Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca [614505]

1
UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
MASTER:MANAGEMENT ECONOMICO -FINANCIAR EUROPEAN

Lucrare de disertație

Coordonator științific
Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca

Masterand: [anonimizat] 2020

2
UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
MASTER:MANAGEMENT ECONOMICO -FINANCIAR EUROPEAN

INSTRUMENTELE DE FINANȚARE COMUNITARĂ

Coordonator științific
Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca

Masterand: [anonimizat] 2020

3
CUPRINS

CAPITOLUUL 1 FUNCȚIONAREA PROGRAMELOR DE FINANȚARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ -TABLOU INTERNAȚIONAL ……………pg.4
1.1 Strategii și politici europene în domeniul economic ….pg.5
1.2 Politica economică și socială abordare unitară a Comisiei Europene ………pg.8
1.3 Strategia anuală privind Creșterea Durabilă 2020 ……pg.14

CAPITOLUL 2 .ISTORICUL PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ
NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA ……………pg.15
2.1 Etapa 2000 -2006 ……..pg.15
2.2 Etapa 2007 – 2013 -Programul Operațional Regional și Programele
Operaționale Sectoriale ………pg.16
2.3 Etapa 2014 -2020 Programe Operaționale …….pg.18

CAPITOLUL 3. ORIENTĂRI STRATEGICE LA NIVEL EUROPEAN –
INSTRUMENTE DE FINANȚARE COMUNITARĂ …………..pg.28
3.1 Orientari strategice la nivel European ……..pg.28
3.2 Fondurile Structurale și de Investiții Europene ………pg.29
3.3 Programe Operaționale …….pg.35
3.4 Alți potențiali Finanțatori ………pg.41

CAPITOLUL 4. UNIUNEA EUROPEANA – MOBILIZARE ÎMPOTRIVA
CORONAVIRUS COVID -19…………….pg.42
4.1. Măsurile UE de limitare și combatere împotriva COVID -19…pg.42
4.2. Măsurile UE de sprijin financiar împotriva COVID -19……pg.43

CONCLUZII ………. …..pg.46
BIBLIOGRAFIE ………pg.47

4

CAPITOLUL I. FUNCȚIONAREA PROGRAMELOR DE FIN ANȚARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ –TABLOU INTERNAȚIONAL

Dezvoltarea și modernizarea țării noastre încă din anul 2000 a depins foarte mult de
statutul succesiv pe care România l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Etapele care au
fost parcurse au influențat în mod clar dezvoltarea mediului economic.
Lucru acesta s-a materializat pe parcursul a aproximativ 16 ani, începând cu semnarea
în 1991 a unui Acord de Comerț și Cooperare între tara noastră și Uniunea Europeană, după
care în octombrie 1999, Comisia Europeană publică un ” Raport privind progresele României
în proce sul de aderare la Uniunea Europeană1”, urmând ca pe 15 februarie 2000, în urma
deciziei Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, să aibă loc oficial începerea
negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană.
Negocierile de aderare s-au incheiat în cadrul summitului Uniunii Europene de iarnă de
la Bruxelles din 2004, 17 decemrie . Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la
Abația Neumunster din Luxembourg, urmănd ca cele două țări nominalizate, România și
Bulgaria, să ade re la 1 ianuarie 2007, exceptând cazul în care sunt raportate încălcări grave ale
acordurilor stabilite, atunci urmând ca aderarea să fie i amânată ( „clauze de salvgardare ”)2.
Structura Uniun i Europeane are la bază mai multe întelegeri și tratate internaționale.
Semnarea Tratatului de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană a venit cu
modificări mai multor înțelegeri internaționale de bază :
 Tratatul de la Roma (se ma i numește Tratatul de instituire a Comunității
Europene);
 Tratatul E uratom;
 Tratatul de la Maastricht ( știut sub numele de Tratatul de formare al Uniunii
Europene).

1Raport privind progresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană 1999
2Integrarea României în Uniunea Europeană – Wikipedia,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83

5
În fapt n umele întreg al tratatului este „Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă,
Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, R epublica Elenă,
Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru,
Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxembourgului, Republica Ungară,
Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republic a Polonă, Republica
Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei,
Regatul Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord și Republica Bulgaria și România privind
aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Eu ropeană .”3
1.1. Strategii și p olitici europene în domeniul economic
Țara noastra este stat membru al Uniunii Europene din ianuarie 2007, în urma unui
proces d e negociere lung cu Uniunea Europeană . Procesul a avut în vedere alinierea unor
parametri de dezvoltare și a unui set de cerințe și standarde reglementate în baza tratatului
semnat cu Uniunea Europe ană.
România în calitate de stat membru trebuie să mențină o serie de indicatori la care s -a
obligat încă din 2007, iar pentru acest efort de menținere a nivelurilor , dar mai ales de
micșorare a diferențelor înregistrate pe diverse categorii de activități , statul român beneficiază,
alături de celelalte state membre de o asistență financiară nerambursabil ă. Această asistența
financiară este reglementată și agreată la nivel european de instituțiile reprezentative ale
Uniunii Europene cum ar fi : Comisia Europeană pr in Directoratele sale Generale, Consiliul
Uniunii Europene și Parlamentul European (ca și for legislativ european) .
România a beneficiat și beneficiază de trei etape structurale de finanțare instituite la
nivel european în calitatea sa de stat aflat într -o etapă de preaderare la Uniunea Europeană si
apoi în calitate de stat membru cu drepturi depline :
 anii 2000 -2006 în calitate de stat aflat în etapa de pre -aderare (programe de tip
PHARE, SAPARD, ISPA , Cross -Border Cooperation, etc.)
 anii 2007 -2013 în calit ate de stat membru cu drepturi depline (p rograme
operaționale regionale ș i structurale: REGIO, PNDR/FEADR, POS CCE, POS
DRU, POS T, POS M, PODCA, PO AT);

3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 157, 21 iunie 2005, http://eur -lex.europa.eu/ legal –
content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2005:157:TOC

6
 anii 2014 -2020 în calitate de stat membru cu drepturi depline, Romania va
beneficia de 11 Prog rame ope rationale ce totalizează aproximativ 43 de miliar de de
euro din care 22 de miliarde sunt alocate pentru politica de coeziune.
Uniunea Europe ana are obiective clare pentru perioada 2014 -2020 și vor fi definitor ii
pentru toate statele membre , reprezintănd direcț iile prioritare ce vor fi susținute financiar și
logistic pentru o dezvo ltare pe principii comune, dar puternice .
“Europa 2020 – Inițiative majore de creștere intel igentă, durabilă și favorizarea
incluziunii ”este strategia care are stabilite cinci o biective la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivele sunt foarte imporatnte, întrucât documentul strategic european stă la baza
documentelor strategice naționale ce au fost în ultimii ani realizate .
„Obiectivele , conform datelor puse la dispoziție de site -ul oficial al Comisiei
Europene ”4, sunt dupa cum urmează :
1. Ocuparea forței de muncă – vizează o țintă de ocupare de 75% în cadrul
populației cu vârste între 20 și 64 de ani. Obiectivul vine pe fondul problemelor foarte severe
legate de gradul de ocupare actua l al forței de muncă comparativ cu numărul asistaților sociali
și al pensionarilor, precum și din cauza ratelor foarte ridicate de șomaj.
2. Cercetare și dezvoltare –aici bugetele ce vor fi investitite în cadrul acestor
domenii vor fi impunatoare la nivelul Uniunii. Bugetele vor fi constituite prin cumularea mai
multor surse financiare cum ar fi:
a. 3% din Produsul Intern Brut (PIB -ul) Uniunii Europene pentru cercetare și
dezvoltare;
b. alocarea unor sume foarte mari din pachetul structural 2014 -2020 p entru fiecare
stat membru pentru cercetare și dezvoltare;
c. Programul Horizon 2020 (estimat la aproximativ 80 de miliarde de euro).
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei –obiectiv ul are trei
priorități definite astfel :
a. reducerea cu 20% a e misiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate
în 1990;

4Obiectivele Europa 2020 – Comisia Europeană – http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-
nutshell/targets/index_ro.htm

7
b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%;
c. creșterea cu 20% a eficienței energetice.
4. Educație
a. diminuarea sub 10% a ratei abandonului școlar ;
b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul celor
cu vârstă de 30 -40 de ani .
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluiziunii sociale
a. micsorarea cu cel puțin 20 de milioane a numărului indivizilor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma exclu ziunii sociale si a saraciei .
Țintele trasate în cadrul Strategiei Europa 2020 au în vedere nivel ul pe care Uniunea
Europeană în ansamblu ar trebui să îl atingă în anul 2020. Având în vedere cele de mai sus, se
poate observa că obiectivele au în vedere indicatori majori de dezvoltare . În baza acestora, au
fost stabilite obi ective naționale pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene .
Obiectivele majore pentru România, ale „Strategiei Europa 2020 ” au fost transpuse pe
indicatori i economici următori :

Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind „strategia Europa 2020 ”5
Rată de ocupare 70%
Cercetare și dezvoltare (in % din PIB) 2%
Obiective de reducere a emisiilor de gaze (in comparație cu nivelurile din
2005) 19%
Energie regenerabilă (în % din consumul final) 24%
Eficiență energetică 42.99
Părăsire timpurie a școlii (%) 11.3%
Educație superioară (%) 26.7%
Reducerea populației cu risc de sărăcie și excludere socială (număr de
persoane) 580.000
5.

