Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca [614504]

1
UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
MASTER:MANAGEMENT ECONOMICO -FINANCIAR EUROPEAN

Lucrare de disertație

Coordonator științific
Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca

Masterand: [anonimizat] 2020

2
UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE
MASTER:MANAGEMENT ECONOMICO -FINANCIAR EUROPEAN

INSTRUMENTELE DE FINANȚARE COMUNITARĂ

Coordonator științific
Conf . Univ. D r. Iuliana Marina Malanca

Masterand: [anonimizat] 2020

3
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………….. ….pg.4
CAPITOLUUL 1 FUNCȚIONAREA PROGRAMELOR DE FINANȚARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ -TABLOU INTERNAȚIONAL …….. pg.5
1.1 Strategii și politici europene în domeniul economic …………………………………….. …………………. pg.5
1.2 Politica economică și socială abordare unitară a Comisiei Europene ……… ………. ………………… pg.8
1.3 Strategia anuală privind Creșterea Durabilă 2020 ……………………………………………… ………….. .pg.14

CAPITOLUL 2 .ISTORICUL PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ
NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA …………… ………………………… …………… .pg.16
2.1Etapa 2000 -2006 …….. ………………………………………………………………………………. …………………. pg.16
2.2 Etapa 2007 – 2013 -Programul Operațional Regional și Programele
Operaționale Sectoriale ……… ………………………………………………………………………… …………………. pg.17
2.3 Etapa 2014 -2020 Programe Operaționale ………………………………………………………….. …………. pg.19

CAPITOLUL 3. ORIENTĂRI STRATEGICE LA NIVEL EUROPEAN –
INSTRUMENTE DE FINANȚARE COMUNITARĂ ………….. …………………pg. 28
3.1 Orientari strategice la nivel European …….. ……………………………………………….. ………………….. pg.28
3.2 Fondurile Structurale și de Investiții Europene ……… ………………………………….. ………………….. pg.29
3.3 Programe Operaționale ……………………………………………………………………………. …………………. pg.35
3.4 Alți potențiali Finanțatori ……… ………………………………………………………………… …………………. pg.42

CAPITOLUL 4. IMPACTUL COVID -19 ASUPRA ACCESĂRII
FONDURILOR EUROPENE ȘI MODUL DE INFLUENȚARE ÎN
DERULAREA PROGRAMELOR OPERAȚIONALE ……………. …………….. pg.43
4.1. Măsurile UE de limitare și combatere împotriva COVID -19……………………………… ………….. pg.43
4.2.Impactul COVID -19 asupra accesării fondurilor europene și modul de influențare
asupra derulării programelor operaționale …… ………………………………………………… pg.45
4.3 Măsurile UE de limitare a impactului asupra accesării fondurilor europene.
Sprijin financiar al UE împotriva COVID -19…………………………………………………… pg.46
CONCLUZII ………. …………………………………………………………………………………….. ………………… pg.49
BIBLIOGRAFIE ……… ………………………………………………………………………………………………….. pg.51

4
I N T R O D U C E R E

Tema ce va fi abordată în această lucrare intitulată “Instrumentele de finanțare
comunitară” are ca obiectiv principal creșterea gradului de informare și conștientizare a
oportunitaților de finanțare prin fonduri europene, creșterea gradului de informare ș i
cunoaștere a instrumentelor de finanțare comunitară, în speță o mai bună informare și
cunoaștere a programelor operaționale ce funcționează la nivelul Uniunii Europene și a
României .
Fondurile Europene sunt un criteriu de reglare a diferențelor de dezvoltare dintre
statele membre a Uniunii Europene. În acest sens proiectele derulate prin intermediul
fondurilor europene nerambursabile pot aduce un aport substanțial la creșterea economică și
dezvoltarea socială a unei regiuni sau chiar a unei țări, cu condiția ca aceste fonduri să dispună
de autorități de mamagement foarte bine organizate.

Pentru creșterea gradului de cunoaștere a posibilităților de finațare prin fonduri
europene voi prezenta în lucrare programele operaționale ce se derulează în cadru l Strategiei
Europa 2020 pentru toate domeniile : Dezvoltare Rurală; Competitivitate; Infrastructură;
Asistență Tehnică; Capacitate Administrativă; Persoane Defavorizate.

Lucrarea mea va pune de asemenea în evidență pachetul de finanțare structural 2000 –
2006, pachetul 2007 –2013 ( programe operaționale regionale și structurale ), precum și pachetul
2014 -2020 (Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020;
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare).

De asemenea avănd în vedere pandemia prin care trece toată societatea în momentul
actual voi trata în ultima parte a lucrării mele impactul Covid -19 asupra acces ării fondurilor
europene precum și asupra programelor operaționale.

5
CAPITOLUL I. FUNCȚIONAREA PROGRAMELOR DE
FINANȚARE EUROPEANĂ NER AMBURSABILĂ –TABLOU
INTERNAȚIONAL

Dezvoltarea și modernizarea țării noastre încă din anul 2000 a depins foarte mult de
statutul succesiv pe care România l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Etapele care au
fost parcurse au influențat în mod clar dezvoltarea mediului economic.
Lucru acesta s-a materializat pe parcursul a aproximativ 16 ani, începând cu semnarea
în 1991 a unui Acord de Comerț și Cooperare între tara noastră și Uniunea Europeană, după
care în octombrie 1999, Comisia Europeană public ă un ” Raport privind progresele României
în procesul de aderare la Uniunea Europeană1”, urmând ca pe 15 februarie 2000, în urma
deciziei Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, să aibă loc oficial începerea
negocierilor de aderare ale Român iei la Uniunea Europeană.
Negocierile de aderare s-au incheiat în cadrul summitului Uniunii Europene de iarnă de
la Bruxelles din 2004, 17 decem brie. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la
Abația Neumunster din Luxembourg, urmănd ca cele d ouă țări nominalizate, România și
Bulgaria, să adere la 1 ianuarie 2007, exceptând cazul în care sunt raportate încălcări grave ale
acordurilor stabilite, atunci urmând ca aderarea să fie amânată ( „clauze de salvgardare ”)2.
Structura Uniun i Europeane are la bază mai multe întelegeri și tratate internaționale.
Semnarea Tratatului de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană a venit cu
modificări a mai multor înțelegeri internaționale de bază :
 Tratatul de la Roma (se ma i numește Tratatul de instituire a Comunității
Europene);
 Tratatul Euratom;
 Tratatul de la Maastricht ( știut sub numele de Tratatul de formare al Uniunii
Europene).

1Raport privind progresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană 1999
2Integrarea României în Uniunea Europeană – Wikipedia,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83

6
În fapt n umele întreg al tratatului este „Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă,
Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă,
Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru,
Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxembourgului, Republica Ungară,
Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica
Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei,
Regatul Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord și Republica Bulgaria și Rom ânia privind
aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană .”3
1.1. Strategii și p olitici europene în domeniul economic
Țara noastra este stat membru al Uniunii Europene din ianuarie 2007, în urma unui
proces d e negociere lung cu Uniunea Europeană . Procesul a avut în vedere alinierea unor
parametri de dezvoltare și a unui set de cerințe și standarde reglementate în baza tratatului
semnat cu Uniunea Europe ană.
România în calitate de stat membru trebuie să mențină o serie de indicatori la ca re s-a
obligat încă din 2007, iar pentru acest efort de menținere a nivelurilor , dar mai ales de
micșorare a diferențelor înregistrate pe diverse categorii de activități , statul român beneficiază,
alături de celelalte state membre de o asistență financiară nerambursabil ă. Această asistența
financiară este reglementată și agreată la nivel european de instituțiile reprezentative ale
Uniunii Europene cum ar fi : Comisia Europeană pr in Directoratele sale Generale, Consiliul
Uniunii Europene și Parlamentul Europe an (ca și for legislativ european) .
România a beneficiat și beneficiază de trei etape structurale de finanțare instituite la
nivel european în calitatea sa de stat aflat într -o etapă de preaderare la Uniunea Europeană si
apoi în calitate de stat membru cu drepturi depline :
 anii 2000 -2006 în calitate de stat aflat în etapa de pre -aderare (programe de tip
PHARE, SAPARD, ISPA , Cross -Border Cooperation, etc.)
 anii 2007 -2013 în calitate de stat membru cu drepturi depline (p rograme
operaționale regionale ș i structurale: REGIO, PNDR/FEADR, POS CCE, POS
DRU, POS T, POS M, PODCA, PO AT);

3 Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene, L 157, 21 iunie 2005, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2005:157:TOC

7
 anii 2014 -2020 în calitate de stat membru cu drepturi depline, Romania va
beneficia de 11 Prog rame operationale ce totalizează aproximativ 43 de miliar de de
euro din care 22 de miliarde sunt alocate pentru politica de coeziune.
Uniunea Europe ana are obiective clare pentru perioada 2014 -2020 și vor fi definitor ii
pentru toate statele membre , reprezintănd direcț iile prioritare ce vor fi susținute financiar și
logistic pentru o dezv oltare pe principii comune, dar puternice .
“Europa 2020 – Inițiative majore de creștere intel igentă, durabilă și favorizarea
incluziunii ”este strategia care are stabilite cinci obiective la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivele sunt foarte imporatnte, întrucât documentul strategic european stă la baza
documentelor strategice naționale ce au fost în ultimii ani realizate .
„Obiectivele , conform datelor puse la dispoziție de site -ul oficial al Comisiei
Europene ”4, sunt dupa cum urmează :
1. Ocuparea forței de muncă – vizează o țintă de ocupare de 75% în cadrul
populației cu vârste între 20 și 64 de ani. Obiectivul vine pe fondul problemelor foarte severe
legate de gradul de ocupare actual al forței de muncă comparativ cu numărul asistaților sociali
și al pensionarilor, precum și din cauza ratelor foarte ridicate de șomaj.
2. Cercetare și dezvoltare –aici bugetele ce vor fi investitite în cadrul acestor
domenii vor fi impunatoare la nivelul Uniunii. Bugetele vor fi constituite prin cumularea mai
multor surse financiare cum ar fi:
a. 3% din Produsul Intern Brut (PIB -ul) al Uniunii Europene pentru cercetare și
dezvoltare;
b. alocarea unor sume foarte mari din pachetul structural 2014 -2020 pentru fiecare
stat membru pentru cercetare și dezvoltare;
c. Programul Horizon 2020 (estimat la aproximativ 80 de miliarde de euro).
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei –obiectiv ul are trei
priorități definite astfel :
a. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate
în 1990;
b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%;

