Conf. univ. dr. Corina Michaela Loren ț a Predescu Absolvent: Grabovschi A. Andrei-Ioan Bucure ș ti 2020 MINISTERUL EDUCA [606438]

MINISTERUL EDUCA
Ț
IEI
Ș
I CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NA
Ț
IONALĂ DE EDUCA
Ț
IE FIZICĂ

Ș
I SPORT

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

Coordonator
ș
tiin
ț
ific:

Conf. univ. dr. Corina Michaela Loren
ț
a Predescu

Absolvent: [anonimizat]

2020

MINISTERUL EDUCA
Ț
IEI
Ș
I CERCETĂRII

UNIVERSITATEA NA
Ț
IONALĂ DE EDUCA
Ț
IE FIZICĂ

Ș
I SPORT

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE

Particularită
ț
i ale tratamentului kinetic în

afec
ț
iunile post-traumatice ale mâinii la persoanele

cu meserii ce implică precizie manuală

Coordonator
ș
tiin
ț
ific:

Conf. univ. dr. Corina Michaela Loren
ț
a Predescu

Absolvent: [anonimizat]

2020

Planul lucrării

Capitolul I – Introducere
3

1.1. Gradul de actualitate al temei
3

1.2. Motiva
ț
ia alegerii temei
4

1.3. Corela
ț
ia temei cu cercetarea elaborată
6

Capitolul II
7

2.1. Fundamentare teoretică
7

Capitolul III
8

3.1. Test 31
8

3.1.1. Test 311
8

Capitolul IV
9

Capitolul V – Concluzii
10

Bibliografie
11

Anexe
12

2

Capitolul I – Introducere

1.1. Gradul de actualitate al temei

Evolu
ț
ia
fiin
ț
ei
umane,
prin
generalizare
a
omenirii,
de-a
lungul
istoriei,
cuprinde

mai
multe
laturi,
fiecare
obiecte
ale
unor
ș
tiin
ț
e
ca
atare.
Astfel
avem
analize
ș
i
puncte
de

vedere
ale
antropologiei
fizice,
ale
primatologiei
comparative,
ale
arheologilor,

paleontologilor,
etologiei,
până
la
mai
noile
domenii
ale
lingvisticii,
psihologiei
evolutive,

embriologiei
ș
i genetic ii.

Din
punctul
nostru
de
vedere,
relevante
pentru
disciplina
kinetologiei
sunt

evolu
ț
iile
oamenilor
caracterizate
de
schimbările
morfologice,
de
dezvoltare,
fiziologice
ș
i

comportamentale, care de altfel ne-au diferen
ț
iat de alte specii.

Cele
mai
semnificative
dintre
aceste
adaptări
sunt
locomo
ț
ia
bipedă,
cre
ș
terea

dimensiunii
creierului,
ontogeneza
prelungită
(gesta
ț
ia
ș
i
copilăria
mică)
ș
i
scăderea

dimorfismului sexual.

În
afară
de
folosirea
focului
ș
i
postura
bipedă,
a
treia
achizi
ț
ie
remarcabilă
a

oamenilor este folosirea
ș
i crearea uneltelor la un grad înalt de complexitate
ș
i specializare.

Doar
facem
o
trecere
în
revistă
a
ideilor
principale
care
stabilesc
contextul,
cum
ar

fi
apropierea
halucelui
de
celelalte
degete
ale
piciorului
(ceea
ce
facilitează
mersul
ș
i
îl
face

mai
economic)
ș
i
respectiv
opozabilitatea
policelui
ș
i
gradul
ridicat
de
specializare
ș
i

dezvoltarea preciziei
ș
i complexitatea mi
ș
cărilor mâinilor.

În
ultimele
secole
inven
ț
iile
ș
i
descoperirile
oamenil or
au
dus
extrem
de
rapid
la

cre
ș
terea
gradului
de
miniaturizare
a
obiectelor
create,
deopotrivă
cu
necesitatea
ca

dimensiunile obiectelor să fie cât mai precise.

