Conf . univ. dr. David Laura Teodora [611670]

UNIVERSITATEA TRANSILV ANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
Programul de master: Psihologie clinic ă, consiliere psihologică și psihoterapie

Factorii psihosociali și atitudinea
adolescentului față de consumul de alcool

Coordonator științific:
Conf . univ. dr. David Laura Teodora
Absolvent: [anonimizat]
2020

CAPITOLUL 1. Socializarea
1.1 Introducere 1
1.2 Agenții procesului de socializare 2
1.3 Tipuri de socializare 3
1.4 Consecințele nesocializării 5
1.5 Importanța socializării 6
CAPITOLUL 2. Socializarea și comportamentele de risc
2.1 Introducere 10
2.2 Influența socializării asupra comportamentelor de risc 11
CAPITOLUL 3. Comportamentele de risc
3.1 Introducere 13
3.2 Factori de risc pentru consumul de alc ool la adolescenți 14
3.3 Efectele consumului de alcool 15
CAPITOLUL 4. OBIECTIVE ȘI IPOTEZE 20
CAPITOLUL 5. CERCETAREA CORELAȚIONALĂ
5.1 Design de cercetare 21
5.2 Participanți 21
5.3 Instrument e de evaluare 23
5.4 Procedura de cercetare 25
CAPITOLUL 6. REZULTATELE STUDIULUI
6.1 Datele descriptive ale variabilelor 27
6.2 Validarea ipotezelor 28
CAPITOLUL 7. PLAN DE INTERVENȚIE 35
CAPITOLUL 8. CONCLUZII 38
ANEXE 39
BIBLIOGRAFIE 65

1
Capitolul 1. Socializarea

1.1. Introducere

Socializarea se definește ca fiind procesul moștenir ii și disemin ării norme lor, obiceiuri lor
și ideologii lor, prin care individ ul învață adapt area la un grup sau societate și comportamentul
într-un mod aprobat de gr up sau de societate și care se deruleaz ă pe tot parcursul vieții, care
oferă unui individ abilitățile necesare pentru participarea în cadrul societății, considerat a fi o
influență centrală asupra comportamentului, credințelor și acțiunilor copiilor, adole scentilor si
adultilor.
Socializarea este un proces care se derulează pe tot parcursul vieții și începe de la naștere
prin interacțiunea complexă dintre părinte și copil. Pe măsură ce părinții răspund la cerințele
fizice ale bebelușului pentru hrană și adă post, ei încep, de asemenea, să învețe bebelușul la ce să
se aștepte de la mediul său și cum să -și comunice nevoile. Ciclul de acțiune -reacțiune al
zâmbetului, alergării și atingerii este cea mai timpurie interacțiune a copilului cu „societatea”.

Sociali zarea are trei obiective principale:
 învățarea controlarii impulsurilor și dezvoltarea conștiinței,
 pregătirea oamenilor pentru îndeplinirea anumitor roluri sociale
 cultivarea surselor comune de semnificație și valoare.

În primul rând, socializarea înv ață controlul impulsurilor și ajută indivizii să își dezvolte
conștiința. Acest prim obiectiv este îndeplinit în mod natural: pe măsură ce oamenii cresc în
cadrul unei anumite societăți, ei preiau așteptările celor din jurul lor și interiorizează aceste
așteptări pentru a -și modera impulsurile și a -și dezvolta o conștiință.
În al doilea rând, socializarea învață indivizilor cum să se pregătească și să îndeplinească
anumite roluri sociale – roluri profesionale, roluri de gen și roluri ale instituțiilor prec um
căsătoria și rolul de părinți. În al treilea rând, socializarea cultivă surse comune de semnificație și
valoare. Prin socializare, oamenii învață să identifice ceea ce este important și apreciat în cadrul
unei anumite culturi.
Adolescenții învață despre lumea lor emoțională printr -o varietate de interacțiuni cu
membrii familiei, profesori și prieteni (Zeman et al. 2012). Acest proces tranzacțional, cunoscut
sub numele de socializare emoțională, începe la începutul vieții și continuă de -a lungul
adolescen ței. Prin socializarea emoțiilor, adolescenții dobândesc abilitatea recunoașterii,
etichetării și gestionării emoțiilor , precum și normele sociale pentru expresivitate. În acest

2
moment al dezvoltării, adolescenții au dobândit deja abilități fundamentale, d ar întâmpină, de
asemenea, noi provocări sociale și emoționale. Prin urmare, adolescenții continuă să învețe de la
alții din mediul lor cu privire la modul de utilizare a acestor abilități într -o manieră flexibilă și
diferențiată.
Fără socializare, o perso ană va dezvolta diferite dizabilități fizice și psihice.

1.2. Agenții procesului de socializare

Familia este cel mai influent agent de socializare. Părinții, bunicii și frații transmit tuturor
copiilor și copiilor ceea ce consideră a fi valori importante, com portament, abilități și atitudini.
Normele gospodărești guvernează comportamentul, comportamentul interpersonal servește ca
model pentru interacțiunile cu oamenii din afară, iar calitățile apreciate social, cum ar fi
generozitatea și grija sunt învățate pr in exemplu în casă și în cultură. Familia este un agent
important de socializare pentru că părinții au ca rol principal să creeze un mediu propice pentru
stabilirea relațiilor între copii și părinți sau între copii și frați. În acest mediu, adolescenții po t
forma atașamente emoționale, să adopte abilități pro -sociale, să învețe principii morale, să învețe
să respecte autoritatea și să se conformeze regulilpr.
Pe măsură ce copiii cresc și interacționează mai mult cu mediul din afara casei familiei,
alții în cep să joace roluri importante în procesul de socializare. Prietenii, instituțiile precum
biserica și școala, mass -media (în special televiziunea) și colaboratorii devin toți factori
importanți în modelarea atitudinii și comportamentului unei persoane.
Cercetătorii au afirmat că socializarea este un proces complex care implică atât factori
personali cât și factori de mediu. De exemplu, studiile asupra tendințelor agresive la copii au
subliniat că anumiți copii sunt mai influențați decât alții atunci când su nt expuși violenței la
televizor sau comportament agresiv de către autoritățile din casă. Unii copii orbi și surzi
manifestă un comportament agresiv, cum ar fi sau țipătul, chiar dacă nu au avut niciodată ocazia
să vadă sau să audă astfel de afișări de tem perament. Astfel, s -a ajuns la concluzia că factorii
genetici trebuie să fie considerați și ei parte a procesului de socializare.
Studiile asupra modelelor de tip sexual indică, de asemenea, această interacțiune
complexă între factorii de mediu și cei gene tici. Deși mulți cercetători consideră că majoritatea
diferențelor stereotipice între băieți și fete sunt invalide, unele par a fi importante. De exemplu,
băieții tind să performeze mai bine la testele care implică relații spațiale, iar fetele tind să obți nă
un punctaj mai bun la testele care implică abilități verbale. Există o astfel de suprapunere între
băieți și fete, chiar și la aceste teste, încât ar fi imposibil să se prevadă scorurile unui băiat sau
fată.

3
Se crede însă că diferențele percepute afect ează adesea comportamentul uneia dintre cele
mai influente forțe de socializare ale copiilor – profesorii. Unii profesori consolidează imaginea
masculină a dominanței și independenței, răspunzând mai mult băieților și cerând mai mult de la
ei în clasă. Fet ele sunt adesea răsplătite pentru un comportament pasiv, mai puțin solicitant. În
mod similar, unii părinți răspund diferit la fii și fiice, încurajând comportamentul stereotip și în
mod tradițional hobby -uri și cariere masculine sau feminine. Portretele m edia ale unor personaje
unidimensionale pot, de asemenea, să perpetueze stereotipurile de rol sexual.

1.3. Tipuri de socializare

În literatura de specialitate, s -au identificat cinci tipuri de socializare: socializarea
primară sau de bază, sociali zarea secund ară, socializarea continuă , socializarea anticipatorie și
resocializarea.

1. Socializarea primară sau de bază
Socializarea primară este etapa fundamentală a procesului de socializare și se realizează
când copilul începe să își cristalizeze structurile de personalitate, să își însușească un sistem de
cunoștințe, deprinderi, aptitudini, valori, norme și comportamente ca să răspundă specificității
unei culturi și să se integr eze și să conviețuiască în cadrul acesteia. Exemplu: Un copil îl aude pe
tatăl său v orbind cuvinte rele împotriva unei bătrâne. Copilul ar crede că acest comportament
este acceptabil din punct de vedere social, așa că va începe să vorbească cuvinte rele împotriva
persoanelor în vârstă. Socializarea primară apare atunci când un copil învaț ă atitudinile, valorile
și acțiunile adecvate indivizilor ca membri ai unei anumite culturi. Acest lucru este influențat în
principal de famili e și de prietenii apropiați .
Socializarea primară contribuie la formarea personalității de bază, fiind rezultatul
influențelor mediului sociocultural asupra individului, este parțială spre deosebire de socializarea
continuă care este globală. Presupune o permanentă activitate cu caracter dinamic determinată de
schimbările de valori, atitudini, comportamente, roluri s ociale ce intervin pe parcursul vieții.
Socializarea de bază este definitorie în dobândirea unui comportament social pozitiv, în
integrarea socială a individului.

2. Socializarea secundară
Acest tip de socializare are loc atunci când o persoană învață un comportament adecvat
pentru a fi afișat în cadrul unui grup mai mic, care încă face parte dintr -o societate mai mare.

4
Schimbările din valorile, atitudinile și credințele unui individ sunt văzute a fi mai puțin
importante decât schimbările făcute în el, de oarece participă la societatea mai mare.
Exemplu: un absolvent de liceu alege o carieră în Business Management după ce a
participat la un seminar de carieră în grup mic, condus de maiori de afaceri din facultate.
Socializarea secundară apare odată cu diver sificarea mediilor sociale și presupune
acumularea unor noi norme și valori. Acest tip de socializare este mai greu de realizat deoarece
există posibilitatea apariției unor situații noi, p utand deveni conflictuale. Spre deosebire de
socializarea din famili e care oferă copilului un climat profund afectiv, școala și relațiile implicate
de aceasta, presupun un tip de socializare definit de instrumentalitate și neutralitate afectivă.

3. Socializarea continuă
Acest tip de socializare implică un proces de învăț are în care se pune accentul pe
dezvoltarea abilităților noastre sociale.
Exemplu: Un elev timid de liceu începe să învețe limba engleză studenților nou -elevi
pentru a dezvolta comunicarea verbală. Socializarea continuă a adultului intervine în tot cursul
desfășurării vieții, pe măsură ce acesta asimilează noi valori dobâdește noi deprinderi, aptitudini
și experiențe de viață.

4. Socializarea anticipativă
Acest tip de socializare se referă la procesul în care o persoană practică sau repetă
relațiile socia le viitoare.
Exemplu: Un copil anticipează viitorul rol de adult , deoarece observă că părinții lui își
îndeplinesc rolurile zilnice.

5. Resocializarea
Acest tip de socializare implică respingerea tiparelor anterioare de comportament și
acceptarea celor n oi, astfel încât individul să poată de la o parte a vieții sale la alta. Se spune că
resocializarea se întâmplă pe parcursul întregului ciclu de viață al omului. Prin resocializare , se
corectează deficiențele sau neîmplinirile socializării primare deoarec e, pe de o parte, societatea
are un caracter dinamic, astfel că actorul social va fi pus în permanență în fața unor situații
sociale noi , iar pe de altă parte, agenții primar i de socilalizare pot greși în activitatea lor.
Resocializare a are dr ept scop readaptarea și reintegrarea persoanei deviante în cadrul
social căruia aparține. Reintegrarea presupune acceptarea și preluarea comportamentelor de la
nivelul grupului de apartenență sau al soci etății căruia îi aparține.

5
1.4. Consecințele nes ocializ ării
Socializarea este importantă pentru atât pentru psihicul uman, cât și pentru organism, iar
absența ei poate avea impact negativ asupra celor două planuri – fizic și mental.
Orice individ are nevoie să -și petreacă, din când în când timp, singur, iar a numite
persoane sunt, prin personalitatea lor, mai introvertite și mai timide.
Conexiunile sociale sunt importante pentru fericire, sănătate și sentimente generale de
conectivitate cu societatea, iar lipsa acestora poate duce la izolare, scăderea stimei d e sine și
durata de viață mai scurtă.
Printre consecințele observate de literatura de specialitate, se numără:

1. Stima de sine slabă
2. Depresia
Izolarea și lipsa de socializare sunt în mod frecvent legate de depresie, în special pentru
persoanele care n u socializează mai mult de o zi la un moment dat. Nu este necesar ca individul
să aibă activități programate în fiecare zi, dar specialiștii recomandă socializarea fie printr -o
vizită la o clasă de fitness, discuțiile cu prieten ii sau cu colegii pe parcurs ul zilei.
3. Pierderea realității
Pierderea realității este frecventă pentru persoanele care obișnuiesc în mod obișnuit să
vizioneze emisiuni sau filme sau să joace jocuri video. Sfârșitul acestor realități alternative poate
declanșa depresia și poate face o persoană să simtă că a suferit o pierdere. Unul ar trebui să
limiteze cât de des se cufundă în mass -media pentru a menține o abordare puternică asupra
realității personale.
4. Risc crescut de tumori
Potrivit unui studiu al Universității din Chicago Medi cal Center, izolarea poate cauza de
fapt un risc crescut de tumoră și creșteri anormale. Astfel, alienarea socială poate epuiza
sănătatea fizică și poate duce la cancer.
5. Frisoane corporale
Un alt răspuns fiziologic negativ la izolare este frisoanele cor pului. Conform unui studiu
realizat de Asociația pentru Științe Psihologice1, singurătatea poate determina literalmente
scăderea temperaturii corpului.