5Annex 2 – Overview of Europe 2020 targets – http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/annexii_en.pdf

8
În cadrul Uniunii Europene, în ultimii 12 ani au fost multe discuții și opinii cu privire
la strategia cea mai bună de ieșirea din criza econom ică cu care a fost confruntată U niunea
începând cu anul 2008. De aceea principale priorități până în 2020 au fost legate de
dezvoltarea unei economii mai avansate, cu un grad cât mai mic de șomaj.
Această creștere economică a avut câteva caracteristici esențiale :
 creștere economică inteligentă – prin dirijarea investițiilor în educație, cercetare și
dezvoltare;
 creștere economică durabilă – prin canalizarea către problemele de mediu,
diminuarea emisiilor de dioxid de carbon;
 creștere economică orie ntată spre o avantajare a inclu ziunii sociale – scaderea
sărăciei, cuprinderea categoriilor defavorizate în societate mai mult ;
La nivel european creșterea economică este monitorizată și coordo nată de un ansamblu
de instituții anual, acest lucru fiind luat foarte în serios de toți cei vizați . Rolul coordonator al
acestui proces a fost preluat de Comisia Europeană .
Comisia Europeană „propune o abordare integrată, stimularea investițiilor, un
angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale, continuarea responsabilității
bugetare, raționalizarea sistemului de guvernanță pentru a -l face mai ef icace și a spori gradul
de asumare ”6
1.2. Politica economică și socială abordare unitară a Comisiei Europene
Pornind cu anul 2008 criza economică care a afectat spațiul european a creat o serie
întreagă de vulnerabilități în domeniul economic . Rezolvarea și soluțiile trebuie să fie
integrate și să cuprindă câteva aspecte economice de ansamblu . Prima țintă este elimina rea
riscul ui menținerii unui ritm scăzut de creștere economică, a unei inflații aproape de zero și
preocuparea pentru o rată a som ajului mult diminuată.
Banca Central Europeană va avea un rol foarte important, întrucât va prelua sarcina de
a realiza p olitica monetară în zona EURO. În sensul acesta , a fost deja implementat Programul
privind achiziționarea de titluri de valoare garanta te cu active (octombre 2013). Țelul imediat

6Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșteri i pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final

9
a fost de a obține o relaxare a politicii monetare. Tot în această direcție alte două programe ale
Băncii Central Europene își vor aduce contribuția la o politică monetară mai bună la nivelul
zonei EURO: Programul de operațiuni punctuale de refinanțare pe termen lung si Progrmul
de obligațiuni garantate .
Abordarea trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru, însă va urma
abordarea per ansamblu a Uniunii Europene. Astfel , Comisia Europeană inst ituie trei piloni
principali în 2020 pentru politica economică și socială :
 Stimularea coordonată a investițiilor – a fost deja lansat și pus în aplicare un
program de investiții de aproximativ 315 miliarde euro. Grație inițiatorului, acest program se
mai numește și Planul Juncker.
Proiectel e finanțate a u fost deja făcută publice , România a propus proiecte în valoare de 21
miliarde de euro ( „Autostrada Montana între Borș și Ungheni, autostrada Dunăre -Marea
Neagră între Constanța -București -Craiova -Constanța, magistrala de metrou Bragadiru –
Voluntari și cea către Otopeni, se numără printre propunerile României ”)7
 Un angajament reînnoit pentru reluarea reformelor structurale – Aici g radul de
îndatorare al fiecărui stat necesită o analiză corelat ă cu capacitatea fiecărui stat de a -și onora
împrumuturile dobândite . Acest lucru, pentru a se putea realiza este nevoie de continuare a
reformelor structurale, bazate pe identificarea industriilor performante sau a domeniilor de
excelență. Domeniile vor fi finanțate în continuare datorită competitivității lor precum și a
valorii adăugate mari generate (telecomunicații, energie .ș.a.).
 O politică bugetară de responsabilitate – sunt două aspecte esențiale care creează
responsabilitatea bugetară: nivelul datoriei fiecărui stat nivelul deficitului. Ținerea sub control
a acestora este esențială pentru zona EURO. Fiecare stat a utilizat soluția creșterii controlate a
deficitului intern pentru a stimula creștere cererii și a economiilor naționale în contextul crizei
economice. Tot elemente importante sunt abordările tot mai accentuate legate de evaziune
fiscală și fraudă fiscală prin care să se asigure protejarea mediului economic performant, dar și
eliminarea concurențelor neloiale cât mai mult .

7Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrastructură pe bani europeni: Atutostrada ”Montana” de 7,5
miliarde euro și metroul Bragadiru -Voluntari de 3,1 mld euro .

10
Ceea ce s -a întâ mplat în anii 2008 -2010 a dus la modifcarea paradigmei economice a
Uniunii Europene, iar în per ioada următoare este foarte important să fie repuse încrederea în
investiții, scaderea nesiguranței, apariția unor politic i economice predictibile ancorate foarte
clar în timp . Aceste propuneri, pentru a fi puse în practică Comisia propune „raționalizarea și
consolidarea semestrului european al politicilor economice astfel încât să sprjine cei trei
piloni ”8.
Creșterea investițiilor
Atât la nivelul Uniunii Europene, însă și la nivelul României climatul investițional este
esențial . Consecința cea mai severă a peroadei de criză traversate este alterarea încrederii
investitorilor și investiții scazute . Aspectul acesta a influențat în mod clar și direct ritmul de
creștere economică.
Pentru contrabalansarea acestei situații, este necesară o politică la nivel european de
stimulare a investițiilor pe termen scurt și mediu, prin oferirea unor politici coerente raportate
la modul în care fiecare stat membru va încuraja relansarea investițiilor.
Planul pus în derulare de Comisi a Europen ă oferă, pe lângă bugetul substanțial (315
miliarde de euro), și un model de ” bună practică ” în această perioadă, făurește un model de
politică activă pentru dezvoltarea investițiilor. Planuul este în sine o investiție, o infuzare de
capital în piața europeană ca și proces, însă ca și rezultat, planul de dezvoltare va duce la
dezvoltarea unui mediu economic mai stabil, mai performant, cu infrastr uctură adecvată
De asemenea u n lucru foarte important în această perioadă este legat și de gradul de
realizare a investițiilor. În acest sens se are în vedere un dublu aspect: reluarea investițiilor
performante realizate până în anul 2007, dar, pe de altă parte, este necesară o redirecționare a
politicilor investiționale către domenii noi, de actualitate, și care vor genera profitabilitate și
rentabilitate .

Investiții necesare pentru perioada următoare la nivel european identificate :
 tehnologii actualizate și tot mai performante pentru agricultură;
 inovare și cercetare în activitatea și dotările din mediul de educație;

8Comunicare a Comisiei că tre Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții -final

11
 modernizarea și actualizarea sistemelor de protecție socială;
 modernizarea cu noi tehnologii a sistemelor și rețelelor energetice;
 introducerea pe scară tot mai largă a utilizării resurselor de energie regenerabilă;
 modernizarea și refacerea infrastructurii de transporturi;
 instalații noi de gestiune și management a deșeurilor, de reciclare și tratare a apei;
 broadband cu performanțe sporite.
Conform Analizei anuale a creșterii pentru 2020 , principalele caracteristici ale
Planului de Investiții pentru Europa sunt considerate a fi grupate în trei piloni :
 un Fond European Pentru Investiții S trategice (FEIS) și a unor fonduri
suplimentare pentru investiții în valoare de cel puțin 315 miliarde de EURO ;
 asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală ;
 îmbunătățirea mediului de investiții .

