Conf . univ. dr. CALOTĂ Traian -Ovidiu [610407]

UNIVERSITATEA
TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf . univ. dr. CALOTĂ Traian -Ovidiu

Absolvent: [anonimizat]
2020

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

„Politici și tratame nte contabile specifice
Casei Naționale de Pensii Publice ”

Coordonator științific:
Conf . univ. dr. CALOTĂ Traian -Ovidiu

Absolvent: [anonimizat]

3

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
Organizarea contabilității instituțiilor publice -cadrul general ………………………….. ………………… 5
1.1.Definiție și clasificarea instituțiilor publice ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.2.Ordonatorii de credite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.3.Organizarea contabilităț ii instituțiilor publice și organizarea acesteia ………………………….. …… 9
1.4.Documente, registre și forme de contabilitate ………………………….. ………………………….. ……… 11
1.5.Considerații generale pr ivind creditele bugetare ………………………….. ………………………….. ….. 14
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
Prezentarea Generală a Casei Naționale de Pensii Publice ………………………….. ……………………. 16
2.1 Scurt Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
2.2 Dispoziții Generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
2.3 Rolul și funcțiile Casei Naționale de Pensii P ublice ………………………….. ………………………….. 18
2.4 Structura organizatorică a Casei Nationale de Pensii Publice ………………………….. …………….. 19
2.5 Evolutia structurii personalului C.N.P.P. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
2.6 Evoluția numărului mediu de pensionari pe categorii de pensii ………………………….. ………….. 24
2.6.1 Numărul mandatelor editate pentru beneficiari de prestatii ………………………….. ………….. 25
2.6.2 Evaluarea performanțelor caselor teritoriale de pensii ………………………….. ………………… 26
Capitolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
Politici și tratamente contabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.1 Politici contabile aplicabile în derularea operațiunilor specifice activității și strategiei
adoptate de către Casa Națională de Pensii Pub lice ………………………….. ………………………….. ……. 33
3.2 Tratamente contabile aplicabile în cadrul Casei Națională de Pensii Publice ……………………. 35
3.2.1 Angajarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
3.2.2 Lichidarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 38
3.2.3 Ordonanțarea cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
3.2.4 Plata cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 41
Capitolul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 44
Structuri de venituri si cheltuieli specifice Casei Națioanale de Pensii Publice ……………………. 44
4.1 Clasificarea bugetară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
4.2 Structură venituri specifice Casei Națioanale de Pensii Publice ………………………….. …………. 45
4.3 Structură cheltuieli specifice Casei Națioanale de Pensii Publice ………………………….. ……….. 46
Capitolul V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48
Tratamente contabile specifice Casei Naționale de Pensii Publice ………………………….. ………….. 48
5.1 Studiu de caz privind politicile contabile specifice principalelor categorii de venituri din
cadrul Casei Naționale de Pensii Publice ………………………….. ………………………….. ………………….. 48
5.2 Studiu de caz privind politicile contabile specifice principalelor categorii de cheltuieli din
cadrul Casei Naționale de Pensii Publice ………………………….. ………………………….. ………………….. 49
5.2.1 Monografie privind contabilitatea cheltuielilor de personal ………………………….. …………. 49
5.2.2 Monografie privind contabilitatea cheltuielilor cu bunuri și servicii ………………………….. 50
5.2.3 Monografie privind contabilitatea cheltuielile de capital -investiții ………………………….. .. 51
5.2.3 Monografie privind contabilitatea altor categorii de cheltuielile ………………………….. …… 51
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 53

Introducere
Scopul acestei lucrării este acela de a analiza politicile si tratamentele cont abile aplicate în
cadrul Casei Naționale de Pensii Publice atât din punct de ved ere teoretic, printr -o sinteză a
derulării operațiunilor specifice activității și a strategiei adoptate de către instituție, cât și din punct
de vedere practic prin exemplifica rea aplicării acestora.
Lucrarea este structurata pe 5 capitole dupa cum urmeaza:
Capitolul I abordează aspecte teoretice care vizează modul de organizare și conducere a
contabilității instituțiilor publice, modul de întocmire a situațiilor financiare în c oformitate cu
Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public și reflectarea principalelor
operațiuni contabile derulate în cadrul insituțiilor publice.
Capitolul II oferă informații cu privire la modul de organizare și funcționare a Cas ei
Naționale de Pensii Publice, precum și principalele obiective realizate și performanțele obținute de
către acesta in perioada 2018 -2019
Capitolul III descrie din punct de vedere teoretic , politicile si tratamentele contabile aplicate
pentru fiecare înt reprindere sau instituție publică
Capitolul IV prezintă structurile de venituri si c heltuieli specifice Casei Națio nale de Pensii
Publice
Capitol ul V analizează politicile si tratamentele contabile aplicate în cadrul Casei Naționale
de Pensii Publice din punct de vedere practic prin exemplificarea aplicării acestora.

5

Capitolul I
Organizar ea contabilității instituțiilor publice -cadrul general
Potrivit legii contabilității 82/19911, instituțiile publice au obligația să organizeze și să
conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de
gestiune.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la
execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul exe cuției bugetare, patrimoniul aflat în
administrare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin buget, dat și informații
necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual
de execuție a bugetulu i asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale.
Conform legii finanțelor publice nr.500/20022, contabilitatea publică cuprinde:
 Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și
plata cheltuielilor aferent e exercițiului bugetar;
 Contabilitatea trezoreriei statului;
 Contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să
reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a execedentului sau
deficitului pat rimonial;
 Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Contabilitatea publică constituie contibili tatea care asigură evidențierea tuturor operațiunilor de
încasări și plăți referitoare la fondurile publice. Ea evaluează obligațiile contribuabililor, evidențiază
încasările din aceste obligații și determină diferențele din obligațiile neonorate, precum și
responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea plăților din fondurile publice.
Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritățile publice, comunitățile teritoriale,
instituțiile publice naționale și locale.
În final, autorii la care ne -am referit, propun pentru contabilitatea publică următoarea definiție
care ar exprima, după părerea noastră, cel mai corect funcțiile sale, și anume: “ Regulile
contabilității publice au ca obiect determinarea obligațiilor și responsabilităților ordonatorilor de
credite publice, ale ordonatorilor de venituri publice și contabililor publici .” Această definiție dă
regulilor conta bilității publice un contur juridic, tehnic și cuprinde în cadrul său obligațiile și
responsabilitățile, atât ale contabililor publici, cât și ale ordonatorilor.

1 M.Of. al României nr.993/28.10.2004
2 M.Of. al României nr.597/13.08.2002

1.1. Definiție și clasificarea instituțiilor publice
Instituțiile publice pot fi definite ca „entități patrimoniale ce desfășoară activități, de
regulă, sociale, în folosul comunității, activități care nu produc venituri sau produc venituri
evaluate la prețul factorilor și care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară
alocar ea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.”
Instituțiile publice sunt organisme prin care statul organizează și își desfășoară activitățile.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice prezintă structura instituțiilor publice ce
funcți onează în România:
 Parlamentul;
 Administrația Prezidențială ;
 ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, – alte autorități
publice ;
 instituțiile publice autonome precum și instituțiile din subordinea lor, indiferent de
modul de finanțare a activității acestora.
Instituțiile publice, cuprind :
 autoritățile unităților administrativ -teritoriale ;
 instituțiile publice și serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică,
indiferent de modul de finanțare a activită ții acestora.
Sistemul instituțiilor publice din România acoperă următoarele sfere de activitate:
administrația publică ;
învățământul ;
cultura ;
sănătatea ;
protecția mediului ;
asistența și protecția socială ;
activitățile de interes strategic ;
apărar ea națională ;
ordinea publică ;
transporturile și telecomunicațiile ;
cercetarea științifică.
Instituțiile publice se pot grupa după mai multe criterii, astfel:
a) după natura activității:
• instituții de administrație publică – sunt instituții de interes ce ntral sau local care exercită
puterea executivă: Guvernul, ministerele, primăriile, aparatul executiv din consiliile
județene;

7

• instituții de specialitate cu caracter funcțional – sunt instituțiile din domeniile învățământ,
cercetare, juridic, financiar fiscal, cultural, de apărare și ordine publică, sănătate;
• instituții deliberative – sunt instituții care reprezintă puterea legislativă la nivel central și
local: Parlamentul, consiliile locale și partea deliberativă a C.J.
b) după sfera de interes:
• instituții de interes național – instituții care desfășoară activități cu impact la nivel național;
• instituții de interes local – instituții care desfășoară activități cu impact la nivel local:
județe sau unitate administrativ -teritorială.

c) după statutul j uridic:
• instituții cu personalitate juridică, adică instituții cu patrimoniu propriu, cont curent
deschis la trezorerie, buget propriu de venituriși cheltuieli, întrețin relații cu terții, conduc
contabilitate proprie. Conducătorii acestor instituții au calitatea de ordonatori de
creditebugetare.
• instituții fără personalitate juridică, sunt instituții care funcționează ca entități distincte în
subordinea sau pe lângă instituții cu personalitate juridică dar nu conduc contabilitate
proprie și nu au cont curent la trezorerie (grădinițe, facultăți, clinici universitare) iar
conducătorii lor nu au calitatea de ordonatori de credite.
d) după nivelul ierarhic:
• instituții ierarhic superioare, ce au competențe și drepturi sporite în desfășurarea
activității, în repartizarea și folosirea fondurilor;
• instituții ierarhic inferioare, ce au acces la mijloace bugetare pentru nevoile lor numai prin
intermediul instituțiilor ierarhic superioare.
e) după regimul de finanțare:
• instituții finanțate integral din bugetul d e stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale, după caz;
• instituții finanțate din venituri proprii și subvențiiacordate din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fo ndurilor speciale;
• instituții finanțate integral din venituri proprii
1.2. Ordonatorii de credite
Sunt conducătorii instituțiilor publice care au competențe și responsabilități în elaborarea și
executarea bugetului și a modului de gestionare a patrimoniulu i instituției3. În funcție de

3 https://ro.scribd.com SUPORT CURS Contabilitatea institutiilor publice MANEA MARINELA – DANIELA

competențele pe care le au în repartizarea și utilizarea creditelor, ordonatorii de credite pot fi:
principali, secundari sau terțiari .
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigu rărilor
sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale sunt:
– miniștrii și conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;
– președinții consili ilor județene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor
municipiului București, și primarii municipiilor, orașelor, comunelor, care sunt ordonatori principali
de credite pentru bugetele locale.
Ordonatorii principali de credite repartizează cre ditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu
și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori
secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii
principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor
persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor
preciza limitele și condițiile delegării.
Ordonator ii secundari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică
din subordinea ordonatorilor principali de credite, finanțați din bugetul de stat, bugetele locale, din
bugetul asigurărilor sociale de sănătate și din bugetele fondu rilor speciale, care au în subordine alte
instituții cu personalitate juridică pentru care repartizează credite bugetare, ai căror conducători sunt
ordonatori de credite terțiari. Ei aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și a celor din
buget ele fondurilor speciale.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le -au fost repartizate pentru
nevoile proprii ale unității pe care o conduc adică pentru realizarea sarcinilor instituțiilor, potrivit
prevederilor din bugetele apro bate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Nu au în
subordine alte instituții publice cu personalitate juridică.
Ordonatorii de credite au următoarele responsabilități:
 angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelo r bugetare
repartizate și aprobate;
 realizarea veniturilor;
 angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
 integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
 organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare
asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
 organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de lucrări de investiții publice;

9

 organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
 organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
 organizarea activității de control financiar preventiv propriu și a activității de audit
intern;
 organizarea inventarierii anuale a patrimoniului instituțiilor publice.

1.3. Organizarea contabilității insti tuțiilor publice și organizarea acesteia
Instituțiile publice au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul
conturilor pr evăzute în planul de conturi general. Contabilitatea în partidă dublă concepe
reprezentarea operațiunilor economice prin înregistrarea în două partide, o partidă care arată
originea și o partidă care indică destinația. De exmplu, în cazul în care banii int rați în casierie sunt
din bancă, se va înregistra în două partide: “banca” pentru a înregistra originea banilor și partida
“casa” pentru a evidenția destinația acestora.
Planul de conturi cuprinde4:
 conturi bugetare – pentru reflectarea încasării venituri lor și plății cheltuielilor și
determinarea rezultatului execuției bugetare (excedent sau deficit bugetar);
 conturi generale – pentru reflectarea activelor și pasivelor instituției, a cheltuielilor și
veniturilor aferente exercițiului, indiferent dacă veni turile au fost încasate, iar
cheltuielile plătite pentru determinarea rezultatului economic (excedent sau deficit
patrimonial).
Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: clasa 1 “ Conturi de
capitaluri ”, clasa 2 “ Conturi de active fix e”, clasa 3 “ Conturi de stocuri și producție în curs de
execuție ”, clasa 4 “ Conturi de terți ”, clasa 5 “ Conturi la trezoreria statului și bănci
comerciale ”, clasa 6 “ Conturi de cheltuieli ”, clasa 7 “ Conturi de venituri și finanțări ”.
Cu ajutorul acestor co nturi, instituțiile publice înregistrează operațiunile economico –
financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații, respectiv la momentul creării,
transformării sau dispariției/anulării unei valori economice, a unei creanțe sau a unei obligații.
In acest sens, ordonatorii principali de credite urmează sa elaboreze planuri de conturi cu
dezvoltarea conturilor în analitice precum și monografii conținând operațiuni specifice domeniului
de activitate respectiv.
Înregistrările în contabilit ate se pot face manual sau utilizând tehnica electronică de calcul, cu
condiția asigurării în permanență a posibilităților exercitării controlului asupra operațiunilor
înregistrate. Instituțiile publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare aut omată a datelor

4 OMF 1461/29.09.2004

au obligația să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele
contabile aplicabile, controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
De asemenea, înregistrările se fac pe baza documentelor justifi cative, cronologic, adică prin
respectarea succesiunii documentelor în ordinea datelor calendaristice de întocmire a acestora și
sistematic în conturile sintetice și analitice.
Pentru organizarea și conducerea contabilității ca sistem informațional de ges tiune s -a conturat un
set de convenții și reguli ca rezultat al practicilor de contabilitate.Acestea sunt delimitate în cele mai
multe cazuri prin regula „ principii contabile general acceptate”.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității l a instituțiile publice revine
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective.
Instituțiile publice organizează și conduc contabilitatea de regulă, în compartimente
distincte, conduse de către directorul econo mic, contabilul -șef sau altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcție.Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare și
răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în
condițiile legi i.
În sensul prevederilor Legii finanțelor publice nr.500/2002, compartimentul financiar –
contabil reprezintă o structură organizatorică în cadrul instituției publice, în care este organizată
execuția bugetară (serviciu, birou, compartiment). Șeful comparti metului financiar -contabil este
persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar -contabil și care răspunde de
activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele
care îndeplinește aces te atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un
compartiment financiar -contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract,
în condițiile legii.
În acest scop, persoanele care răspund de organizarea ș i conducerea contabilității trebuie să
asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative privind
operațiunile economice, organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și
efectuarea inventar ierii elementelor de activ și de pasiv, precum și valorificarea rezultatelor
acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, depunerea la termen a acestora la
organele de drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiior financiare,
organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul persoanei juridice.

