quadrifolia
La acestea se adaugă:
− A.1.3. Specii de mamifere, amfibieni, reptile, pe ști, nevertebrate enumerate în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE caracteristice ROS CI0065 Delta Dunării
− A.1.4. Alte specii de floră și faună menționate în formularul standard Natura 2000 pentru
ROSCI0065 Delta Dunării
B. Date privind ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim -Sinoe. Situl de
protec ție specială ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoe se întinde pe o
suprafa ță de 512.820 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice și stepice, cu o altitudine medie
de 3 m (variind între 0 si 137 m), sit declarat prin HG nr. 1248/2007 modificată și completată
prin HG nr. 971/5.10.2011. Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:
− Clasa de habitat
− Estuare, lagune
− Râuri, lacuri
− Mlaștini, turbării
− Pajiști naturale, stepe
− Culturi (terenuri arabile
− Paduri de foioase

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
30 Acest sit găzduie ște efective importante ale unor specii de păsări protejate. Unica deltă
din lume, declarată rezerva ție a biosferei în anul 1990 se întinde pe o suprafață de 580000 ha,
fiind una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă și considerate
un muzeu viu al biodiversitatii, iar pentru cele 30 tipuri de ecosisteme este o bancă de gene
naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal.
Situl este deosebit de important pentru popula țiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax
pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba,
Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Al cedo atthis, Gelochelidon
nilotica . Deoarece această zonă reprezintă limita de areal pentru Falco naumanni , există
fluctua ții ale efectivelor cuibăritoare în perimetrul sitului.
Situl este de asemenea important în perioada de migra ție pentru următoarele s pecii:
Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Lar us genei,
Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus,
Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes
minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus .
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila
clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser .
Trebuie făcută precizarea că activitatea în cariera Bi didia se desfă șoară din anul 1978 ,
astfel încât la data declarării situr ilor Natura 2000 această carieră a fost exclu să din zona ariilor
protejate deoarece:
− este situată în intravilanul municipiului Tulcea, în zona industrială Est,
− nu s-au identificat speciile pentru care au fost declarate siturile Natura 2000,

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
31 − distan ța până la limita Rezervației Biosferei Delta Dunări i și a ROSCI0065 Delta Dunării
și ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim -Sinoe este de cca 1130 m (în linie
dreaptă, trecând peste intravilanul municipiului Tulcea și cariera Bididia 2).
2.3.2.7. Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a Carierei Tulcea 1 – Dealul Bididia se realizează printr-
o rețea aeriană de 20 kv și o stație de transformare de 630 kva, dotată cu un transformator –
20/6/0,4 kv – care asigură curentul electric de 380 V necesar func ționării utilajelor din do tare și
cel de 220 V, pentru iluminatul public.
Între ținerea transformatoarelor a fost și este asigurată de Hidrotehnica S.A. Galați, iar
furnizorul de energie electrică este S.C. NEPTUN S.A. conform contractului de furnizare a
energiei electrice din 201 3.
2.3.2.8. Zgomotul și vibrațiile
După sistarea activită ții în carieră, sursele de zgomot și vibrații în perioada de funcționare
au încetat. Trebuie să facem referire la:
− utilaje folosite în procesul tehnologic de perforare și încă rcare a calcarelor – foreza
rotopercutantă, motocompresor, încărcător frontală, excavator;
− opera țiile de transport sau de manevră ale autovehiculelor în incinta carierei
(autobasculante);
− opera țiile de dislocare a materia lului prin împu șcare;
− prelucrarea calcarelor în sta ția de concasare – sortare.
În perioada de î nchidere a carierei și de executare a lucrărilor de ecologizare zgomotul va
fi reprezentat de utilajele utilizate în dezafectare/dezmembrare și de transportul materialelor
rezultate cu mijloace auto. Ținând cont c ă amplasamentul carierei se află la cca. 50 m (spre sud –
est) de localitatea Tulcea, zgomotul produs de activitatea de închidere a carierei nu afectează starea de sănătate a locuitorilor, producând disconfort numai angaja ților angrenați în activitățile
de dezafectare și dezmembrare
14
Având în vedere modul de desfă șurare a activității, de starea tehnică a utilajelor și
distan ța față de zonele locuite, se apreciază ca nivelul echivalent de zgomot la limita
amplasamentului este inferior valorii de 65 dB(A), pr evazută de STAS 10009/1988 „Acustica în
construc ții. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.
15
.