4Obiectivele Europa 2020 – Comisia Europeană – http:// ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-
nutshell/targets/index_ro.htm

8
c. creșterea cu 20% a eficienței energetice.
4. Educație
a. diminuarea sub 10% a ratei abandonului școlar ;
b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul celor
cu vârstă de 30 -40 de ani .
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluiziunii sociale
a. micsorarea cu cel puțin 20 de milioane a numărului indivizilor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma exclu ziunii sociale și a sără ciei.
Țintele trasate în cadrul Strategiei Europa 2020 au în vedere nivel ul pe care Uniunea
Europeană în ansamblu ar trebui să îl atingă în anul 2020. Având în vedere cele de mai sus, se
poate observa că obiectivele au în vedere indicatori majori de dezvoltare . În baza acestora, au
fost stabilite obi ective naționale pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene .
Obiectivele majore pentru România, ale „Strategiei Europa 2020 ” au fost transpuse pe
indicatori i economici următori :

Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind „strategia Europa 2020 ”5
Rată de ocupare 70%
Cercetare și dezvoltare (in % din PIB) 2%
Obiective de reducere a emisiilor de gaze (in comparație cu nivelurile din
2005) 19%
Energie regenerabilă (în % din consumul final) 24%
Eficiență energetică 42.99
Părăsire timpurie a școlii (%) 11.3%
Educație superioară (%) 26.7%
Reducerea populației cu risc de sărăcie și excludere socială (număr de
persoane) 580.000

În cadrul Uniunii Europene, în ultimii 12 ani au fost multe discuții și opinii cu privire
la strategia cea mai bună de ieșirea din criza econom ică cu care a fost confruntată U niunea

9
începând cu anul 2008. De aceea principale le priorități până în 2020 au fost legate de
dezvoltarea unei economii mai avansate, cu un grad cât mai mic de șomaj.
Această creștere economică a avut câteva caracteristici esențiale :
 creștere economică inteligentă – prin dirijarea investițiilor în educație, cercetare și
dezvoltare;
 creștere economică durabilă – prin canalizarea către problemele de mediu,
diminuarea emisiilor de dioxid de carbon;
 creștere economică orie ntată spre o avantajare a inclu ziunii sociale – scăderea
sărăciei, cuprinderea categoriilor defavorizate în societate mai mult ;
La nivel european creșterea economică este monitorizată și coordo nată de un ansamblu
de instituții anual, acest lucru fiind luat foarte în serios de toți cei vizați . Rolul coordonator al
acestui proces a fost preluat de Comisia Europeană .
Comis ia Europeană „propune o abordare integrată, stimularea investițiilor, un
angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale, continuarea responsabilității
bugetare, raționalizarea sistemului de guvernanță pentru a -l face mai eficace și a spori gradul
de asumare ”5
1.2. Politica economică și socială abordare unitară a Comisiei Europene
Pornind cu anul 2008 criza economică care a afectat spațiul european a creat o serie
întreagă de vulnerabilități în domeniul economic . Rezolvarea și soluțiile trebuie să fie
integrate și să cuprindă câteva aspecte economice de ansamblu . Prima țintă este elimina rea
riscul ui menținerii unui ritm scăzut de creștere economică, a unei inflații aproape de zero și
preocuparea pentru o rată a somajului mult diminuată.
Banca Central Europeană va avea un rol foarte important, întrucât va prelua sarcina de
a realiza p olitica monetară în zona EURO. În sensul acesta , a fost deja implementat Programul
privind achiziționarea de titluri de valoare garantate cu active (octombre 2013). Țelul imediat
a fost de a obține o relaxare a politicii monetare. Tot în această direcție alte două programe ale
Băncii Central Europene își vor aduce contribuția la o politică monetară mai bună la nivelul

5Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Anal iza anuală a creșterii pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final

10
zonei EURO: Programul de operațiuni punctua le de refinanțare pe termen lung si Progrmul
de obligațiuni garantate .
Abordarea trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru, însă va urma
abordarea per ansamblu a Uniunii Europene. Astfel , Comisia Europeană instituie trei piloni
principali în 2020 pentru politica economică și socială :
 Stimularea coordonată a investițiilor – a fost deja lansat și pus în aplicare un
program de investiții de aproximativ 315 miliarde euro. Grație inițiatorului, acest program se
mai numește și Planul Juncker.
Proiectel e finanțate a u fost deja făcută publice , România a propus proiecte în valoare de 21
miliarde de euro ( „Autostrada Montana între Borș și Ungheni, autostrada Dunăre -Marea
Neagră între Constanța -București -Craiova -Constanța, magistrala de metrou Braga diru –
Voluntari și cea către Otopeni, se numără printre propunerile României ”)6
 Un angajament reînnoit pentru reluarea reformelor structurale – Aici g radul de
îndatorare al fiecărui stat necesită o analiză corelat ă cu capacitatea fiecărui stat de a -și onora
împrumuturile dobândite . Acest lucru, pentru a se putea realiza este nevoie de continuare a
reformelor structurale, bazate pe identificarea industriilor performante sau a domeniilor de
excelență. Domeniile vor fi finanțate în continuare datorită competitivității lor precum și a
valorii adăugate mari generate (telecomunicații, energie .ș.a.).
 O politică bugetară de responsabilitate – sunt două aspecte esențiale care creează
responsabilitatea bugetară: nive lul datoriei fiecărui stat și nivelul deficitului. Ținerea sub
control a acestora este esențială pentru zona EURO. Fiecare stat a utilizat soluția creșterii
controlate a deficitului intern pentru a stimula creștere cererii și a economiilor naționale în
contextul crizei economice. Tot elemente importante sunt abordările tot mai accentuate legate
de evaziune fiscală și fraudă fiscală prin care să se asigure protejarea mediului economic
performant, dar și eliminarea concurențelor neloiale cât mai mult .
Ceea ce s -a întâ mplat în anii 2008 -2010 a dus la modifcarea paradigmei economic e a
Uniunii Europene, iar în per ioada următoare este foarte important să fie repuse încrederea în
investiții, scaderea nesiguranței, apariția unor politici economice predictibile ancorate foarte
clar în timp . Aceste propuneri, pentru a fi puse în practică Comisia propune „raționalizarea și

6Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrastructură pe bani europeni: Atutostrada ”Montana” de 7,5
miliarde euro și metroul Bragadiru -Voluntari de 3,1 mld euro .

11
consolidarea semestrului european al politicilor economice astfel încât să sprjine cei trei
piloni ”7.
Creșterea investițiilor
Atât la nivelul Uniunii Europene, însă și la nivelul României climatul investițional este
esențial. Consecința cea mai severă a peroadei de criză traversate este alterarea încrederii
investitorilor și investiții scazute . Aspectul acesta a influențat în mod clar și direct ritmul de
creștere economică.
Pentru contrabalansarea acestei situații, este necesară o politică la nivel european de
stimulare a investițiilor pe termen scurt și mediu, prin oferirea unor politici coerente raportate
la modul în care fiecare stat membru va încuraja relansarea investițiilor.
Planul pus în derulare de Comisi a Europen ă oferă, pe lângă bugetul substanțial (315
miliarde de euro), și un model de ” bună practică ” iar în această perioadă, stabilește un model
de politică activă pentru dezvoltarea investițiilor. Planu l este în sine o investiție, o infuzare de
capital în piața europeană ca și proces, însă ca și rezultat, planul de dezvoltare va duce la
dezvoltarea unui mediu economic mai stabil, mai performant, cu infrastructură adecvată
De asemenea u n lucru foarte important în această perioadă este legat și de gradul de
realizare a investițiilor. În acest sens se are în vedere un dublu aspect: reluarea investițiilor
performante realizate până în anul 2007, dar, pe de altă parte, este necesară o redirecționare a
politicilor investiționale către domenii noi, de actualita te, și care vor genera profitabilitate și
rentabilitate .

Investiții necesare pentru perioada următoare la nivel european identificate :
 tehnologii actualizate și tot mai performante pentru agricultură;
 inovare și cercetare în activitatea și dotările din mediul de educație;
 modernizarea și actualizarea sistemelor de protecție socială;
 modernizarea cu noi tehnologii a sistemelor și rețelelor energetice;
 introducerea pe scară tot mai largă a utilizării resurselor de energie regenerabilă;
 modernizarea și refacerea infrastructurii de transporturi;

7Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții -final

12
 instalații noi de gestiune și management a deșeurilor, de reciclare și tratare a apei;
 broadband cu performanțe sporite.
Conform Analizei anuale a creșterii pentru 2020 , principalele caracteristici ale
Planului de Investiții pentru Europa sunt concentrate și grupate pe trei piloni :
 un Fond European Pentru Investiții S trategice (FEIS) și a unor fonduri
suplimentare pentru investiții în valoare de cel puțin 315 miliarde de EURO ;
 asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală ;
 îmbunătățirea mediului de investiț ii.