Gesturile
oamenilor
în
crearea
ș
i
folosirea
acestor
obiecte
ș
i
unelte
au
devenit
în

mod
necesar
din
ce
în
ce
mai
precise,
mergând
până
sub
gradul
de
discernere
al
vederii

normale
a
omului.
Antoine
LeCoultre
(1803-1881)
în
Le
Sentier,
Elve
ț
ia,
a
inventat
în

1844
cel
mai
precis
instrument
de
măsură
a
acelor
timpuri,
„Millionomètre”,
care
măsura

dimensiuni
de
ordinul
micronilor.
Ochiul
uman
are
o
acuitate
vizuală
maximă
teoretică

1
1
De
ș
i
nu
a
fost
patentată
niciodată,
milionometrul
a
fost
folosit
de
LeCoultre
peste
50
de
ani,
pentru
a
fi

prezentată
prima
dată
la
expozi
ț
ia
de
la
Paris
din
1900.
Această
inven
ț
ie
a
fost
folosită
pentru
a
produce
piese

de orologerie din ce în ce mai mici cu dimensiuni din ce în ce mai precise.

3

(rezolu
ț
ie)
de
1,2
arc-m inute
pe
perechea
de
linii
(50
de
perechi
de
linii
alb/negru
pe
1
grad

deschidere),
adică
vedem
linii
de
aproximativ
0,35
mm
de
la
1
m
în
centrul
câmpului

vizual.
Sub
o
lupă
cu
factor
de
mărire
10X
ș
i
o
vedere
excelentă,
vedem
linii
de
10
microni

situate
la
aproximativ
30
de
cm
în
fa
ț
a
ochilor.
În
urmă
cu
150
de
ani
se
manufacturau

piese cu precizie de 10 ori mai mare de atât!

Lubomyr
Melnyk
(pianist
ucrainian)
cântă
la
pian
până
la
19,5
note
pe
secundă
,

2
ceea
ce
depă
ș
e
ș
te
capacitatea
de
discernământ
ș
i
discriminare
a
urechii
umane,
care
de
la

20
de
Hz
începe
să
perceapă
sunetele
joase
(ba
ș
ii),
deci
ar
auzi
ca
fiind
sunet
continuu
ș
i

dacă ar fi corzile pianului complet amortizate.

Natural,
un
pianist
bun
cânta
13-14
note
pe
secundă,
chiar
ș
i
aceea
ș
i
notă

(portughezul
Domingos-Antonio
Gomes
de
ț
ine
recordul
din
anul
2016
cu
824
de
note

3
B7/Si7
într-un
minut),
dar
există
piani
ș
ti
care
depă
ș
esc
această
performan
ț
ă,
pentru

perioade
scurte
de
timp.
Ideea
este
că
frecven
ț
a
apăsării
clapelor
depă
ș
e
ș
te
persisten
ț
a

retiniană,
care
este
de
16-20
de
imagini
pe
secundă,
deci
ochii
nu
pot
distinge
toate

mi
ș
cările degetelor unu i pianist rapid.

Leonidas
Kavakos
interpreta,
la
începutul
carierei
sale
de
violonist,
Capriciul
nr.
5

4
de
Niccolo
Paganini
în
105
secunde
,
ceea
ce
înseamnă
peste
20
de
note
pe
secundă
acolo

5
unde
normal
partitura
indică
ș
aisprezecimi
la
un
tact
al
metronomului
de
225,
deci

aproximativ
16
note
pe
secundă.
De
notat
faptul
că
această
frecven
ț
ă
este
ob
ț
inută
folosind

doar degetele 2-5 ale mâinii stângi.

La
ora
actuală
există
chirurgi
în
multe
ț
ări
din
lume,
inclusiv
în
România,
care

execută
opera
ț
ii
cu
sau
fără
asisten
ț
ă
robotizată
de
o
precizie
ce
depă
ș
e
ș
te
precizia

fiziologică
a
analizatorilor
lor
(vederea),
având
un
deosebit
control
motor
al
mi
ș
cărilor

mâinilor.