11

1.4. Documente, registre și forme de contabilitate
Orice operație economică sau financiară efectuată de instituțiile publice trebuie consemnată,
în mome ntul efectuării ei, într -un document ce va sta la baza înregistrării acesteia în contabilitate.
Documentele justificative sunt acte scrise, întocmite la momentul efectuării operației
economico -financiare și atestă realizarea și reflectarea operației în co ntabilitate.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le -au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le -au înregistrat
în contabilitate, după caz.
Prin documente5, în se ns contabil și financiar, se înțeleg acte scrise și întocmite pentru
operațiunile economice, financiare, statistice etc., în momentul efectuării lor. Orice înregistrare în
contabilitate trebuie să fie justificată prin documente. Documentele sunt purtători de date și
informații financiar -contabile, sunt instrumente prin care se realizează contabilitatea ca formă a
evidenței economice.
Pentru a îndeplini cerințele înregistrării în contabilitate, documentele trebuie să aibă un
conținut și o structură simplă și clară cu privire la operațiunea economică supusă înregistrării, să
confirme real și exact operațiunea economică pe care o consemnează.
Documentele sunt importante pentru contabilitate prin faptul că:
 justifică operațiunile înregistrate în contabilitate;
 stau la baza efectuării controlului și analizei activității economico -financiare din partea
organelor competente, din perimetrul instituției, și din afara acesteia : Administrația
Financiară, Curtea de Conturi , etc
 documentele sunt sursa de documentare și in formare pentru persoanele interesate în
elucidarea unei activități economico -financiare, cercetare științifică de specialitate.
Orice document, pentru a răspunde cerințelor economice în general și al contabilității în
special, trebuie să cuprindă o serie d e elemente structurale6cum sunt:
• denumirea documentului;
• denumirea și, după caz, sediul unității care întocmește documentul;
• numărul documentului și data întocmirii acestuia;
• menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economic o-financiare (când
este cazul);
• conținutul operațiunii economico -financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;

5 Jitaru, C -tin-Contabilitatea instituțiilor din adminstrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, p.37
6 OMFP nr.1917/2005, M.Of. al României nr. 1186/29.1 2.2005

• datele cantitative și valorice aferente oper. economico -financiare efectuate;
• numele și prenumele, prec um și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea
operațiunii economico -financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale
persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective;
• alte elemente menite să asigure consemn area completă a operațiunilor efectuate .
Diversitatea operațiunilor economice impuse de desfășurarea proceselor economice
presupune existența și folosirea unui număr mare de documente cu o întrebuințare diferită, fapt
pentru care sunt clasificate7 după dif erite considerente, și anume:
1. După conținutul operațiunilor economice , documentele se grupează în:
 docu mente de dispoziție și execuție și din această grupă cele mai reprezentative
sunt: comanda, dispoziția de plată, cecul în numerar;
 documente com binate (mi xte), în această categorie se includ: bonul de consum,
dispoziția de livrare, bonul de lucru ;
 documente contabile, sunt acele documente care se întocmesc în cadrul serviciului
(compartimentului) contabilitate. Aceste documente se grupează în: documente de
înregistrare notă contabilă , docum enete centralizatoare centralizatorul consumului de
materiale , documente de calculație, fișa contului sintetic, f ișe de cont pentru
operațiuni diverse , documente de generaliz are și de raportare contabilă: jurnalul,
carte a mare, b ilanțul.
2. După circuitul documentelor , documentele pot fi:
 Documentele cu circuit închis sunt acele documente care se întocmesc în perimetrul
instituției și care circulă între compartimentele sale, din momentul emiterii și până la
clasarea (arhivar ea) lor. Acestea sunt : bonul de consum, fișa limită de consum, fișa de
pontaj, fișa colectivă de prezență etc .
 Documentele cu circuit deschis sunt acele documente care se emit de către o instituție și
care sunt destinate altei instituții sau acele documen te care intră în perimetrul instituției
din afara sa, pentru consemnarea operațiunilor economice și care intră și ies din
perimetrul instituției. Acestea pot fi: aviz de expediție, factură, comandă etc.
3. După modul de întocmire se clasifică în:
 Documentele primare sunt acele documente în care se consemnează pentru prima dată
efectuarea unei operațiuni economice și pot fi: proces -verbal de recepție și constatare de
diferențe, bon de consum material;

7 Idem, p.38

13

 Documentele centralizatoare sunt acele documente care se înt ocmesc pentru
consemnarea mai multor documente primare, un exemplu fiind: centralizatorul
consumului de materiale.
4. După modul de folosire, corectare, verificare și păstrare sunt:
 Documentele cu regim special sunt cele tipărite, completate, folosite și păs trate
conform unor dispoziții speciale și poartă imprimat indicativul „ Cu regim
special ”.Acestea sunt: chitanța, factura .
 Documentele fără regim special pot fi tipizate sau netipizate și se deosebesc de cele cu
regim special prin aceea că nu sunt folosite și nu trebuie justificate formular cu formular,
atunci când nu sunt completate. Un exemplar de astfel de document ar fi: nota contabilă .
La nivelul instituțiilor publice, documentele justificative pot fi clasificate8 în două categorii:
 Documente comune cu ale agenților economici (chitanțe, facturi, state de salarii, bonuri
de consum, ordine de deplasare, dispoziții către casierie, ord ine de plată, carnete CEC
 Documente specifice , legate în principal de activitatea de execuție bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziția de repartizare a creditelor bugetare, fișa
pentru operațiuni diverse)
Forma de înregistrare contabilă maestru -șah se prezintă astfel9:











Figura 1 Circuitul informaților contabile în structura metodei “Maestru -șah”

8 Tiron Tudor, A. , Gherasim, I. -Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Dacia, Cluj, 2002, p.77
9 Jitaru, C -tin-Contabilitatea instituțiilor din adminstrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, p .36 Documente
primare
Documente
centralizatoare

Note de
contabilitate Jurnalul de
înregistrare
(fișa rulajelor)
Fișă de cont
sintetică

Fișă de cont
analitică Balanță de
verificare sintetică
și analitică

Bilanț

A P

1.5. Considerații generale privind creditele bugetare
Cred itele bugetare constituie sume aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până
la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în
cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru ac țiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni10.
Creditele bugetare nu sunt rambursabile, nu sunt purtătoare de dobândă, sunt definitive și
gratuite. Acestea reprezintă în același timp și un mijloc de “ protejare ” a disponibilităților
bugetului.
Credite destinate unor acțiuni multianuale – sume alocate unor programe, proiecte,
subproiecte, obiective și altele asemenea, care se desfășoară pe o perioada mai mare de un an și dau
loc la credite de angaja ment și credite bugetare;
Credit de angajament – limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul
exercițiului bugetar, în limitele aprobate;
Creditele bugetare, precum și structura funcțională și economică a acestora, sunt aprobate
prin legile bugetare anuale pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar
Utilizarea creditului bugetar
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și
bugetele fondurilor speciale pot fi utilizate, la cererea ordonatorilor p rincipali de credite, numai
după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a
conturilor deschise pe seama acestora. Destinația utilizării creditelor bugetare de către ordonatorii
principali, secundari și terțiar i de credite este prevăzută în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate
legal în vederea realizării sarcinilor instituțiilor publice cărora le sunt alocate. Pe baza creditelor
bugetare deschise și în limita acestora unitățile trezoreriei statului efectu ează plăți prin conturile
bancare sau cu numerar dispuse de instituțiile publice pentru îndeplinirea sarcinilor previzionate ce
poartă denumirea de plăți de casă .
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și
utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare
aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol, cu anumite excepții
prevăzute de lege11.
Deschiderea și repartizarea/ retragerea credi telor bugetar e
Scopul operației de deschidere de credite este de a încadra cheltuielile bugetare în limita
veniturilor ce se realizează în acel buget, de a nu permite efectuarea unor plăți dacă veniturile nu s –
au realizat (pentru a se evita plățile fără ac operire cu surse). Deschiderea de credite este de fapt o

10 Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanțele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 2.
11 Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanțele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 47.

15

autorizare dată de Ministerul Finanțelor Publice și organele sale teritoriale ordonatorului principal
de credite la diferite termene pentru a efectua plăți pentru acțiunile cuprinse în bugetele lor, dar în
limita creditelor deschise.
Autorizarea se acordă ținând cont de:
 creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli,
 modul de folosire a creditelor deschise anterior,
 mijloacele existente în buget,
 modul de realizare a venitu rilor,
 nevoile concrete ale instituțiilor publice pentru perioada următoare.

În urma aprobării creditelor bugetar e, acestea trebuie deschise de către instituțiile publice
destinatare în vederea efectuării de cheltuieli în conformitate cu reglementările l egale în vigoare.
Nedeschiderea creditelor bugetare de către instituțiile publice conduce la imposibilitatea
utilizării creditelor aprobate.
Deschiderea de credite bugetare delimitează în cadrul procesului bugetar faza de aprobare
a bugetului de cea de exe cuție a bugetului de către instituțiile publice. Aceasta are loc la începutul
fiecărui trimestru.
Aprobarea deschiderii de credite bugetare se face în limita prevederilor din bugetul de stat,
prin legea bugetară anuală pentru cheltuielile fiecărui exerci țiu bugetar pentru cheltuielile curente
– de personal, materiale și servicii, subvenții și transferuri – și de capital , pe capitole și subcapitole
de cheltuieli potrivit clasificației bugetare elaborată de Ministerul Finanțelor Publice, în raport cu
gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior și cu gradul de încasare a veniturilor
bugetare și de posibilitățile de acoperire a deficitului bugetar.

Capitolul II
Prezentarea Generală a Casei Naționale de Pensii Publice
2.1 Scurt Istoric
Bazele sistemului de asigurări sociale din România au fost puse încă din anul 1912 prin
apariția primei legi cu caracter larg în ce privește asigurările sociale , denumită « Legea pentru
organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești », urmat ă de-a lungul timpului de
apariția „ Casei Centrale a Asigurărilor Sociale „ , „ Casa Generală de Pensii ” precum și de
peste 100 de case și fonduri publice și private de pensii.
Un moment deosebit de important în evoluția asigurărilor sociale din țara noast ră este anul
1949 când, prin Legea nr.10/1949, au fost desființate toate casele și fondurile publice sau
private de asigurări sociale și pensii.
Asigurările sociale, după 1949, încep să constituie pilonul de bază al protecției sociale în
România, alocațiil e de șomaj și cele de asistență socială fiind nerecunoscute.
Prin legea din 1949, cuatumul pensiei de bătrânețe este de 50 -80% din salariu. În 1954 sunt
introduse avantaje de pensionare anticipată si creșterea indemnizației pentru cei din grupele de
muncă periculoasa. Baza de calcul folosită este câstigul mediu brut lunar din ultimele 12 luni,
plafonat la o anumita sumă. Contributiile sunt plătite de către angajatori, toate unități ale statului. În
1959, în lege sunt incluse casnicele și muncitorii agricoli , care pot contribui acum la sistem.
Prin legea nr. 3 din 1977 se realizează câteva modificări de fond: se crește vechimea
necesară, cu 5 ani ajunându -se la 25 de ani pentru femei si 30 pentru bărbați; scad sever beneficiile
pentru pensiile de invaliditate ; se introduce pensia pentru membrii CAP -urilor si țăranii individuali
necooperativizați.
În perioada 1990 -2000 au avut loc revizuiri repetate ale vechii legi a pensiilor; abia în 2000
a apărut noua lege, pusă în aplicare începând cu 2001 , legea 19/2000 a însemnat începutul reformei
sistemului.
În primul rând noua lege a restricționat accesul la beneficii prin: creșterea vârstei (teoretice)
de pensionare la 60 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați (gradual până în 2013), cresterea
numărului de ani de mun că: 30 pentru femei și 35 pentru bărbați, introducerea unui control mai
drastic în ceea ce privește acordarea pensiilor de invaliditate, restricționarea pensionării anticipate
(pensionarea anticipată fără penalizari este permisă pentru o durată de cotizare crescută, de 40
pentru femei și 45 de ani pentru bărbați). În același timp este restricționată definirea ca loc de
muncă în condiții periculoase, limitându -se astfel privilegiile dobândite în trecut de anumite
grupuri.