În acest sens în decembrie 2016 , Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere
în ceea ce privește o nouă propunere de regulament care prelungește termenul fondului până
la 31 decembrie 2020 și vine cu un număr de îmbunătățiri de ordin tehnic asupra fondului ș i a
Platformei europene în materie de investiții.
Pe lângă prelungirea termenului fondului, pr intre principalele modificări aduse Fondului
European de Investiții Strategice convenite de Consiliu se regasesc :
 o creștere a obiectivului de investiții la 500 de miliarde EUR
 o creștere a garanției bugetare a UE la 26 de miliarde EUR (din care 16 miliarde EUR
vor fi disponibili pentru cereri de executare a garanției până la jumătatea lui 2018)
 o creștere a contribuției Băncii Europene de Investiții la 7,5 miliarde EUR (de la 5
miliarde EUR în momentul actual)
Planul de investiții trebuie să fie însoțit de alte măsuri care să -i asigure o mai mare
coerența și stabilitate:
 Proiectele depuse pentru a fi finanțate în cadrul acestui plan totalizează un buget de
aproximativ 1.300 de miliarde de euro. După selectarea proiectelor ce vor intra în bugetul
inițial de 315 miliarde euro, este necesară realizarea unei liste scurte cu alte proiecte (o listă de
rezervă) . Aceasta listă este necesară în situația apariției un or probleme în implementarea
proiectelor propuse spre finanțare ca să fie posibilă o înlocuire rapidă cu un proiect aflat pe

13
lista de rezervă și de asemenea , proiectele de investiții de pe lista de rezervă vor fi propuse
spre finanțare unor alți finanțator i privați sau de altă natură;
 Alcatuirea unei platforme de consiliere pentru toate investițiile aflate în curs de
realizare ;
 Asistență tehnică directă beneficiarilor proiectelor selectate .
Creșterea mediului investițional se poate face prin:
 o politică coerentă la nivel normativ, atât la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales
la nivel național și regional, în funcție de organizarea fiecărui stat membru;
 implementarea unui sistem de măsuri pentru dezvoltarea unor surse noi și
alternative de finanțare pe termen lung a economiei și pentru avansarea către o
uniune a piețelor de capital;
 măsuri pent ru finalizarea piețelor unice în dife rite sectoare (energie, transporturi,
economie digitală). Piața Uniunii Europene are aproximativ 500 de milioane de
consumatori, toate politicile economice trebuie să fie adresate acestora, iar aceștia,
la rândul lor, sunt principalul motor de mișcare a economiei europene. Este
necesară unificarea sectoarelor cheie (într -o primă etapă) la nivelul Uniunii
Europene, a poi a altor sectoare.

Continuarea reformelor structurale

Pentru a puntea continua reformele structurale este necesară crearea unei Piețe unice
european e. Sunt deja domenii în care piața s -a unificat la nivel mondial. Un exemplu este piața
digitală ,deja ”mondializată ”, deci are o structură la nivel mondial . La nivel european o piață
unică european ă digitalizată ar fi un excelent motor de creștere și valoare adăugată. „O piață
unică digitală conectată ar putea genera câștiguri din creșterea eficienței în valoare de 260
de miliarde EURO pe an” 8.
Posibila unificare a pieței europene pe diverse categorii de activitate ar putea răspunde
unor necesități ca de exemplu :
 unificarea pieței digitale în domeniul infrastructurii energetice și feroviare;

8Mapping the cost of Non -Europe 2014 -2019 , studiu publicat de Parlamentu l European în iunie 2014

14
 unificarea p ieței digitale în domeniul libertății de expresie, a serviciilor medicale, a
serviciilor publice;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de bunuri și de furnizare a
serviciilor;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de automob ile, sa u în sectorul
chimic;
 unificarea piețelor digitale la nivelul energiei sau a educației.

Un Programde mare interes ce se derulează la nivelul Uniunii Europene are în vedere o
analiză a legislaț iei existente în Uniunea Europeană și anume Programul privind o
reglementare adecvată și funcțională (REFIT) .
Un fapt reproșat frecvent sistemului Uniunii Europene este legat de faptul că sufocă cu
legislația sa multe domenii, astfel că „74% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană
generează prea multă birocraț ie”9 conform Euro -Barometrului 79.
Acest program REFIT va stabili în mod concret, pentru fiecare domeniu de politică în
parte, care sunt sectoarele unde se vor realiza acțiuni de simplificare sau de renunțare la unele
prevederi legislative emise de Uniune a Europeană, având drept scop reducerea sarcinii impuse
întreprinderilor și de a ușura punerea în aplicare a legislației .
În primii trei ani de activitate a comisiei au fost transmise către Consiliu și Parlament
peste 150 de inițiative REFIT, venite să simplifice și să reducă cerințele în materie de
reglementare legală .

Responsabilitate bugetară cuvânt de ordine

Sursă importantă a destabilizării economiei după anul 2008 a fost politica bugetară a
fiecărui stat membru și deciziile care au fost luate , în cea mai mare parte bazate pe interese
economice naționale sau locale. Activitatea necoordonată la nivelul Uniunii Europene, a dus la
dezechilibre regionale .

9 Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59 –
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_anx_en.pdf .

15
Comisia Europe ană este orientată tocmai pentru a schimba politica economică actuală
cu o coor donare și o reacție comună a statelor membre față de anumite situații de criză ce pot
apărea .
Astfel ieșirea economiilor europene din criză, printr -o coordonare la nivel european a
reușit impunerea unor soluții comune ca de exemplu o limită de deficit bugetar.
1.3 Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă 2020

Pentru anul 2020 , Comisia Europeană recomandă concentrarea atenției Statelor
Membre pe o serie de refor me esențiale cum ar fi:

 durabilitatea mediului înconjurător (creșterea investițiilor durabile, impozitarea
ecologică, neutralitatea emisiilor de carbon, trecerea către o economie circulară);
 creșterea productivității (cercetare și inovare, piețe eficiente și competitive, bază
industrială puternică, sprijinirea IMM -urilor, digitalizare, accesul la finanțare, mediu
de afaceri favorabil, accente pe Pieța Unic ă);
 echitatea (realizarea Pilonului european al drepturilor sociale, investiții în competențe
și sănătate, combaterea sărăciei, egalitatea de gen, impozitarea echitabilă, calitatea
locurilor de muncă , coeziunea socială și teritorială ).
 stabilitatea macroeconomică (finalizarea Uniunii Economice și Monetare, finanțe
publice solide și durabile , sector financiar stabil, prevenirea dezechilibrelor interne și
externe, reforme structurale pentru creșterea productivității, rolul monedei euro).

16
CAPITOLUL II. ISTORICUL PROGRAMELOR DE FINANȚ ARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ÎN ROMÂNIA

În România dezvoltarea mediului economic cu sprijinul pachetului de finanțare
structural oferit de Uniunea Europeană s -a realizat în mai multe etape, în raport de perioadă și
de statutul pe care România l -a detinut în raport cu Uniunea Europeană. Etapele , ce pot fi
analizate comparativ sunt în număr de trei și anume :
 2000 -2006 prin Programele Phare CES ( cu un buget estimativ de aproximativ un
miliard €);
 2007 -2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele Operaționale
Sectoriale;
 2014 -2020 tot prin Programe Operaționale .

2.1. Etapa 200 0 -2006 -Programe de aderare și preaderare
Programul PHARE – Perioada 2000 – 2006
Programul PHARE este unul d in cele trei instrumente de pre aderare finanțate de
Uniunea Europeană în procesul de asistență acordată țărilor din Centrul și Estul Europei.
Programele se adresează statelor aflate în proces de aderare și de a deveni stat membru al
Uniunii Europene.
Acest program Phare a fost creat ini țial pentru a oferi asistență tehnică și financiară Poloniei și
Ungariei. De altfel denumirea PHARE înseamnă de fapt Pologne et Hongrie – Aide a
Restructuration Economique. Acest program, sub această denumire a fost folosit și în
România .
Țintele Programul ui de ajutor financiar PHARE au fost trei:
1. întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru a funcționa eficient în
interiorul Uniunii Europene;
2. apropierea de acquis -ul comunitar și micșorarea necesității perioadelor de tranziție.
Acquis -ul comunitar reprezintă legislația extinsă a Uniunii Europene ce este
obligatorie pentru toate statele membre și aflate î n proces de aderare sau pre –
aderare.

17
3. promovarea coeziunii sociale și economice .

2.2 Etapa 2007 – 2013 – Programul Operațional Regional și Programele Operaționale
Sectoriale

Perioada de finanțare 2007 -2013 a fost str ucturată și fundamentată pe Planul Național
de Dezvoltare (2007 -2013), care nu a fost o strategie de dezvoltare a României, ci ma i degrabă
un instrument de prioritizare a investițiilor publice în scopul de a genera dezvoltare și
bunăstare . Documentul a fost în tocmit pe baza Politicilor de Coeziune Economică și Socială
ale Uniunii Europene. Acest document vizează șase priorități naț ionale de dezvoltare:
 Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și
întărirea capacității administrative;
 Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
 „Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țări i.”10
Cu această bază de priorităț i au fost alcătuite mai târziu, programele operționale ca și
fundament a intervenției financiare a Uniunii Europene în țara noastra . Operațiunile au fost
corelat e cu Capitolul 21 de negociere “Politica regională și coordon area instrumentelor
structural e”, finalizat de altfel de către autorităile române în anul 2014 la 23 septembrie .
În vederea accesării acestor programe structurale europene, cât și pentru atingerea
obiectivelor de dezvoltare regională, România a adoptat în 1998 Legea nr. 151 care a făcut
posibilă constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea județelor voluntară . Așa a fost
constituit NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritor iale pentru Statistică). Astfel r egiunile de
dezvoltare ale României se încadreză conform standarde lor create de Uniunea Europeană în
nivelul de statistic NUTS II .