2
​
https://www.classicfm.com/discover-music/instruments/piano/fastest-pianist/
​
(ultima
accesare:
14.03.2020

ora 22:00)

3
Antonio
Domingos
este
un
pianist
portughezo-american
născut
în
1977.
În
iunie
2017
el
a
devenit

de
ț
inătorul
oficial
al
recordului
mondial
Guinness
pentru
categoria
„cele
mai
multe
lovituri
ale
unei
singure

clape
de
pian
într-un
minut”.
​
https://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Domingos
​
(ultima
accesare:
14.03.2020

ora
22:30)
​
;
​
https://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-piano-key-hits-in-one-minute
​
(ultima

accesare: 14.03.2020 ora 23:00)

4
Violonist
ș
i
dirijor
grec,
născut
la
30.10.1967,
laureat
al
unor
concursuri
interna
ț
ionale
de
vioară,
inclusiv

concursurile
Sibelius,
Paganini,
Naumburg
ș
i
Indianapolis.
Ca
dirijor,
a
fost
director
artistic
la
Camerata

Salzburg
dirijor
invitat
al
London
Symphony
Orchestra
ș
i
Boston
Symphony
Orchestra.

https://en.wikipedia.org/wiki/Leonidas_Kavakos
​

​
(ultima accesare: 15.03.2020 ora 14:30)

5

​

​

​
(ultima accesare: 15.03.2020 ora 14:00)
 
4

Autorii
de
desene,
picturi,
sculpturi,
miniaturi
au
ș
i
ei
astfel
de
abilită
ț
i
duse
în
ziua

de
azi
la
extrem,
iar
apari
ț
ia
ș
i
dezvoltarea
roboticii
ș
i
a
mecanizării
nu
a
făcut
să
dispară

valorizarea
acestor
performan
ț
e
umane,
ci
din
contră,
ori
să
o
ducă
la
alte
cote
ori
pur
ș
i

simplu s-a separat în altă direc
ț
ie de dezvoltare, despăr
ț
ind tehnica de artă.

1.2. Motiva
ț
ia alegerii temei

Am
ales
acest
subiect
pentru
că
este
un
subiect
de
ni
ș
ă,
în
care
probabilitatea
să
se

fi
consumat
direc
ț
iile
de
abordare
este
mai
mică,
dat
fiind
gradul
ridicat
de
specializare
ș
i

complexitate.

Printre
meseriile
vizate
sunt
interpre
ț
ii
de
muzică
la
diferite
instrumente
muzicale

(instrumenti
ș
tii
ș
i
compozitorii),
ceasornicarii,
medicii
chirurg i,
arti
ș
tii
plastici
ș
i
sculptorii,

iluzioni
ș
tii,
magicienii ,
prestidigitatorii,
crupierii
ș
i
putem
include
ș
i
ho
ț
ii
de
buzunare
sau

spărgătorii.

Ca argumente în aprofundarea subiectului pot enumera:

❖
lipsa studiilor
ș
i a speciali
ș
tilor dedica
ț
i acestei problematici, cel pu
ț
in în România;

❖
existen
ț
a
resurselo r
materiale
pentru
a
sus
ț
ine
interesul,
dat
fiind
că
toate
meseriile

enumerate
presupun
investi
ț
ii
semnificative
în
pregătirea
celor
care
le
practică,
atât

financiare,
cât
ș
i
de
timp.
Imposibilitatea
practicării
la
un
nivel
calitativ
înalt
al

meseriei
respective
aduce
pierderi
importante
beneficiarului
ș
i
meseria
ș
ului
respectiv.

Situa
ț
ia este compa rabilă cu aceea a sportivilor de performan
ț
ă;

❖
numărul
persoanelor
care
practică
aceste
meserii
ș
i
sunt
apreciate
de
către
societate,

mai
ales
financiar,
este
mai
mare
(procentual)
în
ț
ările
dezvoltate,
deci
un
specialist
în

acest domeniu va fi mai degrabă căutat într-o
ț
ară avansată economic;

❖
posibilitatea
de
a
îmbina
cu
robotica
ș
i
protezarea
bionică,
de
a
colabora
la
realizarea

unor dispozitive sau solu
ț
ii de protezare, substituire sau augmentare a func
ț
iilor mâinii;

❖
posibilitatea
ca
aceste
persoane
să
de
ț
ină
poli
ț
e
de
asigurare
semnificative
pentru

acoperirea
traumatismelor
mâinilor
(Lang
Lang
are
mâinile
asigurate
pentru
70
de

6
6
​
Lang
Lang
​
este
un
pianist
chinez
născut
la
14
iunie
1982,
activ
din
1990,
primul
pianist
chinez
care
a
fost

angajat de Berliner Philarmoniker,
​
Vienna Philharmonic
​

ș
i alte orchestre americane de prim rang.

