Conf. dr. Vîrlănuță Florina -Oana Absolvent, Marin Geanina -Elena Galați 2016 2 CUPRINS INTRODUCERE… [601543]

UNIVERSITATEA „ DUNĂREA DE JOS ” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

Asigurări de viață

Coordonator Științific,
Conf. dr. Vîrlănuță Florina -Oana
Absolvent: [anonimizat]
2016

2
CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………pag.4

CAPITOLUL 1
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ
……………………………………………… …………………… ………………………………………………pag.6
1.1 Istoric ……………………………………………………………………………………………………..pag.6
1.2 Elementele generale ale asigurărilor de viață ……………………………………………….pag.7
1.3 Caracteristicile asigurărilor de viață ……………………………………………………………pag.9
1.4 Tipologia asigurărilor de viață ………………………………………. …………………………pag.11
1.5 Stabilirea primei de asigurare la asigurările de viață ……………………………………pag.17
1.6 Riscurile acoperite de asigurările de viață ………………………………………………….pag.18

CAPITOL UL 2
PIAȚA ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ DIN ROMÂNIA ……………………………..pag.20
2.1 Conceptul de piață a asigurărilor ………………………………………………………………pag.20
2.2 Elementele pieței de asigurări ……………….. …………………………………………………pag.20
2.3 Piața asigurărilor de viață din România ……………………………… ……………………..pag.21
2.3.1 Primele brute subscrise ……………………………………… ……………………………pag.22
2.3.2 Indemnizațiile brute plătite de asigurători ………………….. ……………………..pag.27
2.3.3 Rezervele brute constituite de societățile de asigurări …………………………pag.29
2.3.4 Brokerii de asigurare ………………………………………………. ……………………..pag.32
2.3.5 Gradul de dezvoltare al sectorului asigurărilor de viață din România ……pag.33

3
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ – EVOLUȚIA PI EȚEI EUROPENE A ASIGURĂRILOR DE
VIAȚĂ ………………………………………………………………………………. …………………… ..pag.35
3.1 Primele brute subscrise ……………………………………………………. ……………………..pag.37
3.2 Gradul de penetrare a l asigurărilor ……………………………………. ……………………..pag.40
3.3 Densitatea asigurărilor de viață ………………………………………… ………………………pag.4 1
3.4 Beneficiile plătite ……………………………………………………………. ……………………..pag.43
3.5 Portofoliul de investiții al asigurătorilor europeni ……………….. ……………………..pag.46
3.6 Canalele de distribuție a a sigurărilor de viață …………………….. ……………………..pag.50
3.7 Tendințele pieței europene a asigurărilor de viață ……………….. ………….. …………pag.57

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………… ………… ……………………..pag.59

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………….. ……………………..pag.6 2

ABREVIERI ……………………………………………………………………… ……………………..pag.64

LISTA TABELELOR ………………………………………………………… ……………………..pag.66

LISTA FIGURILOR ………………………………………………………….. …………………… ..pag.67

4
INTRODUCERE

Am ales acest subiect , deoarece consider că asigurările de viață au un rol
important în societatea contemporană. În primul rând, asigurările de viață pot contribui
la îmbunătățirea siguranței financiare a familiilor. Este singurul produs financiar care
oferă protecție familiilor împotriva decesului prematur al membrilor care generează
venituri, asigurările de viață duc la reducerea nivelului de stres și disconfort psihologic,
dar și la creșterea inițiativei. În plus, asigur ările de viață constituie un mijloc alternativ
de economisire.
Un aspect important în viața și evoluția omului, încă din Antichitate, l -a
constituit grija față de viitor, teama combinată cu precauția, înț elepciunea și siguranța
unui lucru împlinit. Asigur area de viață este o forma inegalabilă de protecție financiară
a individului î n cazul producerii unui acci dent, a unei boli, a invalidităț ii sau decesului.
Scopul lucrării este de a prezenta, atât din punct de vedere teoretic, cât și din
punct de vedere p ractic, evoluția asigurărilor de viață în România și în Europa. Lucrarea
este structurată pe patru capitole în care sunt prezentate principalele elemente și
fundamente ale asig urărilor de viață, precum și evoluția acestora.
Primul capitol conține informații cu privire la conceptul asigurărilor de viață,
tipurile de asigurări de viață, principalele caracteristici, primele de asigurare și riscurile
în asigurările de viață.
În al doilea capitol se pu ne accent pe volumul, dinami ca și structura pieț ei
asigurărilor de viață din România , principalele societăți de asigurare care activează pe
această piață ș i problemele cu c are se înfruntă .
Piața asigurărilor de viață din România este o piață competitivă, cu toate că
aceasta nu se a flă în faza de maturitate din acest punct de vedere. România reprezintă un
caz aparte, deoarece aceasta nu este o țară cu tradiție în domeniul asigurărilor așa cum
sunt ele concepute și practicate în țările dezvoltate.
Scopul capitolului trei constă în ev aluarea pieții europene a asigurărilor de viață.
La nivel european, piața asigurărilor se caracterizează printr -un grad ridicat de
eterogenitate ca urmare a diversităț ii even imentelor cauzatoare de pagube și a
activităț iilor pe care le poate afecta. Datorită acestui fapt , nu se poate delimita o singură
piață a asigurărilor și reasigurărilor, fiecare dintre acestea sunt caracterizate prin
existența anumitor societăți de asigurări si reasigură ri, preponderența anumitor categorii

5
de asigurări, norme ș i reglementă ri specifice legislației în vigoare dintr -o anumită țară ,
acoperiri mai mari sau excluderi mai extinse .
Nu se poate vorbi încă de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii
Europene pentru că atât țările membre, cât și cele care aderă își mențin unele legi cu
caracter național, care depind de piețele financiare ale țării respective și de cultura
acesteia.
În ultimul capitol – Concluzii și propuneri am realizat o sinteză a întregii lucrări
și am pus în evidență principalele idei ale fiec ărui capitol.

6
CAPITOLUL 1
DELIMITĂRI CONCEPTU ALE ALE ASIGURĂRILOR
DE VIAȚĂ

1.1 Istoric

Încă din Antichitate, oamenii s -au preocupat de protejarea vieții, a sănătății și a
bunurilor lor în forme diverse, care au evoluat până la cele care se practică în prezent.
Forme le cele mai vechi ale asigurării de viață sunt1 indemnizațiile de deces ,
acordate în vederea acoperirii cheltuielilor de înmormântare și asigurarea de rentă
viageră . Ambele au apărut în Antichi tate în zona Mării Mediterane ( Grecia și Roma
Antică).
Prin asigurările de înmormântare, asigurătorul suporta toate cheltuielile de
înmormântare sau incinerare. La început, ele erau încheiate sub forma asigurărilor
mutuale2 și în această formă se mai practică și în zilele noastre.
O formă ap arte de asigurare a contractelor de rentă viageră a fost tontina . Ea
reprezenta un fond comun în care un număr de persoane depuneau anual anumite sume
de bani. Profitul anual din banii platiți anterior era împărțit între participanți , iar dacă
unul dintre aceștia murea,urmașii pierdeau banii depuși de acesta în timpul vieții.
În Anglia, în secolele XVI -XVII, se aplicau asigurări mai evoluate și mai
variate, principalele fiind următoarele3:
 Asigurări le pe termen scurt , respectiv pe o perioadă determinată, numai pentru
acoperirea riscului de deces, legate în principal de transportul pe mare (aceste
asigurări erau utilizate de comercianți și de cei care călătoreau pe mare).
 Asociațiile mutuale de asigurări , unde toți membrii acestora participau cu un
anumit a port banesc la crearea unui fond comun din care se plă teau diferite sume
de bani familiilor membrilor decedați.

1 Ciurel, V. – Asigurări și reasigurări : Abordări teoretice și practici internaționale, Ed. All Beck, București,
2000, pag.436
2 Asigurările mutuale sunt acele asigurări încheiate în cadrul unui grup de persoane, în baza unui sistem
care prevede ca, la moartea unei persoane, toți ceilalți membri să adune bani pentru achitarea cheltuielilor
de înmormântare. De fapt, este forma de achitare ulterioară a primei de asigurare.
3 Ciurel,V. – Asigurări și reasigurări : Abordări teoretice și practici internaționale, Ed. All Beck, București,
2000, pag.437

7
 Anuitățile au reprezentat o altă formă de asigurare de pensie, prin care se oferea
asiguraților un venit pe o anumită perioadă de timp.
Până în secolul al XIX -lea, asigurările de înmormântare și cele de rentă viageră
au fost cele mai utilizate forme ale asigurărilor de persoane.
Pe parcursul timpului, nevoile care au condiționat încheierea unei asigurări de
viață s -au modificat destul de mult. Astăzi, în afara grijilor legate de cheltuielile cu
înmormântarea, se observă nevoia unor asigurări precum:
– asigurări în caz de deces ( de înmormântare) ;
– alocația de urmaș ;
– alocația de bătrânețe ;
– cheltuieli de spitalizare, îngrijire medicală, compensarea veniturilor în caz de
boală sau invaliditate;
– investițiile;
– asigurarea protecției financiare a familiei sau a celor dependenți în caz de deces;
– economisirea pentru e ventualele datorii ulterioare ( studiile copilului);
– achita rea datoriilor unei persoane în caz de deces ( garanție pentru împrumut
bancar).

1.2 Element ele generale ale asigurărilor de viață

Asigurarea de viață este o formă de protecție financiară a dependenților sau
a altor persoane indicate în caz de deces al asiguratului.
Asigurarea de viață se definește4 ca fiind asigurarea în virtutea căreia societatea
de asigurări se angajează, în schimbul primelor încasate de la o persoană fizică
(asiguratul) , să plătească asiguratului însuși sau unui beneficiar al asigurării, o sumă
determinată, în cazul decesului asiguratului sau al supraviețuirii lui după vârsta înscrisă
în contractual de asigurare.
Din punct de vedere al individului, asigurarea de viață po ate fi privită ca o
convenție prin care asiguratul plătește o anumită sumă de bani – primă de asigurare –
în schimbul căreia asigurătorul va plăti o anume sumă de bani – sumă asigurată – în
caz de deces sau d e supraviețuire.

4 Negru, T., Asigurări -Ghid practic, Ed. C.h.Beck, București, 2006, pag.62

8
Prin urmare, se poate considera că asigurarea de viață se fundamentează pe
încheierea unui contract de asigurare – polița de asigurare – prin care asigurătorul
se obligă să plătească beneficiarului asigurării o anumită sumă la petrecerea riscului
asigurat – suma asigurată -, în schimbul plății de către contractantul asigurării a unei
prime de asigurare . Polița de asigurare de viață acordă protecție beneficiarului
poliței (în funcție de tipul poliței).
Elementele de bază5 ale contractului / poliței de as igurare sunt următoarele:
 asigurătorul – societatea de asigurare;
 asiguratul – persoana a cărei viață se asigură;
 contractantul asigurării – persoana care încheie contractul de asigurare și care
plătește prima de asigurare; de cele mai multe ori, contracta ntul este aceeași
persoană cu asiguratul. În caz contrar, asiguratul trebuie să fie de acord cu
încheierea contractului;
 beneficiarul – persoana care va încasa suma asigurată în urma decesului
asiguratului.
Asigurătorul trebuie să fie o companie de asigur ări care este necesar să
îndeplinească următoarele condiții de bază:
– să fie serioasă;
– să garanteze că va plă ti;
– să fie solid ă din punct de vedere financiar;
– să garanteze că va exista și în momentul în care va trebui să plătească;
– să garanteze că banii clienților sunt în siguranță.
Asiguratul are următoarele obligații:
– să răspundă corect la întrebările asigurătorului ( cu privire la vârsta sa,
antecedentele medicale, bolile cronice de care suferă, ultimele controale
medicale, etc.);
– să plătească prima de asigurare;
– să respecte clauzele și condițiile contractuale prevăzute de asigurător ;
– după încheierea poliței de asigurare, trebuie să comunice companiei de asigurări
orice schimbări de sănăt ate survenite ( infecții, îmbolnăvire bruscă de orice
natură).

5 Negru, T. – Asigurări – Ghid practic, Ed. C.H.Beck, București, 2006, pag.62

9
1.3 Caracteristicile asigurărilor de viață

Asigurările de viață se caracterizează prin aceea că reprezintă atât o măsură de
prevedere, de protecție împotriva unor evenimente viitoare, cât și una de economisire6 și
fructificare pe termen lung a sumelor încredințate societății de asigurări.
Asigurările de viață pot fi contractate de persoane în vârstă7 de la 16 la 65 de ani.
Persoanele în vârstă de peste 65 de ani nu pot încheia astfel de asigurări deoarece, de
regulă, de la această vârstă au loc creșteri importante ale mortalității, ceea ce ar
condiționa stabilirea unor prime de asigurare mai mari.
Sumele asigurate se determină, de regulă, în funcți e de cererea asiguraților și în
limitele prevăzute de actele no rmative care stau la baza contractării asigurărilor.
Mărimea primei de asigurare8 se stabilește în raport cu:
 suma asigurată;
 vârsta asiguratului în momentul contractării asigurării;
 durata p entru care se încheie contractu l de asigurare.
Prima de asigura re se află în raport direct proporțional cu suma asigurată. La
aceeași sumă asigurată, nivelul primei de asigurare crește proporțional cu vârsta
asiguratului și invers proporțional cu durata pentru care se încheie contractul de
asigurare.
Asigurările de v iață sunt asigurări facultative care acoperă riscurile de deces și
acordă protecție beneficiarului poliței.
Ele provin din nevoia firească de siguranță a omului. Pentru a fi eficace atât
pentru asigurător, cât și pentru asigurat, asigurările de viață se închei e pe un număr mai
mare de ani ( 5,10,15,20 de ani). Acestea, de regulă, sunt asigurări pe termen mediu
sau lung (de la 5 la 25 de ani sau chiar mai mult), spre deosebire de asigurările
generale, a căror durată este restrânsă ( o lună, un an, o călător ie, etc ). Datorită acestei
caracteristici, asigurările de viață implică o anumită seriozitate din partea
contractantului asigurării privind plata primelor9 (atât sub aspectul regularității, cât și al
perioadei de asigurare).