În acest sens în decembrie 2016 , Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere
în ceea ce privește o nouă propunere de regulament care prelungește termenul fondului până
la 31 decembrie 2020 și vine cu un număr de îmbunătățiri de ordin tehnic asupra fondului ș i a
Platformei europene în materie de investiții.
Pe lângă prelungirea termenului fondului, printre principalele modificări aduse Fondului
European de Investiții Strategice convenite de Consiliu se regasesc :
 o creștere a obiectivului de investiții la 500 de miliarde EUR
 o creștere a garanției bugetare a UE la 26 de miliarde EUR (din care 16 miliarde EUR
vor fi disponibili pentru cereri de executare a garanției până la jumătatea lui 2018)
 o creștere a contribuției Băncii Europene de Investiții la 7,5 miliarde EUR (de la 5
miliarde EUR în momentul actual)
Planul de investiții trebuie să fie însoțit de alte măsuri care să -i asigure o mai mare
coerența și stabilitate:
 Proiectele depuse pentru a fi finanțate în cadrul acestui plan totalizează un buget de

12
aproximativ 1.300 de miliarde de euro. După selectarea proiectelor ce vor intra în bugetul
inițial de 315 miliarde euro, este necesară realizarea unei liste scurte cu alte proiecte (o listă de
rezervă) . Aceasta listă este necesară în situația apariției un or probleme în implementarea
proiectelor propuse spre finanțare ca să fie posibilă o înlocuire rapidă cu un proiect aflat pe
lista de rezervă și de asemenea , proiectele de investiții de pe lista de rezervă vor fi propuse
spre finanțare unor alți finanțator i privați sau de altă natură;
 Alcatuirea unei platforme de consiliere pentru toate investițiile aflate în curs de
realizare ;
 Asistență tehnică directă beneficiarilor proiectelor selectate .
Creșterea mediului investițional se poate face prin:
 o politică coerentă la nivel normativ, atât la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales
la nivel național și regional, în funcție de organizarea fiecărui stat membru;
 implementarea unui sistem de măsuri pentru dezvoltarea unor surse noi și
alternative de fina nțare pe termen lung a economiei și pentru avansarea către o
uniune a piețelor de capital;
 măsuri pentru finalizarea piețelor unice de în difeite sectoare (energie, transporturi,
economie digitală). Piața Uniunii Europene are aproximativ 500 de milioane de
consumatori, toate politicile economice trebuie să fie adresate acestora, iar aceștia,
la rândul lor, sunt principalul motor de mișcare a economiei europene. Este
necesară unificarea sectoarelor cheie (într -o primă etapă) la nivelul Uniunii
Europene, apoi a altor sectoare.

Continuarea reformelor structurale

Pentru a puntea continua reformele structurale este necesară crearea unei Piețe unice
european e. Sunt deja domenii în care piața s -a unificat la nivel mondial. Un exemplu este piața
digitală ,deja ” mondializată ”, deci are o structură la nivel mondial . La nivel european o piață
unică european ă digitalizată ar fi un excelent motor de creștere și valoare adăugată. „O piață

13
unică digitală conectată ar putea genera câștiguri din creșterea eficienței în valoare de 260
de miliarde EURO pe an” 9.
Posibila unificare a pieței europene pe diverse categorii de activitate ar putea răspunde
unor necesități ca de exemplu :
 unificarea pieței digitale în domeniul infrastructurii energetice și feroviare;
 unificarea pieței digitale în domeniul libertății de expresie, a serviciilor medicale, a
serviciilor publice;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de bunuri și de furnizare a
serviciilor;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de automob ile, sau în sectorul
chimic;
 unifcarea piețelor digitale la nivelul energiei sau a educației.

Un Programde mare interes ce se derulează la nivelul Uniunii Europene are în vedere o
analiză a legislaț iei existente în Uniunea Europeană și anume Programul privind o
reglementare adecvată și funcțională (REFIT) .
Un fapt reproșat frecvent sistemului Uniunii Europene este legat de faptul că sufocă cu
legislația sa multe domenii, astfel că „74% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană
generează prea multă birocra ție”10 conform Euro -Barometrului 79.
Acest program REFIT va stabili în mod concret, pentru fiecare domeniu de politică în
parte, care sunt sectoarele unde se vor realiza acțiuni de simplificare sau de renunțare la unele
prevederi legislative emise de Uniun ea Europeană, având drept scop reducerea sarcinii impuse
întreprinderilor și de a ușura punerea în aplicare a legislației .
În primii trei ani de activitate a comisiei au fost transmise către Consiliu și Parlament
peste 150 de inițiative REFIT, venite să simplifice și să reducă cerințele în materie de
reglementare legală .

9Mapping the cost of Non -Europe 2014 -2019 , studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2014
10 Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59 –
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_anx_en.pdf .

14
Responsabilitate bugetară cuvânt de ordine

Sursă importantă de destabilizării economiei după anul 2008 a fost politica bugetară a
fiecărui stat membru și deciziile care au fost luat e, în cea mai mare parte bazate pe interese
economice naționale sau locale. Activitatea necoordonată la nivelul Uniunii Europene, a dus la
dezechilibre regionale .
Comisia Europe ană este orientată tocmai pentru a schimba politica economică actuală
cu o coo rdonare și o reacție comună a statelor membre față de anumite situații de criză ce pot
apărea .
Astfel ieșirea economiilor europene din criză, printr -o coordonare la nivel european s -a
reușit impunerea unor soluții comune ca de exemplu o limită de deficit bugetar.
1.3 Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă 2020
Pentru anul 2020 , Comisia Europeană recomandă concentrarea atenției Statelor
Membre pe o serie de refor me esențiale cum ar fi:

 durabilitatea mediului înconjurător (creșterea investițiilor durabile, impozitarea
ecologică, neutralitatea emisiilor de carbon, trecerea către o economie circulară);
 creșterea productivității (cercetare și inovare, piețe eficiente și competitive, bază
industrială puternică, sprijinirea IMM -urilor, digitalizare, accesul la finanțare, mediu
de afaceri favorabil, accente pe Pieța Unic ă);
 echitatea (realizarea Pilonului european al drepturilor sociale, investiții în competențe
și sănătate, combaterea sărăciei, egalitatea de gen, impozitarea echitabilă, calitatea
locurilor de muncă , coeziunea socială și teritorială ).
 stabilitatea macroeconomică (finalizarea Uniunii Economice și Monetare, finanțe
publice solide și durabile , sector financiar stabil, prevenirea dezechilibrelor interne și
externe, reforme structurale pentru creșterea productivității, rolul monedei euro).

15
CAPITOLUL II. ISTORICUL PROGRAMELOR DE FINANTARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA

În România dezvo ltarea mediului economic cu sprijinul pachetului de finanțare
structural oferit de Uniunea Europeană s -a realizat în mai multe etape, în raport de perioadă și
de statutul pe care România l -a detinut în raport cu Uniunea Europeană. Etapele , ce pot fi
analizate comparativ sunt în număr de trei și anume :
 2000 -2006 prin Programele Phare CES ( cu un buget estimativ de aproximativ un
miliard €);
 2007 -2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele Operaționale
Sectoriale;
 2014 -2020 tot prin Progra me Operaționale .

2.1. Etapa 200 -2006 -Programe de aderare și preaderare
Programul PHARE – Perioada 2000 – 2006
Programul PHARE este unul d in cele trei instrumente de pre aderare finanțate de
Uniunea Europeană în procesul de asistență acordată țărilor din Centrul și Estul Europei.
Programele se adresează statelor aflate în proces de aderare și de a deveni stat membru al
Uniunii Europene.
Acest program Phare a fost creat ini țial pentru a oferi asistență tehnică și financiară Poloniei și
Ungariei. De altfel denumirea PHARE înseamnă de fapt Pologne et Hongrie – Aide a
Restructuration Economique. Acest program, sub această denumire a fost folosit și în
România .
Țintele Programului de ajutor financiar PHARE au fost trei:
1. întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru a funcționa eficient în
interiorul Uniunii Europene;
2. apropierea de acquis -ul comunitar și micșorarea necesității perioadelor de tranziție.
Acquis -ul comunitar reprezintă legislația extinsă a Uniunii Europene ce este

16
obligatorie pentru toate statele membre și aflate î n proces de aderare sau pre –
aderare.
3. promovarea coeziunii sociale și economice .