17

La 01 ianuarie 2011 a fost adoptat ă Lege 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice .
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări
Sociale devine Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituție care
păstrează modul de organizare și funcționare, preia personalul, precum și drepturile și obligațiile
acesteia.
2.2 Dispoziții Generale
Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare C.N.P.P, funcționează în baza
Statutului aprobat prin Hotărârea Guver nului nr.118/2012.
C.N.P.P este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de
specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii și
sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și b oli profesionale și care acordă persoanelor
asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii și
Protecției Sociale .
C.N.P.P aplică politicile și strategiile Ministerului Muncii și Protecției Sociale privin d
pensiile și alte prestații de asigurări sociale și asigură beneficiarilor săi servicii publice bazate pe
transparență, legalitate și eficiență.
CNPP funcționează cu un număr maxim de 3.476 de posturi, finanțate din bugetul
asigurărilor sociale de stat, dintre care 123 de posturi aferente sistemului de asigurări pentru
accidente de muncă și boli profesionale. Pentru aparatul central și casele teritoriale de pensii,
numărul maxim de posturi se va stabili prin ordin al președintelui CNPP.
Numărul de persona l al structurilor CNPP, la nivel central și local, nu poate fi mai mic decât
numărul corespunzător raportului de un salariat la 2.000 de asigurați și beneficiari de prestații de
asigurări sociale.
Angajatii din cadrul CNPP și din subordine acesteia sunt st ructurați pe compartimente de lucru
specifice, organizate la nivel de serviciu sau birou, în functie de volumul de activitate și de alocația
bugetară, în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, cu
respectarea normelor de structură stabilite și cu aprobarea presedintelui C.N.P.P., subordonate
ierarhic conform organigramei prezentate în anexa nr.1
În subordinea instit uției se află 42 de case teritoriale de pensii (CTP), respectiv 41 de case
județene de pensii (CJP) și Casa de Pensii a Municipiului București (CPMB), precum și Institutul
Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM). CNPP este

acționar unic al Societății Comerciale de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă
(SC „TBRCM” SA).12

Figura 2 Împărțirea pe regiuni a caselor teritoriale de p ensii

2.3 Rolul și funcțiile Casei Naționale de Pensii Publice
C.N.P.P are ca obiective principale :
 modernizarea sistemului să u de organizare și de conducere;
 eficientizarea, standardizarea și informa tizarea tuturor activităților;
 întărirea colaborării cu celelalte instituții ale statului, în vederea îmbunătățirii serviciilor
oferite beneficiarilor sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, a
percepți ei acestora asupra instituției;
 asigurărarea liberului acces la informațiile de interes public.

Figura 3 Colaboarea CNPP cu celelalte instituții ale statului

12 http://www.cnpp. ro

Organizații neguvernamentale,
din ța ră și din străinătate

Organisme guvernamentale din țară și
din străinătate

Alte autorități publice

Ministerele
din subordinea Guvernului
Organele de specialitate din
subordinea Guvernului

CNPP
colaborează

19

CNPP îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin alte acte normative privind
politicile în domeniile administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii și
sistemul de asigurare pen tru accidente de muncă și boli profesionale și care acordă persoanelor
asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 118 din 2012 cu modificările și completările ulterioare,
CNPP are următoarele atribuții princi pale:
 stabilește modalitatea tehnică de evidență a asiguraților la sistemul public de pensii, a
drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială ,
principalul act normativ fiind ”LEGEA nr. 263 din 16 decembrie 201 0
 organizează modul de stabilire și de plată a drepturilor de pensii și a altor drepturi de
asigurări sociale finanțate din bugetul asigurărilor sociale, precum și a acelor finanțate
de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii și Justiț iei Sociale,
conform legii ;
 organizează și administrează sistemul de trimitere la tratament balnear și aprobă
criteriile pe baza cărora se acordă biletele de tratament balnear

2.4 Structura organizatorică a Casei Nationale de Pensii Publice
Stuctura organiza torică a C.N.P.P cuprinde următoarel e:

Figura 4 Structura organizatorică pe direcții a CNPP

DIRECȚ IA PENSII

DIRECȚIA GENERALĂ
ACCIDENTE DE
MUNCĂ ȘI BOLI
PROFESIONALE

DIRECȚIA DE
ASIGURĂRI SOCIALE,
PENSII ȘI ALTE
DREPTURI
PREVĂZUTE DE LEGI
SPECIALE

DIRECȚIA GENERALĂ
JURIDICĂ ȘI CONTROL

DIRECȚIA
COMUNICARE ȘI
RELAȚII PUBLICE

DIRECȚIA
MANAGEMENT
RESURSE UMANE
DIRECȚIA
ECONOMICĂ ȘI
EXECUȚIE BUGETARĂ

DIRECȚIA RELAȚII
INTERNAȚIONALE

DIRECȚIA GENERALĂ
DOCUMENTE DE PLATĂ,
STAGII DE COTIZARE ȘI
EVIDENȚĂ
INFORMATIZ
ATĂ

PREȘEDINTE

1. Președintele Casei Nationale de Pensii Publice conduce întreaga activitate a acesteia și o
reprezintă în raporturile cu Guvernul, c u ministerele și cu celelalte autorități ale
administrației publice centrale și locale, cu instituții naționale și internaționale și cu
persoanele juridice și fizice române și străine ;
2. Direcția Management Resurse Umane stabilește strategia generală privind organizarea și
coordonarea activității de resurse umane și gestiune de personal pentru aparatul propriu al
Casei Naționale de Pensii Publice, precum și pentru directorii executivi și directorii executivi
adjuncți din casele teritoriale de pensii și direct orii din cadrul INEMRCM, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
3. Direcția de Pensii desfășoară activitatea de îndrumare metodologică a activității caselor
teritoriale de pensii, în vederea aplicării unitare a legislației din domeniul stabilirii d repturilor
de pensii publice, încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite și speciale;
4. Direcția A sigurări Sociale și alte Drepturi prevăzute de Legi S peciale desfășoară activitatea
de îndrumare metodologică a activității caselor teritoriale de pens ii în vederea aplicării
unitare a legislației în vigoare din domeniul stabilirii prestațiilor de asigurări sociale, altele
decât pensiile, altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special
5. Direcția Generală Juridică și Control reprezintă și susține inte resele C.N.P.P. în fața
instanțelor de judecată, în cauzele civile, comerciale, administrative și penale, a instituțiilor
de orice natură, precum și în raporturile cu orice persoană juridică sau fizică, română sau
străină.
6. Direcția Comunicare și Relații Pu blice asigură activitatea de relații cu publicul, de relații
publice și mass -media.
7. Direcția Generală Accidente de Muncă și Boli Profesionale îndrumă activitatea de
prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale, desfășurată la nivelul caselor
teritoriale de pensii în aplicarea programului cadru de prevenire;
8. Direcția Relații Internaționale asigură realizarea activităților ce decurg din statutul
României de stat membru al Uniunii Europene, în do meniul specific de activitate –
coordonarea sistemel or de securitate socială.
9. Direcția Economică și Execuție Bugetară
 propune Ministerului Muncii și Protecției Sociale indicatorii de fundamentare a
bugetului de asigurări sociale de stat și a bugetului de stat.
 asigură repartizarea, în profil teritorial și pe trimestre, a bugetului asigurărilor sociale
de stat și a bugetului de stat aprobat, potrivit legii.
 asigură finanțarea cheltuielilor privind plata pensiilor și a celorlalte drepturi de
asigurări sociale, precum și a cheltuielilor privind plata prestații lor de la buget de stat.

21

10. Direcția Generală Documente de Plată, Stagii de Cotizare și Evidență Informatizată
realizează prelucrări de date informatice specifice nivelului central, pe bazele de date centrale
aferente beneficiarilor de prestații din sistemul public de pensii, ale beneficiarilor de prestații
acordate în baza unor legi cu caracter special, veterani, văduve și urmași de veterani de
război, ale căror drepturi sunt stabilite și plătite de casele teritoriale de pensii.

2.5 Evolutia structurii person alului C.N.P.P.
C.N.P.P . și-a desfășurat activitatea în ultimii trei ani, dispunând de urmatorul personal,
încadrat în structura organizatorică prezentată anterior:

Anii 2017 2018 2019
Numar mediu de salariati 236 272 350
din care: ~ in conducere 32 37 48
~ in executie 204 235 302
Date preluate din documente interne ale Casei Naționale de Pensii Publice

Figura 5 Evoluția structurii personalului în perioada 2017 -2019

Numărul salariaților CNPP, în ultimii trei ani a înre gistrat o evoluție crescătoare, ajungând
la sfârșitul anului 2019 la 350 persoane, din care 80 % femei. Evoluția nu este totuși spectaculoasă,
deoarece unii au considerat că a fost mai oportun să plece, nefiind reținuți nici de salarii foarte
atrăgătoare ș i nici de un climat deosebit.
În cadrul unei astfel de analize diagnostic a resurselor umane, un loc important este ocupat
de analiză structurii personalului după vârstă, sex și vechimea în muncă. Această analiză a structurii
de personal, da răspuns la o serie de întrebări, cum ar fi:

 Distributia angajatilor dupa varsta
Varsta 2017 % 2018 % 2019 %
18 -30 49 20,6 104 38,4 196 56,1
31 -40 97 41,2 91 33,3 89 25,4
41 -60 90 38,2 77 28,3 65 18,5
total 236 100 272 100 350 100
Date pre luate din documente interne ale Casei Naționale de Pensii Publice

Figura 6 Distributia angajaților după vârstă
După cum se poate observă, personalul instituției poate fi caracterizat că fiind foarte tânăr în mare
majoritate. Din totalul personalului doa r un procent de 18,5 % poate fi considerat drept "trecut de
prima tinerețe" și posibil să fie marcat de mentalitatea și concepțiile învechite, potrivit cărora
fiecare salariat trebuie să aștepte pasiv comenzile, dispozițiile șefului ierarhic, iar neîndepli nirea
exactă a sarcinilor atrage răspunderea subordonatului. Uneori aptitudinile și cunoștințele
persoanelor foarte tinere nu ajung să fie fructificate în practică din cauza conservatorismului unora
dintre angajați cu idei învechite.
 Distributia anagajat ilor dupa vechime in munca
În prezent structura angajaților după vechime se prezintă astfel :
Anul 2017 2018 2019 __________________
Vechimea pers. % pers. % pers. %
< 5 ani 95 40,2 115 42,1 154 44,0
6 – 10 ani 33 14,1 42 15,3 58 16,7
11 -15 ani 29 12,4 27 10,1 27 7,7
16 -25 ani 49 20,8 55 20,4 70 20,0
> 25 ani 30 12,5 33 12,1 41 11,6
total 236 100 272 100 350 100
Date preluate din documente interne ale Casei Naționale de Pensii Publi ce

Figura 7 Distributia angajaților după vechime în muncă

23

Trebuie remarcat ponderea persoanelor tinere cu mai puțin de 5 ani de exeprienta, clasamentul fiind
urmat de persoanele cu vechime între 16 și 25 ani. Se observă de asemenea că peste 50 % din
numă rul total al salariaților au peste 6 ani vechime în muncă, neputându -se vorbi deci despre o lipsa
de experiență a personalului în ansamblu.
 Distributia angajatilor dupa sex
Barbati % Femei % Total
2017 61 25,8 175 74,2 236
2018 63 23,2 209 76,8 272
2019 70 20,0 280 80,0 350
Date preluate din documente interne ale Casei Naționale de Pensii Publice

Figura 8 Distributia angajaților după sex

2.6. Evoluția numărului mediu de pensionari pe categorii de pensii
Tabel 1 Beneficiari ai sist emului public Sursa: www.cnpp.ro

Figura 9 Evoluția numărului de pensionari pentru anii 2018 -2019 Categoria de pensionari Număr mediu
pensionari 2018 Număr mediu
pensionari 2019
1. TOTAL , din care: 4.686.419 4.672.322
1.1 Limită de vârstă din care 3.543.885 3.575.081
FEMEI 1.966.426 1.991.135
BARBATI 1.577.459 1.583.946
1.2 Pensia anticipată din care 21.268 19.223
FEMEI 11.566 10.113
BARBATI 9.702 9.110
1.3 Pensia anticipată parțială din care 85.089 88.389
FEMEI 42.610 43.786
BARBATI 42.479 44.603
1.4 Invaliditate din care 543.159 507.835
FEMEI 239.715 223.471
BARBATI 303.444 284.364
– gradul I din care 47.651 47.471
FEMEI 16.880 16.950
BARBATI 30.771 30.521
– gradul II din care 226.586 212.021
FEMEI 93.472 87.017
BARBATI 133.114 125.004
– gradul III din care 268.922 248.343
FEMEI 129.363 119.504
BARBATI 139.559 128.839
1.5 Urmași 491.078 481.515
1.6 Ajutor social din care 326 279
FEMEI 204 174
BARBATI 122 105
2. I.O.V.R.din care 1.614 1.290
FEMEI 1.140 897
BARBATI 474 393

25

Se observă că numărul mediu de pensionari în 2019 nu diferă foarte mult cu cel din 2018,
astfel ponderea fiind de 50% într cei doi ani.
2.6.1 Numărul mandatelor editate pentru beneficiari de prestatii
In anul 2019 ponderea numărului mandatelor pentru beneficiarii de prestații ale căror
drepturi se achită prin conturi bancare din numărul total de mandate de plata a drepturilor de
pensii/alte drepturi conform legilor cu caracter special a ajuns la 42,37%.
Tip de plată Total număr mandate pe
anul 2019 %
Numar mandate transmise de la DGDPSCEI pentru plata prin
CNPR S.A. (poștă): 36.401.936 57,63%
Număr manda te transmise de la DGDPSCEI pentru
distribuire prin CNPR S.A. și plata drepturilor prin conturi
bancare: 26.758.882 42,37%
Total general 63.160.818
Tabel 2 Număr de mandate achitate prin poștă si cont bancar
Sursa: www.cnpp.ro

Figura 10 Situația procentuală a numărului de mandate editate

Figura 11 Evoluția procentuală a manadatelor emise pentru perioada 2010 -2019

Principalele obiective realizate și performanțele obținute
 Asigurarea unui serviciu pub lic stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial în
interesul cetățenilor;
 Îmbunătățirea gestiunii documentelor în CNPP și instituțiile sale subordonate.
 Prevenirea riscurilor și cauzelor de vulnerabilitate ale sistemului de stabilire și plată a
pensiilor
 Asistență tehnică de suport la nivel teritorial și central pentru aplicațiile informatice,
sistemul informatic interimar, realizate în cadrul Serviciului Aplicații Stabiliri Prestații.