1 Association for Psychological Science. (2008, S eptember 15). Cold And Lonely: Does Social Exclusion Literally Feel
Cold?. ScienceDaily.

6
6. Abilitatea scăzută de a învăța
Lipsa de socializare poate determina creierul să redirecționeze și să afecteze capacitatea
individului de a se angaja cu succes în activi tăți precum puzzle -uri sau jocuri ce necesită
activitate mentală intensă .
7. Micșorarea capacității empatice
8. Inflamația ale anumitor organe ale corpului
Singurătatea poate provoca str es și depresie, care la rândul lor pot provoca inflamații în
tot corpul. Odată cu stresul singurătății și scăderea conexiunilor, se pot confrunta balonări,
probleme digestive și o probabilitate mai mare de a vă îmbolnăvi.
9. Durata de viață mai scurtă
Studiile arată că conexiunile sociale cresc longevitatea indivizilor , în timp ce lipsa
conexiunilor sociale crește mortalitatea.
10. Risc crescut de demență
Potrivit unui studiu publicat în American Journal of Public Health2, femeile mai în vârstă
care aveau r ețele sociale mari prezentau un risc mai mic cu 26% de a dezvolta demență și
deficiențe cognitive .
11. Rezistență redusă
Relațiile sănătoase duc la dezvoltarea rezilienței, abilități de a face față și o mai mare
stimă de sine . În lipsa acestor conexiuni cr uciale și a beneficiilor rezultate, este mult mai ușor să
se formeze izolarea, ceea ce poate duce la singurătate.

1.5. Importan ța socializ ării la adolescenți

1. Dezvoltarea identității
Printre cele mai des întâlnite credințe despre adolescență se numără și f aptul că este
aceasta este perioada când indivizii își formează identitățile personale. Studiile empirice
confirmă un proces normativ de schimbare atât în conținutul, cât și în structura gândurilor unuia
despre sine. Cercetătorii au folosit trei abordări generale pentru înțelegerea dezvoltării identității:
conceptul de sine, sentimentul identității și stima de sine.

2. Dezvoltarea conceptului de sine
Din adolescență, evoluțiile cognitive au ca rezultat mai mare conștientizare de sine, a
gândirii și a jud ecăților lor, o mai mare conștientizare a celorlalți, , capacitatea de a gândi la

2 Crooks, V. C., Lubben, J., Petitti, D. B., Little, D., & Chiu, V. (2008). Social network, cognitive function, and dementia
incidence among elderly women. American j ournal of public health, 98(7), 1221 –1227.
https://doi.org/10.2105/AJPH.2007.115923

7
posibilități abstracte, viitoare și capacitatea de a lua în considerare mai multe posibilități în
același timp.
În timp ce copiii se definesc cu trăsături fizice, adolescenți i se definesc pe baza valorilor,
gândurilor și opiniilor lor. Adolescenții pot acum conceptualiza mai multe variante de „posibili
ei” care pot deveni și posibilitățile și consecințele pe termen lung ale alegerilor lor. Explorarea
acestor posibilități poate duce la schimbări bruște în autoprezentare, după cum adolescentul alege
sau respinge calități și comportamente, încercând să ghideze sine propriu -ul real către sine ideal
(cum își dorește adolescentul să fie) și departe de temuta sine (cum nu își dorește adolescentul să
fie).
De exemplu, fetele pot lua clase mai liberale de artă, în timp ce băieții sunt mai fizici. În
general, fetele caută pentru orientare modele de urmat pentru mame sau femei, în timp ce băieții
tind să se identifice mai bine cu tații sa u cu modelele lor de roluri masculine.

3. Identitatea de sine
Spre deosebire de aspectele contradictorii ale conceptului de sine, identitatea reprezintă
un sentiment coerent de autostabilitate în toate circumstanțele și include experiențele trecute și
obiectivele viitoare. Psihologul dezvoltării Erik Erikson descrie adolescența ca fiind perioada în
care indivizii se gândesc îndelung la întrebările: Cine sunt eu și ce pot ajunge?
Pe măsură ce fac tranziția de la copilărie la vârsta adultă, adolescenții anal izează rolurile
pe care le vor juca în lumea adultă. Inițial, ei pot experimenta o anumită confuzie în rol — idei și
sentimente mixte cu privire la modurile specifice în care se vor integra în societate — și pot
experimenta o varietate de comportamente și activități. De exemplu, o fată ar putea dori să
urmeze o carieră predominant masculină și, dacă este sufocată de sentimentul de identitate
feminină, ar putea ajunge într -o viață de regret. Același lucru este valabil și pentru bărbații care
doresc să urmeze o carieră dominată de femei.
Erikson a propus ca majoritatea adolescenților să aibă în cele din urmă un sentiment de
identitate în ceea ce privește cine sunt și unde își îndreaptă viețile.

4. Stima de sine

Ultimul aspect major al formării identității e ste respectul de sine, compusă din gândurile
și sentimentele cu privire la conceptul și identitatea de sine. Contrar credinței populare, nu există
dovezi empirice pentru o scădere semnificativă a respectului de sine de-a lungul adolescenței.
Barometrul respectul ui de sine fluctuează rapid și poate provoca neliniște și anxietate severă, dar
respectul de sine de bază rămâne foarte stabil în adolescență.

8
Validitatea scalelor globale de stimă de sine a fost pusă sub semnul întrebării și mulți
sugerează că mai multe scale specifice ar putea dezvălui mai multe despre experiența
adolescentului. Pentru fete, este foarte probabil ca acestea să se bucure de o mare stimă de sine
atunci când sunt angajate în relații de sprijin cu prieten ii, deoarece cea mai important r ol al
relațiilor de prietenie pentru ele este să aibă pe cineva care poate oferi sprijin social și moral. În
schimb, băieții sunt mai preocupați de stabilirea și afirmarea independenței lor și de definirea
relației lor cu autoritatea. Ca atare, este mai pr obabil ca ei să obți nă o mare apreciere de sine
datorită abilității lor de a -și influența cu succes prietenii.

5. Relațiile sociale
Relațiile cu indivizii de aceeași vârstă

De obicei, perioada adolescenței este văzută ca fiind o etapă a deprinderii de fa milie și de
integrare mai profundă în grupurile de prieteni. Relațiile adolescenților implică un sistem social
dinamic, un set evolutiv de relații organizate diferit în funcție de nivelul de interacțiune.
Grupurile de colegi sunt deosebit de importante în perioada adolescenței, o perioadă de
dezvoltare caracterizată printr -o creștere dramatică a timpului petrecut cu colegii și o scădere a
supravegherii adulților. De asemenea, adolescenții se asociază cu prieteni de sex opus mult mai
mult decât în copilări e și tind să se identifice cu grupuri mai mari de colegi pe baza unor
caracteristici comune. Grupurile oferă membrilor posibilitatea de a dezvolta diverse abilități
sociale precum empatie, dăruire și leadership.
Presiunea relațiilor sociale cu congenerii d etermină adolescenții să ia decizii mai riscante
sau să se angajeze într -un comportament mai problematic decât ar fi singuri sau în prezența
familiei lor. De exemplu, adolescenții sunt mult mai susceptibili să bea alcool, să consume
droguri și să comită in fracțiuni atunci când sunt cu prietenii lor decât atunci când sunt singuri sau
cu familia.

Relațiile romantice și relațiile sexuale

Relațiile romantice reprezintă un subiect important pentru adolescenți și pentru lumea lor
socială. Atât numărul cât și du rata tipică a relațiilor romantice t ind să crească de-a lungul
adolescenței. Această creștere constantă a probabilității unei relații pe termen lung poate fi
explicată prin maturizarea sexuală și dezvoltarea abilităților cognitive necesare pentru a menține
o legătură romantică, deși aceste abilități nu sunt puternic dezvoltate până la adolescența târzie.
În general, relațiile romantice pozitive dintre adolescenți pot duce la beneficii pe termen lung.
Relațiile romantice de înaltă calitate sunt asociate cu u n angajament mai mare la vârsta adultă

9
timpurie și sunt asociate pozitiv cu respectul de sine, încrederea în sine și competența socială.
Partenerii din relațiile de dragoste devin surse majore de sprijin pentru mulți dintre adolescenți.
Relațiile romantic e nu aduc doar beneficii, ci și consecințe. Două dintre cele mai evidente
consecințe ale legăturilor amoroase dintre adolescenți sunt apariția unei sarcini și a bolilor cu
transmitere sexuală.

10
CAPITOLUL 2. Socializarea și comp ortamentele de risc la adolescenți

2.1 Introducere

Se consideră că adolescența reprezintă etapa de viață în decursul căreia se poate vorbi de
un stil de viață cu risc odată cu cristalizarea definitivă a personalității.
Potrivit Asociației Psihologice Am ericane , adolescența constă în trei perioade critice de
tranziție de la copilărie la vârsta adultă. Mai exact, aceste stadii de dezvoltare ale adolescenței
sunt adolescența timpurie (aproximativ 10 -13 ani), adolescența mijlocie (aproximativ 14 -16 ani)
și adolescența târzie (aproximativ 17 -19 ani).
Adolescența acoperă o grupă de vârstă dificilă datorită multiplelor schimbări la nivel
biologic, psihologic și social ce au loc pe parcursul acesteia. În această perioadă de tranziție,
adolescenții experimentează noi roluri, identități și responsabilități și caută să dobândească un
grad mai mare d e independență . Din perspectiva comportamentului, adolescența se evidențiază
prin maturizare și integrare în societate. Această etapă constituie punctul culminant al form ării
individului, fiind perioada de maximă instruire și etapa intelectualizării conduitei. Adolescența
este, de asemenea, un moment în care indivizii sunt deosebit de vulne rabili la influența celorlalți.
Prin caracterul profund formativ, exogen, adolescenț a poate fi considerată „a doua naștere a
individului”.
Toate modificările majore, importante care apar ca efect al dezvoltării în această perioadă
pregătesc adolescentul să testeze noi tipuri de comportamente și de conduite ce vor avea
consecințe în morta litatea, morbiditatea și problemel e sociale ale viitorului adult. Aceste
încercări, experimentări vor avea ca rezultat comportamentele de asumare a riscului care,
păstrând anumite limite, pot fi considerate o componentă normală a dezvoltării adolescentului
contribuind astfel la:
 definirea propriei identități;
 testarea noilor deprinderi;
 exersarea autonomiei decizionale;
 dezvoltarea capacității de autoevaluare realistă a propriei persoane;
 câștigarea respectului și a acceptării din partea grupului de egali.
Atitudinea opozantă, predelicventă, devianța socială și delincvența sunt consecințe ale
eșecurilor socializării pozitive, fiind rezultatul proceselor socializării negative, între cele două
tipuri de socializare existând o interferență.

11
2.2 Influența socializării asupra comportamentelor de risc

De ce este comportamentul de risc crește în intensitate în perioada adolescenței? Teoria
învățării sociale poate oferi unele răspunsuri cu privire la această întrebare. Teoria pornește de la
ideea că învățarea are loc într -un context social, adică indivizii învață comportamentul prin
observație, imitație și modelare. Învățarea în contexte sociale este astfel mecanismul prin care
comportamentele sunt tra nsmise de la o persoană la alta.
Un concept în teoria învă țării sociale, determinismul reciproc, este deosebit de important
în a explica de ce adolescenții se angajează în comportament e de risc. Determinismul reciproc
postulează faptul că mediul, indivizii, trăsăturile cognitive sau de personalitate ale indivizil or se
influențează reciproc în învățarea afectivă și schimbarea comportamentului. Astfel, în contextele
sociale, schimbările în învățare și comportament sunt dependente de observarea altor indivizi . De
exemplu, în cadrul unei familii, un adolescent învață cum să se comporte în societate prin
observarea și relaționarea cu părinții lui, ceea ce, la rândul său, influențează interacțiunea și
relația dintre adolescent și părinte. De asemenea, adolescenții învață cum să se comporte prin
intermediul semenilor printr-un proces similar, dar în contexte sociale diferite. Contexte le sociale
diferite oferă oportunități distincte de învățare pentru adolescen ți, în timp ce, la rândul lor,
adolescenții influențează simultan medii în care se află.
În general, o relație poz itivă copil -părinte este asociată cu un comportament mai puțin
riscant pe când o relație negativă copil -părinte este asociată cu un comportament mai riscant.
Relația dintre cele două concepte nu este unidirecțională, adică doar o relație negativă copil –
părinte poate determina comportamentul de risc, ci, dimpotrivă, este bidirecțională în ideea că și
comportamentul de risc poate determina o relație negativă copil -părinte. C onflictul copil -părinte
este, în primul rând , un proces unidirecțional prin care confl ictul cu părinții îl determină pe
adolescent să se despartă de părinți și să se asocieze din ce în ce mai mult cu congenerii,
disociere care conduce la apariția comportamentului de risc . Cu toate acestea, un comportament
de risc poate spori și mai mult con flictul copil -părinte, imitând o relație reciprocă .
Angajamentul a dolescentului în comportamente de risc poate fi înțeles și în contextul
grupurilor de congeneri . Există o asociere între grupurile de prieteni, de colegi și
comportamentul de risc în care in fluența crescută din grupuril or este asociată cu o creștere a
comportamentului de risc. Dar, cum influențează colegii comportamentul la risc? O temă
recurentă din literatura de specialitate este aceea că adolescenții au nevoie și caută , astfel , mai
multă a utonomie și independență . Deoarece adolescenții doresc mai multă independență, acest
lucru provoacă un conflict în relația părinte -copil . Așadar, în timp ce conflictul sporit îi
determină pe adolescenți să -i caute pe colegi, colegii ajută la satisfacerea nevoii de independență.