2.2 Etapa 2007 – 2013 – Programul Operațional Regional și Programele Operaționale
Sectoriale

Perioada de finanțare 2007 -2013 a fost str ucturată și fundamentată pe Planul Național
de Dezvoltare (2007 -2013), care nu a fost o strategie de dezvoltare a României, ci ma i degrabă
un instrument de prioritizare a investițiilor publice în scopul de a genera dezvoltare și
bunăstare . Documentul a fost în tocmit pe baza Politicilor de Coeziune Economică și Socială
ale Uniunii Europene. Acest document vizează șase priorități naț ionale de dezvoltare:
 Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocu pării și a incluziunii sociale și
întărirea capacității administrative;
 Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
 „Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. ”11
Cu această bază de priorităti au fost alcătuite mai târziu, programele operționale ca și
fundament a intervenției financiare a Uniunii Europene în țara noastra . Operațiunile au fost
corelat e cu Capitolul 21 de negociere “Politica regională și coordonarea instrumentelor
structural e”, finalizat de altfel de către autorităile române în anul 2014 la 23 septembrie .
În vederea accesării acestor programe structurale europene, cât și pentru atingerea
obiectivelor de dezvoltare regională, România a adoptat în 1998 Legea nr. 151 care a făcut
posibilă constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea județelor voluntară . Așa a fost
constituit NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică). Astfel r egiunile de

11Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013, decembrie 2005 – http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd -62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf

17
dezvoltare ale României se încadreză conform standarde lor create de Uniune a Europeană în
nivelul de statistic NUTS II .

Tabel nr. 2.1 . Regiunile de dezvoltare din România
NUTS I Regiune de dezvoltare
NUTS II
Județe
NUTS III
Suprafața totală
la 31 dec 2003
(km2) 12 Populația la 1 iulie
2004 (număr de
persoane)13
România Regiunea Nord Est Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț,
Suceava, Vaslui 36.85 1 3.738.600
Regiunea Sud Est Brăila, Buzău,
Constanța, Galați,
Tulcea, Vrancea 35.76 1 2.850.31 9
Regiunea Sud Muntenia Argeș, Călărași,
Dâmbovița,
Giurgiu, Ialomița,
Prahova,
Teleorman 34.45 2 3.342.042
Regiunea Sud Vest Oltenia Dol, Gorj,
Mehedinți, Olt,
Vâlcea 29.21 3 2.317.636
Regiunea Vest România Arad, Caraș –
Severin,
Hunedoara, Timiș 32.03 4 1.939.51 3
Regiunea Nord Vest Bihor, Bistrița
Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu
Mare, Sălaj 34.160 2.738.46 2
Regiunea Centru Alba, Brașov,
Covasna, Harghita,
Mureș, Sibiu 34.100 2.539.160
Regiunea București Ilfov Ilfov, Municipiul
București 1.820 2.207.59 5

12Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013
13Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 201 4

18
În perioada 2007 -2013, în baza Planului Național de Dezvoltare au fost lansate
programe le operaționale urmatoare :
 POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice ;
 POR – Programul Operațional Regional ;
 POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ;
 POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu ;
 POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității
Administrative ;
 POP – Programul Operațional Pescuit;
 POS T – Programul Operațional Sectorial Transport;
 POS AT – Programul Operațional Sectorial Asistență Tenică;
 PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală.

2.3. Etapa 2014 -2020 Programe Operationale
La baza acestei perioade au stat urmatoarele :
1. Acordul de Parteneriat 2014 -2020 cu România;
2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

Strategia națională pentru competitivitate 2014 -2020

Strategia Națională pentru Competitvitate 2014 -2020 este în sine un document elaborat
de Ministerul Economiei. Documentul a fost realizat printr -un efort inter -instituțional la care
au participat mai multe ministere (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul
Educației Și Cercetării , Ministerul Dezvoltării R egionale ș i Administrației Publice) .
Strategia Națională pentru Competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe
baze strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general.
Prin viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție
pentru dezvoltarea economică a României pe termen scurt și mediu, soluție care să permită
depășirea obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar

19
incompl et pus în valoare pen tru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai
numește ”capcana țărilor cu venituri medii”14.

Strategia Națională pentru Competitivitate este reprezentată de zece zone economice cu
potențial de speci alizare inteligentă așa ca în tabelul 2.2

Tabel nr. 2.2 Zone economice cu potențial de specializare inteligentă
Zone de specializare inteligentă
din Strategia CDI 2014 -2020
Bioeconomia Tehnologia
inform atiei . și
a
comunicatiilor
, spațiu și
securitate Energie,
mediu și
schimbări
climatice Eco-nano –
tehnologii Sănătate
Direcții de politică industrială
Rol
economic
influent și cu
importanță
asupra
ocupării Turism și
ecoturism   
Textile și pielărie 
Lemn și mobilă 
Industrii creative  
Dezvoltare
competitivă Industria auto și
componente  
Tehnologia
informațiilor și
comunicațiilor 
Procesarea
alimentelor și a
băuturilor   
Dezvoltare,
inovare
tehnologică
și valoare
adăugată Sănătate și produse
farmaceutice
Energie și
management de
mediu  
Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură,    

14Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020, iunie 2014, Ministerul Economiei

20
pescuit și
acvacultură),
biofarmaceutică și
biotehnologii

Investiții le în perioada 2014 -2020 sunt structurate și pe județe, astfel la fiecare dintre
acestea atribuindu -i-se o specializare din domeniul economic . Specializările sunt evidențiate în
tabelul 2.3 .
Tabel nr. 2.3. Specializa rile Județe ne pe sectoare economice
Regiunea de
dezvoltare Județe / Sectoare economice
Nord -Est Bacău (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele; materii textile si articole din acestea;
încălțăminte, pălării, umbrele ș i articole similare)
Botoșani (materii textile și articole din acestea)
Iași (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamț (produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe)
Suceava (produse de lemn, plut ă și împletituri din nuiele)
Vaslui (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii textile si articole din acestea, metale comune ș iarticole
din acestea)
Buzău (materii textile ș i articole din acestea, metale comune și articole din acestea)
Constanța (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii și produse animale)
Galați (metale comune și articole din acestea)
Tulcea (mijloace de transport)
Vrancea (materii textile ți articole din acestea)
Sud Argeș (mijloace de transport)
Călărași (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)
Dâmbovița (mașini, aparate și echipamente electrice ; aparate de înregistrat sau de
reprodus; metale comune și articole din acestea; animale vii și produse animale)
Giurgiu (animale vii ș i produse animale)
Ialomița ( produse ale industriei chimice ș i ale indust riilor conexe; materii textile ș i
articoledin acestea)

21
Regiunea de
dezvoltare Județe / Sectoare economice
Prahova (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Mehedinți (mijloace de transport)
Olt (metale comune ș i articole din acestea)
Vâlce a (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)
Caraș -Severin (mijloace de transport; mașini, aparate ș i echipamente electrice; ap arate
deînregistrat sau de reprodus; metale comune ș i articole din acestea)
Hunedoara (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Timiș (mașini, aparate si echipamente electrice; încălțăminte, pălării, umbrele ș i
articolesimilare; mijloace de transport)
Nord -Vest Bihor ( încălțăminte, pălării, umbrele ș i arti cole similare; mașini, aparate ș i
echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistrița -Năsăud (mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
dereprodus)
Cluj (mărfuri ș i produse diverse; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Maramureș (mărfuri și produse diverse)
Satu Mare (mărfuri ș i produse diverse; materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Sălaj (metale comune ș i articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Brașov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile și art icole din acestea; animale vii ș i produs e animale)
Harghita (mărfuri și pr oduse diverse; materii textile ș i articole din acestea; produse delemn,
pluta și împletituri din nuiele)
Mureș (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)
Sibiu (mașini, aparate si echipamente electrice; ap arate de înregistrat sau de
reprodus;mijloace de transport)

22

Această specializare județeană poate fi acceptată , însă nu este foarte eficientă. Din
cauza unei reforme administrative ce nu a fost finalizată, nivelul actual de descentralizare este
insuficient, fapt ce duce la o adoptare a principiului subsidiarității mai mult formală .
Există o diviziune între abordarea de sus în jos sau între nivel ul național spre local și
cea de jos în s us de la nivel local spre nivel național. Aceasta a dus la necesitatea unor direcții
comune de acțiune cu strategiile de dezvoltare regională în scopul obținerii unui efect maxim.
A fost necesara aplicarea „Teoriei celor trei C ”:
o Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
o Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
o Cooperarea – depășirea factorului de divizare.15
Strategia Națională pentru Competitivitate16 are cinci Priorități strategice de dezvoltare
așa cum sunt redate în tabelul 2.4 de mai jos :

Tabel nr. 2.4. Priorități le strategice de dezvoltare
Prioritatea nr. 1 Îmbunătățirea mediului de reglementare
Prioritatea nr. 2 Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat
Prioritatea nr.3 Factori și servicii suport
Prioritatea nr.4 Promovarea celor 10 sectoare de viitor
Prioritatea nr.5 Pregătirea Generației 2050 și provocări societale

