Conf. Dr. Ing. Stelian Țârulescu MASTERAND: Ing. Dogaru Doru Alexandru BRAȘOV, 2019 Strategii de optimizare a activității de transport a mărfurilor… [308051]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific:

Conf. Dr. Ing. Stelian Țârulescu

MASTERAND: [anonimizat]. Dogaru Doru Alexandru

BRAȘOV, 2019

Strategii de optimizare a activității de transport a mărfurilor în Uniunea Europeană

Conducător științific:

Conf. Dr. Ing. Stelian Țârulescu

Absolvent: [anonimizat], 2019

Rezumat

Economia unei țări depinde de capacitatea ei de a-și asigura circulația produselor. [anonimizat].

Capitolul 1 – [anonimizat], precum si punctele tari si punctele slabe ale acestora.

Capitolul 2 – [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], autovehiculul și conducătorul auto.

Capitolul 3 – Strategii de optimizare a [anonimizat] S.C. Cvorum Trans S.R.L. [anonimizat], [anonimizat] o analiză a 2 curse internaționale de transport marfă.

Capitolul 4 – Calculul atelierelor de reparație și întreținere. [anonimizat], care sa cuprindă și ateliere de reparație precum și magaziile și suprafețele auxiliare necesare acestora. Tot aici putem regăsi și un calcul al dimensionării parcărilor.

Summary

The economy of a country depends on its ability to ensure product circulation. Having a [anonimizat].

Chapter 1 – [anonimizat], as well as their strengths and weaknesses.

Chapter 2 – [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Chapter 3 – Strategies for optimizing transport activity within a company – in this chapter we presented the international freight transport company S.C. Cvorum Trans S.R.L. [anonimizat], [anonimizat] 2 international freight transports.

Chapter 4 – Calculation of repair and maintenance workshops. [anonimizat] a [anonimizat]. Here we can also find a calculation of the parking space dimensioning.

Noțiuni generale referitoare la transportul rutier

Economia unei țări depinde de capacitatea ei de a-și asigura circulația produselor. [anonimizat]ând posibilitatea dezvoltării si evoluției ei.

Una din funcțiile de bază ale unității economice o reprezintă funcția comercială. Valorificarea rezultatelor producției – produsul semifabricat sau finit – presupune deplasarea acestuia de la producător (expeditor) la cumpărător (destinatar). Aici intervine rolul transportatorului ca intermediar în tranzacțiile economice și care mijlocește derularea unui contract de vânzare-cumpărare. Rețeaua de transport a unei țări oglindește fidel situația economiei acesteia, constituindu-se în “sistemul circulator” al unei economii, transporturile preiau rezultatele obținute, reacționând prompt la evoluțiile sau involuțiile acesteia. O componentă a rețelei de transport o reprezintă transporturile rutiere.

Activitatea propriu-zisă de transport reprezintă o deplasare de persoane sau de bunuri cu un mijloc de transport (vehicul). Caracteristicile prin care se individualizează transportul propriu-zis, ca operațiune economică și juridică sunt:

Transportul propriu-zis de persoane și de bunuri se realizează cu un vehicul (rutier, feroviar, aerian sau naval);

În transportul propriu-zis de bunuri, marfa transportată este reprezentată, în general, de materii prime, materiale și produse prelucrate.

Activitățile de transport, ca obiect a dreptului transporturilor, reprezintă acele activități care constau în deplasarea în spațiu a unor persoane sau bunuri prin intermediul unui mijloc de transport și prin utilizarea unei căi de transport adecvate.

Transportul propriu-zis este caracterizat prin patru elemente principale:

Deplasarea în spațiu;

Obiectul deplasării – persoanele sau bunurile;

Mijlocul de transport – vehiculul cu care se realizează deplasarea;

Calea de transport.

În funcție de calea sau mijlocul de transport transporturile sunt terestre (rutiere, feroviare), pe apă (maritime, fluviale, pe râuri navigabile, pe lacuri navigabile) sau aeriene.

În funcție de itinerariul parcurs transporturile se împart în transporturi în trafic intern si transporturi în trafic internațional.

În funcție de interesul servit deosebim transporturi în interes public și transporturi în interes propriu sau privat.

La rândul lor transporturile in interes propriu sau privat se subclasifică în transporturi în interes personal (transporturile executate de persoane fizice în vederea asigurării deplasării unor persoane sau bunuri) și transporturi în folos propriu (transporturile executate de persoane fizice sau juridice pentru activitățile proprii autorizate cu mijloacele de transport pe care le dețin in proprietate sau le folosesc în baza unui contract de închiriere sau de leasing.