6 Asigurările de viață reprezintă o măsură de economisire pe termen lung deoarece, dacă în cadrul
perioade i pentru care s -a contractat asigurarea nu se produce evenimentul asigurat, la expirarea acestuia
asiguratul are dreptul să încaseze suma asigurată.
7 Vârlănuță, F. – Asigurări și reasigurări, Ed. Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați, 2005, pag.30
8 Bistriceanu, G. – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, București, 2002, pag. 213
9 Plata primei se poate face o singură dată sau în rate ( lunare, tremestriale, semestriale și anuale)

10
Alte caracteristici ale asigurărilor de viață sunt urmatoarele10:
– perioada de asigurare și perioada de plată a primelor de asigurare se află în
corelație cu suma asigurată, care are un plafon minim la perioade de peste 10
ani;
– prin contract se asigură o sin gură persoană, dar există și excepții, în cazul
asigurărilor familiale;
– persoanele cu o invaliditate permanentă mai mare de 50% nu sunt primite în
asigurare;
– obligă la o seriozitate deosebită în ceea ce privește plata primelor sub aspectul
regularității și al perioadei de asigurare .
Asigurările de viață prezintă importanță atât pentru asigurați, cât și pentru
economia națională. Așadar, rezerva matematică11 creată în cadrul asigurărilo r de viață
și păstrată la bancă, poate fi folosită temporar ca sursă de c reditare a eco nomiei
naționale .
Asigurările de viață puse în practică de societățile de asigurări prezintă
următoarele avantaje12:
 se pot asigura sumele stabilite de asigurat cu acordul societății de asigurări;
 la sumele de peste un anumit nivel, polițele d e asigurare se încheie numai cu
avizul favorabil al medicului desemnat, cu excepția asigurării mixte de viață și
suplimentară de accidente ( la care limita este mult mai mică);
 în toate cazurile, sumele asigu rate nu pot fi atacate de moște nitorii legali în
defavoarea beneficiarului înscris în polița de asigurare;
 la cererea asiguratului, se pot corecta atât suma asigurată, cât și prima de
asigurare, pentru contracararea inflației;
 la expirarea polițelor (cu primele achitate integral) suma ce se plătește de
societatea de asigurări se majorează cu cote de excedent care se stabilesc anual,
în funcție de durata asigurării;
 se asigură protecția familiei ( sau a beneficiarului) în c az de invaliditate
permanentă ( ca urmare a unui accident) sau de deces;

10 Negru, T. – Asigurări -Ghid practic, Ed. C.H. Beck, Bu curești, 2006, pag. 63
11 Rezerva matematică reprezintă o parte din primele de asigurare constituite ca rezervă, pe care
societatea de asigurări o creează pentru a putea plăti sumele asigurate, indiferent de momentul în care se
produce evenimentul asigurat .
12 Vârlănuță, F. – Asigurări și reasigurări, Ed. Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați, 2005,
pag.31 -32

11
 există posibilitatea renunțării la plata primelor de asigurare, caz în care
asiguratul este defavorizat minimal , polița rămânând valabilă pentru o sumă
asigurată redusă;
 au loc participări la trageri de amortizare, cu întreaga sumă asigurată, repartizată
asupra c ombinațiilor de litere de câte o sumă de lei , fiecare;
 dacă pe durata poliței, asiguratul a câștigat de mai multe ori la tragerile de
amortizare, suma asigurată rămâne întreagă până la expirarea asigurării;
 asiguratul are posibilitatea să aleagă una sau mai multe forme de asigurare din
variantele existente.

1.4 Tipologia asigurărilor de viață

Asigurările de viață sunt asigurări în care societatea de asigurări își ia
angajamentul să achite în schimbul primelor de asigurare, o sumă determinată la o
anumi tă dată , dacă la acea data asiguratul este în viață.
În funcție de riscul acoperit, asigurările de viață se împart în trei categorii13:
 asigurarea de supravi ețuire;
 asigurarea de deces;
 asigurarea mixtă de viață.
În prezent, asigurările de viață se practică într -un număr mare de forme variate,
cele mai multe dintre ele reprezentând creația ultimelor decenii. Acest lucru a fost
generat de nevoile tot mai diverse ale clienților, dar și de complicarea lor.

1.4.1 Asigurarea de viață pe termen limitat

Aceasta este forma tipică și cea mai simplă a asigurării de viață. Ea se încheie pe
o perioadă limitată de timp și acoperă doar riscul de deces . Pe baza contractului de
asigurare, asiguratul va achita periodic o sumă anumită de bani, denumită, primă de
asigurare, în schimbul căreia o altă persoană desemnată de asigurat, numită beneficiar,
va încasa suma asigurată la decesul a siguratului.
Asiguratul decide cine va fi beneficiarul asigurării , acest a poate fi rudă cu
asiguratul ( soțul supraviețuitor, copiii sau părinții, et c.) sau nu.

13 Negru, T. – Asigurări – Ghid practic, Ed. C.H. Beck, București, 2006,pag.64

12
Suma asigurată se plătește beneficiarului doar dacă decesul se produce în
perioada de valabilitate a contractului de asigurare. Astfel, dacă la expirarea contractului
asiguratul este în viață, societatea de asigurări este eliber ată de răspunderea privind
plata sumei asigurate , nici asiguratul și nici beneficiarul asigurării nu vor primi nimic.

1.4.2 Asigurarea pe termen nelimitat

Asigurarea pe termen nelimitat reprezintă o formă a asigurării de viață care
acoperă riscul de dece s pe o perioadă îndelungată de timp, respectiv până la o vârstă
înaintată a asiguratului. Condiția este ca asiguratul să plătească primele de asigurare
până la pensionare. Dacă asiguratul ajunge la vârsta prevăzută în contractul de
asigurare, acesta va pri mi suma asigurată actualizată.
Diferența între asigurarea de viață pe termen limitat și asigurarea pe termen
nelimitat constă în mărimea primei și în faptul că, la împlinirea vârstei menționate în
contract, asiguratul primește suma asigurată.

1.4.3 Asigur area mixtă de viață

Această asigurare este una dintre formele cele mai solicitate de către asigurați,
deoarece este atât o metodă de prevedere, cât și un mijloc de economisire pe
termen lung, reprezentând o combinare a asigurării de supraviețuire cu asig urarea
de deces.14
Asigurarea poate fi contractată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 65 de
ani, pe durate care variază între 5 și 20 de ani, astfel încât la sfârșitul perioadei asigurate
persoanele respective să nu depășească vârsta de 75 de ani.
Primele de asigurare se pot plă ti fie pe ace leași perioade (5 -20 de ani), fie pe
perioade mai scurte. Ratele lunare de prime sunt determinate în funcție de suma
asigurată, vârsta la care se contractează asigurarea, durata asigurării etc.
Asigurătorul achi tă suma asigurată la expirarea contractului dacă primele de
asigurare au fost plătite la zi și dacă asiguratul va fi în viață atunci, concomitent cu o
indemnizație de 10%.

14 Bistriceanu, G. – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economic ă, București, 2002, pag. 217

13
Suma asigurată se plătește persoanelor prevazute în polița de asigurare în
următoar ele cazuri15:
– în caz de amortizare a asigurării – parțial sau total – la tragerile de amortizări
lunare;
– în caz de invaliditate permanent ă (totală sau partial) a asiguratului în urma unui
accident;
– în caz de deces al asiguratului, înainte de expirarea contractului de asigurare
(suma asigurată se va plăti beneficiarilor mentionați în polița de asigurare) .
În baza contractului de asigurare și a primelor achitate la zi, societatea de
asigurări plătește16:
– suma asigurată înscrisă în poliță la expirarea asigurării;
– câte o anumită sumă pentru fiecare combinație de litere înscrisă în poliță, ieșită
la tragerile lunare de amortizare;
– de 5 ori suma asigurată înscrisă în poliță, în caz de invaliditate permanentă din
accident, în funcție de gradul de invaliditate;
– de 5 ori suma înscrisă în poliță, în caz de deces al asiguratului din accident;
– suma asigurată în poliță, în caz de deces din alte cauze.
Asiguratul poate primi , la cerere, de la societatea de asigurări u n împrumut cu
dobândă avantajoasă, rambursabil dintr -o dată sau în rate, în cursul contractului de
asigurare.

1.4.4 Asigurarea mixtă de viață și suplimentară de accidente

În caz de invaliditate permanent ă din accident e, societatea de asigurări trebuie să
plătească o sumă asigurată de 6 ori mai mare decât suma asigurată în scrisă în poliță ( în
parte sau în total) ,după cum invaliditatea permanent ă este totală sau parțială.
Dacă invaliditatea permanentă este mai mare de 50% și a apărut în urma
producerii unui accident, asiguratul nu mai plătește primele de asigurare până la
expirarea contractului de asigurare.

15 Bistriceanu, G. – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, București, 2002, pag. 218

16 Idem

14
1.4.5 Asigurarea familial ă mixtă de viață

Acest tip de asigurare este potrivit persoanelor care doresc sa se asi gure
împreună cu membrii familiei, astfel luând atât o măsură de prevedere, cât și una de
economisire pe termen îndelungat.
Pot fi incluse în contractul de asigurare , pe lângă asiguratul principal, două sau
mai multe persoane care, la momentul încheierii asigurării , au vârsta cuprinsă între 5 și
65 de ani ( fără a depăși 75 de ani la expirarea asigurării). Asigurarea poate fi contractată
pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani.
Suma asigurată se plătește în următoarele împrejurări17:
1) la expirarea contr actului de asigurare, dacă asiguratul principal18 este în viață;
2) în caz de amortizare a asigurării;
3) în caz de invaliditate permanent ă a oricăruia dintre asigurați, ca urmare a unui
accident;
4) în caz de deces al oricăruia dintre asigurați.
În cazul în care asiguratul principal decedează, suma asigurată se achită
beneficiarului menționat în polița de asigurare. Dacă nu există stabilit un beneficiar,
suma asigurată se plătește celorlalți asigurați prevăzuți în contractul de asigurare în părți
egale, iar contractual se reziliază.

1.4.6 Asigurarea mixtă de viață cu pensie pentru urmași

Se îndreaptă persoanelor care doresc ca de pe urma asigurării să obțină foloase
financiare atât ei ( asigurații), cât și – în cazul decesului lor – urmașii lor. În ultimul caz,
suma asigurată nu se achită beneficiarilor într -o singură tranșă, ci în mai multe rate.
Acest tip de asigurare se contractează pentru diferite sume de bani, de persoane
cu vârsta cuprinsă între 16 și 50 de ani, pe durate de la 10 la 15 a ni și cu condiția ca, la
expirarea contractului de asigurare, asiguratul să nu depașească vârsta de 60 de ani.
În caz de deces al asiguratului, societatea de asigurări plătește imediat jumătate
din suma asigurată, o pensie anuală de 10% din suma asigurată până la termenul de
expirare a asigurării, când se achită și cea de -a doua jumătate din suma asigurată.19

17 Vârlănuță, F. – Asigurări și reasigurări, Ed. Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați, 2005, pag.37
18 Persoana care contractează asigurarea
19 Bistriceanu, G. – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, București, 2002, pag. 219 -220

15
1.4.7 Asigurarea mixtă redusă

Constituie o formă a asigurării mixte de viață prin care este posibilă
rambursarea primelor de asigurare aferente ri scului de supraviețuire, iar la dispoziția
asigurătorului rămâne doar prima care corespunde riscului de deces.
Dacă la expirarea contractului de asigurare, asiguratul este în viață, el primește
suma asigurată, iar dacă acesta decedează, societatea de asig urări plătește suma primelor
de asigurare înregistrate până la momentul decesului, la care se adaugă și o cotă de
profit stabilită de participare la profit pentru partea din rezervele matematice investite de
societatea de asigurări20.

1.4.8 Asigurarea cu t ermen fix

La acest tip de asigurare, societatea de asigurare trebuie să plătească suma
asigurată, indiferent daca asiguratul este în viață sau nu la momentul expirării
valabilității asigurării.

1.4.9 Asigurarea de indemnizație pe termen limitat

Se adresează persoanelor care vor să asigure copiilor un sprijin material sub
formă de indemnizație lunară pe un interval de t imp ( de exemplu, pe perioada studiilor
universitare, postuniversitare etc.).
Asigurarea se încheie pe perioade de 5,10,15 ani, cu condiția ca la expirarea
contractului de asigurare, vârsta asiguratului să nu depășească 65 de ani.
Indemnizația lunară se achită beneficiarului precizat în polița de asigurare,
începând cu data expirării asigurării, chiar dacă asiguratul trăiește sau nu .

1.4.10 Asigurarea de economie și de invaliditate permanentă din accidente

Aceast ă formă de asigurare are specific faptul că suma asigurată nu se plătește
și în cazul decesului asiguratului .
Suma asigurată se plătește de către asigurător în următoarele situații:

20 Idem

16
 la expirarea asigurării, daca asiguratul este în viață;
 la producerea unei invalidități permanente totale din accidente în perioada
achitării primelor de asigurare.
La expirarea contractului de asigurare, asiguratul poate alege între plata într -o
singură tranșă a sumei asigurate sau plata acesteia sub formă de indemnizație anuală ( pe
o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani ).

1.4.11 Asigurarea în caz de deces

Acest tip de asigurare protejează asiguratul sau beneficiarul în caz de dece s.
Există mai multe variante ale acestei asigurări21:
 asigurarea de viață întreagă , în care societatea de asigurări se angajează să
verse capitalul subscris de asigurat al beneficiarului în momentul în care va
surveni decesul asiguratului, indiferent de perioadă;
 asigurarea de viață amânată , care constă în faptul că asigurătorul va plăti doar
în cazul în care asiguratul decedează dupa o anumită dată precizată în contract;
 asigurarea temporară , prin care societatea de asigurări își ia angajamentul să
plăte ască beneficiarului o sumă determinată de bani, dacă asiguratul decedează
în timpul unei perioade determinate în contractul de asigurare;
 asigurarea de supraviețuire , care constă în faptul că societatea de asigurări va
plăti la decesul asiguratului un capi tal sau o rentă unui beneficiar, dacă acesta va
fi în viață la momentul decesului asiguratului.

1.4.1 2 Asigurarea de supraviețuire

Principala condiție a acestei asigurări constă în faptul că asiguratul trebuie sa fie
în viață la expirarea contractului pentru a primi suma asigurată.
Dacă asiguratul decedează înainte de termenul de expirare al contractului de
asigurare, societatea de asigurări este scutită de obligațiile contractuale, ac easta neavând
nicio datorie față de moș tenitorii persoanei asigurate . Astfel, suma asigurată revine
asigurătorului.