12
Astfel, grupurile de colegi capătă un rol din ce în ce mai important în apariția comportamentului
de risc. Cu toate acestea, conform teoriei socializării grupurilor, rolurile părinților pot fi atât de
slabe comparativ cu colegii, înc ât părinții nu au o influență directă asupra comportamentului.

13
CAPITOLUL 3. Comportamentele de risc

3.1 Introducere

Stilul de viață este un concept definit ca fiind o opțiune, o strategie preluată de fiecare
persoană în parte și formată din toate valorile și normele individului, strategie care îi ghidează
deciziile, modul de viață și acțiunile și prin care își asumă riscuri. Stilul de viață este influențat
de comunitatea în care crește și locuiește, de familia din care fa ce parte. Cu toate că stilul de
viață este diferit de la o persoană la alta, există, totuși, caracteristici comune stilului de viață în
funcție de etapa de vârstă pe care o traversează individul.
Stilul de viață este factorul responsabil pentru cel puțin jumătate din anii de viață pierduți
de oameni și se datorează factorilor soci ali, economici, cultural i și educativi.
Centrele pentru Preven ția și Controlul Bolilor din SUA(CDC) 3 au definit structura
hexagonală a stilului de viață cu risc ca fiind formată din:
 fumat;
 consum de alcool și droguri;
 agresivitate – tentativă de suicid;
 comportament sexual cu risc;
 sedentarism;
 comportament alimentar cu risc.
Comportamentul de risc a fost descris printr-o varietate de termeni, inclusiv
externalizarea comportamen telor, comportamente antisociale, comportamente problematice,
delincvență și descărcarea de norme comportament ale. Aceste comportamente pot provoca
vătămări nejustificate proprietății, individului însuși sau altora . Deși aceste comportamente sunt
clasifica te, în general , ca fiind comportamente de risc, uneori ele sunt descrise , mai precis , ca
fiind comportamente în căutarea emoții lor puternice (de exemplu, absențele școlare , salturile cu
parașuta ), comportamente rebel e (de exemplu, consumarea alcoolului deș i individul nu are vârsta
legală pentru acest drept , să stea afară cu prietenii până târziu ), comportament nechibzuit (de
exemplu, conducere nechibzuită, sex neprotejat) și comportamente antisociale (de exemplu,
înșelăciune, agresiune). Aceste comportament e mai specifice sunt totuși interrelaționate și
sugerează o construcție generală a comportamentului de risc. Cercetarea acestor comportamente
interdependente este importantă în studiul riscului asupra dezvoltării individului.

3 https://www.cdc.gov/healthyyouth/data/yrbs/index.htm

14
În situația comportament ului deviant, netolerat de normele sociale, este benefică și
necesară, resocializarea considerată a fi ” un proces de reorientare și remodelare a
personalității individului deviant, de reeducare și retransformare a acestuia în raport cu normele
de cond uită socialmente acceptabile ”4.
Consumul de alcool este cel mai frecvent întâlnit comportament de risc în rândul
adolescenților în multe culturi și în multe țări și cauzează probleme grave pentru aceștia . Deși,
uneori, alcoolul este denumit „drog de poartă ” pentru tineri, deoarece consumul său precede
adesea utilizarea altor substanțe ilicite, această terminologie este contraproductivă; consumul
alcoolului de către tineri necesită o atenție semnificativă, nu din perspectiva consecințelor, ci din
perspectiva impactului uman și economic extins al consumului de alcool de către segment de
populație.

3.2 Factori de risc pentru consumul de alcool la adolescenți

1. Evoluția de la copilărie la adolescen ță și apoi la adult tânăr, este marcată de schimbări
importante la nivel fizic, emoțional sau al stilului de viață. Transformările ce au loc în special în
etapa pubertății amplifică dorința de independență și de cele mai multe ori se asociază cu
consumul de alcool . Așadar, se poate spune că adolescența însăși poate reprezent un factor de
risc pentru consumul de alcool5.
2. Lipsa explicațiilor cu privire la efectele consumului de alcool imediate , cât și pe
termen scurt și pe termen lung, reprezintă un alt factor de risc6.
3. Un al posibil factor de risc îl constituie f actori i de mediu , adică exemplul pe care
părinți i sau bunici i ce consumă alcool îl oferă adolescenților7.
4. ”Reclamel e agresive la alcool ”8.
5. Adolescenții care au prieteni mai mari în vârstă sau chiar ad ulți prieteni sunt mai
predispuși să consume alcool, dar și să deprindă alte comportamente cu risc.

4 Lupas, A. (2017) Socialization and functionality of society. Journal of Romanian Literary Studies, Arhipelag XXI
Press, Issue no 12/2017, 255 -260
5 Dr. Mireștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de
comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, comportament sexual, activitate fizică,
compor tament agresiv). Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, p. 26
6 Dr. Mireștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de
comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, comportament sexual, activitate fizică,
comportament agresiv). Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, p. 26
7 Dr. Mireștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de
comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, co mportament alimentar, comportament sexual, activitate fizică,
comportament agresiv). Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, p. 26
8 Dr. Mireștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de
comportamentele c u risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, comportament sexual, activitate fizică,
comportament agresiv). Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, p. 26

15
6. ”Factorul genetic a fost analizat în cadrul unor familii de alcoolici. Cercetările au
identificat locusuri cromozomiale corelate cu riscul pentru alcoolism. Genele candidate pentru
riscul alcoolismului sunt situate în aceste locusuri ”9.
7. Traume din copilărie . Evenimentele negative de viață pot da naștere problemelor
pentru adolescenți. Printre evenimentele stresante se pot număra di vorțul sau separarea părinților,
note mici la școală sau sărăcie.
8. Experiențe pozitive legate de alcool .
9. Presiunea grupului de prieteni . Fie că face echipa de baschet, fie că la masa „potrivită”
la prânz sau are un grup de prieteni de care poate conta întotdeauna – adolescenții vor să aibă un
loc de care aparțin. Dorința de a se potrivi pot determina adolescenții să facă alegeri nepotrivite.
Presiunea grupului este unul dintre cele mai mari motive pentru care adolescenții aleg să
consume alcool. Fie la petrecerile mari, fie la simple ieșiri cu prietenii, unor adolescenți le este
greu să spun ă „nu” alcoolului. Acest lucru se datorează faptului că ei cred că refuzul unei bău turi
ar putea să le pună în pericol locul în grup.

3.3 Efectele consumului de alcool
Cei mai mulți atribuie adolescenței expresia de ”cea mai frumoasă, dar și cea mai dific ilă
perioadă din viață”. Este etapa în care organismul indivizilor suferă o serie de transformări
rapide, în care relațiile sociale prind contur. Nevoia de a aparține unui grup, de a fi independenți
și liberi sunt cele mai pregnante nevoi ale adolescențilo r. Adolescența este perioada în care
conștiința de sine cunoaște un progres și o direcție către auto cunoaștere și „definirea propriei
identități” (Golu, 2015, p. 188).
În contextul acestor nevoi, adolescenții caută să își formeze personalitatea, idealuri le și
principiile aparte de părinți sau de autoritatea tutelară. În parcursul formării propriei identităț i,
adolescenții pot lua și decizii imature.
Una dintre deciziile imature poate fi și consumul de alcool în mod ocazional sau constant
din cauza efect elor pe care le poate avea asupra individului, fie pe termen scurt, fie pe termen
lung care se pot resimți atât la nivelul dezvoltării creierului, la nivelul procesului de învățare, la
nivelul perfomanțelor școlare, cât și la nivelul socialului.
”Potrivi Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială,
alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală
din Uniunea Europeană (UE). Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprins ă între 10 și 24 ani,

9 Dr. Mireștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru săn ătate generat de
comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, comportament sexual, activitate fizică,
comportament agresiv). Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, p. 26

16
alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu
incapacitate sa u pierduți prin deces prematur. ”10
 Consecințe pe termen scurt:
1. Mahmureli ;
2. Dureri de cap ;
3. Stări de greață ;
4. Stări de am ețeală ;
5. Tulbu rări vizuale și auditive ;
6. Diminuarea capacității de coordonare a mâinilor și picioarelor ;
7. Distorsionarea percepțiilor emoționale și raționale;
8. Distorsia capacității de a gândi și de a lua decizii ;
9. Apariția halitozei ;
10. Integrarea și apartenența în grupuri sociale nepotrivite pentru dezvoltarea
corespunzătoare a unui adolescent.

 Consecințe pe termen lung:
 Consecințe asupra dezvoltării creierului:
1. Tulburări cognitive
2. Modificări la nivelul lobului frontal și al hipocampului, zone asociate cu motiva ția,
controlul impulsivit ății și dependen ța.
În cadrul cercetărilor asupra hipocampului, DeBellis și colegii (2000) 11au folosit
imagistica prin rezonanță magnetică pentru a evalua volumul acestei regiuni la adolescenții care
consumă alcool sau alcool (vârs ta medie de 17 ani). Cercetătorii au descoperit că volumele de
hipocamp au fost semnificativ mai mici la adolescenții cu probleme de consum de alcool, în
comparație cu subiecții de control. Vârsta mai veche de debut a tulburării de consum de alcool și
durata mai scurtă a tulburării au fost asociate cu un volum mai mare de hipocamp. Deși studiile
arată că consumul de alcool afectează funcția neurocognitivă la femei adulte și bărbați în egală
măsură, istoricul mai mic în consumul de alcool al femeilor care au participat la studiu sugerează
că sugerează că acestea pot fi mai sensibile la efectele alcoolului. În plus, cercetările limitate
sugerează că femeile pot fi mai sensibile decât bărbații la contracția creierului legată de alcool.

10 Luna națională a informării despre efectele consumul ui de alcool Alcoolul nu este o rezolvare! Analiză de situație,
Iulie 2018, pag 2.
11 De Bellis, M. D., Clark, D. B., Beers, S. R., Soloff, P. H., Boring, A. M., Hall, J., Kersh, A., & Keshavan, M. S. (2000).
Hippocampal volume in adolescent -onset alcohol use disorders. The American journal of psychiatry , 157(5), 737 –744.
https://doi.org/10.1176/appi.ajp.157.5.737

17
Un studiu realizat la Uni versitatea din Massachusetts12 și publicat în Journal of
Neuroscience în 2014 a constatat că deteriorarea fizică a neuronilor și a structurilor creierului
cauzate de consumul de băuturi în adolescență a persistat chiar până la vârsta adultă. Studiul
univers ității a constatat că modificările la cortexul prefrontal – una dintre ultimele regiuni ale
creierului care s -au maturizat complet – au provocat vătămări durabile.
Impulsivitatea, problemele de memorie și nivelul mai crescut al existenței tulburărilor
consum de alcool pot fi legate de aceste modificări ale cortexului prefrontal cauzate de consumul
alcool din adolescență. Atât cortexul prefrontal, cât și zonele cerebrale ale creierului s -au dovedit
a fi mai subțiri și au un volum mai mic în comparație cu ad olescenții care nu au băut. Acești
adolescenți au arătat, de asemenea, o dezvoltare mai mică a materiei albe. Aceste probleme ar
putea duce la lupte la vârsta adultă, la inhibarea răspunsurilor sau controlul impulsurilor,
rememorarea evenimentelor, învățar ea verbală și memoria și luarea de decizii sănătoase, în
special cele care implică recompense pe termen scurt față de termen lung.
Un alt studiu, publicat în „Alco holism: Clinical and Experimental Research”13, a
descoperit că creierul adolescenților expuși consumul ui ocazional de alcool a prezentat anomalii
structurale și funcționale în hipocamp, o zonă a creierului legată de memorie și învățare.
Neuronii din regiunea hipocampului au fost, de asemenea, mai vulnerabili la deteriorarea
suplimentară a creierulu i, care ar putea apărea prin traumatisme la nivelul capului, boli sau
abuzuri ulterioare de alcool.
Schimbările persistente ale creierului, cauzate de consumul de alcool în adolescență, pot
duce la lupte comportamentale, probleme de menținere a muncii, la probleme în dobândirea unei
educații, în menținerea relațiilor stabile și în controlul poftelor sau impulsurilor pentru alcool sau
alte medicamente.

 Consecințe sociale:
1. Condusul sub influența alcoolului. Accidentele de mașină și condusul unui
autovehicul sub influența băuturilor alcoolice reprezintă o cauză majoră a deceselor în rândul
adolescenților.
2. Practici sexuale. Alcoolul afectează rațiunea, motiv pentru care adolescenții care au
consumat băuturi alcoolice sunt mai predispuși să facă sex neprotejat . Două posibile consecințe

12 Vargas, W. M., Bengston, L., Gilpin, N. W., Whitcomb, B. W., & Richardson, H. N. (2014). Alcohol Binge
Drinking during Adolescence or Dependenc e during Adulthood Reduces Prefrontal Myelin in Male Rats. Journal of
Neuroscience, 34(44), 14777 -14782. doi:10.1523/jneurosci.3189 -13.2014
13 Risher, M., Fleming, R. L., Risher, W. C., Miller, K. M., Klein, R. C., Wills, T, Swartzwelder, H. S. (2015).
Adolescent Intermittent Alcohol Exposure: Persistence of Structural and Functional Hippocampal Abnormalities
into Adulthood. Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 39(6), 989 -997. doi:10.1111/acer.12725

18
implicite a sexului neprotejat sunt expunerea la boli cu transmitere sexuală sau o sarcină
nedorită.
3. Abuzuri sexuale.
4. Violență fizică sau verbală.
5. Activități periclitante. Adolescenții sunt mai predispuși să -și asume riscuri at unci când
se află sub influența băuturilor alcoolice. Alcoolul este un factor important în anumite situații
riscante precum bătăi, supradoza de droguri, inec, auto -vătămare sau suicid.
6. Probleme juridice.