Figura 11 Evoluția numărului de sesizării nesoluționate în 2019

2.6.2 Evaluarea performanțelor caselor teritoriale de pensii
În vederea eficientizării activității de evaluare a performanțelor caselor teritoriale de pensii,
pentru a se asigura evaluarea funcției de management la nivelul CTP, au fost monitoriz ați un număr
de 16 indicatori de performanță .
Toate casele teritoriale de pensii au depus eforturi deosebite pentru atingerea țintelor de
performanță aprobate pentru anul 201 9, iar rezultatele obținute raportate la volumul de activitate,
modificările legis lative și numărul de personal subdimensionat, au constat în realizarea unei medii a
indicatorilor de performanță peste nivelul țintelor.

Figura 12 Rezultate obținute de către casele teritoriale de pensii

27

Principalii indicatori de performanță utilizați eficientizării activității sunt prezentați în tabelul de
mai jos:
Indicator Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Tintă
2017

P1.1 Pondere
cazuri noi
soluționate î n
termen 62,96
%

76,76%

82,23%

81,01
%

77,13
%

77,12%

80,81
%

74,35
%

69,84
%

80,42%

80,71%

82,44
%

75%
P1.2 Pondere
cazuri noi
nesoluționate
în termen

22,69
%

17,69%

17,06%

19,45
%

19,00
%

16,43%

18,27
%

21,40
%

19,05
%

15,79%

12,83%

16,77
%

20%
P1.3 Pondere
recalculări
soluționate în
termen

71,50
%
74,9
1
%

76,66%

74,17
%

74,61
%

82,27%

79,13
%

75,74
%

70,36
%

77,40%

80,50%

81,11
%

75%
P1.4 Pondere
recalculări
nesoluționate
în termen
49,94
%
46,35%
48,08%

48,00
%

47,10
%

51,53%

54,27
%

44,34
%

45,92
%

42,73%
40,00%

42,34
%

25%

P1.5 Pondere
modificări din
oficiu
80,19
%

81,12%

81,65%

80,66
%

79,15
%

82,33
%

79,90
%

76,39
%

70,50
%

68
,90%

81,43%

81,26
%

75%

P2.1 Timpul
mediu de
soluționare a
cererilor de
înscriere nouă
la pensie
47,5
9
zile

41,45
zile

43,87
zile

41,5
8
zile

39,9
8
zile

42,21
zile

40,9
8
zile

42,3
6
zile

45,1
4
zile

42,83
zile

42,18
zile

39,03
zile

45 zile
Tabel 3 Indicatori de performanță
Sursa: www.cnpp.ro

Capitolul III
Politici și tratamente contabile
Politicile contabi le definesc, deci, o concepție contabilă pentru fiecare întreprindere sau
instituție publică în rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele încorporează principiile,
bazele, convențiile, regulile și practicile specifice adoptate de o entitate în con ducerea curentă a
activităților a contabilității acestora, pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
Prin politica contabilă trebuie să se clarifice ferm varianta de operare constantă pentru
fiecare tip de eveniment în parte, pornindu -se de la faptul că I.A.S. și interpretările Comitetului
Permanent pentru Interpretări oferă diverse metode de rezolvare a unei anumite probleme, soluții
alternative, calcule opționale etc. Așa constatăm că mai apar și alte principii și reguli, cum ar fi:
 „ rațio namentul profesional”, singurul care permite alegerea alternativelor;
 „judecata de valoare" este baza soluțiilor contabile;
 „pragul de semnificație" conform căruia o informație este tratată sau nu ca
semnificativă în funcție de interesul urmărit.
Politici le contabile încorporează :
 principiile;
 metodele și procedurile;
 bazele de calcul;
 regulile de evaluare;
 practicile proprii, specifice fiecărei instituții publice.
Pentru organizarea corectă a contabilității la nivelul instituțiilor publice și pentru evalu area
corectă a posturilor cuprinse în situațiile financiare se va ține seama de următoarele principii
contabile13:
 principiul continuității activității – presupune că instituția publică își continuă în mod
normal funcționarea, fără a intra în stare de desfi ințare sau reducere semnificativă a
activității. Dacă ordonatorii de credite au luat cunoștință de unele elemente de
nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a -și
continua activitatea, aceste elemente trebuie prez entate în notele explicative;
 principiul permanenței metodelor – presupune utilizarea acelorași reguli sau norme
privind evaluarea pe tot parcursul desfășurării activității, astfel încât să se asigure
comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;
 principiul prudenței – admite că evaluarea elementelor patrimoniale trebuie făcută pe o
bază prudentă și în special:

13 https://ro.scribd.com SUPORT CURS Contabilitatea institutiilor publice MANEA MARINELA – DANIELA pag 6

29

o trebuie să se țină cont de toate angajamentele apărute în cursul exercițiului
financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dac ă acestea devin evidente
numai între data bilanțului și data depunerii acestuia;
o trebuie să se țină cont de toate deprecierile;
 principiul contabilității pe bază de angajamente – se referă la faptul că tranzacțiile și
alte evenimente sunt recunoscute în contabilitate atunci când acestea se produc și nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit . Acest principiu
se bazează pe independența exercițiului potrivit căruia toate veniturile și toate
cheltuielile se raportează la ex ercițiul la care se referă, fără a se ține seama de data
încasării veniturilor, respectiv data plății cheltuielilor;
 principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii – presupune că fiecare
poziție din bilanț este evaluată separat, pentru a stabili valoarea individuală a fiecărui
element de activ și de pasiv,
 principiul intangibilității – se referă la faptul că bilanțul de deschidere pentru fiecare
exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financia r
precedent (dacă ulterior datei depunerii situațiilor financiare s-au identificat erori de
reflectare a elementelor patrimoniale, corecțiile se realizează în exercițiul următor, fără să se
afecteze datele din bilanțul de închidere);
 principiul necompensăr ii – presupune că orice compensare între elementele de activ și
de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă, cu excepția
compensărilor între active și datorii permise de reglementările legale;
 principiul comparabilității infor mațiilor – consideră că elementele prezentate în
situațiile financiare se impun a fi întocmite în baza acelorași metode de evaluare, astfel
încât să se asigure comparabilitatea în timp a informațiilor;
 principiul materialității (pragului de semnificație) – consideră că orice element care are
o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare iar
elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeași natură sau au funcții similare
trebuie însumate și prezentate într -o pozi ție globală.
 principiul prevalenței economicului asupra juridicului (realității asupra aparenței) –
consideră că informațiile contabile prezentate în situațiile financiare trebuie să fie
credibile, să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tran zacțiilor, nu numai
forma lor juridică.
Conform I.A.S. și Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, „este necesară
elaborarea unui set (manual) de proceduri de către conducerea fiecărei persoane juridice pentru

toate operațiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative până la finalizarea
situațiilor financiare trimestriale și anuale ”.
„Aceste proceduri trebuie elaborate având în vedere specificul activității, de către
specialiști în domeniul economic, tehnic și comercial, cunosc ători ai activității desfășurate și ai
strategiei adoptate de persoana juridică .”
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile
financiare, a unor informații care să fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizat orilor în luarea deciziilor și (b) credibile în sensul că:
 reprezintă fidel rezultatele și poziția financiară a persoanei juridice;
 sunt neutre, adică nepărtinitoare;
 sunt prudente;
 sunt complete sub toate aspectele semnificative;
 reflectă substanța econo mică a evenimentelor și tranzacțiilor și nu doar forma lor
juridică.
Schimbarea politicilor contabile se poate face:
 retrospectiv, deci și asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile și evenimentele
existente și în derulare;
 prospectiv – numai pentru viitor.
Tratamentele contabile necesare la modificarea politicilor contabile:
 Soluția de bază: imputarea efectelor schimbării asupra capitalurilor („Rezultatului
reportat");
 Soluția alternativă permisă: ajustarea situațiilor economice curente.
Este foart e importantă menționarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor
contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod
adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioad ei și tendința reală a rezultatelor
activității persoanei juridice. Nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții care diferă ca fond de
evenimentele sau tranzacțiile produs e anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții ce nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative. Modificarea politicilor contabile aduce după sine și
actualizarea " manualului de proceduri " care trebuie să conț ină acea concepție contabilă care este în
funcțiune și pe „șenalul” căreia se realizează contabilitatea curentă.14

14 C. M. Draganello di Pacioluca: BAZELE CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE – 2008 – conforma
reglementărilor Uniunii Europene" Editura Universitară, 2007

31

Tratamentele contabile se referă la modul în care sunt evaluate elementele de activ si de
pasiv în diverse momente ale existenței lor în cadru l patrimoniului instituției, precum si modul în
care se prezintă acestea în cadrul situațiilor financiare.
Elementele patrimoniale se evaluează în următoarele momente:
 la intrarea în instituția publică;
 la inventariere;
 la data întocmirii bilanțului;
 la iesirea din patrimoniu
Pentru evaluarea elementelor din bilanț, se aplică următoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrării în instituția publică
La data intrării în patrimoniu bunurile se evalueazăși se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrar e, denumită valoare contabilă (costul istoric), care se stabilește astfel:
la cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
la cost de producție – pentru bunurile produse în instituție;
la valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit.
Costul de achiziție al bunurilor cuprinde: prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe
(cu excepția acelora pe care instituția publică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile
de transport, manipulare și alte chelt uieli care pot fi atribuite direct achiziției bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziție.
Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și
materialelor consumab ile și cheltuielile de producție direct atribuite bunului. Costul de producție
sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al activelor fixe cuprind cheltuielile
directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice,
manoperă directăși alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de
producție alocată în mod rațional ca fiind legata de fabricația acestora. Următoarele elemente
reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
 pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producție înregistrate peste
limite normal admise;
 cheltuielile de depozitare, cu excepți a cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în
procesul de producție, anterior trecerii într -o nouă fază de fabricație;
 regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor
în forma și locul final;
 costurile de d esfacere.

Prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o
perioadă substanțială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare.
Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ a r putea fi schimbat de bună
voie între doua părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat
obiectiv. Pentru bunurile care au valoare de piață, valoarea justă este identică cu valoarea de piață.

b) Evaluarea cu ocazia inv entarierii
Evaluarea elementelor de activ și pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a
fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea
acestuia și prețul pieței, conform normelor emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.
c) Evaluarea la încheierea exercițiului financiar
La încheierea exercițiului financiar, elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor se
evalueazăși se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu
rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii,
respectiv valoarea de inventar. În acest caz, se vor avea în vedere, printre altele:
 pentru elementele de ac tiv, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și
valoarea contabilă netă se înregistrează în contabilitate pe seama unei ajustări pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este temporară, aceste
elemente menținând u-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila netă se înțelege valoarea de intrare, mai puțin amortizarea și
ajustările pentru depreciere sau p ierdere de valoare, cumulate.
 pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între
valoarea de inventar și valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate, pe seama
elementelor corespunzătoare de datorii.
La fiecare dată a bilanțului:
 elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimila te, cum
sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțe și datorii în valută) trebuie evaluate și
raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil
la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valuta sau
cursul la care au fost raportate în situațiile financiare anterioare și cursul de schimb de la
data încheierii exercițiului financiar, se înregistre ază la venituri sau la cheltuieli
financiare, după caz;

33

 pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de
cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din
evaluarea acestora se înregistrează la veni turi sau cheltuieli financiare.

 elementele nemonetare achiziționate cu plata în valutăși înregistrate la costul istoric
(active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării
tranzacției;
 elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută (active fixe, stocuri) și
înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data
determinării valorilor respective.
Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile băne ști, și activele/ datoriile de
primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.
d) Evaluarea la data ieșirii din unitate
La data ieșirii din instituție sau la darea în consum, bunurile se evalueazăși se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare
3.1 Polit ici contabile aplicabile în derularea operațiunilor specifice activității și
strategiei adoptate de către Casa Națională de Pensii Publice
Politicile contabile aplicabile pentru întocmirea situațiilor financiare, asigură furnizarea de
informații credibile în sensul că reprezintă fidel rezultatele și poziția financiară a instituției, sunt
neutre, nepărtinitoare, prudente și complete sub toate aspectele semnificative. Toate acestea conferă
caracterul relevant al informațiilor necesare în luarea deciziilor. Evidența contabilă se realizează cu
funcționari publici din cadrul Serviciului Financiar – Contabilitate, verificați și coordonați de
directorul Direcției Economice și Execuție Bugetară. Moneda de raportare este leul.
Toate operațiunile economico – financiar e, sunt consemnat e în documente care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea de documente justificative. Documentele
justificative întocmite care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate, angajează răspunderea
persoanelo r care le -au întocmit, vizat și aprobat precum și a celor care le -au înregistrat în
contabilitate, după caz, conform prevederilor art. 6 al Legii contabilității nr. 82/1991 republicată.
Operațiunile de înregistrare în contabilitate și de încheiere a situ ațiilor financiare, nu
prezintă abateri de la principiile contabile și s -au derulat în conformitate cu procedurile de lucru
întocmite potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și a planului de conturi și
a precizărilor privind înto cmirea situațiilor financiare pentru perioada raportată, astfel încât aceasta
să corespundă sistemelor de control managerial și a cerințelor standardelor internaționale de
contabilitate aplicabile.