21 Bistriceanu, G. – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, București, 2002, pag. 222

17
1.4.13 Asigurarea de rentă

În cazul asigurării de rentă, suma care se cuvine asiguratului la momentul
expirării contractului de asigurare se plătește acestuia treptat, prin indemnizații
periodice sub formă de rentă .
În funcție de perioada de plată a acesteia, se disting22:
– renta cu rată fixă , caz în care indemnizația se plătește indiferent dacă asiguratul
trăiește sau nu23, aceasta se plătește pe o anumită perioadă.
– renta viageră , caz în care pentru primirea unei indemnizații de rentă viageră,
asiguratul ( sau , în cazul în care avem de-a face cu mai mulți asigurați, cel puțin
unul dintre aceștia) trebuie să fie în viață. În această situație, la decesul unuia
dintre asigurați, renta viageră se transferă asupra vieții celuilalt.
Întrucât în cazul asigurării de rentă societatea de asigu rări plătește o sumă
periodică, în funcție de modul de aplicare, asigurarea de rentă poate fi24:
a) renta viageră are următoarele variante:
– asigurări de rentă viageră cu rambursare;
– asigurări de rentă viageră pentru două persoane (pot fi pe toată durata vieți i
sau temporară);
b) renta temporară se acordă până la o dată anumită sau până la decesul
asiguratului, dacă acesta se produce înainte de data respectivă;
c) renta de supraviețuire se acordă sub fo rmă de indemnizație periodic ă, după
decesul asiguratului, în favoarea coasiguratului , dacă acesta trăiește.
d) Asigurarea de rentă pentru studii ( tip student) asigură acumularea unor sume
de bani necesare continuării studiilor copilului. Asiguratul este părintele, iar
beneficiarul este copilul.

1.5 Stabilirea primei de asigurare la asigurările de viață

Primele de asigurare se determină prin calcule actuale bazate pe statisticile
demografice și pe datele proprii fiecărui individ în parte.

22 Ciurel, V. – Asigură ri și reasigurări : Abordări teoretice și practici internaționale, Ed. All Beck,
București, 2000, pag.457
23 În general, suma asigurată se plătește beneficiarului daca asiguratul a decedat.
24 Negru, T. – Asigurări – Ghid practic, Ed. C.H. Beck, București, 2 006,pag.65 -66

18
Pentru a calcula prima netă la asigurarea de viață se iau în considerare
elem entele25 următoare:
– probabilitatea producerii evenimentului asigurat;
– vârsta și sexul persoanei asigurate;
– valoarea actuală a sumei asigurate;
– valoarea actuală a primelor;
– dobânda tehnică;
– rentabilitatea societății de asigurări.
Nu se iau în calculul primei de asigurare cheltuielile asigurătorului, acestea sunt
acoperite prin adaos -ul de primă . Astfel, se obține prima brută26.
Suplimentul de primă include27:
o cheltuieli de achiziție a poliței de asigurare care se f ac la încheierea contractului
(salarii, comisioanele agenților economici, cheltuieli pentru evaluarea corectă a
riscului);
o cheltuieli cu reclama, publicitatea ;
o cheltuieli cu comisioanele de reînnoire a polițelor;
o cheltuieli de informatizare;
o cheltuieli ce țin de încasarea și gestionare a primei de asigurare;
o cheltuieli administrative ale asigurătorului (chirie, întreținere, cheltuieli de
reprezentare).

1.6 Riscuri le acoperite de asigurările de viață

Asigurările nu ar exista daca nu ar fi prezent riscul. Riscul este obiectul oricărui
contract de asigurare și reprezintă elementul caracteristic al asigurărilor.
Riscul este un pericol, o primejdie la care sunt expuse bunurile, oamenii,
afacerile și pentr u care societățile de asigurări oferă protecție. Nu se poate asigura decât
acel eveniment prin a cărui producere apare o pierdere.28
Prin asigurările de viață se acoperă riscurile următoare29:

25 Negru, T. – Asigurări – Ghid practic, Ed. C.H. Beck, București, 2006,pag. 73
26 Prima efectivă plătită de asigurat.
27 Acesta se eșalonează pe perioada de valabilitate a contractului de asigurare.
28 Ciurel, V. – Asigurări și reasigurări : Abo rdări teoretice și practici internaționale, Ed. All Beck,
București, 2000
29 Site-ul http://www.asigurari -sanatate.ro/viata/acoperirea_riscurilor.htm , accesat la data de 27. 03.2016

19
 riscul de supraviețuire : dacă la expirarea contractului asigurat ul este în viață ,
acesta va primi banii aferenți sumei asigurate fie sub formă de pensie, fie într -o
sumă unică ;
 riscul de deces : dacă asiguratul decedează pe durata perioadei de asigurare
beneficiarul va primi suma asigurată;
 riscul de pierdere a capacită ții de muncă : în cazul în care asiguratul suferă un
accident în urma căruia își pierde capacitatea de muncă , acesta va fi exonerat de
plata primelor de asigurare sau depinzând de tipul de asigurare și de clauzele ce
acoperă acest risc, va primi suma asigur ată (integral sau în funcț ie de gradul de
invaliditate );
 riscul de invaliditate permanentă : dacă asiguratul suferă un accident în urma
căruia va ramane cu invaliditate permanentă , acest a va beneficia de suma
asigurată pentru acest risc.

20
CAPITOLUL 2
PIAȚA ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ DIN ROMÂNIA

Piața reprezintă un ansamblu coerent sau o rețea de relații de vânzare -cumpărare
între agenți economici diferiți care sunt, pe de o parte, uniți prin legături de
interdependență și, pe de altă parte, se află în raporturi de opoziție, fiecare dintre ei
urmărindu -și interes ul propriu . Piața înseamnă existența unor confruntări între purtătorii
ofertei și cererii prin intermediul cărora se determină prețul bunurilor economice ce fac
obiectul schimbului.

2.1 Conceptul de piață a asigurărilor

Piața de asigurare30 reprezintă un cadru î n care se desfășoară operaț iuni de
asigura re numai pe baze contractuale. În piața de asigurări se întâ lnesc cererea de
asigurare, venită din partea persoanelor fizice și juridice care vor să încheie anumite
tipur i de asigurări ș i oferta de asigurare, ce vine d in partea persoanelor juridice
(organizații, societăț i speci alizate ), care sunt autorizate să funcționeze în domeniul
asigurărilor ș i să desfăș oare o astfel de activitate.
Denumirea de piață este admisă atât pentru țările în care funcționează mai multe
organizaț ii de asigurare, fiind o piață concurenț ială, dar și pentru țările unde există doar
o astfel de organizație, existând o singu ră ofertă de asigurare. Operațiile de asigurare se
realizează într -un cadru denumit piața asigurărilor.

2.2 Elementele pieței de asigurări

Piața asigurărilor necesită întâlnirea cererii de asigurare , ai cărei reprezentanți
sunt persoanele f izice și juridice care vor să încheie diverse tipuri de asigurări, cu oferta
de asigurare , ai cărei purtători sunt organizațiile specializate autorizate să funcționeze în
acest domeniu și capabile să desfășoare, sub aspect financiar, o astfel de activitate .
Mărimea pieț ei de asigurare depinde de mai mulți indicatori precum : numărul
contractelor încheiate î ntr-o perioadă de referință , numărul polițelor active, valoarea

30 Siteul http://www.wall -street.ro/tag/piata -de-asigurari.html , accesat la data de 18.05.2016

21
anuală a primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigurate și valoarea totală a
angajamentelor asumate de societăț ile de asigurare la un anumit moment.
Cererea de asigurare constă î n contracte de asigurare, dupa ce ac easta s -a
confruntat cu oferta. Însă , există și persoane care solicită oferte din partea societăților de
asigurare, dar nu încheie contracte cu ace stea.
Cerer ea potențială este mare datorită populației numeroase, a numărului mare de
proprietăți existente precum și dacă avem în vedere nevoile reale de asigurare la nivelul
populației și al economiei . Cererea efectivă este re dusă din cauza lipsei de bani și de
cunoaștere a cetățenilor a tuturor avantajelor oferite de asigurări.
Cererea este dispersată și are un caracter neuniform sub aspectul categoriilor de
asigurări solicitate, a distribuției geografice, al nivelului de dezvoltare a regiunii sau a
zonei respective și al nivelului veniturilor.
Oferta este lansată de societățile de asigurare în condițiile respectării legislației
în vigoare.
Asigurătorul care exercită o activitate de asigurare de viață este obligat:
– să țin ă conturi distin cte pentru asigurările de viață;
– să înregistreze toate veniturile și cheltuielile aferente asigurăril or de viață în
conturi separate;
– să constituie și să țină unui fond de asigurare distinct, denum it fondul
asigurărilor de viață;
– să asig ure conducerea contabilității fondului asigurărilor de viață, pentru
identificarea operativă a activelor și a obligațiilor aferente acestuia.
Legatura dintre asigurat ș i asigurători se real izează în mod direct prin person alul
de specialitate al societățilo r comerciale de asigură ri, apoi se înfăptuiază prin
intermediul membrilor organizaț iilor de asigurare mutuală sau prin agenț ii intermediari
(brokeri de asigurări ).

2.3 Piața asigurărilor de viață din România

Piața românească a asigurărilor și reasigurărilor a cunoscut o dezvoltare
interesantă urmând evoluțiile contradictorii pe care și economia le-a suportat în
ansamblul ei.
Comparând nivelul de dezvoltare și importanța asigurărilor în economia
românească cu alte țări europe ne, putem observa că nici din acest punct de vedere nu se

22
remarcă îmbunătățiri, d impotrivă: în timp ce în aceste țări continuă evoluția, în România
predomină stagnarea.
Piața asigurărilor de viață din România este o piață competitivă, cu toate că
aceasta nu se află în faza de maturitate din acest punct de vedere. România reprezintă un
caz aparte , deoarece aceasta nu este o țară cu tradiție în domeniul asigurărilor așa cum
sunt ele concepute și pra cticate în țările dezvoltate.
În anul 2015 pe piața asigură rilor activau 35 societăț i de asigurar e autorizate31 în
România, astfel :
– 20 de societăți cu activitate de asigurări generale;
– 8 societăț i cu a ctivitate de asigurări de viață;
– 7 societă ți cu activitate compozită .

2.3.1 Primele brute subscrise

Primele brute subscrise32 sunt reprezentate de primele încasate și de încasat,
inclusiv primele de reasigurare încasate și de încasat, aferente tuturor contractelor de
asigurare și contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referință,
înainte de deducerea oricăror sume din acestea.
Asigurătorii au deținut , în primele 9 luni ale anului 2015, prime brute subscrise
în valoare de 6.334.438.453 lei, în creștere cu aproximativ 7,41% față de perioada
similară a anului 201433:
 prime brute subscrise (PBS) aferente asigurărilor generale (AG) în sumă de
5.017.138.804 lei (4.581.434.664 lei fără societatea Astra). Față de T3 2014
(4.692.187.824 lei) s -a înregistrat o creștere cu aproximativ 6,93%, respectiv o
creștere nominală de 324.950.980 lei;
 prime brute subscrise aferente asigurărilor de viață (AV) în sumă de
1.317.299.649 lei (1.312.126.118 lei fără societatea Astra), înregistrându -se o
creștere nominală cu aproximativ 9,29% față de pe rioada similară a anului
anterior (PBS T3 2 014: 1.205.330.572 lei), respectiv o creștere nominală de
111.969.077 lei.

31 Autoritatea de Supra veghere Financiară – Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România, 30
septembrie 2015, pag. 1
32 Site-ul http://www.cigromania.ro/dictionar -de-asigurari , accesat la data de 20.05.2016
33 Autoritatea de Supra veghere Financiară – Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România, 30
septembrie 2015, pag. 1

23

Se remarcă o evoluție a primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale. În
T3 al anului 2012 acestea erau în sumă de 4.876 mil.le i, iar în 2 015 cresc până la
valoarea de 5.017 mil.lei.
Primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață în trimestrul 3 al anului 2012
erau în valoare de 1.293 mil.lei, apoi se observă o scădere a acestora în următorii doi
ani, ajungându -se la 1.2 05 mil.lei în anul 2014. La sfârșitul trimestrului 3 al anului 2015
valoarea primelor brute subscrise (PSB ) crește, acestea fiind în sumă de 1.317 mil.lei.
Figura 2. 1 : Evoluția volumului de prime brute subscrise în perioada 2012 – 2015
trimestrul III

Sursa: Autoritatea de Supraveghere F inanciară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag.2

În trimestrul 3 al anului 2015 , Autoritatea de Supraveghere Financiară a clasat
societățile de asigurări în funcție de primele brute subscrise pentru asigurările de viață și
asigurările generale.
Societatea de asigurări Allianz Ț iriac Asigurări se află în fruntea clasamentului,
aceasta având o cotă de piață de 12, 15%. NN Asigurări de viață se află la jumătatea
clasamentului, această companie înregistrând o cotă de piață de doar 7,28%.
* Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis la data de 26 august
2015 închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizației de funcționare
și solicitarea intrării în prcedura de faliment a societății Astra.

24
Tabelul 2. 1: Clasamentul societăților d e asigur are în funcție de primele brute
subscrise pentru asigurările de viață și asigu rările generale în trimestrul III 2015
Nr. Crt. Societate PSB AG+AV(
lei) Cotă de
piață (%)
1 ALLIANZ – ȚIRIAC ASIGURĂRI
S.A. 769.764.758 12,15
2 OMNIASIG VIG ( Fosta BCR
ASIGURĂRI VIG) 694.312.383 10,96
3 GROUPAMA ASIGURĂRI S.A.
578.736.323 9,14
4 EUROINS ROMÂ NIA ASIGURARE
REASIGURARE S.A. 526.691.742
8,31
5 ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP S.A. 463.458.445 7,32
Total (1 -5)

3.032.963.651 47,88
6 NN ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A. 460.855.149 7,28

7 ASTRA S.A *
440.877.671 6,96
8 CARPATICA ASIG S.A.
393.333.841 6,21
9 GENERALI ROMÂ NIA 352.140.254 5,56
10 CITY INSURANCE S.A.
329.066.368 5,19
Total (1 -10)
4.680.170.566 79,08
ALTE SOCIETĂȚI
1.654.267.887 20,92
TOTAL
6.334.438.453 100,00
Sursa : Autoritatea de Supraveghere F inanciară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag.4

Potrivit tabelului 2.1, primele cinci societăți de asigurare erau următoarele:
Allianz -Țiriac Asigurare S.A., Omniasig Vig S.A., Groupama Asigurare S.A., Euroins
România Asigurare – Reasigurare S.A. și Asirom Vienna Insurance Group S.A. Aceste
companii de asigurare dețineau împreună prime brute subscrise în valoare de peste 3
mld. lei și o cotă de piață de aproape 50%.
Generali România și City Insurance S.A. pe află pe ultimele d ouă locuri în
clasament, aceste societăți având fiecare prime brute subscrise în sumă de peste 300 mil.
lei și o cotă de piață de puțin peste 5%.