În funcție de periodicitatea deplasării transporturile pot fi cu periodicitate regulată (ex. transporturile feroviare, rețele de autobuze, transport aerian) ori transporturi ocazionale.

În raport cu alte moduri de transport, punctele tari și cele slabe ale transportului rutier sunt:

Puncte tari:

Mijloacele de transport auto dispun de o mare mobilitate putând fi întrebuințate, în funcție de vreme, pentru orice drum între punctele de încărcare și descărcare.

Pentru că nu sunt legate întotdeauna de trasee fixe, mijloacele de transport auto au posibilitatea de a încărca mărfuri direct de la locul de expediție (magazie, expeditor, loc de producție, domiciliul beneficiarului) și de a le descărca la punctul de destinație, fără a fi necesare transbordări, manipulări sau existența unor construcții speciale la locul de încărcare și descărcare. În transporturile de călători există posibilitatea de a amenaja stații de îmbarcare și debarcare a călătorilor în interiorul localităților, deci cât mai aproape de domiciliu sau de locul unde aceștia au interese. Transportul rutier realizează, in acest mod, deplasări „din poartă în poartă" (door-to-door).

Varietatea tipurilor și a construcției automobilelor permite transportul unei mari varietăți de mărfuri, și o paletă largă de servicii pentru transportul de călători.

Mijloacele de transport rutier se deplasează rapid, ca urmare a vitezei comerciale mari, a simplității operațiilor tehnologice în punctele de încărcare și descărcare, a inexistenței staționărilor (exceptând accidentele și defecțiunile). Ele se pot pregăti ușor, rapid și cu cheltuieli reduse în vederea efectuării transportului.

În comparație cu celelalte mijloace de transport, autovehiculele oferă cea mai mare eficientă pe distante scurte.

Investițiile necesare organizării transportului auto sunt, în general, mai reduse în raport cu cele necesare transportului feroviar. Există chiar și posibilitatea de a modifica, la nevoie, direcția și volumul transportului în mod operativ, fără cheltuieli suplimentare.

Mijloacele de transport auto realizează legătura cu celelalte moduri de transport, facilitând transportul multimodal al mărfurilor.

Puncte slabe:

Exploatarea mijloacelor de transport auto necesită cheltuieli mari, ca urmare a faptului că fiecare automobil este o unitate distinctă, cu conducător auto, echipă de deservire etc. în plus, automobilele consumă combustibil superior.

Lipsa centurilor ocolitoare aglomerează orașele si crește poluarea acestora.

Slaba dezvoltare a infrastructurii duce la timpi crescuți in transportul rutier.

Slaba aplicare și consolidare a legislației guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere, masa de încărcare și greutatea pe axă, control al parametrilor tehnici ai autovehiculelor și controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranță rutieră.

Având în vedere aceste caracteristici, transportul rutier a devenit predominant în transportul mărfurilor de larg consum, al fructelor și legumelor, în transportul de confecții și al articolelor electronice precum și al celor cosmetice și farmaceutice. În ultimul an, transportul rutier a devenit mai mare în transportul de mobilă precum și în transportul de consolidate. După realizarea terminalelor de containerizare, transportul se realizează tot mai mult cu mijloace auto din și spre aceste terminale.

Sisteme de transport si caracteristicile acestora

Cele cinci moduri fundamentale de transport (feroviar, auto, naval, aerian și prin conducte) fac parte, fiecare, din ceea ce se numește un sistem de transport, ele neputându-și desfășura activitatea în afara sistemului.

Un sistem de transport reprezintă totalitatea infrastructurilor (căi de deplasare și terminale), a mijloacelor de transport (vehicule) și sisteme de control care permit oamenilor și bunurilor să învingă spațiul, în timp util, pentru a participa într-o manieră oportună la activitate necesară (dorită).

Căile de deplasare reprezintă suportul material care servește la deplasarea mijloacelor de transport: șosele, căi ferate, căi magistrale, conducte etc.

Terminalele reprezintă, acele ,,noduri”' de circulație care servesc la încărcare, descărcare, transbordare, tranzit, dotate cu instalații de încărcare, stocare a mărfurilor, odihnă a pasagerilor și personalului navigant.