Priorit atea 4– „Promovarea celor 10 sectoare de viitor ”15 – În cadrul acesteia
documentul strategic a reperat zece domenii care vor fi principalele domenii finanțate în
următorii ani . Cele zece sectoare propuse sunt :
o Turism și ecoturism
o Textile și pielărie
o Lemn și mobilă
o Industrii creative
o Industria auto și componente
o Tehnologia informațiilor și comunicațiilor
o Procesarea alimentelor și a băuturilor
o Sănătate și produse farmaceutice
o Energie și management de mediu

15Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune

23
o Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură),
biofarmaceutică și biotehnologii

Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 -2020

Strategia Națională de Cercetare,Dezvoltare și Inovare( CDI) 2014 -2020 este strâns
legată de "Europa 202016 și mai ales de inițiativa „O Uniune a inovări i”17 ca și element
principal de dezvoltare și implementare a Programului Horizon 202017.
Documente le dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel ul Uniunii
Europene . În România, concluzi a referitoare la acest sector este că România nu are destui
cercetători. „Masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii promițătoar e
lipsește. ”18
Comisi a Europe ană spunea că, principala provocare pentru România este
competitivitatea sa scăzută19. Astfel , în perioada 2014 -2020 România și-a propus crearea unui
mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat prin mai multe facilități:
 Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pe ntru deducerile fiscale de 50% asociate
cheltuielilor de cercetare -dezvoltare;
o Creșterea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a
înlesni definirea și înregistrarea activităților CD private ;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor
privați .
 Fonduri de capital de risc și de garantare :
o Alcatuirea , în cadrul unei scheme de ajutor ” de minimis ” a unui fond de
investiții cu capital de pornire (” seed capital ”) destinat antreprenorilor cu
idei inovatoare, precum și a unui fond de investiții cu capital de risc

16Europe 2020 – http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
17Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation –
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
18Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020
19European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level , Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p.
226.

24
(”venture capital ”) și de creștere ( ”growth capital ”) destinat ”start -up” –
urilor inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, a unui sistem de
credite (micro -credite, credite pentru capital de lucru, credite pentru
investiții de dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în f avoarea IMM -urilor
inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului
tehnologic, în favoarea IMM -urilor inovatoare.
 Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de ser viciu într -o formă care să încur ajeze
inovarea în sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților CDI în
România;
o Realizarea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare,
precum pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor
industriale și a proprietății intelectuale;
o Îmbunatățirea , în instituțiile publice, a capacității de comercializare în
domeniul inovării;
o Mijlocirea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul
inovării;
o „Stimularea obținerii și valorificării proprietății intelectuale. ”20
Tot un concept important adus de Strategia Națională CDI 2014 -2020 este
specializarea inteligentă care urmăreste :
 Stimularea unui anumit tip de comportament e conomic, cu ambiții și orientări
regionale sau globale;
 Înțelegerea i mpactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în
sectoarele relevante;
 Cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.

20Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020

25
Pentru perioada 2014 -2020, domeniile de specializare inteligentă identificate pe baza
potențialului lor științific și a relevanței comerciale ar fi:
 Bioeconomia ;
 Tehnologia informației șia comunicațiilor, spațiu și securitate ;
 Energie, mediu și schimbări climatice ;
 Eco-nano -tehnologii și materiale avansate

2014 -2020 Acordul de parteneriat cu România

Prin Acor dul de Parteneriat, s -a realizat următoarea alocare de „fonduri pe programe de
finanțare ca în tabelul 2.5 ”21:

Tabel nr. 2.5. Bugetele alocate pe programe de finanțare pe 2014 -2020
Program
Fonduri ESI Alocare (€)
PO dedicat infrastructruii de
anvergură FEDR + FC 2.483.527.507
6.934.996.977
PO dedicat capitalului uman FSE + YEI 4.326.838.744
PO dedicat capacității administrative FSE 553.191.489
PO dedicat competitivității FEDR 1.329.787.234
PO dedicat asistenței tehnice FEDR 212.765.960
PO Regional FEDR 6.700.000.000
PNDR FEADR 8.015.663.402
FMAOP EMFF 168.421.371
Total 30.725.192.684

O altă alocare utilă este pe obiectivele tematice și fonduri (tabelul 2.6):

21Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014 -2020

26
Tabelul nr. 2.6. Alocarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020
Tematica Total (€)
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655
2 Stimularea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor,
precum și creșterea utilizării și a calității acestora 531,914,894
3 Mărirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF) 3,116,885,497
4 Susținerea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate
sectoarele . 3,897,186,096
5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a
prevenirii și gestionării riscurilor 2,014,946,099
6 Menajarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor 4,971,125,541
7 Practicarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore 6,132,463,679
8 Sustenabilitatea și calitatea locurilor de muncă și sprijinirea
mobilității lucrătorilor 2,228,599,960
9 Promovarea incluziunii sociale, precum și eradicarea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare. 3,408,091,244
10 Investiții în educație, pregatire și învățământ vocațional pentru
competențe și învățare pe tot parcursul vieții 1,654,073,699
11 Creșt erea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesante și o administrație publică eficientă 797,021,277
Asistență tehnică 799,962,726
TOTAL 30,619,198,367

Din analiza ultimilor ani de evoluție economică putem desprinde si anumite concluzii:
 Un rol deosebit de important îl va juca innovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru
mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și rambursabile pentru
mediul de afaceri pentru ca acesta din urmă să poată aborda aceste tematici ;

27
 Specializarea pe regiuni ca și bază de plecare a propunerilor de afaceri în domeniile
prezentate vor avea șansă de reușita mai mare.

28
CAPITOLUL 3. ORIENTĂ RI STRATEGICE LA NIVEL EUROPEAN ȘI
INSTRUMENTE LE DE FINANȚ ARE COMUNITARĂ
3.1 Orientări strategice la nivel european
La baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene stă
Strategia Europa 2020.
Strategia Europa 2020 are la baza cinci obiective ambițioase ilustrate foarte bine în schema de
mai jos:22

22 . https://ec.europa.eu/ Ocuparea forței de muncă:
– să asigure o rată a ocupării
forței de muncă de 75% pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20
și 64 de ani . Schimbări climatice și utilizarea
energiei:
– să limiteze emisiile de gaz cu
efect de seră cu 20-30% mai puțin
– să acopere 20% din
necesarul de energie folosind resurse
regenerabile
– să îmbunătățească e ciența
energetică cu 20%
Lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale:
– să reducă numărul
cetățenilor europeni care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei ẟi
a excluziunii sociale cu 20 de
milioane (reducere de 25% a
numărului de persoane cu risc de
sărăcie) Cercetare și dezvoltare:
– să investească 3% din PIB -ul UE
în cercetare și dezvoltare
Educație:
-să reducă rata abandonului ẟcolar timpuriu sub 10%
să crească ponderea populației cu studii superioare, având vârsta între 30 si 34 de ani

29
Pentru a putea atinge cele cinci ținte Uniunea Europeană pune la dispoziție asistența
financiară relevantă prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene, prin Instrumentele
Structurale.
Mai mult de jumatate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale și de
investiții europene (fondurile ESI). Fondurile sunt gestionate în comun de Comisia Europeană
și de statele membre ale UE.
Ținta acestor fonduri: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un
mediu sănătos.
Fondurile ESI se concentrează în principal pe cinci domenii:
 cercetare și inovare ;
 tehnologiile digitale ;
 sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon ;
 gestionarea durabilă a resurselor natural;
 întreprinderile mici .
3.2 Fondurile structurale și de investiții europene
Uniunea Europeană dispune de cinci fonduri structural și de investiții europene după cum
urmează.
“Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ”23 – urmărește dezvoltarea echilibrată în
diversele regiuni ale Uniunii Europene.
FEDR își canalizează investițiile asupra mai multor domenii . Abordarea este cunoscută și
sub denumirea de "concentrare tematică":
o Inovare și cercetare;
o Agenda digitală;

23 https://www.fonduri -ue.ro/

30
o Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
o Economie cu emisii reduse de carbon.
Alocarea resurselor FEDR țin cont și de epind de categoria regiunii.
 Pentru regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe
cel puțin două dintre aceste priorități;
 Pentru regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;
 Iar pentru regiunile mai puțin dezvol tate c oncentrarea este de 50%.
Resursele FEDR trebuie să fie dirijate și spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse
de carbon:
 Pentru r egiunile mai dezvoltate: 20%;
 Pentru r egiunile de tranziție: 15%; și
 Pentru r egiunile mai puțin dezvoltate: 12 %.
“Fondul social european (FSE) ” 24– are în vedere proiectele leg ate de ocuparea forței
de muncă în toată Europa și investește în capitalul uman al Uniunii Europene (lucrători,
tineri și persoane aflate în căutarea unui loc de muncă).
“Fondul de coeziune (FC”25) – este fondul care finanțează proiecte de transport și
mediu în țările în care venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor se situează sub 90 %
din media UE. Pentru perioada 2014 -2020 s-a stability că aceste țări sunt Bulgaria,
Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Grecia,
Letonia, România, Slovacia, Ungaria și Slovenia.
Fondul de coeziune are la dispoziție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru
următ oarele categorii de activități :