25
Figura 2. 2 : Cota de pia ță a societăților de asigurare din România

Sursa: realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 1

Autoritatea de Supraveghere Financiară a realizat în anul 2015 un top al
societăților de asigurare în funcție de primele brute subscrise pentru asigurările de viață.
În fruntea clasamentului se află NN Asigurări de Viață S.A. care a înregistrat o
valoare a PSB – urilor de aproximativ 630 mil.lei, această societate având o cotă de piață
de 34,66%. Allianz Țiriac Asigurări S.A a obținut o valoare de 6 ori mai mica a PSB –
urilor decât prima societate clasată, respectiv 100.791.205 lei, și deținând o cotă de pia ță
de doar 5,56%.
Pe ultimul loc s -a clasat societatea de asigurări Groupama Asigurări, aceasta
obținând o cotă de piață de 2,54%.
Tabelul 2.2 : Clasamentul societăților de asigurare în funcție de primele brute
subscrise pentru asigurările de viață 2015
Nr. Crt. Societate

PBS AV (lei) Cota de
piață
1 NN ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
628.737.959 34,66 %
2 BCR ASIGURĂR DE VIAȚĂ
VIENNA INSURANCE GROUP
S.A. 262.455.424 14,47%
Total ( 1 -2) 891.193.383 49,13%
3 METROPOLITAN LIFE
INSURANCE 235.291.252 12,97%
4 ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP S.A. 102.953.055 5,68%
5 ALLIANZ ȚIRIAC ASIGURĂRI
S.A. 100.791.205 5,56%
6 BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A
. 90.529.272 4,99%
7 EUROLIFE ERB ASIGURĂRI DE
VIAȚĂ S.A. 73.198.833 4,04%
12% 11%
9%
8%
8% 7%7%
6%6%5%21%Allianz Țiriac Asigurări S.A.
Omniasig Vig
Groupama Asigurări S.A.
Euroins România Asigurare
Reasigurare S.A.
Asirom Vienna Insurance Group
S.A.

26
8 GENERALI ROMÂNA ( fosta
ARDAF) 70.377.683 3,88%
9 ERGO ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
S.A.
46.199.618 2,55%
10 GROUPAMA ASIGURĂRI S.A.
46.189.541 2,54%
Total ( 1 -10)
1.656.723.842 91,34%
Alte societăți
157.149.454 8,66%
Total
1.813.873.296 100,00%
Sursa: Site-ul http://www.1asig.ro./Piata -Asigurarilor -2.htm – accesat la data de 03.05.2016

Figura 2. 3 : Cota de piață a societăților de asigurare în funcție de PSB – urile
pentru asigurările de viață

Sursa: r ealizat de autor pe baza tabelului 2.2

Societățile de asigurări au suferit modificări ale valorii primelor brute subscrise
în trimestrul 3 al anului 2015 față de același trimestru al anului precedent. După cum se
poate observa în tabelul 2.3, societăți precum Lig Insurance, Astra, Exim România,
Asito Kapital au avut valori mult mai scazute în anul 2015 decât în anul anterior.
Alte societăți de asigurare cum ar fi: City Insurance, Onix Asigurări, ABC
Asigurări – Reasigurări și Forte Asigurări – Reasigurări au obținut valori semnificativ
mai mari în anul 2015 decât în 2014 .
35%
14%13%6%6%5%4%4%2%2%
9%NN ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
BCR ASIGURĂR DE VIAȚĂ
VIENNA INSURANCE GROUP
S.A.
METROPOLITAN LIFE
INSURANCE
ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP S.A.
ALLIANZ ȚIRIAC ASIGURĂRI
S.A.
BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.

27
Tabelul 2. 3 : Evoluția PSB – rilor în trimestrul 3 al anului 2015 față de același
trimestru al anului 2014.
Nume Raportor Tip 30.09.2015 30.09.2014 Rată de
modificare
( %)
LIG Insurance S.A. Total AG 59.791.340 76.198.701 -21,53%
Total AV – – 0,00%
Total 59.791.340 76.198.701 -21,53%
CITY INSURANCE
S.A. Total AG 57.316.359 22.456.478 155,23%
Total AV – – 0,00%
Total 57.316.359 22.456.478 155,23%
ASTRA S.A. *) Total AG 49.288.484 53.944.450 -8,63%
Total AV 719.699 952.515 -24,44%
Total 50.008.183 54.896.965 -8,91%
ONIX ASIGURĂ RI
S.A. Total AG 27.683.113 15.757.881 75,68%
Total AV – – 0,00%
Total 27.683.113 15.757.881 75,68%
ABC ASIGURĂ RI –
REASIGURĂ RI S.A. Total AG 10.335.458 3.047.796 239,11%
Total AV – – 0,00%
Total 10.335.458 3.047.796 239,11%
FORTE ASIGURĂRI
REASIGURĂ RI S.A. Total AG 3.217.077 1.052.831 100,00%
Total AV – – 0,00%
Total 3.217.077 1.052.831 100,00%
EXIM ROMÂ NIA
S.A. Total AG 3.184.626 8.219.373 -61,25%
Total AV – – 0,00%
Total 3.184.626 8.219.373 -61,25%
ASITO KAPITAL S.A. Total AG 2.655.871 3.042.266 -12,70%
Total AV – – 0,00%
Total 2.655.871 3.042.266 -12,70%
CERTASIG –
SOCIETATE DE
ASIGURARE
REASIGURARE S.A. Total AG 2.614.260 – 100,00%
Total AV – – 0,00%
Total 2.614.260 – 100,00%
Total
216.806.287 184.672.291 17,40%
Sursa: Autoritatea de Supraveghere F inanciară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag. 6

2.3.2 Indemnizațiile brute plătite de asigurători

Indemnizația de asigurare constituie suma platită de societatea de asigurare la
momentul apariției evenimentului asigurat, aceasta reprezentând valoarea actualizată a
sumei asigurate.

28
Indemnizațiile brute plăt ite de primele 10 societăți de asigurare în anul 2015 au
reprezentat 96,42% din totalul indemnizațiilor plătite la nivelul asigurărilor de viață.
Tabelul 2. 4 : Indemnizațiile brute plătite de societățile de asigurare aferente
asigurărilor de viață
Nr.
crt. Societate IBP AV (lei ) Pondere în total
IBP AV (% )
1 NN ASIGURĂ RI DE VIA ȚĂ 232.431.430 38,10%
2 BCR ASIGURĂ RI DE VIAȚĂ
VIENNA INSURANCE GROUP 71.284.893 11,69%
TOTAL (1 -2) 303.716.323 49,79%
3 METROPOLITAN LIFE ASIGURĂ RI 68.271.374 11,19%
4 EUROLIFE ERB ASIGURĂ RI DE
VIAȚĂ 57.039.615 9,35%
5 ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP 47.014.801 7,71%
6 ALLIANZ – ȚIRIAC ASIG URĂ RI 37.959.655 6,22%
7 GENERALI ROMÂ NIA 35.705.656 5,85%
8 SIGNAL IDUNA ASIGURARE
REASIGURARE 15.157.661 2,48%
9 GRAWE ROMÂ NIA ASIGURARE 13.113.978 2,15%
10 GROUPAMA ASIGURĂ RI 10.191.154 1,67%
TOTAL (1 -10) 588.170.217 96,42%
Alte societăți 21.851.777 3,58%
TOTAL
610.021.994 100,00%
Sursa : Autoritatea de Supraveghere F inanciară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag. 15

În primele nouă luni ale anului 2015, societăț ile de asigurare au raportat
indemnizații brute platite (cu maturități si răscumpărări parțiale și totale), însumat
pentru cele două categorii de asigurări, î n sumă de 3,48 miliarde de lei, în registrând o
scadere de 3,51% față de perioada similară a anului anterior. Din valoarea totală a
indemnizațiilor brute plătite34 :
o valoarea de 2,87 miliarde lei este aferentă contractel or de asigurări generale,
care constituie o pondere de 82,5% în volumul total al IBP și a înregistrat o
scădere de 3,69% față de primele nouă luni ale anului 2014;
o suma de 610, 02 milioane lei constituie indemnizațiile brute, maturitățile și
răscumpără rile pl ătite de societățile de asigurare aferente asigurărilor de viață,
acestea fiind în scădere cu 2,63% față de perioada similara a anului 2014.

34 Site-ul http://economie.hotnews.ro , accesat la data de 18.05.2016

29
Cea mai mare pondere în totalul indemnizațiilor brute plă tite pentru asigurările
de viață o dețin plățile aferente următoarelor clase35:
– clasa AIII Asigurările de viață și anuități care sunt legate de fonduri le de investiții,
reprezentând 51,89% (316.527.724 lei) din total ul plăților efectuate.
– clasa AI Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare, reprezentând
43,75% (266.880.364 lei) din total ul plăților efectuate.
Plățile pentru celelalte clase au fost de circa 26.613.906 lei și au reprezentat
4,36% din totalul plăț ilor efectuate în trimestrul 3 al anului 2015 aferente asigurărilor
de viață.

2.3.3 Rezervele tehnice constituite de societățile de asigurări

Conform Normei nr. 38/2015 privind rezervele tehnice constituite pentru
activitatea de asigurare, modul de calcul al acestora în scopul întocmirii situațiilor
financiare anuale și registrul special de evidență a activelor pe care le acoperă36,
societățile de asigur are înregistrează în contabilitate următoarele tipuri de rezerve
tehnice aferente obligațiilor asumate prin contractele de asigurări generale, respectiv de
asigurări de viață încheiate37:
– rezerva de prime;
– rezerva de daune avizate;
– rezerva de daune neavizat e;
– rezerva pentru riscuri neexpirate;
– rezerva pentru participare la beneficii și risturnuri.
Societățile de asigurări pentru activitatea de asigurări de viață constituie și
următoarele tipuri de rezerve specifice38:
 rezerva matematică , care se determină la valoarea netă sau prin metoda Zillmer;
orice rezervă matematică negativă va fi raportată și evidențiată ca fiind egală cu
zero;

35 Autoritatea de Supraveghere financiară, Evoluția pieței asigurărilor și rea sigurărilor din România, pag.
16.
36 Pubicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 981 din 2015
37 Norma nr. 38/2015 privind rezervele tehnice constituite pentru activitatea de asigurare, modul de calcul
al acestora în scopu l întocmirii situațiilor financiare anuale și registrul special de evidență a activelor pe
care le acoperă , pubicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 981 din 2015.
38 Idem

30
 o rezervă tehnică suplimentară , se calculează în cazul în care randamentul prezent
sau previzibil al activelor societății corespunzătoare activității de asigurări de
viață este insuficient pentru îndeplinirea angajamentelor asumate față de
contractanți în ceea ce privește rata dobânzii;
 rezerve suplimentare pentru riscuri generale care nu sunt individualizate ;
 rezerva pentru prime nealocate , constituită pentru asigurările de viață și anuitățile
legate de fonduri de investiții, care se constituie la nivelul primelor brute
subscrise, dar n ealocate contului contractantului.
Structura rezervelor tehnice brute pentru asigurările de viață la data de 30.09. 2015
comparativ cu 31.12. 2014 este prezentată în următorul tabel.
Tabelul 2. 5 : Rezervele tehnice brute aferente asigurărilor de viață
Tipuri de rezerve 30 septembrie
2015 (lei) Pondere în
total (%) 31 decembrie
2014 (lei) Pondere
în total
(%)
Rezerva de prime 498.298.932 7,77 483.660.747 7,86
Rezerva matematic ă 5.605.113.975 87,38 5.362.340.474 87,17
Rezerva de beneficii ș i
risturnuri 133.841.240 2,09 132.017.404 2,15
Alte rezerve tehnice 177.377.959 2,77 173.829.150 2,83
Total rezerve tehnice
aferente asigură rilor
de via ță 6.414.632.106 100,00 6.151.847.775 100,00
Sursa: Autoritatea de Supraveghere F inanciară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag. 19

Ponderea rezervei d e prime la 30.09.2015 era cu 0,09 % mai mică față de cea de
la 31.12.2014. Ponderea r ezervei matematic e a prezentat o ușoară creștere în trimestrul
3 al anului 2015, respectv de 0,21 %, față de sfârșitul anului 2014. Rezerva de beneficii
și risturnuri a crescut cu 3,5 mil.lei în trimestrul 3 al anului 2015 față de anul anterior.
Conform Autorității de Supraveghere F inanciar ă39, gradul de acoperire a
rezervelor tehnice constituite la data de 30 septembrie 2015 era de 1 11,56% ( 111,89%

39 Autoritatea de Supraveghere Financiară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România, pag.
21

31
la 31 decembrie 2014).
În tabelul de mai jos sunt prezentate valoarea activelor admise să acopere
rezervele tehnice b rute și structura acestora la data de 30.09.2015, respectiv 31.12.2014.
Tabelul 2. 6: Valoarea activelor admise să acopere rezervele tehnice brute și
structura acestora
Activele admise să
acopere rezervele tehnice
brute 30 septembrie
2015 (mil.lei) Pondere
(%) 31 decembrie
2014 (mil.lei) Pondere
(%)
Titluri de stat ș i bonuri de
tezaur emise de statele
membre 2.668 37,28 2.660 38,64
Unitați î n organisme de
plasament co lectiv î n
valori mobiliare
(OPVCM) și alte fonduri
de investiț ii 2.307 32,24 2.241 32,55
Obligațiuni și alte
instrumente ale pieței
monetare ș i de capi tal
asimilate acestora,
tranzacț ionate pe o piață
supravegheat ă 1.128 15,76 1.090 15,84
Depozite și conturi
curente la instituț ii de
credit 497 6,95 374 5,43
Creațe de la asigurați și
intermediari, rezultâ nd din
operațiuni de asigurare
directe și acceptări î n
reasigurare 150 2,10 167 2,42
Terenuri, construcț ii în
proprietat ea societăț ii 90 1,26 90 1,30
Cheltuieli de achiziț ie
reportate 92 1,29 72 1,05
Alte active admise să
acopere rezervele tehnice
brute 224 3,13 190 2,77
Total active admise să
acopere rezervele tehnice
brute 7.156 100,00 6.883 100,00
Sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Evoluția pieței asigurărilor și reasigurărilor din România,
pag. 21

32
Titlurile de stat și tezaur emise de statele membre, utilitățile în organisme de
plasament colectiv în valori mobiliare și alte fonduri de investiții, depozitele și conturile
curente la instituții de credit au avut valori mai ridicate în trimestrul 3 al anului 2015
față de sfârșitul anului 2014 .
Creanțele de la asigurați și intermediari, rezultând din operațiuni de asigurare
directe și acceptări în reasigurare, au înregistrat o scădere de 17 mil.lei.
Totalul activelor admise să acopere rezervele tehnice brute erau la data de
30.09.2015 cu 273 mil.lei mai mari decât cele de la finele anului 2014.

