Conf. univ. dr. Carmen Radu [618749]

Conf. univ. dr. Carmen Radu
Prof. univ. dr. Vasilescu Nicolae
Conf. univ. dr. Costel Iona șcu

SSTTUUDDIIUU SSTTAATTIISSTTIICC AALL PPIIEEȚȚEEII
MMUUNNCCIIII LLAA NNIIVVEELLUULL RREEGGIIUUNNIIII
OOLLTTEENNIIAA

realizat în cadrul proiectului PHARE Utilizarea înv ățământului continuu din domeniul economic la dezvoltarea
resurselor umane din regiunea Oltenia , contract 4028/03.08.2001.
Programul pentru Politici Regionale și de Coeziune RO9807.01. Restructurare Industrial ă și
Dezvoltarea Resurselor Umane. A doua licita ție deschis ă

2001

CUPRINS
Capitolul 1. C ARACTERISTICI GENERALE ECONOMICE , SOCIALE ȘI DEMOGRAFICE
ALE REGIUNII OLTENIA (1990-2000) …………………………………………………………………..1
Capitolul 2.A NALIZA STATISTIC Ă A POPULA ȚIEI ȘI FORȚEI DE MUNC Ă……………….10
2.1. Principalii indicatori demografici ai regiunii …………………………………………………10
2.2. Evolu ția și structura for ței de munc ă…………………………………………………………….19
2.2.1. Balan ța regională a resurselor de munc ă…………………………………………………….19
2.2.2. Evolu ția și structura populaț iei ocupate în regiunea Oltenia………………………….21
2.2.3. Evolu ția și structura populaț iei salariate în regiunea Oltenia…………………………23
Capitolul 3. A NALIZA STRUCTURAL Ă A PIEȚEI MUNCII ………………………………………27
3.1. Analiza statistică a șomajului în regiunea Oltenia ș i județele componente ………..27
3.2. Analiza statistică a cererii de locuri de munc ă în județ ele Dolj și Gorj……………..35
3.3. Analiza statistică a ofertei de locuri de munc ă în județele Dolj și Gorj……………..51
3.4. Analiza statistică a corelației dintre cererea și oferta de locuri de munc ă………….56
Capitolul 4. T ENDINȚ E ALE PIE ȚEI MUNCII ÎN REGIUNEA OLTENIA ȘI IMPLICA ȚIILE
SOCIAL -ECONOMICE ALE NECOREL ĂRII PRINCIPALELOR SALE COMPONENTE ……..65
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă……………………………………………………………………………….72
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………73

1. CARACTERISTICI GENE RALE ECONOMICE , SOCIALE ȘI
DEMOGRAFICE ALE REGIUNII OLTENIA (1990-2000)

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, veche provincie istoric ă și unitate
administrativ-teritorial ă a țării până în 1969, cuprinde cele cinci jude țe situate în sud-
vestul țării: Dolj, Gorj, Mehedin ți, Olt ș i Vâlcea. Are o suprafa ță de 29.212 km2,
reprezentând 12,25% din suprafa ța totală a României. Regiunea are graniță comună la
sud cu Bulgaria, iar la sud-vest cu Iugoslavia.
Partea de nord a regiunii este muntoas ă, acoperită de pajiști alpine și păduri și are
un însemnat poten țial hidroenergetic și turistic; partea central ă, reprezentând 50% din
suprafața totală, este deluroasă ; în partea sudic ă predomin ă câmpia. Subsolul este
bogat în z ăcăminte de c ărbune, hidrocarburi, materiale de construc ții, minerale
metalifere și nemetalifere. O resurs ă specifică regiunii Oltenia, care a f ăcut posibil ă
apariția stațiunilor balneare, o cons tituie apele minerale.
Populaț ia regiunii era la 1 iulie 1999 de 2.405.254 locu itori, reprezentând 10,7%
din popula ția națională. Densitatea populaț iei în regiune este de 82,3 locuitori pe km2,
sub media pe țară de 94,2 locuitori pe km2 (doar jude țul Dolj are o densitate mai mare
decât cea medie, de 100,5 locuitori pe km2). Coeficientul de arealitate, exprimând
suprafața ce revine unui locuitor, este de 0,012 km2/locuitor, iar distan ța medie între
doi locuitori, indicator ce imagineaz ă o repartizare uniform ă a populaț iei pe teritoriu,
fiecare locuitor fiind plasat în mijlocul unui p ătrat de suprafa ță egală cu coeficientul de
arealitate, este de 131 metri. Densitatea fiziologic ă, care eviden țiază legătura dintre
efectivul popula ției și resursele poten țiale privind mijloacele de subzisten ță, este de
132 locuitori la 100 hectare teren agricol și 193 locuitori la 100 hectare teren arabil
1

(sub media pe țară care este de 152 locuitori la 100 hectare teren agricol și 239
locuitori la 100 hectare teren arabil).
O lungă perioadă de timp, regiunea Oltenia a reprezentat un rezervor de for ță de
muncă pentru alte zone ale țării, în special pentru Bucure ști și Banat. Efectul acestui
fenomen de emigrare intern ă a fost îmb ătrânirea accentuat ă a populaț iei, în special în
partea sud-vestic ă a regiunii și în zonele rurale izolate. În partea central ă a regiunii, în
urmă cu aproximativ trei decenii, odat ă cu începerea exploat ării lignitului ș i
construirea unora dintre cele mai mari centra le hidroenergetice, s-a produs o revigorare
demografic ă, fluxurile migratorii pozitive, contri buind la diminuarea procesului de
depopulare în zon ă. La sfârș itul anilor ‘90, fluxurile migra ției interne din România
sunt cele reprezentate în figura 1.1.

Figura 1.1 Fluxurile migratorii din România

Din punct de vedere demografic, în regiun ea Oltenia se înregistra în anul 1999 o
rată brută de mortalitate de 13 0/00, peste media pe țară, de 11,8 0/00 (doar în dou ă
județe nivelul indicatorului se situa sub media na țională: Gorj și Vâlcea); rata brut ă de
natalitate în regiune era de 10,1 0/00, puțin sub media pe țară, de 10,4 0/00 (doar jude țul
Gorj înregistra un nivel al indicatorului peste media pe țară); rata mortalit ății infantile,
de 17,2 0/00, se situa sub media pe țară, de 18,6 0/00, iar rata de fertilitate feminin ă era
de 41,2 0/00, puțin peste media na țională de 40,2 0/00.
Evoluția negativ ă a principalelor fenomene demografice – mortalitatea și
natalitatea – în regiunea Oltenia în ultimul de ceniu (rata de mortalita te a crescut de la
12,6 0/00 în 1992 la 13 0/00 în 1999, iar rata de natalitate a sc ăzut de la 11,5 0/00 în 1992
la 10,1 0/00 în 1999) a influen țat nefavorabil situa ția demografică din regiune.
2

3O primă consecin ță o constituie valorile ne gative ale sporului popula ției
înregistrate în ultimii ani, popula ția regiunii scă zând efectiv cu 52.261 de persoane, de
la 2.457.515 locuitori în 1992 la 2.405.254 locuitori în 1999; sc ăderea popula ției, deși
diferențiată pe județe, se manifest ă la nivelul regiunii și în anul 2000.
Ca urmare a sc ăderii natalit ății și fertilității, procesul de îmbă trânire demografic ă
s-a accentuat în zon ă, ponderea popula ției tinere (0-14 ani) în totalul popula ției
scăzând de la 21,7% în 1992 la 18,7% în 1999; concomitent, ponderea popula ției
vârstnice (60 de ani și peste) în totalul popula ției a crescut de la 18,1% în 1992 la
20,6% în 1999. Raportul de dependen ță demografic ă (numărul persoanelor tinere și
vârstnice ce revin la 1000 persoane adulte) era în 1999 de 647 persoane (307 copii și
340 vârstnici), mai mare decât în an ul 1995 când era de 645 persoane și avea o
structură mai favorabilă : 328 copii și 317 vârstnici. Procesul de îmb ătrânire
demografic ă este mai accelerat în mediul rural, unde ponderea populaț iei vârstnice
depășește 26% și la popula ția de sex feminin, unde propor ția persoanelor vârstnice este
de peste 22%.
Populaț ia ocupată în anul 1999 a fost de 955,9 mii persoane, reprezentând 11,3%
din popula ția ocupat ă a ță rii, iar valoarea produsului in tern brut (PIB) a fost de
35.742,2 mld. lei pre țuri curente, reprezentând 9,6% din PIB la nivel na țional.
Structura populației ocupate și a PIB realizat pe sectoare mari de activitate eviden țiază
mari disparit ăți: 49,6% din popula ția ocupată lucrează în agricultur ă și silvicultur ă și
realizează doar 18,8% din produsul intern brut regional (PIBR), 24,4% din popula ția
ocupată lucrează în industrie și construc ții, realizând 34,7% di n PIBR, iar 26% din
populația ocupat ă care lucreaz ă în sfera serviciilor realizeaz ă 46,5% din PIBR.
Modificările intervenite la nivelul regiuni i, în perioada 1995-1999, precum și
diferențele existente între aceș ti indicatori regionali și cei naționali sunt prezentate în
graficele din figurile 1.2. și 1.3. (pe baza datelor din tabelul 1.1.).

4Tabelul 1.1
Populaț ia ocupat ă și PIB la nivelul ță rii și al regiunii Oltenia

1995 1999
din care în (%): din care în (%): Anii

Indicatori Total Agricultur ă și
silvicultur ă Industrie și
construcții Servicii Total Agricultur ă și
silvicultur ă Industrie și
construcții Servicii
Populația ocupat ă (mii persoane)
• România
• Regiunea Sud-Vest

1037,6

43,3

30

26,7 8419,6
955,9
41,2
49,6
28,4
24,4
30,4
26,0
PIB (miliarde lei pre țuri curente)
• România
• Regional

5041,0

28,5

37

34,5 371193,8
35742,0
14,5
18,8
32,8
34,7
52,7
46,5
PIB pe locuitor (milioane lei)
• România
• Regional
16,5
14,8
Figura 1.2: Structura PO și PIBR pe sectoare Fi gura 1.3: Structura PO ș i PIBR pe sectoare
în regiunea Oltenia (1995 și 1999) în regiunea Oltenia și România (1999) 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
România
Olteniaservicii
industrie și
construcții
agricultura și
silviculturaPO PIB PO PIB
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1995 1999servicii
industrie și
construcții
agricultura și
silviculturaPO PIB PO PIB

Situația celor cinci județ e ale regiunii din punctul de vedere al dezvolt ării umane
este prezentat ă în tabelul 1.2. Amplitudinea varia ției dezvolt ării umane în cadrul
regiunii, de doar 11,4%, este mai mic ă decât cea la nivel na țional (de 18%), exprimând
o omogenitate ridicat ă a dezvoltă rii umane la nivel de zon ă. Nivelurile IDU sunt în
relație directă cu valoarea PIBR pe locuitor, rangurile jude țelor după cei doi indicatori
fiind strâns corelate (excep ție face jude țul Dolj care este mult mai bine situat dup ă
IDU decât dup ă PIB pe locuitor, datorit ă nivelului ridicat de educa ție, cu 77,7% din
populația școlară cuprinsă în învățământ).

Tabelul 1.2
Indicele dezvoltă rii umane în regiunea Sud-Vest

Indicatori
Județul IDU Rangul
județului Zona de
dezvoltare
Dolj
Gorj
Mehedinț i
Olt
Vâlcea 0,776
0,850
0,760
0,736
0,80620
4
27
34
11 moderată
ridicată
moderată
scăzută
moderată

Structura și repartizarea activit ăților economice la nivelul regiunii a fost
determinat ă de existen ța resurselor naturale și de tradiț ia în prelucrarea acestora.
După 1990, în condi țiile unui proces de tranzi ție relativ lent, întreprinderile cu
capital majoritar de stat au devenit, datorit ă uzurii fizice ș i morale a maș inilor și
utilajelor, a tehnologiilor învechite și a lipsei de iniț iativă, din ce în ce mai pu țin
competitive, comparativ cu importurile de produse similare activit ății lor – fapt ce a
generat mari probleme financiare. Pe de alt ă parte, supradimensionarea acestor
întreprinderi ca num ăr de salaria ți a îngreunat procesul de restructurare, neexistând
capacitatea necesar ă de absorb ție a forț ei de munc ă disponibilizate, îndeosebi în zonele
care au devenit aproape complet dependente de un sector industrial, înregistrându-se
astfel o cre ștere important ă a numărului de șomeri la nivelul regiunii.
Privatizarea integral ă a marilor întreprinderi cu capital de stat precum și a
întreprinderilor mici și mijlocii productive reprezint ă singura alternativ ă viabilă de
dezvoltare a regiunii Oltenia.
Caracteristicile sectorului industr ial din regiunea Oltenia nu difer ă c u m u l t d e
trăsăturile generale ale industriei române ști. În general, colo șii industriali au trecut de
faza critic ă, unii printr-un proces de ad aptare la economia de pia ță și adoptarea unui
management performant (OLTCHIM, Râmnicu-Vâlcea – Vâlcea; ALRO, Slatina –
Olt), alții prin restructur ări graduale (ELECTROPUTERE, Craiova – Dolj; SMR, Bal ș
– Olt) ș i pre-lichidare, fă ră puternice convulsii sociale (DOLJCHIM, Craiova – Dolj).
Regiunea beneficiaz ă de una dintre cele mai importante investi ții străine (DAEWOO,
Craiova – Dolj), dar este și puternic afectată de procesul de restructurare a mineritului.
Închiderea, în partea de nord a regiunii, a minelor care au devenit nerentabile, a dus la
apariția unui num ăr mare de ș omeri, creând probleme din punct de vedere social și
economic pentru zonele respective; pentru a rezolva o parte dintre aceste probleme, s-
au creat anumite facilit ăți pentru investitorii din zonele declarate defavorizate : zona
Albeni, zona Schela, zona Motru-Rovinari, în jude țul Gorj.
5

Industria u șoară (textile și încălțăminte) se men ține pe o curbă ascendent ă prin
investițiile străine germane (Steillman) și italiene. Sectorul se caracterizeaz ă prin
lucrul în sisteme de lo hn, privatizarea rapid ă la începutul anilor ‘90 (MODEXIM,
CRAIMODEX, Craiova – Dolj) și prin dezvoltarea sectorului privat (înc ălțăminte).
Aceste caracteristici, la care se adaug ă forța de muncă relativ ieftin ă și calificat ă,
determină potențialul de dezvoltare ridicat al acestui sector.
În domeniul industriei metalelor de baz ă, ALRO (produc ție de aluminiu) ș i
ALTROM (produse din aluminiu) Sl atina – Olt, sunt lideri na ționali, aluminiul fiind
produs de burs ă, în continu ă cerere pe piață .
Industria electrotehnic ă regional ă este bine reprezentat ă de S.C.
ELECTROPUTERE S.A. Crai ova – Dolj care, trecut ă prin diviz ări și reîncorpor ări,
are în prezent o produc ție de 96% export la transformatoare și 30-40% export la
locomotive și motoare electrice și de UME Filia și – Dolj (motoare electrice).
IUG (utilaje industrie gr ea) Craiova – Dolj, a c ărei produc ție a contribuit înainte
de 1989 la industrializarea țării și al cărui export era orientat spre fostele țări CAER, se
află acum într-un accentuat dec lin economic; cooperarea cu DAEWOO a dus la o
oarecare redresare a acestei întreprinderi.
S.C. MAT S.A. Craiova – Dolj, produce o gam ă diversificat ă de mașini agricole
și tractoare; este un lider regional, care beneficiaz ă de menținerea unei bune cooper ări
în domeniul motoarelor cu parteneri italieni.
Industria chimic ă regional ă a avut evolu ții diverse: în timp ce DOLJCHIM,
Craiova – Dolj a înregistrat un declin dramatic datorit ă scăderii prețului mondial la
îngrășăminte, dispari ției unor parteneri tradi ționali și lipsei de cerere intern ă cauzată
de slaba putere de cump ărare a societăț ilor agricole sau a produc ătorilor agricoli
individuali, S.C. OLTCHIM S.A. Râmn icu-Vâlcea constituie un exemplu de
dezvoltare economic ă regională . Cu un management de vârf, întreprinderea a realizat
una dintre primele ini țiative economice de tip holding în România, iar volumul mare al
investițiilor a adus produsele la un standa rd calitativ propriu exportului.
Sectorul materialelor de construc ții este puternic dezvoltat în regiunea Oltenia:
prefabricate, țigle, pavele – ELPRECO, Craiova, Dolj; ciment – ROMCIM, Târgu-Jiu,
Gorj; marmur ă artificial ă – CHARLIE COMAT, Craiova, Do lj; ele au beneficiat de
investiții străine (SUA, Fran ța) dar și de investi ții proprii (ELPRECO ș i CHARLIE
COMAT – sector privat).
Datorită scăderii mondiale a pre țului la cherestea și cererii sc ăzute pentru
mobilierul din lemn masiv, sectorul produc ției lemnului și mobilei se afl ă în declin, cu
toate că are un puternic poten țial regional: 855280 ha de terenuri cu vegeta ție
forestieră , reprezentând 12,6% din totalul suprafe țelor împădurite la nivel na țional.
Cel mai dezvoltat sector economic al regiunii r ămâne industria alimentar ă; multe
întreprinderi aparț inând industriei mor ăritului și panifica ției, industriei berii și
alcoolului, au fost privatizate cu succes; sectorul privat în domeniul produc ției de ulei
și margarin ă din regiune de ține jumătate din produc ția națională.
Sectorul extractiv regional constituie o component ă industrial ă important ă: în
județul Gorj se g ăsesc cele mai multe întrepri nderi cu profil extractiv, c ărbune și
petrol, extrac ția cărbunelui aflându-se în recesiune economic ă. Calitatea slab ă a
lignitului de suprafa ță creează probleme termocentralelor beneficiare, aflate ș i ele în
pericol de reducere a activităț ii din cauza surplusului na țional de energie electric ă;
secții ale unor întreprinderi mari aflate în ora șe mici și mijlocii sau în localit ăți rurale
s-au desfiin țat sau și-au restrâns activitatea.
6

În mediul rural al regiunii tră iesc 1.311,4 mii persoane , reprezentând 54,5% din
totalul populaț iei regiunii la 1 iulie 1999; o caracteristic ă a populaț iei rurale o
reprezintă procesul avansat de îmb ătrânire demografic ă.
Dificultățile în aplicarea Legii fondului funciar au generat sc ăderea considerabil ă
a producției agricole vegetale și animale, precum și a cantit ății de material lemnos
exploatat în vederea prelucr ării, cu efecte negative asupra câ știgurilor popula ției din
mediul rural. Infrastructura fizic ă slab dezvoltat ă (drumuri, alimentare cu ap ă, gaze,
telefon, transporturi), ponderea mare a exploataț iilor agricole de dimensiuni mici,
lipsite de dot ările necesare (în 1999, ponderea terenur ilor agricole aflate în proprietate
privată era de peste 85% – majoritatea expl oatate în sistem individual; suprafa ța arabilă
ce revine pe un tractor fizic, la nivel de regi une este de 61 ha, iar în sectorul privat de
74 ha, eviden țiind gradul redus de mecanizare a agriculturii în regiune), asisten ța
medicală precară , contribuie la men ținerea unui nivel de trai sc ăzut al popula ției rurale
și la accentuarea emigră rii tinerilor din spa țiul rural.
În cadrul regiunii, jude țele Dolj și Olt ocup ă primele locuri în ceea ce prive ște
suprafețele cultivate (de ținând 70% din totalul acestora și situându-se pe primele locuri
la aproape toate categ oriile de culturi).
Agricultura regiunii Oltenia se confruntă cu problemele complexe legate de
reintegrarea în circuitul economic a mii de h ectare afectate de exploatarea de suprafa ță
a lignitului. Dar calitatea bun ă a solurilor și experien ța acumulat ă de-a lungul timpului
în cultivarea p ământului pot constitui premisele dezvolt ării acestui sector.
Cadrul natural deosebit din nordul regiunii (zona montan ă Parâng, Retezat-
Godeanu) și zona subcarpatic ă, care reprezint ă aproximativ 50% din suprafa ța regiunii,
sunt favorabile practic ării activit ăților agro-turistice. Prezen ța fluviului Dun ăre în
sudul regiunii, precum și multitudinea monumente lor culturale, istorice, arhitecturale,
a elementelor de etnografie și folclor, pot favoriza dezvo ltarea turismului itinerant cu
valențe culturale ș i a turismului de vân ătoare și pescuit.
Calitatea unui mediu ambiental nepoluat, p ăstrarea în mare parte a tradi țiilor și
obiceiurilor locale, al ături de o politic ă favorabil ă dezvoltării mediului rural atât la
nivel național, cât și regional, constituie premisele relans ării de durat ă a spațiului rural
(în ultimul timp se constat ă o tendin ță de retragere în mediul rural a familiilor de
șomeri, pentru a dep ăși greutățile financiare, prin reducerea cheltuielilor efective și,
implicit, a costului vie ții).
Carta Verde a dezvolt ării rurale în România a identificat la nivelul regiunii Sud-
Vest:
• zone în care predomin ă factori restrictivi ai dezvolt ării (lipsa diversific ării
activităților economice, ceea ce determin ă dependenț a de agricultura
ineficient ă; infrastructura social ă și fizică deficitar ă) în jude țele Dolj,
Mehedinț i și Olt (cele mai s ărace comune se g ăsesc în județ ele Olt ș i
Mehedinț i);
• zone în care sunt dominan ți factorii favorizan ți ai dezvolt ării (resurse naturale
bogate, vegeta ție forestier ă, resurse minerale, soluri fertile, cadru natural
valoros) în jude țele Vâlcea, Gorj, Mehedin ți.
După 1990, sectorul serviciilor a înregistrat o evolu ție pozitiv ă în Oltenia, în
special în domeniile: come rcial, financiar-bancar și de asigur ări; situația economic ă
actuală face ca acest sector s ă întâmpine greut ăți, atât datorit ă blocajelor financiare, cât
și datorită nivelului sc ăzut al veniturilor popula ției.
7

Domeniul bancar, care a cunoscut o important ă dezvoltare dup ă 1990, se
confruntă în prezent cu probleme de stabilitate, datorit ă mediului economic
nefavorabil (pe plan na țional și regional).
Declinul activit ăților industriale s-a repercutat și la nivelul transporturilor, care
au înregistrat o reducere a volumului de activitate, cu toate c ă potențialul regiunii în
acest domeniu ar putea asigura o cre ștere economic ă:
• teritoriul regiunii Oltenia este str ăbătut de trei drumuri europene: E70 –
dinspre Iugoslavia (Moravi ța) – Timi șoara – Bucure ști – nordul țării; E79 –
dinspre Ungaria – Oradea (Bor ș) – sudul ță rii; E81 – tranziteaz ă județul
Vâlcea spre Ungaria;
• drumurile jude țene și comunale de pe teritoriul regiunii au o pondere de
80,6% din totalul drumurilor publice (care însumeaz ă 9.946 km) – 10% sunt
modernizate și 32,7% au îmbr ăcăminți rutiere u șoare; drumurile na ționale
reprezintă 19,4% (1.929 km);
• pe teritoriul regiunii exist ă două puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria
(Calafat și Bechet) și unul care asigur ă tranzitul la grani ța cu Iugoslavia
(Drobeta-Turnu-Severin);
• regiunea dispune de un aeroport civil și un aeroport militar, ambele localizate
în zona de est a Craiovei; aeroportul civil lucreaz ă și în regim de aeroport
internațional, putând asigura, la cerere, facilit ăți de vam ă și poliț ie de
frontieră;
• în regiune func ționează cinci porturi la Dun ăre: Drobeta-Turnu-Severin
(singurul deschis traficului fluvial de m ărfuri și unde func ționează și un
șantier naval), Or șova, Calafat, Bechet, Corabia;
• regiunea Sud-Vest are o re țea relativ slab dezvoltat ă de căi-ferate: densitatea
de 33,7 km cale ferat ă la 1000 km2 este sub cea na țională (de 47,7 km cale
ferată la 1000 km2); liniile electrificate reprezint ă doar 51,4% din total;
regiunea este stră bătută de o singur ă linie interna țională de cale ferat ă:
București – Craiova – Timi șoara – Jimbolia.
În ultima perioad ă de timp se constat ă un real progres în dezvoltarea sectorului
de telecomunica ții, în principal datorit ă expansiunii tehnicii avansate și amplasării
centralelor telefonice moderne în multe localit ăți din regiune (de men ționat este faptul
că telefonia mobil ă se dezvolt ă într-un ritm foarte alert, existând trei re țele ce acoper ă
majoritatea teritoriului regiunii).
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, inexistent înai nte de 1990, a cunoscut o
dezvoltare substan țială, atât datorit ă capitalului mic de înfiin țare cât și dorinței
populației de a-ș i începe propria afacere; principale le sale caracteristici la nivel
regional sunt:
• acoperă aproape toate dom eniile economiei na ționale: comer ț (75%), servicii
(8%), industrie (6%);
• din punct de vede re al distribu ției teritoriale, marea majoritate a
întreprinderilor mici și mijlocii sunt localizate în zonele urbane;
• în ultimul timp, a fost singurul sector care a creat noi locuri de munc ă; de
aceea, putem considera foarte necesar ă dezvoltarea acestui sector, ca
alternativ ă la restructurarea societ ăților comerciale cu capital majoritar de stat
(regiunea Oltenia, cu pu țin peste 7% în totalu l întreprinderilor mici și mijlocii
din țară, ocupă ultimul loc în ierarhia na țională).
8

În ceea ce priveș te investi țiile străine (al că ror volum este mic în compara ție cu
potențialul economic oferit de c ătre regiunea Oltenia), în regiune există peste 1.500 de
firme cu participare de capital stră in; cea mai mare parte se afl ă în județul Dolj (peste
700 de firme), unde, de altfel, exist ă și cea mai mare investi ție străină din regiune
(DAEWOO – Coreea).
Rețeaua de distribu ție a apei potabile și rețeaua de canalizare nu acoper ă cerințele
acestei regiuni, un num ăr relativ redus de localit ăți beneficiind de astfel de facilit ăți; în
partea de nord a regiunii exist ă un poten țial însemnat de ap ă care nu este valorificat
prin aducțiuni adecvate.
Activitatea economic ă a regiunii a generat degradarea factorilor de mediu: aer,
apă, sol; se constat ă o degradare avansat ă pe întinderi mari de teren, atât datorit ă
fenomenelor naturale, cât și datorită exploatărilor miniere neîntre ținute corespunz ător
și depozită rii de reziduuri industriale ș i menajere:
• în județul Vâlcea, solul este afectat de eroziunea de adâncime (487 ha) și de
suprafață (2.184 ha), de alunec ări de teren (892 ha), de eroziunea malurilor
(694 ha), de exploat ările miniere de suprafa ță și de depozitele de steril
(1.145,3 ha);
• în județul Gorj, existen ța exploat ărilor miniere afecteaz ă o suprafa ță
considerabil ă de teren, la care se adaug ă posibilitatea apari ției inunda țiilor
(datorită râului Gilort și pârâurilor Pocruia și Orlea);
• județul Olt are terenuri afectate de exploat ările petroliere și inundații datorate
râului Olt;
• sursa posibilelor eroziuni în jude țul Dolj o constituie râurile Jiu și Amaradia
(putând afecta aproximativ 200 ha de teren).