Situațiile financiare s -au întocmit cu respectarea OMFP nr . 1917/2005 actualizat, cu modificările și
completările ulterioare, în condițiile aplicării Normelor metodologice privind întocmirea,
verificarea și centralizarea situațiilor financiare ale instituțiilor publice.
Situațiile financiare s -au întocmit pe mod elele aprobate prin:
 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 629/2009 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale ale
instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare lunare în a nul 2009, cu
modificările și completările ulterioare (anexele 2 – 7, 7b, 9, 11 – 13, 14a, 14b, 15 – 19, 20a,
20b, 27, 28, 30, 30b, 30b.1, 31b, și 40a – 40c la situațiile financiare);
 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 79/2010 pentru aprobarea
 Norm elor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor
publice la 31 decembrie 2009, cu modificările ulterioare (anexele 22, 24 – 26, 31, 32 la
situațiile financiare);
 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 82/2016 p entru aprobarea Normelor metodologice
privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie
2015, pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea contabilității instituții lor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
1.917/2005, precum și pentru modificarea și completarea altor norme metodologice în
domeniul conta bilității publice, cu completările ulterioare (anexele 1, 34, 35a, 35b la
situațiile financiare).
 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1762/2018 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestrial e și a unor
raportări financiare lunare ale instituțiilor publice în anul 2018, precum și pentru
modificarea și completarea altor norme metodologice în domeniul contabilității pubice.
 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 129/18.01.2019 pentru aprobar ea Normelor
metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la
31 decembrie 2018 și pentru modificarea altor norme metodologice în domeniul
contabilității instituțiilor publice
 Ordinul ministrului finanțelor pu blice nr. 1801/2020 pentru aprobarea componenței, a
modelelor și a n ormelor metodologice de elaborare a rapoartelor privind situațiile financiare,
a rapoartelor privind notele la situațiile financiare și alte rapoarte / anexe trimestriale și
anuale generat e de sistemul național de raportare – Forexebug

35

3.2 Tratamente contabile aplicabile în cadrul Casei Națională de Pensii Publice
În baza prevederilor art. 19, lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ale art. 17,
alin. (2) din Legea contabilit ății nr. 82/1991, republicată, și ale art. 13 din Ordonanța Guvernului nr.
119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 301/2002, cu modificările ulterioare, instituțiile publi ce, indiferent de
subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, au obligația să respecte procedurile privind
parcurgerea celor patru faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata, precum și să o rganizeze, să conducă evidența și săraporteze angajamentele
bugetare și legale începând cu anul bugetar 2003.
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite de atribuțiile persoanelo r care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1, alin. (2) din Legea nr. 500/2002 sunt
autorizați să angajeze, să lichideze și să ordonanțeze cheltuieli pe parcursul exercițiului bugetar, în
limita creditelor bugeta re aprobate, iar plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate
care, potrivit legii, poartădenumirea generică de contabil.
Pentru a fi angajate și efectuate, cheltuielile bugetare trebuie să aibă la bază un act normativ. Pentru
efectuarea chel tuielilor, instituțiile publice prezintă unităților de trezorerie și contabilitate publică la
care au deschise conturile, bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre. Legile
bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru fiecare exercițiu bugetar, precum și structura
economică a acestora. Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se
angajează, se ordonanteaza și se efectuează plăti, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
Casa Națională de Pen sii Publice întocmește o „Cerere de deschidere a creditelor bugetare”
în două exemplare. Aceasta cupri nde:
 borderou pentru transmiterea dispozițiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor
bugetare – pe fiecare județ, cu sumele defalcate pe titluri;
 notă justificativă pentru deschiderea de credite;
 dispoziție bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuieli
proprii, pentru cheltuielile ordonatorilor secundari și terțiari de credite.

Figura 13 . Circuitul „Cererii de desch idere a creditelor bugetare” în cazul
ordonatorilor principali de credit e

Repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare se aprobă de către Ministerul Finanțelor
Publice în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate pe capitole, subcap itole, titluri
de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificației bugetare, în raport cu gradul de folosire a
fondurilor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează
efectuarea cheltuielilor respective, precum și î n funcție de gradul de încasare a veniturilor bugetare
și de posibilitățile de finanțare a deficitului bugetar.
Ministerul Finanțelor Publice, după verificarea și aprobarea în condițiile legii a „ Cererii de
deschidere a creditelor bugetare” , confirmă desch iderea creditelor pe trimestrul respectiv atât
ordonatorilor principali de credite cât și trezoreriei centrale. Procedura, în cazul ordonatorului
principal de credite, este reprezentat ă schematic în figura nr. 1 3.
Pentru efectuarea propri -zisă a cheltui elilor trebuie parcurse mai multe faze, și anume:
angajarea, lic hidarea, ordonanțarea și plata.
3.2.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea este prima faza a execuției bu getare – în care se urmărește ca sumele prevăzute
în buget pe partea de cheltuieli să nu fie depășite. Angajarea cheltuielilor se face pe tot parcursul
exercițiului bugetar, astfel încât să existe certitudinea că bunurile și serviciile care fac obiectul
angajamentului vor fi livrate, respectiv prestate, și se vor plăti în exercițiul bugetar respec tiv.
Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme, și anume:
Angajamentul bugetar – care reprezintă actul prin care o autoritate competență afectează
fonduri publice unei destinații, în limita creditelor bugetare aprobate. Tot angajament bugetar este și
actul administrativ prin care rezervă creditul bugetar pentru plata unei obligații ce rezultă din
execuția ulterioară a angajamentului legal. Angajamentul bugetar precede angajamentului legal. În
această faza se întocmește documentul " Angajamentul bugetar glo bal/individual ".
Angajamentul bugetar individual se prezintă la viză persoanei desemnate să exercite controlul
financiar preventiv propriu în același timp cu proiectul angajamentului legal individual.
Angajamentele bugetare pot fi:
 angajamente bugetare i ndividuale, care reprezintă un angajament specific unei
anumite operațiuni noi care urmează a se efectua;
 angajamente bugetare globale, care reprezintă angajamente bugetare aferente
angajamentelor legale provizorii, referitoare la cheltuielile curente de f uncționare, de
natură administrativă, cum ar fi:
 cheltuieli de deplasare;

37

 cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere și gospodărire;
 cheltuieli cu asigurările,cheltuieli cu chiriile;
 cheltuieli cu abonamente la reviste, buletine lunare.
Angajamentul legal – care este o faza în cadrul execuției bugetare care se referă la actele
juridice din care rezultă sau ar putea rezultă o obligație pe seama fondurilor publice sau actul juridic
prin care se creează sau se constată obligații de plata pe seama fondur ilor publice. Pentru a
documenta această faza se întocmește documentul "Angajamentele legale ". Pentru acțiuni ce se
desfășoară pe mai multe exerciții bugetare, în buget se înscriu separat creditele de angajament și
creditele bugetare. Ordonatorii de credit e vor încheia angajamente legale în limita creditelor de
angajament aprobate pentru exercițiul bugetar respectiv. Creditele bugetare neangajate și cele
angajate, dar neutilizate până la sfârșitul exercițiului bugetar se anulează. Cheltuielile angajate, dar
neplătite se vor raporta în contul bugetului pe anul următor și se vor plăti din credite bugetare
stabilite în acest scop.
Documentele privind angajarea cheltuielilor, necesare unei evidențe contabile potrivit prevederilor
legale sunt:
 proiectul de angaj ament legal individual ( proiect de contract de achiziție publică, comandă,
contract de muncă, acord de împrumut):
 proiect de angajament legal provizoriu ( buget previzional);
 propunere de angajare a unei cheltuieli în limita credite lor de angajament sau p ropunere de
angajare a unei cheltuieli in limit a creditelor bugetare ( Anexa 7 );
 angajament bugetar individual / global ( Anexa nr.8 ).
Acțiunile multianuale reprezintă programe, proiecte și altele asemenea care se desfășoară
pe o perioadă mai mare de un a n și dau naștere la credite de angajament și credite bugetare.
În conformitate cu acțiunile finanțate prin buget, sunt considerate acțiuni multianuale:
 programele sau proiectele finanțate în cadrul acordurilor de împrumut care se preiau de
Ministerul Finan țelor Publice, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007
privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu
modificările ulterioare;
 programele întocmite de ordonatorii principali de credite în conformita te cu prevederile <
Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.159/2004 pentru aprobarea Instrucțiunilor
privind conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii
principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni s au ansamblu de acțiuni, prezentate
în anexa la bugetul ordonatorilor principali de credite;

 programele de investiții publice care se prezintă în anexa la bugetul ordonatorilor
principali de credite;
 programele finanțate din fonduri externe nerambursabile d e preaderare, precum și
programele și proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente
politicii de coeziune a Uniunii Europene, politicilor agricole comune și de pescuit,
precum și altor facilități și instrumente postaderare.
Fondurile aferente acestor acțiuni multianuale se vor evidenția sub forma creditelor de angajament
și a creditelor bugetare, în anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite.
Angajarea cheltuielilor bugetare, altele decât cele care privesc acțiuni multianuale, se face numai în
limita creditelor bugetare aprobate.Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu
viza control financiar preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale și a controlului financiar
preventiv delegat de la lim ita valorică stabilită
3.2.2 Lichidarea cheltuielilor
Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică și
urmărește:
 existența angajamentelor;
 realitatea sumei datorate;
 condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative
care să ateste operațiile respective.
Documentele justificative de lichidare a unei cheltuieli sunt acele documente justificative care
atestă realitatea bunurilor livrate, serviciilor efectuate, lucrărilor executate, urmări nd:
 livrarea bunurilor ;
 prestarea serviciului;
 efectuarea lucrării;
 existența unui titlu executoriu.
Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sunt factura
fiscală sau alte formulare ori documente cu regim specia l, aprobate potrivit legii, prezentate în
original și completate cu toate datele cerute de formular.
Determinarea sau verificarea existenței sumei datorate creditorului se efectuează de către persoana
împuternicită de ordonatorul principal/secundar de cred ite care a solicitat angajarea cheltuielilor, pe
baza datelor înscrise în factură și a documentelor întocmite de comisia de recepție constituită
potrivit legii (Proces -verbal de recepție, proces verbal de punere în funcțiune, în cazul mijloacelor
fixe, Not a de recepție și constatare de diferențe, în cazul bunurilor de natura stocurilor și alte
documente prevăzute de lege).

39

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies
obligații de plată certe se viz ează pentru "Bun de plată" de către persoanele împuternicite prin ordin
al Președintelui CNPP.
Prin acordarea vizei " Bun de plată" se confirmă că :
 bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei și a locului primirii;
 lucrările au fost exe cutate și serviciile prestate;
 bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune și în contabilitate, cu specificarea gestiunii
și a notei contabile de înregistrare;
 condițiile cu privire la legalitatea efectuării rambursărilor de rate sau a plăților de dobânzi la
credite ori împrumuturi contractate/garantate sunt îndeplinite;
 alte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.
Prin acordarea semnăturii și mențiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul a fost
efectuat corespunzător de către fur nizor și că toate pozițiile din factură au fost verificate.
Condițiile de exigibilitate a obligației se verifică pe baza datelor cuprinse în angajamentele
legale, care trebuie să cuprindă și date cu privire la termenele de plată a obligației.
Persoanele îm puternicite să efectueze lichidarea cheltuielilor care acordă viza "bun de plată",
verifică personal documentele justificative și confirmă pe propria răspundere că această verificare a
fost realizată. Conducatorii compartimentelor de specialitate vor atest a prin semnatura sintagma
“Certificat in privinta realitatii, regularitatii și legalitatii”.
Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor, stau la baza
înregistrării în contabilitatea patrimonială a CNPP pentru reflectarea servici ului efectuat și a
obligației de plată către creditori.
3.2.3 Ordonanțarea cheltuielilor
Ordonanțare cheltuielilor este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că
livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că pla ta poate fi realizată.
Persoana desemnată de ordonatorul principal/secundar de credite confirmă că există o obligație
certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, și în acest caz ordonatorul principal/secundar
de credite poate emite "Ordonanțarea de plată" pentru efectuarea plății.
Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul principal/secundar de
credite dă dispoziție conducătorului DIRECȚIEI ECONOMICE ȘI EXECUȚIE BUGETARĂ să
întocmească instrumentele de plata a cheltuielilo r.
Modelul formularului "Ordonanțare de plată" este prezentat în Anexa nr. 9

Ordonanțarea de plată, ca și angajamentele bugetare și propunerile de angajare a unei cheltuieli
bugetare, va fi întocmită de catre persoanele desemnate să întocmească și să țină evidenta ALOP ,
persoane care răspund pentru realitatea datelor înscrise în document și pentru obținerea tuturor
avizelor persoanelor autorizate.
Ordonanțarea de plată trebuie să conțină date cu privire la:
 exercițiul bugetar în care se înregistrează plat a;
 subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;
 suma de plata (în cifre și litere) exprimată în moneda naționala sau în moneda străină ;
 datele de identificare a beneficiarului plății:
 natura cheltuielilor;
 modalitatea de plată.
La înscrierea info rmațiilor în coloana 1 « Disponibil înaintea efectuării plății » din formularul
«Ordonanțare de plată » se va ține cont de angajamentele bugetare evidențiate în contul 8066000
«Angajamente bugetare », precum și de plățile efectuate din contul 7700000 « Finanțar ea de la
buget » dar și de cheltuielile care au fost angajate, lichidate și ordonanțate anterior și care nu au
apărut decontate în extrasul de cont la momentul întocmirii formularului « Ordonanțare de plată ».
Aceste formulare vor fi datate și semnate, astfel :
 la rubrica " compartiment de specialitate " (compartiment care inițiază operațiunea) de către
persoanele desemnate prin ordin al Președintelui CNPP, prin care se confirmă corectitudinea
sumelor de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor, existența unui alt titlu care să justifice plata;
 la rubrica "compartiment de contabilitate" de către persoanele de la Serviciul Financiar
Contabilitate din cadrul Direcției Economice și Execuție Bugetară desemnate prin ordin al
Președintelui CNPP, să întocmească și să țină evidenta ALOP, persoane care răspund
pentru realitatea datelor înscrise în document;
 la rubrica " control financiar preventiv propriu " de către persoanele desemnate prin ordin al
Președintelui CNPP cu avizul MFP;
 la rubrica control financiar preventiv delegat de către persoana desemnată din partea
direcției de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice numai pentru operațiuni
care depășesc o anumită limită valorică;
 de ordonatorul princi pal/secundar de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții.
Ordonanțarea de plată va fi însoțită de documentele justificative în original și va purta viza
persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudine a sumelor
de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, existenta