2.3.4 Brokeri i de asigurare

Broker de asigurare reprezintă o persoană juridică română sau străină , autorizată
în condițiile prevăzute de Legea 32/2000, care, pentru clienții săi, persoane fizice sau
juridice, negociază sau încheie contracte de asigurare și acordă alte servicii în legatură
cu protecția împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor40.
Principalii brokeri de asigurare din România sunt Safety Broker de Asigurare
S.R.L., Marsh – Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L., Transilvania Broker de
Asigurare S.R.L., Destine Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L., Daw Management
– Broker de Asigurare S.R.L., Unicredit Insurance Broker S.R.L., Porsche Broker de
Asigurare S.R.L., Unity Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L., Inter Broker de
Asigurare S.R.L.
Tabelul 2. 7 : Clasamentul primilor 10 brokeri de asigurare, în funcție de primele
intermediare
Nr.
Crt. Denumire broker Total AV Total AG Total AV+AG Cota de
piață
(%)
1 SAFETY BROKER
DE ASIGURARE
S.R.L. 892.174 385.688.359 386.580.533 7,42%
2 MARSH – BROKER
ASIGURARE –
REASIGURARE
S.R.L. 8.128.224 311.771.504 319.899.728 6,15%
3 TRANSILVANIA
BROKER DE
ASIGURARE S.R.L. 590.881 286.552.960 287.143.841 5,52%
4 DESTINE BROKER 3.547.530 230.345.942 233.893.472 4,49%

40 Site-ul http://www.cigromania.ro/dictionar -de-asigurari , accesat la data de 21. 05.2016

33
DE ASIGURARE –
REASIGURARE
S.R.L.
5 INTER BROKER
DE ASIGURARE
S.R.L. 486.279 226.500.440 226.986.719 4,36%
6 DAW
MANAGEMENT –
BROKER DE
ASIGURARE S.R.L. 78.553 196.900.238 196.978.791 3,78%
7 CAMPION
BROKER DE
ASIGURARE S.R.L. 3.405.195 150.776.879 154.182.074 2,96%
8 UNICREDIT
INSURANCE
BROKER S.R.L. 371.018 144.541.370 144.912.388 2,78%
9 PORSCHE
BROKER DE
ASIGURARE S.R.L. 10.792 135.959.872 135.970.664 2,61%
10 UNITY BROKER
DE ASIGURARE
REASIGURARE
S.R.L. – 106.830.976 106.830.976 2,05%
Total (1 -10) 17.510.646 2.175.868.54
0 2.193.379.186 42,14%
Total 129.032.557 5.076.101.59
6 5.205.134.153 100,00
%
Sursa: Site-ul http://www.1asig.ro/Date -financiare -2,7.htm , accesat la data de 25.05.2016

Safety Broker de Asigurare S..R.L. se află pe primul loc în clasament, această
societate având o cotă de piață de 7,42%. Transilvania Broker de Asigurare S.R.L. are o
cotă de pi ață de 5,52%. Pe locul 10 s -a clasat Unity Broker de Asigurare – Reasigurare
S.R.L, având o cotă piață de 2,05%.
Destine Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L. deține cea mai mare valoare a
primelor intermediare aferente asigurărilor de viață, de 3,5 mil. lei. Cea mai redusă
valoare a primelor intermediare aferente asigurărilor de viață este de 10.792 lei și este
prezentă la societatea Porsche Broker de Asigurare S.R.L.

2.3.5 Gradul de dezvoltare al sectorului asigurărilor de viață din România

Sectorul asigurărilor de viață din România are un nivel redus de dezvoltare,
gradul de penetrare a acestora fiind cu mult în urma altor țări europene , chiar și a celor

34
din regiune, acest fapt se arată într -un studiu realizat de Consiliul Concurenței (CC) pe
aceast ă piață.
Din punct de vedere al primelor brute subcrise, în România, sectorul asigurărilor
de viață are o pondere de doar 0,3% în Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca în Bulgaria,
în timp ce media europeană este de 4,5% din PIB. Chiar dacă și alte țări d in regiune se
află în coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea asigură rilor de viață
în PIB (Ungaria 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferențele față de situația
României sunt vizibile .41 La cealaltă extremă se află Marea Britanie cu 10,3% din PIB și
Danemarca cu 7,2% din PIB.
Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoană din România plătește în
medie 16 euro/an, mult sub media europeană de 1072 euro/an de persoană , adică de 67
de ori peste nivelul din România . În Ungaria, pr ima medie de asigurare se ridică la 139
euro/an de persoană, în Slovacia la 206 euro/an de persoană, iar în Cehia la 272 euro/an
de persoană. Elveția și Danemarca înregistrează cele mai mari cote ale primelor pentru
asigurările de viață, valoarea medie fii nd de peste 3000 d e euro/an de persoană, arată
Consiliul Concurenței.42
Gradu l de concentrare a pieței din țara noastră a crescut în ultimii ani, în timp ce
numărul societăților de asigurări de viață a scăzut constant, de la 24 în anul 2009 la 19
în anul 2014 și ar putea scădea în continuare.
Liderul pieței a depăș it pragul de 40% al cotei de piață, ceea ce arată o poziție
dominantă, iar Consiliul Concurenței a anunțat că va monitoriza atent situația, deoarece
poate influența concurența pe această piață. În prezent, poziția de lider pe piața
asigurărilor de viață este ocupată NN As igurări de Viață, urmată de METROPOLITAN
Life și BCR Asigurări de Viață VIG.

41 Site-ul : http://www.enational.ro/news/business/romania -la-coada -ue-in-domeniul -asigurarilor -de-viata –
458200.html/#ixzz4AckCxvmq accesat la data de 04.06.2016
42 Idem

35
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ – EVOLUȚIA PIEȚEI EUROPENE A
ASIGURĂRILOR DE VIAȚĂ

Piața asigurărilor reprezintă totalitatea tranzacț iilor realizate în domeniul
activitățiilor de asigurare de către societățile specializate, respectâ nd norme le și
reglementă rile specifice.
La nivel internațional, piața asigurărilor se caracterizează printr -un grad ridicat
de ete rogenitate ca urmare a diversităț ii even imentelor cauzatoare de pagu be și a
activităț iilor pe care le poate afecta. Datorită acestui fapt , nu se poate delimita o singură
piață a asigurărilor și reasigurărilor, fiecare dintre acestea sunt caracterizate prin
existența anumitor societăți de asigurări si reasigură ri, preponde rența anumitor categorii
de asigurări, norme și reglementă ri specifice legislației în vigoare dintr -o anumită țară ,
acoperiri mai mari sau excluderi mai extinse.
La nivel european se poate menționa că lumea asigurărilor a cunoscut o evoluț ie
de ansamblu, cu anum ite caracteristici comune, dar ș i cu diferențieri considerabile de la
o țară la alta.
Europa constituie locul de apariție a asigurărilor moderne și rămane o piață
esențială la niv el mondial, cu o creștere rapidă mai ales î n domeniul asigurărilor de viață
și de economisire.
În prezent , asistăm la un proces de maturizare a pieței unice europene a
asigurărilor, cu realizări, însă și cu dificultățile sale, încă nedepăș ite.
Dezvoltarea unei piețe europene unice a asigură rilor a fost un proces gradual
care a durat mulți ani. Directivele Uniunii Europene referitoare la asigurări constituie
principiile genera l acceptate la nivelul Comunităț ii Europene cu scopul de a uniformiza
normele de asigurări și de a facilita comerțul internațional. Directivele se referă atât la
activitatea de asigurare , cât și la cea de reasigu rare.
Factorii principali care încurajează realizarea unei pieț e unice euro pene a
asigură rilor sunt :
– tehnologia;
– comportamentul consumatorilor ;
– convergența și consolidarea.

36
În calea realiz ării pieței unice europene a asigură rilor există , însă și factori
perturbatori precum :
– costul finanțării într -o monedă străină ;
– diferențele în ceea ce priveș te legislația în vigoare și sistemul de taxare;
– lipsa unei licenț e unice pentru brokerii de asigurări și pentru alți intermediari.
În prezent , nu există cu adevarat o piață paneuropeană omogena a asigurărilor,
cu toate că Franț a, Anglia și Germania continuă sa dețină acest sector , atat din punct de
vedere al numă rului de companii de asigurare, câ t și al veniturilor obț inute din prime le
de asigurare.
Nu se poate vorbi încă de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii
Europene pentru că atât țările membre, cât și cele care aderă își mențin unele legi cu
caracter național, care depind de piețele financiare ale țării respective și de cultura
acesteia.
În Europa, noile norme Solvency II au început să fie aplicate de la 1 ianuarie
2016.
Solvency II introduce norme de solvabilitate armoniz ate în UE. Solvency II a
fost conceput pentru a intr oduce un cad ru prudenț ial armonizat pentru asigurători în
UE, și pentru a conduce la o mult mai bună înțelegere și aliniere între capitalul unei
societăți de asigurări și riscul real încorporat în activitățile acestei societăț i.43 Cadrul se
bazează pe trei piloni: cerințe cantitative, cerințe de guvernanță și de gestionare a
riscurilor, precum și supravegherea eficientă a asigurătorilor și a cerințelor privind
informarea și transparența .44
Piața asigurărilor aduce o contribuție majoră la creșterea și dezvoltarea
economică. Aceasta facilitează tranzacțiile economice prin furnizarea transferului
riscului și oferirea despăgubir ilor, încurajează gestionarea riscurilor și promovarea unor
practici sigure.
Ea promovează stabilitatea financiară prin furnizarea de investiț ii pe termen lung
în economie și încurajează economii le stabile și durabile și furnizarea de pensii.
Industria europeană de asigurări este cea mai mare din lume , având o pondere de
35% din piața mondială, fiind urmată de America de Nord (29%) și Asia (28%).

43 Insurance Europe – Annual Report 2015 -2016 pag. 28
44 Financial Stability Report December 2014 pag. 24

37
Figura 3.1 : Ponderea primelor subscrise brute la nivel global

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015, pag.7

Societățile de asigurări aduc o contribuție majoră la creșterea și dezvolta rea
economică a Europei. Asigurătorii europeni generează venituri din prime de apro ape 1
170 miliarde € , angajează puțin sub un milion de oameni și invest esc aproape 9 600 de
miliarde € în economie.

3.1 Primele brute subscrise

În timp ce economia europeană a înce put să crească în 2013, mediul economic s –
a menținut în general nefavorabil. Performanța economic ă a variat de la o țară la alta.
Valoarea totală a primelor subscrise brute din Europa s -a ridicat la 1 117
miliarde € în 2013, ceea c e reprezintă o creștere de 2,1% față de anul 2012.
Cele mai mari patru pieț e au continuat sa fie Marea Britanie, Germania , Franța și
Italia, care împreună au reprezentat 70% din totalul primelo r subscrise de viață în
Europa în anul 2013. Italia a înregistrat o creștere de 22% comparativ cu anul
precedent. În Germania, primele aferente asigurărilor de viață au avut o ușoară creștere
de 4 %.
Volumul total al primelor brute subscrise europene a crescut cu 3,5%,
comparati v cu 2013, ajungând la 1 169 miliarde € în 2014. Primele aferente asigurărilor

38
de viață au crescut cu 5,5%, ajungând la 714 miliarde €. Primele asigurărilor generale
au crescut cu 0,4%, atingând valoarea de 455 miliarde €.
Primele aferente asigurărilor de viață euro pene au reprezentat 38% din primele
de viață la nivel mondial în 2014 . Primele europene aferente asigurărilor generale au
reprezentat 33% din primele la nivel mondial în anul 2014.
Figura 3.2 : Primele brute subscrise aferente asigurărilor de v iață, în funcție de
țară

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 04.06.2016

În medie, primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață în Europa au
atins valoarea de 35 303 miliarde €. Marea Britanie prezintă valoarea cea mai mare a
PSB- urilor, de 253 239 mld . €. Pe locul al doilea se află Franța, aceasta deținând prime
brute subscrise de aproximativ 190 000 mld . €. În anul 2013, Italia avea PSB -uri în
sumă de 143 315 mld . €.
La jumătatea topului se află Austria, aceasta prezintă o valoare a primelor de
circa 17 000 mld. €. România se află printre ultimele țări, aceasta deținând prime brute
subscrise aferente asigurărilor de viață în sumă de 1 812 mld.€.

39
Figura 3.3 : Valoarea totală a primelor brute subscrise

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 04.06.2016

Primele aferente asigurărilor de viață au avut valoarea cea mai redusă în anul
2003. Anul 2007 a prezentat cea mai ridicată valoare pentru PSB -urile aferente
asigurărilor de viață. În anul 2014 primele au fost deținute în sumă de 714 mld. €.
Tabelul 3.1: Valoarea primelor de asigurare și a despăgubirilor în anul 2014
Prime de asigurare aferente asigurărilor de viață 714 miliarde €
Despăgubiri plătite aferente asigurărilor de viață 630 miliarde €
Prime de asigurare aferente asigurărilor generale 455 miliarde €
Despăgubiri plătite aferente asigurărilor generale 313 miliarde €
TOTAL PR IME DE ASIGURARE 1 169 miliarde €
TOTAL DESPĂGUBIRI PLĂTITE 943 miliarde €
Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor din documentul European Insurance – Key Facts, August
2015, pag.9

În 2014, primele de viață europene s -au ridicat la suma de 714 mld. €, ceea ce
reprezintă o creștere de 5,5%, comparativ cu anul 2013. Polițele de asigurare de viață
pot lua forma unui contract individ ual sau a unui contract de grup.
Totalul primelor de asigurare la sfârșitul anului 2014 era de 1 169 mld. €, iar
totalul despăgubirilor plătite era de 943 mld. €.

40
Figura 3.4: Creșterea primelor de asigurare la nivel global

Sursa: Site -ul http://www.swissre.com , accesat la data de 05.06.2016

Norvegia, Suedia și Irlanda au înregistrat creșteri ale primelor de asigurare între
5% – 10%. Franța și Austria au prezentat o creștere u șoară , între 2,5% și 5%. Prima
de asigurare s -a mărit în Italia cu mai mult de 10 puncte procentuale.
În schimb, în Spania s -a înregistrat o creștere negativă cuprinsă între -10% și –
5%. În Croația, prima de asigurare s -a diminuat cu mai mult de 10 puncte
procentuale.