Vehiculele sunt mijloacele tehnice adecvate sistemului de transport care servesc nemijlocit la efectuarea transportului: trenuri, autovehicule, nave maritime și fluviale, aeronave. La sistemul de transport prin conducte, vehiculele lipsesc.

Sistemul de control se referă la controlul vehiculului pe traiectorie și al fluxului de vehicule. Controlul vehiculului reprezintă componenta tehnologică prin care vehiculul este ghidat (automat sau manual) pe calea de circulație sau terminal. Controlul fluxului presupune echipamente care asigură în mod eficient curgerea fuxului de vehicule și reducerea la maximum a riscului de deplasare necontrolată sau distructivă a acestora.

SISTEMUL DE TRANSPORT RUTIER

Secolul XX s-a încheiat printr-o expansiune fără precedent a transporturilor rutiere, în detrimentul altor moduri de transport. Procentul anual de creștere a prestației mijloacelor de transport auto a fost sistematic mai mare decât procentul de dezvoltare a economiei în principalele țări industrializate. Prognozele arată că această tendință va continua și in secolul XXI.

În continuare vom analiza părțile componente ale sistemului de transport rutier.

Instalațiile fixe

Instalațiile fixe ale sistemului de transport rutier sunt constituite din rețeaua de drumuri și din construcțiile aferente, menite să asigure diferite servicii indispensabile participanților la trafic.

Drumurile

Drumurile reprezintă suportul ferm pe care se desfășoară activitatea de transport rutier. Practic, nu există localitate care să nu fie legată de rețeaua națională de drumuri. Să nu uităm însă că există mijloace de transport auto care pot circula și în afara drumurilor (autovehicule cu capacitate de trecere sporită și autovehicule „tot-teren”), ceea ce face ca sistemul de transport auto să aibă acces pretutindeni.

Eficienta transporturilor rutiere depinde direct de starea drumurilor. Calitatea drumurilor constituie un criteriu important de clasificare a lor. În ordinea importanței, categoriile de drumuri sunt următoarele:

a.1) Autostrăzile reprezintă drumuri modernizate, caracterizate prin:

sunt destinate exclusiv transportului auto, fiind separate cu garduri de mediul înconjurător;

suprafața de rulare este realizată din beton sau asfalt și este de foarte bună calitate;

sensurile de mers, având două sau mai multe benzi fiecare, sunt separate între ele prin garduri (garduri vii);

nu prezintă intersecții, care presupun oprirea autovehiculelor pentru a ceda trecerea;

nu prezintă curbe strânse, care necesită reducerea vitezei;

sunt prevăzute cu „lucrări de artă” ce facilitează evacuarea rapidă a apei si le feresc de viituri;

sunt dotate cu un sistem foarte bun de marcare si de semnalizare, ușor vizibil atât ziua cât si noaptea;

a.2) Drumurile modernizate reprezintă șosele de calitate asemănătoare autostrăzilor, dar care nu au sensuri de mers separate, nu sunt izolate de mediul înconjurător și pot avea zone cu curbe strânse sau pante accentuate ce necesită introducerea restricțiilor de viteză.

a.3) Drumurile cu îmbrăcăminți ușoare reprezintă șosele asfaltate lipsite de o infrastructură adâncă, ceea ce le face vulnerabile la suprasarcini (vehicule grele) si intemperii.

a.4) Drumurile cu macadam au suprafața acoperită cu piatră măruntă compactată, folosindu-se eventual si un liant.

a.5) Drumurile de pământ (de tară) prezintă amenajări minime.

Rețeaua de drumuri din România avea 73435 km la nivelul anului 1999, dintre care 18084 km reprezintă drumuri modernizate, iar 20836 km reprezintă drumuri cu îmbrăcăminți ușoare. Evident, diferența este reprezentată de drumurile de categorie inferioară (macadam si de pământ).

Conform normelor existente in România, clasificarea drumurilor se face în ordinea importanței, după cum urmează: drumuri naționale, în lungime totală de 14685 km, dintre care 13376 km sunt modernizate, iar 1120 km sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare; drumuri județene; drumuri comunale (acestea din urmă numără 58750 km).

La cele de mai sus se adaugă cei 22915 km de drumuri orășenești, din care 13310 km sunt modernizate.

În România, există in prezent, circa 740 km de autostradă.