5

milioane
de
dolari
americani
ș
i
poartă
un
ceas
Hublot
al
cărui
service
probabil
costă

7
considerabil, Keith Richards

ș
i-a asigurat mâinile pentru 1,6 milioane de dolari).

8
Împotriva unui astfel de demers sunt:

●
posibilitatea
ca
aceste
meserii
să
fie
înlocuite
total
de
robo
ț
i,
deci
interesul
să
scadă
sau

să dispară de-a dreptul într-un viitor previzibil (10-15 ani);

●
dificultatea de a găsi subiec
ț
i
ș
i cazuistică;

●
faptul
că
în
ț
ările
sărace
sau
suprapopulate
(China)
interesul
pentru
recuperarea
ad

integrum a mâinilor respectivilor profesioni
ș
ti este mai degrabă mic.

Lucrarea
de
fa
ț
ă
deschide
oportunitatea
realizării
în
viitor
a
unui
studiu

experimental aplicat în această direc
ț
ie
ș
i ob
ț
inerii unor rezultate concrete, cuantificabile.

1.3. Corela
ț
ia temei cu cercetarea elaborată. Scopul lucrării

Ipoteza
noastră
este
că
în
cazul
traumatismelor
mâinii
persoanelor
cu
meserii
ce

implică
precizie
manuală
abordarea
terapeutică
trebuie
să
fie
diferită,
de
la
tipurile
de

terapie
utilizate
la
metodele
ș
i
tehnicile
concrete
kinetice
ș
i
dozarea
lor,
întrucât
aceste

persoane
au
o
raportare
diferită
la
gravitatea
traumatismului,
durata
recuperării
ș
i
mai
ales

gradul
de
recuperare
anatomică
ș
i
fiziologică
a
mâinii
fa
ț
ă
de
popula
ț
ia
generală
ș
i
de

asemenea fa
ț
ă de orice alte traumatisme.

Se
va
cerceta
gradul
de
inciden
ț
ă
a
traumatismelor
mâinii
la
aceste
persoane
cu

meserii
ce
implică
precizie
manuală,
gravitatea
ș
i
frecven
ț
a
lor
în
compara
ț
ie
cu
o
popula
ț
ie

obi
ș
nuită/generală, mo durile terapeutice de rezolvare a traumatismelor respective.

Cercetarea
vizează
durata
percepută
de
pacient
ș
i
reală
a
recuperării
până
la

reluarea
completă
a
activită
ț
ii
la
întreaga
capacitate,
gradul
de
recuperare
în
cazul
în
care

nu
s-a
recuperat
complet
ș
i
dacă
s-a
apelat
la
programe
de
recuperare
deosebite,
adaptate

meseriei pacientului, pentru a încerca să decelăm dacă sunt eficiente.

Vor
fi
prezentate
alte
op
ț
iuni
terapeutice
descrise
de
literatura
de
specialitate
în

ultimii
ani
ș
i
posibile le
beneficii
aduse
de
acestea,
inclusiv
în
termeni
economici,
dar
ș
i

7

​
Hublot
​
este un producător elve
ț
ian de ceasuri de lux cu sediul în Nyon, Elve
ț
ia, parte a grupului LVMH.

8
​
Keith
Richards
este
un
muzician
ș
i
compozitor
englez,
născut
la
18
decembrie
1943,
cel
mai
bine
cunoscut

ca fondator, chitarist, al doilea vocalist
ș
i co-compozitor al trupei Rolling Stones.

6

pentru
beneficiul
general
al
pacientului,
pentru
recuperarea
ș
i
reintegrarea
sa
completă,

inclusiv pe plan psihologic, social
ș
i profesional.

Au
existat
instrumenti
ș
ti
interpre
ț
i
ș
i
compozitori
de
mare
valoare
cu
deficien
ț
e

fizice
grave
chiar
ale
mâinilor,
cum
a
fost
Django
Reinhardt
,
care
la
18
ani,
în
urma
unui

9
incendiu
al
locuin
ț
ei
sale
(de
fapt
o
rulotă),
a
rămas
cu
sechele
nemaiputând
să
î
ș
i

controleze
degetele
4
ș
i
5
ale
mâinii
stângi.
Astfel
el
va
cânta
la
chitară
cu
doar
2
degete
pe

grif pentru tot restul vie
ț
ii.