41

unui alt titlu care să justifice plata, precum și, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea
instituției și în contabilitatea acesteia.
Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plății cheltuielilor vor purta
obligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei de la Serviciul Financiar
Contabilitate din cadrul Direcției Economice și Execuție Bugetară , care a înregistrat în contabilitate
lichidarea cheltuielilor.
În cazuri excepționale, când nu este posibilă prezentarea documentelor justificative în
original, vor fi acceptate și copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitatea cu
origina lul de către ordonatorul principal/secundar de credite sau de persoana delegată cu aceste
atribuții.
Scopul avizării controlului financiar preventiv este de a stabili dacă:
 ordonanțarea de plată a fost emisă corect;
 ordonanțarea de plată corespunde cu che ltuielile angajate și suma respectivă este exactă;
 cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;
 există credite bugetare disponibile;
 documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare:
 numele și da tele de identificare ale creditorului sunt corecte.
Nici o ordonanțare de plată nu poate fi prezentată spre semnare ordonatorului principal/secundar de
credite decât după ce persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv propriu a acordat
viza.Persoana desemnată să exercite CFPP se asigură că ordonanțările supuse vizei se referă la
angajamente de cheltuieli deja vizate și că sunt îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor.
După aprobare, ordonanțarea de plată împreună cu toate docume ntele justificative în original se
înaintează conducerii Direcției Economice și Execuție Bugetară în vederea efectuării plății .
3.2.4 Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care CNPP este eliberată de
obligațiile sale față de terții -creditori.Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care,
potrivit legi poartă denumirea generica de contabil, în limita creditelor bugetare și destinațiilor
aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin unitățile de tr ezorerie și contabilitate publică la care
CNPP își are conturile deschise, cu excepția plăților în valută, care se efectuează prin bănci, sau a
altor plăți prevăzute de lege sa se efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de conducerea Direc ției Economice și Execuție Bugetară , în
limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi, după caz.
Instrumentele de plată utilizate de CNPP, respectiv cecul de numerar și ordinul de plată
pentru trezoreria stat ului (OPHT), se semnează de două persoane autorizate în acest sens, dintre

care prima semnătura este cea a conducerii Direcției Economice și Execuție Bugetară , iar a doua a
persoanei cu atribuții în efectuarea plății.
Plata se efectuează numai dacă sunt în deplinite următoarele condiții:
 cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanțate;
 există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități în conturi de disponibil;
 subdiviziunea bugetului aprobat de la care se ef ectuează plata este cea corectă și
corespunde naturii cheltuielilor respective;
 există toate documentele justificative care sa justifice plata;
 semnăturile de pe documentele justificative aparțin ordonatorului principal/secundar de
credite sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuții ce decurg din procesul
executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii:
 beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă serviciul
efectuat;
 suma datorată beneficiarului este corectă;
 documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular ;
 alte condiții prevăzute de lege.
Nu se poate efectua plata:
 în cazul în care nu există credite bugetare deschise și/sau repartizate ori disponibilitățile
sunt insuficiente;
 când nu există co nfirmarea serviciului efectuat și documentele nu sunt vizate pentru
"Bun de plata";
 când beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații;
 când nu există viza de control financiar preventiv propriu pe ordonanțarea de plata și nici
autorizarea prevăzută de lege.
În cazul constatării unei erori în legătura cu plata ce urmează să fie efectuată, conducătorii
Direcției Economice și Execuție Bugetară suspendă plata.Motivele deciziei de suspendare a plății se
prezintă într -o declarație scrisă care se trimite ordonatorului principal/secundar de credite și, spre
informare, persoanei desemnate să exercite CFPP.Ordonatorul principal/secundar de credite poate
solicita în scris și pe propria răspundere efectuarea plăților.
În vederea efectuării cheltuielilo r, CNPP are obligația de a prezenta unităților de trezorerie și
contabilitate publica la care are conturile deschise bugetul de cheltuieli aprobat și repartizat pe
trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

43

Dreptul de administrare ș i dispoziție asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau de
disponibil, deschise la unitățile de trezorerie și contabilitate publică și bănci, se exercită de către
CNPP, prin persoanele special împuternicite în acest sens, după comunicarea către trezoreri e sau
bancă a împuternicirilor și a fișelor cu specimenele de semnături ale persoanelor abilitate să
efectueze plata, împreună cu amprenta ștampilei.
Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor. Acestea vor fi datate și vor avea
înscrise în spaț iul rezervat obiectul plății și subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata.
Ordinele de plată se înscriu într -un registru distinct, vor purta un număr de ordine unic, începând cu
numărul 1 în ordine crescătoare pentru fiecare ordonator princi pal/secundar de credite, pentru
fiecare exercițiu bugetar, pe fiecare sursă de finanțare.
Un ordin de plată nu poate cuprinde plați referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului
aprobat. Ordinele de plată se emit pe baza documentelor justificative di n care să reiasă că urmează
să se achite integral sau parțial o datorie contractată și justificată. Se exceptează de la această regulă
ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri.
Acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda p lăți în avans din fonduri
publice sunt cele stabilite prin hotărâri ale Guvernului. Sumele reprezentând plăți în avans
nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la sfârșitul anului se
recuperează de către CNPP și se vor restitui bugetului din care au fost finanțate, cu perceperea
dobânzilor și penalităților de întârziere aferente, potrivit legii.
Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz, CNPP poate ridica, pe
bază de cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru efectuarea plăților de salarii, premii,
deplasări, precum și pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: achiziție
materiale etc.În fila de cec se menționează și natura cheltuielilor care urmează să se efectueze din
numerarul ridicat.Sumele ridicate în numerar se păstrează în casieria CNPP în condiții de siguranță.
În vederea efectuării de plăți în numerar pentru deplasări sau achiziționarea de bunuri, executarea
de lucrări sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar persoanelor desemnate pe baza
"Dispoziției de plată/încasare către casierie", semnată de conducătorul Direcției Economice și
Execuție Bugetară și de persoanele cu atribuții în efectuarea plăților în numerar.
Justificarea avan surilor în numerar se efectuează în baza documentelor justificativ eliberate
de agenții economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale, chitanțe, bon de
comandă -chitanță sau alte formulare ori documente privind activitatea financia ră și contabilă cu
regim special, aprobate potrivit legii.

Capitolul IV
Structuri de venituri si cheltuieli specifice Casei Națioanale de Pensii
Publice
4.1 Clasificarea bugetară
Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, la care au fost adaugate
modificarile si completarile ulterioare, prezinta definitia clasificatiei bugetare drept ,,gruparea
veniturilor și cheltuielilor bugetare într -o ordine obligatorie și după criterii unitare .’’
Conform principiului specializării bugetare, venituril e și cheltuielile bugetare se înscriu și
se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după
natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare. O alta cerinta a
clasificatieì bugetar e se refera la faptul ca schema bugetara trebuie sa fie simpla, concisa si clara,
pentru a fi inteleasa cu usurinta de toti cei numiti sa examineze bugetul. Astfel, clasificatia bugetara
trebuie sa ofere o imagine clara in legatura cu sursele de provenient a a veniturilor si sa permita
identificarea tipurilor de venituri structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz.
In domeniul cheltuielilor publice, specializ area are in vedere, in primul rand, departajarea
acestora in doua mari categoii, respectiv:
 După clasificaț ia funcț ională, cheltuielile se grupeaza in:
Partea I Servicii publice generale
Partea a II -a Apărare, ordine publică și siguranță națională
Parte a a III -a Cheltuieli social -culturale
Partea a IV -a Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu ș i ape
Partea a V -a Acț iuni economice
Partea a VI -a Alte acț iuni
Partea a VII -a Rezerve, excedent/deficit
 După clasificația economic , cheltuielile pre zentate mai su s se clasifică apoi după natura
lor economica, î n:
A. Cheltuieli curente :
o Titlul I Cheltuieli d e Personal
o Titlul II Bunuri ș i Servicii
o Titlul III Dobânzi
o Titlul IV Subven ții
o Titlul V Fonduri de Rezervă
o Titlul VI Transferuri între unită ți ale Administratiei Publice
o Titlul VII Alte Transferuri

45

o Titlul VII Asistență Socială
o Titlul IX Alte Cheltuieli
B. Cheltuieli de capital:
o Titlul X Activităț i nefinanciare
C. Operatiuni nefinanciare :
o Titlul XII Î mprumuturi
o Titlul XIII Rambursă ri de credite
o Titlul XVI Rezerve
D.Excedent/Deficit
Spre exemplu, Titlul A. I Cheltuielile de personal î n:
o Art. 10.01 Cheltuieli salariale in bani
o Art. 10.02 Cheltuieli salariale in natura
o Art. 10.03 Contributii
In continuare, articolele sunt subdivizate si ele in alineate.
o Spre exeplu, Art. 10.01 ,, Cheltuieli salariale in bani ” este subdivizat in 17
alineate, printre care:
 10.01.01 Salarii de baza
 10.01.02 Salarii de merit
 10.01.03 Indemnizatii de conducere s.a.m.d. vezi Anexa 2
4.2 Structură venitu ri specifice Casei Națioanale de Pensii Publice

Veniturile publice reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării obiectivelor
economice și sociale într -un interval de timp determinat.Veniturile financiare publice includ:
veniturile admini strației de stat centrale și locale, veniturile necesare protecției și asigurărilor
sociale de stat precum și veniturile instituțiilor și autorităților publice cu caracter autonom.
Structura veniturilor publice are in vedere mai multe criterii de clasifica re15:
a. după conținutul economic:
 venituri fiscale (exemplu: impozite, taxe, contribuții);
 resurse de trezorerie (împrumuturi pe termen scurt sub forma certificatelor de
depozit, bonurilor de tezaur, efectuate de Ministerul Finanțelor Publice pentru
acoperir ea deficitelor temporare ale bugetelor din sistemul bugetului de stat);
 împrumuturi publice pe termen mediu sau lung (obligațiuni de stat sau credite
preluate de la organisme financiare internaționale, state, bănci sau consorții bancare);

15 vezi Anexa 3

 finanțare prin emisiune monetară fără acoperire (mijloc de finanțare a deficitului
bugetar care generează inflație)
b. în funcție de ritmicitatea încasărilor :
 venituri ordinare sau curente – exemplu: venituri fiscale, contribuțiile pentru
asigurările sociale de stat, contr ibuții ce alimentează fondurile speciale și
veniturile nefiscale;
 venituri extraordinare – cele la care statul recurge în situații deosebite, exemplu:
împrumuturile de stat interne și externe, transferurile, ajutoarele etc.
c. în funcție de proveniență:
 venituri interne, provenite din economia națională;
 venituri externe, provenite din străinătate.
d. după nivelul de referință :
 venituri financiare ale bugetului de stat;
 venituri financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
 venituri financiare care a limentează fonduri cu destinație specială;
 venituri financiare ale bugetelor locale ale unităților administrativ -teritoriale.

4.3 Structură cheltuieli specifice Casei Națioanale de Pensii Publice
Cheltuielile publice, reprezintă practic, relații de repa rtizare a fondurilor financiare către
instituții publice, populație și agenți economici. Cheltuielile publice se caracterizează în diferite
plăți pe care statul le efectuează din resurse mobilizate pentru cumpărări de bunuri, executări de
lucrări și prestă ri de servicii necesare pentru îndeplinirea diverselor obiective ale statului. Totodată,
sunt un instrument de alocare a resurselor financiare și în același timp și un instrument de
intervenție în activitatea economică și socială. În acest context, cheltui elile publice exprimă relații
economico -sociale în forma bănească, relații care se manifestă între stat, pe de o parte și persoane
fizice și juridice, pe de altă parte cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului
în scopul îndepl inirii funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente guvernamentale pentru
implementarea scopurilor de alocare, de redistribuire, dar și de stabilizare macroeconomică.
Cheltuielile publice formează un sis tem, cu diferite componente interdependente.

47

Sistemul cheltuielilor specifice Casei Națioanale de Pensii Publice cuprinde16: cheltuieli ale
administrației publice centrale efectuate prin: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
fonduri specia le,cheltuieli extrabugetare ,cheltuieli efectuate din credite externe , cheltuieli efectuate
din fonduri externe nerambursabile

16 vezi Anexa 4

Capitolul V
Tratamente contabile specifice Casei Naționale de Pensii Publice
Casa Națională de Pensii Publice, al cărei conducător are calitatea de ordonator secundar de
credite a primit pentru anul 2020 din bugetul de stat 11 .000.000 lei, pentru buna desfășurare a
activității instituției.
Deschiderea de credite bugetare

D8067
„Credite deschise pentru cheltuieli
proprii ”
11.000.000 lei

În cursul anului bugetar au fost efectuate o serie de operațiuni ce vizează:
 Înregistrarea veniturilor din dobânzi, precum și a veniturilor din excedent provenite din
sistemul de asigurare pentru accidente de munca și boli profesionale.
 Înregistrarea cheltuielilor de personal , cheltuielilor cu bunurile și serviciile
 Înregistrarea cheltuielilor de capital , reprezentând investiții
 Înregistrarea cheltuielilor privind asistența sociala , ajutore sociale în natu ra
repre zentând bilete la tratament balnear

5.1 Studiu de caz privind politicile contabile specifice principalelor categorii de
venituri din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice
I .Venituri din dobânzi în valoare de 20.000 lei

518.07.00.01
„Dobânzi „
=
766.0000 31.36 .01
„Venituri din dobânzi ” 20.000 lei

525.01.01.31.36.01
„Disponibil al bugetului asigurărilor
sociale de stat „
=
518.07.00.01
„Dobânzi „ 20.000 lei

II. Venituri din excedent în valoare de 322.746 lei provenit e din sistemul de asigurare pentru
accidente de munca și boli profesionale.