9

2. ANALIZA STATISTIC Ă A POPULA ȚIEI ȘI FORȚEI DE MUNC Ă

2.1. Principalii indicatori demografici ai regiunii

Regiunea Oltenia, ca de altfel întreaga societate româneasc ă a parcurs dup ă 1990
o perioad ă marcată de tranzi ția la economia de pia ță și de constituirea și consolidarea
statului de drept democratic.
Transform ările intervenite în sistemul politic, în economie, în via ța socială și în
mentalitatea oamenilor, au influen țat și continu ă să influențeze comportamentul
demografic:
scăderea nivelului de trai și a gradului de protec ție socială și creșterea șomajului
au afectat negativ calitatea vie ții și au contribuit la agravarea s ărăciei; •
•
• lipsa unei politici guvernamentale și regionale de protec ție a tinerelor familii,
dificultățile în dobândirea unei locuin țe, creșterea ratei ș omajului, au redus tot
mai mult motiva ția tinerilor pentru încheierea unei c ăsătorii;
speranța de viață la naștere – indicator sintetic al nivelului de trai și al stă rii de
sănătate – s-a diminuat an de an, fiind în prezent cu 4-9 ani mai mic ă în România
(și, implicit, în regiunea Oltenia) decât în majoritatea ță rilor europene.
La 1 iulie 1999, popula ția regiunii Sud-Vest Oltenia era de 2.405.254 persoane,
din care 1.181.969 (49,14%) b ărbați și 1.223.285 (50,86%) femei.
Evoluția populației regiunii în ultimii 70 de ani este prezentat ă în graficul 2.1 pe
baza datelor din tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Populaț ia regiunii Sud-Vest Oltenia la recens ăminte
– număr persoane –
Data
Județul 29.12.
1930 25.01.
1948 21.02.
1956 15.03.
1966 05.01.
1977 07.01.
1992 01.07.
1999
Dolj
Gorj
Mehedin ți
Olt
Vâlcea 533872
253812
282440
380663
295560 615301
280524
304788
442442
341590642028
293031
304091
458982
362356691116
298382
310021
476513
368779750328
348521
322371
518804
414241 762142
401021
332673
523291
438388 745204
395099
323486
510137
431328
Total
regiune 1746347 1984645 2060488 2144811 2354265 2457515 2405254

10

0

Figura 2.1: Evolu ția popula ției regiunii Oltenia și structura sa pe jude țe.

Se observ ă ușor că singura perioad ă în care popula ția regiunii a scă zut este cea a
ultimului deceniu. În anul 1999 num ărul locuitorilor regiunii a fost cu 52.261 mai mic
decât cel de la ultimul recens ământ, din 7 ianuarie 1992; în aceast ă perioadă, s-a
înregistrat o modificare absolut ă medie anual ă negativă de 7.465 persoane și un ritm
mediu anual negativ de 0,3% ; ambele componente ale cre șterii populaț iei au fost
negative, valorile sporului natural dep ășindu-le în ultimii ani pe cele ale sporului
migratoriu.
După caracteristica demografic ă sex, orice populaț ie se împarte în dou ă
subcolectivit ăți: populaț ie masculin ă și populaț ie feminin ă. Deoarece cele dou ă
subpopula ții se diferen țiază între ele din punct de vede re biologic, al rolului în
procesul reproducerii, dar și al particip ării la activitatea economic ă și socială ,
cunoașterea structurii popula ției regiunii Oltenia dup ă sexe este necesar ă pentru
caracterizarea echilibrului dintre se xe, pentru fundamentarea unor m ăsuri de politic ă
demografic ă și socială bazate pe respectarea drepturilor persoanelor și colectivit ăților.
Repartiția popula ției pe sexe se poate caracteriza atât cu ajutorul m ărimilor
relative de structur ă, pm și pf, care exprim ă ponderile celor dou ă sexe față de popula ția
totală și sunt complementare, cât și cu ajutorul unor m ărimi relative de coordonare
(raport dintre sexe), r m (raportul de masculinitate) și rf (raportul de feminitate), care
exprimă numărul persoanelor de un anumit sex care corespund la 100 de persoane de
sex opus.
Nivelul și evoluția acestor indicatori la nivelul regiunii Oltenia, pentru cele dou ă
medii, urban și rural, sunt prezentate în tabelul 2.2.

5000001000000150000020000002500000
29.12.1930
25.01.1948
21.02.1956
15.03.1966
05.01.1977
07.01.1992
01.07.1999Valcea
Olt
Mehedinti
Gorj
Doljpersoane
11

Tabelul 2.2
Structura popula ției pe sexe ș i medii în regiunea Oltenia

Efectivul popula ției
(mii persoane) Ponderea popula ției
pe sexe (%) Raportul dintre
sexe (%) Indicatori

Anii Total Masculin Feminin pm pf rm rf
1992 2457,5 1210,2 1247,3 49,2 50,8 97 103
1999 2405,2 1181,9 1223,3 49,1 50,9 96 104

Populaț ia regiunii continu ă să se caracterizeze printr-o u șoară predominare
numerică a populaț iei feminine; raportul de feminitate a crescut u șor până în 1999,
ajungând la 104 femei la 100 de b ărbați (egal, de altfel, cu cel la nivel na țional).
Cele mai semnificative muta ții, cu deosebite consecin țe economice și sociale, se
observă în structura pe vârste a popula ției, care reflect ă un proces lent, dar continuu de
îmbătrânire demografic ă (766 persoane vârstnice, pest e 65 de ani, la 1000 persoane
tinere, sub 15 ani, la nivelul regiunii; nivelul naț ional al acestui indicator este de 694
persoane vârstnice la 1000 persoane tinere).
Un complex de factori, dintre care amintim: evolu ția diferită a natalităț ii, a
mortalității, efectele migra ției interne, au determinat modific ările popula ției pe grupe
de vârstă. Deși schimb ările structurale survenite în ultimii ani nu sunt foarte
importante ca dimensiune, ele se înscriu în tendin ța, de lung ă durată, de accentuare a
gradului de îmbă trânire demografic ă a popula ției; procesul este mai evident în cadrul
populației feminine și al celei din mediul rural (ponderea popula ției vârstnice din
mediul rural este de aproape dou ă ori mai mare decât cea din mediul urban).
Tabelul 2.3
Populaț ia regiunii Oltenia pe grupe de vârst ă și sexe 1995 și 1999

1995 1999
Efectivul popula ției Efectivul populației
Total Masculin Feminin Indicatori

Grupe de
vârstă (ani) Mii persoane % Mii persoane % Mii persoane % Număr
persoane%
0-4 134,7 5,5 69,2 5,8 65,5 5,3 124259 5,2
5-9 180,6 7,4 92,3 7,7 88,3 7,1 144434 6,0
10-14 170,7 7,0 87,5 7,3 83,2 6,7 180676 7,5
15-19 199,3 8,2 101,9 8,5 97,4 7,9 172331 7,2
20-24 187,2 7,7 95,7 8,0 91,5 7,4 197953 8,2
25-29 195,2 8,0 100,4 8,4 94,8 7,7 184990 7,7
30-34 137,2 5,6 70,8 6,0 66,4 5,4 179287 7,5
35-39 164,1 6,7 84,2 7,0 79,9 6,5 141289 5,9
40-44 160,3 6,6 80,9 6,7 79,4 6,4 166713 6,9
45-49 152,4 6,3 76,0 6,3 76,4 6,2 155359 6,4
50-54 124,2 5,1 61,2 5,1 63,0 5,0 138906 5,8
55-59 161,4 6,6 77,2 6,5 84,2 6,8 123087 5,1
60-64 146,7 6,0 68,5 5,7 78,2 6,3 151318 6,3
65-69 128,5 5,3 57,9 4,8 70,6 5,7 128239 5,3
70-74 94,5 3,9 38,8 3,2 55,7 4,5 106773 4,4
75-79 45,0 1,8 16,4 1,4 28,6 2,2 65013 2,7
80-84 38,0 1,6 13,7 1,1 24,3 2,0 25798 1,1
85 și peste 17,2 0,7 6,3 0,5 10,9 0,9 18829 0,8
Total 2437,2 100,0 1198,9 100,0 1238,3 100,0 2405254 100,0
Vârsta medie 36,5 35,1 37,8 37,2
12

Pe baza datelor din tabelul 2.3 este reprezentat ă în graficul 2.2 distribu ția
populației regiunii Oltenia pe grupe de vârst ă și sexe în anul 1995 și evoluția structurii
populației regiunii pe grupe de vârst ă în 1995 și 1999, în graficul 2.3.

012345678910
0-4
5-9
10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
75-79
80-84
85 si pesteMasculin
FemininPonderea
populației (%)
Grupa de
vârstă

Figura 2.2: Distribu ția popula ției pe grupe de vârst ă și sexe, în 1995.

012345678910
0-4
5-9
10-14
15-19
20-24 25-29 30-34
35-39
40-44
45-49
50-54 55-59 60-64
65-69
70-74 75-79 80-84
85 si peste1995
1999Ponderea
populației (%)
Grupa de
vârstă

Figura 2.3: Evolu ția structurii popula ției pe grupe de vârst ă.

Se observ ă că vârsta medie a popula ției regiunii a crescut în ultimii ani de la 36,5
ani (1995) la 37,2 ani (1999 ); vârsta medie a popula ției feminine este cu peste doi ani
mai mare decât cea a popula ției masculine.
În tabelul 2.4. este prezentat ă structura popula ției regiunii Oltenia pe grupele
mari de vârstă , numite și grupe demo-economice:
• 0-14 ani – popula ția tânără
• 15-64 ani – popula ția adultă
• 65 ani ș i peste – popula ția vârstnic ă

13

Tabelul 2.4
Populaț ia regiunii Oltenia pe grupe mari de vârst ă

1992 1995 1999 Anii

Grupa demo-
economic ă (ani) Mii
persoane % Mii
persoane % Mii
persoane %
0-14 533,2 21,7 486,0 19,9 449,4 18,7
15-64 1622,4 66,0 1628,0 66,8 1611,2 67,0
65 și peste 301,9 12,3 323,2 13,3 344,6 14,3
Total popula ție 2457,5 100,0 2437,2 100,0 2405,2 100,0

Raportul de dependen ță demografic ă, determinat pe baza datelor din tabelul 2.4,
a avut o evoluț ie negativ ă la nivelul regiunii Oltenia: chiar dac ă nivelul indicatorului
s-a redus, structura sa eviden țiază accentuarea procesului de îmb ătrânire demografic ă
(datele sunt prezentate în tabelul 2.5).

Tabelul 2.5
Raportul de dependen ță demografic ă în regiunea Oltenia
– p e r s o a n e –
Raportul de dependen ță demografic ă Anii
Total Tineri Vârstnici
1992
1995
1999 514
497
492 328
299
278 186
198
214

Incluzând și grupa de vârst ă 60-64 de ani, nivelul acestui indicator a crescut ș i
pe total, la nivelul regiunii, de la 645 pers oane în 1995 la 647 pe rsoane în 1999; la
nivel național, jude țele Dolj ș i Mehedin ți sunt incluse în grupa jude țelor din sudul țării
cu popula ție foarte îmb ătrânită. În tabelul 2.6 se observ ă clar diferen țele care exist ă
între jude țele regiunii.

Tabelul 2.6
Populaț ia regiunii Oltenia pe grupe demo-economice
și județe – 1999
– persoane –
Județul

Grupa demo-
economic ă (ani) Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea
0-14
15-64
65 și peste 131135
501587
112482 82743
265023
47333 59169
215146
49171 95768
341026
73343 80554
288451
62323
Total popula ție 745204 395099 323486 510137 431328

485

490

503

495

495
261 312 275 280 279 Raportul de dependen ță
demografic ă
Total, din care:
• tineri
• vârstnici 224 178 228 215 216

14

Diferențieri ale structurii pe vârste apar mai pregnant în profil teritorial, datorit ă
evoluției diferite în timp a princi palelor fenomene demografice.
Indicatorii din anexele 1 – 5, reprezenta ți în graficele din figurile 2.4 – 2.8
evidențiază evoluția principalelor fenomene demografice, în regiunea Oltenia ( și în
fiecare jude ț component) în perioada 1995-1999.

101112131415
1990
19911992199319941995
1996
1997
19981999Dolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
anii0/00
Figura 2.4: Evolu ția ratelor de mo rtalitate general ă.

10121416182022242628303234
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999Dolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia0/00
anii

Figura 2.5: Evolu ția ratelor de mo rtalitate infantil ă.

15

Figura 2.6: Evolu ția ratelor de natalitate.

Figura 2.7: Evolu ția ratelor de nup țialitate.

10121416182022242628303234
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999Dolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
anii 0/00
456789
1990
1991
199219931994
1995
199619971998
1999Dolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
anii 0/00
16

00.20.40.60.811.21.41.61.822.22.42.6
1990
1991
1992
1993
199419951996
1997
19981999Dolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
anii 0/00

Figura 2.8: Evolu ția ratelor de divor țialitate.

Este evident ă tendința general ă, înregistrat ă la nivelul regiunii Oltenia în
ultimul deceniu, de cre ștere a mortalit ății generale și de scădere a natalit ății, această
evoluție având un impact nega tiv asupra structurii popula ției pe vârste; singura
component ă a mortalit ății, mortalitatea infantil ă – asupra c ăreia impactul schimbă rilor
socio-economice la nivel na țional și regional este mai accentuat decât în cazul
mortalității generale – a înregistrat o tendin ță de scădere, cu fluctua ții anuale destul de
însemnate. În 1999, regiunea Sud-Vest a înregistrat a înregistrat un nivel al mortalit ății
infantile de 17,2 0/00, plasându-se pe locul patru la nivel na țional (sub media na țională);
la mortalitate general ă și natalitate, în regiune s-au înregistrat niveluri peste și,
respectiv, sub media pe țară (nivelul mortalit ății generale în Oltenia este cel mai mare
din România – 13 0/00).
La nupțialitate, trei jude țe se plasează sub media pe țară în 1999 (aspect
negativ), iar la divor țialitate, toate jude țele din regiune au valori sub cea na țională
(aspect pozitiv).
Aspectele specifice mi șcării naturale a popula ției regiunii Oltenia în 1999 la
nivelul celor dou ă medii – urban și rural – sunt eviden țiate cu ajutorul indicatorilor din
anexa 6.
Se remarc ă diferențe defavorabile mediului rural, foarte mari la mortalitate (de
aproape 10 0/00), mai modeste la natalitate (de peste 1,5 0/00) și la mortalitate infantil ă
(de aproape 5 0/00). Mortalitatea populaț iei rurale este deosebit de ridicat ă, comparativ
cu mortalitatea popula ției urbane, datorit ă accesului mai dificil la asisten ța medical ă,
17

nivelului mai redus al educa ției sanitare și gradului mai avansat de îmb ătrânire
demografic ă a popula ției. Județul Dolj se plaseaz ă pe penultimul loc pe țară la
mortalitatea general ă (cu 13,9 0/00); sporul natural negativ înregistrat în acest jude ț a
fost de aproape trei ori mai mare decât cel na țional. Toate aceste aspecte sunt clar
evidențiate în graficele 2.9 și 2.10.

0/00

-1135791113151719
Natalitate
Mortalitate
Mortalitate
infantila
Nuptialitate
Divortialitate
Spor naturalDolj Gorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
România

Figura 2.9: Principalii indicato ri demografici – 1999 (urban).

Dolj

Figura 2.10: Principa lii indicatori demografici – 1999 (rural).

Creșterea mortalit ății după 1990, în special la vârstele adulte, a f ăcut ca speran ța
de viață la naștere să scadă continuu. În tabelul 2.7 sunt prezentate nivelurile
indicatorului în România și în regiunea Oltenia.
-10-8-6-4-202468101214161820222426283032
Natalitate Mortalitate Mortalitate
infantilaNuptialitate Divortialitate Spor naturalGorj
Mehedinti Olt
Vâlcea Oltenia
România0/00
18

Tabelul 2.7
Durata medie a vie ții, pe sexe, în perioada 1997-1999

Județul Ambele sexe Masculin Feminin
Dolj 69,33 66,16 72,67
Gorj 69,71 66,17 73,56
Mehedin ți 69,96 66,78 73,34
Olt 69,07 65,46 73,02
Vâlcea 70,56 66,86 74,52
Oltenia 69,64 66,22 73,31
România 69,74 66,05 73,67

Județul Vâlcea este cel mai bine situat pe regiune, la cei trei indicatori; jude țele
Olt și Dolj se situează pe ultimele locuri la durata medie a vie ții pentru sexul masculin,
respectiv feminin.

2.2. Evolu ția și structura for ței de munc ă
2.2.1. Balan ța regional ă a resurselor de munc ă

Progresul economico-social în registrat pe plan interna țional și întreaga
experiență mondială demonstreaz ă că sporirea produc ției și a productivit ății muncii
este în mod hot ărâtor dependentă de calitatea resurselor umane.
În etapa actual ă, de trecere la economia de pia ță, o multitudine de condi ții
economice, tehnice, socio-culturale determină creș terea și diversificarea rolului și
funcțiilor factorului uman în domeniul dezvolt ării. În contextul economiei de pia ță se
înregistreaz ă, sub cele mai variate aspecte, o mobilitate accentuat ă a forț ei de munc ă în
toate formele ei; receptivitatea și viteza de adaptare la nou, schimbarea profesiei și a
locului de munc ă, elemente cunoscute ale proc esului de reconversie a for ței de munc ă,
depind, într-o m ăsură considerabil ă, de sistemul de preg ătire a factorului uman
promovat de societate la nivel na țional, dar și regional sau local.
Nivelul de dezvoltare economic ă a unei țări depinde în mare m ăsură de rata de
ocupare a for ței de munc ă (raportul procentual dintre popula ția ocupată în activitatea
economico-social ă și populația totală). În fiecare țară, evoluția acestui indicator este
influențată de mai mulț i factori: structura popula ției pe grupe de vârst ă, starea sănătății
populației, durata școlarizării tineretului, vârsta de pensionare.
Deoarece, în cea mai mare parte, influen ța acestor factori asupra ratei de ocupare
a fost negativ ă, evoluția postbelic ă a indicatorului în România ( și mai ales dup ă 1990)
nu a fost una favorabil ă creșterii economice (tabelul 2.8).

Tabelul 2.8
Evoluția ratei de ocupare a popula ției României
%
Anul 1950 1960 1970 1980 1990 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Rata de
ocupare 51,4 51,8 48,7 46,3 47,3 44,1 41,8 41,5 40,0 39,2 37,5 37,5

Balanțele forț ei de munc ă, realizate în ultimii doi ani (1999 și 2000), la nivelul
țării și al celui mai mare jude ț din regiune, jude țul Dolj, sunt prezentate în anexele 7 și
8.
19

Se poate u șor observa c ă mutațiile indicatorilor balan ței, intervenite în ultimii doi
ani, în jude țul Dolj, sunt asem ănătoare cu cele la nivel na țional: scăderea popula ției
ocupate și creșterea num ărului șomerilor, ca urmare a modific ărilor intervenite în
activitatea diferitelor sectoare ale economiei și la nivelul agen ților economici cu
capital public sau privat, a declinului accentuat al produc ției, mai ales în industrie și
construcții, a pension ării cu anticipa ție a unui num ăr mare de salaria ți, a accentu ării
procesului de îmbă trânire demografic ă a populaț iei și a înră utățirii stă rii de sănătate a
populației (multe persoane pierzându-ș i – temporar sau definitiv – capacitatea de
muncă).
Modificarea structurii populaț iei regiunii Oltenia, dup ă participarea la activitatea
economic ă și grupe de vârst ă în 1999 fa ță de 1998, precum și diferențele care apar la
nivelul anului 1999 pe sexe și medii, sunt eviden țiate în graficele 2.11 – 2.13, realizate
pe baza datelor din anexele 9 și 10.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
15-24
ani25-34
ani35-49
ani50-64
ani65 și
pestePopulația Inactivă
Șomeri
Populația Ocupată1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999
Grupa de
vârstă

Figura 2.11: Structura popula ției regiunii Oltenia dup ă participarea la
activitatea economic ă și grupe de vârst ă în 1998 și 1999.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
15-24

Populația. Inactivă
Șomeri
Populația Ocupată

Figura 2.12: Structura popula ției regiunii Oltenia dup ă participarea la activitatea
economic ă, grupe de vârst ă și sexe în 1999. ani ani ani ani pe25-34 35-49 50-64 65 și
steM F M F M F M F M F
Grupa de
vârstă
20

0%20%40%60%80%100%
15-24
ani25-34
ani35-49
ani50-64
ani65 și
pestePopulația Inactivă
Șomeri
Populația OcupatăU R U R U R U R U R
Grupa de
vârstă

Figura 2.13: Structura popula ției regiunii Oltenia dup ă participarea la activitatea
economic ă, grupe de vârst ă și medii (urban ș i rural) în 1999.

2.2.2. Evoluț ia și structura popula ției ocupate în regiunea Oltenia

Populaț ia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani ș i peste care desf ășoară o
activitatea economic ă sau social ă producătoare de bunuri sau servicii, de cel pu țin o
oră în perioada de referin ță, în scopul ob ținerii unor venituri sub form ă de salariu, plat ă
în natură sau alte beneficii.
Restructurarea unor activit ăți economice, impus ă de adaptarea la cerin țele pieței,
îndeosebi în industrie, construc ții, comer ț și transporturi, a determinat reducerea
gradului de ocupare a for ței de munc ă în regiunea Oltenia (prin descreș terea
permanent ă a populaț iei ocupate ș i creșterea num ărului de ș omeri și a populaț iei
inactive) – tabelul 2.9. Popula ția ocupat ă în agricultur ă a crescut în defavoarea
populației ocupate în celelalte activităț i economice.

