Conf . univ. dr. ec. Raluca Drăcea Absolvent, Ioana Maria M ădălina Craiova 2017 2 Universitatea din Craiova Facultatea de Economie și Administrarea… [618012]
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf . univ. dr. ec. Raluca Drăcea
Absolvent: [anonimizat]
2017
2
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Prog ramul de studii Finanțe și Administrarea Afacerilor
FINANȚAREA PROIECTELOR DIN FONDURI
EUROPENE PE EXEMPLUL IMPLEMENTĂRII
PROGRAMULUI OPERAȚIONAL SECTORIAL
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
(POSDRU) 2007 -2013
Coordonator științific:
Conf . univ. dr. ec. Raluca Drăcea
Absolvent: [anonimizat]
2017
3
CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
CAP. 1 CATEGORII DE SURSE DE FINANȚARE A AFACERILOR ȘI ROLUL LOR ÎN
DEZVOLTAREA ECONOMIEI REALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.1. Concepte de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
1.2. Sursele informaționale necesare realizării unei investiții cu fonduri europene ………………………….. … 7
1.3 Indicatorii de analiză previzională necesari în adoptarea deciziei de investiții ………………………….. ….. 8
1.4. Rolul finanțării din fonduri europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 11
1.4.1. Fondurile structurale si de coeziune ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
1.4.2. Programe de finantare in perioada 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.5. Documente necesare și pași de urmat în procesul de obținere a finanțării ………………………….. ……… 20
CAP. 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL
SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (POSDRU) 2007 -2013 ………………………….. …… 22
2.1. Situația implementării POSDRU în anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.2. Implementarea POSDRU pe axe prioritare ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 42
4
INTRODUCERE
Plasarea unui capital în cadrul unei întreprinderi comerciale, industriale, agricole, etc.,
cuscopul demarării unei investiții poartă denumirea de finanțare . Fie că vorbim despre
finanțările din fonduri europene sau din fonduri publice (guvernamentale), în vederea realizării
obiectivelor propuse prin intermediul proiectelor, procesul investițional a fost și rămâne un
proces complex care înglobează totalitatea activităților și operațiilor întreprinse pentru plasarea
corespunzătoare a resurselor alocate. Elem ent esențial al procesului investițional, decizia de
investiții reprezintă un act rațional, coerent, luat pe baza interpretării judicioase a unor date și
informații ce se culeg și se prelucrează, în scopul adoptării unei soluții care să conducă la
realizar ea unui obiectiv.
Actualitatea temei este accentuată prin voința Uniunii Europene de a diminua decalajele
existente între diversele sectoare economice ale țărilor membre. D orința economiilor naționale și
internaționale de a se integra complet într -un mediu investițional eficient, dete rminat de
diminuarea riscurilor și implementarea unui proces investițional bine definit, a condus la crearea
unor instrumente specifice din partea UE. Despre aceste instrumente specifice, despre
Programele Operațio nale și Polit ica de Coeziune , vom discuta în partea aferenta primului capitol.
Fondurile structurale și de coeziune în opinia experților reprezintă singurele instrumente
de dezvoltare ale României pentru perioada următoare și singurul suport real de recuperare a
decala jelor de dezvoltare și așa accentuate, mai ales în contextul crizei și pe fondul reducerilor
investițiilor străine sau a condiționalităților teribile impuse de către acordul cu FMI.
Investițiile vor înregistra ritmuri mari de creștere, cu diferențe semnifi cative între scenarii
și între perioade, în favoarea scenariului „cu” fonduri și mult mai accentuate în perioada 2007 –
2013. Drept rezultat, în 2020, investițiile vor fi cu circa 20% mai mari datorită impactului
fondurilor structurale, corespunzând unui dif erențial d e creștere anuală de 0.95%. Dacă nu se vor
lua mă suri de creștere a mobilitații și a calității factorului uman și de reducere a decalajelor între
regiunile țării, s -ar putea ca ratele de creștere prognozate sa fie diminuate de limitările impuse de
absența ofertei de forță de muncă, atât sub aspect cantit ativ, cât și calitativ.
Având în vedere faptul că fondurile europene, în general sunt fonduri nerambursabile, cu
condiția ca acestea să fie utilizate în conformitate cu destinația acestora și obiectivele asumate,
finanțarea proiectelor din fond uri europene reprezintă factorul esențial în abordarea deciziei de
investiții, din simplul motiv ca acest tip de investiții nu generează costuri suplimentare cu sursa
de finanțare (de ex. dobânzi, comisioane, s.a).
În cadrul acestei lucrări se va realiza o analiză a principalelor instrumente ale Uniunii
Europene în ceea ce privește alocarea fondurilor, se va descrie noțiunea de Politica de Coeziune,
inclusiv Programele Operaționale. Analiza acestor Programe se va realiza prin prisma bugetelor
alocate, a be neficiarilor eligibili, a intensității ma xime a sprijinului acordat și a cheltuielilor
eligibile.
Lucrarea va cuprinde două capitole, primul făcând referire la clarificări conceptuale
referitoarela noțiunea de fonduri europene, afacere, investiție, randame nt, Programe
Operaționale, indicatori economico -financiari utilizați în analiza proiectelor de investiții și
sursele informaționale utilizate în cazul analizei financiare, iar în partea a doua va fi realizat un
studiu de caz în vederea în vederea implement ării Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -2013 De asemenea, în finalul lucrării vor fi prezentate
concluziile prezentului studiu de caz.
5
CAP. 1 CATEGORII DE SURSE DE FINANȚARE A AFACERILOR ȘI
ROLUL LOR ÎN DEZVOLTARE A ECONOMIEI REALE
1.1. Concepte de bază
a) Politica de coeziune
Obiectivul major al Uniunii Europene după intrarea în vigoare a Tratatului de la
Maastricht a fost întărirea politicii de coe ziune economică și socială. Deși, Uniunea Europeană
reprezintă una dintre cele mai prospere zone economice ale lumii, diferențele dintre statele
membre sunt izbitoare și au existat încă de la începutul procesului de integrare europeană.
În încercarea de a reduce decalajele dintre statele Uniunii Europene în termeni de
producție și productivitate s -a început implementarea unei politici de coeziune care presupune
ajutor financiar în vederea soluționării problemelor structurale existente.
Politica de Coeziune . Principalul scop al politicii de coeziune este îmbunătățirea P ieței
Unice Europene având drept scop creșterea bunăstării tărilor membre.
Fondurile structurale și de coeziune, respectiv FEDR, FSE și FC contribuie la rândul lor
la realizarea următoarelor obiective: convergență, competitivitate regională și ocuparea for ței de
muncă și cooperare teritorială europeană.
Obiectivele Politicii de Coeziune
În vederea finanțării politicii de coeziune au fost înființate un număr de 3 instrumente
structurale de finanțare, după cum urmează:
Fondul European de Dezvoltare Regională („FEDR ”),
Fondul Social European („ FSE”) și
Fondul de Coeziune („ FC”).
La rândul lor, aceste instrumente structurale f inanțează următoarele obiective:
-Obiectivul de convergență
Obiectivul de convergență urmărește dezvoltarea economică a statelor membre ș i a
regiunilor mai puțin dezvoltate prin efectuarea de investiții de capital uman și infrastructură.
Regiunile în cauză sunt acele regiuni al căror produs brut pe locuitor este mai mic de 75% din
media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse.
– Com petitivitate regională și ocuparea forței de muncă
Obiectivul competitiviate regională și ocuparea forței de muncă este destinat să
consolideze competitivitatea regiunilor precum și capacitatea acestora de ocupare a forței de
muncă printr -o abordare duală. În primul rând aceasta constă în introducerea de programe de
dezvoltare pentru a ajuta regiunile să gestioneze eficient schimbările economice, în al doilea rând
creșterea numărului locurilor de muncă prin investiții în resurse umane și adaptarea forței de
muncă.
Pentru a beneficia de finanțare în cadrul acestui obiectiv este necesar ca regiunile vizate
să nu poată beneficia de finanțare în cadrul obiectivului de convergență.
-Cooperare teritorială europeană
Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat să întărească creșterea cooperării
inter-regionale, cooperarea transfrontalieră prin intermediul unor inițiative locale și regionale
comune și să consolideze cooperativa transnațională pentru a favoriza și stimula schimbul de
experiență.
6
Sunt elig ibile pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană regiunile aflate de -a lungul
granițelor interne și zonele de țărm marin precum și regiunile care vor participa la programe de
cooperare transfrontalieră în cadrul IEVP și a IPA.
b) Integrarea finanțărilor în strategia generală a afacerii
Afacerea
Înainte de a începe dezbaterea temei lucrării de față este esențial de clarificat anumite
concepte de bază cu scopul de a explicita aspectele atinse în cadrul prezentului proiect.
Aș dori în cadrul acestui subcapitol de a începe prin a prezenta noțiunea de afacere.
Conform Dicționarului explicativ al limbii române afacerea este o “activitate legală din domeniul
agricol, industrial, comerț, financiar etc. desfășurată în scopu l obținerii de profit”1.
Acest termen este de origine franțuzească, reprezintă o traducere a termenului englezesc
„business” care fost introdus în limba noastră sub formă de „bișniță”. Din punct de vedere
economic acest concept se referă la tranzac ții comerciale. Putem spune că am făcut o afacere
când am vândut sau cumpărat ceva la un preț avantajos din care a rezultat profit.
Cercetătorii din domeniul econimic au identificat mai multe formulări ale acestui concept:
Orice inițiativă antrep renorială concretizată, pentru toate părțile implicate, în obținerea de
profit;
Orice operațiune vizând atragerea de noi clienți, în scopul de a câștiga bani;
Un sistem complex de activități generatoare de profit, în dauna celor „slabi”;
Un „joc” din care câștigă numai cei foarte „tari” și bine pregătiți;
Un ansamblu de operațiuni financiar -bancare generatoare de profit, în dauna celor care nu știu
să câștige;
activitate concurențială, din care ies învingători numai cei care știu să obțină profit;
relație contractuală care poate fi „interpretată”, mai ales în contextul unui cadru legislative
„flexibil” și permisiv2.
O afacere implică asumarea a numeroase riscuri din partea tuturor celor implicați în
desfășurarea să (vânzători și clienți) și are ca punct de plecare solicitările și nevoile diverse ale
clienților.
Randamentul afacerii
Randamentul unei afaceri reprezintă raportul dintre efectele obținute într -o activitate și
efortul depus pentru desfășurarea acesteia. Orice întreprinzător are ca obiectiv esențial obținerea
unui randament pozitiv, ceea ce înseamnă că efectele să dep ășească eforturile depunse pentru
realizarea activității respective. Cu alte cuvinte, randamentul unei afaceri este reprezentat de
rezultatele obținute în cadrul acesteia, de rezultarea unui excedent de venituri comparativ cu
costurile implicate în activit atea întreprinsă, mai exact de profit. Randamentul unei firme
exprimă de fapt „starea de sănătate” a acesteia, justificând existen ța și funcționarea pe piață.
Pentru obținerea perform anței în afaceri, managementul societății trebuie să aibă în vedere
riscurile pe care le presupune fiecare acțiune posibilă.
În condițiile economiei de piață, randamentul unei afaceri determina decizia de investiții cu
privire la acel proiect.
1 http://dexonline.ro/definitie/afacere
2 Popescu D., Chivu Iulia (1998), Managementu afacerilor, pag. 15 -16
7
Proiectul de investiții
Proiectul reprezintă un proces const ituit dintr -o multitudine de acti vități prin care se
garantează realizarea unui obiectiv de investiții pe baza unui plan, unui orizont de timp, unui
buget bine stabilit, luându -se în considera re și anumite riscuri posibile.
Conceptul de proiect implică trei elemente: durată, risc și eficientă.
Proiectul este constituit dintr -un ansamblu de activități care a u loc într -un interval de timp,
planificate și controlate prin care se urmărește schimbarea în bine a companiei.
Caracteristicile esențiale ale proiectului sunt următoarele:
Specificațiile proiectului;
Planul proiectului;
Orizontul de timp;
Bugetul proiectului;
Planul de cheltuieli;
Identificarea unor zone de incertitudine;
Evaluarea unor riscuri posibile.
FINAProiectul de investiții poate f i definit ca un ansamblu de acțiuni de investiți bazate pe o
planificare sectorială, globală și coerent ă, pe baza căreia o combinație de resurse umane,
materiale etc. provoacă o dezvoltare economică determinată3.
1.2. Sursele informaționale necesare realizării unei investiții cu fonduri
europene
În cadrul subcapitolelor anterioare am delimitat noțiunea de finanțare. Vorbim în general
de acele investiții efectuate de către agenți economici care desfășoară activitate economică cu
ajutorul surselor financiare nerambursabile. Sursele informaționale reprezintă baza unei analize
financiare în cazul investițiilor private.
Ca surse informaționale situațiile financiare sunt ex presia activității financiar -contabile a
firmei, acestea reprezentând cadrul de referință pentru reflectarea și difuzarea informațiilor
economico -financiare către diverșii destinatari: managementul firmei, investitori, bănci, etc. Cu
alte cuvinte, prin tra nspunerea în termeni financiari a întregii activități desfășurate de
întreprindere, situațiile financiare anuale, oferă date și informații indispensabile procesului de
adoptare a deciziilor economice în general, și a deciziilor de investiții.
Dintre sursel e informaționale cele utilizate în cadrul analizei pentru investiții private, ca
parte a situațiilor financiare, cele mai utilizate sunt: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere,
balanța mijloacelor fixe și balanța de verificare.
Bilanțul contabil este componenta situațiilor financiare care asigură, prin prisma
elementelor patrimoniului firmei, o imagine reală și cuprinzătoare asupra poziției economice și
financiare a situației agentului economic, la o dată certă. Acest document oficial constituie
expresia unei ecuații destinate să facă cunoscută valoarea tuturor elementelor ce alcătuiesc
patrimoniul unei societăți precum și a rezultatelor acesteia, la un moment dat4
3 http://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf
4 Mirela Ganea, Teza doctorat Evaluarea performanței economico -financiare a întreprinderilor românești folosind
8
Ca sursă informațională, bilanțul contabil reprezintă instrumentul care reflectă poziția
financiară a întreprinderii, acesta conținând informații despre activele, capitalurile și datoriile
firmei.
Contul de prof it și pierdere este de asemenea componentă a situațiilor financiare care
oferă imaginea, în expresie bănească, a activității î ntreprinderii pe parcursul unei perioade (de
regulă un an), oferind totodată posibilitatea cunoașterii rezultatului financiar total, dar și pe
elementele sale componente (exploatare, financiare, extraordinare), precum și a factorilor care au
determinat res pectivul rezultat. Spre deosebire de bilanțul contabil, contul de profit și pierdere
este un raport dinamic ce evidențiază evoluția fluxurilor de venituri și cheltuieli înregistrate de
întreprindere într -o perioadă și concretizate în profit sau pierdere.
Balanța de verificare reprezintă elementul de bază care ajută la întocmirea situațiilor
financiare. Totodată acesta este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității
înregistrărilor contabile precum și controlul concordanței dintre contabilit atea sintetică și cea
analitică.
Balanța de verificare a conturilor sintetice și analitice se întocmesc cel puțin anual, la
încheierea exercițiului financiar sau periodic, la termenele de întocmire a situațiilor financiare
periodice, la alte perioade prevă zute de actele normative în vigoare, și ori de câte ori se consideră
necesar.
Acest instrument trebuie să cuprindă:
Simbolul și denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare;
Totalul sumelor înregistrate în debitul său, respectiv cr editul sau;
Soldul contului;
Balanța mijloacelor fixe reprezintă documentul utilizat în contabilitate pentru evidența
activelor amortizabile. Folosind balanța mijloacelor fixe la data încheierii ultimelor situații
financiare și ținând seama de tipul de a mortizare aplicat (amortizare liniară) se poate determină
cu acuratețe nivelului amortizării pentru periada de previziune.
1.3 Indicatorii de analiză previzională necesari în adoptarea deciziei de
investiții
În vederea adoptării deciziei de investiții d in fonduri europene nerambursabile, baza
fundamentării deciziei este reprezentată de analiza previzională cu ajutorul unui sistem de
indicatori economico -financiari utilizați în practică economică.
Sintetizând puțin cele exemplificate anterior, analiza fin anciară previzională are, așadar,
rolul determinant în decizia de finanțare a unui proiect de investiții. În condițiile evoluției rapide
a științei și tehnologiei, investițiile au devenit prin excelență investiții cu un nivel ridicat de risc
iar analiza fi nanciară previzională vine în sprijinul decidenților prin relevarea unor elemente
argumentative care susțin decizia propusă.
Elementele care compun în general partea de analiză financiară previzională a unui
proiect de investiții sunt următoarele:
1) Previziunea costurilor și a veniturilor, se realizează obiectiv, în funcție de veniturile
generate de investiția propusă. Aceste venituri și cheltuieli vor fi utilizate în cadrul analizei
previzionale, în cadrul scenariului care prevede implementarea inves tiției; FINAN ȚAREA PROIEC
tehnica modelării econmetrice, 2011, cap. I, pag. 58
9
2) Previzionarea bilanțului și contului de profit și pierdere, reprezintă cea de -a doua etapă
în cadrul analizei previzionale. Pentru previzionarea bilanțului și a contului de profit și pierdere,
baza de calcul o reprezintă ultimel e situații financiare încheiate, aprobate și depuse.
3) Previzionarea necearului de fond de rulment, semnifică variația elementelor de activ
(stocuri, creanțe), precum și a elementelor de pasiv (furnizori, alte datorii), odată cu
implementarea unei investiții.
4) Previzionarea fluxului de numerar, se realizează în cadrul analizei previzionale, pentru
ambele scenarii (scenariul în care firma își va continua activitatea fară implementarea investiției
și scenariul în care firma realizează investiția), c u scopul de a determina intrările respectiv
ieșirile de lichidități pentru cele trei tipuri de activități, respectiv, activitatea de exploatare,
activitatea de investiții și activitatea de finanțare.