525.01.01
„P Disponibil al bugetului asigurărilor
sociale de stat „
=
481.09 .00.02
„Decontari între instituția superioară și
instituiile subordonate ” 322.746 lei

49

5.2 Studiu de caz privind politicile contabile specifice principalelor categorii de
cheltuieli din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice
Principalele categorii de cheltuieli din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice sunt cele
prevăzute în anexa 4, și anume:
 Titlul I Cheltui eli de personal
 Titlul II Bunuri și servicii
 Titlul III Dobânzi
 Titlul IX A sistență Socială
 Titlul XIII Active nefinanciare -cheltuieli de capital

5.2.1 Monografie privind contabilitatea cheltuielilor de personal

Înregistratra contabilă pentru plata s alarii lor de bază aferente lunii iunie 2020 , conform
recapitulației prevăzută în anexa 5

641000.10. 01.01
„Cheltuieli cu salariile personalului ”
=
4210000.10. 01.01
„Personal -salarii datorate ” 1.984.055 lei

Înregistrare contribu ții angajat CAS 25%, CASS 10%, impozit 10%

4210000.10. 01.01
„Personal -salarii datorate ”
= %
4310200.10. 01.01
Contribuția personalului la asigurările
sociale

496.014 lei
4310400.10. 01.01
Contribuția angajaților pentru asigurările
sociale de sănătate
44400 00.10. 01.01
Impozitul pe venituri de natura salariilor
198.406 lei

128.964 lei

Înregistrare contabilă prezentată mai sus este identică si pentru celelalte sume prevăzute în anexa 5,
reprezentând sporul de condiții vătămătoare 15%, sporul de doctorat/handicap , indemnizația de
hrană cât și pentru indemnizație concedii medicale din fondul de salarii .

Înregistrare contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM 2,25%)

64507 00.10.03.07
„Cheltuieli privind contributia
asiguratorie pentru munca ”
=
4310600.10.03.07
„Contributia asiguratorie
pentru munca ” 48.159 lei

Plata salarii în sumă de 1.271.055 lei

4210000.10. 01.01
„Personal -salarii dator ate”
=
7700000.10.01.01
„Finanțare de la buget” 1.271.055 lei

5.2.2 Monografie privind contabilitatea cheltuielilor cu bunuri și servicii

a. Cheltuieli cu bunuri
Se acordă un avans de 1000 lei unui furnizor pentru achiziționarea de piese de schimb pentru
aparatele xerox din dotare. Peste 10 zile se recepționează piesele de schimb, conform facturii
primite de la furnizor, în valoare de 4500 lei și se decontează diferențele:
Se înregistrează avansul:

409.01.00 20.01.06
„Furnizori -debitori ”
=
7700000 . 20.01.06
„Finanțarea de la bugetul de
stat” 1000 lei

Se recepționează piesele de schimb:

3024 .20.01.06
„Furnizori -debitori ”
=
401.01.00 20.01.06
„Furnizori ” 4500 lei

Se decontează avansul și se achită diferența:

401.01.00 20.01.06
„Furnizori ”
=
409.01.00 20.01.06
„Furnizori -debitor ”

7700000. 20.01.06
„Finanțarea de la bugetul de
stat”

3500 lei

b. Cheltuieli cu servicii

Înregi strare cval reparații auto 5000 lei

6280000 .02.01.30
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de
terți ”
=
40101 00. 02.01.30
„Furnizorii ” 5.000 lei

Plată cval reparații auto

40101 00. 02.01.30
„Furn izorii ”
=
7700000. 02.01.30
„Finanțare de la buget” 5.000 lei

51

5.2.3 Monografie privind contabilitatea cheltuielile de capital -investiții

Se achiziționează 5 calculatoare de bi rou în valoare de 275.402 lei conform procedurii de achiziție
prezentată în capitolul III, subcapitolul 3.1 „Tratamente contabile aplicabile în cadrul Casei
Națională de Pensii Publice ” pe baza documentelor din anexele 6, 7, 8, 9, 10, 11
Se înregistrează ach iziția

213.02 .00.01
„Mașini, echipament e si mijloace de
transport „

=
4040100. 71.01.02 /analitic
„Furnizorii active fixe ” 275.402 lei

Se înregistrează plata facturii nr.806/02.06.2020

4040100. 71.01.02
„Furnizorii active fix ”
=
7700000.71.01.02
„Finanțare de la buge t” 275.402 lei

5.2.3 Monografie privind contabilitatea altor categorii de cheltuielile

Dobânzi aferente împrumuturilor în valoare de 616 lei

666000 . 30.03.02
”Cheltuieli privind dobânzile”
=
168.09.02
„Dobânzi aferente
împrumu turilor ” 616 lei

Plata dobandă

168.09.02
„Dobânzi aferente împrumuturilor ”
=
7700000. 30.03.02
„Finanțare de la buget” 616 lei

Ajuto are sociale în natura reprezentând bilete la tratament balnear în cuantum de 3.442.370
lei

677000 0. 57 02 02
”Cheltuieli privind ajutoare sociale”
=
401 01 00 57 02 02 /analitic
„Furnizorii de activ e sub 1 an” 3.442.370 lei

Se înregistrează plata

401 01 00 57 02 02 /analitic
„Furnizorii de activ e sub 1 an”
=
7700000 57 02 02 01/ana litic
„Finanțare de la buget ” 616 lei

Bibliografie
1. C. M. Draganello di Pacioluca: BAZELE CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR PUBLICE
– 2008 – conforma reglementărilor Uniunii Europene" Editura Universitară, 2007
2. Jitaru, C-tin-Contabilitatea instituțiilor din adm instrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică,
R.A., București, p.26
3. Jitaru, C-tin-Contabilitatea instituțiilor din adminstrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică,
R.A., București, p.36
4. Jitaru, C-tin-Contabilitatea instituțiilor din adminstrația publică, Ed. Didactică și Pedagogică,
R.A., București, p.37
5. Tiron Tudor, A. , Gherasim, I. -Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Dacia, Cluj, 2002, p.77
6. Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanțele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002,
art. 2.
7. Legea nr 50 0/ 11.06.2002 privind finanțele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002,
art. 47
8. M.Of. al României nr.597/13.08.2002
9. M.Of. al României nr.993/28.10.2004
10. OMF 1461/29.09.2004
11. OMFP nr.1917/2005, M.Of. al României nr. 1186/29.12.2005
12. http://www.cnpp.ro
13. http://www.contaconta.ro/miscellaneous/792_miscellaneous_contabilitate_files%20792.pdf
14. http://www.gpe.ase.ro/suporturi/contabilitate%20si%20control%20publica/Suport%20Curs
%20Contabilitatea%20Institutiilor%20Publice.pdf
15. http://ier.gov.ro/wp -content/uploads/publicatii/Pais2_studiu_9_ro.pdf
16. https://www.studocu.com/ro/document/academia -de-studii -economice -din-bucuresti/finante –
finance/note -de-curs/sistemul -cheltuielilor -publice/2308792/view
17. https://www.studocu.com/ro/document/academia -de-studii -economice -din-bucuresti/finante –
finance/note -de-curs/veniturile -publice/2308795/view
18. https://ro.scribd.com/document/27821325/Marilena -Daniela -Manea -Contabilitatea –
institutiilor -publice

Anexe
Anexa1

Anexa 2
CLASIFICATIA EC ONOMICA A CHELTUIELILOR BUGETARE
CHELTUIELI CLASIFICATIA ECONOMICA
Titlu Articol Alineat DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL CHELTUIELI
01. CHELTUIELI CURENTE (01=10+20+30+40+50+51+55+56+57+59+65)
10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
10.01 Cheltuieli salariale in bani
10.01.01 Salarii de baza
10.01.05 Sporuri pentru conditii de munca
10.01.06 Alte sporuri
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii
10.01.09 Indemnizație de vacanta
10.01.12 Indemnizatii plat ite unor persoane din afara unitatii
10.01.13 Drepturi de delegare
10.01.14 Indemnizatii de detasare
10.01.17 Indemnizatii de hrana
10.01.30 Alte drepturi salariale in bani
10.02 Cheltuieli salariale in natura
10.02.01 Tichete de masa
10.02.04 Locuinta de serviciu folosita de salariat si familia sa
10.02.06 Vouchere de vacanță
10.03 Contributii
10.03.01 Contributii de asigurari sociale de stat
10.03.02 Contributii de asigurări de somaj
10.03.03 Contributii de asigu rari sociale de sanatate
10.03.04 Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale
10.03.05 Prime de asigurare viata platite de angajator pentru angajati
10.03.06 Contributii pentru concedii si indemnizatii
10.03.07 Cont ribuția asiguratorie pentru muncă
10.03.08 Contribuții plătite de angajator în numele angajatului
20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII
20.01 Bunuri si servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale pentru curatenie
20.01.03 Încalzit , Iluminat si forta motrica
20.01.04 Apa, canal si salubritate
20.01.05 Carburanti si lubrifianti
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport
20.01.08 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet
20.01.09 Materiale si prestari de servicii cu caracter functional

55

20.01.30 Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare
20.02 Reparatii curente
20.03 Hrana
20.03.01 Hrana pentru oameni
20.04 Medicamente si materiale sanitare
20.04.01 Medicamente
20.04.02 Materi ale sanitare
20.04.03 Reactivi
20.04.04 Dezinfectanti
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.05.01 Uniforme si echipament
20.05.03 Lenjerie si accesorii de pat
20.05.30 Alte obiecte de inventar
20.06 Deplasari, detasari, tran sferari
20.06.01 Deplasari interne, detașări, transferări
20.06.02 Deplasari în străinătate
20.11 Carti, publicatii si materiale documentare
20.12 Consultanta si expertiza
20.13 Pregatire profesionala
20.14 Protectia muncii
20.25 Chelt uieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozitiilor legale
20.30 Alte cheltuieli
20.30.01 Reclama si publicitate
20.30.02 Protocol si reprezentare
20.30.03 Prime de asigurare non -viata
20.30.04 Chirii
20.30.06 Prestări servicii pentru transmiterea drepturilor
20.30.09 Executarea silită a creanțelor bugetare
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii
30 TITLUL III DOBANZI
30.03 Alte dobanzi
30.03.02 Doband a datorata trezoreriei statului
51 TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
51.01 Transferuri curente
51.01.07 Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat
51.01.21 Transferuri din sumele a locate sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, catre fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate, reprezentand contributia de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele aflate în concediu medical d in cauza d e accident
de munca sau boala profesionala
51.01.44 Transferuri din sumele alocate sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, catre fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate pentru concedii si indemnizații dator ate persoanelor aflate in incapacitate temporara de munca din cauza de accident de
munca sau boala profesionala
55 TITLUL VII ALTE TRANSFERURI
55.01 A. Transferuri interne.
55.01.17 Transferuri pentru programe si proiecte de prevenire a accidente lor de munca si a bolilor profesionale
55.02 B. Transferuri curente in strainatate (catre organizatii internationale)

55.02.01 Contributii si cotizatii la organisme internationale
56 Titlul VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSA BILE (FEN) POSTADERARE
56.01 Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR )
56.01.01 Finanțarea națională
56.01.02 Finanțarea externă nerambursabilă
56.01.03 Cheltuieli neeligibile
56.02 Programe din Fondul Social European (FS E)
56.02.01 Finanțarea națională
56.02.02 Finanțarea externă nerambursabilă
56.02.03 Cheltuieli neeligibile
56.15 Alte programe comunitare finantate in perioada 2007 -2013
56.15.01 Finanțarea națională
56.15.02 Finanțarea externă neramburs abilă
56.15.03 Cheltuieli neeligibile
56.18 Mecanismul financiar norvegian
56.18.01 Finanțarea națională
56.18.02 Finanțarea externă nerambursabilă
56.18.03 Cheltuieli neeligibile
57 TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA
57.01 Asigurari sociale
57.02 Ajutoare sociale
57.02.01 Ajutoare sociale in numerar
57.02.02 Ajutoare sociale in natura
57.02.04 Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale
58 TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRUL UI FINANCIAR 2014 -2020
58.15 Alte programe comunitare finantate în perioada 2014 -2020 (APC)
58.15.01 Finanțarea națională
58.15.02 Finanțarea externă nerambursabilă
58.15.03 Cheltuieli neeligibile
59 TITLUL XI ALTE CHELTUIELI
59.01 Burse
59.17 Despagubiri civile
59.40 Sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate
70 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72+75)
71 TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE (71.01+71.02)
71.01 Active fixe
71.01.01 Constructii
71.01.02 Mașini, ec hipamente si mijloace de transport
71.01.03 Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale
71.01.30 Alte active fixe
71.03 Reparatii capitale aferente activelor fixe
85 Titlul XIX Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anu l curent
85.01 Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
85.01.03 Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare al e altor instituții publice