14 Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perimetr ul Bididia, jude țul Tulcea
15 Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pentru închiderea carierei Bididia ,județul Tulcea: date
furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți

Ana Alexandra Andreea Capitolul II Studiu de caz
32 2.3.2.9. Calitatea solului
 Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat
Elementul de mediu sol/subsol a fost cel mai expus deteriorării prin desfășurarea
activității de exploatare prin:
− lucrările de deschidere, de pregătire și de exploatare a carierei;
− nerespectarea metodei de exploatare, care a condus pe frontul de Est la instabilitatea
taluzelor;
− nerespectarea planului ini țial de încetare a activității ;
 Evacuarea apele pluviale nedirijată.
Acest impact, cu implicații în principal asupra solului, este inevitabil avându -se în vedere
specificul activității, exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, impactul a supra
mediului fiind semnificativ diminuat prin măsurile de refacere ecologică.
 Efecte poten țiale ale activităților învecinate
În zona învecinată perimetrului concesionat, la cca 300 m NE se află perimetrul carierei
CORAL SRL. Perimetrul carierei se înve cinează cu:
− la nord – cariera Bididia 1 – Coral SRL
− est – terenuri apar ținând Direcției Silvice Tulcea
− la vest – terenuri ale Consiliului Local Tulcea
− la sud – DJ222 Tulcea -Agighiol -Jurilovca.

Ana Alexandra Andreea Concluzii
33 Concluzii

La momentul autoriză rii obiectivului în anul 2011 au fost propuse măsuri pentru
refacerea mediului, după încetarea activită ților de exploatare, astfel:
Pentru amplasamentul carierei:
− refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare;
− nivelarea terenului (vatra carierei și bermelor);
− împră știerea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălțime de
15 cm;
− refertilizarea cu fertilizator organic în proporție de 5 t/ha;
− refertilizarea cu îngră șăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha (125 kg/ha N,
125 kg/ha P, 125kg/ha K);
− semănarea suprafețelor plane reprezentate de vatră și platformele extinse ale
carierelor cu ierburi perene specifice zonei;
− plantarea de arbori din specia foioase pe berme (distanța între arborii plantați pe
același aliniament va fi de 3,0 m, iar între aliniamente de 4,0 m). Arborii vor fi
plantați în gropi cu dimensiunea de 0,3×0,3×0,3 m, incluzând și un fertilizator
organic în proporție de 5,0kg/groapă;
− udarea suprafeței cu ajutorul furtunului din cisternă în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m2).
Pentru haldele de sol vegetal și de steril:
− așternerea d e sol fertil din depozitele de î mprumut, pe terenul nivelat, scarificat și
compactat, pe o înălțime de 10- 15 cm;
− refertilizarea solului cu fertilizator organic în proporție de 5 t/ha;
− refertilizarea cu îngră șăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha;
− semănarea suprafețelor plane reprezentate de vatră și platformele extinse ale
carierelor cu ierburi perene specifice zonei;
− plantarea de arbori din specia foioase, specifici zonei;
− udarea suprafeței în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m
2
Pentru incinte, căile de acces și drumurile de exploatare: ).
− dezafectarea și dem olarea tuturor construcțiilor, instalațiilor și utilităților industriale
care au deservit activitatea de exploatare minieră anterioară; există și posibilitatea ca o