5) Analiza indicatorilor de performanța financiară, a in dicatorilor de profitabilitate
financiară și a sustenabilității investiției, reprezintă ultima etapă a analizei previzionale, cea din
care rezultă concluziile proiectului de investiții.
Sistemul de indicatori de analiză previzională cuprinde o serie de ind icatori foarte bine
cunoscuți și în teoria economică, așa cum este cazul indicatorilor de performanța – Valoarea
Actualizată Netă (VAN), Rata Internă de Rentabilitate, indicatorilor de profitabilitate RIRF(K),
VANF(K), sau indicatorilor de sustenabilitate (fluxuri financiare nete anuale, fluxuri financiare
nete cumulate).
Valoarea Actualizată Netă (VAN ) este criteriul care răspunde obiectivului de bază al
funcției financiare a întreprinderii și anume maximizarea valorii întreprinderii5.
Se consideră că proiectele cu VAN pozitiv vor conduce la creșterea valorii și
profitabilității firmei. În acest fel, regulile privind adoptarea deciziilor pe baza VAN specifică
faptul că, de obicei, proiectele de investiții independente cu VAN pozitiv trebuie să fie
imple mentate. Dacă VAN este mai mare decât zero proiectul este acceptabil, deoarece veniturile
sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile generate odată cu implementarea proiectului, adică
pentru a obține beneficiu dar în același timp să fie returnat capital ul investit inițial, înainte de
sfârșitul duratei de viața a investiției. Dacă valoarea actualizată netă este egală cu zero, echilibrul
este realizat la sfârșitul duratei de viață, adică veniturile generate de proiect acoperă cheltuielile
generate de imple mentarea sa și investiția este prea puțin atractivă.
Privită din punct de vedere al unui proiect de investiții, valoarea actualizată netă (VAN)
reprezintă valoarea actuală la momentul 0, a implementării respectivului proiect, care va genera
odată cu implem entarea sa diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.
Formula de calcul a valorii actualizate nete este:
unde:
CF = cashflow -ul generat de investiție;
VR= valoarea reziduală a investiției;
t=1,n reprezintă numărul de ani (orizontul de analiză);
I= valoa rea investiției la momentul actual;
k= rata de actualizare;
Rata inter nă de rentabilitate (RIR) sau Internal Rate of Return (IRR), reprezintă rata de
actualizare pentru care VAN = zero. Rata internă de rentabilitate este un indicator utilizat în
5 Nicolae Sichigea, Dorel Berceanu, Laura Vasilescu,Nicoleta Florea – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universităria,
Craiova, 2013
10
analiza pr oiectelor de investiții efectuată prin utilizarea tehnicii actualizării, pentru determinarea
eficienței acestuia. RIR exprimă acel nivel al ratei de actualizare care egalează veniturile
actualizate cu cheltuielile actualizate și care face ca venitul net ac tualizat să fie zero. Rata internă
de rentabilitate este pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul căruia acesta nu este
eficient, altfel spus, pentru a se justifica implementarea unei investiții, RIR trebuie să fie mai
mare decât rata de a ctualizare folosită.
Cu alte cuvinte, criteriul de alegere a proiectului îl reprezintă nivelul ratei interne de
rentabilitate care trebuie să fie mai mare sau cel puțin egal cu rata medie a dobânzii pe piață (rata
de actualizare). Cu cât rata internă de rentabilitate este mai mare cu atât investiția este mai
rentabilă.
Raportul Cost -Beneficiu6 reprezintă raportul dintre valoarea actualizată a beneficiilor
financiare și vaoarea actualizată a costurilor financiare. Acest indicator se calculează prin
actuali zarea veniturilor și costurilor financiare similară VANF, dar numărătorul este reprezentat,
pe rând, de beneficiile anuale (Bt) și, respectiv, costurile anuale (Ct).
Fluxul de numerar cumulat reprezintă încă un indicator financiar utilizat în cadrul
analiz ei previzionale calculat că suma cumulativă, de la an la an, a fluxurilor financiare nete
neactualizate generate de proiect.
Durata derecuperare a investiției reprezintă perioada de timp (numărul de ani) în care se
recuperează capitalul investit din profitul net rezultat în urma implementării investiției.
În ceea ce privește indicatorii de profitabilitate utilizați în analiza previzională, și anume,
RIRF(K) și VANF(K), facem mențiunea ca aceștia se folosesc numai în cadrul proiectelor
finanțate din fo nduri externe (fonduri europene). Raționamentul derivă din faptul că, în cazul
asistenței financiare din partea UE, rentabilitatea financiară a capitalului național este amplificată
de subvenția UE. În aceste condiții, rentabilitatea financiară a capitalul ui corespunde
performanței financiare după subvenția UE, din perspectiva României. În concluzie,
rentabilitatea financiară a capitalului național se cuantifică prin indicatorii VANF(K) și RIRF(K),
care măsoară rentabilitatea pentru investitorii naționali ( publici și privați, împreună). În cadrul
acestei lucrări, nu vom utiliza acest set de indicatori de profitabilitate, prin prisma faptului că în
cadrul capitolului al doilea, vom analiza situația unei societăți comerciale care implementează un
proiect de in vestiții doar cu finanțare internă (de la guvernul României).
VANF(Kp) și RIRF(Kp) sunt indicatori de profitabilitate derivați din indicatorii de
performanță financiară VAN și RIR, utilizați în cadrul analizei previzionale, care semnifică
rentabilitatea fi nanciară a capitalului privat și care măsoară rentabilitatea pentru contribuția
privată. Spre deosebire de indicatorii de performanță (VAN și RIR) particularitățile de calcul
derivă din faptul că sunt luate în calcul toate sursele de finanțare, cu excepția subvenției UE și a
celei naționale. Sursele de finanțare sunt considerate ieșiri de numerar.
6 http://www.metodologie.ro/raportcostbeneficiu.htm
11
1.4. Rolul finanțării din fonduri europene
Finanțarea din Fonduri europene este un subiect de intreres atât pentru potențialii
beneficiari cât și pentru organismele de management dar și pentru sistemul bancar care ar tebui
să pregătească produse și servicii specifice acestui domeniu de activitate.
Programele de finanțare reprezintă acele instrumente de politică internă și externă prin
care se alocă resurse financiare sau nonfinanciare de la organizații donatoare la cele receptoare
pe baza întrunirii anumitor condiții.
Creșterea capacității de absorptie a fondurilor europene nerambursabile se poate realiza
prin introducerea unei metodologii adecvate care să aibă efecte atât la nivelul celor care solicit
finanțare dar și la nivelul autorităților de management și sistemului bancar.
Prin accesul la fondurile europene s -au schimbat „viețile” multor companii din țara
noastră în ceea ce privește modalitatea de plan ificare a activităților economice. Din ce în ce mai
mulți manageri din cadrul firmelor au început să urmărească apariția de noi finanțări
nerambursabile observând că acestea pot majora sursele proprii de finanțare existente.
1.4.1. Fondurile structurale si de coeziune
Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europeane nu se poate concretiza fără existența
Fondurilor Structurale.
Fondurile Structurale și de Coeziune , sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și
sociale dintre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.7
Fondurile Structurale reprezintă cea mai importantă parte din instrumentele financiare ce
ajută la implementarea politicii regionale a UE. Bugetul destinat dezvoltării regionale și
coeziunii economice și sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale, depășește o treime din
bugetul Uniunii Europene.
Fondurile Stru cturale , dată fiind amploarea lor, funcționează pe bază de programe,
acestea fiind la rândul lor structurate în funcție de domeniile și obiectivele prioritare ale politicii
regionale. Prin intermediul acestora, Uniunea Europeană acționează pentru eliminare a
disparităților economice și sociale dintre regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și
sociale , punându -se accentul pe cunoaș tere și inovare, pe crearea de locuri de muncă, cooperare
între regiuni și pe transformarea regiunilor în locuri atract ive pentru a investi și pentru a munci.8
Fondurile Structurale și de Coeziune, ca formă de finanțare nerambursabilă, funcționează
pe principiul co -finanțării în principal din resursele publice ale fiecărui stat membru, însă în
multe domenii este necesară și contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai
multe cazuri.
Pentru perioada de programare 2014 -2020 Fondurile Structurale și de Inve stiții Europene
care sprijină dezvoltarea economică a statelor membre și ajută la reducere disparităților existente
între regiunile acestora, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt: Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDER) , Fondu l Social European (FSE) , Fondul de
7 http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.ht ml
8 Ciocan Vasile, Tăut Liviu, Nuna Emil, “Drept european. Instituții europene. Politici europene. Fonduri
Structurale”, Editura GrafNet, București, 2007, pag. 122
12
Coeziune (FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) și Fondul
European pentru Pescuit (FEP).
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) .
Urmărește să consolideze coeziunea și socială la nivel regional prin investirea în sectoare
care sporesc creșterea, în vederea generării unui grad mai ridicat de competitivitate și a creării de
locuri de muncă.
FEDR finanțează, totodată, proiectele de cooperare transfrontalieră și sprijină
dezvoltatrea reginal ă și locală pentru a contribui la toate obiectivele tematice, prin stabilirea unor
priorități detaliate în vederea unui accept pus pe:
– cercetare, dezvoltare și inovare;
– îmbunătățirea accesului la informații și la tehnologiile comunicațiilor;
– sprijinu l comercial acordat IMM – urilor;
– consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă;
– infrastructurile de sănătate, și educație,
– dezvoltarea urbană durabilă.
2. Fondul Social European (FSE)
Investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materi de
ocupare a forței de muncă și educație. De asemenea, sprijinirea persoanelor defavorizare care se
confruntă cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială.
Fondul social e uropean (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene
destinat investirii în oameni.
Acesta conferă cetățenilor europeni oportunități mai mari de angajare, promovează o
educație mai bună și îmbunătățește situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă
cu riscul de sărăcie.
Vizeaza patru obiective tematice în întreaga Uniune:
promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;
promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
efectuarea de in vestiții în domeniul educației, al formării competențelor și al
învăț ării pe tot parcursul vieții;
consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice .
3. Fondul de Coeziune (FC)
Investește în creștere ecologică și d ezvoltare durabilă și îmbunătă țește int erconectarea în
statele membre și le sprijină pe cele al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este
mai mic de 90% din media UE -27 pentru realizarea de investiții în rețelele de transport TEN -T și
în domeniul mediu lui.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co -finanțează programe,
ci proiecte sau etape de proiecte. Proiectele finanțate sunt în domeniul protecției mediului și
rețelelor de transport transeuropene, sau proiecte din domeniul ener giei sau al transporturilor, dar
care prezintă avantaje clare pentru mediu.9
Fondurile complementare sunt fondurile care funcționează după aceeași tipologie ca și
Fondurile Structurale și de Coeziune, dar care au fost trasferate politicilor aferente, respe ctiv
Politicii Agricole Comune și Politicii Comune pentru Pescuit.
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) a înlocuit
Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), creat în 1962 pentru finanțarea
9 Ilie Drăgan, Cezarina Fălan, Onela Oană, Andreea Postelnicu, Florentina Moiseanu, “Elaborarea proiectelor cu
finanțare din Fondurile Structurale pentru IMM -uri”, Editura Contraplus, București, 2008, pag. 120
13
Politicii Agricole Comune a UE. FEADR sprijină politica europeană în domeniul dezvoltării
rurale, finanțând programe în statele membre și în regiunile Uniunii.10
Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit Instrumentul Financiar pentru
Orientarea Pescuitului (IFOP) lansat în anul 1995 . Fondul European pentru Pescuit reprezintă
instrumentul financiar prin care, în Uniunea Europeană, este implementată Politica Comună
pentru Pescuit, având ca principale obiective asigurarea ec hilibrului între resursele existente și
exploatarea acestora, întărirea competitivității sectorului piscicol și dezvoltarea și modernizarea
zonelor și utilităților pescărești.11
Pachetul legislativ al proiectului ce va constitui cadrul Politicii de Coeziune a UE pentru
perioada 2014 -2020 a fost adoptat de Comisia Europeană la data de 6 octombrie 2011.
Pentru perioada actuală de programare, Comisia Europeană a introdus o serie de
schimbări privin Politica de Coeziune a Uniunii Europene:12
concentrarea asupra priorităților Strategiei Europa 2020 (creștere inteligentă, creștere
durabilă și creștere favorabilă incluziunii);
recompensarea performanțelor;
sprijinirea programării integrate;
accentul pus pe rezultate și monitorizarea mai atentă a progreselor;
consolidarea coeziunii teritoriale;
simplificarea aplicării.
Pentru perioada 2014 -2020 Comisia a propus un cadru simplificat al Politicii de Coeziune
cu două obiective: „Investiții în creștere economică și Ocuparea forței de muncă” la nivelul
statelor me mbre și regiunilor și „Cooperare Teritorială Europeană”. Acesta reflectă alinierea la
Strategia Europa 2020, în care toate regiunile contribuie la obiectivul general de investiții în
ocuparea forței de muncă și creștere economică, însă mijloacele și sfera intervenției se
diferențiază în funcție de nivelul de dezvoltare economică. 13
Grafic 1.1. Bugetul Uniunii Europene 2014 -2020
Sursa: Propuneri ale Comisiei Europene “Politica de Coeziune a UE 2014 -2020”, pag. 9
10 Oana Gherginescu, “Fondul Social European”, E ditura Sitech, Craiova, 2007, pag. 61
11 Ilie Drăgan, Cezarina Fălan, Onela Oană, Andreea Postelnicu, Florentina Moiseanu, “Elaborarea proiectelor cu
finanțare din Fondurile Structurale pentru IMM -uri”, Editura Contraplus, București, 2008, pag. 121
12 Broșur a “Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiții în creștere economică și ocuparea forței de muncă” pag. 1
13 Revista Panorama “Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiții în regiunile Europei”, pag. 5
14
Bugetul UE propus pentru 2014 -2020 este de 1.025 miliarde euro, dintre care 336
miliarde euro sunt alocate instrumentelor Politicii de Coeziune . Investițiile în regiunile mai puțin
dezvoltate vor constitui aproximativ jumătate din această sumă, adică peste 160 de miliarde de
euro, iar bugetul alocat celorlalte politici ale UE va fi de 649 miliarde euro.
Pentru această perioadă va fi creată o nouă Facilitate „Conectarea Europei” în vederea
accelerării dezvoltării infrastructurii prioritare în domeniul transporturilor, energiei și
tehnologiilor informației. Bugetul propus pentru aceasta se ridică la 40 de miliarde de euro.14
Sistemul alocării fondurilor europene pentru regiunile Uniunii Europene se realizează pe
baza valorii produsului intern brut. Astfel, fiecare regiune europe ană poate beneficia de sprijin
din partea FSE și FEDR, însă va exista o distincție între regiunile mai puțin dezvoltate, cele de
tranziție și regiunile mai dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului
PIB.
Cele trei categorii de regiuni ce vor beneficia de alocarea fondurile europene sunt:15
regiunile „mai puțin dezvoltate”, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic
de 75% din media UE, vor avea în continuare prioritate maximă în cadrul acestei politici.
Rata maximă de cofinanțare este stabilită la 75% -85% pentru regiunile mai puț in
dezvoltate și regiunile ultraperiferice;
regiunile „de tranziție”, al căror PIB pe cap de locuitor este cuprins între 75%
și 90% din m edia UE, vor avea o rată de co finanțare de 60%;
regiunile „mai dezvoltate”, al căror PIB pe cap de locuito r este mai mare de
90% din media UE vor avea o rată de co finanțare de 50%.
În cazul Fondului Social European vor fi stabilite cote minime pentru fiecare categorie de
regiuni: 25% pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 40% pentru regiunile de tranziție și 52%
pentru regiunile mai dezvoltate, ducând la o cotă minimă globală pentru FSE de 25% din bugetul
alocat Politicii de Coeziune, adică 84 de miliarde de euro. Fondurile primite de către state
membre vor fi folosite în deplină conformitate cu strategia Euro pa 2020, și anume: promovarea
ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor, promovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei, consolidarea capacității instituționale în vederea unei administrații publice
eficiente și nu în ultimul rând în cadrul investițiilor în educație și învațare pe tot parcursul vieții.
Fondul de coeziune va continua să sprijine statele membre al căror PNB/loc este mai mic
de 90 % din media UE pentru realizarea de investiții în domeniul transportului, dar și în
domeniul mediului. Astfel, o parte din bugetul Fondului de Coeziune (10 miliarde euro) va fi
rezervată pentru finanțarea rețelelor de transport de bază în cadrul facilității „Conectarea
Europei”.
1.4.2. Programe de finanțare î n perioada 2014 -2020
Programele operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru
implementarea acelor priorități sectoriale și/sau regionale .
1. Programul Operațional Capital Uman (POCU)
Programul Operaț ional Capital Uman are ca obiectiv general cr eșterea economică
incluzivă prin investiții în încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în
rândul tinerilor și persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale și
14 Broșura “ Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiții în creștere economică și ocuparea forței de muncă” pag. 1
15 Revista Panorama “ Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiții în regiunile Europei”, pag. 7
15
combaterea sărăciei, precum și susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea
învățării pe tot parcursul vieții.
Obiectivele specifice ale POCU sunt:
– Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv învățământul
superior și cercetare ;
– Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii ;
– Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii ;
– Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive ;
– Promovarea inserției/reinserți ei pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din
zonele rurale ;
– Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare; accesului grupurilor vulnerabile la
educație și pe piața muncii .
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor s pre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Inițiativa locuri de muncă pentru tineri care implică atât, creșterea
ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, î nregistrați la Serviciul Public de
Ocupare și cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud -Est și Sud Muntenia) , cât și
îmbunătățirea nivelului de competențe .
Axa Prioritară 2 Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs îmbunătățirea
nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem
non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la
Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București -Ilfov, Nord -Est, Nord –
Vest, Vest, Sud -Vest O ltenia) și creșterea n umărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la
Serviciul Public de Ocupare .