Tabelul 2.9
Evoluția popula ției ocupate și a șomerilor, pe principalele activităț i ale
economiei naț ionale, în regiunea Oltenia
– m i i p e r s o a n e –
Anii
Indicatori 1997 1998 1999
Populația ocupat ă, din care:
• agricultur ă și
silvicultur ă;
• industrie și construc ții;
• alte ramuri 1003,6
460,2
286,7
256,7 958,5
457,6
248,3
252,6 955,9
474,3
233,0
248,6
Număr șomeri 100,6 117,6 127,0

Structura populaț iei ocupate din regiune, pe activit ăți ale economiei na ționale și
județe, în 1999, este prezentat ă în anexa 11; pe baza acestor date s-au determinat
indicatorii din tabelul 2.10 (se observ ă că trei județe – Dolj, Mehedinț i și Olt – au peste
50% din popula ție ocupată în agricultură ).

21

Tabelul 2.10
Structura popula ției ocupate, pe principalele activit ăți economice și județe
– 1999

din care în:
Agriculutur ă și
silvicultur ă Industrie și
construcții Alte ramuri Indicatori

Județul Populația ocupat ă
(mii persoane) Mii
persoane% Mii
persoane % Mii
persoane%
Dolj 302,6 154,9 51,2 62,9 20,8 84,8 28,0
Gorj 151,9 55,5 36,6 53,8 35,4 42,6 28,0
Mehedin ți 131,3 70,7 53,8 29,4 22,4 31,2 23,8
Olt 190,3 110,4 58,0 39,8 20,9 40,1 21,1
Vâlcea 179,8 82,8 46,0 47,1 26,2 49,9 27,8
Oltenia 955,9 474,3 49,6 233,0 24,4 248,6 26,0

Dacă se introduce o nou ă caracteristic ă, vârsta, foarte important ă pentru studiul
forței de munc ă, obținem o structur ă a popula ției ocupate din regiun e, pe principalele
activități ale economiei na ționale, reprezentat ă în graficul din figura 2.14 (pe baza
datelor din anexa 12).

Activități 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Agricultura
Industrie
Constructii
Comert
Hoteluri
Transport
Posta
Act. fin.-banc.
Tranz. imob.
Adm. publica
Învatamînt
Sanatate
Alte act.65 si peste
50-64 ani
35-49 ani
25-34 ani
15-24 ani

Figura 2.14: Structura popula ției ocupate pe grupe de vârstă și activități ale
economiei na ționale – Oltenia – 1999.

Analiza structurii popula ției ocupate se poate detalia prin luarea în considerare
și a altor caracteristici, deoseb it de utile în studiul pie ței forței de munc ă la nivel
regional sau jude țean: nivelul de instruire și statutul profesional. Informa țiile necesare
acestui tip de analiz ă sunt cuprinse în anexa 13; ele sunt reprezentate grafic, foarte
sugestiv, în figurile 2.15 și 2.16.

22

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
15-24
ani25-34
ani35-49
ani50-64
ani65 si
pestePrimar sau fara
scoala
Gimnazial
Profesional
Liceal
Postliceal
Superior
Grupa de
vârstă

Figura 2.15: Structura popula ției ocupate pe grupe de vârst ă și nivel de
instruire – Oltenia – 1999.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
15-24
ani25-34
ani35-49
ani50-64
ani65 si
pesteMembru al unei societati
agricole sau cooperative
Lucrator familial
neremunerat
Lucrator pe cont propriu
Patron
Salariat
Grupa de
vârstă

Figura 2.16: Structura popula ției ocupate pe grupe de vârst ă și statut
profesional – Oltenia – 1999.

2.2.3. Evoluț ia și structura popula ției salariate în regiunea Oltenia

Din totalul popula ției active ocupate în regiunea Oltenia, în anul 1999, de 955,9
mii persoane, num ărul de salaria ți a fost de 468 mii (49%), iar num ărul de muncitori
299 mii (31,3% din totalul popula ției ocupate ș i 64% din totalul popula ției salariate).
Evoluția celor doi indicatori statistici ai for ței de munc ă – numărul mediu anual
al salariaților și numărul mediu anual al muncitorilor – la nivelul regiunii Oltenia și a
județelor componente, este reprezentat ă în graficele 2.17 și 2.18, pe baza datelor din
anexa 14.

23

Figura 2.17: Evolu ția numărului mediu anual al salaria ților – 1990-1999.

Figura 2.18: Evolu ția numărului mediu al munc itorilor – 1990-1999.

Structura persoanelor salariate și a muncitorilor, pe domenii mari de activitate, în
anul 1999, este eviden țiată prin datele din anexa 15 și reprezentat ă în graficul 2.19.

0100200300400500600700800900
1990
199119921993
1994
1995
1996
1997
19981999Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Vâlcea
Oltenia
anii mii persoane
0100200300400500600700
1990
1991
1992
1993
1994
1995
19961997
1998
1999Dolj
Gor j
Mehedinti
Ol t
Vâl cea
Oltenia
anii mii persoane
24

Ponderea
activităților
0%

Figura 2.19: Structura popula ției salariate ș i a numărului de muncitori pe
domenii mari de activitate – 1999.

O analiză mai detaliat ă a dinamicii celor doi indicatori poate fi realizat ă cu
ajutorul indicatorilor se riilor cronologice: modific ări absolute cu baza fix ă și cu baza
în lanț (Δt/0 și Δt/t-1), indici cu baza fix ă și baza în lan ț (It/0 și It/t-1) și ritmuri cu baza fix ă
și baza în lan ț (Rt/0 și Rt/t-1); nivelurile acestor indica tori ai dinamicii se reg ăsesc în
tabelele 2.11 și 2.12.

Tabelul 2.11
Dinamica num ărului mediu de salariaț i – Oltenia, 1990-1999

Modificarea absolut ă
(mii persoane) Indicele
dinamicii Ritmul
dinamicii (%)Indicatori

Anii Număr mediu
salariați
(mii persoane) Δt/0Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
1990 799 – – – – – –
1991 736 -63 -63 0,92 0,92 -8 -8
1992 663 -136 -73 0,83 0,90 -17 -10
1993 615 -184 -48 0,77 0,93 -23 -7
1994 605 -194 -10 0,76 0,98 -24 -2
1995 586 -213 -19 0,73 0,97 -27 -3
1996 556 -243 -30 0,70 0,95 -30 -5
1997 544 -255 -12 0,68 0,98 -32 -2
1998 498 -301 -46 0,62 0,92 -38 -8
1999 468 -331 -30 0,59 0,94 -41 -6
Media anual ă 607 -36 0,94 -6

10%%%%%%%%%100%
Dolj
Gorj
Mehedinț i
Olt
Vâlcea
OlteniaSM SM SM SM SM SM
90
80
70
Servicii 60
4050 Industrie și construcț ii
Agricultur ă și silvicultur ă
30
20
Județul
25

Tabelul 2.12
Dinamica num ărului mediu de muncitori – Oltenia, 1990-1999

Modificarea absolut ă
(mii persoane) Indicele
dinamicii Ritmul
dinamicii (%) Indicatori

Anii Număr mediu
muncitori
(mii persoane) Δt/0Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
1990 633 – – – – – –
1991 565 -68 -68 0,89 0,89 -11 -11
1992 498 -135 -67 0,79 0,88 -21 -12
1993 453 -180 -45 0,72 0,91 -28 -9
1994 440 -193 -13 0,70 0,97 -30 -3
1995 417 -216 -23 0,66 0,95 -34 -5
1996 391 -242 -26 0,62 0,94 -38 -6
1997 384 -249 -7 0,61 0,98 -39 -2
1998 336 -297 -48 0,53 0,88 -47 -12
1999 299 -334 -37 0,47 0,89 -53 -11
Media anual ă 441 -37 0,92 -8

Numărul mediu de salaria ți a scăzut continuu în perioada analizat ă, în medie cu
36 mii persoane anual (6%), atingând în 1999 cifra de 468 de mii (doar 59% din
nivelul anului 1990, de 799 mii persoane); num ărul muncitorilor a înregistrat aceea și
tendință, chiar mai accentuată , scă zând în medie cu 37 mii persoane anual (8%),
ajungând s ă dețină în 1999 doar 47% din nivelul a nului 1990 (299 mii persoane fa ță de
633 mii persoane).

26

3. ANALIZA STRUCTURAL Ă A PIEȚEI MUNCII

3.1. Analiza statistic ă a șomajului în regiunea Oltenia ș i județele
componente

La nivelul economiei na ționale, declinul și dezechilibrele provocate de trecerea la
economia de pia ță, au determinat o adevă rată explozie a șomajului în primii ani ai
tranziț iei.
Șomerii BIM , conform criteriilor Biroului Interna țional al Muncii, sunt
persoanele de 15 ani și peste, care în perioada de referință îndeplinesc simultan
următoarele condiț ii:
• nu au loc de munc ă și nu desfășoar ă o activitate în scopul obț inerii unor
venituri;
• sunt în c ăutarea unui loc de munc ă, realizând în ultimele patru s ăptămâni
demersuri pentru a-l g ăsi;
• sunt disponibile s ă înceapă lucrul în urm ătoarele 15 zile, dac ă s-ar găsi
imediat un loc de munc ă.
Rata șomajului reprezintă raportul procentual dintre num ărul șomerilor
(înregistra ți la agenț iile de ocupare și formare profesională ) și populația activă civilă
(șomeri + populaț ia ocupată, definită conform metodologiei balan ței forței de munc ă).
În 1994, num ărul șomerilor în România a atins nivelul maxim de dup ă 1990, de
1.223.925 persoane, resp ectiv 10,9% din popula ția activă; a urmat o perioad ă de
reducere a nivelului (absolut ș i relativ) indicatoru lui, iar din 1997 ș omajul a reînceput
să crească în România, ca urmare a procesul ui de restructurare sau lichidare a
unităților economice neperformante. La sfâr șitul anului 1999, rata șomajului, de 11,8%
depășise nivelul anului 1994, de și numărul șomerilor era mai mic, de numai 1.130.296
persoane. Cu excep ția ultimilor doi ani, în toat ă perioada anilor ‘90, rata ș omajului
feminin a depășit rata general ă a ș omajului; în anul 1996, ponderea ș omerilor
neindemniza ți a atins cel mai înalt nivel, de 30% (atât pe total șomeri, cât și pentru
sexul feminin). Datele sunt prezentate în anexa 16 și reprezentate în graficele 3.1 și
3.2.

27

0200000400000600000800000100000012000001400000
1991
1992
1993
19941995
1996
1997
1998
1999Someri neindemnizati
Someri în plata
anii persoane
Figura 3.1: Evolu ția șomajului în România – 1991-1999.

0200000400000600000800000100000012000001400000
1991
19921993
1994
1995
19961997
1998
1999Someri neindemnizati
Someri în plata
aniipersoane

Figura 3.2: Evolu ția șomajului feminin în România – 1991-1999.

Utilizând indicatorii dinamicii pentru se riile statistice din anexa 16, evolu ția
șomajului în România, în ultimul deceniu, poate fi caracterizată astfel: num ărul
șomerilor a crescut în 1999 fa ță de 1991 de peste trei ori, cu un ritm mediu anual de
16% și un spor mediu anual de 99 mii persoane (dintre care peste 40 de mii femei);
rata șomajului era în 1999 de aproape patru ori mai mare decât în primul an al
deceniului trecut.
Numărul persoanelor din țara noastră , înscrise la cursuri de calificare ș i
recalificare, a crescut continuu, de la 12.758 persoane în 1991, la 79.295 persoane în
1999 (de peste 6 ori); cu toate c ă și numărul persoanelor încadrate în activitate dup ă
finalizarea cursurilor a crescut de peste 5 or i (de la 1.265 persoane în 1991 la 6.935
persoane în 1999), ponderea acestora în tota lul persoanelor beneficiare de cursuri de
calificare și recalificare a sc ăzut, mai accentuat dup ă anul 1996 (10% în 1991, 14,2%
în 1996 și doar 8,7% în 1999) – date prezentate în anexa 17.
28

Evoluția șomajului în regiunea Oltenia ș i în fiecare din cele cinci jude țe, pe sexe,
prin intermediul indicatorilor absolu ți (număr șomeri) și relativi (rata șomajului) este
evidențiată în anexa 18. Principalii indicatori ai dinamicii fenomenului analizat se
regăsesc în tabelul 3.1.
Cea mai spectaculoas ă evoluție a ș omajului s-a înregistrat în jude țul Gorj, unde
numărul șomerilor în anul 1999 era de aproape trei ori mai mare decât cel din 1994;
creșterea medie anuală a fost de 3350 persoane (24%).
O tendință similară , dar la o scar ă mult mai redusă , s-a manifestat și în județul
Mehedinț i; numărul șomerilor în acest jude ț a crescut cu peste 2000 persoane, între
1994 și 1999, creș terea medie anual ă fiind de 405 persoane (3%).
Restul jude țelor din regiunea Oltenia au înregistrat în aceea și perioadă o tendință
generală pozitivă, de scădere a num ărului de șomeri; în jude țul Dolj sc ăderea a fost cea
mai accentuată , atât în m ărime absolut ă (numărul șomerilor din 1999 era cu 15 mii
persoane mai mic decât cel din 1994, ia r deficitul mediu anual a fost de 3.091
persoane) cât și în mărime relativ ă (-6% anual).
O tendință generală de scădere a num ărului de șomeri, în perioada 1994-1999 s-a
manifestat și la nivelul regiunii Oltenia; valorile indicatorilor sunt îns ă mult mai
modeste: un deficit mediu anual de 1.808 persoane (-2%).
Detalierea analizei dinamicii șomajului în regiune, pe subperioade ale perioadei
de analiză, este realizat ă în graficul din figura 3.3.
I

050450
1995 1996 1997 1998 1999Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Vâlcea
Oltenia 400

350
300

250
200

150
100t/t-1 (%)
anii

Figura 3.3: Indicii dinamicii num ărului de ș omeri – Oltenia.

La nivelul regiunii și în fiecare jude ț (cu excep ția județului Vâlcea), num ărul de
șomeri a avut o evolu ție descendent ă (pozitivă) în prima parte a perioadei (1994-
1996) și ascendent ă (negativă) în ultima parte a perioade i (1997-1999); amplitudinile
celor două tipuri de variaț ii au avut niveluri diferite în fiecare jude ț.

29

Tabelul 3.1
Dinamica num ărului de ș omeri în regiunea Oltenia

Modificarea absolut ă
(persoane) Indicele
dinamicii Ritmul
dinamicii (%)Județul Indicator i

Anii Număr
șomeri
(persoane) Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
1994 55670 – – – – – –
1995 43489 -12181 -12181 0,78 0,78 -22 -22
1996 23840 -31830 -19649 0,43 0,55 -57 -45
1997 23555 -32115 -285 0,42 0,99 -58 -1
1998 27822 -27848 4267 0,50 1,18 -50 18 DOLJ
1999 40215 -15455 12393 0,72 1,45 -28 45
Media anual ă 35765 -3091 0,94 -6
1994 8555 – – – – – –
1995 8031 -524 -524 0,94 0,94 -6 -6
1996 4420 -4135 -3611 0,52 0,55 -48 -45
1997 18351 9796 13931 2,15 4,15 115 315
1998 23078 14523 4727 2,70 1,26 170 26 GORJ
1999 25307 16752 2229 2,96 1,10 196 10
Media anual ă 14623 3350 1,24 24
1994 11736 – – – – – –
1995 8949 -2787 -2787 0,76 0,76 -24 -24
1996 6224 -5512 -2725 0,53 0,70 -47 -30
1997 11265 -471 5041 0,96 1,80 -4 80
1998 13579 1843 2314 1,16 1,20 16 20 MEHEDIN ȚI
1999 13761 2025 182 1,17 1,01 17 1
Media anual ă 10919 405 1,03 3
1994 29261 – – – – – –
1995 19331 -9930 -9930 0,66 0,66 -34 -34
1996 9449 -19812 -9882 0,32 0,49 -68 -51
1997 18072 -11189 8623 0,62 1,91 -38 91
1998 21243 -8018 3171 0,72 1,18 -28 18 OLT
1999 23098 -6163 1855 0,79 1,09 -21 9
Media anual ă 20075 -1232 0,95 -5
1994 30850 – – – – – –
1995 34572 3722 3722 1,12 1,12 12 12
1996 26304 -4546 -8268 0,85 0,76 -15 -24
1997 29383 -1467 3079 0,95 1,12 -5 12
1998 31869 1019 2486 1,02 1,08 2 8 VÂLCEA
1999 24647 -6203 -7222 0,80 0,77 -20 -23
Media anual ă 29604 -1240 0,96 -4
1994 136072 – – – – – –
1995 114372 -21700 -21700 0,84 0,84 -16 -16
1996 70237 -65835 -44135 0,52 0,61 -48 -39
1997 100626 -35446 30389 0,74 1,43 -26 43
1998 117591 -18481 16965 0,86 1,17 -14 17 OLTENIA
1999 127028 -9044 9437 0,93 1,08 -7 8
Media anual ă 110987 -1808 0,98 -2

30

Reprezentarea grafic ă a ratelor de șomaj, la nivelul fiec ărui județ și al întregii
zone (figura 3.4 – pe baza datelor din anexa 18) evidenț iază aceeași tendință; ratele
șomajului feminin (figura 3.5) au în registrat, anual, în fiecare jude ț și în regiune,
niveluri mai mari decât ratele generale de șomaj (excepție face jude țul Olt, unde, în
majoritatea subperioadelor, ratele șomajului feminin s-au situat sub nivelul celor
generale); tendin ța evolutiv ă a șomajului feminin, în regiunea Oltenia, este aceea și cu
cea a ș omajului general.

0246810121416
1994 1995 1996 1997 1998 1999Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Vâlcea
OlteniaRata șomajului
(%)
anii

Figura 3.4: Evolu ția ratelor de șomaj în Oltenia – pe jude țe.

4567891011121314
1994 1995 1996 1997 1998 1999Rata generala a
somajului
Rata somajului
femininRata șomajului
(%)
anii

Figura 3.5: Evolu ția ratelor de șomaj – general și feminin – în Oltenia.

Structura șomerilor în plat ă după nivelul de preg ătire și variația acesteia în
perioada 1994-1999, în regiun ea Oltenia este reprezentat ă grafic în figura 3.6., pe baza
datelor din anexa 19. Se observ ă o dublare a ponderii șomerilor cu studii superioare
(de la 1,5% în 1994 la 3,2% în 1999) și o creștere de aproape 6 ori a ponderii șomerilor
31

cu studii medii (de la 2,5% în 1994 la 14,2% în 1999), concomitent cu reducerea
ponderii muncitorilor în totalul ș omerilor indemniza ți (de la 96% în 1994 la 82,6% în
1999).

0100002000030000400005000060000700008000090000100000110000
1994 1995 1996 1997 1998 1999Studii superioare
Studii medii
MuncitoriNr. ș omeri
(mii)
anii

Figura 3.6: Structura șomerilor în plat ă după nivelul de preg ătire –
Oltenia.

O structur ă mai detaliat ă a șomerilor din regiunea Oltenia, pe jude țe, categorii de
personal și nivel de preg ătire, pentru anul 1999, este eviden țiată de datele din anexa
20. La nivelul regiunii, structura șomerilor pe categorii de personal este reprezentat ă în
figura 3.7 și după nivelul de preg ătire în figura 3.8 (datele necesare acestor
reprezentări grafice sunt prezentate în tabelul 3.2).
Tabelul 3.2
Structura șomerilor din Oltenia, pe categorii de personal și nivel de
pregătire – 1999

Indicatori Număr persoane Pondere (%)
Șomeri înregistra ți 127028 100
Beneficiari de ajutor de șomaj 28288 22
Beneficiari de ajutor de integrare profesional ă 9915 8
Beneficiari de aloca ție de sprijin 48305 38
Beneficiari de pl ăți compensatorii 3501 3
Șomeri neindemniza ți 37019 29
Muncitori 107032 84
Studii medii 16317 13
Studii superioare 3679 3

32

Figura 3.7: Structura șomerilor pe categorii de personal – Oltenia,
1999.

Figura 3.8: Structura șomerilor dup ă nivelul de instruire – Oltenia,
1999.

Caracterizarea șomajului din Oltenia, prin pr isma unor indicatori economici și
sociali specifici – venituri și cheltuieli ale gospodă riilor de șomeri, cheltuieli cu
protecț ia socială a șomerilor, cantine de ajutor social – dar și a unor indicatori generali, 22%
8%
3%Ajutor de somaj
Ajutor de integrare
profesionala29%Alocatii de sprijin
Plati compensatorii
Someri neindemnizati
38%
13%3%
84%Muncitori
Studii medii
Studii superioare
33

care exprim ă situația economico-social ă din zonă și, implicit, se afl ă într-o strâns ă
corelaț ie cu indicatorii specifici șomajului – câ știgul salarial nominal mediu net lunar,
numărul accidenta ților în munc ă și al conflictelor colective de munc ă, este realizat ă
prin intermediul datelor calcul ate în tabelul 3.3 (modul de prezentare al indicatorilor
oferind posibilitatea comparabilit ății în timp – anul 1999 fa ță de 1998 – și spaț iu –
regiunea Oltenia fa ță de România) și tabelul 3.4 (indicatorii prezenta ți alcătuind o serie
cronologic ă complex ă, oferă posibilitatea eviden țierii tendin ței evolutive în perioada
1994-1999).

Tabelul 3.3
Caracteristici economice ș i sociale ale șomajului în regiunea Oltenia

1998 1999 Anul
Regiunea
Indicatori România Oltenia România Oltenia
• Venituri totale ale gospod ăriilor de
șomeri (lei, lunar pe o persoan ă) 414063 430526 558107 613502
• Cheltuieli totale ale gospod ăriilor de
șomeri (lei, lunar pe o persoan ă) 421663 445112 582347 611297
• Cheltuieli cu protec ția social ă a
șomerilor (milioane lei) – total, din care:
ƒ ajutor de ș omaj
ƒ ajutor de integrare profesională
ƒ alocație de sprijin
ƒ plata absolven ților (OG 32/1994 și OG
35/1997)
ƒ calificarea, recalificarea șomerilor
ƒ plăți compensatorii
ƒ alte cheltuieli 5332475

1334908
200850
497681
42000

19212
2303917
933907 609301

149105
21502
60485
4408

1376
266840
105585 8290324

2252600
283047
1043516
66024

25432
3319147
1300558 1004023

235567
30058
132942
6965

3565
337455
257471
• Cantine de ajutor social
ƒ număr
ƒ capacitate (locuri)
ƒ beneficiari (num ăr mediu zilnic de
persoane)
154
45716
32642
13
1697
1376
141
41102
32417
14
1788
1423
• Câștigul salarial nominal mediu net
lunar (lei/salariat) 1042274 1093336 1522878 1537650

Tabelul 3.4
Evoluția numărului accidenta ților în munc ă și a conflictelor colective de
muncă

Accidenta ți în munc ă Conflicte colective de munc ă
Oltenia Oltenia Indicatorii

Anii Total țar ă
Număr % Total țar ă
Număr %
1994 8300 883 10,6 384 49 12,8
1995 7801 827 10,6 319 30 9,4
1996 8424 847 10,1 285 24 8,4
1997 8247 813 9,8 260 20 7,7
1998 7010 643 9,2 349 22 6,3
1999 6543 628 9,6 653 65 10,0

34

3.2. Analiza statistic ă a cererii de locuri de munc ă în județele
Dolj și Gorj

Din analiza șomajului la nivelul regiunii Oltenia, efectuat ă în subcapitolul 3.1, se
observă că evoluțiile cele mai spectaculoase ale fe nomenului s-au înregistrat în
județele Dolj ș i Gorj:
• în județul Dolj, rata șomajului a sc ăzut în ultimii cinci ani cu 5,5% – prin prisma
dezvoltării durabile din România, Craiova este inclus ă, la nivelul anului 2000, în
arealele industriale în echilibru, cu tendin ță de stabilizare și redresare;
• în județul Gorj, rata șomajului a crescut de peste dou ă ori în ultimii ci nci ani – zona
Târgu-Jiu – Rovinari apar ținând arealelor industriale în c ăutarea unui echilibru.
De aceea am considerat necesar ă o adâncire a analizei pie ței muncii în cele dou ă
județe.
♦ În anexele 21 ș i 22 sunt prezentate informa țiile referitoare la evolu ția lunară a
numărului șomerilor, în jude țul Dolj, în ultimii doi ani. Pe baza datelor din balanț ele
lunare ale cererii de locuri de munc ă (anexa 21), am determinat o serie de indicatori
statistici (indicatori medii, indicatori ai di namicii), care permit o detaliere a analizei
dinamicii fenomenului de șomaj în acest jude ț (indicatorii calcula ți se regăsesc în
tabelul 3.5).