24 Idem23
25 Idem23

31
 rețele transeuropene de transport, în principal proiectele prioritare de interes
european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune are în
vedere și sprijin pentru proiectele de infrastructură din cadrul Facilității
"Conectarea Europei";
 mediu: fondul de coeziune în acest domeniu, poate sprijini, de asemenea,
proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii
vizibile pentru mediul înconjurător în special vizând eficiența energetică,
folosirea surselor de energie regenerabilă, îmunătațirea transportului feroviar,
susținerea intermodalității, întarirea transportului public ș.a.
Această a sistența financiară acordată prin Fondul de coeziune poate fi anulată printr -o
decizie a Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în momentul în care un stat
membru prezintă un deficit public excesiv sau atunci când nu a remediat problema sau nu
a luat măsurile corespunzătoare pentru rezolvarea deficiențelor .
“Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ”26 – se canalizează pe
soluționarea problemelor specifice din domeniul agricol și rural cu care se confruntă
zonele rurale din Uniunea Europeană .
Politica agricolă comună (PAC) susține vibrația și viabilitatea economică a comunităților
rurale prin măsuri de dezvoltare rurală (așa -numitul al doilea pilon).
Măsurile de dezvoltare rurală consolidează măsurile de piață și sprijinul de venit al PAC
cu strategii și finanța re pentru consolidarea sectoarelor agroalimentare și forestiere ale UE,
sustenabilitatea mediului și bunăstarea zonelor rurale în general.
Obiective de dezvoltare rurală pe termen lung pentru perioada 2014 -2020 includ:
 favorizarea competitivității agricult urii;
 asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și a acțiunilor climatice;

26 Idem23

32
 realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale,
inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.
FEADR are un buget pentru perioada 2014 -2020 care se ridică la aproximativ 100 de miliarde
de euro. Bugetul va fi cheltuit în această perioadă, prin implementarea programelor de
dezvoltare rurală care se derulează până la sfârșitul anului 2023.
Bugetul se distribuie în funcție de ș ase priorități și anume :
 favorizarea transferului de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele
rurale;
 sporirea viabilității și competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea
tehnologiilor agricole inovatoare și gestion area durabilă a pădurilor;
 promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării
riscurilor în agricultură;
 promovarea eficienței resurselor și sprijinirea schimbării către o economie cu emisii
reduse de carbon și cu rezistenț ă la climă în sectoarele agriculturii, alimentației și
silviculturii;
 restabilirea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor legate de agricultură și
silvicultură;
 promovarea incluziunii sociale, reducerii sărăciei și dezvoltării economice în zonele
rurale.
Fiecare prioritate contribuie la obiectivele transversale ale atenuării și adaptării la inovare,
mediu și schimbări climatice.
Programele de Dezvoltare Rurala -pentru a aborda aceste priorități, țările UE
implementează programe de dezvoltare rurală (PD R) adaptate pentru a se potrivi propriilor
provocări și capacități unice. Acestea sunt finanțate prin FEADR.
Aceste programe pot fi pregătite la nivel național sau regional și trebuie să acționeze
pentru cel puțin patru dintre cele șase priorități ale FEADR. Țările trebuie să stabilească ținte

33
în funcție de anumite domenii de focalizare , identificând măsurile pe care le vor utiliza și
finanțarea de care vor avea nevoie pentru a atinge aceste obiective.
În acest sens în timp ce Comisia Europ eană aprobă și monito rizează PDR, deciziile privind
trierea proiectelor și alocarea plăților sunt gestionate la nivel național sau regional.
Exemple de proiecte finanțate de FEADR și implementate prin PDR includ:
 furnizarea de fonduri de investiții pentru o afacere de creștere a piperului familiei mici
din Ungaria, utilizând exclusiv energie regenerabilă;
 înființarea unui sistem de localizare a locuințelor în Formentera, Spania, care a ajutat
serviciile de urgență să răspundă rapid la persoanele nevoiașe;
 restaurarea pădurilor deteriorate de la Nizna Boca, Slovacia, prin finanțarea curățării,
împăduririlor și conservării stâlpilor forestiere tinere.
« Baza de date de proiecte a rețelei europene p entru dezvoltare rurală (REDR) conține o
listă mare de proiecte. ”27
Cel puțin 30% din finanțarea pentru fiecare PDR trebuie să fie alocate măsurilor relevante
pentru mediu și schimbările climatice, o mare parte din acestea fiind concentrate prin subvenții
și plăți anuale către fermierii care apelează la practici mai ecologice.
Cel puțin 5% din finanțarea PDR trebuie să acționeze la acțiuni bazate pe metoda
LEADER. LEADER este o abordare „de jos în sus”, care reunește fermieri, întreprinderi
rurale, organizații locale, autorități publice și persoane din diferite sectoare pentru a forma
grupuri de acțiune locală (GAL). GAL -urile își pregătesc propriile strategii de dezvoltare
locală, pe baza cărora își gestionează propriile bugete.
Programele d e dezvoltare rurală pot sprijini și satele inteligente. Inițiativa aceasta își
propune să ofere o casetă de instrumente versatilă pentru a încuraja, permite și ajuta la

27 . https://webcast.ec.europa.eu

34
creșterea inovării în zonele rurale din Europa, abordând provocările comune cu care se
confruntă cetățenii care locuiesc pe teritoriile rurale.
Instrumentele financiare, FEADR sunt și ca o sursă pentru împrumuturi, microcredite,
garanții și acțiuni, disponibile destinatarilor din agricultură, silvicultură și zonele rurale care
întreprind pro iecte viabile financiar care sprijină prioritățile FEADR.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi sprijină pe pescari să
foloseasca practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice
activitățile, pentru un trai mai decent .
FEPAM este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile
ESI), care se îmbina reciproc și își propun să asigure condițiile necesare redresării economice
a UE, generând creștere economică și locuri de muncă.
Fondul vizează urmatoarele:
 sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil ;
 ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile ;
 finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în
regiunile de coastă ale Europei ;
 facilitează accesul la finanțare.
Fondul este folosit pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul națion al.
 Fiecărui stat membru i se atribuie o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța
industriei pescuitului din țara respectivă.
 În urma acestora , autoritățile naționale întocmesc un program operațional în care
precizează cum prevede să cheltuiască banii alocați.
 După programul este aprobat de Comisie, autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi
finanțate.
 Atât a utoritățile naționale cât și Comisia răspund împreună de realizarea programului.

35
3.3 Programe operaționale
Domeniul –dezvoltare rurală – Programul Operațional Regional (POR)
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 este succesorul Programului
Operațional Regional 2007 -2013 și unul dintre programele prin care țara noastră va putea
accesa fondurile europene structurale și de investiții desprinse din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014 -2020.
Programul O perațional Regional (POR) 2014 -2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat pe
data de 23 iunie 2015 de Comisia Europeană (CE) ..
POR 2014 -2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020), viziunea strategică privind
nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă a u dus la identificarea p rincipalelor
probleme:
 Cercetare -dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și
nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,
 IMM: sector al IMM -urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivității econom iilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM –
urilor, în documentele de programare strategică națională, sunt:
o gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută
a afacerilor în toate regiunile,
o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe
piață în primul an de viață.
 Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire
ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădir i rezidențiale.
 Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
 Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în
orașele din România.