Ana Alexandra Andreea Concluzii
34 parte din construcțiile și infrastructura obiectivului să poată fi vândută către o altă
unitate economică sau autoritate publică;
− modelarea suprafețelor prin lucrări de nivelare manuală si mecanică, pentru asigurarea
scurgerii naturale a apelor pluviale;
− umplerea gropilor și golurilor rezultate din dezafectare fundațiilor precum și
împră știerea și compactarea materialului de debleu;
− împră știerea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălțime de
15 cm;
− refertilizarea cu fertilizator organic și îngrășăminte chimice de tip N:P:K;
− semănarea suprafețelor cu ierburi perene speci fice zonei16
Având în vedere observațiile din teren, precum și analiza datelor și informațiilor,
aspectele de neconformare sunt următoarele : .
− înălțimea mare a treptei de carieră în zona nordică a amplasamentului – 62 m;
− exploatarea carierei nu s -a făcut în trepte conform programului de închidere;
− existen ța unui grad mare de fisurare pe mai multe direcții în zona nordică a
amplasamentului, rezultând o zonă de calcar, care poate conduce în timp la căderea
unei falii din cauza procese lor de înghe ț – dezghe ț;
− existen ța unei zone de fisurație în zona sudică a carierei, care nu este exploatată în
trepte și care poate conduce la căderea rocilor fisurate din cauza proceselor de îngheț
– dezghe ț;
− existen ța în vatra carierei a unor agabariți și a unei fundații din beton armat;
− existen ța în zona stației de sortare a unei fundații din beton armat.
Pentru eliminarea aspectelor d e neconformare se recomanda următoarele masuri :
− pentru zonele fisurate ale carierei (zona nordica si sudica) se va institui ZONA DE RESTRIC ȚIE SEVERĂ DE DURATĂ PENTRU ACCESUL NECONTROLAT , în
vederea prevenirii persoanelor neautorizate în zona de risc, iar instituirea zonei se va face cu panouri de avertizare și informarea populației.
− funda țiile din beton armat se vor sparge și se vor elimina deșeurile de beton și fier
beton către societă ți autorizare pentru astfel de lucrări;
− agabari ții existenți în vatra carierei se vor valorifica sau muta în zone aflate la baza
carierei cu rol de protec ție împotriva căderilor accidentale de roci fisurate af late la
înălțime.

16 Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perime trul Bididia, jude țul Tulcea

Ana Alexandra Andreea Concluzii
35 În vederea închiderii amplasamentului în afara aspectelor de neconformare sunt necesare
și alte măsuri :
− dezafectarea instala țiilor tehnologice (concasor, benzi transportoare, stație de betoane,
rezervoare motorină);
− colectarea și depoz itarea temporară a de șeurilor nepericuloase rezultate din
dezafectarea instala țiilor tehnologice, în vederea valorificarii (fier, plastic, etc.);
− realizarea de canale de scurgere și colectare a apelor pluviale în zona carierei și a
depozitelor de sorturi.
Monitorizarea stabilității fizice a lucrărilor realizate (tasări, alunecări, ravene, etc.)
vizează:
− bermele de siguranță ale treptelor finale,
− stabilitatea supraf raței amenajate a haldelor interioare de steril;
− stabilitatea taluzelor finale ale carierei;
− stabilitatea zonelor înco njurătoare amplasamentului;
− starea drumurilor de acces la haldă și berme, a șanțurilor de gardă și a celorlalte
canale drenoare executate pentru eliminarea apelor meteorice de pe bermele
treptelor;
− controlul geometriei haldei prin măsurători topografice.
În activitatea derulată în Cariera Tulcea 1 – Dealul Bididia s -a utilizat o tehnologie
simplă, ecologică, ce nu a necesitat implicarea unor materiale periculoase î n procesul tehnologic,
nu a exis tat pe parcursul derulării activ ității de exploatare riscul producerii unor evenimente
accidentale cu implicații grave asupra factorilor biotici și abiotici ai mediului. La închiderea carierei, amplasamentul se va elibera în totalitate de construc țiile tehnologice și elem entele de
construc ție tehnologică ascunse.
Pe fond, din activitatea carierei a rezultat o excava ție cu suprafața de cca. 10 ha, în
versantul vestic al dealului Bididia. Taluzurile marginale ale excava ției, au diferență de nivel
între fruntea și talpa taluzului, de cca. 60 – 70 m, înregistrată pe “semicircul” Nord -Estic al
fronturilor și o înclinare (măsurată pe planul topografic actualizat) de cca. 60°. Peretele taluzului
este constituit din diverse varietă ți de calcare din complexul sedimentar al triasicului mediu ce
alcătuiesc Unitatea de Tulcea.
Analizând structura, textura, natura petrografica, caracteristicile fizico -chimice ale
pachetului de calcar și poziția spațiala a acestuia, înălțimea și expunerea la condițiile climatice,
nu se conturează posibile riscuri de declan șare a unor accidente cu efect major asupra terenurilor
riverane. Posibilitatea de alunecări de teren prin apari ția unor planuri de alunecare, care să pună
în pericol stabilitatea taluzurilor este exclusă.