10Planul Național de Dez voltare 2007 -2013, decembrie 2005 – http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd -62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf

18
Tabel nr. 2.1 . Regiunile de dezvoltare din România
NUTS I Regiune de dezvoltare
NUTS II
Județe
NUTS III
Suprafața totală
la 31 dec 2003
(km2) 11 Populația la 1 iulie
2004 (număr de
persoane)12
România Regiunea Nord Est Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț,
Suceava, Vaslui 36.85 1 3.738.600
Regiunea Sud Est Brăila, Buzău,
Constanța, Galați,
Tulcea, Vrancea 35.76 1 2.850.31 9
Regiunea Sud Muntenia Argeș, Călărași,
Dâmbovița,
Giurgiu, Ialomița,
Prahova,
Teleorman 34.45 2 3.342.042
Regiunea Sud Vest Oltenia Dol, Gorj,
Mehedinți, Olt,
Vâlcea 29.21 3 2.317.636
Regiunea Vest România Arad, Caraș –
Severin,
Hunedoara, Timiș 32.03 4 1.939.51 3
Regiunea Nord Vest Bihor, Bistrița
Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu
Mare, Sălaj 34.160 2.738.46 2
Regiunea Centru Alba, Brașov,
Covasna, Harghita,
Mureș, Sibiu 34.100 2.539.160
Regiunea București Ilfov Ilfov, Municipiul
București 1.820 2.207.59 5

În perioada 2007 -2013, în baza Planului Național de Dezvoltare au fost lansate
programe le operaționale urmatoare :
 POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice ;
 POR – Programul Operațional Regional ;
 POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ;

11Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013
12Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 2014

19
 POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu ;
 POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității
Administrative ;
 POP – Programul Operațional Pescuit;
 POS T – Programul Operațional Sectorial Transport;
 POS AT – Programul Operațional Sectorial Asistență Tenică;
 PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală.

2.3. Etapa 2014 -2020 Programe Operationale
La baza acestei perioade au stat urmatoarele :
1. Acordul de Parteneriat 2014 -2020 cu România;
2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

Strategia națională pentru competitivitate 2014 -2020

Strategia Națională pentru Competitvitate 2014 -2020 este în sine un document elaborat
de Ministerul Economiei. Documentul a fost realizat printr -un efort inter -instituțional la care
au participat mai multe ministere (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul
Educației Și Cercetării , Ministerul Dezvoltării Regionale ș i Administrației Publice) .
Strategia Națională pentru Competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe
baze strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general.
Prin viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție
pentru dezvoltarea economică a României pe termen scurt și mediu, soluție care să permită
depășirea obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar
incompl et pus în valoare pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai
numește ”capcana țărilor cu venituri medii”13.

Strategia Națională pentru Competitivitate este reprezentată de zece zone economice cu
potențial de speci alizare inteligentă așa ca în tabelul 2.2

13Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020, iunie 2014, Ministerul Economiei

20

Tabel nr. 2.2 Zone economice cu potențial de specializare inteligentă
Zone de specializare inteligentă
din Strategia CDI 2014 -2020
Bioeconomia Tehnologia
inform atiei . și
a
comunicatiilor
, spațiu și
securitate Energie,
mediu și
schimbări
climatice Eco-nano –
tehnologii Sănătate
Direcții de politică industrială
Rol
economic
influent și cu
importanță
asupra
ocupării Turism și
ecoturism   
Textile și pielărie 
Lemn și mobilă 
Industrii creative  
Dezvoltare
competitivă Industria auto și
componente  
Tehnologia
informațiilor și
comunicațiilor 
Procesarea
alimentelor și a
băuturilor   
Dezvoltare,
inovare
tehnologică
și valoare
adăugată Sănătate și produse
farmaceutice
Energie și
management de
mediu  
Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură,
pescuit și
acvacultură),
biofarmaceutică și
biotehnologii    

Investiții le în perioada 2014 -2020 sunt structurate și pe județe, astfel la fiecare dintre
acestea atribuindu -i-se o specializare din domeniul economic . Specializările sunt evidențiate în
tabelul 2.3 .

21
Tabel nr. 2.3. Specializă rile județe ne pe sectoare economice
Regiunea de
dezvoltare Județe / Sectoare economice
Nord -Est Bacău (produse de lemn, pluta și împletituri din nuiele; materii textile si articole din acestea;
încălțăminte, pălării, umbrele ș i articole similare)
Botoșani (materii textile și articole din acestea)
Iași (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamț (produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe)
Suceava (produse de lemn, plut ă și împletituri din nuiele)
Vaslui (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii textile si artic ole din acestea, metale comune ș iarticole
din acestea)
Buzău (materii textile ș i articole din acestea, metale comune și articole din acestea)
Constanța (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii și produse animale)
Galați (metale comune și articole din acestea)
Tulcea (mijloace de transport)
Vrancea (materii texti le ți articole din acestea)
Sud Argeș (mijloace de transport)
Călărași (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)
Dâmbovița (mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; metale comune și articole din ace stea; animale vii și produse animale)
Giurgiu (animale vii ș i produse animale)
Ialomița ( produse ale industriei chimice ș i ale indust riilor conexe; materii textile ș i
articoledin acestea)
Prahova (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Mehedinți (mijloace de transport)
Olt (metale comune ș i articole din acestea)
Vâlce a (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)

22
Regiunea de
dezvoltare Județe / Sectoare economice
Caraș -Severin (mijloace de transport; mașini, aparate ș i echipamente electrice; aparate
deînregistrat sau de reprodus; metale comune ș i articole din acestea)
Hunedoara (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Timiș (mașini, aparate si echipamente electrice; încălțăminte, pălării, umbrele ș i
articolesimilare; mijloace de tr ansport)
Nord -Vest Bihor ( încălțăminte, pălării, umbrele ș i arti cole similare; mașini, aparate ș i
echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistrița -Năsăud (mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
dereprodus)
Cluj (mărfuri ș i produse diverse; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Maramureș (mărfuri și produse diverse)
Satu Mare (mărfuri ș i produse diverse; materiale pl astice, cauciuc ș i articole din acestea)
Sălaj (metale comune ș i articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Brașov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile și art icole din acestea; animale vii ș i produse animale)
Harghita (mărfuri și pr oduse diverse; materii textile ș i articole din acestea; produse delemn,
pluta și împletituri din nuiele)
Mureș (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)
Sibiu (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus;mijloace de transport)

Această specializare județeană poate fi acceptată , însă nu este foarte eficientă. Din
cauza unei reforme administrative ce nu a fost finalizată, nivelul actual de descentralizare este
insuficient, fapt ce duce la o adoptare a principiului subsidiarității mai mult formală .
Există o diviziune între abordarea de sus în jos sau între nivel ul național spre local și
cea de jos în sus de la nivel local spre nivel național. Aceasta a dus la necesitatea unor direcții
comune de acțiune cu strategiile de dezvoltare regională în scopul obținerii unui efect maxim.

23
A fost necesara aplicarea „Teoriei celor trei C ”:
o Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
o Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
o Cooperarea – depășirea factorului de divizare.14
Strategia Națională pentru Competitivitate16 are cinci Priorități strategice de dezvoltare
așa cum sunt redate în tabelul 2.4 de mai jos :

Tabel nr. 2.4. Priorități le strategice de dezvoltare
Prioritatea nr. 1 Îmbunătățirea mediului de reglementare
Prioritatea nr. 2 Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat
Prioritatea nr.3 Factori și servicii suport
Prioritatea nr.4 Promovarea celor 10 sectoare de viitor
Prioritatea nr.5 Pregătirea Generației 2050 și provocări societale

Priorit atea 4– „Promovarea celor 10 sectoare de viitor ”15 – În cadrul acesteia
documentul strategic a reperat zece domenii care vor fi principalele domenii finanțate în
următorii ani . Cele zece sectoare propuse sunt:
o Turism și ecoturism
o Textile și pielărie
o Lemn și mobilă
o Industrii creative
o Industria auto și componente
o Tehnologia informațiilor și comunicațiilor
o Procesarea alimentelor și a băuturilor
o Sănătate și produse farmaceutice
o Energie și management de mediu
o Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură),
biofarmaceutică și biotehnologii

14Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune

24
Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 -2020

Strategia Națională de Cercetare,Dezvoltare și Inovare( CDI) 2014 -2020 este strâns
legată de "Europa 202015 și mai ales de inițiativa „O Uniune a inovări i”17 ca și element
principal de dezvoltare și implementare a Programului Horizon 202016.
Documente le dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel ul Uniunii
Europene . În România, concluzi a referitoare la acest sector este că România nu are destui
cercetători. „Masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii promițătoar e
lipsește. ”17
Comisi a Europe ană spunea că, principala provocare pentru România este
competitivitatea sa scăzută18. Astfel , în perioada 2014 -2020 România și-a propus crearea unui
mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat prin mai multe facilități:
 Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pe ntru deducerile fiscale de 50% asociate
cheltuielilor de cercetare -dezvoltare;
o Creșterea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a
înlesni definirea și înregistrarea activităților de cercetare dezvoltare private ;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor
privați .
 Fonduri de capital de risc și de garantare :
o Alcătuirea , în cadrul unei scheme de ajutor ” de minimis ” a unui fond de
investiții cu capital de por nire (” seed capital ”) destinat antreprenorilor cu
idei inovatoare, precum și a unui fond de investiții cu capital de risc
(”venture capital ”) și de creștere (” growth capital ”) destinat ”start -up” –
urilor inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajuto r de minimis, a unui sistem de
credite (micro -credite, credite pentru capital de lucru, credite pentru

15Europe 2 020 – http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
16Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation –
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
17Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020
18European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level , Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p.
226.