Densitatea drumurilor publice in țara noastră este de circa 31 km pe 100 de teritoriu, valoare acceptabilă; inacceptabil este, însă, calitatea acestor drumuri, știind că, în țările avansate toate drumurile sunt asfaltate, iar rețeaua de autostrăzi numără mii de km.

Construcțiile aferente

Construcțiile aferente sunt menite să asigure serviciile necesare desfășurării, în bune condiții, a traficului rutier; dintre acestea amintim:

terminale, plasate, de obicei, la capete de cursă și dotate cu spații de parcare, depozitare pentru mărfuri, utilaje de încărcare-descărcare, ateliere de întreținere, facilități pentru odihnă și servirea mesei, stații de alimentare cu combustibil; aceasta este varianta cea mai complexă, în multe cazuri terminalele având numai o parte din aceste facilități.

autogări pentru transportul de călători, dotate cu amenajări specifice; săli de așteptare, case de bilete, servicii de informații, peroane pentru îmbarcarea pasagerilor și unități de alimentație publică, etc.

Observație. În țările avansate din punctul de vedere economic, de-a lungul arterelor de circulație sunt amplasate tot felul de facilități pentru servirea participanților la trafic: parcări pentru odihnă, prevăzute cu toalete si surse de apă curentă, moteluri, unități de alimentație publică, posturi telefonice, puncte poștale, magazine, ateliere de reparații, puncte de informare turistică. În unele țări, toate arterele rutiere importante sunt iluminate (de exemplu in Belgia).

Terminale în transportul rutier

Noțiunea de ,,terminale" este in transportul rutier oarecum asemănătoare cu noțiunea de nod de cale ferată din transportul feroviar, cu toate facilitățile cunoscute.

Majoritatea transporturilor rutiere nu utilizează terminale în activitatea 1or. Folosind metoda cunoscută sub denumirea door to door, pentru încărcare și descărcare se întrebuințează spațiile și instalațiile de manipulare ale expeditorilor și destinatarilor. Totuși, activitățile legate de încărcăturile incomplete cer obligatoriu terminale; firmele mari sau specializate de transport folosesc de asemenea terminale, care se pot categorisi astfel: terminale de colectare și distribuire, terminale de separare și regrupare și terminale

pentru odihnă.

Terminale de colectare si distribuire

Ele se organizează din orașe sau in anumite amplasamente centrale și reprezintă locurile de plecare și sosire ale autovehiculelor de linie, a căror încărcătură este constituită din mai multe expediții mici. Aceste expediții sunt colectate cu vehicule mici (de oraș) și aduse 1a depozitul terminalului, unde se face selecția pe destinații, completându-se încărcarea utila a vehiculelor de linie. La sosire se procedează invers, încărcăturile fiind sortate și distribuite cu autovehicule adecvate la destinație.

În aceste terminale se pot face și alte operații: vânzări, facturări, depozitări de marfă, reparații curente la autovehicule, transbordări de mărfuri etc.

Terminale de separare și regrupare

Terminalele de acest tip se amplasează de regulă între terminale de colectare și distribuire, într-o poziție avantajoasă (la intersecția unor căi de comunicație), după cum se vede în figura (2.1).

Încărcăturile grupate sosesc la terminalul de separare-regrupare de la diferite terminale de colectare. Deplasările grupate permit transportatorului să realizeze economii. În urma operațiilor de separare-regrupare se constituie noi încărcături complete, care sunt expediate la diferite terminale de distribuire.

Terminale de odihnă

Acest terminal este cerut de modul de reglementare a programului zilnic al șoferilor. În multe țări există reglementarea ca un șofer să poată conduce 10 ore, după 8 ore de odihnă. La un astfel de terminal, un șofer obosit poate fi substituit cu altul odihnit, astfel încât transportul să se desfășoare continuu (Error! Reference source not found.Error! Reference source not found.). Dacă terminalul de odihnă este amplasat la 5 ore de drum de un alt terminal, un șofer poate parcurge această distanță dus întors într-o zi de lucru. În exemplul prezentat, terminalul de odihnă reduce timpul de tranzit cu 8 ore. O alternativă la terminalul de odihnă este folosirea în cursă a doi șoferi, care se odihnesc și conduc cu rândul.

Autovehiculele

Există o varietate foarte mare de autovehicule, care se pot clasifica pe baza mai multor criterii. Criteriul cel mai general de clasificare este destinația productivă a acestora, și anume: pentru transportul de persoane, pentru transportul de mărfuri, și cu destinații speciale.