Tabelul 3.5
Indicatorii dinamicii lunare a ș omajului în jude țul Dolj

Anul
Indicatorii 1999 2000
• numărul mediu lunar al persoanelor în c ăutarea unui loc de
muncă (număr persoane) 36950 41481
• numărul mediu lunar al intr ărilor în categoria persoanelor în
căutarea unui loc de munc ă (număr persoane) 6047 6040
• numărul mediu lunar al ie șirilor din categoria persoanelor în
căutarea unui loc de munc ă (număr persoane) 5576 5916
• modificarea medie absolut ă lunară a numărului de șomeri
(număr persoane) 279 -129
• indicele mediu lunar al num ărului de ș omeri 1,008 0,997
• ritmul mediu lunar al num ărului de ș omeri (%) 0,8 -0,3

Cu toate c ă nivelurile medii ale intr ărilor și ieșirilor din balan țele lunare sunt
apropiate în cei doi analiza ți, numărul mediu lunar de șomeri a fost mai mare în anul
2000 față de anul anterior. Indicatorii dinamicii lunare indic ă totuși o evolu ție mai
bună în anul 2000 (indice mediu lunar subunitar, modific ări medii – absolut ă și
relativă – negative); acest aspect este eviden țiat și de historiograma din figura 3.9.

35

30000320003400036000380004000042000440004600048000
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie1999
2000Număr șomeri
(mii persoane)

Figura 3.9: Evolu ția șomerilor din jude țul Dolj – 1999-2000.

Pe baza datelor din anexa 22, am determinat indicatorii relativi de structur ă ai
numărului de șomeri; nivelurile și evoluția acestor indicatori sunt prezentate în tabelul
3.6 și reprezentate grafic în figurile 3.10 și 3.11.

Tabelul 3.6
Structura șomerilor pe categorii de personal – Dolj

din care: Total
Indemniza ți Neindemniza ți Numărul șomerilor
Ponderea (%)

Luna și anul Număr % Număr % Număr %
Ianuarie 1999 37543 100 33887 90,3 3656 9,7
Iulie 1999 35619 100 28105 79,0 7514 21,0
Ianuarie 2000 42499 100 29274 69,0 13225 31,0
Iulie 2000 39346 100 24705 62,8 14641 37,2
Decembrie 2000 41965 100 28547 68,0 13418 32,0

36

05000100001500020000250003000035000
.01.1999 .07.1999 .01.2000 .07.2000 .12.2000someri indemnizati
someri neindemnizatiNumăr șomeri
(mii persoane)

Figura 3.10: Evolu ția numărului de ș omeri pe categorii de personal – Dolj.

68%32% someri
indemnizati
someri
neindemnizati
69%31%
90%10%
Ianuarie 1999 Ianuarie 2000 Decembrie 2000

Figura 3.11: Evolu ția structurii șomerilor pe categorii de personal – Dolj.

Indicatorii prezenta ți în tabel, dar mai ales reprezentarea lor grafic ă, evidențiază
creșterea substan țială a numărului șomerilor care nu beneficiaz ă de indemniza ții;
ponderea acestora în totalul șomerilor s-a triplat, de la 9, 7% în ianuarie 1999 ajungând
la 32% în decembrie 2000.
Analiza statistic ă poate fi detaliat ă, introducând și alte caracteristici demografice
și socio-culturale ale persoanelor în c ăutarea unui loc de munc ă: sexul, nivelul de
pregătire și vârsta. În anexele 23 ș i 24 sunt prezentate informa țiile referitoare la
structura șomerilor dup ă cele trei caracteristici, la începutul și sfârș itul anului 2000 (în
mărime absolut ă și relativă).
Vârsta medie a ș omerilor, calculat ă în ultimele coloane ale celor dou ă anexe, pe
sexe și nivele de pregă tire, eviden țiază discrepan țele existente între elementele
structurale dar și evoluția în timp:
• în ambele perioade analizate se observ ă că vârsta medie a șomerilor este mai mic ă
la sexul feminin decât cel masculin;
37

• vârsta medie a ș omerilor cu studii medii și superioare este mai mare decât vârsta
medie a muncitorilor șomeri; pentru sexul masculin se înregistreaz ă același tip de
inegalitate ca pentru total șomeri; pentru sexul feminin, situa ția se inverseaz ă:
vârsta medie a muncitorilor șomeri de sex feminin este cea mai mare;
• cel mai mare decalaj între sexe apare la ș omerii cu studii medii (în jur de 10 ani);
• vârsta medie a șomerilor, pentru toate elementele structurale luate în considerare
(cu o singur ă excepție) a scă zut în decursul anului trecut, aspect îngrijor ător, ținând
cont de faptul c ă semnifică o creștere a ponderii ș omerilor din grupele tinere de
vârstă în totalul acestora (pentru ambele sexe și toate nivelurile de preg ătire).
Aspectele semnalate sunt și mai clar eviden țiate în graficele din figurile 3.12 –
3.19.

Figura 3.12: Evolu ția muncitorilor ș omeri pe grupe de vârst ă – masculin.

Figura 3.13: Evolu ția muncitorilor ș omeri pe grupe de vârst ă – feminin.

050010001500200025003000350040004500
sub 25
ani 25-29
ani 30-39
ani 40-49
ani 50-55
anipeste 55
aniianuarie
decembriemii persoane
Grupa de
vârstă
05001000150020002500300035004000
sub 25
ani 25-29
ani 30-39
ani 40-49
ani 50-55
anipeste 55
aniianuarie
decembriemii persoane
Grupa de
vârstă
38

Figura 3.14: Evolu ția șomerilor cu studii medii pe grupe de vârst ă –
masculin.

Figura 3.15: Evolu ția șomerilor cu studii medii pe grupe de vârst ă – feminin.
020406080100120
sub 25
ani 25-29
ani 30-39
ani 40-49
ani 50-55
anipeste 55
aniianuarie
decembriemii persoane
Grupa de
vârstă
020406080100120140160180
sub 25
ani 25-29
ani 30-39
ani 40-49
ani 50-55
anipeste 55
aniianuarie
decembriemii persoane
Grupa de
vârstă
39

Figura 3.16: Evolu ția șomerilor cu studii superioare pe grupe de vârst ă –
masculin.

Figura 3.17: Evolu ția șomerilor cu studii superioare pe grupe de vârst ă –
feminin.

020406080100120140160
sub 25
ani 25-29
ani 30-39
ani 40-49
ani 50-55
anipeste 55
aniianuarie
decembriemii persoane
Grupa de
vârstă
50100150200250
ianuarie
0
sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani peste 55
anidecembriemii persoane
Grupa de
vârstă
40

Figura 3.18: Structura șomerilor pe sexe.

Figura 3.19: Structura șomerilor dup ă nivelul de preg ătire.

Introducerea în analiz ă a unei caracteristici socio-economice – ocupa ția șomerilor
– este util ă atât studiului structural și în dinamic ă a cererii de locuri de munc ă, dar mai
ales studiului corelat al cererii și ofertei de locuri de munc ă. În anexa 25 este
prezentată clasificarea ocupa țiilor din România (COR), pe grupe și subgrupe majore;
ținând cont de aceast ă clasificare s-au determin at indicatorii de structur ă pe ocupa ții ai
șomerilor, în ianuarie 2000 ș i decembrie 2000 – ta belul 3.7 (reprezenta ți grafic în
figura 3.20).

050001000015000200002500030000
ianuarie 2000 decembrie 2000feminin
masculinNumăr șomeri
92%3% 5%muncitori
studii medii
studii superioare
Ianuarie 2000 Decembrie 2000 94%2%4%
41

Tabelul 3.7
Structura șomerilor pe ocupa ții – Dolj

Ianuarie 2000 Decembrie 2000 Codul COR al
ocupației Număr șomeri % Număr șomeri %
21 495 452
22 16 16
23 70 122
24 210 204
Total grupa 2 791 3 794 3
31 989 803
32 153 159
34 761 771
Total grupa 3 1903 7 1733 7
41 618 519
42 172 184
Total grupa 4 790 3 703 3
51 432 386
52 859 932
Total grupa 5 1291 5 1318 6
61 905 4 883 4
71 1178 995
72 10095 9129
73 30 14
74 1644 1467
Total grupa 7 12947 50 11605 49
81 466 441
82 668 696
83 1264 994
Total grupa 8 2398 9 2131 8
91 291 262
92 609 492
93 4103 3962
Total grupa 9 5003 19 4716 20

grupa 2

Figura 3.20: Structura șomerilor pe ocupa ții – Dolj.
3%7%
5%
3%
51%9%19%3%3%
3%
6%
4%
48%9%20%7%grupa 3
grupa 4
grupa 5
grupa 6
grupa 7
grupa 8
grupa 9
Ianuarie 2000 Decembrie 2000
42

În anexele 26-28 sunt prezentate, pent ru trei perioade de timp egal distan țate
(ianuarie, iulie și decembrie 2000), repartiț iile șomerilor pe grupe de vârst ă, sexe ș i
durată a ș omajului. În tabelul 3.8 este construit ă distribuția bidimensional ă a
persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă, după vârstă și durată a șomajului, în
ianuarie 2000.

Tabelul 3.8
Distribuț ia șomerilor pe grupe de vârst ă și durată a șomajului
– ianuarie 2000 –

Durata ș omajului
Y (luni )

Grupe de
vârstă (ani) X 0-3 3-6 6-9 9-12 12-15 15-18 18-21 21-24 24-27 Total f x
> 55 91 81 113 83 121 99 54 68 121 831
50-55 535 305 253 264 477 332 167 171 358 2862
40-49 1315 965 611 565 1198 732 427 388 744 6945
30-39 1239 1080 603 537 1062 697 352 379 642 6591
25-29 693 579 317 247 436 277 144 201 345 3239
< 25 2519 960 360 539 1437 657 268 410 679 7829
Total f y 6392 3970 2257 2235 4731 2794 1412 1617 2889 28297

Distribuț ia frecven țelor în interiorul tabelului de corela ție indică lipsa unei
corelaț ii între cele dou ă variabile sau existen ța unei corela ții de intensitate foarte
redusă. Se poate observa, totu și, din acest tabel, existen ța a trei grupe de vârst ă care
dau cel mai mare num ăr de șomeri pentru aproape toate duratele de ș omaj: grupa de
vârstă tânără (sub 25 de ani) și cele dou ă grupe care cuprind șomerii între 30 și 50 de
ani; la șomajul de scurt ă durată (sub 3 luni), ponderea cea mai însemnat ă o dețin tinerii
(40 %); la șomajul de lung ă durată (24-27 luni), aproape 50% din totalul șomerilor au
vârsta cuprins ă între 30 și 50 de ani.
Pe baza datelor din anexele 26-28 am de terminat în tabelu l 3.9 durata medie a
șomajului, pe sexe, pentru cele trei perioade considerate în analiz ă. Se observ ă că
durata medie a șomajului a crescut în ultimul an (cel mai mult pentru șomerii de sex
masculin); tendin ța înregistrat ă de-a lungul anului este influen țată de varia țiile
sezoniere: în perioadele de var ă durata medie a ș omajului cre ște pentru toate
categoriile de șomeri (cea mai însemnată variație apare la sexul masculin – dou ă luni).

Tabelul 3.9
Durata medie a ș omajului, pe sexe
– luni –
Sexul
Perioada Total ș omeri Masculin Feminin
Ianuarie 2000 11,14 10,90 11,45
Iulie 2000 12,79 12,90 12,60
Decembrie 2000 11,37 11,35 11,40

O detaliere a analizei prin prisma celor trei caracteristici considerate (vârst ă, sex,
durată a șomajului) se poate realiza de terminând duratele medii ale șomajului pe grupe
43

de vârstă și sexe; în tabelul 3.10 am calculat ace ști indicatori pentru luna decembrie a
anului 2000.
Tabelul 3.10
Durata medie a ș omajului pe grupe de vârst ă și sexe – decembrie 2000
– l u n i –
Sexul
Grupa de vârst ă Total ș omeri Masculin Feminin
Sub 25 ani 10,69 10,30 11,15
25-29 ani 10,70 10,50 10,90
30-39 ani 11,60 11,96 11,20
40-49 ani 11,70 11,86 11,60
50-55 ani 12,73 12,26 13,59
Peste 55 ani 14,25 14,60 12,43

Durata medie a șomajului cre ște o dată cu vârsta șomerilor (corela ția directă este
mai evident ă la sexul masculin); la grupele de vârst ă tinere (sub 30 de ani), durata
medie a șomajului este mai mare pentru sexul feminin; peste 30 de ani, durata
șomajului este mai mare pentru sexul masculin (cu o singur ă excepție: grupa de vârst ă
50-55 ani).

♦ Indicatorii sintetici ai balan ței resurselor de munc ă în județul Gorj, la data de 31
iulie 2000, sunt prezenta ți în tabelul 3.11.

Tabelul 3.11
Balanța forței de muncă în județul Gorj – 31 iulie 2000

Indicatori Efectiv (număr persoane)
1. Popula ția totală 395626
2. Resurse de munc ă 232600
3. Popula ția ocupat ă, din care: 152257
– salariați 96200
4. Șomeri 25043
5. Popula ția activă 177300

Cu o rată a șomajului de 14,1% (fa ță de 11,2% cât era, în anul 2000, rata
șomajului la nivel de țară), județul Gorj se situa pe locul 10 pe plan na țional, fiind
județul cu cea mai înaltă rată a șomajului din regiunea Oltenia.
Evoluția șomajului în jude țul Gorj, în ultimul deceniu, este prezentat ă în anexa
29 și reprezentată grafic în figura 3.21. În 1991, num ărul șomerilor era de doar 2253
persoane (reprezentâ nd 1,2% din popula ția activă a județului); num ărul șomerilor a
crescut pân ă în 1993, dup ă care a scă zut aproape continuu pân ă în anul 1996; în anul
1997, a fost o cre ștere exploziv ă a numărului de ș omeri, de la 4708 șomeri în 1996 la
18714 șomeri la sfâr șitul anului 1997; cre șterea indicatorului, de dimensiuni mai
reduse îns ă, a continuat pân ă în prezent.

44

Număr șomeri
anii050001000015000200002500030000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Figura 3.21: Evolu ția numărului ș omerilor în jude țul Gorj.

Până în anul 1997, jude țul Gorj a fost o zon ă prosperă a țării și era cel mai bine
plasat în cadrul regiunii Oltenia din pu nctul de vedere al indicelui dezvolt ării umane
(zona ridicat ă de dezvoltare – rangul 4 pe țară). Abunden ța lignitului oferea locuri de
muncă prin intermediul mineritului și ramurilor industriale adiacente (guvernul
încuraja chiar muncitorii din alte zone s ă se stabilească în Gorj).
Industria minier ă a județului, deși s-a confruntat cu greut ăți tehnologice
deosebite, cu caren țe în organizare și management, nu a disponibilizat personalul
angajat, deoarece statul a sus ținut aceast ă ramură prin subven ții de la buget; acest fapt
a determinat men ținerea num ărului de locuri de munc ă în acest sector, fă ră a crea îns ă
altele noi (majoritatea șomerilor înregistra ți în jude ț proveneau din rândul
absolvenților de școli și din ramurile industriei prelucr ătoare).
Prin aplicarea OG 22/1997, la 30 septembrie 1997, în jude țul Gorj șomajul s-a
dublat, înregistrându-se un num ăr de 11494 șomeri (corespunz ător unei rate a
șomajului de 6,2%). Impactul redu cerilor masive de personal din unit ățile miniere s-a
resimțit în scurt timp ș i industriile conexe, care desf ășurau activit ăți economice pentru
sectorul minier, au disponibilizat personal în baza OG 9/1997; pia ța muncii a continuat
să fie tensionat ă de disponibiliz ările efectuate și în baza OG 69/1998 și OG 7/1998, pe
baza programelor de restructurar e-privatizare aplicate, precum și de intră rile pe pia ța
muncii a tinerei generaț ii de absolven ți (care înseamn ă 5000 de persoane anual).
Evoluția numărului de șomeri pe cele dou ă sexe, masculin ș i feminin, precum ș i
structura șomerilor pe sexe, sunt eviden țiate în graficele 3.22 ș i 3.23 (pe baza
indicatorilor din anexa 29).

45

02000400060008000100001200014000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000Masculin
FemininNumăr șomeri
anii
Figura 3.22: Evolu ția numărului de ș omeri pe sexe, în jude țul Gorj.

7%
93%49%
51% M asculin
Feminin
1991 2000
Figura 3.23: Structura pe sexe a șomerilor în jude țul Gorj.

O detaliere a analizei evoluț iei fenomenului, se realizeaz ă prin intermediul
indicatorilor dinamicii, calcula ți și prezenta ți în tabelul 3.12.

Tabelul 3.12.
Indicatorii dinamicii num ărului de șomeri – jude țul Gorj

Indicator i
Număr
șomeri Modificare absolută
(persoane) Indicele
dinamicii Ritmul dinamicii
(%)
Anii (persoane) Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
1991 2253 – – – – – –
1992 5767 3514 3514 2,56 2,56 156 156
1993 8673 6420 2906 3,85 1,50 285 50
1994 6497 4244 -2176 2,88 0,75 188 -25
1995 8031 5778 1534 3,56 1,24 256 24
1996 4708 2455 -3323 2,09 0,59 109 -41
1997 18714 16461 14006 8,31 3,97 731 297
1998 23078 20825 4364 10,24 1,23 924 23
1999 25307 23054 2229 11,23 1,10 1023 10
2000 25043 22790 -264 11,11 0,98 1011 -2
Nivel
mediu 12807 2532 1,31 31
46

Nivelurile indicatorilor din tabelul 3.12 susț in afirma țiile anterioare: cre șterea
explozivă a șomajului în anul 1997 (de aproape 4 ori fa ță de anul anterior și de peste 8
ori față de primul an al deceniului trecut).
Evoluția indicatorului relativ al șomajului (rata șomajului) este evidenț iată prin
graficul din figura 3.24 (p e baza datelor din anexa 29).

0.02.04.06.08.0

Figura 3.24: Evolu ția ratei ș omajului în jude țul Gorj.

Datele din anexa 30 confirm ă faptul că numărul șomerilor în jude țul Gorj a
continuat s ă crească , lunar, și în ultimii ani (varia țiile sunt oscilante, ca tendin ță, și de
dimensiuni destul de reduse).
Structura șomerilor pe categorii de personal și evoluția acesteia este eviden țiată
de către indicatorii (absolu ți și relativi) calcula ți în anexa 31 și de graficul 3.25.

Figura 3.25: Structura șomerilor pe categorii de personal – jude țul Gorj.

Se observ ă clar o evolu ție negativ ă a structurii ș omerilor în ultimii cinci ani, prin
creșterea ponderii șomerilor care nu beneficiaz ă de indemniza ții (de la 33% la 42%) și
modificarea nefavorabilă a distribu ției șomerilor beneficiari de indemniza ții. 20%
7%
39%3%31%9%
8%
7%42%
34%ajutor somaj
ajutor integrare
profesionala
alocatie de sprijin
indemnizatieconform OG 98/99
neindemnizati
Decembrie 1999 Iulie 200010.0.0.0.0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000Rata șomajului (%)
anii 16
14
12
47

Distribuț ia și structura șomerilor pe zone ale jude țului în ultimii trei ani, precum
și detalierea acestora pe sexe și grupe mari de vârst ă în anul 2000, se reg ăsesc în anexa
32. Se observ ă că în toată perioada analizat ă, orașele Târgu-Jiu și Târgu-C ărbunești
dețin ponderile majoritare în num ărul total de șomeri ai jude țului; compara ția dintre
structura pe zone a șomerilor la sfâr șitul anului 1998 și la mijlocul anului 2000 este
realizată în graficul 3.26. Datele relative din anexa 32 relevă faptul că femeile ș omere
dețineau în anul 2000, pond erea cea mai însemnat ă în totalul șomerilor în zona
Bumbești-Jiu (61%), iar bă rbații șomeri erau cei mai numero și în zona
Târgu-Cărbunești (65%). În aceea și perioadă, în zona M ătăsari se reg ăsește cel mai
mare num ăr de șomeri tineri, sub 30 de ani (52% din totalul șomerilor).

34%
15%9%20%7%8%3%4%
15%9%20%7%8%3%4%
34%Târgu-Jiu
Motru
Rovinari
Târgu-Carbunesti
Novaci
Bumbesti-Jiu
Matasari
Turceni
31.12.1998 31.07.2000

Figura 3.26: Structura șomerilor pe zone – județ ul Gorj.

Repartiția și structura ș omerilor din jude țul Gorj pe grupe de vârste ș i sexe, în
anul 2000 este prezentat ă în tabelul 3.13.

Tabelul 3.13.
Distribuț ia șomerilor pe sexe și grupe de vârst ă
– 31 iulie 2000 – în județ ul Gorj

Din care: Total ș omeri Femei Bărbați Sexul

Grupa de vârst ă Număr % Număr % Număr %
Sub 25 ani 3831 30 1911 30 1920 30
25-29 ani 1349 11 655 10 694 11
30-39 ani 3200 25 1726 28 1474 23
40-49 ani 3043 24 1536 24 1507 24
50-55 ani 1080 9 403 7 677 10
Peste 55 ani 170 1 40 1 130 2
Total 12673 100 6271 100 6402 100

Se observ ă că distribuția șomerilor pe grupe de vârst ă nu difer ă foarte mult
pentru cele dou ă sexe, față de totalul șomerilor (excep ție fac dou ă grupe de vârst ă:
30-39 ani și 50-55 ani); structura ș omerilor pe grupe de vârst ă este reprezentat ă în
graficul din figura 3.27.
48

Figura 3.27: Structura șomerilor pe grupe de vârst ă – județul Gorj – 2000.

Inversarea celor dou ă caracteristici în cadrul analizei (grupa de vârst ă și sexul),
conduce la indicatorii din tabelul 3.14.

Tabelul 3.14.
Distribuț ia șomerilor pe grupe de vârst ă și sexe – jude țul Gorj – 2000

Total ș omeri Femei Bărbați Sexul
Grupa de vârst ă Număr % Număr % Număr %
Sub 25 ani 3831 100 1911 50 1920 50
25-29 ani 1349 100 655 48 694 52
30-39 ani 3200 100 1726 54 1474 46
40-49 ani 3043 100 1536 50 1507 50
50-55 ani 1080 100 403 37 677 63
Peste 55 ani 170 100 40 24 130 76
Total 12673 100 6271 49 6402 51 050010001500200025003000350040004500
sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani peste 55 aniGrupa de
vârstă Număr
șomeri

Se observ ă că distribuția pe sexe, în cadrul fiec ărei grupe de vârst ă, nu se abate
prea mult de la distribu ția pe sexe a num ărului total de șomeri, la majoritatea grupelor
de vârstă (cu excep ția ultimelor dou ă grupe de vârst ă, unde ponderea șomerilor de sex
masculin este mult mai mare decât cea a femeilor – legisla ția privind vârsta legal ă de
pensionare, diferit ă pentru cele dou ă sexe, are un rol important); structura șomerilor pe
sexe, la nivelul jude țului Gorj, în anul 2000 este reprezentat ă în graficul 3.28.

49

51%49%
Masculin
Feminin

Figura 3.28: Structura pe sexe a șomerilor – Gorj – 2000.

Luarea în considerare a unei caracteris tici socio-culturale, foarte important ă,
nivelul de preg ătire permite realizarea distribu ției bidimensionale a șomerilor (dup ă
nivel de preg ătire și sex), în cadrul fiec ărei categorii mari de șomeri – indemniza ți și
neindemniza ți – din tabelul 3.15; se observ ă că femeile ș omere de țin cea mai mare
pondere în cadrul șomerilor neindemniza ți cu studii medii (78%), iar b ărbații șomeri
dețin cea mai însemnat ă pondere în cadrul ș omerilor neindemniza ți cu studii
superioare (92%).

Tabelul 3.15
Distribuț ia șomerilor dup ă nivelul de pregă tire ș i sex – jude țul Gorj – 2000

Total ș omeri Femei Bărbați Sex

Categorie de personal
Nivel de preg ătire Număr % Număr % Număr %
• Șomeri indemniza ți, din care: 14446 100 7117 49 7329 51
Muncitori 11966 100 5324 44 6642 56
Studii medii 1885 100 1462 78 423 22
Studii superioare 595 100 331 56 264 44
• Șomeri neindemniza ți, din care: 10593 100 5751 54 4842 46
Muncitori 9714 100 5291 54 4423 46
Studii medii 641 100 442 69 199 31
Studii superioare 238 100 18 8 220 92
• Total ș omeri, din care: 25039 100 12868 51 12171 49
Muncitori 21680 100 10615 49 11065 51
Studii medii 2526 100 1904 75 622 25
Studii superioare 833 100 349 42 484 58

Pe baza datelor din tabelul 3.15 se poate realiza și structura șomerilor dup ă sex și
nivel de preg ătire; indicatorii relativi de structur ă sunt prezentaț i în tabelul 3.16.