 Consecințe asupra stării de sănătate:
1. Lipsa apetitu lui
2. Carențe în nivelul optim de vitamine benefice organismului.
3. Dureri la nivelul stomacului .
4. Leziuni ale sistemului nervos și ale inimii .
5. Episoade de pierderi ale memoriei .
6. Posibilitatea intoxicării alcoolice și, eventual, a comei alcoolice.
7. ”Producerea d e acid lactic, ceea ce se asociază cu atacurile anxioase ”14
8. ”Creșterea nivelului ac idului uric, care cauzează guta”15
9. ”Creșterea nivelului grăsimilor din ficat și din sânge (colesterolul seric)”16

 Consecințe psihologice :
Principalele probleme la nivelul psih icului uman pe care alcoolul le cauzeaz ă sunt:
toleranța, sevrajul , adicția și dependența.
”Toleranța desemnează nevoia tot mai crescută de a consuma un drog pentru ca el să
producă un același efect așteptat. Persoana care dezvoltă toleranță suplimentează progresiv doza
pentru a păstra efectul scontat, dar efectele secundare devin din ce în ce mai greu de controlat.
Deși alcoolul dă o toleranță moderată, efectele asupra consumatorilor sunt diferențiate, la unii ea
instituindu -se după perioade mai largi de c onsum (luni), la alții în timp mult mai scurt
(săptămâni).
Dependența apare atunci când drogul este încorporat în funcționarea celulară a corpului,
fiind necesar bunei funcționări (“normale”) a acestuia.
Întreruperea consumului dă în acest caz sevrajul (simptomele de abstinență), care
semnalizează încercarea corpului de a funcționa în absența drogului. În general, simptomele de

14 Clinciu, I. A., (2018) Consiliere psihologică în domeniul clinic, Editura Universității Transilvania, Brașov, p. 49
15 Clinciu, I. A., (2018) Consiliere psihologică în domeniul clinic, Editura Universității Transilvania, Brașov, p. 49
16 Clinciu, I. A., (2018) Consiliere psihologică în domeniul clinic, Editura Universității Transilvania, Brașov, p. 49

19
sevraj merg în direcție opusă acțiunii drogului. Cum alcoolul este un drog care descrește
presiunea și relaxează, abstinența va genera simptome de neastâmpăr, iritabilitate și agitație
psihomotorie.
Combinația dintre dependență și sevraj este descrisă ca adicție, termen care, în limba
română, se traduce doar ca dependență, în absența unui echivalent mai adecvat. Alcoolul, ca
multe alte droguri, produce prin abstinență (sevraj) simptome foarte neplăcute, uneori chiar
mortale (pentru 5 -10% din cazurile de dependență accentuată).”17

17 Clinciu, I. A., (2018) Consiliere psihologică în domeniul clinic, Editura Universității Transilvania, Brașov, p. 49

20
Capitolul 4. Obiective și ipoteze

Obiectivul principal al cercetării . Studi ul și -a propus să investigheze relația dintre
factorii socio -demografici și dimensiunile personalității adolescen ților și consumul de alcool .

Obiectivele specifice sunt următoarele:
– Să se determine relația dintre trăsăturile personalității și frecvența consumului de
alcool .
– Să se determine relația dintre frecvența cu care părinții consumă alcool și frecvența cu
care adolescenții consumă alcool.
– Să se determine că există o relație de asociere între frecvența cu care prietenii consumă
alcool și frecvența cu care adolescenții consumă alcool.
– Să se determine dacă există o relație de asociere negativă între programele de prevenție
a consumului de alcool și consumul de alcool de către adolescenți.

În urma stabilirii acestor obiective, ipotezele pe care urmăre sc să le verific sunt
următoarele:
– Se presupune că există o relație între trăsăturile personalității și frecvența consumului
de alcool.
– Se presupune că există o relație între frecvența cu care părinții consumă alcool și
frecvența cu care adolescenții con sumă alcool, adolescenții preluând modele parentale cu privire
la consumul de alcool.
– Se presupune că există o relație de asociere între frecvența cu care prietenii consumă
alcool și frecvența cu care adolescenții consumă alcool, adolescenții adopt ând comp ortamentele
prietenilor ca să aparțină unui grup.
– Se presupune că există o relație de asociere negativă între programele de prevenție a
consumului de alcool și consumul de alcool de către adolescenți, programele de preve nție având
ca scop diminuarea consum ului de băuturi alcoolice în rândul adolescenților.

21
Capitolul 5. Cercetarea corelațională

5.1. Design de cercetare

Acesta este un studiu de tip corelațional în care variabilele criteriu sunt reprezentate de
personalitatea subiecților , iar variabila predictor este reprezentată de consumul de alcool .

5.2. Participanți

Lotul pe care s -au aplicat instrumentele de cercetare a fost alcătuit din 99 de elevi de la
mai multe licee teoretice și vocaționale di n Buzău . Respondenții sunt atât fete, cât și băieți cu
vârste cuprinse între 15 și 19 de ani care locuiesc fie în mediul urban, fie în mediul rural . Dintre
elevii participanți la acest studiu, 48 sunt băieți și 51 de fete .

Din numărul total de responden ți, 9 adolescenți au vârsta de 15 ani, 27 au 16 ani, 43 de
respondenți au 17 ani, 17 au împlinit vârsta de 18 de ani, iar 3 dintre aceștia au vârsta de 19 ani .

22

Din totalul de 9 9 de participanți, 47 de respondenți au afirmat că locuiesc în mediul
urban, iar 52 de adolescenți au completat că își au domiciliul în mediul rural .

23
5.3. Instrumente de evaluare

Am aplicat un chestionar cu date socio -demografice , chestionarul de personalitate
aplicabil adolescenților HSPQ al lui R . B. Cattel și H . B. Beloff și u n interviu cu 12 întrebări .

În cadrul chestionarului cu date socio -demografice, participanții au precizat genul
(feminin/masculin), ce vârstă au, mediul social în care trăiesc, din câți membri este formată
familia lor și ordinea în care s -au născut, adic ă al câtelea frate este a câta soră este.
Chestionarul HSPQ măsoară un ansamblu de 14 dimensiuni ale personalității
adolescenților , independente, a căror semnificație psihologică și bazele cercetării prin care s -a
stabilit natura lor le vom descrie in co ntinuare și conține 142 întrebări .
Dimensiunile personalității măsurate de acest chestionar sunt:
Dimensiunea A – Schizotimie / ciclotimie . Relevă, după toate indicațiile disponibile,
dimensiunea dihotomică fundamentală cunoscută de mult timp in psihiatr ie intre dezordinile
ciclice (maniaco -depresive) și in psihozele schizofrenice .
Dimensiunea B – Inteligență . Indică o tendința a copilului inteligent de a fi mai moral,
mai perseverent, de a arăta mai mult interes pentru școală . Ele indică, de asemenea, p entru ce
tinde el să fie pentru ceilalți un bun tovarăș de muncă, bine adaptat la școală, fiind uneori
recunoscut ca șef, și de ce nu devine delincvent . Totuși, principalul scop al măsurii (factorului) B
nu este acela de a adăuga informații asupra personal itații ci de a completa masurarea celorlalți
factori importanți pentru majoritatea previziunilor școlare și clinice cu o scurtă apreciere a
inteligenței generale .
Dimensiunea C – Stabilitate emoțională . Forța Eului este considerată de obicei un factor
exprimand gradul de realizare a integrării dinamice și a controlului emoțional, adică, succesul
instruirii emoționale . Dar lucrările lui Eysenck și Cattell arată că forța Eului nu este in intregime
o problemă de formație, pentru că tendințele constituționale determină dificultăți in realizarea
ontrolului emoțional . Acest lucru trebuie luat in seamă in diagnosticul diferențelor in aptitudini
de a tolera frustrația . in studiile clinice rezultă că această slăbiciune a Eului este o bază comună
pentru majoritatea f ormelor de nevrozism .
Dimensiunea D – Temperament flegmatic / excitabil . Este un factor caracteristic acestei
perioade de vârstă . Scorurile scăzute indică o conduită placidă, indiferență și un mod de
manifestare calm și liniștit . Scorurile înalte indică u n copil cu pretenții, nerăbdător, excitabil,
care captează atenția anturajului, hiperreactiv, ușor de distras de la ceea ce face, cu tendințe spre
gelozie, egoism, nervozitate . Se distinge de C prin calitatea temperamentală mai imediată a

24
excitabilității, prin distragerea spiritului care rătăcește, printr -o tonalitate de insecuritate și printr –
o accentuare irepresibilă, pozitivă, afirmativă, stenică, a emotivității .
Dimensiunea E – Dominanță . Scorurile înalte indică un comportament agresiv, sigur de
sine, dornic să se afirme, ostil uneori, solemn, rebel și tenace . La celălalt pol întâlnim adolescenți
cu un comportament tandru, binevoitor, conformist, dependent și în același timp ușor de derutat .
Ambele extreme pot ridica probleme de adaptare: polul scoruril or scăzute conduce spre
manifestări de tip nevrotiform, iar cel al scorurilor ridicate spre comportamente de tip delictual .
Dimensiunea F – Expansivitate . La polul non -expansivit ății se plaseaz ă adolescen ții
visători, plictisi ți, introspectivi, taciturni, necomunicativi, egocentrici . La polul expansivit ății se
plaseaz ă adolescentul g ălăgios, nep ăsător, senin, vioi, alert . Este unul din constituenții cei mai
importanți ai extraversiei (care este un compus de ordin secund al mai multor trăsături primare
fundamentale) . Aparent este aceeași dimensiune ca starea de Excitație -Depresie între care pot
oscila anormal psihoticii, de la mânie la depresie și melancolie .
Dimensiunea G – Forța supraeului . Acest factor care are o asemănare superficială cu C,
în ceea ce i ndică mai degrabă controlat decât emoțional, este caracterizat prin energie și
perseverență . Se poate emite ipoteza că acest factor corespunde Supraeului din psihanaliză . S-ar
părea că acest factor descrie cel mai bine atitudinea față de normele morale, te ndințele de
susținere a Eului și de frânare a Sinelui care sunt în general considerate ca indicatori ai
Supraeului și pe care le putem distinge de stabilitatea emoțională mai imposibilă a factorului C,
rezultând dintr -o bună integrare dinamică de -a lungul întregii vieți .
Dimensiunea H – Threctia – parmia . Este un factor bine definit care a fost descoperit in
mai multe etape in notații și in chestionare . Probabil că H – reprezintă temperamentul
constitutional schizotimic, leptosom (el este in mod manifest ma i puternic determinat de
ereditate decat comportamentul Aschizotimic) .
Dimensiunea I – Harria – premsia . Polul harria se manifestă printr -un comportament
realist, matur emoțional, aspru, satisfăcut de sine, fără simț artistic, care acordă o slabă atenție
incomodităților fizice . Polul premsia se exprimă în nerăbdare, un mod imaginativ în viața
interioară și conversație, relativa imaturitate emoțională, intuiție, sensibilitate, amabilitate,
dependență, care caută să atraga atenția, cu tendință spre anxietate și ipohondrie .
Dimensiunea J – Zeppia – coasthenia . Este un factor specific adolescenței, care dispare
în perioada maturității . Polul zeppia descrie un adolescent căruia îi place să acționeze în colectiv ,
este prevenitor, își pune în valoare și își construiește personalitatea prin acțiuni de grup, pare
viguros, gata să accepte normele comune, adaptabil, plin de vioiciune . Polul coasthenia se
manifestă prin individualism, tendința de a fi dificil de satisfăcut, de a acționa singur, de

25
autosuficianță, tendința de a fi opozant . Acest factor s -a dovedit un patern greu de interpretat . A
fost denumit in mod divers factorul lui Hamlet, neurastenic, etc .
Dimensiun ea O – Încredere – neîncredere . Factorul diferențiază între adolescenții
încrezători, care se simt în siguranță , față de cei timizi, care nu se simt în siguranță, sunt grijulii,
anxioși, deprimați, cu un puternic simț al datoriei, exigenți cu sine, cu simp tome fobice, solitari
și absorbiți de ceea ce îi preocupă . La copii se pot remarca temeri precise și un sentiment central
de insuficiență și solitudine .
Dimensiunea Q2 – Dependență de grup . Acest factor, așa cum il indică desemnarea prin
litera Q nu este stabilit în mod clar în notațiile comportamentului extern și se manifestă mai
degrabă în atitudinile interne . Este unul din factorii principali în factorul de ordin secund al
introversiei . Diferențiază între persoanele care preferă să ia hotarâri doar împr eună cu alții, sunt
convenționale, se integrează repede în grup și persoanele care își sunt autosuficiente, se conduc
singure chiar dacă nu sunt în mod necesar dominante în relațiile cu ceilalți, au în general prieteni
mai în vârstă, au interese mai mature și pot atinge un nivel mai ridicat de reu șită școlar ă.
Dimensiunea Q3 – Sentiment de sine . Acest factor, ca și cel precedent este indexat cu Q
pentru că nu a fost stabilit clar decât în răspunsurile la chestionare, deși are corelații cu câteva
criterii d e comportament importante . Faptul că scapă notației poate ține, dacă ipostazele prezente
sunt corecte, de atitudinea față de sine; el exprimă, de fapt, gradul în care individul a adoptat un
sentiment față de el însuși ideal, prin care el își dirijează comp ortamentul .
Dimensiunea Q4 – Tensiune ergică . Acest ultim factor din cei 14 este de asemenea
desemnat prin Q pentru că este un pattern care apare mai bine în chestionare, în timp ce în notații
este greu de cuprins . Copiii și adulții având o notă Q4 ridica tă se descriu ei înșiși fiind îngrijorați
fără motiv, tensionați, iritabili, agitați . Ei se simt frustrați și sunt conștienți că sunt criticați de
părinții lor pentru neglijență, pentru caracterul lor fantezist și pentru neatenția lor în legătură cu
obiect ive importante .