Autovehiculele sunt puse in mișcare de motoare cu ardere internă (cu aprindere prin scânteie sau diesel) folosind drept combustibil benzina sau motorina. Puterea motoarelor poate ajunge la câteva sute sau chiar mii de cai putere și variază în funcție de dimensiunea autovehiculului și clasa acestuia.

Autovehiculele pentru transportul de persoane

(ANEXA 17)

Autovehiculele pentru transportul de persoane se clasifică după capacitatea de transport (dimensiuni) astfel:

scutere, motorete, motociclete, care pot transporta l – 3 persoane;

autoturisme, care pot transporta 2 – 5 persoane;

microbuze, care pot transporta 7 – 20 persoane;

autobuze, care pot transporta 20 – 150 persoane.

În funcție de formula roților, autoturismele se împart în două categorii: autoturisme cu simplă tracțiune (marea majoritate) și autoturisme cu dublă tracțiune, care permit accesul pe drumuri prost amenajate și în afara drumurilor. Soluția a fost împrumutată de la armată și îmbină calitățile mărite de trecere ale unui autovehicul militar cu confortul unui autoturism de oraș;

Autobuzele se clasifică, la rândul lor, după utilizare, de care depind amenajarea interioară și numărul de locuri. După acest criteriu se deosebesc:

autobuze urbane, cu o amenajare interioară specifică (puține locuri pe scaune și multe

locuri in picioare); pentru mărirea capacității de transport se folosesc două soluții: autobuze articulate și autobuze cu etaj destinate circulației în zonele aglomerate; pentru reducerea poluării, autobuzele urbane sunt înlocuite de troleibuze (firobuze), acționate cu curent electric continuu captat de la o rețea aeriană specială;

autobuze suburbane (simple sau articulate) cu un număr maxim posibil de locuri pe scaune, asigurând un confort mediu;

autobuze interurbane (de cursă lungă), clasa turism, având locuri pe scaune tip ,,avion" (cu spătar reglabil, loc suficient pentru picioare) și asigurând un confort superior susținut și de: instalația de climatizare, parasolare (perdele), instalația de radioficare (chiar televizor), grup sanitar, spații pentru bagaje.

Autovehicule pentru transportul de mărfuri

(ANEXA 16)

După cum mărfurile transportate de autovehicule prezintă o mare varietate, tot așa și vehiculele care le transportă trebuie sa fie foarte variate. O perioadă îndelungată, ponderea maximă a serviciilor de transporturi rutiere au constituit-o operațiile de colectare-distribuție. În ultimii ani ai secolului XX, s-a produs o schimbare calitativă importantă prin creșterea rapida a serviciilor de transporturi grele, care au ajuns să concureze cu succes calea ferată.

Clasificarea autovehiculelor pentru transportul de mărfuri

Această clasificare se face după mai multe criterii:

după zona de acțiune a serviciului de transport, acesta poate fi: urban, suburban, interurban și internațional, pentru fiecare zonă existând particularități privind mijloaele de transport folosite; un autocamion pentru transportul interurban sau internațional trebuie să aibă anumite caracteristici, cum ar fi: o cabină spațioasă prevăzută cu pat pentru odihnă, instalație de climatizare, tahograf de bord, un motor puternic fată de masa totală pentru a se putea respecta viteza legală maximă din zona de circulație, diferite caracteristici constructive care să asigure confortul conducătorului auto și siguranța circulației cum ar fi: scaun reglabil cu suspensie pneumatică, cabină suspendată elastic fată de șasiu, radiocasetofon, frâne cu sistem antiblocare etc.

după tipul de mărfuri transportate: pentru mărfuri perisabile (autoizoterme sau autofrigorifice, pentru mărfuri cu greutate specifică mică și volum mare (autofurgoane), pentru mărfuri în vrac (autobasculante);

după felul prestației: autocamioane de transport propriu-zis, autocamioane prestatoare de servicii la beneficiar (autospeciale), cum ar fi: autobetoniere, mașini de stins incendii, autopompe de beton, autofreze pentru zăpadă, autovehicule pentru săpat gropi circulare (plantat pomi) etc.;

după masa totală (capacitatea utilă), mijloacele de transport rutier se clasifică in următoarele categorii: 1-l,5t, 1,5-3t, 3-5t, 5-8t, 8-l0t, l0-l6t, peste 16t; există si construcții ce ies din șirul enumerat: autobasculante cu capacitate utilă de 25, 50, 100t;

după formula roților: 4 x 2 (patru roți dintre care două motoare); 4 x 4 (patru roți – toate motoare); 6 X 2 (șase roți dintre care 2 motoare), 8 x 4 (opt roți dintre care patru motoare:

după complexitate: autocamioane solo și autotrenuri, formate din camion cu remorca sau din autotractor cu semiremorca.