50

Tabelul 3.16
Structura șomerilor dup ă sex și nivel de preg ătire
– județul Gorj – 2000

Nivel de preg ătire
Sex Total ș omeri Muncitori Studii medii Studii
superioare
Total ș omeri 100 87 10 3
Feminin 100 82 15 3
Masculin 100 91 5 4

Ponderea șomerilor cu studii superioare este foarte apropiat ă ca nivel la ambele
sexe; ponderea șomerilor cu studii medii este mai mare în cadrul sexului feminin (cu
10%); muncitorii șomeri de sex masculin de țin o pondere mai mare (cu 9%) decât cei
de sex feminin.

3.3. Analiza statistic ă a ofertei de locuri de munc ă în județele
Dolj și Gorj

Oferta de locuri de munc ă în județ ul Dolj, în ultimii doi ani este prezentat ă în
tabelul 3.17. (codurile ocupa țiilor corespund grupelor majore din Clasificarea
Ocupațiilor din România – COR – care se reg ăsește la anexa 25).

Tabelul 3.17
Oferta de locuri de munc ă în județul Dolj

Codul grupei majore a ocupa ției (COR) 1999 2000
1 44 55
2 668 742
3 895 914
4 174 272
5 666 1298
6 236 174
7 4182 4207
8 720 870
9 1891 2172
Total 9476 10704

Se observ ă o creștere a num ărului de locuri vacan te în anul 2000 fa ță de 1999 (cu
1225 locuri de munc ă), la aproape toate grupele de meserii (excepț ie face grupa 6 –
agricultori și lucră tori califica ți în agricultur ă, silvicultur ă și pescuit – unde oferta a
scăzut); cea mai important ă creș tere se reg ăsește la grupa 5 – lucr ători operativi în
servicii și comerț – unde oferta s-a dublat în anul 2000 fa ță de anul 1999.
Grupând ocupa țiile după nivelul de preg ătire pe care îl presupun, ob ținem
distribuția și structura locurilor de munc ă, în cei doi ani, dup ă această caracteristic ă –
tabelul 3.18 și figura 3.29.

51

Tabelul 3.18
Structura ofertelor de munc ă după nivelul de preg ătire

Anii
Indicatori 1999 2000
Locuri de munc ă vacante – num ăr 9476 10704
– procente 100 100
din care:
• Muncitori – num ăr 7695 8721
– procente 81 82
• Studii medii – num ăr 1069 1186
– procente 11 11
• Studii superioare – num ăr 712 797
– procente 8 7

82%11%7%
Muncitori
Studii medii
Studii
superioare
81%11%8%
1999 2000

Figura 3.29: Structura ofertei de muncă după nivelul de pregă tire.

Meseriile cele mai solicitate în ultim ii doi ani sunt prezentate în anexa 33.
Balanțele și evoluțiile lunare ale ofertelo r de locuri de munc ă în județul Dolj, în
ultimii doi ani, le reg ăsim în anexele 34 și 35. Pe baza datelor din balan ță, am
determinat indicatorii din tabelul 3.19.

Tabelul 3.19
Indicatorii medii ai balan țelor lunare ale ofertelor de munc ă
– județul Dolj –

Anii
Indicatori 1999 2000
• Număr mediu lunar de oferte de locuri de munc ă 461 610
• Număr mediu lunar de intr ări de locuri de munc ă vacante 1017 812
• Număr mediu lunar de ie șiri de locuri de munc ă vacante 987 816

Datele din anexa 35 ne-au permis analiza dinamicii lunare a ofertei de locuri de
muncă – indicatorii sunt calcula ți în tabelul 3.20 – și a evoluției structurii ofertei de
locuri de munc ă după sectorul din care provin – figura 3.30 – și nivelul de preg ătire
52

solicitat de locurile de munc ă vacante – figura 3.31 (indi catorii relativi de structur ă
sunt calculaț i în tabelul 3.21).

Tabelul 3.20
Indicatorii dinamicii lu nare a ofertei de munc ă
– județul Dolj –

Anii
Indicatori 1999 2000
• Nivel mediu lunar al ofertei de locuri de munc ă (număr locuri) 461 610
• Modificarea medie absolut ă lunară (număr locuri) 31 6
• Indicele mediu lunar 1,086 1,01
• Ritmul mediu lunar (%) 8,6 1

Tabelul 3.21
Structura ofertei de munc ă după sectorul de proveniență și
nivelul de preg ătire
%
Perioada
Indicatori Ianuarie
2000 Decembrie
2000
Total oferte de locuri de munc ă, din care: 100 100
• provenite din sectorul privat 91 93
• provenite din sectorul de stat 9 7
• muncitori 92 87
• studii medii 6 12
• studii superioare 2 1

7%
93%de stat
privat9%
91%
Ianuarie 2000 Decembrie 2000

Figura 3.30: Structura ofertei de munc ă după sectorul de provenien ță –
Dolj.

53

87%12%1%
Muncitori
Studii medii
Studii superioare
92%6%2%
Ianuarie 2000 Decembrie 2000

Figura 3.31: Structura ofertei de muncă după nivelul de pregă tire – Dolj.

Se observ ă că ponderea cea mai însemnat ă a locurilor de muncă vacante o de țin
cele provenite din sectorul privat (pes te 90%); ofertele de locuri de munc ă pentru cei
cu studii (medii sau superioare) de țin o pondere foarte mic ă în compara ție cu ofertele
de locuri de munc ă pentru muncitori (în jur de 10%).
Tendința evolutiv ă lunară a ofertei de locuri de munc ă este reprezentat ă grafic în
figura 3.32 (pe baza da telor din anexa 35).

2003004005006007008009001000
Ian 99
Feb 99
Mar 99
Apr 99
Mai 99
Iun 99
Iul 99
Aug 99
Sep 99
Oct 99Nov 99
Dec 99
Ian 00
Feb 00
Mar 00
Apr 00
Mai 00
Iun 00
Iul 00
Aug 00
Sep 00
Oct 00
Nov 00
Dec 00Număr locuri vacante
Figura 3.32: Evolu ția ofertei de locuri de munc ă – Dolj.

♦ La nivelul jude țului Gorj, oferta de locuri de munc ă a înregistrat nivelurile din
tabelul 3.22; dinamica fenomenului este eviden țiată cu ajutorul indicatorilor dinamicii,
calculați și prezenta ți în acelaș i tabel și a historiogramei din figura 3.33.

54

Tabelul 3.22
Dinamica ofertei de locuri de munc ă în județul Gorj (1991-2000)

Modificare absolută
(persoane) Indicele
dinamicii Ritmul dinamicii
(%) Indicatori

Data Număr
locuri
vacante Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
31.12.1991 197 – – – – – –
31.12.1992 130 -66 -66 0,66 0,66 -34 -34
31.12.1993 152 -45 22 0,77 1,17 -23 17
31.12.1994 134 -63 -18 0,68 0,88 -32 -12
31.12.1995 102 -95 -32 0,52 0,76 -48 -24
31.12.1996 151 -46 49 0,77 1,48 -23 48
31.12.1997 147 -50 -4 0,75 0,97 -25 -3
31.12.1998 87 -110 -60 0,44 0,59 -56 -41
31.12.1999 108 -89 21 0,55 1,24 -45 24
31.07.2000 73 -124 -35 0,37 0,68 -63 -32
Nivel mediu 128 -13 0,90 -10

Evoluția fenomenului în ultimul deceniu este evident negativ ă: numărul locurilor
de muncă vacante la sfâr șitul fiecărui an al perioadei analizat e a fost, în medie, cu 13
locuri mai mic decât în anul precedent; sc ăderea relativ ă medie anuală a fost de 10%.
O detaliere a analizei dinamicii fenomen ului se poate realiza pe baza datelor
privind evoluția lunar ă a fenomenului în ultim ul an – tabelul 3.23.

Tabelul 3.23
Dinamica lunar ă a ofertei de locuri de munc ă – Gorj (1999-2000)

Modificare absolută
(persoane) Indicele
dinamicii Ritmul
dinamicii (%)Anul Indicator i

Luna Număr
locuri
vacante Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
Iulie 370 – – – – – –
August 371 1 1 1,00 1,00 0 0
Septembrie 407 37 36 1,10 1,10 10 10
Octombrie 335 -35 -72 0,90 0,82 -10 -18
Noiembrie 288 -82 -47 0,78 0,86 -22 -14 1999
Decembrie 108 -262 -180 0,29 0,37 -71 -63
Ianuarie 41 -329 -67 0,11 0,38 -89 -62
Februarie 129 -241 88 0,35 3,14 -65 214
Martie 150 -220 21 0,41 1,16 -59 16
Aprilie 241 -129 91 0,65 1,60 -35 60
Mai 192 -178 -49 0,52 0,80 -48 -20
Iunie 145 -225 -47 0,40 0,75 -60 -25 2000
Iulie 73 -297 -72 0,20 0,50 -80 -50
Nivel mediu 219 -24 0,87 -13

În cele 13 luni ale perioadei analizate, dinamica ofertelor de munc ă în județul
Gorj a fost de asemenea negativ ă: o scădere absolut ă medie lunar ă de 24 de locuri de
muncă oferite, corespunzând unei scă deri relative medii lunare de 13%.

55

3.4. Analiza statistic ă a corelației dintre cererea și oferta de
locuri de munc ă

Pentru studierea corela ției dintre cererea și oferta de locuri de munc ă am folosit
metodele analitice (parametrice) de analiz ă a legăturilor cauzale dintre fenomenele
social-economice:
• ca modele de regresie: func ția liniară, funcția parabolic ă, funcția exponen țială,
funcția hiperbolică , funcțiile polinomiale de ordinul trei ș i patru;
• ca indicatori ai intensit ății corelaț iei: coeficientul de corela ție liniară al lui
Pearson și raportul de corela ție.
Datele utilizate pentru aplicar ea acestor metode de corela ție simplă – liniară și
neliniară – se regăsesc în anexele 22, 30 și 35 ș i în tabelul 3.23.
La nivelul jude țului Dolj, pe baza datelor privind evoluț ia ofertei de locuri de
muncă, variabila independent ă sau factorial ă (anexa 35) și a celor referitoare la
evoluția șomerilor, variabila dependent ă sau rezultativ ă (anexa 22) am aplicat
modelele de regresie anterior enun țate și am determinat, pe ntru fiecare func ție în parte,
suma pătratelor abaterilor dintre valorile reale (y) și cele teoretice (y x); funcția
polinomial ă de ordinul patru, la care expresia celor mai mici p ătrate a înregistrat
nivelul minim:
Σ (y – y x)2 = 193,36

am considerat-o cel mai potrivit model de regresie și corelație:

yx = -23,8 + 528,3·x – 1578,8·x2 + 1974,9·x3 – 865,1·x4

Fiind un model de regresie neliniar, intensitatea corela ției am m ăsurat-o cu
ajutorul raportului de corela ție, a cărui valoare a fost:

R = 0,5597

Nivelul indicatorului semnific ă o corela ție destul de slab ă între cele dou ă
variabile considerate (componente ale pie ței forței de munc ă). În figura 3.34 este
prezentat graficul specific studiului leg ăturilor dintre cele două fenomene –
corelograma.
Prin aplicarea modelulu i de regresie simpl ă liniară (funcția liniară) și
determinarea indicatorului specific intensităț ii acestui tip de corelaț ie, coeficientul de
corelaț ie liniară al lui Pearson, valoarea acestuia:

ry·x = 0,479

semnifică o corela ție liniară mult prea slab ă pentru a putea fi luat ă în
considerare; semnul indicatorului, ca și forma corelogramei, eviden țiază o legă tură
cauzală directă între cele dou ă fenomene (sensul corela ției dintre oferta și cererea de
locuri de munc ă, favorabil unui echilib ru sau unei evoluț ii pozitive pe pia ța forț ei de
muncă este cel invers).
Concluzia care se desprinde în urma acestei analize factoriale este urm ătoarea:
oferta și cererea de locuri de munc ă sunt foarte slab corelate în jude țul Dolj iar sensul
corelaț iei nu este cel favorabil pentru o evolu ție economico-social ă pozitivă.
56

Aceste aspecte sunt la fel de clar eviden țiate folosind metodele analitice de
ajustare a tendin țelor evolutive ale celor dou ă fenomene – oferta și cererea de locuri de
muncă în județul Dolj – ș i compararea formei ș i sensului tendin țelor ajustate.
Pentru ambele componente ale pie ței muncii, func ția statistico-matematic ă cea
mai potrivit ă pentru ajustarea tendin ței evolutive din ultimii doi ani este func ția
parabolică (la care expresia celor mai mici p ătrate are nivelul cel mai redus).
Tendința evolutiv ă a ofertei de locuri de munc ă în județ ul Dolj este estimat ă cu
ajutorul func ției:

yt = 393,7 + 27,014·t – 0,89·t2

și reprezentat ă grafic în figura 3.35.
Variația în timp a șomajului în jude țul Dolj este corect estimat ă cu ajutorul
funcției:
yt = 35,88 + 0,53·t – 0,015·t2

și reprezentat ă grafic în figura 3.36.
Tendințele evolutive ale celor dou ă fenomene, ajustate prin func ția parabolic ă,
sunt asem ănătoare, o varia ție mai accentuată înregistrându-se în cadrul șomajului;
tendința generală, ușor ascendent ă, manifestat ă atât de cererea cât și de oferta de locuri
de muncă în județul Dolj, sugerează o corelație directă între cele dou ă variabile (cu
influențe negative asupra echilibrului pieț ei muncii la nivelul zonei).
În județul Gorj, pe baza datelor privind evolu ția ofertei de locuri de munc ă
(tabelul 3.23) și a celor referitoare la evolu ția numărului de șomeri (anexa 30),
aplicarea metodelor de corela ție enunțate a condus la rezultate similare:
• funcția care estimeaz ă cel mai corect leg ătura cauzal ă dintre cele dou ă
fenomene este tot cea polinomial ă de ordinul patru; expresia ei este:

yx = 27,12 – 0,04·x + 0,00035·x2 – 1,18·10-6·x3 + 1,33·10-9·x4

iar suma p ătratelor abaterilor este:
Σ (y – y x)2 = 2,815

• raportul de corelaț ie determinat are nivelul:

R = 0,644

Nivelurile parametrilor func ției și ai indicatorului care m ăsoară intensitatea
corelaț iei neliniare sugerează o legătură cauzală mai puternic ă, în acest jude ț, între
componentele pie ței muncii.
Coeficientul de corela ție liniară al lui Pearson are și el o valoare mai mare, de:

ry·x = – 0,598

iar semnul s ău (negativ), ca și forma corelaogramei din figura 3.37, eviden țiază
o corelație inversă între cele două fenomene; prin prisma metodelor utilizate, de
analiză statistică a corelației și a conținutului celor dou ă categorii social-economice,
sensul corelaț iei dintre cele dou ă fenomene studiate este cel corect. Dac ă detaliem
57

58analiza, prin utilizarea, și în acest caz, a metodelor de ajustare a trendului pentru
cererea și oferta de locuri de munc ă în județul Gorj, concluziile vor fi diferite.
Tendințele evolutive reale ale celor dou ă fenomene sunt cel mai bine estimate de
funcția parabolic ă; astfel, evolu ția ofertei de locuri de munc ă în județul Gorj poate fi
corect ajustat ă prin func ția:
yt = 485,4 – 63,76·t + 2,86·t2

iar evoluția numărului de șomeri, prin func ția:

yt = 24,29 + 0,33·t – 0,019·t2

Tendințele celor dou ă fenomene – atât cele reale (empirice) cât și cele teoretice
(ajustate) – sunt reprezentate în figurile 3.38 și 3.39; se observ ă foarte ușor diferen ța
dintre cele dou ă tendințe generale: descendent ă (pentru ofert ă) și ușor ascendent ă
(pentru șomaj).
Concluzia final ă, în urma aplică rii celor dou ă metode statistice de analiz ă a
corelaț iei, este aceea c ă, deși sensul leg ăturii dintre cele dou ă fenomene este cel corect,
tendințele înregistrate de c ătre acestea sunt total diferite de cele care ar conduce la o
evoluție favorabil ă a pieț ei muncii în acest jude ț; inversarea tendin țelor evolutive ale
cererii și ofertei de locuri de munc ă (șomaj în sc ădere și ofertă în creștere),
păstrându-se sensul corelaț iei dintre ele (corela ție inversă), ar eviden ția o situaț ie
favorabilă pe piața forței de munc ă în județul Gorj.

33.535.537.539.541.543.545.547.5
200 300 400 500 600 700 800 900 1000Y (initial)
Y (functia polinomiala de ord 4)

Figura 3.34 Corela ția dintre oferta și cererea de locuri de munc ă -Dolj

59

01002003004005006007008009001000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26Y (initial)
Y (functia parabolica)

Figura 3.35 Tendin ța evolutiv ă a ofertei de locuri de muncă – Dolj
60

30323436384042444648
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 01 11 21 31 41 51 61 71 81 92 02 12 22 32 42 52 6Y (initial)
Y (functia parabolica)

Figura 3.36 Tendin ța evolutiv ă a cererii de locuri de muncă – Dolj
61

2424.52525.52626.527
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450Y (initial)
Y (functia polinomiala de ord 4)

Figura 3.37 Corela ția dintre oferta și cererea de locuri de munc ă -Gorj

62

0100200300400500600
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Y (initial)
Y (functia parabolica)

Figura 3.38 Tendin ța evolutiv ă a ofertei de locuri de munc ă – Gorj
63

23.52424.52525.52626.527
0123456789 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4Y (initial)
Y (functia parabolica)

Figura 3.39 Tendin ța evolutiv ă a cererii de locuri de muncă – Gorj
64

4. TENDINȚE ALE PIE ȚEI MUNCII ÎN REGIUNEA OLTENIA ȘI
IMPLICA ȚIILE SOCIAL -ECONOMICE ALE NECOREL ĂRII
PRINCIPALELOR SA LE COMPONENTE
Studiul statistic al pie ței muncii din regiunea de de zvoltare Sud-Vest Oltenia
trebuie să cuprindă analiza celor dou ă componente principale ale sale: cererea de
locuri de munc ă (șomerii) și oferta de locuri de munc ă în cadrul regiunii, dar și analiza
determinantelor (factorilor de influen ță) și implicațiilor social-economice (efectelor)
acestora.
Regiunea Oltenia dispune de resurse de munc ă cu un înalt grad de preg ătire
(calificare) dar, în condi țiile actualei situa ții de tranzi ție la economia de pia ță, se
constată o creștere important ă a numărului de șomeri și o posibilitate redus ă de
absorbție pe piața muncii atât a acestora cât și a noilor genera ții de absolven ți.
Principala determinant ă a cererii de locuri de munc ă în regiune o constituie
situația demografic ă a populației:
• populația regiunii era la 1 iulie 1999 de 2405254 locuitori, reprezentând
10,7% din popula ția naț ională; suprafaț a celor cinci jude țe componente este
de 29212 km2 și reprezint ă 12,25% din suprafa ța țării; densitatea este de 82,3
locuitori / km2 (sub media pe ț ară, de 94,2 locuitori / km2);
• rata brută de mortalitate era în 1999 de 13 0/00 (peste media pe țară); rata brut ă
de natalitate era de 10,1 0/00 (sub media pe țară); rata mortalit ății infantile era
de 17,2 0/00 (sub media na țională); rata fertilit ății feminine era de 41,2 0/00
(puțin peste media na țională);
• evoluția negativ ă a principalelor fenomene demogr afice în regiune, în ultimul
deceniu (rata de mortalitate a crescut de la 12,6 0/00 în 1992 la 13 0/00 în 1999
iar rata de natalitate a sc ăzut de la 11,5 0/00 la 10,1 0/00 în aceeași perioadă) a
influențat nefavorabil situaț ia demografică din regiune;
• o primă consecin ță o constituie valorile negativ e ale sporului natural al
populației, popula ția regiunii scă zând efectiv cu peste 50000 persoane în
perioada postcenzitar ă;
• scăderea natalit ății și fertilității și creșterea mortalit ății (generale ș i infantile),
alături de emigra ția (intern ă și externă) de lung ă durată , a condus la
accentuarea procesului de îmb ătrânire demografic ă în regiune: ponderea
populației tinere ajungând în 1999 la doar 18,7% iar ponderea popula ției
vârstnice la 20,6% iar raportul de dependen ță demografic ă ajungând la 647
persoane (307 tineri ș i 340 vârstnici); procesul de îmb ătrânire demografic ă
este mai accelerat în mediul rural și în cadrul popula ției de sex feminin.
Evoluția și structura resurselor de munc ă au fost puternic influen țate de situa ția
demografic ă a populației din regiune:
• populația ocupată în 1999 a fost de 955,9 mii persoane (11,3% din popula ția
ocupată a ță rii); ponderea cea mai însemnat ă (aproape 50%) o de ține
65

populația ocupată în agricultur ă, cu o vârst ă medie foarte mare (aproape 60%
din popula ția ocupată în agricultur ă are peste 50 de ani);
• evoluția populației ocupate în regiune a fost negativ ă, rata de ocupare sc ăzând
sistematic în ultimul d eceniu; structura acestei ca tegorii a resurselor de
muncă, după diverse caracteristici de mografice, socio-economice și socio-
culturale (sex, vârst ă, mediu, activit ăți ale economiei na ționale, nivel de
instruire, statut profesional) a înregistrat modific ări nefavorabile în ultimii
ani: populaț ia ocupat ă în agricultur ă a crescut în defavoarea popula ției
ocupate în celelalte activităț i economice, ponderea popula ției ocupate de peste
65 de ani este de 14,5% (mai mare decât ponderea popula ției tinere ocupate,
între 15 și 24 de ani, de doar 10,4%) și doar 37% din popula ția ocupată are
studii medii ș i superioare;
• numărul mediu al salaria ților din zon ă a scă zut continuu în perioada analizat ă
(cu o medie anual ă de 6%), atingând în 1999 cifra de 468 mii persoane (sub
60% din nivelul an ului 1990); num ărul muncitorilor a înregistrat aceea și
tendință, chiar mai accentuat ă, scă zând în medie, în fiecare an, cu 8% și
deținând în 1999 doar 47% din num ărul muncitorilor din 1990.
Asupra evolu ției indicatorilor resurselor de munc ă din regiune ș i-au pus
amprenta și alți factori social-economici (pe lâng ă cei demografici); influenț ând direct
oferta de locuri de munc ă și, indirect, cererea de locuri de munc ă, dezvoltarea
economic ă a regiunii în perioada de analiz ă are un rol determinant în evoluț ia și
structura pie ței forț ei de muncă :
• Produsul Intern Brut Region al (PIBR) în Oltenia a sc ăzut în 1998 față de
1994 cu 8,6% (la nivel na țional, PIB a crescut în aceea și perioadă cu 0,13%); la
calculul ritmului dinamicii PIB și PIBR am ținut cont de cre șterea prețurilor în
această perioadă (IPC 98/94=7,44);
• decalajul negativ dintre PIBR/locuitor în Oltenia și PIB/locuitor la nivel
național, a crescut în ultima perioad ă: de la –0,04 milioane lei în 1994 la –1,7
milioane lei în 1998;
• structura populaț iei ocupate și a PIBR realizat pe sectoare mari de activitate,
evidențiază mari disparit ăți: populația ocupată în agricultur ă și silvicultur ă, cu o
pondere de 49,6%, realizează doar 18,8% din PIBR; popula ția ocupat ă în
industrie și construc ții, reprezentând 24,4%, realizeaz ă 34,7% din PIBR;
populația ocupat ă în sfera serviciilor, care de ține o pondere de 26% realizeaz ă
46,5% din PIBR;
• numărul unităț ilor active din economia re giunii era în 1999 de 28675
(aproape 9% din cele ex istente în economia na țională), dintre care 97% erau
unități cu mai pu țin de 50 de salaria ți iar 75% apar țineau sectorului de comer ț
(peste ponderea na țională de 68%); personalul acestor unit ăți era de 381818
persoane (8,7% di n personalul unit ăților active ale economiei na ționale); cifra de
afaceri realizat ă a fost de 80502 miliarde lei, re prezentând 9% din cifra de afaceri
a unităților active din România; volumul investi țiilor brute ale acestor unit ăți a
fost de 27082 miliarde lei (peste 11% din cele efectuate la nivel na țional).
Dacă, iniț ial, repartizarea și structura activit ăților economice la nivelul regiunii
au fost determinate de existen ța resurselor naturale ș i de tradi ția în prelucrarea
acestora, dup ă 1990, activitatea economic ă în regiune a avut de dep ășit o serie de
greutăți specifice unei perioade de tranzi ție de la economia centralizat ă la cea de pia ță:
uzura fizic ă și morală a capitalului fix și a tehnologiilor folosite, supradimensionarea
66