5.4. Procedura de cercetare

Primul pas în demersul de cercetare a fost analizarea variabilei consumului de alcool. În
urma documentării literaturii de specialitate, am selectat încă două variabile: personalitatea și
factorii socio -demografici .
În func ție de aceste variabile, au fost redactate obiectivele generale și cele specifice pe
care cercetarea urm ărea s ă le î ndeplineasc ă, ipotezele de validat și am ales instrumentele de
evaluare . Am utilizat un chestionar în vederea evalu ării personalit ății, completat de un interviu și

26
de câteva date socio -demografice . Aceste instrumente de cercetare au fost completate în format
on-line de că tre 99 de subiec ți.
Odată datele cumulate, ele au fost transferate într -un fi șier SPSS și folosite pentru a
valid a ipotezele studiului .
S-au folosit procedurile de analiză statistică de tip descriptiv pentru a descrie variabilele
atât sub raport numeric (nivel maxim, minim, medii, abateri standard, frecvențe) și grafic
(distribu ții de frecventă) .
Pentru validarea i potezelor, s -au folosit coeficientul de corelație Pearson, coeficientul de
corelație chi pătrat, pragul de semnifica ție fiind p<0 . 05.
Toate datele pentru a valida ipotezele cercetării au fost prelucrate folosind programul de
analiză statistică SPSS 20.

27
CAPITOLUL 6. REZULTATELE STUDIULUI

6.1. Datele descriptive ale variabilelor

În acest subcapitol, sunt prezentate informații legate de variabilele cercetării.

În ceea ce prive ște variabila personalitate , aceasta are 14 dimensiuni c are vor fi
prezentate statistic în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 1. Personalitate – date descriptive
Descriptive Statistics
N Minimum Maximu
m Mean td. Deviation Skewness Kurtosis
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Std.
Error Statistic Std.
Error
Factorul A 99 1 16 10,05 3,265 -0,349 0,243 -0,267 0,481
Factorul B 99 6 20 12,87 3,158 -0,067 0,243 -0,638 0,481
Factorul C 99 2 16 9,25 2,998 -0,117 0,243 -0,428 0,481
Factorul D 99 5 19 11,6 3,017 -0,058 0,243 -0,617 0,481
Factorul E 99 3 16 10,59 2,575 -0,344 0,243 -0,145 0,481
Factorul F 99 3 20 11,24 3,034 0,191 0,243 0,67 0,481
Factorul G 99 2 17 11,45 2,573 -0,413 0,243 0,93 0,481
Factorul H 99 2 20 10,79 3,205 -0,1 0,243 0,301 0,481
Factorul I 99 4 18 11,82 3,259 0,144 0,243 -0,658 0,481
Factorul J 99 4 18 11,82 3,259 0,144 0,243 -0,658 0,481
Factorul O 99 3 16 9,63 2,823 -0,037 0,243 -0,034 0,481
Factorul Q2 99 5 15 10,82 2,332 -0,007 0,243 -0,934 0,481
Factorul Q3 99 5 20 11,64 3,035 0,284 0,243 0,217 0,481
Factorul Q4 99 1 16 9,33 2,928 -0,199 0,243 0,16 0,481

28
6.2. Validarea ipotezelor

Ipoteza 1. Se presupune că există o relație între trăsăturile personalității și frecvența
consumului de alcool.
Tabel nr. 2 Personalitate – Frecvență consum alcool
Cât de des consumi alcool?
Factorul A Corelația Pearson (r) -,094
Prag de semnificație (p) ,356
N 99
Factorul B Corelația Pearson (r) -,032
Prag de semnificație (p) ,755
N 99
Factorul C Corelația Pearso n (r) -,157
Prag de semnificație (p) ,122
N 99
Factorul D Corelația Pearson (r) -,040
Prag de semnificație (p) ,692
N 99
Factorul I Corelația Pearson (r) -,092
Prag de semnificație (p) ,363
N 99
Factorul J Corelația Pearson (r) -,092
Prag de semnificație (p) ,363
N 99
Factorul Q2 Corelația Pearson (r) -,033
Prag de semnificație (p) ,745
N 99
Factorul Q3 Corelația Pearson (r) -,156
Prag de semnificație (p) ,124
N 99
Factorul Q4 Corelația Pearson (r) -,021
Prag de semnificație (p) ,833
N 99

În cazul corelării factorilor A – Schizotimie / ciclotimie , B – Inteligență , C – Stabilitate
emoțională , D – Temperament flegmatic / excitabil , I – Harria – premsia , J – Zeppia –
coasthenia , Q2 – Dependență de grup , Q3 – Sentiment de sine, Q4 – Tensiune ergică cu
variabila frecvenței consumului de alcool, se pot observa valențe negative ale coeficientului
Pearson, (factorul A – r=-,094; factorul B – r=-,032; factorul C – r= -,157; factorul D – r= -,040;
factorul I – r=-,092; factor ul J –r=-,092 ; factorul Q2 – r=-,033; factorul Q3 – r=-,156; factorul
Q4 – r=-,021). Aceste valențe negative denotă că între cele două variabile există o relație de
asociere negativă și indică o creștere invers proporțională între cele două. Analizând va lența

29
negativă a coeficienților rezultă că un adolescent care obține scoruri mari la trăsăturile de
personalitate menționate în tabel va consuma alcool mai rar.
Analizând pragurile de semnificație pentru fiecare factor din tabelul de mai sus, se poate
vedea că pragurile de semnificație sunt mai mari decât 0,05 (factorul A – p=,356; factorul B –
p=,755; factorul C – p=,122; factorul D – p=,692; factorul I – p=,363; factorul J –p=,363;
factorul Q2 – p=,745; factorul Q3 – p=,124; factorul Q4 – p=,833). Ac est lucru înseamnă că
relația negativă dintre factorii de personalitate de mai sus și frecvența consumului de alcool nu
este semnificativă statistic. În acest caz, ipoteza de la care am pornit – se presupune că există o
relație între trăsăturile personalit ății și frecvența consumului de alcool – nu se confirmă.

Tabel nr. 3 Personalitate – Frecvență consum alcool

Cât de des consumi alcool?
Factorul E Corelația Pearson (r) ,155
Prag de semnificație (p) ,125
N 99
Factorul F Corelația Pearson (r) ,180
Prag de semnificație (p) ,074
N 99
Factorul H Corelația Pearson (r) ,070
Prag de semnificație (p) ,491
N 99

În cazul corelării factorilor E – Dominanță , F – Expansivitate , H – Threctia – parmia cu
variabila frecvenței consumului de alcool, se p ot observa valențe pozitive ale coeficientului
Pearson, (factorul E – r=,155; factorul F – r=,180; factorul H – r= ,070). Aceste valențe pozitive
denotă că între cele două variabile există o relație de asociere pozitivă și indică o creștere direct
proporți onală între cele două. Analizând valența pozitivă a coeficienților rezultă că un adolescent
care obține scoruri mari la trăsăturile de personalitate menționate în tabel va consuma alcool mai
des. De exemplu, un adolescent cu un comportament agresiv, sigur de sine, dornic să se afirme,
ostil uneori, solemn, rebel și tenace va consuma alcool mai frecvent. Un adolescent visător,
plictisi t, introspectiv , taciturn , necomunicativ, egocentric va consuma mai rar alcool.
Analizând pragurile de semnificație pentru f iecare factor din tabelul de mai sus, se poate
vedea că pragurile de semnificație sunt mai mari decât 0,05 (factorul E – p=,125; factorul F –
p=,074; factorul H – p=,491). Acest lucru înseamnă că relația pozitivă dintre factorii de
personalitate de mai sus și frecvența consumului de alcool nu este semnificativă statistic. În acest
caz, ipoteza de la care am pornit – se presupune că există o relație între trăsăturile personalității și
frecvența consumului de alcool – nu se confirmă.

30
Tabel nr. 4 Personalitate – Frecvență consum alcool
Cât de des consumi alcool?
Factorul G Corelația Pearson (r) -,356**
Prag de semnificație (p) ,000
N 99
Factorul O Corelația Pearson (r) ,251*
Prag de semnificație (p) ,012
N 99

În cazul corelării factorului G – Forța supraeului , se poate observa o valență negativă a
coeficientului Pearson, (r=-,356). Această valență pozitivă denotă că între cele două variabile –
trăsătura personalității și frecvența consumului de alcool – există o relație de asociere negativă și
indică o creștere invers proporțională între cele două. Analizând valența negativă a coeficientului
rezultă că un adolescent care obține scoruri mari la această trăsătură va consuma alcool mai rar.
În cazul corelării factorului O – Încredere – neîncredere , se poate observa o valență
pozitivă a coeficientului Pearson, (r=,251). Această valență pozitivă denotă că între cele două
variabile – trăsătura personalității și frecvența consumului de alcool – există o relație de asociere
pozitivă și indică o creștere di rect proporțională între cele două. Analizând valența pozitivă a
coeficientului rezultă că un adolescent care obține scoruri mari la această trăsătură va consuma
alcool mai rar. De exemplu, un adolescent timid , care nu se simt e în siguranță, sunt grijuli u,
anxios, deprimat , cu un put ernic simț al datoriei, exigent cu sine, cu simptome fobice, solitar și
absorbi t de ceea ce î l preocupă va consuma alcool mai rar.
Analizând pragurile de semnificație pentru fiecare factor din tabelul de mai sus, se poate
vedea că pragurile de semnificație sunt mai mari decât 0,05 (factorul G – p=,000; factorul F –
p=,012). Acest lucru înseamnă că relațiile dintre factorii de personalitate de mai sus și frecvența
consumului de alcool sunt semnificative statistic. În acest caz, i poteza de la care am pornit – se
presupune că există o relație între trăsăturile personalității și frecvența consumului de alcool – se
confirmă.

Conform celor trei tabele de mai sus, ipoteza 1 ” Se presupune că există o relație între
trăsăturile personali tății și frecvența consumului de alcool”se confirmă doar pentru două trăsături
și anume pentru factorul G – Forța supraeului și O – Încredere – neîncredere , iar pentru celelalte
12 trăsături ale personalității nu se confirmă.

31
Ipoteza 2. Se presupune că există o relație între frecvența cu care părinții consumă alcool
și frecvența cu care adolescenții consumă alcool, că adolescenții preiau modele parentale cu
privire la frecvența consumul ui de alcool.

Cât de des consumă alcool părinții tăi? * C ât de des consumi alcool? Crosstabulation
Count
Cât de des consumi alcool? Total
niciodat ă rareori ocazional deseori
Cât de des consumă
alcool p ărinții tăi? niciodat ă 8 18 7 3 36
rareori 6 9 5 1 21
ocazional 6 7 11 0 24
deseori 3 6 7 2 18
Total 23 40 30 6 99

Chi-Square Tests
Value df Asymptotic Significance (2 -sided)
Pearson Chi -Square 9.083a 9 .430
Likelihood Ratio 10.344 9 .323
Linear -by-Linear Association 1.375 1 .241
N of Valid Cases 99

32
Analizând tabelul de mai sus, se poate observa un coeficient chi pătrat cu o valoare
pozitivă de 9.083 și o medie a probabilității cu o valoare de 10,344. Având în vedere că pragul de
semnificație este mai mare decât 0,05 (p=0,430), acest scor relevă că această ipoteză nu se
confirm ă. Datorită valenței pozitive a valorii coeficientului chi pătrat, se observă o relație între
frecvența cu care părinții consumă alcool și frecvența cu care adolescenții consumă alcool, în
sensul că adolescenții vor prelua patternul parental privind frecvența cu care părinții consumă
băuturi alcoolice.

Ipoteza 3. Se presupune că există o relație de asociere între frecvența cu care prietenii
consumă alcool și frecvența cu care adolescenții consu mă alcool, că adolescenții adoptă
comportamentele prietenilor ca să aparțină unui grup.

Cât de des consum ă alcool prietenii t ăi? * C ât de des consumi alcool? Crosstabulation
Count
Cât de des consumi alcool? Total
niciodat ă rareori ocazional deseori
Cât de des consumă
alcool prietenii t ăi? niciodat ă 6 7 0 1 14
rareori 0 4 3 0 7
ocazional 14 18 21 2 55
deseori 3 11 6 3 23
Total 23 40 30 6 99

Chi-Square Tests
Value df Asymptotic Significance (2 -sided)
Pearson Chi -Square 15.715a 9 .073
Likelihood Ratio 21.196 9 .012
Linear -by-Linear Association 4.200 1 .040
N of Valid Cases 99
a. 9 cells (56,3%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,42.

Analizând tabelul de mai sus, se poate observa un coeficient chi pătrat cu o valoare
pozitivă de 15.715 și o medie a probabilității cu o valoare de 21.196. Având în vedere că pragul
de semnificație este mai mare decât 0,05 (p=0, 073), acest scor relevă că această ipoteză nu se
confirm ă. Datorită valenței pozitive a valorii coeficientului chi pătrat, se observă o relație între
frecvența cu care prietenii consu mă alcool și frecvența cu care adolescenții consumă alcool, în
sensul că adolescenții vor adoptă comportamentele prietenilor ca să aparțină unui grup.