25
investiții de dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea IMM -urilor
inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului
tehnologic, în favoarea IMM -urilor inovatoare.
 Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de ser viciu într -o formă care să încur ajeze
inovarea în sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților
Cercetare Dezvolt are Inovare (CDI) în România;
o Realizarea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare,
precum pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor
industriale și a proprietății intelectuale;
o Îmbunatățirea , în instituțiile pu blice, a capacității de comercializare în
domeniul inovării;
o Mijlocirea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul
inovării;
o „Stimularea obținerii și valorificării proprietății intelectuale. ”19
Tot un concept important adus de Strategia Națională Cercetare Dezoltare Inovare
2014 -2020 este specializarea inteligentă care urmăreș te:
 Stimularea unui anumit tip de comportament e conomic, cu ambiții și orientări
regionale sau globale;
 Înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în
sectoarele relevante;
 Cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.
Pentru perioada 2014 -2020, domeniile de specializare inteligentă identificate pe baza
potențialului lor științific și a relevanței comerciale ar fi:
 Bioeconomia ;
 Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate ;
 Energie, mediu și schimbări climatice ;
 Eco-nano -tehnologii și materiale avansate

19Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 201 4-2020

26

2014 -2020 Acordul de parteneriat cu România

Prin Acor dul de Parteneriat, s -a realizat următoarea alocare de „fonduri pe programe de
finanțare ca în tabelul 2.5 ”20:

Tabel nr. 2.5. Bugetele alocate pe programe de finanțare pe 2014 -2020
Program
Fonduri ESI Alocare (€)
PO dedicat infrastructruii de
anvergură FEDR + FC 2.483.527.507
6.934.996.977
PO dedicat capitalului uman FSE + YEI 4.326.838.744
PO dedicat capacității administrative FSE 553.191.489
PO dedicat competitivității FEDR 1.329.787.234
PO dedicat asistenței tehnice FEDR 212.765.960
PO Regional FEDR 6.700.000.000
PNDR FEADR 8.015.663.402
FMAOP EMFF 168.421.371
Total 30.725.192.684

O altă alocare utilă este pe obiectivele tematice și fonduri (tabelul 2.6):

Tabelul nr. 2.6. Alocarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020
Tematica Total (€)
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655
2 Stimularea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor,
precum și creșterea utilizării și a calității acestora 531,914,894
3 Mărirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF) 3,116,885,497

20Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014 -2020

27
4 Susținerea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate
sectoarele . 3,897,186, 096
5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a
prevenirii și gestionării riscurilor 2,014,946,099
6 Menajarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor 4,971,125,541
7 Practicarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore 6,132,463,679
8 Sustenabilitatea și calitatea locurilor de muncă și sprijinirea
mobilității lucrătorilor 2,228,599,960
9 Promovarea incluziunii sociale, precum și eradicarea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare. 3,408,091,244
10 Investiții în educație, pregatire și învățământ vocațional pentru
competențe și învățare pe tot parcursul vieții 1,654,073,699
11 Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesante și o administrație publică eficientă 797,021,277
Asistență tehnică 799,962,726
TOTAL 30,619,198,367

Din analiza ultimilor ani de evoluție economică putem desprinde si anumite concluzii:
 Un rol deosebit de important îl va juca innovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru
mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și rambursabile pentru
mediul de afaceri pentru ca acesta din urmă să poată aborda aceste tematici ;
 Specializarea pe regiuni ca și bază de plecare a propunerilor de afaceri în domeniile
prezentate vor avea șansă de reușita mai mare.

28
CAPITOLUL 3. ORIENTĂ RI STRATEGICE LA NIVEL EUROPEAN ȘI
INSTRUMENTE LE DE FINANȚ ARE COMUNITARĂ
3.1 Orientări strategice la nivel european
La baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene stă
Strategia Europa 2020.
Strategia Europa 2020 are la baza cinci obiective ambițioase ilustrate foarte bine în schema de
mai jos:21

21 . https://ec.europa.eu/ Ocuparea forței de muncă:
– să asigure o rată a ocupării
forței de muncă de 75% pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20
și 64 de ani . Schimbări climatice și utilizarea
energiei:
– să limiteze emisiile de gaz cu
efect de seră cu 20 -30% mai puțin
– să acopere 20% din
necesarul de energie folosind resurse
regenerabile
– să îmbunătățească e ciența
energetică cu 20%
Lupta împotriva sărăciei și a
excluziunii sociale:
– să reducă numărul
cetățenilor europeni care suferă sau
riscă să sufere de p e urma sărăciei ẟi
a excluziunii sociale cu 20 de
milioane (reducere de 25% a
numărului de persoane cu risc de
sărăcie) Cercetare și dezvoltare:
– să investească 3% din PIB -ul UE
în cercetare și dezvoltare
Educație:
-să reducă rata abandonului ẟcolar timpuriu sub 10%
să crească ponderea populației cu studii superioare, având vârsta între 30 si 34 de ani

29
Pentru a putea atinge cele cinci ținte Uniunea Europeană pune la dispoziție asistența
financiară relevantă prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene, prin Instrumentele
Structurale.
Mai mult de jumatate din finanțarea UE se acordă prin cinci fonduri structurale și de
investiții europene (fondurile ESI). Fondurile sunt gestionate în comun de Comisia Europeană
și de statele membre ale UE.
Ținta acestor fonduri: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un
mediu sănătos.
Fondurile ESI se concentrează în principal pe cinci domenii:
 cercetare și inovare ;
 tehnologiile digitale ;
 sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon ;
 gestionarea durabilă a resurselor natural;
 întreprinderile mici .
3.2 Fondurile structurale și de investiții europene
Uniunea Europeană dispune de cinci fonduri structural și de investiții europene după cum
urmează.
“Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) ”22 – urmărește dezvoltarea echilibrată în
diversele regiuni ale Uniunii Europene.
FEDR își canalizează investițiile asupra mai multor domenii . Abordarea este cunoscută și
sub denumirea de "concentrare tematică":
o Inovare și cercetare;
o Agenda digitală;
o Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);

22 https://www.fonduri -ue.ro/

30
o Economie cu emisii reduse de carbon.
Alocarea resurselor FEDR țin cont și de epind de categoria regiunii.
 Pentru regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe
cel puțin două dintre aceste priorități;
 Pentru regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;
 Iar pentru regiunile mai puțin dezvol tate c oncentrarea este de 50%.
Resursele FEDR trebuie să fie dirijate și spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse
de carbon:
 Pentru r egiunile mai dezvoltate: 20%;
 Pentru r egiunile de tranziție: 15%;
 Pentru r egiunile mai puțin dezvoltate: 12%.
“Fondul social european (FSE) ” 23– are în vedere proiectele leg ate de ocuparea forței
de muncă în toată Europa și investește în capitalul uman al Uniunii Europene (lucrători,
tineri și persoane aflate în căutarea unui loc de muncă).
“Fondul de coeziune (FC”24) – este fondul care finanțează proiecte de transport și
mediu în țările în care venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor se situează sub 90 %
din media UE. Pentru perioada 2014 -2020 s-a stabilit că aceste țări sunt Bulgaria, Lituania,
Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia,
România, Slovacia, Ungaria și Slovenia.
Fondul de coeziune are la dispoziție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru
următ oarele categorii de activități :
 rețele transeuropene de transport, în principal proiectele prioritare de interes
european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune are în

23 Idem23
24 Idem23

31
vedere și sprijin pentru proiectele de infrastructură din cadrul Fac ilității
"Conectarea Europei";
 mediu: fondul de coeziune în acest domeniu, poate sprijini, de asemenea,
proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii
vizibile pentru mediul înconjurător în special vizând eficiența energetică,
folosirea surselor de energie regenerabilă, îmunătațirea transportului feroviar,
susținerea intermodalității, întarirea transportului public ș.a.
Această a sistența financiară acordată prin Fondul de coeziune poate fi anulată printr -o
decizie a Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în momentul în care un stat
membru prezintă un deficit public excesiv sau atunci când nu a remediat problema sau nu
a luat măsurile corespunzătoare pentru rezolvarea deficiențelor .
“Fondul europe an agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ”25 – se canalizează pe
soluționarea problemelor specifice din domeniul agricol și rural cu care se confruntă
zonele rurale din Uniunea Europeană .
Politica agricolă comună (PAC) susține vibrația și viabilitatea economică a comunităților
rurale prin măsuri de dezvoltare rurală (așa -numitul al doilea pilon).
Măsurile de dezvoltare rurală consolidează măsurile de piață și sprijinul de venit al PAC
cu strategii și finanț are pentru consolidarea sectoarelor agroalimentare și forestiere ale UE,
sustenabilitatea mediului și bunăstarea zonelor rurale în general.
Obiective de dezvoltare rurală pe termen lung pentru perioada 2014 -2020 includ:
 favorizarea competitivității agricul turii;
 asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și a acțiunilor climatice;
 realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale,
inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.