Axa Prioritară 3 Locuri de muncă pentru toți , urmărind facilitarea integrării pe piața
muncii a șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menținerea unui nu măr mai
mare de persoane pe piața muncii, inclusiv în zonele rurale și sprijinirea ocupării formale.
Axa Prioritară 4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei prin prin facilitarea
accesului pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și promovarea unei so cietăți inclusive și
coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetățenilor.
Axa Prioritară 5 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
prin reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin
implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC .
Axa Prioritară 6 Educație și competențe care implică dezvoltarea rutelor f lexibile de
învățare și îmbunătățirea accesului către furnizarea unei educații inițiale și continue moderne.
Axa Prioritară 7 Asistența Tehnică
2. Programul Operational Competitivitate (POC)
Programul Operațional Competitivitate (finanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă,
promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în consolidarea cercetarii,
dezvoltării strategice, inovarii și sporirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile
informației și comunicațiilor.
16
Obiectivele specifice ale POC sunt:
– Promovarea investitiilor în cercetare și inovare, dezvoltarea de legături și sinergii între
întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățămantul superior;
– Îmbunătățirea infrastructurilor de cerceta re și inovare și promovarea centrelor de
competență;
– Consolidarea aplicațiilor TIC ( Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) pentru
guvernare electronică, e -learning, incluziune digitală, cultură online și sănătate;
– Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC și a comerțului electronic.
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității
economice și de zvoltarii afacerilor ;
Axa Prioritară 2 Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie
digitală competitive.
3. Programul Operațional Infrastructură Mare ( POIM)
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020 are ca obiectiv global
dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde
europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de
siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale.
Obiec tivele specifice ale POIM sunt:
– Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor retelelor majore ;
– Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor ;
– Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor ;
– Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele .
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1: Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltar ea rețelei TEN -T și a metroului
Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și
efficient;
Axa Prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management
eficient al resurselor ;
Axa Prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodivers ității,
monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric ;
Axa Prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbă rile climatice, prevenirea și
gestionarea riscurilor ;
Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea
susținerii unei econo mii cu emisii scăzute de carbon;
Axa Prioritară 7: Creșterea eficienței energetice la nivelul sistem ului centralizat de
termoficare în orașele selectate;
Axa Prioritară 8: Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și
gazelor natural.
17
4. Programul operațional Asistență Tehnică (POAT)
Obiectivul Programului O perațional Asistență Tehnică (POAT) îl constituie asigurarea
unui proces de implementare a instrumentelor structurale în conformitate cu principiile și regulile
instituite între Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul
Consiliului (C E) Nr. 1083/2006 privind FEDR, FSE și FC.
Astfel, pentru a asigura cel mai eficient mod de utilizare a instrumentelor structurale,
fiecărui stat membru îi revine obligația monitorizării, evaluării și controlului cheltuielilor din
instrumentele structurale, precum și informării și promovării asiste nței financiare și a sistemului
de implementare. În acest scop, POAT vine în completarea axelor prioritare conformitate cu
Strategia națională de Comunicare pentru instrumentele structurale.
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondu rilor spre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea
programelor ;
Axa Prioritară 2 Dezvoltarea continuă și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic de
Management al Informației ;
Axa Prioritară 3 Diseminarea informației și promovarea instrumentelor .
5. Programul operațional Regional (POR)
POR are ca obiectiv sprijinirea și promovarea unei dezvoltări economice și sociale
durabile și echilibrate din punct de vedere teritorial, a tuturor regiunilor României, cu accent pe
sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor (potențiali poli de creștere urbană), îmbunătățirea
mediului de afaceri și a infrastructurii cu scopul de a transforma regiunile României în locuri
atractiv e pentru muncă, viață și timp liber.
18
Prima Axa – Promovarea transferului tehnologic , are o valoare alocată de 165 mil. euro
și urmarește crearea, modernizarea, extinderea infrastructurilor de inovare și transfer tehnologic,
inclusiv dotare . Beneficiarii sunt entitățile juridice ce desfașoară sau creează o infrastructură cu
rol de transfer tehnologic.
Axa Prioritară 2 – Imbunătățirea competivității IMM -urilor , cu o valoare alocată de 700
mil. Euro și are ca scop îmbunătățirea, construcția, modernizarea și extinderea spațiului de
producție a IMM -urilor, dotare cu instalații, echipamente, utilaje, inclusiv noi tehnologii.
Singurele beneficiare sunt IMM -urile.
Axa Prioritară 3 – Eficiența energetică în clădiri publice , cu o valoare alocată de 300
mil. euro , scopul fiind eficiența electrică și consolidarea acestora. Beneficiarii sunt autoritățile
publice și locale.
Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane , cu o valoare alocată de 2.654 mil. euro
și au ca scop investițiile în iluminatu l public, regenerarea și revitalizarea zonelor urbane,
măsurile pentru transportul urban. În acest caz, beneficiarii sunt autoritățile din zonele urbane.
Axa Prioritară 5 – Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural , cu o va loare alocată de 300 mil. euro. Scopul acestei axe este restaurarea, protecția și
valorificarea patrimoniului cultural. Beneficiarii în acest caz pot fii ONG -urile, unitățile de cult,
autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale.
Axa Priorita ră 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și
locală , cu o valoare alocată de 900 mil. euro , având ca scop reabilitarea și modernizarea rețelei
de drumuri județene, care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua TE N T. Crearea,
reabilitarea modernizarea rețelelor de centură cu statut de drum judetean. Beneficiarii acestei axe
sunt autoritățile locale.
Axa Prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului. Valoarea acordată este de 95 mil. euro și scopul este valorificarea economică a
potențialului turistic balnear, a potențialului turistic cu specific local și inflastructura publică de
agrement. Beneficiarii în acest caz pot fi autoritățile locale sau parteneriate.
Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale , valoarea alocată
fiind de 400 mil. euro . Are ca scop: construcția de spitale regionale; reabilitarea, modernizarea,
dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgentă; construcție de locuințe de tip familial.
Potențialii beneficiari sunt : autoritățile publice, parteneriate și furnizorii de servicii sociale.
Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban . Valoarea acordată este 90 mil. euro și scopurile sunt: construirea
sau reabilitarea locuințelor sociale; investiții in sănătate, educație și servicii sociale; activități de
dezvoltare comunitară integrală.
Axa Prioritară 10 – Dezvoltarea infrastructurii educaționale, având la disp oziție 340 mil
euro. Scopurile acestei axe sunt: reabilitarea/ modernizarea echiparea infrastructurii
antepreșcolare, preșcolare și a celei pentru învătământul obligatoriu gimnazial; reabilitarea și
modernizarea liceelor tehnologice; reabilitarea, moderniz area infrastructurii educaționale
universale.
Axa Prioritară 11 – Îmbunătățirea activității cadastrale , valoarea alocată fiind de 250
mil. euro. Scopul acesteia este integrarea datelor existente; servicii îmbunătățite de înregistrare
cadastrală; Management , Strategie și Tactici. Singurii beneficiari în acest caz fiind ANCPI.
Axa Prioritară 12 – Asistența tehinică , valoarea acordată fiind de 104 mil. euro.
Scopurile axei fiind activități de publicitate și informare specifice POR.
19
6. Programul operational capacitate administrativă (POCA)
POCA va promova crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze
dezvoltarea socio -economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și
reglementări de calitate, contrib uind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente
și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură
instituțional -administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de
funcționare .16
Obiectivele specifice ale POCA sunt:
– Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și moderne de
management al resurselor umane;
– Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de
management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar;
– Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea
îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia .
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Administrație publică și sistem judiciar eficiente
Axa Prioritară 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente
Axa Prioritară 3 Asistență tehnică .
7. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD)
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane sprijină acțiunile
statelor Uniunii Europene menite să ofere asistență materială celor mai s ărace categorii ale
populației. România oferă hrană și asistență materială de bază prin inte rmediul Program ului
Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate(POAD)
POAD este o continuare a Programului European de Ajutorare a Defavorizaților (PEAD)
derulat în perioada 2007 -2013 și este finanțat în proporție de 85% din FEAD și în proporție de
15% din bugetul național.
În 2015, la nivelul Uniunii Europene, 8,2% sau 41 milioane de cetățeni europeni se
confruntau cu lipsuri materiale severe * (Raport Eurostat, 14 aprilie 2016) . În România,
procentul este de 24,6% sau 4,886 milioane de români aflați în situația de săracie severă. POAD
contribuie la consolidarea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei extreme, prin distribuirea de
alimente de bază (sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată) și de materialele
școlare pentru copii, trusouri pen tru nou -născuți, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și
produse de igienă către persoanele cele mai defavorizate.
Ajutorul European prin POAD este completat de schem ele naționale care se adresează
persoanelor în sărăcie extremă.
* Deprivarea materială severă caracterizează per soanele care se confruntă cu cu
cel puțin patru dintre următoarele situații:
1. nu își permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile la utilități,
2. nu își permit să își menț ină locuința încă lzită adecvat
3. nu pot face față, prin propriile resu rse, cheltuielilor neprevăzute
4. nu își permit să consume carne sau proteine cel puțin o dată la două zile,
16 http://www.fonduri -ue.ro/poca -2014
20
5. nu își permit să plece anual într -o vacanță de o săptămână departe de casă,
6. nu își per mit să achiziționeze un televizor color,
7. nu își permit să ac hiziționeze o mașină de spălat,
8. nu își permit să achiziționeze un autoturism,
1.5. Documente necesare și pași de urmat în procesul de obținere a
finanțării
Modul de prezentare a propunerii de proiect este extrem de important în ceea ce privește
șansele de finanțarea. Ordinea documentelor diferă de pasii de elaborare a proiectelor și din acest
motiv există următoarele riscuri:
– în elaborarea proiectului se omit elemente importante deoar ece ele nu sunt subliniate
suficient în modelul de cerere de finanțare;
– în cererea de finanțare se omit o serie de elemente, datorită faptului că ordinea din cerere
diferă de ordinea de realizare a proiectului.
Se impune utilizarea ordinii impusă pri n proiect, aceasta permițând o mai bună înțelegere
a proiectului și o mai mare acuratețe a evaluării.
Ordinea de înaintare a unei cereri de finațare este următoarea:
– Scrisoarea generală de prezentare a cererii de finanțare
– Dosarul cererii de finantare, continand :
Denumirea proiectului, solicitantul, cadrul general în care se solicită finanțarea
scopul, obiectivele și problema vizat ă
prezentarea solicitantului
experiența anterioară
rezumatul cererii de finanțare
justificarea ne cesității finanțării și avantajele oferite
contextul general, analiza SWOT
activit ățile si graficul GANTT
bugetul și devizele pe obiecte
analiza cost beneficiu
echipa de management
anexe
În elaborarea cererii de finanțare abordarea este diferită în ceea ce privește ordinea,
respectiv se urmăresc a se atinge următoare puncte principale:
– scopul proiectului și problematica vizată
– obiectivul general și obiectivele specifice
– realizarea studiului de fezabilitate sau a planului de afaceri
– defalcarea proiectului pe activități și realizarea graficului de desfășurare al acestora
– evaluarea cerințelor proiectului și a resurselor existente
– realizarea devizelor pe obiecte, a bugetului general și a bugetelor pe activități
– analiza cost/benef iciu și justificarea adoptării soluției alese
– durabilitate / finan țări ulterioare
21
– redactarea cererii de finanțare pe baza structurii formale impuse de finantator
În general, proiectele finanțate prin programe ale Uniunii Europene au, de regulă,
urmă toarea structură:
– cererea de finan țare
– graficul de activități
– bugetul proiectului
– CV-uri ale persoanelor care vor lucra în activitatile din proiect
– documente ce dovedesc eligibilitatea solicitantului: statutului juridic, număr de angajați,
cifra de afaceri etc
– declarații ale reprezentanților legali ai solicitantului și partenerilor privind îndeplinirea
tuturor cerințelor de eligibilitate;
– copii ale rapoartelor financiare
– anexe la cererea de finanțare – studii de fezabilitate, planuri de afac eri, devize, liste de
echipamente, date statistice, elemente care să justifice necesitatea proiectului și valoarea
finanțării.
22
CAP. 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE (POSDRU) 2007 -2013
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) elaborat de
România și aprobat de Comisia Europeană definește intervenția Fondului Social European în
România în acord strategia de dezvoltare din domeniul resursel or umane.
Durata de implementare a proiectelor finanțate prin POSDRU 2007 -2013 s -a prelungit
până la 31 decembrie 2015, deoarece au existat multe solicitări din partea diverselor entități
private și structuri de entități.
Prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în
domeniul resurselor umane din cadrul Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 -2013 s -au continuat în Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020.
2.1. Situația implementării POSDRU în anul 2015
Din perspectiva lansărilor de cereri de propuneri de proiecte și a numărului de cereri de
finanțare depuse de către potențialii beneficiari de la începutul implementării programului
operațional și p ână la 31 decembrie 2015, situația se prezintă după cum urmează:
Pe parcursul implementării POSDRU, începând cu primul apel deschis în luna februarie
2008 și finalizând apelul deschis în per ioada 28 – 29 decembrie 2015, au fost deschise 195 de
linii de finanțare .
Până la data de 31 decembrie 2015 au fost depuse 17.249 cereri de finanțare în valoare
totală de aprox. 18 miliarde euro , din care peste 17,18 miliarde euro reprezintă contribuția UE.
Evoluția proiectelor depuse , ca număr și valoare, pe parcurs ul implementării POSDRU
este prezentată în graficele de mai jos. Graficele reflectă stadiile cumulative pe ani de
implementare POSDRU (de ex., stadiul aferent anului 2010 ca număr de proiecte depuse include
și numărul proiectelor depuse în anii anteriori – 2008 și 2009).
Grafic 2.1. Număr proiecte depuse Grafic 2.2. Valoarea totală a proiectelor depuse
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015 Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
024681012141618
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Valoarea totală a proiectelor depuse (mld.
euro)
02,0004,0006,0008,00010,00012,00014,00016,00018,000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Număr proiecte depuse
23
Până la 31 decembrie 2015, din totalul de 17.249 cereri de finanțare depuse, au fost
respinse 11.540 cereri de finanțare, 246 s-au aflat pe lista de rezervă și 5.445 cereri de finanțare
au fost aprobate în valoare totală de 6.52 miliarde euro , din care 6,08 miliarde euro reprezintă
contribuția UE.
Rata de succes , este definită ca fiind raportul dintre proiectele aprobate și cele depuse, la
nivelul POSDRU a fost de 3517%.
În cadrul Cererii de propuneri de proiecte nr.112 deschisă în anul 2011 pe Axa Prioritară
6, Domeniul major de intervenție 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”, un număr de 1.806
proiecte depuse au fost anulate prin Memorandum de Guvern, aprobat în data de 14 august 2012.
În tabelul de mai jos, este prezentată evoluția ratei de succes în procesul de selecție a
cerer ilor de finanțare depuse:
Tabel 2.1
Evoluția ratei de succes în procesul de selecție a cererilor de finanțare depuse:
An de
referință Număr de proiecte Rata de succes Depuse aprobate
2008 2.834 174 6,13%
2009 5.249 1.690 32,19%
2010 8.229 2.434 29,57%
2011 10.204 2.993 29,33%
2012 10.375 3.016 29%
2013 14.892 3.084 20,7%
2014 15.418 4.321 31,%
2015 17.249 5.445 38%
Sursa:www.fonduri -structurale.ro
Grafic 2.3. Numărul cererilor depuse și aprobate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
17 Pentru a utiliza o baza de calcul reala, rata de succes a fost calculată ca raport dintre proiectele aprobate și cele depuse din care
au fost scăzute cererile de finanțare înregistrare pe CPP 112, respectiv 1.806, întrucât aceste cereri nu au intrat în pr ocesul de
evaluare.
02,5005,0007,50010,00012,50015,00017,500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015174 1,690 2,434 2,993 3,016 3,084 4,321 5,445
2,834 5,249 8,229 10,204 10,375 14,892 15,418 17,249
Nr. cereri de finantare aprobate Nr. cereri de finantare depuse
24
Pe parcursul implementării POSDRU, numărul cererilor de finantare aprobate a
înregistrat o creștere cantitativă, însă cu toate acestea rata de succes (reprezentată de raportul
dintre cererile de finanțare aprobate și cele depuse), este de doar 38%.
Această situație ar fi putut fi cauzată de :
creșterea semnificativă a numărului de cereri de finanțare depuse (în special în
anii 2009, 2010, 2011, 2013);
lansarea, în anul 2012 a doar 8 cereri de propuneri de proiecte, cu o valoare
redusă, în vederea testării noii metodologii de evaluare de proiect, metodologie îmbunătățită ca
urmare a recomandărilor auditului C omisia Europeană (CE) ;
complexitatea procesului de evaluare;
depuneri accelerate de cereri de finanțate ca urmare a ritmului accelerat de lansare
menținut de către Autoritatea de Management în cursul anului 2014
introducerea în ghidurile solicitantului – condiții specifice a unor cerințe noi , mai
riguroase, fără a dezvolta un mecanism de promovare și informare a priori .
implicarea scăzută a potențialilor beneficiari în procesul de consultare publică
inițiat pentru fiecare ghid publicat, pecum și în pro cesul de solicitare clarificări sau lă muriri post
publicare ghid;
cererile de finanțare evaluate au avut o calitate redusă .
Evoluția proiectelor aprobate , ca număr și valoare, de la începutul implementării
POSDRU este pr ezentată în următoarele grafice . Acestea reflectă stadiile cumulative pe ani de
implementare POSDRU (de ex., stadiul aferent anului 2010 ca număr de proiecte aprobate
include și numărul proiectelor aprobate în anii anteriori – 2008 și 2009).