33
Ipoteza 4. Se presupune că există o relație negativă de asociere între programele de
prevenție a consumu lui de alcool și consumul de alcool de către adolescenți, programele de
preve nție având ca scop diminuarea consumului de băuturi alcoolice în rândul adolescenților.

În liceul tău, se desfășoară programe de prevenție a consumului de alcool? * Ai consumat
vreodată alcool? Crosstabulation
Count
Ai consumat vreodat ă alcool? Total
nu da
În liceul t ău, se desf ășoară
programe de preven ție a
consumului de alcool? Nu 4 24 28
Nu știu 2 14 16
Da 18 37 55
Total 24 75 99

Chi-Square Tests
Value df Asymp totic Significance (2 -sided)
Pearson Chi -Square 4.869a 2 .088
Likelihood Ratio 5.095 2 .078
Linear -by-Linear Association 3.960 1 .047
N of Valid Cases 99
a. 1 cells (16,7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 3,88.

34

În tabelul de mai sus, se poate vedea valoarea =4.869 pentru coeficientul chi pătrat și valoarea
=5,095 pentru media probabilității. Se observă și o valență pozitivă a pragului de semnificație
(p=0,088), ceea ce înseamnă că o dată cu creșterea numărului de p rograme de intervenție a
consumului de alcool, va crește și numărul adolescenților care consumă băuturi alcoolice.
Valoarea (0,088) este mai mare decât 0,05, ceea ce arată faptul că (p) este nesemnificativ statistic
și că ipoteza se infirmă.

35
CAPITOLUL 7. PLAN DE INTERVENȚIE

„Prevenirea, […]este un răspuns anticipat față de un eveni ment care se presupun a fi nociv”18.

Prevenția are două obiective mari:
1. Reducerea, și, eventual, eliminarea probabilității ca adolescenții să m ai consume alcool
2. Micșorarea posibilității de apariție a unor evenimente nocive ulterioare în legătură cu
consumul de alcool de către adolescenți .

Prevenirea consumului de alcool implică :
▪ observarea simptomelor specifice consum ului după ce sunt eli minate alte cauze care pot
modifica comportamentul adolescenților ;
▪ Informarea cu privire la efectele nocive asociate, pentru a adopta un comportament care să
împiedice consumarea băuturilor alcoolice .
Din cele trei tipuri de prevenție (primară, secunda ră și terțiară), acest plan de prevenție se
construiește folosind prevenția primară care constă în acțiuni de informare a adolescenților care
au participat la cercetarea corelațională cu privire la consecințele consumului de băuturi
alcoolice , în conștient izarea factorilor personali de risc, în angajarea prealabilă a adolescenților
în activități care să le satisfacă anumite trebuințe psihologice, anumite experiențe și anumite
sentimente de recompensă morală pentru ca, ulterior, să evite tentația de a consum a alcool sau
să reziste acesteia.
O primă strategie de prevenție a consumului de alcool în rândul adolescenților este
stimularea interesului acestora legat de consecințele consumului de alcool pe plan psihic, fizic și
social.
Pentru a le capta atenția ș i pentru a -i face să se simtă relaxați și într -un mediu mai informal,
este recomandat ca întâlnirea să înceapă cu o imagine captivantă, ori cu o poveste hazlie care să
aibă legătura cu consumul de alcool. După ce stabilim legătura, pot continua cu adresare a unei
întrebări sau un studiu de caz care să le stârnească interesul pentru tema abordată. Pentru a le
risipi neclaritățile și pentru a -i menține conectați, voi folos i exemple, analogii din viața reală, voi
folosi filmulețe cu cazuri reale sau interviuri cu adolescenți care au experimentat consecințe
grave ale consumului de alcool. Vor avea posibilitatea să ofere ei înșiși exemple din viața
personală sau a cunoscuților ca să clarifice sau să răspundă la întrebări legate de filmulețe sau de
alte curiozități . Toate povestirile expuse trebuie să aibă legătura cu tema întâlnirii și nu cu

18 Niță, Z.D., Chendea, C., Cișmilianu, M., Neagoe, A. M. (2018) Prevenirea consumului d e droguri la adolescenți
prin intervenții active în școală, Editura Catharsis, București, p. 49

36
băuturile alcoolice. ședința nu trebuie să se încheie cu o concluzie, ci trebuie să permită
programarea altor întâlniri și a discuțiilor ulterioare. Le voi da de căutat exemple de personalități
sau de vedete care au resimțit efectele negative ale consumului de alcool.
A doua strategie de prevenție este brainstorming -ul. Pornind de la prezentarea unui caz,
adolescenții vor fi invitați să se exprime ca să rezolve situația prezent ată. Singurul lucru pe care
nu au voie să îl facă este exprimarea ideilor într -un mod negativ sau într -un mod critic.
Voi nota toate ideile exprimate pe tablă în moduri cât mai variate și originale: cuvinte,
propoziții, colaje, imagini, pornind de la cele mai adecvate soluții sau de la idei originale. Voi
încuraja elevii să discute contradicțiile și riscurile pe care le sesizează.
Studiul de caz: un adolescent pe nume A.I. în vârstă de 17 ani are probleme la școală în clasa
a 10 a. Părinții lui muncesc fo arte mult și nu îi acordă timp suficient . Adolescentul în cauză a
intrat în grup de congeneri care consumă alcool în cantități mari. Din această cauză, a început să
absenteze mult de la școală și să petreacă din ce în ce mai mult cu prietenii lui.
Problem ele de dezbătut: ce sfaturi i -ar da adolescentului din studiul de caz? Cum ar încerca
să-l ajute pe A.I.? Cum ar reacționa ei în locul lui A.I.? Ce recomandări le -ar face părinților?
Cum văd ei că va decurge situația adolescentului din studiu?

A treia înt âlnire cu grupul țintă va avea ca subiect ”Presiunea grupului” și jocul de rol.
Pentru a le capta atenția, le explic faptul că oamenii simt nevoia să facă parte dintr -un grup
să iubească, să se simtă iubiți și să coopereze cu cei din jur; că, pentru adole scenți, această
nevoie se împlinește prin apartenența și conformarea la un grup. Grupul din care aleg să facă
parte le vor influența comportamentele personale, normele și atitudinile și vor dezvolta anumite
reguli pe care membrii grupului trebuie să le res pecte. Ca urmare a presiunii grupului de a
respecta regulile ca să fie acceptat în grup, adolescentul poate adopta comportamente negative
precum fumatul, consumul de alcool sau de droguri.
În urma acestei prezentări, le voi adresa întrebări pentru a dezba te cu ei situații în care au
simțit personal presiunea grupului sau povestiri de ale prietenilor lor.
Exemple de întrebări: Îți poți imagina o situație în care prietenii tăi au o influență asupra
alegerilor și deciziilor tale? De exemplu : alegi să mergi la școală cu bicicleta, mașina, autobuzul
sau pe jos doar pentru că asta fac și ei ? În urma aderării la un grup, ce fel de haine porți , ce fel de
muzică asculți, cum vă petreceți timpul liber, in ce locuri mergeți împreună ? Ce fel de
adolescenți sunt în gr upul tău de prieteni?
Pentru a fi acceptat într -un grup de colegi, ai făcut ceva care crezi că este greșit? Exemple:
un comportament rău cu alți prieteni, fumat, chiulit, mințit prietenii sau părinții.

37
În partea a doua, vom organiza un joc de rol, în care doi voluntari vor interpreta cum se
comportă un grup și modul în care acesta nu ar trebui să fie definit și cum se comportă alt grup și
modul în care acesta ar trebui să fie definit.
Perechea trebuie să iasă din cameră, iar, la întoarcere, va căuta să se integreze într -unul din
dintre cele două grupuri formate în absența ei. Un grup se numește „grupul conformist” care
impune reguli și criterii pentru integrarea posibililor membri. Celălalt grup se numește ”grupul
deschis” și nu are nicio regulă pentru acce ptarea și integrarea membrilor.
”Grupul conformist” trebuie să aleagă și să stabilească un criteriu concret precum: „Membrii
trebuie să fie deosebiți, nu prea politicoși și trebuie să știe numele a trei cântăreți populari”, sau
„membrii trebuie să știe re zultatele unor meciuri din ultimul week -end”19.
Pentru a semnaliza acceptarea perechii aflate în afara clasei, atât grupul conformist, cât și
grupul deschis trebuie să îi ia de mână pe cei doi .
Cei doi elevi care au reintrat în clasă trebuie să afle crite riul de acceptare prin întrebări
închise.
Al doilea joc de rol constă în repetarea primului scenariu cu doi voluntari noi. Diferența
majora este că acum, ambele grupuri vor avea criterii de acceptare în grup.
La finalul celor două jocuri de rol, voluntari i au posibilitatea să povestească cum s -au simțit
și cum au perceput ei situația. Pentru a le fi mai ușor, le adresez întrebări precum: ” Cum a fost
experiența prin care ai trecut referitor la părerile și gândurile tale? Cum ți -ai susținut părerea în
cadru l piesei? Ce suge stii ale grupurilor ai adoptat? Cum ți s -a părut rolul: greu sau ușor? Cum ai
făcut față situației? Ce înseamnă pentru grup și pentru elevi încercarea de a face parte dintr -un
grup? Ce posibilități au elevii de a face parte dintr -un grup ș i cum pot face față excluderii? Cum
ne afectează izolarea (de exemplu, cum afectează încrederea de sine)? Care este responsabilitatea
grupului, atunci când acesta dec ide să nu integreze pe cineva? Ce ați face pentru a deveni parte a
unui grup? Dacă aveți o pțiunea de a fi parte a unui grup, pe baza căror aspecte ați decide?”20

19 Niță, Z.D., Chendea, C., Cișmilianu, M., Neagoe, A. M. (2018) Prevenirea consumului de droguri la adolescenți
prin intervenții active în școală, Editura Catha rsis, București, p. 66
20 Niță, Z.D., Chendea, C., Cișmilianu, M., Neagoe, A. M. (2018) Prevenirea consumului de droguri la adolescenți
prin intervenții active în școală, Editura Catharsis, București, p. 66

38
Capitolul 8. Concluzii și discuții

Lucrarea prezentă este un demers prin care am încercat să demonstrez că atitudinea
adolescenților față de consumul de alcool este influențată de personalitate, de factorii
psihosociali precum mediul familial, mediul social, programele de prevenție organizate în cadrul
liceului sau în cadrul comunității din care provine.
Tema aleasă pentru cercetare este utilă în înțelegerea cauzelor care determ ină consumarea
băuturilor alcoolice de către adolescenți și a modului în care familia, prietenii și alți agenți ai
socializării contribuie la formarea și adoptarea comportamentelor de risc. Aceste comportamente
de risc pot avea efecte multiple, pe mai mult e niveluri, atât pe termen scurt, cât și pe termen
lung.
Rezultatele ob ținute au demonstrat că nu există relații de asociere între frecvența cu care
adolescenții consumă alcool și programele de prevenție derulate în liceu sau între frecvența cu
care adole scenții consumă alcool și frecvența cu care părinții sau prietenii consumă băuturi
alcoolice. Aceste rezultate se datoreaz ă unor erori ale modalitatii de testare precum: teste prea
lungi ( Chestionarul HSPQ are 142 de itemi), absența limitei de timp , demoti varea participan ților,
oferirea unor r ăspunsuri dezirabile social, perioada în care au fost administrate aceste teste –
epidemia globală, starea de urgență și modul în care au fost administrate – au fost administrate
on-line fără ca participanții să benefi cieze de îndrumare sau de eventuale clarificări .
Pe langa aceste erori de aplicare a testelor, am identificat ș unele limite care pot deveni
directii noi pentru cercetare. Una dintre limite care ar trebui luat ă in considerare pe viitor ar fi un
număr mai mare de participan ți. Volumul mic de participan ți se datoreaz ă perioadei în care au
fost administrate testele și anume în perioada școlii on -line, a epidemiei globale și a stării de
urgență când elevii nu prezentau motivare și interes în completa rea instru mentelor de cercetare .
O a doua limit ă ar fi absen ța compara ției frecvenței consumului de alcool între b ăieți și
fete, nu s -au analizat diferen țele frecvenței dintre cele dou ă grupuri . În cazul cercet ării de fa ță, au
participat mai multe fete dec ât băieți, iar rezultatele ar fi fost neconcludente , biasate . Literatura
de specialitate identific ă faptul că băieții consumă alcool mai mult și mai des decât fetele .
După cum se observă, tema aleas ă pentru cercetare este complex ă și lasă loc liber pentru
alte st udii care pot nu numai să ofere o în țelegere mai deplină asupra atitudinii adolescen ților față
de alcool, dar și asupra factorilor psihosociali care contribuie la apariția comportamentelor de
risc în rândul adolescenților .