Ana Alexandra Andreea Concluzii
36 Fenomenele fizice care vor afecta în acestă situa ție, taluzurile marginale la cotele înalte,
sunt legate de dezagregarea rocii calcaroase (cu grad mare de fisurare) sub ac țiunea cicl urilor
anuale repetate de îngheț și dezgheț, apariția crăpăturilor de uscare la nivelul rocii loessoide din
acoperi ș, șiroi ri pe versan ții pereților, a scurgerilor de ape meteorice, spălarea și depunerea
fracțiunii argiloase în baza taluzului.
Fenomenul de dezagregare este procesul de distrugere treptată a rocilor expuse pe
suprafa ță. Îmbin ările și fisurile din roci permit pă trunderea aerului și a apei, ceea ce ușurează
procesul. For țele fizice generate de fenomenele naturale, cum sunt gheața și rădăcinile copacilor,
sparg buc ățile mari de rocă în unele mai mici și expun suprafața atacului acizilor dizolvați în apă
și al oxige nului din aer. Apa și oxigenul reacționează cu mineralele din roci (CaCO3) producând
zone de rupere care generează adevă rate „grohoti șuri”.
Dezagregarea produce sfăr âmarea calcarelor în fragmente care se desprind și se
rostogolesc pe taluzuri la baza aces tuia și se creează condițiile propice pentru depunerea din
apele de șiroire, sedimente care formează solul. Acest fenomen este continuu în timp, haldele de
la baza taluzurilor extinzându -se până la nivelul Treptei III, materialul loessoid din apele de
șiroire va acoperi aceste acumulări de fragmente de roci și se vor crea premisele apariției, pe
termen mediu (cca. 18 -20 de luni), a vegeta ției spontane specifice sistemului ecologic local.
În contextual morfologiei locale a carierei Tulcea 1 – Dealul Bididia și în raport cu
riscurile și vulnerabilitățile taluzurilor marginale, se propune ca excavația de la nivelul Treptei
III să se constituie în limita de extindere și atenuare a rostogolirii fragmentelor de rocă provenită
din dezagregarea naturală a versan ților taluzurilor.
De asemenea se propune instituirea unei zone de restric ție severă a accesului necontrolat
al persoanelor neautorizate. De asemenea, se propune ca între excava ția Treptei III și taluzul
Nordic și Estic să se construiască două diguri de gard ă cu coronament carosabil, care să limiteze
de asemenea accesul necontrolat și să asigure perspective directă și nemijlocită a monitorizării
zonei de restric ție severă menționate anterior.
De asemenea, apele pluviale, provenite din precipita ții și din top irea zăpezii, spală
versan ții lipsiți de vegetație, antrenează cantități însemnate de suspensii solide, care pot
determina cre șterea turbiditatii receptorului. Din acest motiv, se impune captarea și drenarea
apelor de șiroire de pe versant și de pe platfor mele amenajate, prin șanturi de gardă și drenuri17
.

17 Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perimetrul Bididia, jude țul Tulcea

Ana Alexandra Andreea Bibliografie
37
Bibliografie

1. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările
ulterioare;
2. OM 1 84/1997 al MAPPM pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de
mediu;
3. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei și faunei sălbatice;
4. Hotărârea Guvenului nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
2000 în România, modificată și completată de Hotărârea Gu venului nr. 971/2011;
5. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în
Romania, modificat și completat de Ordinul nr. 2387/2 011;
6. Legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare;
7. Licen ța de concesiune pentru exploatare nr.446/04.06.1999, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 621/20.12.1999;
8. Raport cu privire la bilan țul de mediu nivel I întocmit pen tru închiderea carierei Bididia
,județul Tulcea, date furnizate de S.C. HIDROTEHNICA S.A. Gala ți
9. Autoriza ția de Mediu nr. 8258/26.07.2011 eliberată de A.P.M. Tulcea pentru cariera
Bididia, jud. Tulcea;
10. Documenta ție tehnică privind «PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI» – perimetrul
Bididia, jude țul Tulcea;
11. Plan de încadrare în zonă;
12. Planuri de situa ție.