Grafic 2.4. Numărul proiectelor aprobate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
05001,0001,5002,0002,5003,0003,5004,0004,500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Număr proiecte aprobate
25
Grafic 2.5. Valoarea totală a proiectelor aprobate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
Pe parcursul implementării POSDRU au fost încheiate 4.102 de contract e de finanțare ,
în valoare de aproximativ 5,09 miliarde euro , din care aprox imativ 4,60 miliarde euro
reprezintă contribuția UE . Contribuția U niunii Europene la proiectele contractate reprezintă
144% din alocarea UE 2007 – 2013.
Evoluția proiectelor contractate , ca număr și valoare, pe parcursul implementării
POSDRU, este prezentată în graficele de mai jos:
Grafic 2.6. Numărul proiectelor contractate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
00.511.522.533.544.555.566.5
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Valoarea totală a proiectelor aprobate (mld. euro)
050010001500200025003000350040004500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015129 533 1,962 2,366 2449 2515 3767 4102 Număr proiecte contractate
26
Grafic 2.7. Valoarea contribuției publice a proiectelor contractate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
Rata de succes , este de 75,33% și reprezintă raportul dintre proiectele aprobate și
proiectele contractate, la nivelul PO SDRU.
Tabel 2 .2.
Evoluția ratei de succes în procesul de contractare a cererilor de finanțare
An de referința Număr de cereri
Rata de succes aprobate contractate
2008 174 129 74,13%
2009 1690 533 31,53%
2010 2.434 1.811 74,40%
2011 2.993 2.366 79,05%
2012 3.016 2.449 81,20%
2013 3.084 2.515 81,54%
2014 4.321 3.767 88%
2015 5.445 4.102 75,33%
Sursa:www.fonduri -structurale.ro
00.511.522.533.544.555.5
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Valoarea contribuției publice a proiectelor contractate (FSE + BS – mld. euro)
27
Grafic 2.8. Numărul cererilor de finanțare aprobate și contractate
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
Pe parcursul implementării POSDRU au fost reziliate 307 contracte de fina nțare cu
valoare totală de aprox. 284,29 mil. euro, din tre care 253,72 mil. euro contribuție FSE.
Cele mai multe pr oiecte reziliate au fost în cadrul AP 5 , și anume 94 contracte , în valoare
totală de aprox. 66,32 mil. euro, din care aprox. 58,80 mil. euro, contribuția FSE.
Motivele principale de reziliere au fost imposibilitatea asigurării resurselor financiare,
cauzat ă de cadrul socio -economic nefavorabil. Alte motive care au condus la rezilierea
contractelor sunt18:
Solicitarea beneficiarilor de a rezilia ca urmare a Decizi ei 53/13.12.2010 de
modificare a contractului de finanțare strategic/grant ca urmare a modificărilor legislative,
precum și notificarea pentru modificarea bugetului proiectului – anexa la contractul de finanțare
urmare a implementării mecanismelor prevăzute în Ordinul 1527/2010, a Deciziei
9/23.02.2011pentru modificarea contractului de fina nțare strategic/de grant cu privire la
condițiile prefinanțării, pentru beneficiarii care au solicitat prefinanțare în condițiile contractului
de finanțare și nu au primit prefinanțarea și Deciziei nr. 16/4.08.2011 pentru modificarea
contractului de finan tare strategic/grant, cu privire la condițiile prefinanțării, pentru beneficiarii
care au proiecte în implementare ;
Solicitarea beneficiarilor de a rezilia ca urmare a Deciziei 8/02 .09.2011 – modelul
cadru de notificare către beneficiarii de finanțare nera mbursabilă pentru modificarea contractului
de finanțare de tip strategic/grant ca urmare a modificărilor legislative referitoare la condițiile
acordării prefinanțării pentru beneficiarii care au proiecte în implementare;
Solicitantul nu a identificat o sol uție în vederea deblocării proiectului, nici din
punct de vedere tehnic, nici din punct de vedere financiar;
Solicitare din partea beneficiarilor de a rezilia datorită restructurărilor și
reorganizărilor de la nivelul companiilor;
Imposibilitatea beneficia rilor de a recruta și angaja specialiști corespunzători din
18 http://www.fonduri -ue.ro/posdru
05001000150020002500300035004000450050005500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015174 1690 2434 2993 3016 3084 4321 5445
129 533 1,811 2,366 2,449 2515 3767 4,102
Nr. cereri de finantare aprobate Nr. cereri de finantare contractate
28
exterior în vederea desfășurării activităților proiectului;
Imposibilitatea beneficiarului de a asigura resursele financiare necesare
implementării proiectului;
Nerespectarea termenului privind t ransmiterea primei cereri de rambursare
intermediară în maxim 6 luni de la data acordării prefinanțării sau în maxim 6 luni de la data
începerii implementării proiectului;
Solicitare de reziliere a contractului de finanțare din partea beneficiarului pe
motivul situației economice generale, ceea ce a condus la imposibilitatea continuării
implementării proiectului;
Beneficiarul nu a efectuat activitățile în cadrul proiectului;
Conflict de interese în achiziții publice;
Scoaterea din producție a angajaților, din cauza implicării unui număr destul de
mare de angajați în participarea la cursuri;
Imposibilitatea atingerii grupului țintă;
Neeligibilitatea Beneficiarului, conform constat atării formulate în ra portul
Autorității de Audit, la data s emnării Contractului de finantare;
Urmare a vizitelor de monitorizare/alerte de nereguli – lipsa documentelor privind
desfășurarea activităților proiectului, lipsa spațiului destinat activităților proiectului, etc. ;
Urmare a ne îndeplinirii clauzei suspensive – documentele nu au fost depuse in
termenul de 20 de zile precizat in contractul de finan țare, datorii la bugetul de stat
consolidat/bugetele locale; solicit ări din partea beneficiarilor la renun țarea contractului,
neeligibilitate parteneriat, capacitate fina nciar ă etc.
Repartizarea pe axe prioritare a contractelor reziliate pe parcursul implementării
POSDRU este prezentată în graficele de mai jos:
Grafic 2.9. Numărul proiectelor reziliate pe axe prioritare
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
05101520253035404550556065707580859095
AP 1 AP 2 AP 3 AP 4 AP 5 AP 6Număr de proiecte reziliate , pe
axe prioritare
29
Grafic 2.10. Valoarea FSE a proiectelor reziliate pe axe prioritare
Sursa: POSDRU – Raportul Final de Implementare 2015
Pe parcursul implementării POSDRU, au fost efectuate plăți cu o valoare totală de 3,39
mld. euro din care:
663,38 mil. euro reprezintă suma acordată ca prefinanțare ( 18% din totalul
plăților);
2,37 miliarde euro reprezintă suma rambursată – FSE și buget de stat – ( 82% din
totalul plăților).
Tabel 2.3.
Evoluția valorii prefinanțărilor și rambur sărilor de la implementarea POS DRU
2007 -2013 :
An Total plăți către
beneficiari Valoarea
prefinanțării % din
total
plăți Valoare
rambursare % din total
plăți Valoare rambursare CE
2008 22.564.488,47 22.564.488,47 100,00 0,00 0
2009 63.460.858,98 54.001.143,68 85,09 9.459.715,96 14,91
1.467.417,28
2010 452.210.431,48 396.793.124,61 87,75 55.417.306,65 12,25
19.773.220,85
2011 862.825.880,70 530.423.670,28 61,48 332.402.210,42 38,52
190.329.482,06
2012 1.216.303.415,96 545.381.581,59 44,84 670.921.834,36 55,16
268.847.581,33
2013 1.821.723.382,43 553,542,371 30,38 1.268.181.011 70 1.081.768.303
2014
2,258,050,299
625,838,682 28 1,632,211,617 72 1.451.351.293,99
2015
3,100,828,939 662,438,387.7
21 2,107,889,291 79 1.728.860.694,10
0510152025303540455055606570758085
AP 1 AP 2 AP 3 AP 4 AP 5 AP 6Valoarea FSE a proiectelor reziliate, pe
axe prioritare – mil. euro
30
2016
3,397,308,396
663,386,278
18
2,377,271,030 82
2.188.628.723,1419
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
Evoluția plăților pe parcursul implementării POSDRU este prezentată în graficul de mai jos:
Grafic 2.11. Evoluția plăților pe parcursul implementării POSDRU
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
Grafic 2.12. Plăți totale către beneficiari
Sursa: POSDRU – Raportul Anual de Implementare 2015
19 Din care 451.898.849 euro reprezintă prefinanțare, iar 1.736.729.874,14 euro reprezintă rambursări pentru
cererile de plată intermediare.
0102030405060708090100
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016100
85.09 87.75
61.84
44.84
30.38 28
21 18
0 14.91 12 39 55 70 72 79 82
% prefinantare % rambursare
0500100015002000250030003500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Total plăți către beneficiari (mil. euro)
31
2.2. Implementarea POSDRU pe axe prioritare 2015
Printre obiectivele specifice ale POSDRU putem enumera promovarea educației și
formării inițiale și continue de calitate, inclusiv învățământul superior și cercetare , promovarea
culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii , facilitarea inserției tinerilor
și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii , dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile
și inclusive , precum și promovarea inser ției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive,
inclusiv din zonele rurale .
Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele
Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1 Educația și formarea profesională în sprijinul cre șterii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere , care implică dezvoltarea rutelor flexibile de învățare
și îmbunătățirea accesului către furnizarea unei educații inițiale și continue moderne,inclusiv
educația universitară și cercetarea.
Axa Prioritară 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, reprezentând
facilitarea accesului la educație, creșterea gradului de ocupare și a nivelului de educație și
formare profesională a resurselor umane printr -o abordare de tip „ pe tot parcursul vieții ”, în
contextul societății bazate pe cunoaștere.
Axa Prioritară 3 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor, prin
promovarea culturii antreprenoriale, flexibilității și adaptabilității prin sprijinirea forței de muncă
și a întreprinderilor competente, pregătite și adaptabile.
Axa Prioritară 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare , prin creșterea calității,
eficienței și transparenței serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare al
Forței de Muncă (ANOFM).
Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare, urmărind facilitarea integrării
pe piața muncii a șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menținerea unui
număr mai mare de persoane pe piața muncii, inclusiv în zonel e rurale și sprijinirea ocupării
formale.
Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale, prin facilitarea accesului pe piața
muncii a grupurilor vulnerabile și promovarea unei societăți inclusive și coezive în scopul
asigurării bunăstării tuturor cetățen ilor.
Axa Prioritară 7 Asistență tehnică
În analiza implementării pe priorități informațiile prezentate pe fiecare axă în parte sunt
susținute de datele statistice concrete din anexe.
Axa Prioritară 1 – Educația și formarea profesională în sprijinul creș terii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Realizările măsurate prin indicatori fizici
Intervențiile privind accesul la educație și formare pr ofesională inițială de calitate au
sprijinit aproape 41 mii unități școlare, mult peste ținta stabilită inițial. Totuși, realizarea trebuie
privită cu precauție, întrucât unitatea școlară a fost agregată de mai multe ori atunci când aceasta
a fost sprijinită de mai multe proiecte. Număr ul școlilor acreditate conform noilor standarde de
32
calitate în învatamântul preuniversitar este de 7.467, cu 2.267 școli în plus față de ținta
indicatorului de rezultat exprimată în valori absolute.
Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare pro fesională a instruit și
perfecționat 332.838 persoane care activ ează în aceste sectoare. Aproximativ tot personalul din
educație și formare care a fost instruit și -a îmbunătățit competențele în domeniu, 92% din acesta
obținând un certificat.
În învățământ ul superior au fost sprijinite 166 universități, 131 dintre acestea (79%)
primind acreditare prin prisma noilor standarde de asigurare a calității. Țintele au fost depășite
datorită atractivității ridicate a oportunității de finanțare.
Formarea profesional ă continuă a generat 291 furnizori de F ormare Profesională
Continuă sprijiniți pentru introducerea standardelor de asigurare a calității și 142 calificări
profesionale. Doar 31 furnizori de formare au fost acreditați conform standardelor de calitate .
În ca drul p rograme lor doctorale și post -doctorale au fost sprijiniți 11.822 doctoranzi,
dintre aceștia 47,2% obținând titlul de doctor. Această pondere reprezintă puțin peste jumătatea
țintei indicatorului .
În concluzie, din cei 11 indicatori aferenți axei prioritare 1, 6 au înregistrat valori
apropiate valorilor țintă stabilite în program, 3 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu
sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează:
• Rata de execuție financiară este limitată în cadrul Axei prioritare 1;
• Cadrul legislative și institutional este incomplet;
• Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții;
• Unele intervenții au o activitate redusă ;
• Specificul as istenței în cadrul programelor doctorale;
• Rezilierea unor contracte de finanțare.
Analiza participării la operațiunile finanțate din FSE
La operațiunile finanțate în cadrul AP 1, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implement are (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 1.030.296 persoane
intrate în program, din care 372.830 bărbați și 657.466 femei .
Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt
următoarele:
• Peste 60% din participanț i sunt femei, ceea ce este în concordanță cu distribuția
între genuri în sectorul educației;
• Peste un sfert dintre participanți la operațiuni este reprezentat de tineri cu vârs ta
cuprinsă între 15 și 24 ani.
Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot
extrage următoarele constatări20:
• Ponderea cea mai mare a femeilor se înregistrează în cadrul Domeniu lui Major de
Intervenție (DMI ) 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare profesională 81%) ,
ceea ce este în concordanță cu distribuția între genuri a resurselor umane din sectorul educației.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.1 Acces la educație ș i
formare profesională inițială de calitate, este persoana inactivă aflată într -o formă de învățământ
sau de formare (61%) sau angajatul (25%), cu educație primară sau gimnazială (54%) sau
universitară/post -universitară (24%). Prelucrarea datelor privind g rupul țintă la ieșirea din
20 http://www.fonduri -ue.ro/posdru -2007#implementare
33
operațiune arată o îmbunătățire a situației acestuia pe piața forței de muncă, în sensul creșterii cu
12 puncte procentuale a ponderii persoanelor angajate și scăderii cu 8 puncte procentuale a
ponderii persoanelor inactive.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.2 Calitate în învățământul
superior este persoana inactivă aflată într -o formă de învățământ sau de formare (66%) sau
angajatul (25%), între 15 și 24 ani (61%), absolventă a învățământului secundar supe rior (56%)
sau universitar și post -universitar (36%).
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor
umane din educație și formare profesională este angajatul (100%), de vârstă medie între 25 și 54
ani (88%), absolvent al învățământului universitar și post -universitar (88%). Prelucrarea datelor
privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de
muncă.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.4 Calitat e în formarea
profesională continuă este angajatul (94%), absolvent al învățământului universitar și post –
universitar (87%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o
stagnarea situației acestuia pe piața forței de muncă. T otuși, trebuie avut în vedere faptul că
efectul asupra pieței forței de muncă al acestui DMI este unul indirect și pe termen lung. În
consecință, acesta poate fi măsurat prin alți indicatori și alte tipuri de metode de analiză
cantitativă și calitativă a i nformațiilor.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 1.5 Programe doctorale și
post-doctorale în sprijinul cercetării este angajatul (54%) sau persoana inactivă aflată într -un
program de educație și formare (40%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (88%), absolvent(ă) a(l)
învățământului universitar și post -universitar (98%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la
ieșirea din operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest rezultat
este explicabil prin aceea că majoritatea participanților era deja angajată la intrarea în operațiune
și, de asemenea, prin existența unui decalaș între momentul intervenției și cel al manifestării
efectele acesteia.
Axa Prioritară 2 – Corelarea învățării pe tot parcursul vi eții cu piața muncii
Realizările măsurate prin indicatori fizici
Intervențiile privind tranziția de la școală la viața activă au sprijinit peste 260 mii
persoane în acest proces dificil, iar peste 370.000 persoane au beneficiat de servicii de consiliere
în carieră. Prima realizare a intervenției se situează mult peste ținta stabilită inițial, iar a doua
este foarte aproape de ț intă (95%). Elevii/ studenții sprijiniț i în tranziția de la școală la viața
activă care au obținut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare au fost în
proporție de 70%, puțin peste țintă. Conform celei de -a doua evaluări intermediare a POSDRU,
succesul acestui domeniu major de intervenție se datorează atractivităț ii intervențiilor
programului.
Au fost sprijinite peste 17 mii de persoane să participe la programe de tip a doua șansă,
din care aproape 6,5 mii sunt femei, însă realizările s unt sub așteptări. Rezultatul așteptat și
anume, ponderea absolvenților de programe de educație de tip „a doua șansă”, a fost atins doar în
proporție de 67%. Cea de -a doua evaluare intermediară a POSDRU explică acest decalaj atât
prin faptul că doar unel e proiecte și -au stabilit ținte pentru indicatorii programului, cât și prin
34
aceea că activitățile sprijinite au vizat atingerea unor obiective diferite de cele reflectate de
indicatori.
Au fost sprijiniți peste 168 mii participanți la programe de formare profesională continuă
de calificare/recalificare, din care peste 88 mii sunt femei, ambele realizări situându -se sub ținta
stabilită. Cea de -a doua evaluare intermediară a POSDRU relevă că a existat un interes redus din
partea angajatorilor de a organiza ș i /sau de a asigura participarea la cursuri de F ormare
Profesională Continuă( FPC) pentru angajați, în principal din cauza duratei mari a cursurilor
(360, 720 sau 1080 de ore în funcție de nivelul de calificare vizat), care presupune scoaterea din
producți e. Duratei mari a cursurilor de calificare i s -au adaugat limitările privind statutul pe piața
muncii al cursanților – doar persoane angajate au fost eligibile în cadrul acestor măsuri – sau
nivelul de calificare deținut anterior. De asemenea, unele califi cări de interes pentru grupul țintă
nu au fost eligibile pentru finanțare de la debutul programului, fapt care, deși remediat ulterior, a
influențat negativ atingerea țintelor. Totuși, rezultatul obținut este mai mult decât satisfăcător:
mai bine de 94% pa rticipanți la programele de FPC și -au îmbunătățit competențele, fapt dovedit
prin obținerea unui certificat. De asemenea, aproape 43% din firmele asistate au introdus
programe de formare profesională la 6 luni de la finalizarea sprijinului, dublu față de ț inta
stabilită.