unităților ca num ăr de salaria ți, lipsa unui management performant, subdimensionarea
sectorului privat, volumul sc ăzut al investi țiilor (interne ș i externe), dependen ța
economic ă și socială puternică a unor zone de o singur ă ramură industrial ă, procese de
restructurare, privatizar e sau lichidare cu evoluț ii economice neprevizibile și efecte
sociale nefavorabile.
Analiza structurală a pieței muncii din regiunea Olte nia, în ultima perioad ă, are la
bază o metodologie statistică variată și cuprinde studiul fiec ărei componente a pie ței
forței de munc ă.
Studiul statistic al șomajului (ofert ă de forță de munc ă sau, prin prisma modului
de abordare în cadrul acestui de mers, cerere de locuri de munc ă) în regiunea Oltenia
(și detaliat la nivelul a dou ă județe cu o evoluț ie reprezentativ ă pentru zona studiat ă) a
permis eviden țierea urm ătoarelor caracteristici:
• dinamica general ă a ș omajului în perioada 1994-1999 a fost pozitiv ă în
mărime absolut ă (numărul șomerilor din regiune sc ăzând de la 136 mii în 1994 la
127 mii în 1999, cu o medie anual ă de 1808 persoane sau de 2%); în m ărime
relativă, dinamica fenomenului a fost negativ ă (rata general ă a ș omajului
crescând în aceast ă perioadă cu 0,7% iar rata șomajului feminin cu 0,5%);
• la nivelul jude țelor componente din regiunea Sud-Vest, în jude țul Gorj s-a
înregistrat cea mai spectaculoas ă evoluție a șomajului: num ărul șomerilor în
1999 era de aproape trei ori ma i mare decât cel din 1994 (cre șterea medie anuală
a fost de 3350 persoane sau de 24%) iar rata șomajului în 1999 a fost de aproape
patru ori mai mare decât cea din 1994 (14,3% fa ță de 3,9%); tendin ța generală
pozitivă a fenomenului, existent ă în trei din cele cinci jude țe, a fost mai evidentă
în județul Dolj, unde num ărul șomerilor a sc ăzut în această perioadă cu 15 mii
persoane (o scă dere medie anual ă de 3091 persoane sau de 6%) iar rata șomajului
s-a redus cu aproape 3% în 1999 fa ță de 1994 (de la 14,3% la 11,7%);
• în funcție de nivelul de preg ătire al șomerilor indemniza ți, modific ările
structurale care au avut loc în peri oada 1994-1999 au fost nefavorabile
persoanelor cu calificare superioar ă: ponderea șomerilor cu studii superioare s-a
dublat (de la 1,5% în 1994 la 3,2% în 1999) iar ponderea ș omerilor cu studii
medii a crescut de aproape 6 ori (de la 2,5% în 19 94 la 14,2% în 1999);
concomitent, ponderea muncitorilor șomeri în totalul șomerilor beneficiari de
indemniza ții s-a redus de la 96% în 1994 la 82,6% în 1999;
• în județul Dolj, detalierea analizei dinamicii și structurii ș omajului, pentru
ultimii doi ani, eviden țiază următoarele aspecte: chiar dac ă numărul mediu lunar
al persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă a fost mai mare în anul 2000
față de anul 1999 (cu 4531 persoane ), indicatorii dinamicii lunare indic ă o
evoluție mai bun ă în anul 2000 (indice medi u lunar subunitar, de 0,997,
modificări medii lunare – absolut ă și relativă – negative, de –129 persoane,
respectiv de –0,3%); num ărul șomerilor care nu beneficiaz ă de indemniza ții a
crescut substan țial, ponderea lor în totalul șomerilor triplându-se în ace ști doi ani
(de la 9,7% în ianuarie 1999 la 32% în decembrie 2000); vârsta medie a
șomerilor a sc ăzut în ultimul an, aspect îngrijor ător, ținând cont de faptul c ă
semnifică o creștere a ponderii șomerilor din grupele de vârst ă tinere în totalul
acestora (pentru ambele sexe și toate nivelurile de preg ătire); durata medie a
șomajului, direct corelat ă cu vârsta șomerilor, a crescut în ultimul an, mai
accentuat în cadrul sexului masculin;
67

• județul Gorj, cu o rat ă a șomajului de 14,1% în anul 2000, se situa pe primul
loc în regiunea Oltenia și pe locul 10 pe țară; evoluția din ultimul deceniu
evidențiază creș terea exploziv ă a șomajului în anul 1997 (de aproape patru ori
față de anul anterior și de peste opt ori fa ță de primul an al deceniului trecut) și
continuarea acestei tendin țe, la dimensiuni mai reduse, pân ă la sfârș itul
deceniului; ponderea ș omerilor neindemniza ți a crescut în ultimii cinci ani (de la
33% în 1996 la 42% în 2000); șomerii tineri (sub 30 ani) reprezint ă peste 40%
din numărul total al șomerilor din jude ț; ponderea șomerilor de sex feminin cu
studii medii și superioare (de 18% în anul 2000) este mult superioar ă celei a
șomerilor de sex masculin cu acela și nivel de preg ătire (de doar 9%).
Analiza statistic ă a ofertei de locuri de munc ă (sau cerere de for ță de
muncă), realizată la nivelul celor dou ă județe reprezentative ale regiunii Oltenia,
evidențiază următoarele aspecte caracteristice:
• în județul Dolj, num ărul de locuri de munc ă vacante a crescut în anul 2000
față de anul 1999 cu 1225 (de la 9476 la 10704), la aproape toate grupele de
meserii; num ărul mediu lunar de locuri vacante a fost și el mai mare în anul 2000
(cu aproape 150 de locuri) față de 1999, dar ceilal ți indicatori ai dinamicii lunare
în anul 2000 au avut niveluri mai reduse (de și tot pozitive) fa ță de cei din 1999
(modificarea medie absolut ă lunară a scă zut de la 31 locuri în 1999 la 6 locuri în
2000, iar cea relativ ă de la 8,6% în 1999 la doar 1% în 2000); ponderea ofertelor
de locuri de munc ă provenite din sectorul privat a crescut cu 2% în ultimul an –
susținând ideea enun țată anterior c ă privatizarea integral ă a marilor întreprinderi
cu capital de stat dar și a celor mici și mijlocii, reprezint ă singura alternativ ă
viabilă de dezvoltare a regiunii Oltenia; ponderea ofertelor de locuri de munc ă ce
necesită o calificare mai bun ă (studii medii ș i superioare) a crescut în ultimul an
cu 5% – acest aspect, corelat cu structura ofertelor de munc ă pe ocupa ții,
accentueaz ă necesitatea reorient ării profesionale dar și a unei califică ri superioare
a forț ei de munc ă din regiune;
• în județul Gorj, indicatorii dinamicii ofertei de locuri de munc ă evidențiază o
evoluție nefavorabil ă (descendent ă) atât în ultimul deceniu (când num ărul
locurilor de munc ă vacante la sfâr șitul fiecărui an a fost, în medie cu 13 locuri
sau 10% mai mic decât în anul precedent) cât și în ultimul an (când s-a înregistrat
o scădere absolut ă medie lunar ă de 24 de locuri, corespunzând unei scă deri
relative medii lunare de 13%).
Studiul statistic al corela ției dintre componentele pie ței muncii (oferta ș i
cererea de locuri de munc ă)în regiune, bazat pe o metodologie foarte variat ă
(indicatori relativi de structură , indicatori ai dinamic ii, metode analitice de
ajustare a tendin țelor evolutive ș i de analiz ă a legăturilor dintre fenomenele
social-economice) a reliefat clar necorelarea celor dou ă componente;
dezechilibrele eviden țiate, care frâneaz ă evoluția pozitiv ă a ofertei și cererii de
locuri de munc ă și, implicit, dezvoltarea economic ă și socială în regiune, se
manifestă pe trei planuri:
• în mărime absolut ă, ca diferen ță între num ărul mediu lunar al ofertelor de
locuri de munc ă și cel al șomerilor: în ultimii doi ani, în jude țul Dolj, oferta
medie lunar ă a f o s t d e 4 6 0 , r e s p ectiv, 610 locuri iar num ărul mediu lunar de
șomeri a fost de 36 mii persoane, respectiv 41 mii persoane; în jude țul Gorj
oferta medie lunar ă a fost în aceeaș i perioadă de 220 locuri iar num ărul mediu
lunar al ș omerilor de 25-26 mii persoane; este evident faptul că cererea de locuri
68

de muncă este cu mult mai mare decât oferta (de aproxi mativ 70 de ori în jude țul
Dolj ș i de peste 100 de ori în județ ul Gorj);
• în mărime relativ ă, ca diferen ță între structurile celor două componente ale
pieței muncii dup ă nivelul de preg ătire și ocupații: datele din tabelul 4.1
evidențiază faptul că, la nivelul anului 2000, în jude țul Dolj exista un decalaj de
12% între ponderea locurilor de munc ă ce necesit ă o pregătire mai bun ă (studii
medii sau superioare), decalaj favor abil ofertei de locuri de munc ă și care implic ă
necesitatea unei mai înalte calific ări a forț ei de munc ă existente pentru a se putea
integra în segmentul popula ției ocupate; acela și aspect este reliefat de sensurile
diferite ale decalajului dintre ofert ă și cerere pe grupe de ocupa ții: excedent
pentru oferta de locuri de munc ă la meseriile ce implic ă studii medii și superioare
(grupele 1-4) ș i deficit pentru oferta de locuri de munc ă la restul meseriilor
(grupele 5-9);

Tabelul 4.1
Structura componentelor pie ței muncii dup ă nivelul de preg ătire și
ocupație – Dolj – 2000

Nivelul de preg ătire Oferta de locuri de
muncă Cererea de locuri de
muncă
Total 100 100
ƒ muncitori 82 94
ƒ studii medii 11 2
ƒ studii superioare 7 4
ƒ grupa 1 0,5 0
ƒ grupa 2 7,5 3
ƒ grupa 3 9,0 7
ƒ grupa 4 3,0 3
ƒ grupa 5 12,0 6
ƒ grupa 6 1,5 4
ƒ grupa 7 39,0 49
ƒ grupa 8 8,0 8
ƒ grupa 9 20,0 20

• în dinamic ă, prin tendin țele evolutive nefavorabile ale celor dou ă componente
(evident ascendent ă pentru ș omaj și ușor ascendent ă sau chiar descendent ă pentru
ofertă) și prin sensul necorespunză tor și intensitatea prea scă zută a coeficien ților de
corelaț ie dintre oferta și cererea de locuri de munc ă.
Principalele implica ții (efecte negative) economice și sociale ale necorel ării
componentelor ma jore ale pie ței muncii, la nivelul regiunii Oltenia, reliefate de studiul
statistic efectuat, sunt:
• scăderea ponderii PIBR din Oltenia în PIB na țional, de la 10,6% în 1994 la 9,6% în
1998;
• creșterea decalajului negativ dint re PIBR/locuitor în Oltenia și PIB/locuitor la nivel
național, ajungând la aproape dou ă milioane lei în 1998 (în 1994 PIBR/locuitor în zona
Sud-Vest reprezenta 98 % din PIB/locuitor na țional iar în anul 1998, ponderea era de
doar 90%);
69

• modificările structurale ale popula ției ocupate pe sectoa re de activitate, au
influențat evoluțiile nefavorabile ale PIBR și ale PIBR/locuitor: regiunea Oltenia
deține aproape 14% din popula ția ocupat ă în agricultur ă a ță rii dar realizeaz ă doar
12,3% din produc ția agricol ă națională; populaț ia ocupat ă în industria din regiune
(reprezentând 9,4% din totalul popula ției ocupate în industrie în România) realizeaz ă
11,4% din cifra de afaceri a unit ăților industriale din țară (modificarea structurii
populației ocupate a condus la diminuarea productivităț ii în regiune, cu multiple
implicații economice negative);
• creșterea decalajului dintre câ știgul salarial nominal mediu net lunar al unui salariat
din regiune față de cel na țional (ritmul dinamicii indicatoru lui la nivelul Olteniei a fost
de doar 40% față de cel general, de 46%);
• dinamica ascendent ă a cheltuielilor cu protec ția socială a ș omerilor în cadrul
regiunii a fost mai accentuat ă decât la nivel na țional (ritmul dinamicii cheltuielilor cu
protecț ia socială a șomerilor în 1999 fa ță de 1998, fiind de 65% în Oltenia și de doar
55% la nivel na țional); decalajul dintre cheltuielile cu calificarea și recalificarea
șomerilor la nivelul regiunii și al țării, este și mai semnificativ pentru povara
economic ă a șomajului în Oltenia: aceste ch eltuieli au crescut la nivel na țional în 1999
față de 1998 de 1,32 ori, iar la nivel regional de 2,6 ori;
• speranța de viață la naștere (durata medie a vie ții), ca indicator sintetic al calit ății
vieții, în perioada 1997-1999 a fost mai mică la nivelul regiunii decât la nivel na țional
de 0,1 ani.
Cerințele pieței muncii în regiunea Oltenia, în condi țiile dezechilibrelor existente,
impun dezvoltarea unor activit ăți de ocupare și formare profesional ă care să asigure
servicii competente ș i de calitate pentru:
♦ persoane fizice, constând în:
ƒ orientarea și consilierea persoanelor neîncadrate în munc ă și a altor
persoane în vederea g ăsirii unui loc de munc ă;
ƒ calificarea și recalificarea persoanelor neîncadrate în munc ă;
ƒ reconversia profesional ă a personalului de la agen ții economici supu și
restructur ării;
ƒ stabilirea și plata drepturilor de protec ție socială a șomerilor;
♦ persoane juridice, constând în:
ƒ medierea între cererea și oferta de pe pia ța muncii;
ƒ selecț ionarea condi țiilor pentru ocuparea locurilor de munc ă;
ƒ aplicarea m ăsurilor de stimulare pentru crearea de locuri de munc ă;
ƒ consilierea pentru crearea de întreprinderi mici ș i mijlocii.
Modalitățile de interven ție pe piața muncii la nivel local, jude țean, regional sau
național și inițiativele de ocupare pot fi diferite , dar scopul final este comun:
combaterea ș omajului și a efectelor economice și sociale ale acestuia.
Formele de interven ție menite s ă reducă amploarea dezechilibrelor de pe pia ța
muncii și să le diminueze costurile economice și sociale, pot avea în vedere dou ă tipuri
de acț iune:
• gestiunea corectă a excedentului de for ță de muncă disponibil ă, considerând ca dat
nivelul ocup ării (politici pasive);
• creșterea gradului de ocupare prin crearea de noi locuri de munc ă și facilitarea
accesului la locurile de munc ă vacante (politici active).
În condițiile în care, la nivelul regiunii Ol tenia, oferta de locuri de munc ă este
foarte scă zută, combaterea șomajului (prin încadrarea în munc ă a noilor genera ții de
70

absolvenți și reîncadrarea în munc ă a personalului disponibilizat) și, cu prec ădere, a
șomajului de lung ă durată, necesită orientarea politicii pe pia ța muncii spre m ăsuri
active, care sprijin ă ocuparea for ței de munc ă. În mod sintetic, dezvoltarea activit ăților
specifice de ocupare și formare profesională trebuie să se materializeze în:
• furnizarea de servicii competente ș i eficiente de mediere și plasare în munc ă,
consilierea și informarea în domeniul carierei, plata corect ă și la timp a drepturilor de
șomaj;
• informarea complet ă și corectă asupra evolu ției și structurii pie ței muncii, ini țierea
și implementarea m ăsurilor active menite s ă atenueze dezechilibrele de pe pia ța
muncii.
Aceste acț iuni se adreseaz ă deopotriv ă tuturor participan ților de pe pia ța muncii:
persoanelor aflate în c ăutarea unui loc de munc ă și angajatorilor.
Studiul de fa ță a evidenț iat, la nivelul regiunii, o for ță de munc ă disponibil ă
numeroas ă și în continu ă creștere; pentru ca aceast ă categorie a resurselor de munc ă să
corespund ă calitativ și structural cu cererea de for ță de munc ă regională (și, mai mult,
să se transforme în ofertant regional de locuri de munc ă), consideră m necesar ă
dezvoltarea pe plan regional a urm ătoarelor acț iuni:
• asistență în însuș irea modalit ăților de prezentare a competen țelor proprii ș i a
tehnicilor și metodelor specifice demersurilor de c ăutare și ocupare a unui loc de
muncă; informarea, consilierea și medierea în domeniul carierei fiind oportune și
obiectiv necesare;
• formarea profesional ă, justificat ă până nu demult, sub aspectul costurilor sociale,
numai în condi țiile asigur ării locurilor de munc ă, se impune a fi dezvoltat ă în paralel
cu (și nu după) crearea ș i identificarea de noi locuri de munc ă; în acest scop, formarea
profesional ă trebuie să fie de tip continuu;
• dezvoltarea în cadrul resurselor umane disponibile a noi aptitudini și calificări
manageriale moderne; întreprinz ătorii particulari sunt înc ă insuficien ți, deoarece doar
o mică parte din for ța de munc ă disponibilizat ă demonstreaz ă reale calit ăți
antreprenoriale; sunt necesare mă suri active de formare în domeniul afacerilor ș i de
consultan ță pentru poten țialii întreprinz ători.

71

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1.Georgescu Vasile
Radu Carmen – Statistic ă, Editura Reprograph, Craiova, 1999
2.Vasilescu Nicolae
Radu Carmen
Ionașcu Costel – Statistica firmei industriale , Editura Reprograph,
Craiova, 1999
3. Radu Carmen – Studii demografice, Editura Sitech, Craiova, 1998
4. Costescu Mihai
Vasilescu Nicolae
Ionașcu Costel – Statistic ă și elemente de teoria sondajului , Editura
Reprograph, Craiova, 2000
5. Andrei Tudorel
Stancu Stelian – Statistic ă, Editura ALL, Bucure ști, 1995
6. Capanu I.
Wagner P.
Secăreanu C. – Statistic ă macroeconomic ă, Editura Economic ă,
București, 1997
7. Țarcă Mihai – Tratat de statistic ă aplicată, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București, 1998
8. Țarcă Mihai – Demografie , Editura Economic ă, București, 1997
9. Wonnacott, T.H.
Wonnacott, R.J. – Statistique , Edition Economica, Paris, 1991
10. *** – Anuarul statistic al României , CNS – INSSE, Bucure ști,
1991-2000
11. *** – Analize demografice, CNS, Bucure ști, 1996-2000
12. *** – Breviar statistic, 1991-2000, D.J.S. Dolj și Gorj
13. *** – Raportul dezvoltă rii umane în România , București, 1996
14. *** – Conturile Na ționale , CNS – BNR, Bucure ști, 1998-2000
15. *** – COR – Clasificarea ocupa țiilor din România , CNS –
MMPS, Editura Tehnică , București, 1995

72

73ANEXE
ANEXA NR. 1

Evoluția ratei brute de mortalitat e în regiunea Oltenia 1990-1999

0/00
Județul
Anul Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Sud-Vest
Oltenia
1990 12,3 10,9 13,2 11,6 11,0 11,8
1991 12,3 10,8 13,3 12,0 11,2 11,9
1992 13,5 10,9 13,2 13,1 11,4 12,6
1993 13,3 10,7 13,5 12,4 11,2 12,3
1994 13,3 11,0 13,7 12,2 11,5 12,4
1995 13,8 11,3 14,1 13,3 11,7 13,0
1996 14,5 12,2 14,2 14,6 12,8 13,9
1997 14,5 12,1 13,7 13,8 13,0 13,6
1998 13,9 11,5 13,8 13,8 12,9 13,3
1999 13,9 11,2 13,5 13,7 11,6 13,0

74ANEXA NR. 2

Evoluția ratei mortalit ății infantile în regiun ea Oltenia 1990-1999

0/00
Jude țul
Anul Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Sud-Vest
Oltenia
1990
1991 1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999 27,8
18,6 20,4
19,2
27,0
22,5
23,9
21,8
25,6
20,8 21,9
19,6 16,9
16,5
21,2
23,9
20,9
21,3
19,4
13,8 27,2
20,3 22,4
23,2
33,4
24,4
29,2
26,2
20,3
24,4 31,1
21,6 20,9
23,0
26,2
21,2
24,3
21,3
18,5
14,5 20,0
16,9 18,1
15,9
17,7
14,8
16,1
15,8
17,2
12,3 25,9
19,3 23,2
19,5
24,9
21,3
22,8
21,1
20,8
17,2

75ANEXA NR. 3

Evoluția ratei natalit ății în regiunea Oltenia 1990-1999

0/00
Jude țul
Anul Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Sud-Vest
Oltenia
1990
1991 1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999 12,6
11,3 10,8
10,6
10,5
10,1
9,7
10,1
10,2
10,0 15,0
13,3 12,8
12,4
12,3
11,7
11,3
11,3
11,3
10,6 13,8
12,4 11,4
11,2
10,4
10,2
10,2
10,0
9,9
9,7 13,0
11,8 11,5
11,4
10,9
10,6
10,7
10,7
10,6
10,3 14,3
13,1 11,6
10,8
11,0
10,3
10,3
10,2
10,2
9,9 13,5
12,2 11,5
11,2
10,9
10,5
10,4
10,4
10,4
10,1

76ANEXA NR. 4

Evoluția ratei nup țialității în regiunea Oltenia 1990-1999

0/00
Jude țul
Anul Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Sud-Vest
Oltenia
1990
1991 1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999 7,5
7,3 7,2
6,8
5,8
6,5
6,0
6,3
6,0
5,8 8,5
8,5 8,6
8,3
8,0
7,7
7,5
7,0
7,1
6,6 7,8
7,4 7,2
6,3
5,8
5,8
6,1
5,5
6,2
5,5 7,6
7,1 7,4
7,0
6,2
6,7
6,5
6,2
6,3
5,8 8,6
8,1 7,6
7,3
6,8
7,4
7,3
7,1
7,0
6,7 7,9
7,6 7,5
7,1
6.4
6,8
6,6
6,4
6,5
6,0

77ANEXA NR. 5

Evoluția ratei divor țialității în regiunea Oltenia 1990-1999

0/00
Județul
Anul Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Sud-Vest
Oltenia
1990
1991 1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999 1,76
1,05 0,97
1,05
1,41
1,42
1,08
1,16
1,12
0,94 1,37
1,77 1,38
1,47
1,89
1,81
1,97
2,16
1,89
1,27 1,35
1,63 0,77
1,07
1,16
0,82
0,86
1,26
1,54
1,43 0,80
0,80 0,68
0,85
1,16
1,03
0,86
1,30
1,12
0,96 1,44
1,68 0,79
1,26
0,75
1,36
2,39
1,35
1,33
1,46 1,38
1,30 0,90
1,11
1,27
1,30
1,40
1,40
1,34
1,16

78
ANEXA NR. 6

Mișcarea natural ă a popula ției regiunii Oltenia, pe medii, în 1999

0/00
Indicatori
Mediul
Jude țul Natalitate Mortalitate Mortalitate
infantilă Nupțialitate Divor țialitate Spor natural
Dolj 10,0 13,9 20,8 5,8 0,94 -3,9
Gorj 10,6 11,2 13,8 6,6 1,27 -0,6
Mehedinți 9,7 13,5 24,4 5,5 1,43 -3,8
Olt 10,3 13,7 14,5 5,8 0,96 -3,4
Vâlcea 9,9 11,6 12,3 6,7 1,46 -1,7 Total
Oltenia 10,1 13,0 17,2 6,0 1,16 -2,9
Dolj 9,1 8,6 18,9 6,8 1,38 0,5
Gorj 9,9 6,8 13,1 6,8 1,63 3,1
Mehedinți 8,7 7,9 15,3 6,4 2,08 0,8
Olt 9,6 7,6 13,1 6,1 1,52 2,0
Vâlcea 8,9 7,1 7,6 7,3 1,76 1,8 Urban
Oltenia 9,2 7,8 14,5 6,7 1,61 1,4
Dolj 11,0 19,6 22,5 4,7 0,48 -8,6
Gorj 11,1 14,5 14,5 6,4 0,99 -3,4
Mehedinți 10,7 18,8 31,4 4,6 0,82 -8,1
Olt 10,8 17,8 15,3 5,5 0,59 -7,0
Vâlcea 10,6 14,7 15,1 6,2 1,26 -4,1 Rural
Oltenia 10,8 17,3 19,1 5,5 0,79 -6,5
urban 8,9 9,1 15,2 6,6 2,05 -0,2 România
rural 12,3 15,1 21,5 5,8 0,92 -2,8