36
 Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.
 Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.
 Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are
drept consecință o atract ivitate scăzută și investiții extrem de reduse.
 Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea
capitalului uman.
 Cadastru: nivel scăz ut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale.
 Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru
o bună implementare a POR.
POR 2014 –2020 își propune ca țel general îmbunătățirea competitivității economice și
creșterea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel
încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de
inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Obiectivele sunttranspuse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în
total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul
UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro –
contribuția națională. Cele 12 axe sunt:
Axa prioritară 1 : Promovarea transferului tehnologic – Suma alocată – 206,51 mil euro
Axa prioritară 2 : Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – Suma
alocată – 877.11 mil euro FEDR ;
Axa prioritară 3 : Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon – Suma
alocată – 2374.57 mil eur ;
Axa prioritară 4 : Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – Suma alocată – 1386.86 mil euro ;
Axa prioritară 5 : Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea

37
durabilă a patrimoniului cultural – Suma alocată – 466.5 mil euro ;
Axa prioritară 6 : Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional – Suma alocată –
1068.37 mil euro
Axa prioritară 7 : Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului –
Suma alocată – 118.9 mil euro
Axa prioritară 8 : Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale – Suma alocată – 763.45 mil
euro
Axa prioritară 9 : Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban – Suma alocată – 101.41 mil euro ;
Axa prioritară 10 : Îmbunătățirea infrastru cturii educaționale – Suma alocată – 352.19 mil euro ;
Axa prioritară 11 : Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în
cadastru și cartea funciară – Suma alocată – 312.89 mil euro ;
Axa prioritară 12 : Asistență tehnică – Suma alocată -221.28 mil euro.
Domeniul Competitivitate – Programul Operațional Competitivitate(POC)
Programul funcționează pe doua axe și anume:
Axa prioritara 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității
economice și dezvoltarii afacerilor . Suma alocată:
 716.309.236,00 Europentru regiunile mai puțin dezvoltate – 43.884.366 Euro rezervă
de performanță)
 177.551.724,00 Euro pentru Regiunea București -Ilfov (regiune mai dezvoltată) –
14.322.208 Euro rezerva de performanță
Axa prioritara 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie
digitală competitive. Suma alocată:
• 555.101.935,00 € pentru regiunile mai puțin dezvoltate (34.008.072 Euro rezervă de
performanță)

38
• 75.097.813,00 € pentru Regiunea București -Ilfov (regiune mai dezvoltată) – 4.552.434 Euro
rezerva de performanță . Aici identificam ca prioritate de investiții : extinderea conexiunii în
bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor
emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură online și e‐
sănătate .
Domeniul Infrastructură – Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost format pentru a răspunde
nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020 și în
acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene.
Viziunea POIM este orientată spre obiectivele Stra tegiei Europa 2020, în corelare cu
Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, canalizânu -se
asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon
prin măsuri de eficiență energetică și creste re a energiei verzi, precum și prin promovarea unor
moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai raționala și mai eficientă a
resurselor.
Prioritățile de finanțare stabilite prin acest program operațional contribuie la
îndeplinirea obiecti vului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două
dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Resursele și
Infrastructura.
Programul este prioritizat în 8 axe și beneficiază de o alocare financiară de circa. 10,8
mld. Euro, din care:
 6,94 mld. € Fond de Coeziune
 2,28 mld. € Fond European de Dezvoltare Regională
 1,62 mld. € Cofinantare .

39
Din t otalul alocat de 10845.00 mil.EUR pâna la prezenta lucrare s -au contractat:
9871.00 mil. EUR .
Domeniul Asistență Tehnica – Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
Programul Operațional Asistență Tehnică are drept țintă asigurarea unui proces de
implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România
în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financia r, monitorizare și control, pe baza
responsabilităților împărțite între Comisia Europeană și Statele Membre .
Per ansamblu obiectivul POAT 2014 -2020 este de a pune la dispoziție capacitatea și
instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, control si gestionare al intervențiilor
finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, precum și o implementare
eficientă, bine orientată și corectă a programului , a Programului Operațional Competitivitate
(POC) si Programului Operațional Infrastruct ură Mare (POIM) .
Suma alocata pentru programul operațional este stabilit ă la 252 765 958 EUR, ea fiind
asigurată din următoarele linii bugetare:
 240 510 639 EUR (FEDR — Regiuni mai puțin dezvoltate);
 12 255 319 EUR (FEDR — Regiuni mai dezvoltate).
Programul are trei axe :
 Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte
finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”;
 Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și control ul FESI”
 Axa prioritară 3 „Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de
coordonare, gestionare și control al FESI în România” .

40
Domeniul Capacitate Administrativa – Programul Operațional Capacitate Administrativă
(PO CA)
POCA va sprijini crearea unei administrații publice moderne, apte să faciliteze dezvoltarea
socio -economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări
de calitate, aducându -și astfel aportul la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În
vederea îndeplini ri acest ui rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente
și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură
instituțional -administrativă adecvată, deasemenea are n evoie și de proceduri clare, simple și
predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere
decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici
publice în interesul cetățenilor. Efici entizarea administrației este o condiție foarte importantă
pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o stimulare inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii.
Suma alocată din Fondul Social European pentru perioada 2014 -2020 este de 553,19
milioane €.
Astfel b ugetul POCA 2014 -2020 este îmărțit pe 3 axe prioritare, după cum urmează:
 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, (59%) -cu o alocare financiară de
326,38 de milioane de euro .
 Administrație publică și sistem judi ciar accesibile și transparente, (33,93%) – cu o
alocare financiară de 187,69 de milioane de euro FSE ;
 Asistență tehnică, (7,07%) -cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro .

Domeniul Persoane Defavorizate – Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor
Dezavantajate 2014 -2020 (POAD) – Programul beneficiază de o a locarea financiară pentru de

41
518.838.876 euro, din care 441.013.044 euro, respectiv 85%, reprezintă contribuția din partea
Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate p ersoane (FEAD), iar diferența de
15% reprezentând cofinanțarea națională. Fondul de ajutor european pentru cele mai
defavorizate persoane este alături de acțiunile statelor Uniunii Europene menite să aducă
asistență materială celor mai sărace categorii ale populației.
3.4 Alți pontențiali finanțatori
Pe lângă Fondurile UE se pot obține împrumuturi de la Banca Europeana de
Investiții.Aceasta continua să se implice în așa numitele initiative “4J”, alături de Fondul
European de Investiții și alte organisme.
Deasemenea mai pot fi:
 JASPERS – asisteța comuna pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene . De aici
facând parte: Banca Europeană de Investiții(BEI), Comisia Europeană(CE), Banca
Europeana pentru Reconstrucție de Dezvoltare(BERD) și grupul KFJ;
 JESSICA – sprijin comun European pentru investiții durabile în zonele urbane.Alcatuita
din BEI, CE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei(CEB);
 JEREMIE – pune la dispoziție resursele europene commune pentru microinteprinderi și
IMM -uri;
 JESMINE – acțiune c omuna de sprijinire a instituțiilor de micro -finanțaredin Europa;
Banca Europeana de Investiții și alte instituții financiare cum ar fi Banca Mondiala sau
BERD acordă împrumuturi pentru investiții reprezantând priorități naționale cum ar fi spre
exemplu liniile de cale ferată de mare viteză ș.a.

42
CAPITOLUL.4. UNIUNEA EUROPEAN Ă MOBILIZARE
ÎMPOTRIVA CORONAVIRUS COVID -19
4.1 Masurile Uniunii Europene de limitare și combater e împotriva COVID -19
Pandemia care a afectat o întreagă lume nu putea să lase indiferentă nici Uniunea
Europeană. Astfel statele sale membre și Uniunea Europeană lucrează neîncetat pentru a
combate coronavirusul și boala cauzată de acesta, COVID -19.
Uniunea Europeană a stabili t un lucru că în acest moment important este să protejeze
sănătatea și siguranța cetățenilor UE. După care , tot important este să micșoreze impactul
socioeco nomic al epidemiei și să păstreze locurile de muncă. În această ordine de idei , UE
mobilizează toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini statele membre să își
coordoneze răspunsurile naționale și pune la dispoziție informații obiective cu privire la
răspândirea virusului și la modalitățile de a o limita.
Uniunu nea Europeana a stabilit că prioritățile în răspunsul comun la COVID -19 sunt:
 limitarea răspândirii virusului ;
 asigurarea echipamentelor medicale necesare ;
 impulsionarea cercetării pentru a obține tratamente și vaccinuri ;
 sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a economiei .
Tot pentru a lupta împotriva acestei epidemii Uniunea Europeană a înființat și o echipă
formată din cinci comisari care își vor coordona activitatea pentru a opri evoluția epidemiei
COVID -19.
Echipa aționează și lucrează în jurul a tri piloni principali și anume:
 pilonul medical care însumează măsurile de prevenire și acordare de ajutor,
acțiunile de informare și de prognoză;