Sistemul de semnalizare, comandă și control

Sistemul de transport rutier este sursa celor mai multe accidente de circulație soldate cu morți, râniți și pagube materiale. Pentru reducerea numărului de accidente se folosesc reguli de circulație stricte, devenite obligatorii prin puterea legii, și un sistem de semnalizare unitar.

Sistemul de semnalizare

Pentru prevenirea accidentelor de circulație și pentru a ajuta orientarea participanților la trafic în labirintul rețelei de șosele, se folosește un sistem de orientare care la nivel european tinde să devină unitar. Acest sistem are mai multe roluri, după cum urmează:

de interzicere: de a depăși o anumită viteză, de a efectua depășiri, de a opri sau staționa, de a continua drumul pe o anumită porțiune a acestuia la un moment dat, de a circula într-un anumit sens;

de prevenire: atenție, urmează curbe periculoase, sau o pantă accentuata; atenție la căderile de pietre sau la animalele ce pot apărea pe șosea; atenție, în curând urmează un pasaj nepăzit sau (păzit) de cale ferată etc.;

de (informare) orientare: la 500m găsiți o stație de alimentare, sau un telefon public, o agenție de informații turistice; mergând in sensul săgeții, ajungeți la magazinul METRO sau la casa memoriala „George Enescu”, pentru a ajunge in localitatea X, după 300m o luați la dreapta etc.;

de marcare: ușurează circulația prin marcarea benzilor de circulație, a marginilor șoselei prin semne vizibile atât ziua, cât și noaptea (ochi de pisică, vopsele fosforescente etc.).

Sistemul de semnalizare folosește pentru îndeplinirea funcțiilor diferite metode: semnale luminoase (semafoare), ideograme, inscripții pe panouri speciale (vizibile ziua și noaptea).

Sistemul de comandă

Comanda mijloacelor de transport rutier se face de la bordul acestora de către șofer, ale cărui aptitudini, în acest domeniu, sunt testate și atestate de permisul de conducere eliberat de Serviciul de Circulație al Politiei. Vreme îndelungată, acest proces s-a bazat numai pe simțurile și experiența omului de la volan. În ultima vreme, tehnica perfecționată a venit în ajutorul conducătorilor auto, oferind, prin mijloace electronice, informații preventive privind starea tehnică a autovehiculului: uzura garniturilor de frână, dezumflarea. unui pneu, pierderea presiunii de ulei etc. Toate acestea duc la creșterea siguranței circulației, care depinde, in cea mai mare măsură, de pregătirea și conștiința conducătorului auto.

Sistemul de control

Controlul activității conducătorilor de pe autovehiculele de transport rutier (cu excepția celor personale) se face de către proprietari și de către Serviciul Circulație al Poliției. Pentru control se folosesc următoarele documente:

foaia de parcurs (ANEXA 3; ANEXA 4) reprezintă un ordin de deplasare emis de proprietarul vehiculului in care se înscriu următoarele date: proprietarul, locul de rezidență, numărul de înmatriculare al autovehiculului, destinația, ora plecării, traseul de urmat, opririle, încărcătură, indicațiile kilometrajului la plecare și la sosire etc.; șoferul este obligat să țină la curent foaia de parcurs cu desfășurarea cursei;

tahograma este un grafic al desfășurării deplasării, care se înregistrează automat de un aparat numit tahograf; acesta consemnează, variația în timp a vitezei autovehiculului, respectarea vitezei legale de către șofer sau nerespectarea de către acesta a timpilor de odihna (pentru obiectivitate, tahograful trebuie sigilat);

documentul de revizie tehnică periodică, eliberat de atelierele agreate de Registrul Auto Român, care atestă starea tehnică corespunzătoare a autovehiculului; operația se face in scopul prevenirii unor accidente de circulație care pot fi cauzate de defecțiuni tehnice.

Autoturismele proprietate personală sunt supuse controlului de către Serviciul Circulație al Poliției.

Caracteristicile de exploatare ale serviciilor

Transportul rutier (auto), in continuă dezvoltare, își datorează evoluția spectaculoasă caracteristicilor serviciilor prestate.