79ANEXA NR. 7
Balanța forței de munc ă
– mii persoane –
Efectiv la 1 ianuarie 2000
Cod ROMÂNIA Total B ărbați Femei Date
medii
1999
01 A. RESURSE DE MUNC Ă (02-06-07+08+09±10) 13370,9 6775,8 6595,1 13357,2
02 POPULA ȚIA ÎN VÂRST Ă DE MUNC Ă
(03+04+05) 13377,9 6982,3 6395,6 13371,3
03 – bărbați de 16-59 ani și femei de 16-54 ani 13195,2 6887,4 6307,8 13187,6
04 – bărbați de 60-61 ani și femei de 55-56 ani din
agricultur ă (exclusiv salaria ți) 124,7 65,5 59,2 125,6
05 – bărbați de 60-61 ani și femei de 55-56 ani salaria ți 58,0 29,4 28,6 58,1
06 Pensionari în vârst ă de muncă ce nu lucreaz ă 435,7 255,6 180,1 459,3
07 Persoane în vârst ă de munc ă cu incapacitate
permanent ă de muncă 542,9 318,7 224,2 524,8
08 Salaria ți sub și peste vârsta de munc ă 42,6 21,0 21,6 42,5
09 Alte persoane sub și peste vârsta de munc ă aflate în
activitate 929,0 346,8 582,2 927,5
10 Soldul mi șcării interjude țene (±)
0,0 0,0 0,0 0,0
11 B. POPULA ȚIA OCUPAT Ă CIVILĂ – TOTAL
– din care: 8419,6 4362,6 4057,0 8457,3
12 Salaria ți 4658,7 2478,1 2180,6 4760,5
13 AGRICULTUR Ă – TOTAL
– din care: 3418,9 1654,9 1764,0 3362,7
14 Salaria ți 154,5 112,8 41,7 186,6
15 SILVICULTUR Ă, EXPLOATAREA FORESTIER Ă
ȘI ECONOMIA VÂNATULUI – TOTAL
– din care: 47,2 41,1 6,1 57,0
16 Salaria ți 44,1 38,0 6,1 53,5
17 INDUSTRIE – TOTAL (19+21+23)
– din care: 2054,0 1181,9 872,1 2076,1
18 Salaria ți (20+22+24) 1980,3 1122,7 857,6 1991,3
19 INDUSTRIA EXTRACTIV Ă – TOTAL
– din care: 145,8 124,5 21,3 154,2
20 Salaria ți 145,8 124,5 21,3 154,2
21 INDUSTRIA PRELUCR ĂTOARE – TOTAL
– din care: 1734,1 926,6 807,5 1744,7
22 Salaria ți 1660,4 867,4 793,0 1659,9
23 ENERGIA ELECTRIC Ă ȘI TERMIC Ă, GAZE ȘI
APĂ – TOTAL
– din care: 174,1 130,8 43,3 177,2
24 Salaria ți 174,1 130,8 43,3 177,2
25 CONSTRUC ȚII – TOTAL
– din care: 338,4 293,2 45,2 354,1
26 Salaria ți 298,2 256,9 41,3 308,8
27 COMER Ț, REPARAREA ȘI ÎNTRE ȚINEREA
AUTOVEHICULELOR ȘI A BUNURILOR
PERSONALE ȘI CASNICE – TOTAL
– din care: 756,3 355,1 401,2 762,0
28 Salaria ți 580,2 240,2 340,0 578,8

80Efectiv la 1 ianuarie 2000
Cod ROMÂNIA Total B ărbați Femei Date
medii
1999
29 HOTELURI ȘI RESTAURANTE – TOTAL
– din care: 99,8 37,3 62,5 102,4
30 Salaria ți 88,4 29,6 58,8 91,2
31 TRANSPORT ȘI DEPOZITARE – TOTAL
– din care: 309,8 252,0 57,8 320,2
32 Salaria ți 271,7 214,4 57,3 278,6
33 POȘTĂ ȘI TELECOMUNICA ȚII – TOTAL
– din care: 95,2 42,8 52,4 95,0
34 Salaria ți 94,8 42,4 52,4 94,5
35 ACTIVIT ĂȚI FINANCIARE, BANCARE ȘI DE
ASIGURĂRI – TOTAL
– din care: 69,2 20,1 49,1 69,7
36 Salaria ți 68,4 19,8 48,6 68,9
37 TRANZAC ȚII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ȘI
SERVICII PRESTATE ÎNTREPRINDERILOR –
TOTAL – din care: 237,5 136,8 100,7 246,7
38 Salaria ți 160,8 95,6 65,2 166,6
39 ADMINISTRA ȚIA PUBLIC Ă – TOTAL
– din care: 140,9 59,7 81,2 140,8
40 Salaria ți 140,9 59,7 81,2 140,8
41 ÎNV ĂȚĂ MÂNT – TOTAL
– din care: 429,1 144,2 284,9 426,8
42 Salaria ți 417,8 136,9 280,9 415,5
43 SĂNĂTATE ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă – TOTAL
– din care: 276,8 66,6 210,2 294,9
44 Salaria ți 258,7 61,6 197,1 283,2
45 ALTE ACTIVIT ĂȚI DE SERVICII COLECTIVE,
SOCIALE ȘI PERSONALE – TOTAL
– din care: 146,5 76,9 69,6 148,9
46 Salaria ți 99,9 47,5 52,4 102,2
47 C. ȘOMERI 1130,3 600,2 530,1 1077,7
48 D. POPULA ȚIA ACTIV Ă CIVILĂ (B+C) 9549,9 4962,8 4587,1 9535,0
49 E. POPULA ȚIA ÎN PREG ĂTIRE
PROFESIONAL Ă ȘI ALTE CATEGORII DE
POPULA ȚIE – ÎN VÂRST Ă DE MUNC Ă (A-D) 3821,0 1813,0 2008,0 3822,2

81ANEXA NR. 8
Balanța forței de munc ă
– mii persoane –
Efectiv la 1 ianuarie 2000
Cod Jude țul DOLJ Total B ărbați Femei Date
medii
1999
01 A. RESURSE DE MUNC Ă (02-06-07+08+09±10) 434,8 221,1 213,7 435,1
02 POPULA ȚIA ÎN VÂRST Ă DE MUNC Ă
(03+04+05) 426,1 223,8 202,3 426,6
03 – bărbați de 16-59 ani și femei de 16-54 ani 418,9 220,0 198,9 419,3
04 – bărbați de 60-61 ani și femei de 55-56 ani din
agricultur ă (exclusiv salaria ți) 5,4 2,9 2,5 5,5
05 – bărbați de 60-61 ani și femei de 55-56 ani salaria ți 1,8 0,9 0,9 1,8
06 Pensionari în vârst ă de muncă ce nu lucreaz ă 11,3 6,6 4,7 12,4
07 Persoane în vârst ă de munc ă cu incapacitate
permanent ă de muncă 20,7 12,1 8,6 19,8
08 Salaria ți sub și peste vârsta de munc ă 1,7 0,9 0,8 1,7
09 Alte persoane sub și peste vârsta de munc ă aflate în
activitate 36,8 14,0 22,8 36,8
10 Soldul mi șcării interjude țene (±)
2,2 1,1 1,1 2,2
11 B. POPULA ȚIA OCUPAT Ă CIVILĂ – TOTAL
– din care: 302,6 156,8 145,8 303,2
12 Salaria ți 141,7 77,9 63,8 145,8
13 AGRICULTUR Ă – TOTAL
– din care: 154,2 75,1 79,1 151,1
14 Salaria ți 6,4 5,1 1,3 7,3
15 SILVICULTUR Ă, EXPLOATAREA FORESTIER Ă
ȘI ECONOMIA VÂNATULUI – TOTAL
– din care: 0,7 0,6 0,1 0,9
16 Salaria ți 0,7 0,6 0,1 0,9
17 INDUSTRIE – TOTAL (19+21+23)
– din care: 51,1 32,1 19,0 52,9
18 Salaria ți (20+22+24) 49,4 30,6 18,8 51,0
19 INDUSTRIA EXTRACTIV Ă – TOTAL
– din care: 2,0 1,6 0,4 2,1
20 Salaria ți 2,0 1,6 0,4 2,1
21 INDUSTRIA PRELUCR ĂTOARE – TOTAL
– din care: 42,0 25,0 17,0 43,4
22 Salaria ți 40,3 23,5 16,8 41,5
23 ENERGIA ELECTRIC Ă ȘI TERMIC Ă, GAZE ȘI
APĂ – TOTAL
– din care: 7,1 5,5 1,6 7,4
24 Salaria ți 7,1 5,5 1,6 7,4
25 CONSTRUC ȚII – TOTAL
– din care: 11,8 10,0 1,8 12,1
26 Salaria ți 10,6 8,9 1,7 10,7
27 COMER Ț, REPARAREA ȘI ÎNTRE ȚINEREA
AUTOVEHICULELOR ȘI A BUNURILOR
PERSONALE ȘI CASNICE – TOTAL
– din care: 31,0 15,2 15,8 31,0
28 Salaria ți 25,9 11,8 14,1 25,7

82Efectiv la 1 ianuarie 2000
Cod Jude țul DOLJ Total B ărbați Femei Date
medii
1999
29 HOTELURI ȘI RESTAURANTE – TOTAL
– din care: 2,3 0,9 1,4 2,3
30 Salaria ți 1,9 0,7 1,2 1,9
31 TRANSPORT ȘI DEPOZITARE – TOTAL
– din care: 9,4 7,4 2,0 9,8
32 Salaria ți 8,5 6,5 2,0 8,8
33 POȘTĂ ȘI TELECOMUNICA ȚII – TOTAL
– din care: 2,7 1,3 1,4 2,8
34 Salaria ți 2,7 1,3 1,4 2,8
35 ACTIVIT ĂȚI FINANCIARE, BANCARE ȘI DE
ASIGURĂRI – TOTAL
– din care: 1,8 0,5 1,3 1,9
36 Salaria ți 1,8 0,5 1,3 1,9
37 TRANZAC ȚII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ȘI
SERVICII PRESTATE ÎNTREPRINDERILOR –
TOTAL – din care: 6,4 3,4 3,0 6,7
38 Salaria ți 4,5 2,4 2,1 4,6
39 ADMINISTRA ȚIA PUBLIC Ă – TOTAL
– din care: 3,8 1,9 1,9 3,9
40 Salaria ți 3,8 1,9 1,9 3,9
41 ÎNV ĂȚĂ MÂNT – TOTAL
– din care: 14,8 4,8 10,0 14,7
42 Salaria ți 14,6 4,8 9,8 14,5
43 SĂNĂTATE ȘI ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă – TOTAL
– din care: 9,1 1,8 7,3 9,6
44 Salaria ți 8,3 1,7 6,6 9,1
45 ALTE ACTIVIT ĂȚI DE SERVICII COLECTIVE,
SOCIALE ȘI PERSONALE – TOTAL
– din care: 3,5 1,8 1,7 3,5
46 Salaria ți 2,6 1,1 1,5 2,7
47 C. ȘOMERI 40,2 22,2 18,0 34,0
48 D. POPULA ȚIA ACTIV Ă CIVILĂ (B+C) 342,8 179,0 163,8 337,2
49 E. POPULA ȚIA ÎN PREG ĂTIRE
PROFESIONAL Ă ȘI ALTE CATEGORII DE
POPULA ȚIE – ÎN VÂRST Ă DE MUNC Ă (A-D) 92,0 42,1 49,9 97,9

83

ANEXA NR. 9

Structura popula ției regiunii Oltenia, dup ă participarea la activitatea
economic ă, pe sexe, medii și grupe de vârst ă – 1998

%
Persoane active Grupe de vârst ă
(ani) Total
populație Total Ocupate Șomeri Persoane
inactive
Total
15-24
25-34
35-49 50-64
65 și peste
100,0100,0
100,0
100,0100,0100,056,842,5
86,3
88,774,551,954,035,8
80,7
85,273,751,92,8 6,7
5,6
3,5 0,8
– 43,257,5
13,7
11,325,548,1
Masculin
15-24
25-34
35-49 50-64
65 și peste
100,0100,0
100,0
100,0100,0100,060,949,4
93,4
94,180,655,057,941,2
87,8
91,379,255,03,0 8,2
5,6
2,8 1,4
– 39,150,6
6,65,9
19,445,0
Feminin
15-24 25-34 35-49 50-64
65 și peste
100,0100,0100,0100,0100,0100,052,734,978,983,269,149,750,229,973,279,068,749,62,5 5,0 5,7 4,2 0,4 0,1 47,365,121,116,830,950,3
Urban
15-24 25-34 35-49
50-64
65 și peste
100,0
100,0100,0100,0
100,0
100,048,931,386,387,4
47,6
11,743,921,377,081,7
45,3
11,65,0
10,0
9,3 5,7
2,3
0,1 51,168,713,712,6
52,4
88,3
Rural
15-24
25-34
35-49 50-64
65 și peste 100,0
100,0
100,0
100,0100,0100,063,6
54,5
86,4
90,688,965,762,9
51,4
84,8
90,288,965,70,7
3,1
1,6
0,4
– – 36,4
45,5
13,6
9,4
11,1
34,3

84
ANEXA NR. 10

Structura popula ției regiunii Oltenia, dup ă participarea la activitatea
economic ă, pe sexe, medii și grupe de vârst ă – 1999

%
Persoane active Grupe de vârst ă
(ani) Total
populație Total Ocupate Șomeri Persoane
inactive
Total
15-24
25-34
35-49
50-64
65 și peste
100,0100,0100,0
100,0
100,0100,056,6 41,5 84,9
89,2
71,9 54,6 53,8 35,8 79,2
84,3
71,3 54,6 2,8 5,7 5,7
4,9
0,6
– 43,4 58,5 15,1
10,8
28,1 45,4
Masculin
15-24 25-34
35-49
50-64
65 și peste
100,0100,0100,0
100,0
100,0100,060,8 48,0 92,7
94,3
76,4 58,8 57,7 41,1 86,7
89,7
75,5 58,8 3,1 6,9 6,0
4,6
0,9
– 39,2 52,0
7,3
5,7
23,6
41,2
Feminin
15-24 25-34 35-49 50-64
65 și peste
100,0100,0100,0100,0100,0100,052,5 34,6 76,9 84,2 67,7 51,7 50,0 30,3 71,4 79,1 67,3 51,7 2,5 4,3 5,5 5,1 0,4
– 47,5 65,4 23,1 15,8 32,3 48,3
Urban
15-24 25-34 35-49 50-64
65 și peste
100,0100,0100,0100,0100,0
100,047,1
27,2 82,3 86,9 43,9
9,6 41,7 18,1 72,5 79,3 42,2
9,6 5,4 9,1 9,8 7,6 1,7
– 52,9 72,8 17,7 13,1 56,1
90,4
Rural
15-24 25-34
35-49 50-64
65 și peste 100,0100,0
100,0
100,0100,0100,064,4 56,6
87,6
92,5 88,0 69,6 63,7 54,5
86,0
91,5 87,9 69,6 0,7 2,1
1,6
1,0 0,1
– 35,6 43,4
12,4
7,5
12,0
30,4

85ANEXA NR. 11

Populația ocupat ă , pe activit ăți ale economiei na ționale și județe – regiunea Oltenia – 1999

– mii persoane –
Județul
Activități ale
economiei na ționale Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Oltenia
Total economie
Agricultur ă
Silvicultur ă, exploatare forestier ă și economia
vânatului
Industrie, din care:
• industria extractiv ă
• industria prelucr ătoare
• energie electric ă și termică, gaze și apă
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
Poștă și telecomunica ții
Activități financiar-bancare
Tranzacții imobiliare
Administra ție publică
Învățământ
Sănătate
Alte activit ăți 302,6
154,2

0,7
51,1
2,0
42,0
7,1
11,8
31,0
2,3 9,4
2,7
1,8 6,4
3,8
14,8
9,1
3,5 151,9
54,3

1,2
45,2
21,3 16,9
7,0 8,6
12,1
3,4
6,9
1,4
0,8
3,1 2,4 7,0 3,6
1,9 131,3
69,5

1,2
24,3
1,6
18,9
3,8
5,1 9,6 1,8 3,6
1,2
0,8 2,2
2,9
5,0 3,2
0,9 190,3
110,1

0,3
33,0
2,0
28,6
2,4
6,8
10,0
1,1 4,3
1,5
1,0 3,0
3,4
8,1 5,2
2,5 179,8
81,7

1,1
39,0
3,7
30,4
4,9
8,1
15,5
3,3 5,6
1,7
1,3 5,2
3,1
7,6 4,2
2,4 955,9
469,8

4,5
192,6
30,6
136,8
25,2
40,4 78,2 11,9 29,8
8,5 5,7
19,9
15,6
42,5 25,3
11,2

86ANEXA NR. 12

Structura popula ției ocupate, pe grupe de vârst ă și activități ale economiei na ționale în regiunea Oltenia, în 1999

%
din care: Grupe de vârst ă (ani)
Activități Total popula ție
ocupată 15-24 25-34 35-49 50-64 65 și peste
Total economie
Agricultur ă
Silvicultur ă, exploatare forestier ă și economia vânatului
Industrie, din care:
• industrie extractiv ă
• industrie prelucr ătoare
• energie electric ă și termică, gaze și apă
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
Poștă și telecomunica ții
Activități financiar-bancare
Tranzacții imobiliare
Administra ție publică
Învățământ
Sănătate
Alte activit ăți 100,0100,0100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0100,0100,0
100,0
100,0100,0100,0
100,0
100,010,4
10,9
–
6,4 2,8
7,5
5,6
7,8
16,6
10,3
7,4 2,9
–
10,0 28,6
5,3
5,2
9,8 22,1
14,2 22,3
32,4
44,8
29,8
28,5
38,1
37,1
34,5 33,1 36,2
36,8
45,3 23,5 20,9
28,3
31,5 30,7
17,9 57,2
50,7
41,1
53,2
0,9
44,7 39,5
48,4 51,0 48,8
40,2
40,1 34,5 49,5
47,3
44,7 22,3
31,1 20,5
10,5
11,3
9,5
15,0
8,8
6,0
6,8 8,5
12,1
23,0
4,6
13,0
24,1
18,3
14,0 14,5
25,9
–
–
–
–
–
0,6
0,8
–
– –
–
–
0,4 0,2
0,9
–

87ANEXA NR. 13

Structura popula ției ocupate, pe grupe de vârst ă și nivel de instruire / statut profesional – Oltenia, în 1999

%
din care: Grupe de vârst ă (ani)
Nivel de instruire Total popula ție
ocupată 15-24 25-34 35-49 50-64 65 și peste
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Superior 6,5 2,2 7,4 10,3 5,7 1,1
Postliceal de specialitate sau tehnic de mai ștri 4,5 4,1 3,6 6,0 6,1 0,6
Liceal 26,5 35,9 50,5 31,5 7,7 1,8
Profesional 18,1 16,2 26,9 27,1 8,3 2,1
Gimnazial 23,7 33,6 8,9 19,9 35,1 29,9
Primar sau f ără școală absolvită
20,7 8,0 2,7 5,2 37,1 64,5
Statut profesional
Total 100,0 10,4 22,1 30,7 22,3 14,5
Salariat 100,0 9,3 31,5 47,4 11,6 0,2
Patron 100,0 – 36,1 54,9 9,0 –
Lucrător pe cont propriu 100,0 1,9 8,0 18,1 36,3 35,7
Lucrător familial neremunerat 100,0 21,3 21,8 17,3 24,7 14,9
Membru al unei societ ăți agricole sau cooperative 100,0 50,7 – 49,3 – –

88ANEXA NR. 14

Evoluția numărului mediu de salaria ți și muncitori – Oltenia

– mii persoane –
Anii
Județul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Salariați – total, din care: 799 736 663 615 605 586 556 544 498 468
Dolj 246 228 204 189 177 160 154 157 144 146
Gorj 157 150 140 133 137 133 131 123 99 92
Mehedinți 103 89 77 71 71 72 67 65 63 59
Olt 151 139 125 116 108 109 102 94 91 79
Vâlcea 142 130 117 106 112 112 102 105 101 92
Muncitori – total, din care: 633 565 498 453 440 417 391 384 336 299
Dolj 190 171 149 134 124 108 102 106 91 87
Gorj 128 118 109 104 107 104 102 93 73 66
Mehedinți 82 68 57 50 50 51 46 44 38 37
Olt 121 109 95 87 79 74 69 66 62 50
Vâlcea 112 99 88 78 80 80 72 75 72 59

89
ANEXA NR. 15

Numărul mediu al salaria ților și muncitorilor, pe activit ăți ale economiei na ționale – 1999

Agricultur ă și silvicultur ă Industrie și construc ții Alte activit ăți Grupe de activit ăți ale economiei
naționale
Județul Total
economie Număr persoane % Num ăr persoane % Num ăr persoane %
Salariați – total, din care: 467818 23509 5,0 227588 48,7 216721 46,3
Dolj 145818 8256 5,7 61670 42,3 75892 52,0
Gorj 92296 2720 3,0 52668 57,1 36908 39,9
Mehedinți 59027 3341 5,7 28387 48,1 27299 46,2
Olt 79127 5959 7,5 39146 49,5 34022 43,0
Vâlcea 91550 3233 3,5 45717 50,0 42600 46,5
Muncitori – total, din care: 299413 16136 5,4 187204 62,5 96073 32,1
Dolj 87081 5823 6,7 48503 55,7 32755 37,6
Gorj 65737 1675 2,5 44774 68,1 19288 29,4
Mehedinți 37349 2107 5,6 23545 63,0 11697 31,4
Olt 50396 4424 8,8 33091 65,7 12881 25,5
Vâlcea 58850 2107 3,4 37291 63,4 19452 33,2

90

ANEXA NR. 16

Evoluția șomajului în România

Număr șomeri Indicatori
Anii Total Indemniza ți % Neindemniza ți % Rata șomajului
(%)
1991 337440 265978 79 71462 21 3,0
1992 929019 842599 91 86420 9 8,4
1993 1164705 1065844 92 98861 8 10,4
1994 1223925 1068350 87 155575 13 10,9
1995 998432 774221 78 224211 22 9,5
1996 657564 461690 70 195874 30 6,6
1997 881435 656003 74 225432 26 8,9
1998 1025056 793018 77 232038 23 10,4 TOTAL
1999 1130296 871551 77 258745 23 11,8
1991 208457 158145 76 50312 24 4,0
1992 563065 506184 90 56881 10 10,3
1993 685496 623171 91 62325 9 12,9
1994 693342 599560 86 93782 14 12,9
1995 551492 422165 77 129327 23 11,4
1996 355435 247472 70 107963 30 7,5
1997 428620 308576 72 120044 28 9,3
1998 485181 367880 76 117301 24 10,4 FEMEI
1999 530119 400026 75 130093 25 11,6

91

ANEXA NR. 17

Evoluția și structura persoanelor cuprin se în cursuri de calificare și recalificare în România

Anii
Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
• Persoane înscrise la cursuri, din
care: 12758 45640 65458 45858 45298 49074 61479 70763 79295
• Persoane încadrate în activitate dup ă
încheierea cursurilor – num ăr total de
persoane, din care: 1265 6970 8070 6453 6030 6975 5357 4853 6935
– la cererea agen ților economici 868 2107 1541 3206 2469 2403 1952 1350 2138
– la cererea persoanelor interesate 183 181 154 2169 3002 2673 2176 1891 2521
• Ponderea în totalul persoanelor înscrise la
cursuri (%) 10 15,3 12,3 14,1 13,3 14,2 8,7 6,9 8,7