De
asemenea,
Michel
Petrucciani
a
suferit
de
osteogeneză
imperfectă
(boala

oaselor
de
sticlă),
ș
i-i
putem
adăuga
pe
cei
cu
alte
deficien
ț
e
grave
(hipoacuzia
lui
Ludwig

van
Beethoven,
ambliopia
piani
ș
tilor
Ray
Charles
Robinson,
Stevie
Wonder
sau
Nobuyuki

Tsujii),
exemple
notorii
pentru
sus
ț
inerea
afirma
ț
iei
că
da,
se
poate
să
fii
virtuos
chiar
ș
i

având o condi
ț
ie nefav orabilă.

Se
pot
însă
găsi
metode
ș
i
mijloace
specifice
tratamentului
fizio-kinetic
care
să

eficientizeze
recuperarea
sau
adaptarea
în
termeni
de
efort
ș
i
durată,
adaptate
fiecărui
caz,

desigur?
Această
lucrare
dore
ș
te
să
caute
răspunsul
ș
i
să
dea
direc
ț
ii
în
care
să
se
îndrepte

cercetări amănun
ț
ite ul terioare.

 
 
9
Jean
Reinhardt
(23
ianuarie
1910
–
16
mai
1953),
cunoscut
cu
numele
de
scenă
Django
Reinhardt,
a
fost
un

chitarist
ș
i
compozitor
de
jazz
născut
în
Belgia,
de
origine
franco-romă.
A
fost
primul
ș
i
a
rămas
cel
mai

semnificativ
talent
european
în
jazz-ul
secolului
XX.
​
https://en.wikipedia.org/wiki/Django_Reinhardt
​
(ultima

accesare: 15.03.2020 ora 18:00)

7

Capitolul II

2.1. Fundamentare teoretică

8

9

Capitolul III

3.1. Test 31

3.1.1. Test 311
 

10

Capitolul IV

11

Capitolul V – Concluzii

12

Bibliografie

 
1.
Chown,
G.,
Beckwold,
M.,
Chernosky,
H.,
Lozoskie,
J.,
&
Yerkes,
A.,
2018,
The
Use
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
of
Psychosocial
Services
Post
Hand
and
Upper
Limb
Injury
and
Trauma:
A
Pilot
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Study.
Hand
(New
York,
N.Y.),
13(5),
529–537.
 
 
 
 
 
 
 
https://doi.org/10.1177/1558944717725373
 
 
2.
Ajdukovic
D,
Ajdukovic
D,
Bogic
M,
Franciskovic
T,
Galeazzi
GM,
et
al.,
2013,
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Recovery
from
Posttraumatic
Stress
Symptoms:
A
Qualitative
Study
of
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Attributions
in
Survivors
of
War.
PLOS
ONE
8(8):
e70579.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
https://doi.org/10.1371/journal.pone.0070579
 
 
 
 
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0070579
 
Recovery
from
Posttraumatic
Stress
Symptoms:
A
Qualitative
Study
of
Attributions
in
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Survivors of War
 
Dean
Ajdukovic
,Dea
Ajdukovic,Marija
Bogic,Tanja
Franciskovic,Gian
Maria
 
 
 
 
 
 
 
Galeazzi,Abdulah Kucukalic,Dusica Lecic-Tosevski,Matthias Schützwohl,Stefan Priebe
 
Published: August 7, 2013 https://doi.org/10.1371/journal.pone.0070579
 
 
 
 
 
 

13

Anexe

tabele, chestionare, formule, calcule

Partea generală (Referat general) ~ 50% (fără să se depășească 50%);

Partea specială (Cercetări personale) ~ 50% din care:

Introducere: 2 – 5% din partea specială;

Materiale și metode: 15 – 25% din partea specială;

Rezultate: 40 – 50% din partea specială;

Discuții: 20 – 30% din partea specială;

Concluzii: 2 – 5% din partea specială.

14