25 Idem23

32
FEADR are un buget pentru perioada 2014 -2020 care se ridică la aproximativ 100 de miliarde
de euro. Bugetul va fi cheltuit în această perioadă, prin implementarea programelor de
dezvoltare rurală care se derulează până la sfârșitul anului 2023.
Bugetul se distribuie în funcție de ș ase priorități și anume :
 favorizarea transferului de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele
rurale;
 sporirea viabilității și competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea
tehnologiilor agricole inovatoare și gestion area durabilă a pădurilor;
 promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării
riscurilor în agricultură;
 promovarea eficienței resurselor și sprijinirea schimbării către o economie cu emisii
reduse de carbon și cu rezistenț ă la climă în sectoarele agriculturii, alimentației și
silviculturii;
 restabilirea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor legate de agricultură și
silvicultură;
 promovarea incluziunii sociale, reducerii sărăciei și dezvoltării economice în zonele
rurale.
Fiecare prioritate contribuie la obiectivele transversale ale atenuării și adaptării la inovare,
mediu și schimbări climatice.
Programele de Dezvoltare Rurala -pentru a aborda aceste priorități, țările UE
implementează programe de dezvoltare rurală (PDR) adaptate pentru a se potrivi propriilor
provocări și capacități unice. Acestea sunt finanțate prin FEADR.
Aceste programe pot fi pregătite la nivel național sau regional și trebuie să acționeze
pentru cel puțin patru dintre cele șase priorități ale FEADR. Țările trebuie să stabilească ținte
în funcție de anumite domenii de focalizare , identificând măsurile pe care le vor utiliza și
finanțarea de care vor avea nevoie pentru a atinge aceste obiective.

33
În acest sens în timp ce Comisia Europeană aprobă și monito rizează PDR, deciziile privind
trierea proiectelor și alocarea plăților sunt gestionate la nivel național sau regional.
Exemple de proiecte finanțate de FEADR și implementate prin PDR includ:
 furnizarea de fonduri de investiții pentru o afacere de creștere a piperului familiei mici
din Ungaria, utilizând exclusiv energie regenerabilă;
 înființarea unui sistem de localizare a locuințelor în Formentera, Spania, care a ajutat
serviciile de urgență să răspundă rapid la persoanele nevoiașe;
 restaurarea pădurilor deteriorate de la Nizna Boca, Slovacia, prin finanțarea curățării,
împăduririlor și conservării stâlpilor forestiere tinere.
« Baza de date de proiecte a rețelei europene pentru dezvoltare rurală (REDR) conține o
listă mare de proiecte. ”26
Cel puțin 30% din finanțarea pentru fiecare PDR trebuie să fie alocate măsurilor relevante
pentru mediu și schimbările climatice, o mare parte din acestea fiind concentrate prin subvenții
și plăți anuale către fermierii care apelează la practic i mai ecologice.
Cel puțin 5% din finanțarea PDR trebuie să acționeze pe proiecte bazate pe metoda
LEADER. LEADER este o abordare „de jos în sus”, care reunește fermieri, întreprinderi
rurale, organizații locale, autorități publice și persoane din diferite sectoare pentru a forma
grupuri de acțiune locală (GAL). GAL -urile își pregătesc propriile strategii de dezvoltare
locală, pe baza cărora își gestionează propriile bugete.
Programele de dezvoltare rurală pot sprijini și satele inteligente. Inițiativa aceasta își
propune să ofere o casetă de instrumente versatilă pentru a încuraja, permite și ajuta la
creșterea inovării în zonele rurale din Europa, abordând provocările comune cu care se
confruntă cetățenii care locuiesc pe teritoriile rurale.

26 . https://webcast.ec.europa.eu

34
Instrument ele financiare, FEADR sunt și ca o sursă pentru împrumuturi, microcredite,
garanții și acțiuni, disponibile destinatarilor din agricultură, silvicultură și zonele rurale care
întreprind proiecte viabile financiar care sprijină prioritățile FEADR.
Fondul eu ropean pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi sprijină pe pescari să
foloseasca practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice
activitățile, pentru un trai mai decent .
FEPAM este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile
ESI), care se îmbina reciproc și își propun să asigure condițiile necesare redresării economice
a UE, generând creștere economică și locuri de muncă.
Fondul vizează urmatoarel e:
 sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil ;
 ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile ;
 finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în
regiunile de coastă ale Europei ;
 facilitează accesul la finanțare.
Fondul este folosit pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul național.
 Fiecărui stat membru i se atribuie o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța
industriei pescuitului din țara respectivă.
 În urma acestora , autoritățile naționale întocmesc un program operațional în care
precizează cum prevede să cheltuiască banii alocați.
 După programul este aprobat de Comisie, autorități le naționale decid ce proiecte vor fi
finanțate.
 Atât a utoritățile naționale cât și Comisia răspund împreună de realizarea programului.

35
3.3 Programe operaționale
Domeniul –dezvoltare rurală – Programul Operațional Regional (POR)
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020 este succesorul Programului
Operațional Regional 2007 -2013 și unul dintre programele prin care țara noastră va putea
accesa fondurile europene structurale și de investiții desprinse din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014 -2020.
Programul Operațional Regional (POR) 2014 -2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat pe
data de 23 iunie 2015 de Comisia Europeană (CE) ..
POR 2014 -2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020), viziunea strategică privind
nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă a u dus la identificarea principalelor
probleme:
 Cercetare -dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și
nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,
 IMM: sector al IMM -urilor insuficient dezvoltat, cu impac t negativ asupra
competitivității economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM –
urilor, în documentele de programare strategică națională, sunt:
o gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută
a afa cerilor în toate regiunile,
o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe
piață în primul an de viață.
 Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire
ridicat în infrastructurile publ ice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.
 Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
 Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în
orașele din România.
 Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de pat rimoniu cultural slab valorificate.

36
 Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.
 Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ță rii, care are
drept consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse.
 Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea
capitalului uman.
 Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale.
 Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorităț ii de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru
o bună implementare a POR.
POR 2014 –2020 își propune ca țel general îmbunătățirea competitivității economice și
creșterea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel
încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de
inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Obiectivele sunt transpuse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au
în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă
sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de
euro – contribuția națională. Cele 12 axe sunt:
Axa prioritară 1 : Promovarea transferului tehnologic – Suma alocată – 206,51 mil euro
Axa prioritară 2 : Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii – Suma
alocată – 877.11 mil euro FEDR ;
Axa prioritară 3 : Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon – Suma
alocată – 2374.57 mil eur ;
Axa prioritară 4 : Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – Suma alocată – 1386.86 mil euro ;
Axa prioritară 5 : Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural – Suma alocată – 466.5 mil euro ;

37
Axa prioritară 6 : Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional ă- Suma alocată –
1068.37 mil euro
Axa prioritară 7 : Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului –
Suma alocată – 118.9 mil euro
Axa prioritară 8 : Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale – Suma alocată – 763.45 mil
euro
Axa prioritară 9 : Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban – Suma alocată – 101.41 mil euro ;
Axa prioritară 10 : Îmbunătățirea infrastructurii educaționale – Suma alocată – 352.19 mil euro ;
Axa prioritară 11 : Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în
cadastru și cartea funciară – Suma alocată – 312.89 mil euro ;
Axa prioritară 12 : Asistență tehnică – Suma alocată -221.28 mil euro.
Domeniul Competitivitate – Programul Operațional Competitivitate(POC)
Programul funcționează pe doua axe și anume:
Axa prioritara 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității
economice și dezvoltarii afacerilor . Suma alocată:
 716.309.236,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate – 43.884.366 Euro rezervă
de performanță)
 177.551.724,00 Euro pentru Regiunea București -Ilfov (regiune mai dezvoltată) –
14.322.208 Euro rezerva de performanță
Axa prioritara 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie
digitală competitive. Suma alocată:
• 555.101.935,00 € pentru regiunile mai puțin dezvoltate (34.008.072 Euro rezervă de
performanță)
• 75.097.813,00 € pentru Regiunea București -Ilfov (regiune mai dezvoltată) – 4.552.434 Euro
rezerva de performanță . Aici identificam ca prioritate de investiții : extinderea conexiunii în

38
bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și sprijinirea adoptării tehnologiilor
emergente și a rețelelor pentru economia digitală; incluziune digitală, cultură online și e‐
sănătate .
Domeniul Infrastructură – Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost format pentru a răspunde
nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020 și în
acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene.
Viziunea POIM este orientată spre obiectivele Stra tegiei Europa 2020, în corelare cu
Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, canalizânu -se
asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon
prin măsuri de eficiență energetică și creste re a energiei verzi, precum și prin promovarea unor
moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai raționala și mai eficientă a
resurselor.
Prioritățile de finanțare stabilite prin acest program operațional contribuie la
îndeplinirea obiecti vului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două
dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Resursele și
Infrastructura.
Programul este prioritizat în 8 axe și beneficiază de o alocare financiară de circa. 10,8
mld. Euro, din care:
 6,94 mld. € Fond de Coeziune
 2,28 mld. € Fond European de Dezvoltare Regională
 1,62 mld. € Cofinan țare.
Din t otalul alocat de 10845.00 mil.EUR pâna la prezenta lucrare s -au contractat:
9871.00 mil. EUR .