3.2 Gradul de penetrare a l asigurărilor

Gradul de penetrare al asigurărilor în economie este un indicator sintetic care
arată contribuția sectorului de asigurare la crearea produsului intern brut și care se
calculează ca raport între volumul primelor de asigurare brute directe și produsul intern
brut.
În 2014, rata de penetrare a asigurărilor (prime brute subs crise ca procent din
PIB) a scăzut eviden t, cu 0.22 puncte procentuale ( înregistrându -se valoarea de 7.46% ),

41
comparativ cu 7,68 % în anul precedent. A ceasta a variat de la 1,2% în România până la
11,3% în Finlanda și Țările de Jos.
Figura 3. 5: Rata de penetrare a asigurărilor în 2015

Sursa: Site -ul http://www.statista.com , accesat la data 14.06.2016

Conform figurii 3.5 , gradul de penetrare a asigurărilor în 2015 era de 10,6% în
Regatul unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În Franța, primele brute subscrise ca
procent din produsul intern brut era u de 9,1%.
Italia și Germania aveau gradul de penetrare a asigurărilor de peste 6 puncte
procentuale.( Italia – 8,6% și Germania – 6,5%).
Statele Unite ale Americi i erau cu mult în urma statelor europene, acestea
deținând doar 7,3 puncte procentuale din PIB.

3.3 Densitatea asigurărilor de viață

În 2013, media sumei pe cap de locuitor cheltuit ă pentru asigurări în Europa a
crescut oarecum, în comparație cu anul precedent. În total, 1 883 € pe cap de locuitor a
fost cheltuit pe asigurari, respectiv 1 124 € fiind cheltuite pe asigurările de vață (o
creștere de 30 €, comparativ cu 1 094 € petrecut în 2012), iar restul de 759 € pe

42
asigurări generale, din care 196 € a u fost utilizați în asigurări le de sănătate. Există
diferențe semnificative în domeniul asigurărilor .
Cele mai însemnate modificări pozitive în densitatea asigurărilor de viață au fost
observate , în 2013, în Portugalia (+ 34,3%), Italia (+ 21,5%), Luxembur g (+ 15,8%), în
timp ce modificările negative s -au înregistrat în Liechtenstein ( -25.6%), Belgia ( -23.4%)
și Polonia ( -14.0%).
Cifrele de densitate din Europa variază de la mai puț in de 100 € pe cap de
locuitor în România și ajungând la aproape 6 000 € în Elveția .
Suma care s -a cheltuit pentru produsel e de asigurare de viață era de:
– 3 310 € în Elveția;
– 3 263€ în Finlanda;
– 15 € în Turcia;
– 18 € în România.
În Europa , în 2014 s-a cheltuit pentru asigurări o medie de 1 967 €, în
comparație cu 1 911 € cu un an mai devreme.
Densitatea asigurărilor de viață s -a ridicat la 1 202 €, iar cea de asigurare
generală (toate liniile de business combinate) a fost de 765 €.
Figura 3. 6: Prima medie de asigurare pe cap de locuitor în Europa

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015, pag.10

Asigurări de
viață , 1,202 €RCA, 220 €Asigurări de
sănătate ,
202 €Asigurări de
proprietăți , 154
€Asigurări de
răspundere
civilă generală ,
54 €Altele , 76
€

43
Europenii plătesc în medie pentru asigurările de viață 1 202 €, pentru asigurările
de proprietăți doar 154 €, iar pentru cele de sănătate achită 202 €.
Figura 3. 7: Primele aferente asigurărilor de viață pe cap de locuitor în funcție de
țară în 2014

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015, pag. 13

Cea mai mare valoare a prime i aferente asigurărilor de viață pe cap de locuitor în
anul 2014 a fost de 3 713 € și s -a înregistrat în Luxemburg . În Finlanda, Elveția și
Danemarca prima aferentă asigurărilor de viață pe cap de locuitor avea o valoare de
peste 3 000 €.
Italia, Franța și Norvegia au deținut o primă de aproape 2 000 €. Cele mai mic i
valori ale prime lor aferente asigurărilor de viață pe cap de locuitor s-au înregistrat în
țări precum Ungaria, Croația, Islanda, Estonia, Bulgaria, Letonia, România și Turcia,
aceste valori f iind sub 50 €.

3.4 Beneficiile plătite

Beneficiile plătite aferente asigurărilor de viaț ă în 2014 erau în sumă de 630,3
miliarde € . Acestea constituie o scădere de 1,1% în prestații de viață, comparativ cu
anul precedent.

44
Figura 3. 8: Beneficiile și despăgubirile plătite în anul 2014

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015, pag. 22

Cele mai multe despăgubiri plătite de societățile de asigurări în 2014 au fost în
domeniul asigurărilor de viață, de 67%.
Asigurările de sănătate și RCA au fost în proporție de 10 % fiecare.
Figura 3. 9: Beneficiile totale între 2003 -2014

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la 06.06.2016

Beneficiile totale în anul 2003 au prezentat cea mai redusă valoare, apoi au
crescut puțin cate puțin în fiecare an. În anii 2013 și 2014 beneficiile totale au fost
constante.
Beneficiile și indemnizațiile platite aferente asigurărilor de viață aveau în anul
2011 valoarea de 630 mld. €. În anul următor, acestea au crescut cu 4,4 puncte
67%
10%10%6%7% Asigurări de viață
RCA
Asigurări de sănătate
Asigurări de proprietăți
Altele

45
procentuale, ajungând la suma de 6 49 mld. €. Anul 2013 a venit cu scăderi de 2,6% în
valoarea beneficiilor și indemnizațiilor plătite aferente asigurărilor de viață , acestea
fiind de 626 mld. €.
Figura 3. 10: Beneficiile asigurărilor de viață în funcție de țară

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 06.06.2016

În anul 2013 , Franța a avut beneficiile asigurărilor de viață în valoare de 108 000
mil. €. Germania și Italia au înregistrat beneficii în sumă de peste 65 000 mil. €, iar
Danemarca și Spania de peste 15 000 mil. €. În schimb, media beneficiilor asigurărilor
de viață a atins valoarea de 19 926 mil. €.
Figura 3.1 1: Prestațiile și daunele plătite în funcție de țară în 2014

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015 , pag.23

În anul 2014, prestațiile și daunele plătite aferente asigurărilor de viață au avut
valoarea cea mai mare în Marea Britanie, de 238,2 mld.€. Italia a înregistrat suma de 87

46
mld. €, iar Franța de 153,7 mld. €. Cea mai mică valoare a prestațiilor și daunelor plătite
s-a remarcat în Islanda și în Letonia, de 0,2 mld.€.

3.5 Portofoliul de investiții al asigurătorilor europeni

Sectorul de asigurări reprezintă cel mai mare investitor instituțional din Uniunea
Europeană, cu aproape 9 900 miliarde € investite în economie în anul 2014. Acest lucru
este echivalent cu 63% din PIB -ul Uniunii Europene.
Investițiile constituie o consecință naturală a modelului de aface ri de asigurare,
în care primele sunt primite în avans și sunt investite până când creanțe le sau beneficii le
sunt plătibile. Prin urmare, asigurătorii joacă un rol important în calitate de investitori
instituționali, cu majoritatea activelor suport cu datorii pe termen lung.
Sectorul de asigurări este o sursă importantă de investiții necesare pentru a
sprijini creșterea economiei și furnizarea fondurilor necesare pentru a se plăti pensiile
din generația actuală de angajați .
Portofoliul de investiții este strâns legat de evoluțiile economice generale ,
deoarece acestea afectează fluxul de prime în sectorul asigurărilor și, în consecință,
fluxul de fonduri în investiții. Mai mult decât atât, evoluțiile de pe piețele financiare
afectează performanța activelor asigură torilor în mod direct .
Investițiile asigură torilor din Marea Britanie, Franța și Germania reprezintă
împreună peste 60% din investițiile tuturor asigurătorilor europeni.
Figura 3.1 2: Portofoliul de in vestiții al asigură torilor europeni – 2004 -2014

Sursa: European Insurance – Key Facts August 2015

47
Portofoliul total al investiții lor administrate de societățile de asigurări din
Europa a crescut cu 3,1% în 2013, la 8 527 miliarde €. Acest lucru poate fi explicat
printr -o creștere de 2,1% a primelor și performanța pozitivă a piețelor financiare. În
2013, piețele financiare au înregistrat o performanță mixtă de produse cu venit fix
(titluri de stat ș i corporative), precum și o performanță pozitivă a pieței capitalurilor
proprii.
Portofoliile de investiții asigurătorilor sunt egale cu, în medie, aproximativ 59%
din PIB -ul european în 2013, care este comparabil cu 2012.
În anul 2004, cele mai mari valori ale portofoliilor de investiții de asigurări de
viață s -au înregistrat în Marea Britanie ( 1 3 21 598 mil.€ ), Franța ( 989 294 mil.€ ), și
Germania ( 626 264 mil.€ ). Aceste țări și -au majorat portofoliul de investiții în anii
următori, ajungând în 2013 la următoarele valori : Marea Britanie – 1 661 689 mil.€,
Franța – 1 743 400 mil.€, Germania – 868 471 mil.€.
România a deținut un portofoliu de investiții al asigurărilor de viață în valoare de
196 mil.€ în anul 2004 și de 990 mil.€ în anul 2012.
Figura 3. 13: Componentele portofoliului de investiții al asigurătorilor europeni

Sursa: European Insurance – Key Facts August 2015, pag.26

La data de 31 decembrie 2014, industria europeană de asigurări a avut aproape 9
900 de miliarde € investite în obligațiuni, acțiuni și alte active ale companiei, în numele
a milioane de pensionari viitori și clienț i de asigurări generale.
Aceasta reprezintă o 9,4 % creștere în comparație cu 2013. Evoluția situației în
portofoliul de investiții al asigurătorilor europeni era , în principal, condus de afaceri de
Obligațiuni ,
52.40%
Împrumuturi și
ipoteci , 13.60%Fonduri de
investiții , 13.00%Participații , 7.80%Titluri de
participare , 6.50%Proprietăți ,
3.40%Depozite , 1.40%Derivate ,
0.20% Alte investiții ,
1.60%

48
viață, deoarece investiții le din industria de asigurări de viață repreze ntau mai mult de
80% din total.
Investițiile asigurătorilor din Marea Britanie, Franța și Germania dețineau peste
60% din totalul investițiilor asigurătorilor europeni.
Obligațiunile (52,4%) au fost cele mai mari componente ale portofoliu lui de
investiții al asigură torilor europeni. Î mprumuturi le și ipoteci le (13,6%) au fost a l doilea
cel mai mare element .
Figura 3.1 4: Portofoliul de investiții la nivelul asigurătorilor europeni

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 06.06.2016

În anul 2003, portofoliul de investiții la nivelul societăților de asigurare avea
valoare a de 4 242 mld. €. Acesta a depășit suma de 5 300 mld. € în anii 2007 și 2008,
ajungând la 8 527 mld. € în anul 2014.
Figura 3.1 5: Raportul portofoliului de investiții al asigurătorilor europeni la
Produsul Intern Brut ( PIB)

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data 06.06.2016

49
În anul 2003, portofoliul de investiții al societăților de asigurări europene avea o
pondere de 48% din PIB. În 2008, acesta a atins cea mai scăzută pond ere, de doar
47,2%. Din anul 2011 portofoliul de in vestiții a început sa crească ușor, ajungând la o
valoare de 60% din PIB în anul 2014.
Figura 3.1 6: Portofoliul de investiții al asigură torilor europeni ca pondere din PIB
în funcție de țară
Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015, pag. 27

În Luxemburg, portofoliul de investiții al societăților de asigurare în anul 2014
avea ponderea cea mai mare din PIB, 366,7%. În Danemarca, Marea Brita nie și Franța,
acesta reprezinta o pondere de preste 100%. În extrema cealaltă, în Ungaria, Cipru,
Estonia, Grecia, Islanda, Bulgaria, L etonia și Turcia investițiile aveau o pondere de sub
10% din PIB.
Valoarea cea mai semnificativă a portofoliului de investiții al companiilor de
asigurare s -a înregi strat în 2014 în Marea Britanie, de 2,48 miliarde €. Pe locul al doilea
s-a clasat Germania, aceasta deținând un portofoliu de investiții în sumă de 1,74
miliarde €.
Cea mai redusă valoare a portofoliului de investiții s -a înregistrat în Letonia și a
fost de 0,0005 miliarde €.

50
Figura 3. 1 7: Rata de creș tere a port ofoliilor de investiț ii –asigurări de viață

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 07.06.2016

În anul 2003, portofoliul de investiții la nivelul societăților de asigurare era în
valoare de 4 242 mld. €. Acesta a depășit suma de 5 300 mld. € în anii 2007 și 2008,
ajungând la 8 527 mld. € în anul 2014.
În anul 2005, portofoliul de investiții a cresc ut cu 13 puncte procentuale față de
anul 2003, iar în 2007 cu 5,7% față de anul precedent. În anul 2014, investițiile
societăților de asigurare s -au ridicat cu 8% față de anul 2013.

3.6 Canalele de distribuție a asigurărilor de viață

În anul 2013, 5 357 de societăți de asigurare funcționau în țările membre de
asigurări din Europa. Țările cu cel mai mare număr de societăți de asigurare în 2013
erau45:
– Marea Britanie: 1229;
– Germania: 560;
– Franța: 395.
În anul următor, aproximativ 4 860 de companii de asigurare funcționau în
Europa .46 Majoritatea companiilor sunt societăți p e acțiuni și asigurători mutuali , dar
există și instituții publice sau cooperative.

45 Statistics N°50 European Insurance in Figures, December 2014
46 European Insurance – Key Facts, August 2015, pag. 32

51
Industria de asigurări europene angajează , în mod direct, puțin sub 1 milion de
persoane. Există, de asemenea, în jurul valorii de un milion de angajați externalizați și
intermediari independenți.
În conformitate cu dinamica numărului de companii din 2013, de asemenea,
numărul de salariați în sectorul european al asigurărilor a scăzut cu 0,6%, ajungând la
924 000. La nivel național, cele mai semnificative reduceri de personal s -au înregistrat
în Germania ( -0,7%), Franța ( -0,7%), Marea Britanie ( -1%) și Țările de Jos ( -3.7%).
Asigură torii europeni utilizează o gamă largă de metode de vânzare a produselor
către clienți. Importanța fiecărui canal de distribuție variază semnificativ în funcție de
piețele naționale și tipurile de produse. În cazul în care produsele nu sunt vândute în
mod direct de către asigurător, principalele canale de distribuție sunt brokeri, agenți ș i
bancassurance.
Diversita tea canalelor de distribuție se află în beneficiul consumator ilor, ale
căror culturi, nevoi și preferințe diferă între piețe. Aceste canale asigură consumatorilor
un acces mai bun la produsele de asigurare și stimul ează concurența între furnizori și
distribuitor i cu privire la prețul și calitatea produselor.
Bancassurance este principalul canal de distribuție de asigurări viață în unele țări
europene, printre care Franța, Italia, Portugalia și Turcia. Agenț ii, broker ii și scrierea
directă prin intermediul angajaților sau vânzarea de la distanță , de asemenea, joacă un
rol important în distribuirea politicilor asigurărilor de viață. Distribuirea politicilor
asigurărilor generale în Europa se desfășoară . în principal , prin intermediari (agenți și,
într-o măsură mai mică, broker i) și prin scrierea directă de către angajații și vânzarea de
la distanță.47
În 2014 , principalele canal e de distribuție pentru piața asigurărilor de viață în
Europa a u rămas bancassura nce, urmat ă de brokeri, agenți și scriere directă.
Dominanța B ancassurance a fost în mare parte, datorită cotei sa le de piață
substanțiale în piețele de asigurări de viață prezente în țări precum Italia (peste 70%) și
Franța (peste 60%).
Bancassurance este, de asemenea, principalul canal de distribuție în Portugalia și
Turcia (peste 70%), i ar în Austria, Belgia și Malta deține o cotă de peste 40%.