39
Anexa 1 .

Chestionar date socio -demografice

1. Sex:

○ Feminin
○ Masculin

2. Vârsta
………………

3. Mediul social
○ Urban
○ Rural

4. Numărul membrilor familiei tale
……………………………………………………..

5. Ordinea nașterii în cazul în care ai frați sau suro ri
……………………………………………………..

40
Anexa 2.
Chestionarul de personalitate HSPQ

1. Ați înțeles instrucțiunile?
A. da
B. nu sunt sigur
C. nu

2. În timpul unui picnic (plimbare la iarbă verde) preferați să petre ceți un timp:
A. mergând singur prin pădure
B. nu știu
C. jucându -vă cu ceilalți

3. Când îți așterni gandurile și sentimentele personale:
A. iți place să vorbești despre tine insuți
B. nu știu
C. preferi să păstrezi secrete unele dintre ele

4. Când faci vreo gafă, te simți atât de stânjenit încât ai vrea să te înghită pământul ?
A. da
B. poate
C. nu

5. Ți se pare ușor să păstrezi un secret pasionant?
A. da
B. uneori
C. nu

6. În comparație cu alții, iei decizii:
A. cu greutate
B. potrivit
C. foarte ușor

7. Când lucrurile nu merg bine și ești agasat, crezi că trebuie:
A. să râzi (să te amuzi)

41
B. să -ți păstrezi calmul
C. să le dai importanță

8. Dacă părerile prietenilor diferă de ale tale, eviți să le spui că ale tale sunt mai juste pentru a nu
le nărui s entimentele?
A. da
B. uneori
C. nu

9. În clasă, râzi impreună cu amicii, mai mult decât alții?
A. da
B. poate
C. nu

10. Ești căutat în colectiv?
A. da, mult
B. oarecum
C. nu

11. Care din expresiile următoare te caracterizează cel mai bine?
A. un șef în care poți avea încredere
B. un om obișnuit
C. o persoană încântătoare, agreabilă

12. Simți uneori, înainte de a merge la o petrecere sau într -o vizită, că nu ai chef să te duci?
A. da
B. poate
C. nu

13. Când ești mânios pe cineva, crezi că este mai bine ca persoana respectivă să știe?
A. da
B. poate
C. nu

42
14. Când colegii iți fac o farsă, te amuzi împreună cu ei?
A. da
B. poate
C. nu

15. Te gândești, uneori, că oamenii sunt atât de proști încât nu te poți încrede în ei?
A. da
B. poate
C. nu

16. Poți s ă-ți dezvălui propriile sentimente , de exemplu, dacă ești obosit sau plictisit de cineva?
A. da
B. poate
C. nu

17. Crezi că ai putea deveni, în viitor, o persoană cunoscută, celebră?
A. da
B. poate
C. nu

18. Când ți s -au acordat note mai mari ca de obice i, ai impresia că s -a înșelat profesorul?
A. da
B. poate
C. nu

19. Ai prefera să fii:
A. un actor de cinema
B. nu știu
C. un medic

20. Ai impresia că viața a fost pentru tine mai fericită dec ât pentru alții?
A. da
B. poate
C. nu

43
21. Îți este at ât de nepl ăcut să -ți amintești de o glumă (farsă) care ți s -a făcut î ncât n-o poți
povesti altora?
A. da
B. uneori
C. nu

22. Ți -a plăcut să joci piese de teatru, la școală?
A. da
B. nu sunt sigur
C. nu

23. “ Împăcare” este sinonim cu:
A. reparare
B. compromis
C. re conciliere

24. “Adevărat” este opus lui:
A. fantezist
B. fals
C. negativ

25. înțelegi relativ ușor tot ce citești pentru școală?
A. da
B. deseori
C. nu

26. Te deranjează sc ârțâitul cretei pe tablă?
A. da
B. uneori
C. nu

27.C ând ți se întâmplă ceva, te înfurii pe cei vinovați înainte de a te g ândi ce s -ar putea face?
A. adesea
B. uneori
C. rar

44
28. C ând vei termina școala, ți -ar plăcea:
A. să desfășori o activitate prin care să -ți dob ândești mulți prieteni, chiar dacă vei avea mai
puțini bani
B. nu știu
C. să c âștigi mulți bani

29. Îți face rău să mergi în peșteri întunecoase sau să urci la mari înălțimi?
A. da
B. uneori
C. nu

30. Ești întotdeauna gata să demonstrezi oricui că ești capabil să faci tot at ât de mult bine ca
ceilalți oameni?
A. da
B. poate
C. nu

31. Îți place să atragi atenția celorlalți să respecte regulile și normele sociale?
A. da
B. uneori
C. nu

32. Poți să te adresezi unui grup de persoane străine fără să te b âlbâi și fără să -ți vină greu să te
exprimi?
A. da
B. poate
C. nu

33. Te tu lbură anumite tipuri de filme?
A. da
B. poate
C. nu

34. Ți -ar plăcea mai mult să asiști la un meci de box dec ât la un spectacol de dans?
A. da

45
B. poate
C. nu

35. Dacă cineva nu a fost amabil cu tine, cauți , totuși , o altă ocazie să i te adresezi?
A. da
B. poate
C. nu

36. Ai uneori impresia că nu ești capabil să faci nimic valoros?
A. da
B. poate
C. nu

37. În timpul primului an de școală , ai plecat de multe ori la școală fără ca mama să ți -o ceară?
A. da
B. poate
C. nu

38. Te simți bine și mai liniștit când ieși la plimbare cu un grup de prieteni (dec ât singur)?
A. da
B. uneori
C. nu

39. Ceilalți te consideră o persoană pe care poți , întotdeauna , conta pentru a realiza sarcinile cu
exactitate și metodic ( îngrijit)?
A. da
B. poate
C. nu

40. Dacă cineva pune muzică zgomotoasă în timp ce tu incerci să lucrezi, poți să continui?
A. da
B. poate
C. nu

46
41. Când ai bani de buzunar, preferi să -ți cumperi:
A. un disc cu muzică de dans la modă
B. nu știu
C. o carte care arată cum să câștigi mulți bani

42. Te si mți ofensat dacă cineva îți împrumută lucrurile fără să întrebe?
A. da
B. poate
C. nu

43. “Ferm” reprezintă contrariul (antonimul) lui:
A. dur
B. amabil
C. moale

44. “Bogat” este față de “bani” ceea ce “trist” este față de:
A. “necazuri”
B. “prieteni”
C. “locuri”

45. Ești întotdeauna de acord cu părinții, frații și surorile?
A. da
B. poate
C. nu

46. Dacă prietenii te lasă în afara preocupărilor lor:
A. te gândești că greșesc
B. indecis
C. te simți jignit și te înfurii

47. Sunt persoane care te consider ă nepăsător și neglijent, deși tu știi că nu este adevărat?
A. da
B. poate
C. nu

47
48. Ai spus vreodată părinților că unii profesori sunt prea în vârstă pentru a -i înțelege pe tineri?
A. da
B. poate
C. nu

49. Ai prefera să fii:
A. cel mai popular din școal ă
B. nu știu
C. cel care are cele mai bune note

50. Într -un grup de persoane, ești, în general, cel care face glume și povestește întâmplări hazlii?
A. da
B. poate
C. nu

51. Suporți în general, cu calm, pe oamenii care vorbesc prea repede sau prea rar?
A. da
B. uneori
C. nu

52. Ești sensibil la ofense?
A. da
B. poate
C. nu

53. Într -o piesă de teatru, ți -ar plăcea să joci rolul unui profesor de artă celebru sau cel al unui
corsar curajos?
A. da
B. poate
C. nu

54. Ce curs ai prefera să urmezi?
A. matemat ică aplicată
B. nu știu
C. o limbă străină sau teatru

48
55. Ai prefera să -ți petreci timpul liber:
A. singur, cu o carte sau o colecție de timbre?
B. nu știu
C. lucrând sub coordonarea altora într -o acțiune colectivă?

56. Ai impresia că progresezi în activi tatea ta și că faci tot ce se așteaptă de la tine?
A. da
B. poate
C. nu

57. Ți se întâmplă să fredonezi melodii la modă?
A. da
B. poate
C. nu

58. Când se lansează o nouă modă în îmbrăcăminte sau muzică:
A. o urmezi imediat și în mod prelungit?
B. nu știu
C. aștepti înainte de a hotărî

59. Îți place să fii o persoană remarcată de ceilalți oriunde și oricând?
A. da
B. poate
C. nu

60. Ai impresia că -ți sunt satisfăcute majoritatea dorințelor?
A. da
B. poate
C. nu

61. Când citești un roman de aventuri:
A. ești neliniștit întrebându -te dacă se va sfârși bine
B. nu știu
C. îți face plăcere oricum se va desfășura acțiunea

49
62. Prinzi repede ritmul unui dans sau al unei melodii?
A. da
B. uneori
C. nu

63. “Soare este față de “a lumina” așa cum este “barcă” față de:
A. a ancora
B. a pluti
C. a merge

64. Dacă mama lui Ion este sora tatălui meu, tatăl lui Ion este:
A. tatăl meu
B. fratele meu
C. unchiul meu

65. Îți faci adesea planuri de care te entuziasmezi, pentru a -ți da seama apoi că nu se pot realiza?
A. da
B. după împrejurări
C. nu

66. Poți să lucrezi concentrat fără să fii deranjat de zgomotele puternice din jur?
A. da
B. poate
C. nu

67. Îți amintești adesea de unele întâmplări pe care le -ai trăit gândind că nu ești de acord cu ce s –
a intamplat și că ai a cționa altfel în prezent?
A. da
B. poate
C. nu

68. Preferi ca profesorii să -ți spună cum să rezolvi problemele tale?
A. da
B. poate
C. nu

50
69. Ai prefera ca, în viitor, să desfășori o muncă:
A. regulată și fără riscuri, chiar dacă ar fi o muncă fizică grea
B. nu știu
C. care să fie plină de schimbări și de contacte cu oamenii activi

70. În activitățile grupei ce preferi?
A. să conduci
B. calea de mijloc
C. să execuți, să fii drept

71. Dacă ai găsi alt elev (coleg) dispus să facă ceea ce ți s -a cerut ție:
A. i-ai cere să te lase pe tine să termini
B. nu știu
C. l-ai lăsa să continue el până când profesorul ar veni să hotărască

72. Poți să lucrezi la fel de bine când ești privit fără să faci greșeli?
A. da
B. poate
C. nu

73. Când privești o piesă de teatru cu conținut tragic:
A. ți-e greu să -ți reții lacrimile
B. calea de mijloc
C. îți spui că nu este real

74. Ai prefera să petreci o după -amiază la marginea unui lac:
A. asistați la o cursă de schi nautic
B. nu știu
C. plimbându -te pe mal cu un prieten

75. Când te afli într -un grup, îți place să:
A. te bucuri în compania prietenilor
B. nu știu
C. observând ceea ce se întamplă

51
76. În școală, pentru ce schimbări ai opta?
A. repartizarea celor rămași în urmă în clase speciale
B. nu știu
C. desființarea unor p edepse inutile

77. Când treburile îți merg minunat:
A. sari în sus de bucurie
B. nu știu
C. te bucuri în sinea ta, fiind, în aparență, calm

78. Ai prefera să fii:
A. constructor de pod;
B. nu știu
C. angajat al unui circ ambulant

79. Când te enervează c eva, crezi că e mai bine:
A. să -ți ții cumpătul până când te calmezi
B. nu știu
C. să țipi pentru a te descărca

80. Spui uneori prostii numai pentru a vedea ce zic ceilalți?
A. da
B. poate
C. nu

81. Când ai jucat prost într -o partidă:
A. îți spui “n -a fost decât un joc”
B. nu știu
C. te înfurii și te consideri un dobitoc

82. Schimbi drumul pentru a evita străzile și autobuzele aglomerate?
A. da
B. poate
C. nu

52
83. “În mod obișnuit” are același sens cu:
A. uneori
B. totdeauna
C. în general

84. Dacă toți brazii sunt conifere și toate coniferele sunt arbori cu frunze persistente, care din
afirmațiile următoare sunt adevărate?
A. toți brazii au frunze persistente
B. toți arborii cu frunze persistente sunt brazi
C. toate coniferele sunt brazi

85. Ești convin s că ai realizat ceea ce ceilalți așteaptă de la o persoană de vârsta ta?
A. da
B. poate
C. nu

86. Dacă ți se întâmplă să spargi sau să strici ceva fără voia ta, îți păstrezi totdeauna calmul?
A. da
B. poate
C. nu

87. Când colegii tăi devin prea gălăgioș i, le ceri să vorbească mai încet?
A. adesea
B. uneori
C. rar

88. Într -o excursie cu naturaliștii, găsești mai amuzant:
A. să prinzi păsări pentru a le conserva la colecție
B. nu știu
C. să faci fotografii artistice sau picturi ale păsărilor în zbor

89. Ai prefera:
A. să citești romane de aventuri extraordinare
B. nu știu
C. să ți se ăntâmple în realitate ceva extraordinar

53
90. Îți indeplinești sarcinile fără ezitare în mod regulat?
A. rar
B. uneori
C. totdeauna

91. Cu oamenii cărora le trebuie mult timp să răspundă la o întrebare:
A. ai răbdare, îi aștepți să termine
B. uneori
C. încerci să -i grăbești, te impacientezi

92. Te simți uneori neliniștit de anumite situații chiar dacă știi că nu sunt periculoase deloc?
A. da
B. poate
C. nu

93. Poți face față orelor de clasă fără să fii nervos și incomodat?
A. da
B. poate
C. nu

94. Ce preferi să vizionezi dacă ai o seară liberă?
A. o cursă automobilistică
B. nu știu
C. un spectacol muzical în aer liber

95. Te -ai gândit vreodată ce ai face dacă ai rămâne singu ra persoană de pe planetă?
A. da
B. nu sunt sigur
C. nu

96. Cel mai adesea când trebuie să stai la coadă:
A. aștepți răbdător
B. nu știu
C. te agiți și renunți

54
97. Ți -ai dori să poți fi mai puțin preocupat și mai puțin îngrijorat de situația ta școlară?
A. da
B. poate
C. nu