În concluzie, din cei 10 indicatori aferenți axei prioritare 2, 4 au înregistrat valori
apropiate valorilor țintă stabilite în program, 2 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu
sunt îndeplinite. Cauzele21 neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum
urmează:
• Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 2;
• Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții;
• Atractivitatea redusă a unor intervenții și interes redus din partea angajatorilor de
a organiza și /sau de a asigura participarea la cursuri de F ormare profesională continuă pentru
angajați;
• Lipsa țintelor pentru indicatorii de program la nivelul unor proiecte;
• Nereflectarea în indicatori a tu turor obiectivelor programului;
• Rezilier ea unor contracte de finanțare.
La operațiunile finanțate în cadrul AP 2, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 959.206 persoan e
intrate în program, din care 422.512 bărbați și 536.694 femei.
Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt
următoarele:
• Aproape 56% din participanți sunt femei, cu 5 puncte procentuale mai mult
decând ponderea femei lor în totalul populației României;
• Peste jumătate dintre participanți la operațiuni este reprezentată de tineri cu vârsta
cuprinsă între 15 și 24 ani.
Prelucrarea datelor privind participanții la ieșirea din operațiune arată o stagnare a
situației aces tora pe piața forței de muncă. Acest lucru poate fi explicat prin decalajul de timp
dintre finalizarea intervenției și apariția efectelor asupra grupului țintă. Evaluarea de impact
prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va ide ntifica și analiza în
detaliu efectele domeniilor majore de intervenție ale a xei prioritare 2 a POSDRU.
21 http://www.fonduri -ue.ro/posdru -2007#implementare
35
Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot
extrage următoarele constatări:
• Profilul predominant al par ticipantului în cadrul DMI 2.1 Tranziția de la școală la
viața activă, este persoana inactivă aflată într -o formă de învățământ sau de formare (99%), cu
vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani (88%), cu educație primară sau gimnazială (32%) sau
absolventă a înv ățământului secundar superior (57%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la
ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în situația acestuia pe piața forței de muncă. Aparent,
această constatare nu este susținută de indicatorul de realizare care ne a rată că ponderea elevilor/
studenților sprijiniți în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de muncă sau au
participat activ la cursuri ulterioare este de 69,34%. Totuși, lipsa evoluției pe piața forței de
muncă poate fi explicată pr in faptul că aproape toți participanții la această intervenție erau la
momentul intrării persoane inactive aflate deja într -o formă de învățământ sau de formare.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 2.2 Prevenirea și corectarea
părăsiri i timpurii a școlii este persoana inactivă (71%), cu educație primară sau gimnazială
(62%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a
situației acestuia pe piața forței de muncă.
• Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 2.3 Acces și participare la
FPC este angajatul (100%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (83%), cu educație primară sau
gimnazială (43%) sau absolvent al învățământului secundar superior (42%). Prelucr area datelor
privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în situația acestuia pe piața
forței de muncă. Acest lucru este explicabil întrucât participanții în intervenție erau deja angajați
la momentul intrării.
Axa Prioritară 3 – Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
Realizările măsurate prin indicatori fizici
Intervențiile privind Prom ovarea culturii antreprenoriale au sprijinit peste 80 mii
participanți să se formeze pentru inițierea unei afaceri , cu mult peste ținta stabilită inițial.
Totuși, doar puțin peste 18% dintre aceștia au inițiat o afacere, pondere care se situează sub
așteptări. Conform celei de -a doua evaluări intermediare a POSDRU, rezultatele au depins de
măsura în care au fost realizate țintele la nivel de proiect.
Au fost instruiți aproape 22 mii persoane în managementul și organizarea muncii și
aproape 120 mii persoane pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor în diverse arii, din
care peste 32 mii au fost medici și aproape 30 mii au fost asistente. Cursanții și -au îmbunătățit
competențele, conform certificatelor primite, în proporție de peste 90%. Deși oportunitatea de
finanțare a avut atractivitate ridicată în rândul beneficiarilor și pare a fi de succes, țintele privind
numărul cursanților pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor și numărul asistentelor
instruire au fost sub așteptări. Conform raportului celei de a doua evaluări intermediare,
neatingerea țintelor este doar aparentă din cauza aspectelor legate de ra portarea valorilor
realizate ale indicatorilor.
Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali și
societatea civilă a sprijinit peste 3 mii ONG -uri. Rezultatul intervenției este că toate organizațiile
sprijinite au conti nuau să furnizeze servicii comunității după finalizarea intervenției. Țintele
programului au fost depășite, raportul de evaluare intermediară reliefând atractivitatea
intervenției pentru nevoile acestui grup țintă.
36
În concluzie, din cei 12 indicatori afere nți axei prioritare 3, 2 au înregistrat valori
apropiate valorilor țintă stabilite în program, 6 au înregistrat valori mult mai mari, iar trei ținte nu
sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor sunt multiple, după cum urmează:
Rata d e execuție financiară limitată a Axei prioritare 2;
Cuantificarea discutabilă a țintelor, având în vedere mixul de intervenții;
Aspectele legate de raportarea valorilor realizate ale indicatorilor;
Rezilierea unor contracte de finanțare.
La operațiunile fi nanțate în cadrul AP 3, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implementare (31 decembrie 2015), au participat un număr de 503.374 persoane,
din care 226.378 bărbați și 276.996 femei.
Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt
următoarele:
55% din participanți sunt femei, cu 4 puncte procentuale mai mult decît ponderea
femeilor în totalul populației României;
Aproape 90% din participanți sunt persoane ocupate ;
Aproape 80% au vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani
55% au absolvit învățământul universitar sau post -universitar.
Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată îmbunătățiri în
situația acestuia pe piața forței de muncă. Acest lucru este explicabil întrucât majoritatea
participanților în intervenție erau deja angajați la momentul intrării. Evaluarea de impact care
urmează a fi realizată în anul 2017 dacă modificarea planului de evaluare a POCU va fi aprobată
de C omitetul de Monitorizare , va putea sprijini for mularea unor concluzii privind efectele
intervenției asupra participanților, cum ar fi de exemplu menținerea locului de muncă sau
ocuparea unui loc de muncă mai bun.
Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot
extrage următoarele constatări22:
Există o diferența semnificativă , de 30% , între numărul persoanelor înregistrate și
numărul celor care au finalizat intervențiile în cazul DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor și
încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali și societatea civilă.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.1 Promovarea culturii
antreprenoriale este angajatul (71%) sau persoana inactivă (26%), tânără (26%) sau de vârst ă
medie (69%), absolvent(ă) a învățământului secundar superior (26%) sau al învățământului
universitar și post -universitar (62%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din
operațiune arată o stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi
explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale și criza socio –
economică ce a creat un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea afacerilor.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.2 Formare și sprijin
pentru întrep rinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității este angajatul (99%), între 25 și
54 ani (84%), absolvent al învățământului universitar și post -universitar (50%). Prelucrarea
datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare a s ituației acestuia pe piața
forței de muncă, ceaa ce este explicabil prin faptul că participanții erau deja ocupați la intrarea în
operațiune. Evaluarea de impact prevăzută pentru anul 2017 în modificarea planului de evaluare
22 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 – Raportul Final de Implementare
2015
37
POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele acestui DMI asupra grupului țintă, cum ar fi
păstrarea locului de muncă sau obținerea unui loc de muncă mai bun.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 3.3 Dezvoltarea
parteneriatelor și încurajarea inițiativelor pentru p artenerii sociali și societatea civilă este
angajatul (98%), de vârstă medie între 25 și 54 ani (83%), absolvent al învățământului universitar
și post -universitar (60%).
Axa Prioritară 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Realizările măsu rate prin indicatori fizici
Această axă prioritară a sprijinit 1628 agenții de ocupare și peste 13 mii persoane din
cadrul acestor agenții a fost instruit. Numărul de personal instruit raportat este mult mai mare
decât cel existent în agenții, acest fapt fiind cauzat din multiplicare a adusă de participarea
persoanelor la mai multe operațiuni. Din numărul total de 6.017 participanți la cursuri de
formare, 2.146 sunt participanți unici. Au fost realizate aproape 300 analize și prognoze privind
piața muncii, cu mult peste ținta stabili tă. Peste 100 agenții furnizau la sfârșitul operațiunii
servicii de tip self -service, în acord cu cele stabilite în program. În ceea ce privește rezultatele
obținute, ponderea agențiilor certificate în managementul calității a atins 83%, cifră care se
situează ușor sub țintă.
Ponderea șomerilor cuprinși în programele de formare din totalul șomerilor care au
beneficiat de cel puțin o măsură activă de ocupare se situează puțin peste ținta stabilită. Ca
rezultat al formării profesionale, aproape 80% din perso nalul instruit și -a îmbunătățit
competențele, fapt dovedit prin obținerea de certificate.
La operațiunile finanțate în cadrul AP 4, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implementare (31 decembrie 2015), au participat un număr de 22.620 persoane, din
care 6.658 bărbați și 15.962 femei.
Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt
următoarele:
• Nu există diferență semnificativă între numărul persoanelor înregistrate și al celor
care au finalizat intervențiile finanțate în cadrul operațiunilor aferente acestei axe prioritare;
• 71% din participanți sunt femei, ceea ce este în concordanță cu distribuția între
genuri în angențiile de ocupare;
• Toți participanții sunt persoane ocupate;
• 87% au vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani
• 95% au absolvit învățământul universitar sau post -universitar.
Axa Prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare
Realizările măsurate prin indicatori fizici
Intervențiile privind dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare au sprijinit
peste 143 mii șomeri de lungă durată să participe la programe integrate , mult peste ținta
stabilită inițial. Dintre aceștia, peste 51% sunt femei, iar 30% tineri. 5 6% dintre participanți au
fost certificați, pondere apropiată de ținta POSDRU. Promovarea sustenabilității pe termen lung
38
a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă au
fost sprijinite peste 97 mii persoan e din mediul rural, iar peste 62% dintre aceștia și -au
îmbunătățit competențele, fiind certificați. Ambele rezultate sunt peste ținta stabilită. De
remarcat că 69% dintre participanții certificați provin din rândul femeilor.
Ponderea participanților din z onele rurale certificați în cadrul programelor integrate, care
au obținut un loc de muncă este însă sub ținta stabilită cu aproape 4 puncte procentuale. Această
situație poate fi explicată prin dificultatea de a concepe și implementa intervenții eficace pe ntru
acest grup special de persoane, precum și de dezvoltarea economică precară a zonei rurale,
coroborată cu efectele crizei financiare care a afect at întregul teritoriu al țării.
În concluzie, din cei 10 indicatori aferenți axei prioritare 5, 3 au înregi strat valori
apropiate valorilor țintă stabilite în program, 4 au înregistrat valori mult mai mari, iar o țintă nu
este îndeplinită. Cauzele acestor devieri de la ținte sunt multiple, după cum urmează:
Atractivitatea redusă/înaltă a unor intervenții;
Speci ficitatea grupului țintă;
Dezvoltarea economică precară a zonei rurale ;
Efectele crizei financiare care a afectat întregul teritoriu al țării.
La operațiunile finanțate în cadrul AP 5, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implemen tare (31 decembrie 2015), a fost raportat un număr de 917.712 persoane
intrate în program, din care 423.622 bărbați și 494.090 femei.
Constatările rezultate în urma analizării datelor privind participanții FSE sunt
următoarele:
Există o diferență de 3% între numărul persoanelor înregistrate și al celor care au
finalizat intervențiile finanțate în cadrul operațiunilor aferente acestei axe prioritare. Cauzele care
au generat această situație sunt abandonul unor participanți din gru pul țintă ,;
54% din participanți sunt femei, cu 3 puncte procentuale peste procentul femeilor în
rândul populației din România;
Participantul tipic este șomer (65%) sau inactiv (27%), tânăr (28%) sau de vârstă
medie (67%), cu educație primară sau gimnazi ală (50%) sau absolvent al învățământului
secundar superior (35%).
Prelucrarea datelor privind participanții la ieșirea din operațiune arată o stagnare a
situației acestora pe piața forței de muncă. Acest fapt ar putea fi explicat prin decalajul temporal
între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, subdezvoltarea zonei unde
locuiesc participanții și efectele crizei socio -economice, cu consecințe asupra disponibilității
locurilor de muncă. Evaluarea de impact prevăzută pentru an ul 2017 în modificarea planului de
evaluare POCU, va identifica și analiza în detaliu efectele celor două domenii majore de
intervenție ale a xei prioritare 5 a POSDRU.
Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se p ot
extrage următoarele constatări:
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 5.1 Dezvoltarea și
implementarea măsurilor active de ocupare, este șomerul (87%), tânăr (29%) sau de vârstă medie
(65%), cu educație primară sau gimnazială (39%) sau a bsolvent al învățământului secundar
superior (39%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o stagnare
a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul temporal
între finalizarea in tervenției și efectele sale, profilul participantului și efectele crizei socio –
economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă. Evaluarea de impact prevăzută pentru
39
anul 2017 în modificarea planului de evaluare POCU, va identifica și analiza în detal iu efectele
celor două domenii majore de intervenție ale axei prioritare 2 a POSDRU.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 5.2 Promovarea sustenabilității
pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea
forței de muncă este persoana inactivă (44%) sau șomerul (41%), tineri (25%) sau de vârstă
medie (69%), cu educație primară sau gimnazială (61%) sau absolventă a învățământului
secundar superior (30%). Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o
stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul
temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, localizarea
participantului în zonele rur ale, care sunt sărace și inaccesibile și efectele crizei socio -economice
caracterizate prin lipsa locurilor de muncă.
Axa Prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale
Realizările măsurate prin indicatori fizici
Intervențiile privind dezvoltarea economiei sociale (DMI 6.1) au sprijinit înființarea a 96
structuri ale economiei sociale care au creat 537 noi locuri de muncă. De asemenea 2.165
persoane au participat la programele de formare dedicate specialiștilor în domeniul incluziunii
sociale, din care 72% și -au îmbunătățit competențele, obținând un certificat. Realizările și
rezultatele sunt apropiate de țintele propuse în program sau chiar depășite, existând o cerere
ridicată din partea beneficiarilor pentru acest tip de intervenție, conform raportului de evaluare
intermediară.
Prin DMI 6.2 Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața
muncii au fost sprijinite peste 10 mii de persoane dependente, țintă realizată în proporție de circa
85%. Doar 25% din proiectele finanțate au stabilit ținte pentru acest indicator de program,
conform raportului de evaluare intermediară
DMI 6.3 Promovarea egalității de șanse pe piața muncii, împreună cu primele două
domenii majore de intervenție, au spriji nit aproximativ 172 mii persoane vulnerabile să participe
la programe de calificare sau recalificare, cifră apropiată de ținta stabilită. Dintre aceste
persoane, 30% sunt femei, 36% aparțin minorității naționale rome, 12% sunt persoane cu
handicap și 2% s unt tineri care parasesc sistemul de stat de protecție a copilului. În ceea ce
privește persoanele de etnie romă, raportul de evaluare semnalează faptul că deși unii beneficiari
și-au asumat ținte în proiecte acestea nu au putut fi atinse uneori. În toate cele trei cazuri există
proiecte fără ținte la acest nivel.
În cadrul DMI 6.4 Inițiative transnaționale pentru o piață inclusivă a muncii au fost
sprijinite 47 de astfel de inițiative, sub ținta programului.
În concluzie, din cei 14 indicatori aferenți axei prioritare 6 pentru care au fost stabilite
ținte în program, 6 au înregistrat valori apropiate valorilor țintă stabilite, 4 au înregistrat valori
mult mai mari, iar patru ținte nu sunt îndeplinite. Cauzele neîndeplinirii sau depășirii valorilor
sunt m ultiple, după cum urmează:
Rata de execuție financiară limitată a Axei prioritare 6;
Profilul grupului țintă și nevoile greu adresabile ;
Stabilirea de ținte la nivel de proiect în acord cu indicatorii de program ;
Profilul grupului țintă și nevoile greu adresabile ;
Atractivitatea crescută a unor intervenții;
40
Rezilierea unor contracte de finanțare.
La operațiunile finanțate în cadrul AP 6, de la lansarea programului și până la finalizarea
perioadei de implementare (31 decembrie 2015), a participat un numă r de 564.779 persoane, din
care 165.369 bărbați și 399.410 femei.
Din analiza datelor privind participanții FSE pe domenii majore de intervenție se pot
extrage următoarele constatări23:
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.1 Dezvoltarea e conomiei
sociale, este persoana inactivă pe piața forței de muncă (59%), angajatul (23%) sau șomerul
(19%), tânăr(ă) (19%) sau de vîrstă medie (74%), cu educație primară sau gimnazială (64%) sau
absolvent(ă) a(l) învățământului secundar superior (16%). Apr oape o treime dintre participanți
aparțin minorităților naționale, 10 procente sunt persoane cu dizabilități, iar 48% aparțin altor
categorii de persoane dezavantajate. Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din
operațiune nu arată o ameliorar e a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi
explicat prin decalajul temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul
participantului, și efectele crizei socio -economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.2 Îmbunătățirea accesului și a
participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii este persoana inactivă (56%), angajată (24%)
sau șomeră (20%), tânără (22%) sau de vârstă medie (73%), cu educație primară sau gimnazială
(56%) sau absolventă a învățământului secundar superior (21%). Mai mult de o treime dintre
participanți aparțin minorităților naționale, 15% au dizabilități, iar 34% aparțin altor categorii de
persoane vulnerabile. Prelucrarea datelo r privind grupul țintă la ieșirea din operațiune arată o
stagnare a situației acestuia pe piața forței de muncă. Acest fapt poate fi explicat prin decalajul
temporal între finalizarea intervenției și efectele sale, profilul participantului, și efectele cri zei
socio -economice caracterizate prin lipsa locurilor de muncă.