52
Figura 3.1 8: Canalele de distribuție a asigurărilor de viață în funcție de țară

Sursa: European Insur ance – Key Facts, August 2015, pag. 32

În țări precum Turcia, Portugalia, Italia, Franța principalul canal de distribuție al
asigurărilor de viață este Bancassurance, aceasta având o cotă de piață de peste 60%.
Brokerii au fost al doilea cel mai mare c anal de distribuție de asigurări de viață
în Europa în 2014 . Brokerii predominau în Marea Britanie, cu o cotă de piață de 60%,
chiar dacă ponderea acest ui canal de distribuție a fost în declin în ultimii ani.
Canalul principal de distribuție a asigurărilor de viața în Belgia și Suedia este cel
al brokerilor.
Agenți au dominat în Germania (cotă de piață de 50%), Bulgaria, Malta și
Luxemburg ( cotă de piață între 40 -60%) și Slovenia (cotă de piață de aproape 80%). În
Malta, Slovenia și Germania, canalul prima r de distribuție este reprezentat de agenți.
Irlanda și Croația sunt singurele două țări în care vânzările directe reprezintă
canalul primar de distribuție al asigurărilor de viață.

53
Tabelul 3.2 : Defalcarea primelor aferente asigurărilor de viață prin canalul de
distribuție
SCRIERE
DIRECTĂ AGENȚI BROKERI BANCASSURANCE ALTELE
Austria 24,6% 4,8% 19,0% 45,0% 6,6%
Belgia 18,0% 4,8% 29,2% 47,4% 0,6%
Bulgaria 18,7% 39,3% 42,0% 0,0% 0,0%
Germania 4,1% 50,0% 25,6% 18,0% 2,3%
Spania 8,0% 12,7% 6,7% 71,4% 1,2%
Franța 16,0% 7,0% 11,0% 63,0% 3,0%
Croația 41,4% 33,2% 1,2% 20,1% 4,1%
Irlanda 50,9% 8,9% 40,2% 0,0% 0,0%
Italia 10,7% 16,3% 1,1% 71,9% 0,0%
Luxemburg 11,4% 60,0% 3,7% 25,0% 0,0%
Malta 1,8% 52,7% 3,8% 41,7% 0,0%
Olanda 26,0% 74,0% 0,0% 0,0%
Polonia 28,8% 24,0% 1,6% 38,9% 6,7%
Portugalia 6,6% 17,7% 1,3% 74,1% 0,3%
România 10,6% 55,0% 20,8% 13,6% 0,0%
Suedia 17,0% 1,0% 32,0% 10,0% 40,0%
Slovenia 5,5% 78,2% 7,9% 8,3% 0.1%
Slovacia 37,4% 35,4% 0,2% 0,0% 27,0%
Turcia 9,0% 13,0% 0,6% 77,4% 0,0%
Marea
Britania 16,9% 22,8% 60,3% 0,0% 0,0%
Sursa: Statistics N°50 European Insurance in Figures, December 2014, pag. 64

Bancaassurance era în 2014 canalul de distribuție primar în următoarele țări:
Austria (45,0%), Belgia (47,4% ), Spania (71,4%), Franța (63,0%), Italia (71,9%),
Polonia (38,9% ), Portugalia (74,1%) și Turcia (77,4% ).
Doar în Bulgaria (42,0%) și Marea Britanie (60,3% ) brokerii constituiau canalul
primar de distribuție a asigurărilor de viață.
Agenții reprezentau canalul primar de distrib uție în țări precum: Germania (50,0
%), Luxemburg (60,0%), Malta (52,7 %), Olanda (74,0%), România (55,0% ),
Slovenia (78,2% ).
Scrierea directă era cea mai utilizată în Croația (41,4%), Irlanda ( 50,9%) ș i
Slovacia (37,4% ).
Suedia folosea alte canale de distribuție a asigurărilor de viață în proporție de
40,0 %.

54
Figura 3.1 9: Numărul companiilor de asigur ări de viață existent în Europa

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 07.06.2016

În anul 2013, în Marea Britanie existau 1 229 de societăți de asigurare, iar în
anul următor au ajuns la un număr de 1 282 de societăți. Franța deținea 395 de societăți
în anul 2013, apoi numărul acestora a scăzut cu 14, ajungând la 381 de societăți de
asigurare. Norvegia avea 119 societăți de asigurare în 2014, iar Turcia doar 69 de
asigurători. Media la nivelul Europei este de 152 societăți de asigurare.
Figura 3.20 : Evoluția numărului de societăți de asigurare între 2003 – 2014

Sursa: Site -ul http://www.insuranceeurope.eu , accesat la data de 07.06.2016

Companiile de asigurări de viață în anul 2003 erau în număr de 5 001. În anul
2005 s -a înregistrat o creștere de 1,5% față de anul 2003 , ajungându -se la 5 251 de
societăți de asigurare. Anul 2007 a continuat cu o scădere de 0,3 puncte procentuale. În
anul 2008 mai existau pe piața europeană a asigurărilor 5 294 societăți de asigurare , iar
în anul 2014 erau doar 4 860 de companii de asigurare.

55
Tabelul 3.3: Evoluția numărului societăților de asigurare în țările din Europa
2005 -2015
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015
Austria 73 72 71 71 72 72 72 70 69 72
Belgia 171 162 157 152 148 147 149 146 146 147
Bulgaria 0 0 205 284 325 367 417 468 498 367
Elveția 143 143 143 148 150 151 148 146 147 151
Cipru 33 32 30 34 34 34 34 34 34 34
Republica
cehă 45 49 52 53 53 53 54 52 51 53
Germania 632 613 609 607 596 582 578 570 560 582
Danemarca 206 201 215 211 195 182 171 156 138 182
Estonia 12 16 19 20 19 19 18 18 18 19
Spania 362 354 357 296 294 287 279 270 264 287
Finlanda 67 66 63 63 63 63 64 68 74 63
Franța 486 477 464 461 452 441 434 405 395 441
Grecia 95 90 86 85 82 73 69 69 66 73
Croația 25 20 23 25 27 26 26 27 26 26
Ungaria 28 27 31 30 30 30 30 32 30 30
Irlanda 226 229 233 236 227 227 227 227 227 227
Islanda 10 10 9 9 9 13 13 13 13 13
Italia 230 235 234 239 233 234 231 226 225 243
Liechtenstein 32 35 37 42 41 40 40 41 42 40
Luxemburg 95 95 94 96 97 96 93 93 95 96
Letonia 20 20 21 23 25 25 22 22 20 25
Malta 25 37 41 44 53 56 62 65 67 56
Olanda 311 330 316 301 287 263 227 210 189 263
Norvegia 116 114 118 122 124 120 117 118 119 120
Polonia 74 72 76 66 66 63 61 59 58 63
Portugalia 70 76 83 85 87 83 79 79 77 83
România 37 36 42 43 45 43 43 41 38 43
Suedia 415 392 392 381 381 384 361 337 329 384
Slovenia 15 16 16 16 18 19 19 25 24 19
Slovacia 26 25 24 20 20 22 22 22 21 22
Turcia 53 53 56 59 60 64 66 66 68 64
Marea
Britanie 1118 1050 1017 972 934 1314 1213 1247 1229 1314
Total 5251 5147 5334 5294 5247 5593 5439 5422 5357 5593
Sursa: Statistics N°50 European Insurance in Figures, December 2014, pag. 62

La nivelul pieț ei europene de asigurare , în 2004, existau 5 329 societăți de
asigurare . Numărul acestora a scăzut cu 82 în anul 2009, ajungându -se la 5 247
companii de asigurare. În anul 2013 operau pe piața europeană 5 357 societăți de
asigurare, iar în 2014 doar 4 860.

56
Țările cu cel mai mare număr al societăți lor de asigurare în anul 2013 era u
următoarele: Marea Britanie (1 229), Germania (560), Bulgaria (498), Franța ( 395),
Suedia (329 ).
În anul 2014, la n ivelul pieței europene a asigură rilor activau 4 870 de societăți
de asigurare. În anul următor , numărul companiilor de asigurări a crescut, ajun gând la
5 593 de societăți de asigurare.
Țările cu cele mai multe companii de asigurare era u următoarele: Marea
Britanie (1 314), Germania (582), Franța (441), Suedia (384), Bulgaria (367), Spania
(287).
Islanda avea cele mai puține societăți de asigurare, aceasta deținând doar 13
companii în anul 2015.
Figur a 3.21 : Evoluția numărului companiilor de asigurări 2011 -2015

Sursa: European Insurance – Key Facts, August 2015

În 2015, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a prezentat cel mai
mare număr al societăților de asigurare, 1 314. La polul opus s -a aflat Islanda, aceasta
având doar 13 companii de asigurare.
Țări precum Bulgaria, Suedia, Frața și Germania dețineau peste 350 de societăți
de asigurare. Sub 30 de societăți de asigurări aveau următoarele țări: Letonia (25),
Slovacia (22), Estonia (19), Slovenia (19) și Islanda (13 ).
72147367
151
3453582
182
19287
63441
732630227
13234
4096
2556263
120638343384
1922641,314
02004006008001,0001,2001,400
ATBEBGCHCYCZDEDKEEESFIFRGRHRHUIEISITLILULVMTNLNOPLPTROSESISKTRUK
2011 2012 2013 2014 2015

57
3.7 Tendințele pieței europene a asigur ărilor de viață

Asigurări le de viață se confruntă în prezent cu riscuri precum: ratele scăzute ale
dobânzilo r, volatilitatea de pe piețele financiare și schimbări le de reglementare.
În sens economic, ratele scăzute ale dobânzii continuă să creeze rafale serioase.
Ratele dobânzilor s unt proiectate să crească treptat, dar ele vor rămâne la un standard
istoric scăzut. Datorită ratelor scăzute ale dobânzilor, rezultatele portofoliului de
investiții vor rămâne probabil sub presiune în următorii doi -trei ani.
Cu toate că asigurătorii de vi ață se confruntă cu majore provocări, creșterea
primelor și a profiturilor continuă să se îmbunătățească în anii următori.
Pe piețele avansate , primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață sunt
așteptate să crească cu 2,4% în 2016 și cu 2,6% în 2017, iar p e piețele emergente,
acestea sunt prognozate să crească cu 10,7% în 2016 și 2017.48 Acest câștig se va
datorita atât unei mai bune utilizări a tehnologiilor digitale, cât și a adoptării unor
modele de afaceri centrate pe clienți.
În piețele emergente, dezvoltarea economică mai puternică, creșterea populației,
urbanizare a și o clasă de mijloc în creștere susțin o perspectivă pozitivă de creștere
pentru asigurători, cu mărirea gradului de penetrare (prime de asigurare ca procent din
PIB).49
2016 reprezint ă un moment de cotitură pentru industria de asigurări europeană.
Societățile de asigurare sunt angajate într -o proces de transformare de fond.
După ani de zile de discuții și revizuiri , precum și după un timp considerabil și resurse
cheltuite pentru pregătire, noul regim de reglementare , Solcency II a devenit în cele din
urmă o realitate pe 1 ianuarie.
Solvency II introduce norme de solvabilitate armoniz ate în UE. Solvency II a
fost conceput pentru a introduce un cad ru prudenț ial armonizat pentru asigurători în
UE, și pentru a conduce la o mult mai bună înțelegere și aliniere între capitalul unei
societăți de asigurări și riscul real încorporat în activitățile acestei societăț i.50 Cadrul se
bazează pe trei piloni (cerințe cantitati ve, cerințe de guvernanță și de gestionare a
riscurilor, precum și supravegherea eficientă a asigurătorilor și a cerințelor privind

48 Swiss Re Global insurance review 2015 and outlook 2016/17, pag. 8
49 Swiss Re Global insurance review 2015 and outlook 2016/17, pag. 23
50 Insurance Europe – Annual Report 2015 -2016 pag. 28

58
informarea și transparența) . Solvency II creează, de asemenea, soluții tampon și de
protecție împotriva ratei scăzute a dobâ nzilor.
Indicele de solvabilitate este calculat ca raport dintre capitalurile propriii și
daunele maxime estimate. După introducerea noilor reglementări, acest raport, care
potrivit ASF nu poate fi mai mic de 1, va fi ponderat cu influența unor noi riscuri ceea
ce va face ca nevoia de capital să fie mai mare, în condițiile în care compa niile nu vor
reuși să -și reducă valoarea daunelor estimate.51
Dacă în 2014, indicatorul de solvabilitate al companiilor de asigurare era
calculat doar în funcție de expunerea societății și de daunele maxime estimate, după 1
ianuarie 2016 analiza va fi cu mult mai complex ă. Vor fi luate în calcul șase riscuri mari
adică de subscriere, de lichiditate, de concentrare, de piață, de credit și r iscul strategic.
În noile condiții, societățile a căror activitate este total dependentă de subscrierea
unui singur tip de poliță vor fi nevoite să aducă aporturi suplimentare de capital pentru
a se menține în parametrii impuși de Solvency II. Aceasta s e va produce pentru că
normele valabile din 2016 iau în calcul și riscurile de concentrare și de subscriere.
Pe de altă parte, introducerea în calculul indicelui de solvabilitatea a riscului de
piață și a riscului strategic va face ca simpla prezență pe o piață instabilă să fie un punct
în minus , care se va traduce în nevoi de capital suplimentare.52

51 Ste-ul http://www.economica.net/legea -care-va-zgudui -piata -asigurarilor -firme -mari-ar-putea -disparea –
din-romania_95474.html#ixzz4B6CFX09B , accesat la data 09.06.2016
52 Idem

59
CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Implicându -se în mediul af acerilor din di verse sectoare de activitate, industria
asigurărilor de viață se co nstituie ca un domeniu foarte dinamic și complex, fiind
deosebit de sensibil la modificările mediului socio -economic.
Asigurarea este un mecanism prin intermediul căruia un individ expus unui r isc,
transferă acest risc unei structuri de ansamblu (societatea de asigurare ), prin plata unei
prime care să acopere pierderea medie a societății datora tă acelui risc și totodată să -i
asigure și un anumit profit.
Asigurările de viață clasice nu erau cons iderate foarte atrăgătoare doar prin
protejarea împotriva riscului de deces, astfel societățile de asigurare au creat noi tipuri
de produse prin care, alături de protecție, oferă și alte avantaje: economisire, investiții,
tratament medical și pensii pentru perioade determinate sau viagere.
În prezent, asigurările de viață se practică într -un număr mare de forme variate,
cele mai multe dintre ele reprezentând creația ultimelor decenii. Piața de asigurare
reprezintă un cadru în care se desfășoară operațiuni de asigurare numai pe baze
contractuale. În piața de asigurări se întâlnesc cererea de asigurare, venită din partea
persoanelor fizice și juridice care vor să încheie anumite tipuri de asigurări și oferta de
asigurare, ce vine di n partea persoanelor juridi ce (organizații, societăți specializate),
care sunt autorizate să funcționeze în domeniul asigurărilor și să desfășoare o astfel de
activitate .
Piața asigurărilor de viață din România este o piață competitivă, cu toate că
aceasta nu se află în faza de maturitate din acest punct de vedere. România reprezintă un
caz aparte, deoarece aceasta nu este o țară cu tradiție în domeniul asigurărilor așa cum
sunt ele concepute și practicate în țările dezvoltate.
Românul este rezervat în privința procurării unei a sigurări de viață în contextul
economic actual. Acesta amână achiziționarea unei asigurări de viață, preferând să-și
aloce resursele financiare pentru îndeplinirea unor obiective urgente.
Din această cauză, s ectorul asigurărilor de viață din România are un nivel redus
de dezvoltare, gradul de penetrare a l acestora fiind cu mult în urma altor țări europene,
chiar și a celor din regiune, acest fapt se arată într -un studiu realizat de Consiliul
Concurenței (CC) pe această piață.