Principa lele categorii de venituri din cadrul CNPP Anexa 3
Denumirea indicatorului Cod
B C
VENITURI – TOTAL 000103
I.VENITURI CURENTE 000203
B.CONTRIBUTIILE DE ASIGURARI 200003
CONTRIBUTIILE ANGAJATORILOR 2003
CONTRIBUTIILE ASIGURATILOR 2103
Contributia de asigurari sociale datorata de persoane care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala 210313
Contributia de asigurari sociale datora ta de persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate
potrivit Codului civil, precum si a contractelor de agent 210314
Contributia de asigurari sociale datorata de persoane care realizeaza ve nituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara 210315
Contributia de asigurari sociale datorata de persoanele fizice care realizeaza venituri in baza contractelor de activitate sp ortiva 210328
Contributia de asigura ri sociale datorata de persoanele care realizeaza venituri din salarii din domeniul constructiilor 210347
Contributii de asigurari sociale aferente declaratiei unice 210348
Alte contributii pentru asigurari sociale datorate de asigurati 210350
C.VENIT URI NEFISCALE 290003
C1.VENITURI DIN PROPRIETATE 300003
VENITURI DIN PROPRIETATE 3003
VENITURI DIN DOBANZI 3103
Venituri din dobanzi ale bugetului asigurarilor sociale de stat 310305
C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII 330003
VENITURI DIN PRESTARI DE S ERVICII SI ALTE ACTIVITATI 3303
Venituri din prestari servicii 330308
Contributia pentru bilete de tratament si odihna, din care: 330311
Contributia pentru bilete de tratament 33031101
Contributia pentru bilete de odihna 33031102
Alte venituri din pre stari servicii si alte activitati 330350
Amenzi, penalitati si confiscari 3503
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale 35030100
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate 35030102
Diverse venituri 3603
Venituri din aplicarea prescriptiei extinctive 360301
Venituri din aplicarea prescriptiei extinctive aferente sistemului de pensii 36030102
Sume din recuperarea debitelor provenite din drepturile necuvenite 360303
Sume din recuperarea debitelor provenite din drepturile necuvenite aferente sistemului public de pensii 36030302
Venituri din compensarea creantelor din despagubiri 360324
Venituri din compensarea creantelor din despagubiri 36032400
Alte venituri, din care: 360350
Alte venituri( CJP – comision, etc) 36035001
Alte venituri – ANAF 36035002
Alte venituri – Marii contribuabili 36035003
SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT 4203
Subventii primite de bugetul de stat 420324
SUME IN CURS DE DISTRIBUIRE 4703
Venitur i ale bugetului asigurarilor sociale de stat, incasate in contul unic, in curs de distribuire 470302

Anexa 4
Principalele categorii de cheltuieli din cadrul CNPP
Denumirea indicatorului Cod
CHELTUIELI CURENTE 01
CHELTUIELI DE PERSONAL 10
Cheltuieli sa lariale in bani 10.01
Salarii de baza 10.01.01
Sporuri pentru conditii de munca 10.01.05
Alte sporuri 10.01.06
Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii 10.01.12
Indemnizatii de delegare 10.01.13
Indemnizatii de delegare in tara 10.01.13 .01
Indemnizatii de delegare in strainatate 10.01.13.02
Indemnizatii de hrana 10.01.17
Alte drepturi salariale in bani 10.01.30
Cheltuieli salariale in natura 10.02
Locuinta de serviciu 10.02.04
Vouchere de vacanță 10.02.06
Contributii 10.03
Contr ibutii de asigurari sociale de stat 10.03.01
Contributii de asigurari de somaj 10.03.02
Contributii de asigurari sociale de sanatate 10.03.03
Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale 10.03.04
Contributii pentru concedii s i maternitate 10.03.06
Contribuția asiguratorie pentru muncă 10.03.07
Contribuții plătite de angajator în numele angajatului 10.03.08
BUNURI SI SERVICII 20
Bunuri si servicii 20.01
Furnituri de birou 20.01.01
Materiale pentru curatenie 20.01.02
Incalzit, iluminat si forta motrica 20.01.03
Apa, canal si salubritate 20.01.04
Carburanti si lubrifianti 20.01.05
Piese de schimb 20.01.06
Transport 20.01.07
Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 20.01.08
Materiale si prestari servicii cu caracter functional 20.01.09
Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare 20.01.30
Reparatii curente 20.02
Hrana 20.03
Hrana pentru oameni 20.03.01
Medicamente si materiale sanitare 20.04
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05
Uniforme s i echipament 20.05.01
Lenjerie si accesorii de pat 20.05.03
Alte obiecte de inventar 20.05.30
Deplasari, detasari, transferari 20.06
Deplasari interne, datasari, transferari 20.06.01
Deplasari in strainatate 20.06.02
Carti, publicatii si materiale do cumentare 20.11

59

Consultanta si expertiza 20.12
Pregatire profesionala 20.13
Protectia muncii 20.14
Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozitiilor leg ale 20.25
Alte cheltuieli 20.30
Reclama si publicitate 20.30.01
Protocol si reprezentare 20.30.02
Prime de asigurare 20.30.03
Chirii 20.30.04
Prestari servicii pentru transmiterea drepturilor, din care: 20.03.06
prin posta 20.30.06.01
prin banci 20.30.06.02
Executare silita a creantelor bugetare 20.03.09
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30
DOBANZI 30
Alte dobanzi 30.03
Dobanda datorata trezoreriei statului 30.03.02
Alte transferuri 55
Transferuri curente in strainatate( catre organizatii internetionale) 55.02
Contributii si cotizatii la organisme internationale 55.02.01
ASISTENTA SOCIALA 57
Asigurari sociale 57.01
Ajutoare sociale 57.02
Ajutoare sociale in numerar 57.02.01
Ajutoare sociale in natura 57.02.02
ALTE CHELTUIELI 59
Despagubiri civile 59.17
Sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate 59.40
CHELTUIELI DE CAPITAL 70
ACTIVE NEFINANCIARE 71
Active fixe 71.01
Constructii 71.01.01
Masini, echipamente si mijloace de transport 71.01.02
Mobilier, aparatura birotica si alte active corpor ale 71.01.03
Alte active fixe 71.01.30
Reparatii capitale aferente activelor fixe 71.03
Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent 85.01
Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale altor instituții publice 85.01.03
Pensii si ajutoare pentru batranete, din care: 68.03.03
prin posta 68.03.03.01
prin banci 68.03.03.02
Asistenta acordata persoanelor in varsta 68.03.04
Ajutoare pentru urmasi 68.03.09
Ajutoare de deces pentru asigurati platite de CJP 68.03.09.01
Ajutoare de deces deduse de agenti 68.03.09.02
Ajutoare de deces pentru pensionari 68.03.09.03
Alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale, din care: 68.03.50
Cheltuieli cu trasmiterea si plata drepturilor 68.03.50.02

Recapitulatie salarii iunie 2020
Anexa 5

Din fondul de salarii

Nr.crt Explicații Salarii de bază
10.01.01 Spor cond.
vatăm
10.01.05 Spor doctorat/handic
10.01.06 Indemnizație de
hrană 10.01.17 Concedii
medicale
10.01.30 Total
1 Salarii brute la timp lucrat din care 1.871.618 0 0 0 0 1.871.618
2 Sumă cf. Legii 19/2020 25.010 0 0 0 0 25.010
3 Spor telemuncă 7.445 0 0 0 0 7.445
4 Spor doctor 0 0 1.900 0 0 0
5 Indemnizații concedii de odihnă 130.002 0 0 0 0 130.002
6 Indemnizație concedii medicale din fondul de salarii 0 0 0 0 8663 8.663
7 Indemnizație concedii medicale din FNUASS 0 0 0 0 32.360 32.360
8 sumă HG handicap 0 0 3.436 0 0 3.436
9 Spor cond vătămatoare 0 250.145 0 0 0 0
10 Indemn izatie hrană 0 0 0 94.209 0 94.209
11 Baza de calcul CAM 0 0 0 0 0 2.140.383
12 Baza de calcul CAS si CASS 0 0 0 0 0 2.172.743
13 Total salarii brute 1.984.055 250.145 5.336 94.209 41.023 2.172.743
14 Total retineri din care: 823.383 103.810 2.214 39.097 13332 901.688
15 CASS angajat 10% 198.406 25.015 534 9.421 0 217.274
16 CAS angajat 25% 496.014 62.536 1.334 23.552 10256 543.186
17 Impozit pe salarii 10% 128.964 16.259 347 6.124 3077 141.228
18 Rest de plata 1.160.672 146.335 3.122 55.112 27.691 1.271.055
19 Contributia asiguratorie pt munca 2,25% 0 0 0 0 0 48.159

Anexa 6

Direcția Informatică
Nr. 4/12.06.2020

SE APROBĂ,

DIRECTOR

REFERAT DE NECESITATE

Pentru buna desfășurare a activității, vă rugăm să aproba ți achiziția următoarelor bunuri și
servicii:

Denumire bun/serviciu UM Cant. Val. unit. Val. totală CPV
estimată estimată
cu TVA cu TVA
3
Echipamente hardware/stații de lucru buc 5 46.286 275.402 30213300 -8

TOTAL

Intocmit,
Comșa Ana -Maria

Data 12.06.2020
Semnatura……………Anexa 7
Compartiment de specialitate:
Data
Nr:………………..
PROPUNERE DE ANGAJARE
a unei cheltuieli in limita creditelor bugetare
Scopul: ANG
Beneficiar: CNPP – Fonduri de la buget
Calculul disponibilului de credite bugetare
-lei-
Subdiviziunea clasificatiei
bugetului aprobat

cap / subcap / titlu / art /
aliniat Credite bugetare
aprobate (ct.
8060) Credite
bugetare
angajate (din ct.
8066) Disponibil de credite
bugetar e ce mai poate fi
angajat Suma angajata
Disponibil de
credite ramas
de angajat valuta
curs valutar lei felul suma
0 1 2 3 = col. 1 -2 4 5 6 7 8 = col. 3 – 7
68.71.01.02 11.000.000 5.750.948 5.249.052
275.402 4.973 .650

TOTAL 4.973.650

Compartimentul de specialitate Compartimentul de contabilitate*) Control financiar preventiv
Comsa Ana -Maria Economic și
Executie Bugetară CFPP CFPD
Data 12.06.2020 Data 12.06.2020 Data 12.06.2020 Data 12.06.2020

Viza Viza
Semnatura………………. Semnatura…………… Semnatura………………………….. Semnatura……………………………..

Ordonator de credite,
Președinte CNPP

Data emiterii:
Compartimentul de specialitate:
Numarul:

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL
Beneficiar:
BIROTECH Pres CNPP – Fonduri de la buget

-lei-
Subdiviziunea clasificatiei bugetului aprobat

cap / subcap / titlu / art / aliniat Suma

68.71.01.02 275.402
Suma Totala: 275.402
Tipul angajamentului (individual/global) Individual

Spatiu rezervat CFPP

– Viza

– Refuz de viza Data:
Semnatura:
– Inregistrare individuala Nr…………… Data 13.06.2020
Spatiu rezervat CFPD

– Viza

– Refuz de viza
Data: 13.06.2020
Semnatura:
– Inregistrare individuala Nr…………… Data13.06.2020

Ordonator de credite:
Data: 13.06.2020
Semnatura

CFPP = control financiar preventiv propriu
CFPD = control financiar preventiv delegat

Anexa 8

Anexa 9
Data emiterii:

Compartiment de specialitate:

Numarul:

ORDONANTARE DE PLATA
Natura cheltuielii: Achiziție echipamente hardware
Lista documentelor justificative:
Fact. 806/1 2.06.2020
Nr./data angajamentului legal:
Modul de plata: virament
Suma datorata beneficiarului: 275.402 0,00
Avansuri acordate si retinute benef iciarului: 0.00
Suma de plata (lei): 275.402 0,00

Suma de plata (valuta)
– felul valutei
………………………………………. ………………………………….
– suma in valuta
…………………………. ………. ………………………………….
– cursul valutar
…………………………………… ………………………………….
– suma in lei
……………………………………….. …………………………… …….

Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare
-lei-
Subdiviziunea clasificatiei bugetului aprobat

cap / subcap / titlu / art / aliniat Disponibil inaintea
efectuarii platii

(ct. 8066) Suma de plata Disponibil dupa
efectuarea platii
68.71.01.02 5.750.948 275.402 4.973.650

Numele si adresa be neficiarului : INFO KAM
TECHNOLOGIES SRL Str. Corbului, nr.22 , jud. Timis
Numarul de cont:
RO49SWBAN2511000087500102
CNPP – Fonduri de la buget Trezoreria (Banca): INTESA
SANPAOLO BANK RON

C.I.F.:

Compartimentul de specialitate Compartimentul
financiar -contabil Control financiar preventiv
CFPP CFPD

Data 13 .06.2020 Data 13.06.2020 Data 13.06.2020 Data 13.06.2020
Viza Viza
Semnatura…………………. Semnatura…………………. Semnatura………………….
Semnatura………………….
Ordonator de credite

Anexa 10
Furnizor:INFO KAM
TECHNOLOGIES SRL

FACTURA Seria BBBTF nr. 000120
Nr. Ord. reg. com./an:J35/554/2000 Cumparator: CASA NATIONALA DE
PENSII PUBLICE

C.I.F.: RO13108650 Nr. Ord. reg. com./an:
Capital social: C.I.F.: 13574005
Judetul: TIMIS Nr. Facturii 806/12.06.2020 Sediul: BUCURESTI
Cod IBAN
RO49SWBAN2511000087500102 Data (ziua, luna, anul) Judetul:
Banca INTESA SANPAOLO
BANK RON Nr. aviz insotire a marfii Cod
IBAN:RO61TREY70122210310XXXXX
Cota T.V.A. 19% Banca: TREZORERIA BUCURESTI
SECTOR 1
Nr.
crt Denumirea produselor
sau a serviciilor U.M. Cantitatea Pretul
unitar
(fara
T.V.A.)
-lei- Valoarea
-lei- Valoarea
T.V.A.
-lei-
0 1 2 3 4 5(3×4) 6
1 CALCULATOR INTEL
LENOVO 5 46.286 231.430 43.972

Semnatura si
stampila furnizorului Date privind expeditia: Total din
care :
accize
Numele delegatului: X
B.I/C.I. seria nr.
eliberat(a)
Nume Mijlocul de transport
nr. Semnatura
de primire
Total de plata
(col.5 + col.6) 275.402 Prenume Expedierea s -a facut in prezenta
noastra la
B.I/C.I Data de
ora
C.N.P Semnaturile

Certificat in privinta realitatii
regularitatii si legalitatii
Data 12.06.2020
Semnătura………. …………..

CNPP Bucuresti
BUN DE PLATA
275.402
Data 12.06.2020
Semnătura……………………

Anexa 11