43
 pilonul mobilitate care vizează măsuri legate de transport, serviciile de
consultanță de că lătorie și aspecte legate de spațiul Schengen;
 pilon economic care analizează efectele asupra turismului, transportului,
comerțului, precum și asupra lanțurilor valorice și macroeconomiei.
Ca masură de limitare și încetinire a raspăndirii virusului UE și statele membre au ales
să aplice restricții temporare pentru călătoriile neesențiale către UE. Astfel s tatele membre ale
UE și țările terțe membre ale spațiului Schengen au fost invitate să prelungească aceste limitări
temporare până pe 15 iunie (și pro babil până pe 1 iulie 2020, cel puțin deocamdată ).
Asigurarea echipamentelor medicale necesare prin achiziții comune – pentru acest
lucru statele membre și firmele din sector, UE încearcă să se asigure că toată Europa deține
echipamente și materiale de pr otecție adecvate. Pentru o soluționare mai rapidă a cererii și
ofertei de echipamente medicale din Uniune, s -a instituit un dispecerat pentru dispozitive
medicale împotriva COVID -19. De asemenea UE a demarat patru proceduri de achiziții
publice comune pent ru măști și alte echipamente individuale de protecție .
Pentru a preîntâmpina unele situații UE are în vedere c reșterea producției de
echipamente individuale de protecție . În acest sens UE a purtat discuții cu industria de profil
despre posibilitatea converti rii liniilor de producție pentru a furniza mai multe echipamente
individuale de protecție. Ca exemplu, producătorii de textile ar putea să confecționeze măști.
Producătorilor li s -au furnizat orientări cu privire la mărirea producției în trei dome nii: măști și
alte echipamente individuale de protecție, dezinfectanți și produse de curățare pentru mâini și
imprimare 3D. În aceiași ordine de idei UE a reglementat și exporturile de echipamente
individuale de protecție în afara UE pentru a asigura în toate statele membre o aprovizionare
adecvată .
4.2. Măsurile UE de sprijin economic împotriva COVID -19
Sprijinul financiar al Uniunii Europene împotriva epidemiei de COVID -19 se axează
pe doua laturi și anume:

44
 Stimularea cercetării pentru a obține tratamente și vaccinuri . UE încurajează și
promovează cercetarea privind COVID -19 prin:
 Mobilizarea a 140 de milioane EUR pentru dezvoltarea de vaccinuri, tratamente noi, teste de
diagnosticare și sisteme medicale pentru a preveni răspândirea coronavirusu lui și pentru a
salva vieți omenești
 Alocarea de 72 de milioane EUR pentru medicamente și diagnoză, prin Inițiativa privind
medicamentele inovatoare (IMI) – pe lângă cele 45 de milioane EUR cu care au contribuit
partenerii privați
 Finanțarea de 122 de milioane EUR în cadrul unei cereri urgente menite să consolideze
capacitatea de a produce și de a implementa soluții și să îmbunătățească înțelegerea epidemiei
 Acordarea deja a 48,2 milioane EUR pentru 18 proiecte implicând 140 de echipe de
cercetă tori, prin programul UE pentru cercetare Orizont 2020
 Mobilizarea a 314 milioane EUR pentru IMM -uri și startup -uri care caută soluții inovatoare de
combatere a epidemiei de COVID -19, prin programul Accelerator al Consiliului European
pentru Inovare .
 Dirija rea către compani a CureVac, un dezvoltator european inovator de vaccinuri a unui
sprijin în valoare de până la 80 de milioane EUR sub forma unei garanții UE pentru un
împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
 Susținerea locurilor de muncă și a întreprinderilor – în această direcție Uniunea
Europeană a alcătuit un pachet de 540 de miliarde EUR în sprijinul statelor membre.
Pachetul conține trei „plase de siguranță” imediate pentru lucrători, întreprinderi și
țările UE.
Tot în sprijinul statelor UE a dispus măsuri de redirecționare a fondurilor UE pentru a ajuta
statele member cum ar fi :
 37 de miliarde EUR din fondurile structurale pentru a sprijini țările UE și cetățenii lor
în lupta împotriva epidemiei ;

45
 până la 800 de milioane EUR prin Fondul de solidaritate al UE, care a fost modificat
special pentru a veni în sprijin ul statelor membre afectate de crize de sănătate publică
precum cea cauzată de COVID -19;
 alocarea a 3,1 miliarde EUR deblocate de la bugetul 2020 pentru a răspunde crizei
COVID -19
Mai mult decât atât , UE a flexibilizat utilizarea fondurilor structurale. Așa incât , statele
membre pot să transfere bani între diferite fonduri și regiuni pentru a micșora prejudiciile
sociale și economice aduse de pandemie. Statele pot să solicite o finanțare de până la 100 %
din bugetul UE pentru programele care vizează diminuarea impactului epidemiei de COVID –
19.
În sprijinul statelor au venit și Banca Europeană de Investiții care ajută IMM -urile grav
afect ate – Fondul său de garantare paneuropean, în valoare de 25 de miliarde EUR, poate ajuta
IMM -urile să obțină lichidități. Maimult , Banca Centrală Europeană a anunțat un program de
achiziții de urgență pandemică în valoare de 1 350 de miliarde EUR, pentru achiziționarea de
titluri de valoare private și publice în timpul crizei. Toate cele de mai sus se adaugă la
programul de 120 de miliarde EUR anunțat anterior.

46
Concluzii
Absorbția fondurilor comunitare nerambursabile trebuie să constituie și în perioada
urmatoare o prioritate . Acest lucru poate fi îmbunătățit prin simplificarea formularelor și a
documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin
reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului .
Există numeroase programe prin care se pot dezvolta investiții productive, cum sunt
Programele Operaționale . Fiecare dintre aceste programe dispun de axe prioritare pentru ca
investitorii care doresc să absoarbă fonduri europene să știe exact pe ce axă se încadrează
investiția sa. Consider că una dintre problem elea acestor programe este dată de slaba
informare întrucât de multe ori sunt depuse zeci,sute de cereri de finanțare care nu se
încadrează în programul sau în axa de prioritate eligibilă.
Dacă toți investitor ii ar contracta un proiect profitabil din fonduri europene în
firma sa, acesta va genera o serie de beneficii atât economice cât și sociale. Economic, va ajuta
la îmbunătățirea economiei în regiunea unde se află firma, va contribui la reducerea
diferențelor între regiuni dacă investiția se află de exemplu într-o zon ă defavozitată. Din
punct de vedere social se vor resimti prin creșterea unor noi locuri de muncă, mai bine plătite,
prindiminuarea ratei șomajului și o îmbunătățire a calității vie ții.
România va trebui să își revizuiască și consolideze propria s trategie de absorbție a
fondurilor comunitare, în consonanță cu documentele, directivele și strategia Uniunii
Europene.
Propun să se acorde o atenție mult mai mare în ceea ce privește fondurile europene
deoarece suntem codașii europei la absorbția lor , ceea ce mă determină sa spun ca a tragerea
fondurilor rămâne un deziderat și o posibilitate ca România să realizeze o creștere economică
sustenabilă .

47

BIBILOGRAFIE
1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D., Burea, D., Stoica, R. (2018).
Analysis of the effect of accessing the Community funds for fi nancing
investments on Romania’s economic growth. International Journal of Academic
Research in Accounting, Finance a nd Management Sciences, 8 (2), April, 102 –
112;
2. Anghel, M.G., Dumitrescu, D., Dumitrescu, D., NiG. (2016). Role of banks in
European funds absorption to maintain macroeconomic stability. Romanian
Statistical Review , Supplement, 9, 43 ;
3. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la
aderare , Editura Economică, Bucure ști;
4. Anghelache, C., Soare, D.V., Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used in
Projects Financed from European Union Funds. Romanian Statistical Review ,
Supplement, 6, 5967 ;
5. Anghelache, C., Anghel, M.G., Diaconu, A., Badiu, A., Niă, G. (2016). Modele
utilizate în analiza absorbiei fondurilor comunita re , International Symposium
„Romania in the European Union – Methods and Models of Macroeconom ic
Analysis and Prognosis”, Bucureti, 1920 mai 2016, Editura Artifex, Bucureti,
278292 ;
6. Berezin, M., DiezMedrano, J. (2008). Distance matters: Place, political
legitimacy and popular support for European integration. Comparative European
Politics , 6 (2), 1–32;
7. Farole, T., RodríguezPose, A., Storper, M. (2 011). Cohesion Policy in the
European Union: Growth, Geography, Institutions. Journal of Common Market
Studies, 49 (5), 1089 –1111 ;
8. GomezM. (2008). Monetary integration and the cost of borrowing. Journal of International
Money and Finance , 27, 455 ;
9. Hernández G., Martínez P. (2010). Relationship lending and SME fi nancing in the
continental European bankbased system. Small Business Economics, 34 (4), 465 ;
10. https://www.fonduri -ue.ro/
11. https://ec.europa.eu/ ;
12. https://webcast.ec.europa.eu