Profilul predominant al participantului în cadrul DMI 6.3 Promovarea egalității de
șanse pe piața muncii este participantul de gen feminin (93%), ocupat (60%) sau persoană
inactivă (29%), tân ăr (18%) sau de vârstă medie între 25 și 54 ani (75%), cu o distribuție relativ
echilibrată în ceea ce privește nivelul educației. Prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea
din operațiune nu evidențiază evoluția situației acestuia pe piața forței de muncă. Totuși, trebuie
avut în vedere natura acestei intervenții și faptul că aceasta poate produce efecte doar indirecte
asupra statutului pe piața muncii al participanților, beneficii care pot fi vizibile doar într -o
perioadă mai mare de timp.
Profi lul predominant al participantului în cadrul DMI 6.4 Inițiative transnaționale
pentru o piață inclusivă a muncii este angajatul (98%), de vârstă medie (85%), absolvent al
învățământului universitar și post -universitar (81%). Așa cum era de așteptat, dată f iind natura
intervenției, prelucrarea datelor privind grupul țintă la ieșirea din operațiune nu arată schimbări
ale situației acestuia pe piața forței de muncă.
Axa Prioritară 7 – Asistență tehnică
Pe tot parcursul execițiului financiar 2007 -2013, în cadrul Axei 7 ”Asistență Tehnică” a
fost contractat un număr de 233 proiecte, din care 216 proiecte în cadrul DMI 7.1 – Sprijin pentru
23 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 – Raportul Final de I mplementare
2015
41
implementarea, managementul general și evaluarea POSDRU și 17 proiecte în cadrul DMI 7.2.
– Sprijin pentru promovarea și c omunicarea POSDRU.
POSDRU a facilitat aplicarea principiului egalității de gen, ponderea femeilor sprijinite în
totalul participanților FSE (68%) fiind cu peste 17 puncte procentuale mai mare decât ponderea
femeilor în totalul populației României (51%).
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a sprijinit toate
categoriile de persoane de pe piața muncii: inactive (44%), ocupate (37%) sau șomere (18%).
Persoanele inactive sprijinite prin POSDRU reprezintă grupul cu ponderea cea mai mare
în totalul persoanelor. Acest fapt evidențiază preocuparea pentru copii și tineri în vederea
creșterii calității și accesului la educație, precum și prevenirii abandonului școlar. Totodată,
evidența datelor demon strează că programul a acționat într -adevăr pentru atragerea pe piața forței
de muncă a cât mai multor persoane inactive, acest fapt reprezentând unul dintre obiectivele
majore ale POSDRU.
Deși ponderea șomerilor în grupul țintă este cea mai mică în compar ație cu grupul
persoanelor ocupate și acela al persoanelor inactive, sprijinul FSE pentru șomeri este
semnificativ. Acest fapt este evident atunci când se compară structura grupului țintă cu cea a
forței de muncă în România.
Dintre șomerii sprijiniți din P OSDRU 69% sunt șomeri pe termen lung, cu 37 puncte
procentuale mai mult decât situația existentă pe plan național, unde proporția șomerilor pe
termen lung în totalul șomerilor este de aproximativ 32%.
POSDRU a avut în vedere și sprijinirea persoanelor ocu pate pentru creșterea
competențelor, precum și pentru adaptarea la evoluțiile pieței forței de muncă și ale contextului
socio -economic general.
Datele scot în evidență preocuparea față de tineri, deoarece 30%24 dintre persoanele
sprijinite provin din rându l acestui grup, cu 12% mai mult decât ponderea tinerilor (15 -24 ani) în
totalul populației României.
POSDRU a sprijinit participanți cu niveluri diverse de educație. În acest sens, datele
relevă un ușor accent al sprijinului asupra persoanelor cu nivel red us de instruire (37%), urmat de
la distanță de 8 puncte procentuale de persoanele care au absolvit învățământul secundar
superior, respectiv 9 puncte procentuale de cele care au absolvit învățământul universitar și
postuniversitar.
24 Ponderea tinerilor (15 -24 ani) în totalul populației României este de 11%, conform bazei de date TEMPO a INS
42
CONCLUZII
În cadrul acestei lucrări, mai exact în primul capitol, am efectuat o analiză a principalelor
instrumente ale UE în ceea ce privește alocarea fondurilor, am descris noțiunea de Politica de
Coeziune și Programele Operaționale din care este compusă.
Tot în cadr ul primului capitol au fost descrise succint sursele informaționale necesare
realizării unui proiect de investiții cu finanțare europeană, precum și prin cipalii indicatori
utilizați în adoptarea deciziei de finanțare a unui proiect de investiții. Astfel, s e va face referire la
indicatorii de performanță financiară, a indicatorilor de profitabilitate financiară și a
sustenabilității unei investiții în echipamente, indicatori rezultați în urma implementării unui
proiect cu ajutorul fondurilor europene nerambu rsabile.
Primul capitol face referire la clarificări conceptuale referitoare la noțiunea de fonduri
europene, afacere, investiție, randament, Programe Operaționale, indicatori economico -financiari
utilizați în analiza proiectelor de investiții și sursele i nformaționale utilizate în cazul analizei
financiare, iar în partea a doua a fost realizat un studiu de caz în vederea determinării deciziei de
finanțare a unui proiect de investiții din fonduri europene.
Sursele informaționale utilizate în analiza previzi onală a unui proiect de investiții, fie că
vorbim de proiecte finanțate prin fonduri proprii sau proiecte cu finanțare nerambursabilă, sunt
cele clasice, și anume, situațiile financiare (bilanț contabil, cont de profit și pierdere, notele
explicative, situ ația activelor imobilizate), dar și balanța de verificare și balanța mijloacelor fixe.
În funcție de specificul fiecărei firme, în analiza previzională pentru a determina
indicatorii de performanța financiară pentru o investiție, sau viabilitatea și susten abilitatea unei
investiții, pe lângă situațiile financiare, ca surse informaționale mai sunt necesare și contractele
de credit sau contractele de leasing, dacă acestea există.
În cadrul capitolului al doilea am realizat un studiu de caz privind implementar ea
Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -2013, pe fiecare axă
prioritară în parte.
POSDRU are ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman și creșterea
competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcur sul vieții cu piața muncii și
asigurarea de oportunităț i sporite pentru p articiparea viitoare pe o piață a muncii modernă,
flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persone.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a sprijinit toate
categor iile de persoane de pe piața muncii: inactive (44%), ocupate (37%) sau șomere (18%).
În cadrul POSDRU , valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene a
urcat de la 1,61 miliarde euro (decembrie 2014) la 1,71 miliarde euro (7 decembrie 20 15)
reprezentând un grad de absorbție de 49%.
Bugetul total al POS DRU până la data de 31 decembrie 2015 fost de 18 miliarde euro ,
din care 17,18 miliarde euro sunt fonduri UE. Din cele 17.249 cereri de finanțare depuse, au fost
respinse 11.540 cereri de finanțare, s -au aflat pe lista de rezervă 246 proiecte și au fost aprobate
5.445 cereri de finanțare (în valoare totală de 6.52 miliarde euro, din care 6,08 miliarde euro
reprezintă contribuția UE). Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele a probate și cele
depuse, la nivelul POSDRU a fost de 35%.
43
BIBLIOGRAFIE
1. Ciocan Vasile, Tăut Liviu, Nuna Emil, “Drept european. Instituții europene. Politici
europene. Fonduri Structurale”, Ed itura GrafNet, București, 2007;
2. Fota, Constantin, cu colaborarea Oanei Gherghinescu :"Integrarea României în
Uniunea Europeană", manual universitar, Editura SITECH, Craiova, 2007
3. Ilie Drăgan, Cezarina Fălan, Onela Oană, Andreea P ostelnicu, Florentin
Moiseanu, “Elaborarea proiectelor cu finanțare din Fondurile Structurale pentr u IMM -uri”,
Editura Contraplus București, 2008;
4. Mirela Ganea, Teza doctorat Evaluarea performanței economico -financiare a
întreprinderilor românești folosind tehnica modelării econmetrice, 2011 ;
5. Nicolae Sichigea, Dorel Berc eanu, Laura Vasilescu,Nicoleta Florea – Gestiunea
financiară a întreprinderii, Ed. Universităria, Craiova, 2013
6. Oana Gherginescu, “Fondul Social European”, Editur a Sitech, Craiova, 2007;
7. Popescu D., Chivu Iulia (1998), Managementu afacerilor;
8. Broșura “ Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiții în creștere economică și ocuparea
forței de muncă” ;
9. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 – Rapo rtul
Anual de Implementare 2015;
10. Programul Operaț ional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014 -2020 – Rapo rtul
Anual de Implementare 2015;
11. Programul Operaț ional Competitivitate 2014 -2020 -Rapo rtul Anual de Implementare
2015;
12. Programul Operaț ional Capital Uman 2014 -2020 – Rapo rtul Anual de Implementare
2015;
13. Programul Operaț ional Infrastructură Mare – Rapo rtul Anual de Implementare 2015;
14. Revista Panorama “Politica de Coeziune 2014 -2020. Investiț ii în regiunile Europei”;
15. http://dexonline.ro/definitie/afacere
16. http://www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf
17. http://www.metodologie.ro/raportcostbeneficiu.htm
18. http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html
15. http://poca.ro/cadru -strategic/prezentare -poca -2014 -2020
16. http://www.fonduri -ue.ro/posdru -2007#implementare
44
ANEXE
Axa Prioritară 1 – Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice
și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori 25 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Numărul
unităților
școlare
sprijinite Realizat 0 0 96 96 1.564 2.748 3.871 3.921 40.837 40.837
26
Ținta 0 0 500 1.500 3.500 4.500 6.000 6.500 6.500 6.500
Baza 272
Număr de
universități
sprijinite Realizat 0 0 18 141 405 532 823 2.179 1.617 1.617
27
Ținta – 10 20 30 40 50 60 70 70 70
Baza 56
Personal din
educație și
formare
instruit/
perfecționat28 Realizat 0 0 130 10.866 14.507 45.595 152.79
4 187.65
9 352.559 352.55
929
Ținta 0 9.00 22.200 34.200 46.200 58.200 69.700 75.000 75.000 75.000
Baza 37.30
0
Numărul de
doctoranzi
sprijiniți Realizat 0 0 1.548 2.866 3.102 3.832 5.184 6.808 11.822 11.822
25 Valorile finale raportate corespund datelor extrase din Rapoartele Tehnico -Financiare aferente cererilor de rambursare de la b eneficiari, la
nivelul OI MEN.
26 Reprezintă valorile cumulate, o unitate școlară putând fi sprijinită într -unul sau mai multe proiecte.
27 Reprezintă numărul total al universităților sprijinite prin unul sau mai multe proiecte.
28 Indicatorul include profesori, formatori, manageri de școli și universități, evaluatori de calitate, consilieri școlari, memb ri ai comitetelor de
asigurare a calității etc,ca rezultat net al formării.
29 Valori cumulate (numărul total de persoane din educa ție și formare instruit/perfecționat, care a participat la unul sau mai multe cursuri de
formare profesională)
45
Indicatori 25 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Ținta – 2.50
0 4.000 6.000 8.000 11.000 13.000 15.000 15.000 15.000
Baza 2.900
Număr de
furnizori de
FPC sprijiniți
pentru
introducerea
standardelor de
asigurare a
calității Realizat 0 0 0 1 25 55 113 187 291 291
Ținta – – – 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 5.000 5.000
Baza 0
Număr de
calificări
profesionale
dezvoltate în
FPC Realizat 0 0 0 28 45 218
80
111 142 142
Ținta – 100 200 300 400 500 600 700 700 700
Baza 758
Ponderea
unităților
școlare
sprijinite care
au primit
acreditare prin
prisma noilor
standarde de
asigurare a
calității Realizat 0 0 0 0 0 58,72 29,47 29 18,78 18,78
%
Ținta – – 80 80 80 80 80 80 80 80%
Baza –
Ponderea
universităților
sprijinite care
au primit
acreditare prin
prisma noilor
standarde de
asigurare a
calității Realizat 0 0 0 0 17,14 100 100 100 78,9230 78,92
%
Ținta – 90 90 90 90 90 90 90 90 90%
Baza –
Ponderea
doctoranzilor
sprijiniți care
au obținut titlul
de doctor Realizat 0 0 0 0 30 37 39,77 33 47,2031 47,20
%
Ținta – – 90 90 90 90 90 90 90 90%
30 Reprezintă numărul de universități acreditate conform standardelor de calitate (131) din numărul de universități sprijinite î n acest scop
(166 ).
31 Reprezintă Numărul de doctoranzi care până la 31 decembrie 2015 au obținut titlul de doctor (5.580) din Numărul de doctoranzi sprijiniți
(11.822).
46
Indicatori 25 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Baza –
Rata
personalului
din educație și
formare
pregătit care a
fost certificat Realizat 0 0 0 0 47 63,13 61,58 60 92,3432 92,34
%
Ținta – 97 97 97 97 97 97 97 97 97%
Baza 95%
Ponderea
furnizorilor de
FPC sprijiniți
care au fost
autorizați/
certificați prin
prisma
standardelor de
asigurare a
calității Realizat 0 0 0 0 4 1,81 2,65 2,65 10,6%33 10,6%
Ținta – – – 80 80 80 80 80 80 80%
Baza 0
Informații privind finanțarea pe grupuri țintă
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE Cumulativ
2007 -2015
Numărul persoanelor intrate în program 1.030.296
Numărul persoanelor ieșite din program 984.848
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 372.830
Femei 657.466
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 463.799
Liber profesioniști 346.823
Numărul total de șomeri, din care: 419
Șomeri pe termen lung 148
Numărul total de persoane inactive, din care: 521.730
Persoane inactive din educație și formare profesională 498.897
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 282.647
Vârstnici (55 -64) 53.919
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE , POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 42.201
Imigranți 48
Persoane cu dizabilități 3.250
Persoane din alte grupuri dezavantajate 211.031
32 Reprezintă personalul din educație și formare care a fost certificat (325.553) din personalul din educ ație și formare, instruit (352.559).
33 Reprezintă numărul de furnizori de formare (FPC) acreditați conform standardelor de calitate (31) din Numărul de furnizori de FPC sprijiniți
pentru introducerea standardelor de asigurare a calității (291).
47
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 324.978
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 201.232
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 16.056
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 442.518
Numărul t otal de participanți la operațiunile finanțate di n FSE la nivelul DMI din
cadrul AP 1
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE
FINANȚATE DIN FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 1.1 DMI 1.2 DMI 1.3 DMI 1.4 D
MI
1.5
Numărul persoanelor intrate în program 603.689 152.963 273.644 6.363 24.6
18
Numărul persoanelor ieșite din program 581.574 139.245 264.029 6.336 24.1
00
Numărul persoanelor care continuă participarea la
operațiunile finanțate din FSE 0 0 0 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 255.481 67.531 49.818 2.482 11.2
85
Femei 348.208 85.432 223.826 3.881 13.3
33
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 151.680 19.409 216.466 5.956 13.3
20
Liber profesioniști 64 924 10 85 279
Numărul total de șomeri, din care: 25 390 4 4 103
Șomeri pe termen lung 13 135 0 2 35
Numărul total de persoane inactive, din care: 416.102 105.586 42 403 11.0
39
Persoane inactive din educație și formare profesională 397.344 101.521 32 259 9.85
1
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 181.115 92.573 8.959 314 1.70
1
Vârstnici (55 -64) 23.098 5.044 25.777 931 1.12
5
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE , POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 29.250 2.796 10.155 63 25
4
Imigranți 18 26 4 1 7
Persoane cu dizabilități 908 786 1.556 8 33
Persoane din alte grupuri dezavantajate 95.983 41.981 73.067 1.398 4.2
85
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1
și 2) 323.963 202 813 149 0
Persoane absolvente ale învățământului secundar
superior (ISCED 3) 94.153 85.866 21.213 442 1
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar,
non-terțiar (ISCED 4) 2.511 3.579 9.966 204 54
Persoane absolvente ale învățământului universitar și
post-universitar (ISCED 5 și 6) 146.468 55.251 240.799 5.566 24.1
11
48
Axa Prioritară 2 – Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori 34 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Număr de
persoane
sprijinite în
tranziția de la
școală la viața
activă35 Realizat 0 0 6.624 15.938 34.532 53.103 67.766 94.218 260.06
1 260.06
1
Ținta – 15.000 35.000 65.500 91.000 95.000 148.60
0 150.00
0 150.00
0
150.00
0
Baza –
Numărul
beneficiarilor
serviciilor de
consiliere în
carieră Realizat 0 0 857 6.867 14.885 25.980 35.030 65.247 374.10
8 374.10
8
Ținta 400.00
0 400.00
0
Baza 86.161
Număr de
participanți la
programe de
tipul educație
„de a doua
șansă” din
care:
– femei Realizat 0
0 0
0 0
0 316
96 2.690
831 3.454
928 3.730
1.382 5.864
1.838 17.410
6.432 17.410
6.432
Ținta –
– 2.000
700 7.000
2.500 10.000
4.500 19.000
6.700 25.000
8.800 30.000
10.500 35.000
12.000 35.000
12.000 35.000
12.000
Baza 5.747
Numărul
participanți la
programe de Realizat 0
0 0
0 553
404 5.607
3.095 10.363
4.246 17.579
7.062 34.277
14.719 55.029
25.484 168.44
4
88.208 168.44
4
88.208
34 Valorile finale raportate corespund datelor extrase din Rapoartele Tehnico -Financiare aferente cererilor de rambursare de la beneficiari, la
nivelul OI MEN (DMI 2.2) și OI CNDIPT (DMI 2.1 și 2.3)
35 În SOP HRD indicatorul în limba engleză este ”Number of students assisted in transition from school to active life”. În varianta în limba română
(POSDRU), indicatorul a fost tradus prin ”Număr de studenți sprijiniți în tranziția de la școală la viața activă” . Noțiunea de ”students” in limba
engleză, este mult mai cupri nzătoare decât ”studenți” în limba română, în sensul că în această categorie intră atât persoanele înrolate în
învățământul superior, cât și cele înrolate în învățământul preuniversitar. Având în vedere că acest fapt este o eroare de tr aducere, în
Document ul Cadru de Implementarea fost asimilat cu ”persoane” (elevi + studenți).