39
Domeniul Asistență Tehnica – Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
Programul Operațional Asistență Tehnică are drept țintă asigurarea unui proces de
implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România
în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financia r, monitorizare și control, pe baza
responsabilităților împărțite între Comisia Europeană și Statele Membre .
Per ansamblu obiectivul POAT 2014 -2020 este de a pune la dispoziție capacitatea și
instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, control si gestionare a intervențiilor
finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, precum și o implementare
eficientă, bine orientată și corectă a programului , a Programului Operațional Competitivitate
(POC) si Programului Operațional Infrastructu ră Mare (POIM) .
Suma alocat ă pentru programul operațional este stabilit ă la 252 765 958 EUR, ea fiind
asigurată din următoarele linii bugetare:
 240 510 639 EUR (FEDR — Regiuni mai puțin dezvoltate);
 12 255 319 EUR (FEDR — Regiuni mai dezvoltate).
Programul are trei axe :
 Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte
finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”;
 Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI”
 Axa prioritară 3 „Creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul de
coordonare, gestionare și control al FESI în România” .
Domeniul Capacitate Administrativa – Programul Operațional Capacitate Administrativă
(PO CA)
POCA va sprijini crearea unei administrații publice moderne, apte să faciliteze dezvoltarea
socio -economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări

40
de calitate, aducându -și astfel aportul la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În
vederea îndeplini ri acest ui rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente
și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură
instituțional -administrativă adecvată, deasemenea are n evoie și de proceduri clare, simple și
predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere
decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici
publice în interesul cetățenilor. Efici entizarea administrației este o condiție foarte importantă
pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o stimulare inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii.
Suma alocată din Fondul Social European pentru perioada 2014 -2020 este de 553,19
milioane €.
Astfel b ugetul POCA 2014 -2020 este îmărțit pe 3 axe prioritare, după cum urmează:
 Administrație publică și sistem judiciar eficiente, (59%) -cu o alocare financiară de
326,38 de milioane de euro .
 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, (33,93%) – cu o
alocare financiară de 187,69 de milioane de euro FSE ;
 Asistență tehnică, (7,07%) -cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro.
Domeniul Pers oane Defavorizate – Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor
Dezavantajate 2014 -2020 (POAD) – Programul beneficiază de o a locarea financiară de
518.838.876 euro, din care 441.013.044 euro, respectiv 85%, reprezintă contribuția din partea
Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), iar diferența de
15% reprezentând cofinanțarea națională. Fondul de ajutor europe an pentru cele mai
defavorizate persoane este alături de acțiunile statelor Uniunii Europene menite să aducă
asistență materială celor mai sărace categorii ale populației.
Deși Uniunea European.a alocat Romaniei pentru exercițiul financiar 2014 -2020
fondur i europene și de investiții î n valoare de 30,9 miliarde euro țara noastră ramăne codașă la
abosorbția acestora aș a cum se arată în tabelul 3.1 de mai jos.

41

Tabel 3.1 Grad absorb ție programe opera ționale exercițiu financiar 2014 -2020
Programe exerrcitiu financiar 2014 -2020

Sume alocate
României de U.E
euro Procent
Absorbție %
P.Operațional Regional
2014 -2020 6.860.000.000
33,24%

P.O perațional Infrastructura Mare
9.218.524.484
34,31%

P.Operațional Competitivitate
1.329.787.234
35,22%

P.Operațional Capital Uman
4.371.963.027
34,66%

P.Operațional Capacitatea Administrativa
553.191.489
31,89%

P.Operațional Asistenta Tehnica
252.765.958
70,06%

P.Național Dezvoltare Rurală
8.127.996.402
62,63%

P.Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
168.421.371
34,41%

P.Opertațional Ajutorarea Persoanelor
Defavorizate
441.013.044
38,31%

F.European de Garantare Agricola 2015 -2020
11.395.870.660
76,03%

Gradul de absorbție prezentat în tabelul de mai sus reflectă situația la 1 iunie 2020
3.4 Alți pontențiali finanțatori
Pe lângă Fondurile UE se pot obține împrumuturi de la Banca Europeana de
Investiții.Aceasta continua să se implice în așa numitele initiative “4J”, alături de Fondul
European de Investiți i și alte organisme.

42

Deasemenea cu asistență financiară contribuie și :
 JASPERS – asisteța comuna pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene . De aici
facând parte: Banca Europeană de Investiții(BEI), Comisia Europeană(CE), Banca
Europeana pentru Reconstrucție de Dezvoltare(BERD) și grupul KFJ;
 JESSICA – sprijin comun European pentru investiții durabile în zonele urbane.
Alcătuită din BEI, CE, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei(CEB);
 JEREMIE – pune la dispoziție resursele europene commune pentru microinteprinderi și
IMM -uri;
 JESMINE – acțiune comuna de sprijinire a instituțiilor de micro -finanțaredin Europa .
Banca Europeana de Investiții și alte instituții financiare cum ar fi Banca Mondiala sau
BERD acordă împrumuturi pentru investiții reprezantând priorități naționale cum ar fi spre
exemplu liniile de cale ferată de mare viteză ș.a.

43
CAPITOLUL.4. IMPACTUL COVID -19 ASUPRA ACCESĂRII
FONDURILOR EUROPENE ȘI MODUL DE INFLUENȚARE ÎN
DERULAREA PROGRAMELOR OPERAȚIONALE
Pandemia cu care s -a confruntat și încă se confruntă întreaga lume, acest virus și boala
cauzată, COVID -19 este în primul rând o problemă urgentă și majoră în materie de sănătate
publică pentru toți cetățenii , societăți le și economiile noastre și deasemenea un șoc economic
destul de îngrijorător pentru U niunea Europeană .
Gradul sporit de contagiere și r apiditatea cu care s -a răspândit COVID -19 au impus
statelor membre ale Uniunii Europene să ia măsuri imediate de limitare și răspândire a bolii. În
aceast sens majoritatea statelor au luat măsuri restrictive și de distanțare socială. Măsuri care
au dus la lim itarea circulației în interiorul statelor cât și intre statele membre precum și măsuri
de inchidere a unor spații și activităti economice care aveau potențial ridicat de infectare și
răspandire a bolii.
4.1 Masurile Uniunii Europene de limitare și combater e împotriva COVID -19
Pandemia care a afectat o întreagă lume nu putea să lase indiferentă nici Uniunea
Europeană. Astfel statele sale membre și Uniunea Europeană lucrează neîncetat pentru a
combate coronavirusul și boala cauzată de acesta, COVID -19.
Uniunea Europeană a stabilit un lucru că în acest moment important este să protejeze
sănătatea și siguranța cetățenilor UE. După care , tot important este să micșoreze impactul
socioeco nomic al epidemiei și să păstreze locurile de muncă. În această ordin e de idei , UE
mobilizează toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a sprijini statele membre să își
coordoneze răspunsurile naționale și pune la dispoziție informații obiective cu privire la
răspândirea virusului și la modalitățile de a o limit a.
Uniununea Europeana a stabilit că prioritățile în răspunsul comun la COVID -19 sunt:
 limitarea răspândirii virusului ;

44
 asigurarea echipamentelor medicale necesare ;
 impulsionarea cercetării pentru a obține tratamente și vaccinuri ;
 sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a economiei .
Tot pentru a lupta împotriva acestei epidemii Uniunea Europeană a înființat și o echipă
formată din cinci comisari care își vor coordona activitatea pentru a opri evoluția epidemiei
COVID -19.
Echipa aționează și l ucrează în jurul a tr ei piloni principali și anume:
 pilonul medical care însumează măsurile de prevenire și acordare de ajutor,
acțiunile de informare și de prognoză;
 pilonul mobilitate care vizează măsuri legate de transport, serviciile de
consultanță de călătorie și aspecte legate de spațiul Schengen;
 pilon economic care analizează efectele asupra turismului, transportului,
comerțului, precum și asupra lanțurilor valorice și macroeconomiei.
Ca masură de limitare și încetinire a raspăndirii virusului UE și statele membre au ales
să aplice restricții temporare pentru călătoriile neesențiale către UE. Astfel s tatele membre ale
UE și țările terțe membre ale spațiului Schengen au fost invitate să pr elungească aceste limitări
temporare până pe 15 iunie (și probabil până pe 1 iulie 2020, cel puțin deocamdată ).
Asigurarea echipamentelor medicale necesare prin achiziții comune – pentru acest
lucru statele membre și firmele din sector, UE încearcă să se asigure că toată Europa deține
echipamente și materiale de protecție adecvate. Pentru o soluționare mai rapidă a cererii și
ofertei de echipamente medicale din Uniune, s -a instituit un dispecerat pen tru dispozitive
medicale împotriva COVID -19. De asemenea UE a demarat patru proceduri de achiziții
publice comune pentru măști și alte echipamente individuale de protecție .
Pentru a preîntâmpina unele situații UE are în vedere c reșterea producției de
echipamente individuale de protecție . În acest sens UE a purtat discuții cu industria de profil
despre posibilitatea converti rii liniilor de producție pentru a furniza mai multe echipamente

45
individuale de protecție. Ca exemplu, producătorii de textile ar putea să confecționeze măști.
Producătorilor li s -au furnizat orientări cu privire la mărirea producției în trei domenii: măști și
alte echipamente individuale de protecție, dezinfectanți și produse de curățare pentru mâini și
imprimare 3D. În aceiași ordine de idei UE a reglementat și exporturile de echipamente
individuale de protecție în afara UE pentru a asigura în toate statele membre o aprovizionare
adecvată .
4.2. Impactul COVID -19 asupra accesării fondurilor europene ș i modul de
influențare asupra derulării programelor operaționale.
În context ul restricțiilor impuse de starea de urgență, menținut e parțial și pe perioadele
de alertă impactul asupra economiei este unul negativ determinat și indus în mare parte de
închiderea totală sau parțială a unor sectoare din economie cum ar fi transporturile, turismul,
cultura. Impactul negativ asupra economiei vine la pachet și cu pierderea multor locuri de
muncă, deci cu creșterea șomajului.
Impactul asupra accesării fondurilor europene nu a ramas neinfluențat de COVID -19,
însă aici după opinia mea impactul este unul mai mic și constând mai mult într -o îngreunare
sau întarziere în modul de accesare, depunere și derulare a proiectelor de finanțare generat de
măsurile restrictive din cauza cărora unele activități din cadrul proiectelor nu s -au putut
desfășura.
Impactul mai mic asupra accesării fondurilor europene și a derulării proiectelor
operaționale este unul mai scăzut întrucât Uniunea Europeană pe de o parte și Ministerul
Fondurilor Europene au luat măsuri i mediate de flexibilitate a schemelor privind ajutoarele de
stat și de flexibilitate a cadrului fiscal european.
Astfel s-a venit în sprijinul operatorilor economici cu propuneri de planur i de
continuitate a afacerilor ș i informații actualizate privind hotarârile adoptate de către
Autorităț ile de Management cu privire la depunerea, derularea proiectelor cu fi nanțare
europeană .