98. Ți -e puțin teamă de fulgere, ca tuturor oamenilor?
A. da
B. poate
C. nu

99. I-ai sugerat deja dirigintelui un nou subiect de discuții în clasă?
A. da
B. poate
C. nu

100. Cum preferi să -ți petreci timpul în pauza dintre lecții:
A. jucând cărți
B. nu știu
C. făcând mici lucruri utile

101. Când mergi pe o stradă liniștită și întunecată, ai adesea impresia că ești urmărit?
A. da
B. poate
C. nu

102. Când discuți cu colegii de clasă, te jenezi să le mărturisești impresiile tale intim e?
A. da
B. uneori
C. nu

103. Când cunoști un nou grup de colegi:
A. ai impresia că -ți sunt cunoscuți cu toții
B. așa și așa (indecis)
C. îți trebuie timp pentru a te obișnui cu ei

55
104. Dintre următoarele cinci cuvinte: “mai ales”, “cu plăcere”, “în spec ial”, “în majoritate”, “în
mod deosebit”, “în particular”, cel care nu se potrivește este:
A. mai ales
B. cu plăcere
C. în particular

105. Te simți uneori fericit, iar alteori deprimat, fără motiv?
A. da
B. nu știu
C. nu

106. Când lumea râde și vorbește în jurul tău în timp ce tu asculți la radio sau privești la TV:
A. poți să asculți fără să te deranjeze
B. aproximativ
C. te enervezi și îi rogi să tacă

107. Dacă faci o gafă întâmplător, în compania unui prieten, rămâi mult timp rușinat și uiți greu?
A. da
B. poate
C. nu

108. Ești considerat de prieteni descurcăreț și perseverent în situațiile care te privesc?
A. da
B. poate
C. nu

109. Ești mai degrabă:
A. o persoană care gandește
B. indecis
C. o persoană care acționează

110. Cheltui cea mai mare parte a banilor de buzunar pentru distracții (în loc să privești în
viitor)?
A. da
B. poate

56
C. nu

111. Ceialți se contrapun adesea în calea realizărilor tale?
A. da
B. poate
C. nu

112. Cum te apreciezi tu însuți?
A. ca un om morocănos
B. potrivit
C. vesel, ag reabil, simpatic

113. La școală, ai impresia că profesorii:
A. țin seama de persoana ta
B. nu știu
C. nu te bagă în seamă

114. Ești interesat de:
A. multe lucruri
B. aproximativ
C. unul sau două lucruri importante

115. Ai adesea neplăceri spunând priete nilor care vor să se distreze:
A. “hai să mergem”
B. nu sunt sigur
C. “prefer să nu mă asociez cu voi”

116. Când erai mai mic, te așteptai ca cei mari:
A. să fie mai drăguți și mai plini de grijă cu tine
B. nu știu
C. să fie mai duri și mai severi față de tine

117. Ți se pare simplu să te prezinți singur unei persoane importante?
A. da
B. poate

57
C. nu

118. Crezi că cei care fac parte din conducerea clasei, iau adesea decizii mai nepotrivite decât ar
face-o o singură persoană, sau că le trebuie prea mult t imp pentru a decide?
A. da
B. poate
C. nu

119. În mod obișnuit:
A. acționezi așa cum crezi tu că este bine
B. nu știu
C. faci ca ceilalți

120.Faci uneori lucruri rușinoase chiar dacă nu ești aprobat?
A. da
B. poate
C. nu

121. Când cineva nu este de păre rea ta:
A. il lași să termine ce are de spus
B. nu sunt sigur
C. ai tendința de a -l întrerupe înainte de a sfârși

122. Ai prefera să trăiești:
A. într -o pădure numai cu cântecul păsărelelor
B. nu știu
C. în colțul unei străzi foarte animate, unde se întam plă o sumedenie de lucruri

123. Când clasa voastră are un nou profesor, reușește destul de repede să -ți rețină numele?
A. da
B. poate
C. nu

58
124. Reține aceste cinci cuvinte: dedesubt, deasupra, alături, în spate, între. Cel care nu se
potrivește cu cel elalte cuvinte este:
A. dedesubt
B. între
C. alături

125. Dacă cineva îți cere să faci o muncă nouă și grea:
A. ești mulțumit și îi arăți de ce ești în stare
B. aproximativ
C. ți-e teamă să nu strici tot

126. Când ridici mâna pentru a răspunde la o între bare în timpul lecției, te stimulează dacă ridică
mâna și alții?
A. uneori
B. nu prea
C. deloc

127. La școală, ai prefera să fii:
A. bibliotecarul care veghează asupra cărților de lecturi
B. nu știu
C. căpitanul unei echipe sportive

128. La aniversarea ta, ai prefera să:
A. ți se ceară parerea cu scopul de a -ți alege cadoul pe care ți -l dorești
B. nu știu
C. ai plăcerea de a primi un cadou care să fie o surpriză?

129. Ești atent să nu rănești sau să nu faci să sufere pe cineva chiar și în glumă?
A. da
B. poate
C. nu

130. Dacă lucrezi în clasă în grupe mici, preferi:
A. să circuli pentru a duce bilete de la unul la altul
B. nu știu

59
C. te mărginești să arăți celorlalți cum să rezolve o problemă grea

131. Te gândești pentru a fi sigur că ai dreptate înain te de a lua cuvântul în clasă?
A. totdeauna
B. în general
C. de obicei

132. Ți -e atât de teamă de consecințe, încât eziți să iei hotărari într -o direcție sau alta?
A. deseori
B. uneori
C. niciodată

133. Sunt perioade când te simți total epuizat?
A. rareo ri
B. câteodată
C. deseori

134. Când un prieten bun preferă compania altuia într -o anume imprejurare:
A. îi reproșezi că te -a neglijat
B. indecis
C. consideri că este pur și simplu dreptul lui să hotărască

135. La țară, ți -ar plăcea:
A. să participi cu c lasa la un picnic la iarbă verde
B. nu știu
C. să cunoști diferite specii de arbori din pădure

136. În colective, adesea:
A. nimeni nu -ți împărtășește părerea
B. nu știu
C. ești de acord cu grupul

137. Sentimentele tale sunt atât de intense încât ai senz ația că explodezi?
A. adeseori
B. uneori

60
C. foarte rar

138. Ce fel de prieteni ai dori, aceia care:
A. te pot influența și dirija
B. nu știu
C. sunt serioși și gravi

139. Dacă nu ai fi om, ai prefera să fii
A. un vultur pe un munte îndepărtat
B. nu știu
C. o focă în mijlocul unei colonii de foci pe malul mării

140. Te gândești că pentru a fi bine crescut trebuie să știi să -ți controlezi sentimentele?
A. da
B. poate
C. nu

141. Ai necazuri cu nervii, chiar dacă știi că nu au mare importanță?
A. da
B. poat e
C. nu

142. Ești sigur că ai răspuns la toate întrebările?
A. da
B. poate
C. nu

61
Anexa 3.
Interviul

1. Ai mai participat la studii de caz legate de consumul de alcool în rândul
adolescenților?
2. În liceul tău, se desfășoară programe de prevenț ie a consumului de alcool?
3. Ce părere ai despre măsurile de prevenție a consumului de alcool care se desfășoară în liceu?
4. De ce crezi că adolescenții consumă alcool?
5. Îmi poți enumera câteva avantaje și dezavantaje a consumului de alcool?
6. Ai cons umat vreodată alcool?
7. Îți place să consumi alcool? Dacă da, cât de des?
8. Ce fel de băuturi alcoolice consumi de obicei? Cum te simți după ce bei?
9. Ai avut întâmplări neplăcute legate de consumarea alcoolului? Îmi poți povesti?
10. În ce situații sim ți nevoia să consumi alcool?
11. În familia ta, părinții consumă alcool? Dacă da, cât de des?
12. Colegii, prietenii tai consumă alcool? Dacă da, cât de des?

62
Anexa 4
Chestionarul AUDIT

1. De câte ori ați consumat băuturi alcoolice în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – o dată pe lună sau mai puțin
2 – de 2-4 ori pe lună
3 – de 4 și peste 4 ori pe săptămână

2. Câte unități alcoolice ați consumat într -o zi (în medie), atunci când ați folosit băuturi
alcoolice?
0 – între 1-2 unități
1 – între 3 -4 unități
2 – între 5 -6 unități
3 – între 7 -9 unități
4 – 10 și peste 10 unități

3. De câte ori ați consumat mai mult de 6 unități de alcool pe zi?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lun ă
2 – o dată pe lună
3 – o dată pe lună
4 – zilnic sau aproape zilnic

4. De câte ori v -ați apucat de băut alcool și nu v -ați mai putut opri?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic

5. De câte ori nu v -ați putut îndeplini o bligațiile zilnice (la locul de muncă, familiale etc.)
din cauza băuturii, în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună

63
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic

6. De câte ori ați simțit nevoia să luați o gură de a lcool (o dușcă) dimineața, pentru a
depăși starea de mahmureală, în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic

7. De câte ori ați avut, în ultimul an, un sentiment de remușca re sau vinovăție după
consumul de băuturi alcoolice?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic

8. De câte ori, în ultimul an de zile, vi s -a întâmplat să nu vă amintiți ce s -a petrecut cu
dumne avoastră în noaptea trecută, datorită consumului de alcool?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic

9. Ați fost implicat în accidente (rutiere, la locul de muncă etc.) datorită faptului că aț i
consumat băuturi alcoolice?
0 – Nu
2 – Da, dar mai demult
4 – Da, în anul trecut

64
10. O rudă, un prieten sau un medic s -au arătat îngrijorați de consumul dumneavoastră de
alcool sau vi s -a sugerat să întrerupeți consumul de alcool?
0 – Nu
2 – Da, dar nu în ultimul an de zile
4 – Da, în ultimul an de zile

65
Bibliografie

Castillo, K. (2009), The Causes That Lead Teenagers to Drug and Alcohol Abuse, GRIN
Verlag
Dr. Mi reștean, I. M. 2009, Identificarea și cuantificarea riscului specific pentru sănătate
generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar,
comportament sexual, activitate fizică, comportament agresiv). Centrul Regional de Săn ătate
Publică Cluj
Lupas, A. (2017) Socialization and functionality of society. Journal of Romanian Literary
Studies, Arhipelag XXI Press, Issue no 12/2017, 255 -260
McClain, D. (2019). Child development. Ed – Tech Press, UK
Miller -Slough, R. L., & Dunsmor e, J. C. (2016). Parent and Friend Emotion Socialization
in Adolescence: Associations with Psychological Adjustment. Adolescent Research Review,
1(4), 287 -305
National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (U.S.), (2002) Alcohol Research &
Health: The Journal of the National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, Volume 26,
Editions 1 -4, Public Health Service, National Institutes of Health, USA
Spear L. P. (2002). Alcohol's effects on adolescents. Alcohol research & health : the
journal of the Nati onal Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, 26(4), 287 –291
Clinciu, I. A., (2018) Consiliere psihologică în domeniul clinic, Editura Universității
Transilvania, Brașov
Niță, Z.D., Chendea, C., Cișmilianu, M., Neagoe, A. M. (2018) Prevenirea consumului de
droguri la adolescenți prin intervenții active în școală, Editura Catharsis, București
Webografie

https://britishschoolquito.edu.ec/images/alcohol_and_teenagers.pdf
https://explorable.com/socialization
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/upload s/2014/12/SINTEZA.YRBSS_.2009.pdf
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2016/01/PLIANT -TINERI -2019.pdf
https://opentextbc.ca/introductiontosociology/chapter/chapter5 -socialization/
https://psychology.jrank.org/pages/596/Socialization.html
https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/aa37.htm
https://www.alcohol.org/teens/binge -drinking/
https://www.britannica.com/science/socialization

66
https://www.medlife.ro/articole -medicale/efectele -consumului -de-alcool -in-adolescenta.html
https://www.medlife.ro/a rticole -medicale/efectele -consumului -de-alcool -in-adolescenta.html
https://www.talkitoutnc.org/underage -drinking/causes -teen-drinking/
https://www.ptsdjournal.com/posts/11 -negative -effects -of-lack-of-socializing/
https://psychology.jrank.org/pages/596/Soc ialization.html
https://explorable.com/socialization
https://courses.lumenlearning.com/boundless -sociology/chapter/the -role-of-socialization/
https://courses.lumenlearning.com/cochise -sociology -os/chapter/adolescent -socialization/
https://courses.lumenlear ning.com/suny -hccc-ss-152-1/chapter/social -development/
https://www.education.gov.gy/web/index.php/parenting -tips/item/1752 -why-are-parents –
such-a-powerful -agent -of-socialization
http://www.umfcv.ro/CCOP -alcoolism -audit
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/N BK65484/
https://adrianadicu.wordpress.com/category/interventia -psychoterapeutica -in-alcoolism –
2oo5/
https://www.helpguide.org/articles/anxiety/therapy -for-anxiety -disorders.htm
https://www.medichub.ro/reviste/psihiatru -ro/interventii -psihosociale -in-tulbu rarile -legate –
de-consumul -de-alcool -dependenta -si-consumul -abuziv -id-1912 -cmsid -66
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK64942/
https://www.continuingedcourses.net/active/courses/course091.php
https://www.medichub.ro/reviste/psihiatru -ro/interventii -psihos ociale -in-tulburarile -legate –
de-consumul -de-alcool -dependenta -si-consumul -abuziv -id-1912 -cmsid -66
https://kuscholarworks.ku.edu/bitstream/handle/1808/25368/Hajovsky_ku_0099D_14244_D
ATA_1.pdf?sequence=1