49
FPC (calificare
și recalificare),
din care:
– femei Ținta –
– 55.300
24.885 101.400
45.630 156.20
0
70.290 216.90
0
97.605 284.80
0
128.16
0 354.10
0
159.34
5 354.10
0
159.34
5 360.00
0
160.00
0 360.00
0
160.00
0
Baza 187.000
Ponderea
elevilor/
studenților
sprijiniți în
tranziția de la
școală la
viața activă
care au
obținut un
loc de muncă
sau au
participat
activ la
cursuri
ulterioare Realizat 0 0 0 5,22 18 24 29 24 69,3436 69,34%
Ținta – – 18 28 38 52 65 65 65 65%
Baza –
Ponderea
absolvenților
de programe
de educație de
tip „a doua
șansă” Realizat 0 0 0 0 1 4 23 17 67,4037 67,40%
Ținta – 75 75 75 75 75 75 75 75 75%
Baza –
Ponderea
întreprinderilor
care furnizează
FPC pentru
personalul
propriu Realizat 0 0 4,58 22,99 57,23 24,12 24,12 24,12 42,86 42,8638
%
Ținta 20 20%
Baza 11%
Ponderea
participanților
la programe de Realizat 0 0 0,47 8,40 28 27 38,35 34 94,7939 94,79%
36 Reprezentând numărul elevilor/studenților sprijiniți în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de munc ă sau au participat
activ la cursuri ulterioare (132.56 3) din numărul de persoane (elevi/studenți n.a.) asistate în tranziția de la școală la viața activă (191.168).
37 Reprezentând numărul de participanți la instruire certificați – măsuri corective/preventive de părăsire timpurie a școlii (11.734) din numărul
de participanți la programe de tipul educație ”de a doua șansă” (17.410).
38 În baza rezultatelor unui sondaj realizat de Unitatea Centrală de Evaluare în rândul beneficiarilor DMI 2.3, cu ocazia stabil irii valorilor de bază
pentru indicatorii similari POCU
39 Reprezentând 144.383 de participanți la instruire certificați, din numărul total de 152.322 de participanți la programe de FP C (calificare și
recalificare).
50
FPC certificați Ținta 90 90%
Baza 85%
Informații privind finanțarea pe grupuri țintă
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul AP 2
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE
FINANȚATE DIN FSE Cumulativ
2007 -2014
Numărul persoanelor intrate în program 959.206
Numărul persoanelor ieșite din program 949.834
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 422.512
Femei 536.694
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 257.611
Liber profesioniști 3.696
Numărul total de șomeri, din care: 36.196
Șomeri pe termen lung 5.827
Numărul total de persoane inactive, din care: 664.262
Persoane inactive din educație și formare profesională 604.896
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 484.164
Vârstnici (55 -64) 20.931
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 51.574
Imigranți 893
Persoane cu dizabilități 5.715
Persoane din alte grupuri dezavantajate 265.179
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 410.960
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 388.193
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 28.958
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 90.499
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul DMI din cadrul
AP 2
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE –
cumulativ 2007 – 2015 DMI 2.1 DMI 2.2 DM
I 2.3
Numărul persoanelor intrate în program 483.895 262.365 212.
946
Numărul persoanelor ieșite din program 483.895 252.993 212.
946
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0 0 0
51
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE –
cumulativ 2007 – 2015 DMI 2.1 DMI 2.2 DM
I 2.3
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 209.968 107.750 104.
794
Femei 273.927 154.615 108.
152
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 5.830 26.419 212.
832
Liber profesioniști 227 2.841 628
Numărul total de șomeri, din care: 13 36.182 1
Șomeri pe termen lung 5 5.822 0
Numărul total de persoane inactive, din care: 478.052 186.097 113
Persoane inactive din educație și formare profesională 477.758 127.091 47
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 427.034 36.479 20.6
51
Vârstnici (55 -64) 944 4.708 15.2
79
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 8.135 40.367 3.07
2
Imigranți 308 41 544
Persoane cu dizabilități 317 5.172 226
Persoane din alte grupuri dezavantajate 123.688 101.026 40.4
65
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 155.957 162.387 92.6
16
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 276.102 19.684 92.4
07
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 6.210 10.980 11.7
68
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post-universitar (ISCED 5 și 6) 45.626 28.718 16.1
55
Axa Prioritară 3 – Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori 40 200
7 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Număr de
cursanți
pregătiți Realizat 0
0 0
0 230
120 4.876
2.820 23.109
14.833 31.399
20.014 37.040
24.358 46.401
30.995 83.575
49.548 83.575
49.548
40 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehnico -financiare și a
vizitelor la fața locului. Datele aferente indicatorilor de program care se referă la numărul de persoane intrate în program până la data de
31.12.2014 au fost extrase din sistem la data de 27 mai 201 5. În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 2014, ulterior datei de
27 mai 2015, aceste informații vor fi actualizate în RAI 2015. În raportarea aferentă anului 2014 s -a ținut cont și de actualizările efectuate în
sistemul informatic ca re au vizat anii anteriori, ca urmare a corecțiilor efectuate în urma vizitelor la fața locului ( în cadrul acestora fiind
verificate și documentele justificative pentru participanții la operațiunile finanțate din FSE).
52
Indicatori 40 200
7 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
pentru
inițierea
unei
afaceri,
dintre care:
– femei Ținta –
– 3.250
1.625 6.650
3.325 11.000
5.500 15.900
7.950 21.300
10.650 27.050
13.525 30.000
15.000 30.000
15.000 30.000
15.000
Baza 805
Număr de
cursanți în
manageme
ntul și
organizarea
muncii, din
care:
– femei Realizat 0 0 540
326 3.040
1.983 15.751
8.885 23.198
12.943 33.610
19.340 34.670
19.777 49.058
26.544 49.058
26.544
Ținta –
– 1.600
530 3.300
1.100 5.400
1.800 7.800
2.570 10.600
3.500 13.500
4.450 15.000
5.000 15.000
5.000 15.000
6.500
Baza 88
Numărul
cursanților
pentru
actualizarea
și
îmbunătățir
ea
competențe
lor, din
care:
– medici
– asistente Realizat 0 0 1.523
107
195 10.427
1.008
1.815 42.716
8.168
11.448 66.350
11.859
16.749 114.197
31.988
28.897 118.811
32.158
29.954 169.64
5
39.408
36.596 169.645
39.408
36.596
Ținta –
–
– 30.50
0
1.068
6.560 62.00
0
2.170
13.33
0 102.000
3.570
21.930 148.00
0
5.180
31.820 198.700
6.960
42.720 252.700
8.850
54.330 280.000
10.000
60.000 280.00
0
10.000
60.000 280.000
10.000
60.000
Baza –
Numărul
partenerilor
sociali și al
ONG -urilor
sprijinite Realizat 0 0 19 650 1.131 1.759 1.482 1.428 3.164 3.164
Ținta – 52 108 180 261 353 450 500 500 500
Baza –
Ponderea
beneficiaril
or de
cursuri de
formare
care
inițiază noi Realizat 0 0 5,16 23,12 1541 1242 13,4643 1244 18.41 18.41%
Ținta – 20 25 25 30 30 35 35 35 35%
41 Reprezentând 3.540 persoane (1.911 femei) din numărul total de 23.109 cursanți pregătiți pentru inițierea unei afaceri
42 Reprezentând 3.832 persoane (2.017 femei) din numărul total de 31.399 cursanți pregătiți pentru inițierea unei afaceri
43 Reprezentând 4.986 persoane (2.739 femei) din num ărul total de 37.040 cursanți pregătiți pentru inițierea unei afaceri
44 Reprezentând 5.401 persoane (2.921 femei) din numărul total de 46.401cursanți pregătiți pentru inițierea unei afaceri
53
Indicatori 40 200
7 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
afaceri
Baza 20
%
Ponderea
cursanților
certificați
în
manageme
ntul și
organizarea
muncii Realizat 0 0 23,57 90,39 5645 4546 72,4247 7348 85.68 85.68%
Ținta – 76 76 78 78 80 80 80 80 80%
Baza 76
%
Ponderea
cursanților
certificați
pentru
actualizarea
și
îmbunătățir
ea
competențe
lor Realizat 0 0 23,22 92,69 7449 7450 78,5051 7952 92.09 92.09%
Ținta – 75 75 78 78 80 80 80 80 80%
Baza –
Ponderea
partenerilor
sociali și a
ONG -urilor
sprijiniți,
care oferă
servicii
comunității Realizat 0 0 0 61,53 44,7553 7054 83,1955 8656 100 100%
Ținta – 30 35 40 45 50 50 50 50 50%
Baza –
45 Reprezentând 8.837 persoane (5.171 femei) din numărul total de 1 5.751 cursanți în managementul și organizarea muncii
46 Reprezentând 10.416 persoane (5.784 femei) din numărul total de 23.198 cursanți în managementul și organizarea muncii
47 Reprezentând 24.343 persoane ( 14.607 femei) din numărul total de 33.610 cursanți în managementul și organizarea muncii
48 Reprezentând 25.140 persoane (15.040 femei) din numărul total de 34.670 cursanți în managementul și organizarea muncii
49 Reprezentând 31.768 persoane (20.863 femei) din numărul total de 42.716 cursanți pent ru actualizarea și îmbunătățirea competențelor
50 Reprezentând 49.413 persoane (30.402 femei) din numărul total de 66.350 cursanți pentru actualizarea și îmbunătățirea compete nțelor
51 Reprezentând 89.654 persoane (59.787 femei) din numărul total de 114.197 cursanți pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor
52 Reprezentând 92.989 persoane (61.914 femei) din numărul total de 118.811 cursanți pentru actualizarea și îmbunătățirea compet ențelor
53 Reprezentând 506 parteneri sociali și ONG -uri sprijinite, c are oferă servicii comunității
54 Reprezentând 1.223 parteneri sociali și ONG -uri sprijinite, care oferă servicii comunității
55 Reprezentând 1.223 parteneri sociali și ONG -uri sprijinite, care oferă servicii comunității
56 Reprezentând 1.223 parteneri social i și ONG -uri sprijinite, care oferă servicii comunității
54
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul AP 3
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE PRIN FSE Cumulativ
2007 -2014
Numărul persoanelor intrate în program 503.374
Numărul persoanelor ieșite din program 484.601
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 226.378
Femei 276.996
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 444.505
Liber profesioniști 42.770
Numărul total de șomeri, din care: 8.754
Șomeri pe termen lung 3.714
Numărul total de persoane inactive, din care: 50.115
Persoane inactive din educație și formare
profesională 18.751
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 66.740
Vârstnici (55 -64) 38.993
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 13.204
Imigranți 67
Persoane cu dizabilități 392
Persoane din alte grupuri dezavantajate 104.092
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 61.563
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 111.593
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 52.537
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 277.034
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul DMI din cadrul AP 3
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE
DIN FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 3.1 DMI 3.2 DMI 3.3
Numărul persoanelor intrate în program 190.897 288.003 24.474
Numărul persoanelor ieșite din program 187.438 280.101 7.412
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile
finanțate din FSE 0 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 85.822 128.273 12.283
Femei 105.075 159.730 12.191
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 136.359 284.231 23.915
Liber profesioniști 28.535 11.830 2.405
Numărul total de șomeri, din care: 5.780 2.825 149
Șomeri pe termen lung 2.222 1.431 61
Numărul total de persoane inactive, din care: 48.758 947 410
Persoane inactive din educație și formare profesională 18.604 7
140
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 49.330 15.934 1.476
Vârstnici (55 -64) 3.437 27.661 2.710
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
55
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE
DIN FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 3.1 DMI 3.2 DMI 3.3
Participanți din cadrul minorităților 4.727 7.859 618
Imigranți 43 23
1
Persoane cu dizabilități 221
122
49
Persoane din alte grupuri dezavantajate 44,402
52,347
7.343
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 16.670 41.663 3.230
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 50.067 57.012 4.514
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar
(ISCED 4) 5.876 44.685 1.976
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar
(ISCED 5 și 6) 118.242 144.082 14,710
Axa Prioritară 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori57 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Număr de agenții
de ocupare
sprijinite Realizat 0 0 3 55 224 379 519 650 1.628 1.62858
Ținta – 50 70 95 125 160 180 190 200 200
Baza 35
Număr de analize
și prognoze
privind piața
muncii Realizat 0 0 1 8 26 29 53 59 290 290
Ținta – 7 17 27 31 33 35 36 36 36
Baza –
Număr personal
instruit Realizat 0 0 205 345 2.916 3.578 4.876 6.017 13.093 13.09359
Ținta – 1.250 1.565 1.900 2.245 2.575 2.800 2.950 3.000 3.000
Baza 1.048
Număr de agenții
de ocupare care
furnizează servicii
de tip “self –
service” Realizat 0 0 0 1 45 61 111 115 108 10860
Ținta – 5 10 25 40 65 85 95 100 100
Baza 0
Ponderea
agențiilor de
ocupare Realizat 0 0 0 0 0 3 18,3 25 83,04 83,04%61
Ținta – 90,6 91 91,8 93 94 95 95 95 95%
Baza 90%
57 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehni co-financiare și a
vizitelor la fața locului. Datele aferente indicatori lor de program care se referă la numărul de persoane intrate în program până la data de
31.12.2014 au fost extrase din sistem la data de 27 mai 2015. În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 20 14, ulterior datei de
27 mai 2015, aceste i nformații vor fi actualizate în RAI 2015. În raportarea aferentă anului 2014 s -a ținut cont și de actualizările efectuate în
sistemul informatic care au vizat anii anteriori, ca urmare a corecțiilor efectuate în urma vizitelor la fața locului ( în cadrul ac estora fiind
verificate și documentele justificative pentru participanții la operațiunile finanțate din FSE).
58 Numărul unic de agenții de ocupare sprijinite este 289.
59 Valoare cumulativă – reprezintă personalul SPO instruit în toată perioada de implementare a POSDRU (până la 31 decembrie 2015), unele
dintre persoane nemaifiind angajate în cadrul SPO ca urmare a restructurărilor succesive în perioada 2008 -2015; în plus, fiecare angajat al SPO
a participat la mai multe programe de instruire, în dom eniul specific. La această valoare NU a fost adăugată baza 2007, de 1.048 de persoane.
60 Reprezintă numărul unic de agenții de ocupare care furnizează servicii de tip”self -service”. Valoarea cumulată, din toate proiectele, este 564
(valoarea prognozată: 563).
61 Procentul realizat de 83.04% (calculat din raportul numărului de agenții de ocupare acreditate conform standardelor de calitate /Numărul de
agenții de ocupare sprijinite, respectiv 240 / 289), reprezintă 8 7.42% din ținta POSDRU 2015 de 95%.
56
Indicatori57 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
certificate în
sistemul de
management al
calității
Ponderea
personalului
instruit cu
certificate de
absolvire (%) Realizat 0 0 15,5 74 39 86 89,29 9162 79,0563 79,05%
Ținta – 71 73 76 78 79 80 80 80 80%
Baza 70%
Ponderea
șomerilor cuprinși
în programele de
formare din
totalul șomerilor
care au beneficiat
de cel puțin o
măsură activă de
ocupare Realizat 0 0 0 0 3 5,12 5,98 7,09 10,97 10,97 %
Ținta – 6,84 7,05 7,85 8,91 9,45 9,79 9,91 10 10%
Baza 6,68%
Informații privind finanțarea pe grupuri țintă
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul AP 4
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE Cumulativ
2007 -2015
Numărul persoanelor intrate în program 22,620
Numărul persoanelor ieșite din program 22.214
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 6,658
Femei 15,962
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 22,620
Liber profesioniști 0
Numărul total de șomeri, din care: 0
Șomeri pe termen lung 0
Numărul total de persoane inactive, din care: 0
Persoane inactive din educație și formare profesională 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 71
Vârstnici (55 -64) 2,936
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 616
Imigranți 0
Persoane cu dizabilități 25
Persoane din alte grupuri dezavantajate 4,566
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 45
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 955
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 214
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 21,406
62 Repre zentând 5.450 persoane (3.942 femei) din numărul total de 6.017 persoane participante la cursuri de formare.
63 Reprezentând 10.350 de persoane din numărul total de 13.093.
57
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul DMI din cadrul
AP 4
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE – cumulativ 2007
– 2014 DMI 4.1 DMI 4.2
Numărul persoanelor intrate în program 9,874 12,746
Numărul persoanelor ieșite din program 9,729 12,488
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE64 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 3,071 3,587
Femei 6,803 9,159
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 9,874 12,476
Liber profesioniști 0 0
Numărul total de șomeri, din care: 0 0
Șomeri pe termen lung 0 0
Numărul total de persoane inactive, din care: 0 0
Persoane inactive din educație și formare profesională 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 28 43
Vârstnici (55 -64) 1,452 1,484
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 265 351
Imigranți 0 0
Persoane cu dizabilități 9 16
Persoane din alte grupuri dezavantajate 1,416 3,150
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 23 22
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 361 594
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 100 114
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 9,390 12,016
Axa Prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Numărul
șomerilor de
lungă durată
participanți la
programe
integrate, din
care:
– femei
– tineri Realizat 0 0 151
45
29 2.235
1.159
1.053 27.85
5
14.01
3
7.322 45.925
23.373
14.652 55.513
28.117
18.187 63.480
32.706
20.251 143.78
7
73.928
43.200 143.78
7
73.928
43.200
Ținta –
–
– 7.000
3.080
1.700 14.30
0
6.300
3.500 23.60
0
10.40
0
5.700 34.20
0
15.00
0
8.300 46.200
20.400
11.100 59.000
26.000
14.000 65.000
30.000
16.000 65.000
30.000
16.000 65.000
30.000
16.000
Baza 34.806
15.170
8.399
Numărul Realizat 0 0 3.174 12.12 23.66 31.721 97.062 235.96 235.96
64 În cazul Raportului Final de Implementare, această valoare reprezintă numărul persoanelor care nu au finalizat intervenția finanțată prin FSE
58
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
participanților
din zonele
rurale la
programe
integrate 2 1 66.612
0 0
Ținta – 16.25
0 33.10
0 54.60
0 79.10
0 106.50
0 135.50
0 150.00
0 150.00
0 150.00
0
Baza 96.760
Ponderea
șomerilor de
lungă durată
care au
participat la
programe
integrate
certificați, din
care:
– femei
– tineri Realizat 0 0 21,15
12,38
10,12 49,65
21,82
16,75 3165
3466
3767 3768
4169
4070 38,371
42,0772
40,5873 4174
4475
4276 56,45
62,62
55,79 56,45
%
62,62
%
55,79
%
Ținta –
–
– 55
–
– 56
–
– 56
–
– 57
–
– 58
–
– 59
–
– 60
–
– 60
–
– 60%
–
–
Baza
55%
–
–
Ponderea
participanților
din mediul rural
la programe
integrate
certificați,
dintre care:
– femei Realizat 0 0 0 78,97
27 5377
3378 5979
3780 55,8781
60,2982 5383
5784 62,09
68,61 62,09
%
68,61
%
Ținta –
– –
30 –
35 –
40 –
45 –
45 –
50 –
50 –
50 –
50%
Baza –
Ponderea Realizat 0 0 0 1,89 385 586 9,187 988 11,17 11,17
65 Reprezentând 8.784 șomeri de lungă durată certificați din numărul total de 27.885 care au participat la programe integrate.