46
Tot pentru a face ca impactul asupra accesării, derulării programelor operaționale să fie
unul cât mai mic s -au luat o serie de m ăsuri și s -au efectuat mai multe modificări în modul de
depunere, aprobare și derulare a proiectelor cum ar fi:
 S-au derogat termene de depunere și de soluționare a proiectelor ;
 S-au modificat termenele de derulare în cazul mai multor proiecte operaționale ;
 S-au prelungit perioade de implementare ;
 S-au amânat v izitele pe teren aferente etapelor de evaluare tehnic ă, financiar ă și de
precontractare ș.a.
O componentă importanta și puternică în impactul mai mic asupra accesării fondurilor
europene s-a dovedit a fi digitalizarea.
Digitalizarea a devenit un element foarte important pentru structura societaț ii. Deși am
putut vedea în ultimii ani transformarea digitală în diferite forme, î n aproape toate domeniile ș i
sectoarele , COVID -19 ar putea aduce o creștere substanțială asupra digitalizării, întrucât s -a
putut observa că acolo unde digitalizarea a fost prezentă și efectele generate de pandemie au
fost mici.
În acest caz entitațile sunt nevoite să ia în considerare modul în care pri ncipiile
interacț iunilor personale pot fi extinse î n mediul online, pentru a se adapta atat situa ției
actuale, dar și a celei care urmează după pandemie.
4.3. Măsurile UE de limitare a impactului asupra accesării fondurilor europene .
Sprijin financiar al UE împotriva COVID -19
Sprijinul financiar al Uniunii Europene împotriva epidemiei de COVID -19 se axează
pe doua laturi și anume:
 Stimularea cercetării pentru a obține tratamente și vaccinuri . UE încurajează și
promovează cercetarea privind COVID -19 prin:

47
 Mobilizarea a 140 de milioane EUR pentru dezvoltarea de vaccinuri, tratamente noi, teste de
diagnosticare și sisteme medicale pentru a preveni răspândirea coronavirusului și pentru a
salva vieți omenești
 Alocarea de 72 de milioane EUR pentru medicamente ș i diagnoză, prin Inițiativa privind
medicamentele inovatoare (IMI) – pe lângă cele 45 de milioane EUR cu care au contribuit
partenerii privați
 Finanțarea de 122 de milioane EUR în cadrul unei cereri urgente menite să consolideze
capacitatea de a produce și de a implementa soluții și să îmbunătățească înțelegerea epidemiei
 Acordarea deja a 48,2 milioane EUR pentru 18 proiecte implicând 140 de echipe de
cercetători, prin programul UE pentru cercetare Orizont 2020
 Mobilizarea a 314 milioane EUR pentru IMM -uri și startup -uri care caută soluții inovatoare de
combatere a epidemiei de COVID -19, prin programul Accelerator al Consiliului European
pentru Inovare .
 Dirijarea către compani a CureVac, un dezvoltator european inovator de vaccinuri a unui
sprijin în valoare de până la 80 de milioane EUR sub forma unei garanții UE pentru un
împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
 Susținerea locurilor de muncă și a întreprinderilor – în această direcție Uniunea
Europeană a alcătuit un pachet de 540 de miliarde EUR în sprijinul statelor membre.
Pachetul conține trei „plase de siguranță” imediate pentru lucrători, întreprinderi și
țările UE.
Tot în sprijinul statelor membre și pentru a face ca impactul negativ asupra derulări
programelor operaționale să fie unul cât mai mic Uniunea Europeană a dispus măsuri de
redirecționare a fondurilor UE pentru a ajuta statele și anume :
 37 de miliarde EUR din fondurile structurale pentru a sprijini țările UE și cetățenii lor
în lupta împotriva epidemiei ;

48
 până la 800 de milioane EUR prin Fondul de solidaritate al UE, care a fost modificat
special pentru a veni în sprijin ul statelor membre afectate de crize de sănătate publică
precum cea cau zată de COVID -19;
 alocarea a 3,1 miliarde EUR deblocate de la bugetul 2020 pentru a răspunde crizei
COVID -19
Mai mult decât atât , pentru limitarea impactului COVID_19 asupra fondurilor europene,
UE a flexibilizat utilizarea fondurilor structurale. Așa î ncât, statele membre pot să transfere
bani între diferite fonduri și regiuni pentru a micșora prejudiciile sociale și economice aduse
de pandemie. Statele pot să solicite o finanțare de până la 100 % din bugetul UE pentru
programele care vizează diminuarea impactului epidemiei de COVID -19.
În sprijinul statelor membre afectate de epidemie au venit și Banca Europeană de
Investiții care ajută IMM -urile grav afectate – Fondul său de garantare paneuropean, în valoare
de 25 de miliarde EUR, poate ajuta IMM -urile să obțină lichidități. Mai mult, Banca Centrală
Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică în valoare de 1 350 de
miliarde EUR, pentru achiziționarea de titluri de valoare private și publice în timpul crizei.
Toate cele de mai sus se adaugă la programul de 120 de miliarde EUR anunțat anterior.

49
Concluzii
Absorbția fondurilor comunitare nerambursabile trebuie să constituie și în perioada
urmatoare o prioritate .Acest lucru poate fi îmbunătățit prin simplificarea formularelor și a
documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin
reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului .
Există numeroase programe prin care se pot dezvolta investiții productive, cum sunt
Programele Operaționale .Fiecare dintre aceste programe dispun de axe prioritare pentru ca
investitorii care doresc să absoarbă fonduri europene să știe exact pe ce axă se încadrează
investiția sa. Consider că una dintre problem ele acestor programe e ste dată de slaba informare
întrucât de multe ori sunt depuse zeci, sute de cereri de finanțare care nu se încadrează în
programul sau în axa de prioritate eligibilă.
Dacă toți investitor ii ar contracta un proiect profitabil din fonduri europene în
firma sa, acesta va genera o serie de beneficii atât economice cât și sociale. Economic, va ajuta
la îmbunătățirea economiei în regiunea unde se află firma, va contribui la reducerea
diferențelor între regiuni dacă investiția se află de exemplu într-o zon ă defavozitată. Din punct
de vedere social se vor resim ți prin creșterea unor noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin
diminuarea ratei șomajului și o îmbunătățire a calității vieții.
România va trebui să își revizuiască și consolideze propria s trategie de absorbție a
fondurilor comunitare, în consonanță cu documentele, directivele și strategia Uniunii
Europene.
Fondurile europene puse la dispoziția statelor membre de catre Uniunea Europenă vin
și cu o serie de obligații prin care statele se angajează la ame liorarea și diminuarea anumitor
aspecte sociale și economice. Pentru ducerea la î ndeplinire a acestor obligații sunt necesare
politici economice și sociale. Politici economice durabile care să diminueze decalajele
economice față de celelalte țări din Uniunea Europeană și politici sociale orientate spre
combaterea sărăciei , crearea de noi locuri de muncă, protecție și incluziune socială.

50
În acest sens proiectele derulate prin intermediul fondurilor europene nerambursabile
pot aduce un aport substanțial la creșterea economică și dezvoltarea socială a unei țări, cu
condiția ca aceste fonduri să dispună de autorități de mamagement foarte bine organizate și de
o strategie consolidată de absorbție
Propun să se acorde o atenție mult mai mare gradului de informare și cunoaștere a
instrumentelor de finanțare comunitară , a oportunitaților de finanțare prin fonduri europene
deoarece suntem codașii europei la absorbția lor și acest fapt mă determină să afirm că
atragerea fondurilor rămâne un deziderat și o pos ibilitate ca România să realizeze o creștere
economică sustenabilă .

51
BIBILOGRAFIE
1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D., Burea, D., Stoica, R. (2018).
Analysis of the effect of accessing the Community funds for fi nancing
investments on Romania’s economic growth. International Journal of Academic
Research in Accounting, Finance a nd Management Sciences, 8 (2), April, 102 –
112;
2. Anghel, M.G., Dumitrescu, D., Dumitrescu, D., NiG. (2016). Role of banks in
European funds absorption to maintain macroeconomic stability. Romanian
Statistical Review , Supplement, 9, 43 ;
3. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la
aderare , Editura Economică, Bucure ști;
4. Anghelache, C., Soare, D.V., Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used in
Projects Financed from European Union Funds. Romanian Statistical Review ,
Supplement, 6, 5967 ;
5. Anghelache, C., Anghel, M.G., Diaconu, A., Badiu, A., Niă, G. (2016). Modele
utilizate în analiza absorbiei fondurilor comunita re , International Symposium
„Romania in the European Union – Methods and Models of Macroeconomic
Analysis and Prognosis”, Bucureti, 1920 mai 2016, Editura Artifex, Bucureti,
278292 ;
6. Berezin, M., DiezMedrano, J. (2008). Distance matters: Place, political
legitimacy and popular support for European integration. Comparative European
Politics , 6 (2), 1 –32;
7. Farole, T., RodríguezPose, A., Storper, M. (2 011). Cohesion Policy in the
European Union: Growth, Geography, Institutions. Journal of Common Market
Studies, 49 (5), 1089 –1111 ;
8. GomezM. (2008). Monetary integration and the cost o f borrowing. Journal of International
Money and Finance , 27, 455 ;
9. Hernández G., Martínez P. (2010). Relationship lending and SME fi nancing in the
continental European bankbased system. Small Business Economics, 34 (4), 465 ;
10. https://www.fonduri -ue.ro/
11. https://ec.europa.eu/ ;
12. https://webcast.ec.europa.eu
13. http://mfe.gov.ro/stadiul -absorbtiei -fondurilor -ue/