60
La nivel internațional, piața asigurărilor se caracterizează printr -un grad ridicat
de eterogenitate ca urmare a diversității evenimentelor cauzatoare de pagube și a
activitățiilor pe care le poate afecta. Datorită acestui fapt, nu se poate delimita o singură
piata a asigurărilor și r easigurărilor, fiecare dintre acestea sunt caracterizate prin
existența anumitor societăți de asigurări si reasigurări, preponderența anumitor categorii
de asigurări, norme și reglementă ri specifice legislației în vigoare dintr -o anumită țară,
acoperiri ma i mari sau excluderi mai extinse.
În prezent , nu există cu adevarat o piață paneuropeană omogena a asigurărilor,
cu toate că Franț a, Anglia și Germania continuă să dețină acest sector , atât din punct de
vedere al numă rului de companii de asigurare, cât și al veniturilor obț inute din prime le
de asigurare.
Nu se poate vorbi încă de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii
Europene pentru că atât țările membre, cât și cele care aderă își mențin unele legi cu
caracter național, care depind de pi ețele financiare ale țării respective și de cultura
acesteia.
Asigură torii europeni utilizează o gamă largă de metode de vânzare a prod uselor
către clienți. Importanța fiecărui canal de distribuție variază semnificativ în funcție de
piețele naționale și ti purile de produse. În cazul în care produsele nu sunt vândute în
mod direct de către asigurător, principalele canale de distribuție sunt brokeri, agenti si
bancassurance.
Diversita tea canalelor de distribuție se află în beneficiul consumator ilor, ale
căror culturi, nevoi și preferințe diferă între piețe. Aceste canale asigură consumatorilor
un acces mai bun la produsele de asigurare și stimul ează concurența între furnizori și
distribuitori cu privire la prețul și calitatea produselor.
De la 1 ianuarie 2016, î n Europa, au început să fie aplicate noile norme Solvency
II. Solvency II introduce norme de solvabilitate armoniz ate în UE. Solvency II a fost
conceput pentru a introduce un cad ru prudenț ial armonizat pentru asigurători în UE, și
pentr u a conduce la o mult mai bună înțelegere și aliniere între capitalul unei societăți
de asigurări și riscul real încorporat în activitățile acestei societăț i. Cadrul se bazează pe
trei piloni: cerințe cantitative, cerințe de guvernanță și de gestionare a riscurilor, precum
și supravegherea eficientă a asigurătorilor și a cerințelor pri vind informarea și
transparența .
Solvency II creează, de asemenea, soluții tampon și de protecție împotriva ratei
scăzute a dobânzilor.

61
Consider că organizarea unor campanii de informare în masă a populației în
legătură cu riscurile la care se expune fiecare individ zilnic, la consecințele fizice și
financiare negative generate de producerea unor evenimente nedorite, conștientizarea
nevoii de asigurare de viață ar duce la dez voltarea pieței asigurărilor de viață. Susținută
financiar din resursele bugetului de stat, fără a se face vreo referire la un asigurător sau
la altul, ori la un produs anume, în timp, o astfel de acțiune va determina un număr
substanțial și în creștere de persoane care să analizeze oportunitatea achiziționă rii unei
asigurări de viață și să devină clienții unei compan ii care oferă astfel de produse.
Un alt aspect important căruia autoritățile trebuie îi acorde atenția cuvenită îl
constituie verificarea e xtrem de corectă, profesionistă și riguroasă a tuturor companiilor
de asigurări, a societăților de reasigurări, precum și a brokerilor care operează pe piața
asigurărilor de viață și crearea unei baze de date cu clienții care au fraudat societățile de
asigurări de viață.
Societățile de asigurări de viață ar trebui să dezvolte produse de asigurări de
viață care să acopere necesitățile de bază ale unei persoane și care să fie suficient de
simple și transparente astfel încât să fie înțelese de toți clienți i. Încrederea clienților în
produsele de asigurare poate fi consolidată numai prin bune practici de vânzare și o
transparență sporită.
De asemenea, activitatea managerială este esențială în orice domeniu economic,
de aceea consolidarea identității de marcă și marketingul vor avea o deosebită
importanță în industria asigurărilor din anii următori.
În concluzie, asigurările de viață contribuie la reducerea poverii ce apasă asupra
statului cu privire la protecția socială, fapt ce conduce la eliberarea de resurse p entru
realizarea de investiții și furnizarea de bunuri și servicii publice esențiale (educație,
sănătate, justiție, ordine pub lică sau apărare națională). Acestea au un impact major,
chiar dacă indirect, asupra piețelor financiare și asupra dezvoltării economiei, în
ansamblu.

62
BIBLIOGRAFIE

Baiescu, A. (2005), Asigurările de viață la debutul mileniului III , Editura Dacia, Cluj –
Napoca
Bennett, C. (2002), Dicționar de asigurări sub egida UNSAR , Editura Trei
Bistriceanu, Gh. (2001), Lexicon de finanțe, bănci, asigurări , vol.I, Editura Economică,
București
Bistriceanu, Gh. (2006), Asigurări și reasigurări , Editura Universitară, București
Bistriceanu, Gh. (2002), Sistemul asigurărilor din România , Editura Economică,
București
Ciumaș, C. (2001), Asigurări internaționale. Arhitectură și problematic la debutul
mileniului III , Editura Intelcredo, Deva
Ciumaș, C. (2002), Dicționar de asigurări , Editura Trei, București
Ciurel, V. (2000), Asigurări și reasigurări: Abordări teoretice și practi ci internaționale ,
Editura All Beck, București
Constantinescu, D.A. (2004), Tratat de asigurare , Editura Economică, București
Cristea, M. (2003), Asigurări internaționale , Editura Reprograph, Craiova
Dinca, G., Cristea, M.(2006), Economia asigurărilor, Ediția a – II- a, Editura
Universității Transilvania, Brașov
Dobrin, M.(2003), Teoria și practica asigurărilor, Ediția a doua , Editura Economică
Dragoș, S. (2007), Tarifarea asigurărilor de viață , Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj – Napoca
Kicsi, R . ( 2007), Asigurări și reasigurări , Editura Polirom, Suceava
Negru, T. (2006), Asigurări – Ghid practic , Editura C.H. Beck, București
Tudor, F. (2008), Aspecte teoretice privind contractul de asigurare de bunuri și
persoane , Editura Galați University Press, Galați
Vârlănuță, F. (2005), Asigurări și reasigurări , Editura Fundației Universitare “Dunărea
de JOS”, Galați
Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și
reasigurări
Norma nr. 38/2015 privind rezervele teh nice constituite pentru activitatea de asigurare,
modul de calcul al acestora în scopul întocmirii situațiilor financiare anuale și registrul

63
special de evidență a activelor pe care le acoperă, pubicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 981 din 2015.
*** http://www.asigurari -sanatate.ro
*** http://www.cigromania.ro
*** http://www.economica.net
*** http://economie.hotnews.ro
*** http://www.statista.com
*** http://www.wall -street.ro
*** http:// www.1asig.ro
*** http://www.1rca -ieftin.ro
Autoritatea de Supra veghere Financiară (ASF), Evoluția pieței asigurărilor și
reasigurărilor din România 30 septembrie 2015 , http://asfromania.ro
Insurance Europe, Annual Report 2015 -2016 , http://www.insuranceeurope.eu
European Insurance, Key Facts August 2015 , http://www.insuranceeurop e.eu
European Insurance and Occupational Pensions Authority (EIOPA) , Financial Stability
Report December 2014 , https://eiopa.europa.eu
Insurance Europe, Statistics N°50 European Insurance in Figures, Dec ember 2014 ,
Swiss Re , Global insurance review 2015 and outlook 2016/17 , http://www.swissre.com

64
ABREVIERI

 AG – Asigurări generale
 ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară
 AT – Austria
 AV – Asigurări de viață
 BE – Belgia
 BG – Bulgaria
 CC – Consiliul Concurenței
 CH – Elveția
 CY – Cipru
 CZ – Republica Cehă
 DE – Germania
 DK – Danemarca
 EE – Estonia
 ES – Spania
 FI – Finlanda
 FR – Franța
 GR – Grecia
 HR – Croația
 HU – Ungaria
 IR – Irlanda
 IS – Islanda
 IT – Italia
 LI – Liechtenstein
 LU – Luxemburg
 LV – Letonia
 mil. – Milion
 mld. – Miliard
 MT – Malta
 NL – Olanda
 NO – Norvegia

65
 PBS – Prime Brute Subscrise
 PIB – Produsul Intern Brut
 PL – Polonia
 PT – Portugalia
 RO – România
 SE – Suedia
 SI – Slovenia
 SK – Slovacia
 T – Trimestu
 TR – Turcia
 UE – Uniunea Europeană
 UK – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

66
LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1 : Clasamentul societăților de asigurare în funcție de primele brute subscrise
pentru asigurările de viață și asigurările generale în Trimestrul III al anului
2015……………… ………………….……………………………………………pag. 24
Tabelul 2.2: Clasamentul societăților de asigurare în funcție de primele brute subscrise
pentru asigurările de viață 2 015……..……………………………………………..pag.25
Tabelul 2.3: Evoluția PSB -urilor în trimestrului 3 al anului 2015 față de același
trimestru al anului 2 014……………………………………………………………pag.27
Tabelul 2.4: Indemnizațiile brute plătite de societățile de asigurare aferent e asigurărilor
de viață……….. ……………………………………………………………………pag.28
Tabelul 2.5: Rezervele tehnice brute aferente as igurărilor de viață……………….pag.30
Tabelul 2.6: Valoarea activelor admise să acopere rezervele brute și structura
acestora………… ……………………………………………………….…………pag.31
Tabelul 2.7: Clasamentul primilor 10 brokeri de asigurare, în funcție de primele
intermediare……… ………………………………………………………………..pag.32
Tabelul 3.1: Valoarea primelor de asigurare și a despăgubirilor în anul
2014…………………… ………………………… ……………………………… …pag.39
Tabelul 3.2 : Defalcarea primelor aferente asigurărilor de viață pr in canalul de distribuție
……… ……………… ………………………………………………………………pag.53
Tabelul 3.3 : Evoluția numărului societăților de asi gurare în țările din Europa 2005 –
2015 ……………… ………………………………………….…………………….pag.55

67
LISTA FIGURILOR

Figura 2.1: Evoluția volumului de prime brute subscrise în perioada 2012 -2015,
trimestrul III……… ………………………………………………………………..pag.23
Figura 2.2: Cota de piață a societăților de asigurare din România…………………pag.25
Figura 2.3: Cota de piață a societăților de asigurare în funcție de primele brute subscrise
pentru asigurărilor de viaț ă…………………………………………………………pag.26
Figura 3.1: Ponderea pr imelor brute subscris e la nivel global…………………….pag.37
Figura 3.2: Primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață, în funcție de
țară.………………… ………………………………………………………………pag.38
Figura 3.3: Valoarea totală a primelor b rute subscrise ……………………………pag.39
Figura 3.4: Creșterea primelor de asigurare la nivel global………………………..pag.40
Figura 3.5: Rata de penetrare a asigurărilor în 2015.. ………………………………pag.41
Figura 3.6: Prima medie de asigurare pe cap de locuitor în Europa……………….pag.42
Figura 3.7: Primele aferente asigurărilor de viață pe cap de locuitor în funcție de țară în
2014……………… ………………………………………………………………..pag.43
Figura 3.8: Beneficiile și despăgubirile plă tite în anul 2014………………………pag.44
Figura 3.9: Beneficiile totale între 2003 -2014……………………………………..pa g.44
Figura 3.10 : Beneficiile asigurărilor de viață în funcție de țară……………………pag.45
Figura 3.11 : Prestațiile și daunele plătite în fun cție de țară în 2014………………pag.45
Figura 3.12 : Portofoliul de investiții al asigurărilo r europeni – 2004 – 2014……….pag.46
Figura 3.13: Componentele portofoliului de investiții a l asigurătorilor europeni…pag.47
Figura 3.14 : Portofoliul de investiții la nivelul asig urătorilor europeni……………pag.48
Figura 3.15 : Raportul portofoliului de investiții al asigur ătorilor europeni la P IB..pag.48
Figura 3.16 : Portofoliul de investiții al asigurătorilor europeni ca pondere din PIB în
funcție de țară ……… .……………………………………………………………..pag.49
Figura 3.17 : Rata de creștere a portofoliilor de investiții – aferente asigurărilor de
viață………………… …………… …………………………………………………pag.50
Figura 3.18 : Canalele de distribuție a asigurărilor de vi ață în funcție de țară……..pag.52
Figura 3.19 : Numărul companiilor de asigurare de viaț ă existent în Europa ……..pag.54
Figura 3.20 : Evoluția numărului de societăți de asi gurare între 2003 -2014………pag.54
Figura 3.21 : Evoluția numărului companiilor d e asigurare 2011 -2015……………pag.56