66 Reprezentând 4.865 șomere de lungă durată certificate din numărul total de 14.013 care au participat la programe integrate.
67 Reprezentând 2.747 șomeri de lungă durată tineri certificați (1.467 femei) din numărul total de 7.322 care au participat la programe
integrate.
68 Reprezentâ nd 17.221 șomeri de lungă durată certificați din numărul total de 45.925 care au participat la programe integrate.
69 Reprezentând 9.651 șomere de lungă durată certificate din numărul total de 23.373 care au participat la programe integrate.
70 Reprezent ând 5.816 șomeri de lungă durată tineri certificați (3.141 femei) din numărul total de 14.652 care au participat la program e
integrate.
71 Reprezentând 21.272 șomer i de lungă durată certifica ti din numărul total de 55.513 care au participat la programe integrate
72 Reprezentând 11.831 șomere de lungă durată certificate din numărul total de 28.117 care au participat la programe integrate
73 Reprezentând 7.382 șomeri de lungă durată tineri certificați (3.938 femei) din numărul total de 18.187 care au par ticipat la programe
integrate.
74 Reprezentând 25.560 șomeri de lungă durată certificati din numărul total de 63.480 care au participat la programe integrate
75 Reprezentând 14.133 șomere de lungă durată certificate din numărul total de 32.706 care au par ticipat la programe integrate
76 Reprezentând 8.379 șomeri de lungă durată tineri certificați (3.938 femei) din numărul total de 20.251 care au participat l a programe
integrate
77 Reprezentând 12.723 participanți din mediul rural la programe integrate certificați din numărul total de 23.661.
78 Reprezentând 7.826 femei din mediul rural care au participat la programe integrate și au fost certificate din numărul total d e 23.661.
79 Reprezentând 18.580 participanți din mediul rural la programe integrate cert ificați din numărul total de 31.721.
80 Reprezentând 11.670 femei din mediul rural care au participat la programe integrate și au fost certificate din numărul total de 31.721.
81 Reprezentând 37.217 participanți din mediul rural la programe integrate certif icați din numărul total de 66.612 .
82 Reprezentând 22.210 femei din mediul rural care au participat la programe integrate și au fost certificate din numărul total de 36.835 femei.
83 Reprezentând 50.839 participanți din mediul rural la programe integrate ce rtificați din numărul total de 97.062.
84 Reprezentând 31.127 femei din mediul rural care au participat la programe integrate și au fost certificate din numărul total de 55.354 femei.
85 Reprezentând 928 persoane care au obținut un loc de muncă, din numărul total de 23.661.
86 Reprezentând 1.506 persoane care au obținut un loc de muncă, din numărul total de 31.721.
87 Reprezentând 6.019 persoane care au obținut un loc de muncă, din numărul total de 66.612.
88 Reprezentând 8.431 persoane care au obținut un loc de muncă, din numărul total de 97.062.
59
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
participanților
din zonele
rurale certificați
în cadrul
programelor
integrate, care
au obținut un
loc de muncă %
Ținta – 10 10 15 15 15 15 15 15 15%
Baza –
Informații privind finanțarea pe grupuri țintă
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul AP 5
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE Cumulativ
2007 -2014
Numărul persoanelor intrate în program 917.712
Numărul persoanelor ieșite din program 894.712
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 423.622
Femei 494.090
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 68.959
Liber profesioniști 18.982
Numărul total de șomeri, din care: 596.585
Șomeri pe termen lung 203.261
Numărul total de persoane inactive, din care: 252.168
Persoane inactive din educație și formare profesională 15.452
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 253.887
Vârstnici (55 -64) 53.241
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 50.621
Imigranți 94
Persoane cu dizabilități 1.444
Persoane din alte grupuri dezavantajate 238.749
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 454.471
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 320.404
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 25.671
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 113.031
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul DMI din cadrul
AP 5
89 Reprezintă diferența între valoarea cumulativă a numărului persoanelor intrate în program până la 31 decembrie 2013 ș i valoarea cumulativă
a numărului de persoane care ies din program până 31 decembrie 2013 NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN
FSE – cumulativ 2007 – 2015 DMI 5.1 DMI 5.2
Numărul persoanelor intrate în program 481.199 436.513
Numărul persoanelor ieșite din program 465.172 429.540
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate
din FSE89 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 229.338 194.284
60
Axa Prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori90 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Numărul
structurilor
economiei
sociale
înființate Realiza
t 0 0 11 73 144 261 346 346 1.696 1.699
Ținta – 92 190 310 450 605 770 830 830 830
Baza 3
Numărul de
participanți la
programele de
calificare
/recalificare
destinate Realiza
t 0 0 0 35591
55
2
0 11.27792
1.542
1.282
168 20.84693
2.635
1.975
302 36.73294
3.115
2.463
509 51.06995
5.230
3.846
731 125.44
2
35.951
13.447
2.781 125.44
2
35.951
13.447
2.781
Ținta – 9.000 23.500 43.000 70.000 95.000 115.000 130.000 130.00 150.00
90 Valorile raportate corespund datelor înregistrate de beneficiari în ActionWeb, validate în urma verificării rapoartelor tehni co-financiare și a
vizitelor la fața locului. Datele aferente indicatorilor de program care se referă la numărul de persoane intrat e în pr ogram până la data de
31.12.2013 au fost extrase din sistem la data de 20 mai 2014 . În cazul în care vor fi raportate progrese care vizează anul 201 3, ulterior datei de
20 mai 2014 , aceste informații vor fi actualizate în RAI 201 4. În raportarea afe rentă anului 201 3 s-a ținut cont și de actualizările efectuate în
sistemul informatic care au vizat anii anteriori, ca urmare a corecțiilor efectuate în urma vizitelor la fața locului ( în cadrul acestora fiind
verificate și documentele justificative pentru participanții la operațiunile finanțate din FSE).
91 55 persoane la nivelul DMI 6.2 și 300 persoane la nivelul DMI 6.3
92 7.062 persoane la nivelul DMI 6.2 și 4.215 persoane la nivelul DMI 6.3
93 11.917 persoane la nivelul DMI 6.2 și 8.929 persoane la nive lul DMI 6.3
94 16.618 persoane la nivelul DMI 6.2 și 20.214 persoane la nivelul DMI 6.3
95 23.699 persoane la nivelul DMI 6.2 și 27.370 persoane la nivelul DMI 6.3 Femei 251.861 242.229
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 1.871 67.088
Liber profesioniști 166 18.816
Numărul total de șomeri, din care: 418.848 177.737
Șomeri pe termen lung 162.265 92.286
Numărul total de persoane inactive, din care: 60.480 191.688
Persoane inactive din educație și formare
profesională 8.872
6.580
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 145.131 108.756
Vârstnici (55 -64) 27.294 25.947
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 29.767 20.854
Imigranți 55 39
Persoane cu dizabilități 903 541
Persoane din alte grupuri dezavantajate 122.991 115.758
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 188.852 265.619
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 187.631 132.773
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED
4) 16.023 9.648
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar
(ISCED 5 și 6) 87.627 25.404
61
Indicatori90 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
grupurilor
vulnerabile,
din care:
– romi
– persoane cu
dizabilități
– tineri care
părăsesc
sistemul de
stat de
protecție a
copilului –
–
– 2.250
315
300 3.850
1.175
800 12.900
3.010
1.500 28.000
7.200
2.800 41.700
11.800
3.900 56.700
16.200
4.800 65.000
20.500
5.400 0
65.000
20.500
5.400 0
65.000
20.500
5.400
Baza 6.487
1.500
160
221
Numărul de
persoane
dependente
sprijinite Realiza
t 0 0 0 18996 77397 4.536 7.305 8.814 21.434 21.434
Ținta 98 40.000
Baza 12.52
6
Numărul
participanților
la programele
de formare
dedicate
specialiștilor
în domeniul
incluziunii
sociale Realiza
t 0 0 118 410 4.921 12.254 14.536 16.476 10.741 10.741
Ținta – 1.040 2.200 3.800 5.400 7.260 9.350 10.000 10.000 10.000
Baza 4.795
Numărul
inițiativelor
transnaționale
și al
parteneriatelo
r sprijinite Realiza
t 0 0 0 0 7 7 7 9 47 47
Ținta – 13 26 45 66 88 112 120 120 120
Baza 0
Numărul
locurilor de
muncă create
de structurile
economiei
sociale Realiza
t 0 0 9 94 274 4.684 6.046 12.377 11.369 11.369
Ținta – 550 1.140 1.860 2.700 3.630 4.620 5.000 5.000 5.000
Baza 12
Ponderea
participanților
la programele
de Realiza
t 0 0 0 22
22
0
0 71,2399
55,83100
45101
8102 69103
79104
55105
32106 65,58107
100108
72,39109
69,1110 58111
86112
63113
62114 88,99
85,03
80,03
59,87 88,99
%
85,03
%
96 Valoare diminuată față de raportarea din anul 2010 ca urmare a clarificărilor incluse în Ghidul indicatorilor și a verificării documentelor
justificative cu ocazia vizitelor efectuate la fața locului
97 Valoare diminuată față de raportarea din anul 2010 ca urmare a clarificărilor incluse în Ghidul indicatorilor și a verificări i documentelor
justificative cu ocazia vizitelor efectuate la fața locului
98 Pentru acest indicator nu au fost stabilite în cadrul DCI ținte intermediare.
99 Reprezentând un număr de 8.033 persoane certificate din numărul total de 11.277
100 Reprezentând un număr de 861 pers oane de etnie romă din numărul total de 1.542
101 Reprezentând un număr de 583 persoane cu dizabilități din numărul total de 1.282
102 Reprezentând un număr de 15 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului din numărul total de 168
103 Reprezentând un număr de 14.305 persoane certificate din numărul total de 20.846
104 Reprezentând un număr de 2.093 persoane de etnie romă din numărul total de 2.635
105 Reprezentând un număr de 1.089 persoane cu dizabilități din numărul total de 1.975
106 Repre zentând un număr de 97 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului din numărul total de 302
107 Reprezentând un număr de 24.089 persoane certificate din numărul total de 36.732
108 Reprezentând un număr de 2.103 persoane de etnie romă din nu mărul total de 3.115
62
Indicatori90 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
calificare/reca
lificare pentru
grupurile
vulnerabile
care obțin
certificare,
din care:
– romi
– persoane cu
dizabilități
– tineri post
instituționaliz
ați 80,03
%
59,87
%
Ținta – 30 33 37 42 48 52 55
55
55%
60%
60%
50%
Baza –
Ponderea
participanților
la programele
de formare
pentru
specialiști în
domeniul
incluziunii
sociale, care
obțin
certificare Realiza
t 0 0 0
30,11
41115 56116 48,73117 51118 71,59 71,59
%
Ținta – 83 83 84 84 85 85 85 85 85%
Baza 83%
Informații privind finanțarea pe grupuri țintă
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul AP 6
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE Cumulativ 2007 -2014
Numărul persoanelor intrate în program 564.779
Numărul persoanelor ieșite din program 550.420
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate din FSE 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 165.369
Femei 399.410
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 219.882
Liber profesioniști 19.055
Numărul total de șomeri, din care: 91.638
Șomeri pe termen lung 45.243
Numărul total de persoane inactive, din care: 253.248
Persoane inactive din educație și formare profesională 30.489
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 111.993
109 Reprezentând un număr de 1.783 persoane cu dizabilități din numărul total de 2.463
110 Reprezentând un număr de 352 tineri care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului din numărul total de 509
111 Reprezentând un număr de 29.5 19 persoane certificate din numărul total de 51.069
112 Reprezentând un număr de 4.485 persoane de etnie romă din numărul total de 5.230
113 Reprezentând un număr de 2.392 persoane cu dizabilități din numărul total de 3.846
114 Reprezentând un număr de 452 tine ri care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului din numărul total de 731
115 Reprezentând un număr de 2.021 persoane care au fost certificate, din numărul total de 4.921 persoane.
116 Reprezentând un număr de 6.919 persoane care au fost certificate, din numărul total de 4.374 persoane.
117 Reprezentând un număr de 7.089 persoane care au fost certificate, din numărul total de 14.536 persoane.
118 Reprezentând un număr de 8.415 persoane care au fost certificate, din numărul total de 16.476 persoane.
63
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE DIN FSE Cumulativ 2007 -2014
Vârstnici (55 -64) 35.967
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 63.056
Imigranți 161
Persoane cu dizabilități 44.384
Persoane din alte grupuri dezavantajate 228.764
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 256.071
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 132.865
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar (ISCED 4) 24.417
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar (ISCED 5 și 6) 137.627
Numărul total de participanți la operațiunile finanțate din FSE la nivelul DMI din cadrul
AP 6
NR. PARTICIPANȚILOR LA OPERAȚIUNILE FINANȚATE
DIN FSE – cumulativ 2007 – 2014 DMI 6.1 DMI 6.2 DMI 6.3 DMI 6.4
Numărul persoanelor intrate în program 135.690 189.060 238.488 1.541
Numărul persoanelor ieșite din program 127.741 184.640 236.559 1.480
Numărul persoanelor care continuă participarea la operațiunile finanțate
din FSE 0 0 0 0
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN
Bărbați 60.302 88.094 16.167 806
Femei 75.388 100.966 222.321 735
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE STATUTUL PE PIAȚA MUNCII
Numărul total de persoane ocupate, din care: 30.606 45.574 142.185 1.517
Liber profesioniști 3.933 4.310 10.759 53
Numărul total de șomeri, din care: 25.540 38.217 27.881 0
Șomeri pe termen lung 13.521 21.726 9.996 0
Numărul total de persoane inactive, din care: 79.544 105.269 68.422 13
Persoane inactive din educație și formare profesională 10.217 4.614 15.654 4
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Tineri (15 -24) 26.152 42.034 43.746 61
Vârstnici (55 -64) 9.115 9.964 16.719 169
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE GRUPURILE VULNERABILE, POTRIVIT LEGISLAȚIEI
NAȚIONALE
Participanți din cadrul minorităților 42.506 63.804 13.634 6
Imigranți 11 20 23 107
Persoane cu dizabilități 13.248 28.546
2.586 4
Persoane din alte grupuri dezavantajate 65.619 65.044 97.909 192
DEFALCAREA PARTICIPANȚILOR ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EDUCAȚIONAL
Persoane cu educație primară sau gimnazială (ISCED 1 și 2) 87.448 108.199 60.398 26
Persoane absolvente ale învățământului secundar superior (ISCED 3) 21.843 39.819 71.038 165
Persoane absolvente ale învățământului post -secundar, non -terțiar
(ISCED 4) 3.286 5.499 15.535 97
Persoane absolvente ale învățământului universitar și post -universitar
(ISCED 5 și 6) 17.302 28.927 90.145 1.253
64
Axa Prioritară 7 – Asistență tehnică
Atingerea țintelor și analiza progresului
Informații asupra progresului fizic al priorității
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total
Număr
campanii de
promovare
(TV, radio,
presă) Realizat 0 1 1 1 1 1 1 17 17 17
Ținta 15
Baza –
Medie anuală
a vizitelor pe
website Realizat 0 26.147 38.184 652.105 248.178 65.314119 101.797
120 208.413
121 210.00
0 210.000
Ținta 90.000
Baza –
Număr
broșuri
publicate Realizat 0 0 2.000 2.080 2.355 4.355 4.355 4.355 4.755 4.755
Ținta 200
Baza –
Număr
studii,
anchete Realizat 0 0 0 0 6 18 18 19 27 27
Ținta 20
Baza –
Număr
întâlniri ale
Comitetului
de
Monitorizare Realizat 1 3 5 7 9 11 13 16 18 18
Ținta 18
Baza –
119 Numă rul total de vizite pe site în anul 2012 a fost de 783.771. Numărul de vizitatori diferiți a fost de 161.905,
reprezentând 20,65% din total.
120 Numărul total de vizite pe site în anul 2013 a fost de 1.221.570. Numărul de vizitatori unici a fost de 117.170 ,
reprezentând 9,59% din total.
121 Numărul total de vizite pe site în anul 2014 a fost de 2.500.966 . Numărul de vizitatori unici a fost de 203.734 ,
reprezentând 20,23% din total.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conf . univ. dr. ec. Raluca Drăcea Absolvent, Ioana Maria M ădălina Craiova 2017 2 Universitatea din Craiova Facultatea de Economie și Administrarea… [618012] (ID: 618012)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.