92ANEXA NR. 18

Evoluția șomajului în regiun ea Oltenia, pe jude țe

Jud. Anii
Indicatori 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Număr șomeri, din care: 55670 43489 23840 23555 27822 40215
– femei 30999 20698 11434 11076 12819 17999
Rata șomajului (%) 14,3 12,6 7,4 7,1 8,7 11,7 DOLJ
Rata șomajului feminin (%) 16,5 13,1 7,6 7,0 8,5 11,0
Număr șomeri, din care: 8555 8031 4420 18351 23078 25307
– femei 6156 5816 2847 8522 11321 12434
Rata șomajului (%) 3,9 3,9 2,3 9,7 13,0 14,3 GORJ
Rata șomajului feminin (%) 6,6 6,1 3,3 10,1 13,2 14,8
Număr șomeri, din care: 11736 8949 6224 11265 13579 13761
– femei 5968 3945 2248 4570 5542 5591
Rata șomajului (%) 7,7 6,2 4,5 7,8 9,4 9,5 MEHEDIN ȚI
Rata șomajului feminin (%) 8,3 6,0 3,5 6,8 8,2 8,2
Număr șomeri, din care: 29261 19331 9449 18072 21243 23098
– femei 12046 9606 4399 8108 9195 10152
Rata șomajului (%) 12,0 8,5 4,4 8,2 9,8 10,8 OLT
Rata șomajului feminin (%) 10,7 9,6 4,6 8,1 9,3 10,1
Număr șomeri, din care: 30850 34572 26304 29383 31869 24647
– femei 18858 20807 16177 16149 16161 12181
Rata șomajului (%) 13,2 15,2 12,5 13,3 14,6 12,1 VÂLCEA
Rata șomajului feminin (%) 16,5 19,3 15,8 15,1 15,3 12,4
Număr șomeri, din care: 136072 114372 70237 100626 117591 127028
– femei 74027 60872 37105 48425 55038 58357
Rata șomajului (%) 11,0 9,9 6,5 9,1 10,9 11,7 OLTENIA Rata șomajului feminin (%) 12,8 11,6 7,4 9,4 10,8 11,3

93ANEXA NR. 19

Structura șomerilor indemniza ți din Oltenia dup ă nivelul de preg ătire – 1994-1999

Șomeri indemniza ți
Total Muncitori Studii medii Studii superioare Indicatori

Anii Număr % Num ăr % Num ăr % Num ăr %
1994 112339 100 107835 96,0 2850 2,5 1654 1,5
1995 80756 100 78019 96,6 1851 2,3 886 1,1
1996 45454 100 40962 90,1 3854 8,5 638 1,4
1997 72163 100 58820 81,5 11722 16,3 1621 2,2
1998 89830 100 73418 81,7 13652 15,2 2760 3,1
1999 90009 100 74381 82,6 12754 14,2 2874 3,2

94
ANEXA NR. 20

Șomerii înregistra ți, pe categorii de personal și nivel de preg ătire
– 31 decembrie 1999 –

– număr persoane –
Județul
Indicatori Dolj Gorj Mehedin ți Olt Vâlcea Oltenia
Șomeri înregistra ți 40215 25307 13761 23098 24647 127028
Beneficiari de ajutor de șomaj: 9075 5058 3986 6560 3609 28288
– Muncitori 8518 4104 3099 5236 2732 23689
– Studii medii 174 767 763 1124 757 3585
– Studii superioare 383 187 124 200 120 1014
Beneficiari de ajutor de integrare profesional ă: 2942 1645 1454 1691 2183 9915
– Muncitori 2587 1308 338 1240 1767 7240
– Studii medii 129 201 1079 384 286 2079
– Studii superioare 226 136 37 67 130 596
Beneficiari de aloca ție de sprijin: 1602 3 10121 5923 7931 8307 48305
– Muncitori 15345 8829 2848 6554 7093 40669
– Studii medii 286 1026 2988 1250 1051 6601
– Studii superioare 392 266 87 127 163 1035
Beneficiari de pl ăți compensatorii (OUG 98/1999): 709 701 371 884 836 3501
– Muncitori 659 501 278 662 683 2783
– Studii medii 15 114 86 172 102 489
– Studii superioare 35 86 7 50 51 229
Șomeri neindemniza ți: 11466 7782 2027 6032 9712 37019
– Muncitori 11255 6950 580 5544 8322 32651
– Studii medii 76 533 1426 464 1064 3563
– Studii superioare 135 299 21 24 326 805

95ANEXA NR. 21

Balanța lunară a cererii de locuri de munc ă – Dolj
(persoane în c ăutare de locuri de munc ă)

Anul Indicatori
Luna Stoc la
începutul
lunii Intrări în
cursul luniiIeșiri în
cursul lunii Stoc la
sfârșitul
lunii
Ianuarie 34823 7517 4797 37543
Februarie 37543 4890 2319 40114
Martie 40114 4248 4761 39601
Aprilie 39601 5364 6645 38320
Mai 38320 6559 6464 38415
Iunie 38415 4839 6929 36325
Iulie 36325 4829 5535 35619
August 35619 4981 6442 34158
Septembrie 34158 7461 6629 34990
Octombrie 34990 5851 5239 35602
Noiembrie 35602 7502 5211 378931999
Decembrie 37893 8525 5945 40473
Total 1999 34823 72566 66916 40473
Ianuarie 40473 8629 6603 42499
Februarie 42499 10290 6903 45886
Martie 45886 5927 5852 45961
Aprilie 45961 6775 6818 45918
Mai 45918 5151 6731 44338
Iunie 44338 3693 6237 41794
Iulie 41794 3698 6146 39346
August 39346 4701 6054 37993
Septembrie 37993 4653 5350 37296
Octombrie 37296 4949 5028 37217
Noiembrie 37217 6724 4888 390532000
Decembrie 39053 7299 4387 41965
Total 2000 40473 72489 70997 41965

96
ANEXA NR. 22

Evoluția și structura cererii de locuri de munc ă – Dolj
(stocuri la sfâr șitul lunii)

Șomeri înregistra ți
Anul Indicatori

Luna Total persoane
în căutare de
muncă TotalBeneficiari de
indemniza țiiAlte
categorii Alte persoane
în căutare de
muncă
Ianuarie 37543 36719 33887 2832 82 4
Februarie 40114 39918 36879 3039 19 6
Martie 39601 39253 34302 4951 34 8
Aprilie 38320 37793 31727 6066 52 7
Mai 38415 37051 30475 6576 136 4
Iunie 36325 35818 28911 6907 50 7
Iulie 35619 35572 28105 7467 4 7
August 34158 34076 25960 8116 8 2
Septembrie 34990 34636 25783 8853 35 4
Octombrie 35602 35140 25840 9300 46 2
Noiembrie 37893 37542 27319 10223 3511999
Decembrie 40473 40215 28749 11466 25 8
Ianuarie 42499 42295 29274 13021 20 4
Februarie 45886 45492 30511 14981 39 4
Martie 45961 45408 29286 16122 55 3
Aprilie 45918 45445 28480 16965 47 3
Mai 44338 43552 27134 16418 78 6
Iunie 41794 41399 26523 14876 39 5
Iulie 39346 39346 24705 14641 7701 *
August 37993 37993 24324 13669 7529 *
Septembrie 37296 37296 24328 12968 7186 *
Octombrie 37217 37217 24331 12886 7003 *
Noiembrie 39053 39053 26061 12992 7143 *2000
Decembrie 41965 41965 28547 13418 7351 *
*) proveni ți din sector privat (angaj atorii cu capital integral privat sau la care ac ționarii
privați dețin peste 2/3 din capital).

97ANEXA NR. 23

Structura șomerilor pe sexe, nivel de preg ătire și grupe de vârst ă
– ianuarie 2000 –

Grupe de vârst ă Total Sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani Peste 55 aniSexe
Nivel de preg ătireNumăr % Num ăr% N u m ăr%N u m ăr% N u m ăr% N u m ăr % Num ăr% Vârsta
medie (ani)
Masculin – total 16638 100 4167 25 1941 12 3635 22 4154 25 2037 12 704 4 36,5
• Muncitori 15854 100 4078 26 1790 11 3525 22 3962 25 1876 12 623 4 36,4
• Studii medii 297 100 49 16 21 7 8 3 51 17 114 38 54 19 45,1
• Studii superioare 487 100 40 8 130 27 102 21 141 29 47 10 27 5 37,7
Feminin – total 12636 100 3720 29 1392 11 3209 25 3152 25 1011 8 152 2 34,9
• Muncitori 11673 100 3495 30 1143 10 3022 26 2962 25 906 8 145 1 34,6
• Studii medii 326 100 137 42 58 18 16 5 39 12 70 21 6 2 33,7
• Studii superioare 637 100 88 14 191 30 171 27 151 24 35 5 1 0 34,3
Total șomeri 29274 100 7887 27 3333 11 6844 23 7306 25 3048 10 856 4 35,9
• Muncitori 27527 100 7573 28 2933 11 6547 24 6924 25 2782 10 768 2 35,3
• Studii medii 623 100 186 30 79 13 24 4 90 14 184 30 60 9 38,9
• Studii superioare 1124 100 128 11 321 29 273 24 292 26 82 7 28 3 35,9

98ANEXA NR. 24

Structura șomerilor pe sexe, nivel de preg ătire și grupe de vârst ă
– decembrie 2000 –

Grupe de vârst ă Total Sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani Peste 55 aniSexe
Nivel de preg ătire Număr % Num ăr%N u m ăr% N u m ăr% N u m ăr%N u m ăr% N u m ăr %Vârsta
medie (ani)
Masculin – total 15913 100 4592 29 1736 11 3557 22 3811 24 1724 11 493 3 35,5
• Muncitori 15051 100 4441 30 1590 11 3443 23 3594 24 1564 10 419 2 35,0
• Studii medii 332 100 65 20 25 8 15 5 70 21 106 31 51 15 42,8
• Studii superioare 530 100 86 16 121 23 99 19 147 28 54 10 23 4 36,7
Feminin – total 12634 100 3863 30 1438 11 3265 26 3138 25 848 7 82 1 34,3
• Muncitori 11480 100 3532 31 1177 10 3027 26 2942 25 722 6 80 2 34,4
• Studii medii 383 100 166 43 48 12 28 7 49 13 92 24 0 1 34,5
• Studii superioare 771 100 165 21 213 28 210 27 147 19 34 4 2 1 33,1
Total șomeri 28547 100 8455 30 3174 11 6822 24 6949 24 2572 9 575 2 34,8
• Muncitori 26531 100 7973 30 2767 10 6470 24 6536 25 2286 9 499 2 35,0
• Studii medii 715 100 231 32 73 10 43 6 119 17 198 27 51 8 38,5
• Studii superioare 1301 100 251 19 334 26 309 24 294 22 88 7 25 2 34,5

99ANEXA NR. 25

Clasificarea ocupa țiilor din România (COR)
(grupe și subgrupe majore)

Cod Denumire
11 Legislatori, membri ai executivului și înalți conducători ai administra ției publice
12 Conducători de unit ăți economico-sociale mari (corpora ții)
13 Conducători de unit ăți economico-sociale mici (giran ți)
21 Fizicieni, matematicieni și ingineri
22 Specialiști în biologie, agronomie și științele vieții
23 Profesori în înv ățământul superior, secundar
24 Alți speciali ști cu ocupa ții intelectuale și științifice
31 Tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii
32 Tehnicieni în științele vieții, ocrotirea s ănătății
33 Învățători
34 Alte ocupa ții asimilate tehnicienilor
41 Funcționari de birou
42 Funcționari în servicii cu publicul
51 Lucrători în servicii personale și de protec ție
52 Modele, manechine și vânzători în magazine și piețe
61 Agricultori și lucrători califica ți în agricultur ă, silvicultur ă și pescuit
71 Meseriași și muncitori califica ți în industria extractiv ă și construc ții
72 Meseriași și muncitori califica ți în metalurgie, construc ții metalice
73 Meseriași și muncitori califica ți în mecanic ă fină, artizanat, imprimerie
74 Meseriași și muncitori califica ți în industria alimentar ă și alte meserii artizanale
81 Operatori la instala țiile fixe
82 Operatori la ma șini, utilaje și asamblori de ma șini, echipamente și alte
produse
83 Conducători de vehicule și operatori la instala ții mobile
91 Muncitori necalifica ți în servicii și vânzări
92 Muncitori necalifica ți în agricultur ă, silvicultur ă și pescuit
93 Muncitori necalifica ți în industria minier ă, construc ții, lucrări publice, industria
prelucrătoare și transporturi

100ANEXA NR. 26

Distribu ția șomerilor pe grupe de vârst ă, sexe și durată a șomajului
– ianuarie 2000 –

Durata șomajului cuprins ă între:
Total 1 zi –
3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 12-15
luni 15-18
luni 18-21
luni 21-24
luni 24-27
luni
Total, din care: 28297 6392 3970 2257 2235 4731 2794 1412 1617 2889
– femei 12225 2237 2069 1056 988 1908 1295 629 822 1221
– bărbați 16072 4155 1901 1201 1247 2823 1499 783 795 1668
Sub 25 ani 7829 2519 960 360 539 1437 657 268 410 679
– femei 3680 1125 495 147 228 670 276 106 206 427
– bărbați 4149 1394 465 213 311 767 381 162 204 252
25-29 ani 3239 693 579 317 247 436 277 144 201 345
– femei 1349 204 308 165 127 172 126 62 100 85
– bărbați 1890 489 271 152 120 264 151 82 101 260
30-39 ani 6591 1239 1080 603 537 1062 697 352 379 642
– femei 3072 418 611 302 274 422 395 176 225 249
– bărbați 3519 821 469 301 263 640 302 176 154 393
40-49 ani 6945 1315 965 611 565 1198 732 427 388 744
– femei 3001 390 514 299 247 496 352 195 192 316
– bărbați 3944 925 451 312 318 702 380 232 196 428
50-55 ani 2862 535 305 253 264 477 332 167 171 358
– femei 972 88 117 124 91 130 128 82 80 132
– bărbați 1890 447 188 129 173 347 204 85 91 226
Peste 55 ani 831 91 81 113 83 121 99 54 68 121
– femei 151 12 24 19 21 18 18 8 19 12
– bărbați 680 79 57 94 62 103 81 46 49 109

101ANEXA NR. 27

Distribu ția șomerilor pe grupe de vârst ă, sexe și durată a șomajului
– iulie 2000 –

Durata șomajului cuprins ă între:
Total 1 zi –
3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 12-15
luni 15-18
luni 18-21
luni 21-24
luni 24-27
luni
Total, din care: 21952 1700 3149 4222 1044 1907 3340 3525 2072 993
– femei 9966 845 1572 1862 512 800 1381 1495 1013 486
– bărbați 11986 855 1577 2360 532 1107 1959 2030 1059 507
Sub 25 ani 6630 452 1107 1993 307 464 661 1061 443 142
– femei 3014 183 467 931 116 123 319 566 228 81
– bărbați 3616 269 640 1062 191 341 342 495 215 61
25-29 ani 2527 293 469 403 152 230 349 325 211 95
– femei 1223 139 258 182 93 119 159 121 107 45
– bărbați 1304 154 211 221 59 111 190 204 104 50
30-39 ani 5251 479 697 735 276 472 973 811 547 261
– femei 2558 271 410 320 158 230 409 327 298 135
– bărbați 2693 208 287 415 118 242 564 484 249 126
40-49 ani 4947 339 579 718 204 457 862 905 557 326
– femei 2288 202 321 313 99 220 344 373 262 154
– bărbați 2659 137 258 405 105 237 518 532 295 172
50-55 ani 2032 103 234 310 87 200 387 330 250 131
– femei 786 43 101 102 44 96 129 96 108 67
– bărbați 1246 60 133 208 43 104 258 234 142 64
Peste 55 ani 565 34 63 63 18 84 108 93 64 38
– femei 97 7 15 14 2 12 21 12 10 4
– bărbați 468 27 48 49 16 72 87 81 54 34

102ANEXA NR. 28

Distribu ția șomerilor pe grupe de vârst ă, sexe și durată a șomajului
– decembrie 2000 –

Durata șomajului cuprins ă între:
Total 1 zi –
3 luni 3-6 luni 6-9 luni 9-12 luni 12-15
luni 15-18
luni 18-21
luni 21-24
luni 24-27
luni
Total, din care: 26246 7231 2738 1863 2123 3612 1139 2454 2000 3086
– femei 11797 3053 1382 959 856 1707 544 935 982 1379
– bărbați 14449 4178 1356 904 1267 1905 595 1519 1018 1707
Sub 25 ani 8437 2773 470 485 816 1710 314 424 546 899
– femei 3861 1270 207 209 277 831 103 146 288 530
– bărbați 4576 1503 263 276 539 879 211 278 258 369
25-29 ani 3095 809 433 293 279 351 145 262 230 293
– femei 1417 320 208 151 129 174 92 118 117 108
– bărbați 1678 489 225 142 150 177 53 144 113 185
30-39 ani 6325 1569 824 529 458 654 307 739 512 733
– femei 3062 676 511 320 211 322 171 285 261 305
– bărbați 3263 893 313 209 247 332 136 454 251 428
40-49 ani 5815 1573 711 391 371 595 246 654 472 802
– femei 2641 644 362 242 164 287 121 269 225 327
– bărbați 3174 929 349 149 207 308 125 385 247 475
50-55 ani 2111 445 256 127 166 243 100 289 190 295
– femei 740 132 86 26 69 81 52 107 83 104
– bărbați 1371 313 170 101 97 162 48 182 107 191
Peste 55 ani 463 62 44 38 33 59 27 86 50 64
– femei 76 11 8 11 6 12 5 10 8 5
– bărbați 387 51 36 27 27 47 22 76 42 59

103ANEXA NR. 29

Evoluția șomajului în jude țul Gorj 1991 – 2000

Anii
Indicatori 1991 1992 1993 1 994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
• Număr șomeri, din care: 2253 5767 8673 6497 8031 4708 18714 23078 25307 25043
• Femei – num ăr persoane
– pondere în totalul șomerilor (%) 2099
93 4060
707080
824591
71 5816
72 2974
639142
4911888
5212434
4912868
51
• Bărbați – număr persoane
– pondere în totalul șomerilor (%) 154
7 1707
301593
181906
29 2215
28 1734
379572
5111190
4812873
5112175
49
• Rata șomajului (%) 1,2 2,7 4,1 3,1 3,8 2,3 9,8 12,3 14,0 14,1

105ANEXA NR. 30

Evoluția șomajului în jude țul Gorj 1999 – 2000

Din care:
Femei B ărbați Anul Indicatori

Luna Număr
șomeri
Număr % Num ăr % Rata
șomajului
(%)
Iulie 25310 12199 48 13111 52 13,4
August 25094 12224 49 12870 51 13,3
Septembrie 24605 11904 48 12701 52 13,1
Octombrie 24258 10592 44 13666 56 13,6
Noiembrie 24931 12053 48 12878 52 14,0 1999
Decembrie 25307 12434 49 12873 51 14,0
Ianuarie 26294 12886 49 13408 51 14,8
Februarie 26456 12968 49 13488 51 14,9
Martie 25820 12871 50 12949 50 14,6
Aprilie 25909 12527 48 13382 52 14,6
Mai 25435 12834 50 12601 50 14,3
Iunie 25216 13281 53 11935 47 14,2 2000
Iulie 25043 12868 51 12175 49 14,1

106ANEXA NR. 31

Structura șomerilor pe categorii de personal în jude țul Gorj

Șomeri beneficiari de indemniza ții
Total Ajutor șomajAjutor integrare
profesional ă Alocație de
sprijin Indemniza ții
conform OG 98/99Șomeri
neindemniza ți Indicatori

Data Total
șomeri
Număr% N u m ăr% N u m ăr% N u m ăr% N u m ăr% N u m ăr %
31.12.1996 4708 3138 67 548 12 957 20 1633 35 – – 1570 33
31.12.1997 18714 17517 94 14001 75 1772 10 1744 9 – – 1197 6
31.12.1998 23078 21584 94 6370 27 1568 7 13646 60 – – 1494 6
31.12.1999 25307 17525 70 5058 20 1645 7 10121 40 701 3 7782 30
31.01.2000 26294 17247 66 4487 17 1978 8 9566 36 1216 5 9047 34
31.05.2000 25435 15889 62 2676 11 2273 9 9054 36 1886 6 9546 38
31.06.2000 25216 15476 61 2541 10 2225 9 8761 35 1949 7 9740 39
31.07.2000 25043 14450 58 2186 9 1884 8 8603 34 1777 7 10593 42

107
ANEXA NR. 32

Distribu ția șomerilor pe zone, sexe și grupe mari de vârst ă – județul Gorj

31.07.2000
din care: 31.12.1998 31.12.1999 Total șomeri Femei B ărbați Șomeri sub 30
ani Data

Zona Număr % Num ăr % Num ăr % Num ăr % Num ăr % Num ăr %
Târgu-Jiu 10487 48 5345 32 4388 35 2435 55 1953 45 1912 44
Motru 3077 14 2354 14 1849 15 890 48 959 52 842 46
Rovinari 3128 14 1631 10 1174 9 641 55 533 45 535 46
Târgu-Cărbunești 3406 16 3257 19 2497 19 885 35 1612 65 1084 43
Novaci 1486 8 1117 7 905 7 386 43 519 57 390 43
Bumbești-Jiu 0 0 1795 11 958 8 585 61 373 39 324 34
Mătăsari 0 0 526 3 334 3 192 57 142 43 173 52
Turceni 0 0 851 4 568 4 257 45 311 55 263 46
Total jude ț 21584 100 16876 100 12673 100 6271 49 6402 51 5523 44

108ANEXA NR. 33

Situația celor mai solicit ate meserii – jude țul Dolj

1999 2000
Cod Denumire Număr
locuri
vacanteCod Denumire Număr
locuri
vacante
743 Confec ționer îmbr ăcăminte
piele 1610 931 Muncitor necalificat 1475
931 Muncitor necalificat 1467 743 Confec ționer
îmbrăcăminte piele 1158
721 Lăcătuș mecanic 433 724 L ăcătuș mecanic 536
522 Vânz ător 332 522 Vânz ător 532
342 Agent comercial 288 832 Șofer 342
611 Legumicultor 218 342 Agent comercial 288
712 Zidar pietrar 204 721 Sudor 250
832 Șofer 200 723 Mecanic 247
343 Referent statistician 150 724 Electrician 230
724 Electrician 133 712 Zidar 227
712 Dulgher 130 915 Paznic 224
212 Referent de specialitate
statistician 125 512 Osp ătar 168
826 Cus ător articole marochin ărie 122 611 Legumicultor 167
722 Strungar universal 121 712 Dulgher 146
721 Sudor autogen 105 931 Muncitor necalificat
agricultur ă 146
742 Tâmplar universal 105 742 Tâmplar 140
915 Paznic 105 723 Mecanic 139
911 Vânz ător ziare 122
516 Agent paz ă 121
724 Electromecanic 117
341 Agent asigurare 108
312 Operator calculator 108
514 Înso țitor 105
254 Inginer silvic 102

109
ANEXA NR. 34

Balanța lunară a ofertelor de locuri de munc ă – județul Dolj

Indicatori
Anul/Luna Stoc la
începutul lunii Intrări în
cursul luniiIeșiri în
cursul lunii Stoc la
sfârșitul lunii
Ianuarie 230 751 551 430
Februarie 430 649 553 526
Martie 526 646 673 499
Aprilie 499 1662 1547 614
Mai 614 2412 2627 399
Iunie 399 1571 1739 231
Iulie 231 876 535 572
August 572 540 590 522
Septembrie 522 720 686 556
Octombrie 556 673 847 382
Noiembrie 382 1158 968 572
Decembrie 572 552 533 591
Total 1999 230 12210 11849 591
Ianuarie 591 876 547 920
Februarie 920 785 794 911
Martie 911 1039 1206 744
Aprilie 744 538 705 577
Mai 577 556 694 439
Iunie 439 665 623 481
Iulie 481 619 775 325
August 325 970 733 562
Septembrie 562 1053 970 645
Octombrie 645 1011 1181 475
Noiembrie 475 1230 1045 660
Decembrie 660 407 519 548
Total 2000 591 9749 9792 548

110

ANEXA NR. 35

Evoluția și structura ofertei de locuri de munc ă – județul Dolj
(stocuri la sfâr șitul lunii)

Oferte de locuri de munc ă înregistrate
din care, pentru: Provenite din: Anul Indicatori

Luna Total muncitoristudii mediistudii
superioaresector
privat sector
de statsector
mixt
Ianuarie 430 429 1 0
Februarie 526 516 9 1
Martie 499 495 2 2
Aprilie 614 403 208 3
Mai 399 267 54 78
Iunie 231 188 43 0
Iulie 572 514 13 45
August 522 499 2 21
Septembrie 556 514 37 5 503 53 –
Octombrie 382 329 37 16 382 – –
Noiembrie 572 523 30 19 570 2 – 1999
Decembrie 591 571 16 4 538 53 –
Ianuarie 920 846 56 18 866 54 –
Februarie 911 840 55 16 911 – –
Martie 744 561 165 18 554 190 –
Aprilie 577 521 46 10 573 4 –
Mai 439 380 40 19 402 37 –
Iunie 481 415 54 12 363 118 –
Iulie 325 291 34 0 300 25 –
August 562 479 75 8 477 85 –
Septembrie 645 597 38 10 573 72 –
Octombrie 475 410 63 2 376 99 –
Noiembrie 660 593 51 16 572 88 – 2000
Decembrie 548 478 67 3 507 41 –