Accesibilitatea

Rețeaua rutieră este atât de extinsă pe teritoriul țării, încât practic nu există localitate care să nu fie legată printr-un drum, mai bun sau mai rău, de alte localități.

Aceasta face posibilă deplasarea autovehiculelor intre origine și destinație, indiferent de

amplasarea geografică a acestora. Acest lucru este important in special pentru operațiile de

colectare-distribuire. Celelalte moduri de transport cu accesibilitate redusă nici nu ar putea

funcționa fără aportul direct al autovehiculelor care fac legătura în teritoriu.

Viteza comercială (viteza mărfii) relativ mare

Datorită faptului că la calcularea vitezei comerciale se tine cont și de timpii de manipulare a mărfurilor, precum și accesibilității foarte mari (care anulează operațiile de transbordare), mijloacele de transport auto realizează viteze comerciale superioare chiar fată de avion, a cărui viteză de deplasare poate depăși de l0 ori viteza unui autocamion. La transportul aerian al mărfurilor, pe lângă timpul real de zbor, se adaugă: timpii de staționare a aeronavei înainte și după decolare, timpii de aducere a mărfurilor de la sursă la aeroport, timpii necesari întocmirii documentelor de predare-primire, timpii de păstrare a mărfurilor în depozitele aeroportului, timpul de distribuție de la aeroport la destinație etc. Aici se adaugă și întârzierile provocate de frecventa redusa a zborurilor, precum și întârzierile provocate de vremea nefavorabila. În schimb, vehiculul auto poate pleca in cursă exact la momentul dorit și deplasarea sa este in întregime condiționată de dorințele clientului.

Capacitatea redusă de transport

Oferă autovehiculelor posibilitatea de a circula cu capacitatea nominală, ceea ce duce la minimizarea prețului unitar al transportului. Când beneficiarul dorește transportarea unei cantități mari de marfă, care necesită mai multe autocamioane, se poate face o reducere de preț. Comparativ cu autocamionul greu, care poate încărca 12,5…15t, vagonul de cale ferată trebuie încărcat cu minim 20-30t, iar barja cu câteva sute de tone. Mărimea redusă a expediției și frecventa mare a transporturilor duc la reducerea nivelului stocurilor și a cheltuielilor aferente.

Gradul ridicat de protecție a mărfurilor

Datorită spațiilor închise de transport (chiar etanșe), suspensiilor performante ale autovehiculelor moderne și calității bune a șoselelor, duce la un grad redus al deteriorărilor și la scăderea cerințelor de ambalare. Prin contrast, la transportul pe calea ferată, mărfurile suferă șocuri puternice datorită procesului de triere a vagoanelor și trecerii vagoanelor cu suspensii rigide peste joante.

Durata redusă de încărcare

Pentru expedierea unui tren este necesară existența unui număr mare de vagoane având ca destinație o anumită stație de triere; uneori aceasta înseamnă mult timp de așteptare. Un autocamion se încarcă repede și poate pleca imediat, ceea ce înseamnă creșterea vitezei comerciale sau reducerea timpului de tranzit.

Flexibilitatea extraordinară a autovehiculelor

Duce la diminuarea oricărei constrângeri în folosirea drumurilor. Există autovehicule cu construcție specială, care pot circula și în afara drumurilor.

Piața transporturilor rutiere

“Piața transporturilor“ reprezintă spațiul virtual în care nevoia de transport a expeditorilor, respectiv cererea, se întâlnește cu oferta de transport a operatorilor. Rolul hotărâtor în această piață îl are desigur nevoia de transport a expeditorilor, respectiv cererea, marfa prezentată pentru transport. Oferta de transport a operatorilor, oricât de tentantă ar fi ea, sau tarifele de

transport oricât de atractive ar fi ele nu pot genera mărfuri pentru transport. În cel mai bun caz pot să atragă un curent de marfă de la un mod de transport la altul, de exemplu de la transportul rutier la cel feroviar sau invers.

În piața transporturilor nu există “transport în general” ci numai categorii bine definite de nevoi de transport. Piața transporturilor rutiere este foarte segmentată în corelație cu nevoile foarte diverse ale expeditorilor. O enumerare a acestor segmente este foarte dificil de realizat ele fiind legate de:

zona în care se efectuează transportul: urban, șantier, agricultură, internațional, drumuri neamenajate, zona de conflict militar, etc.;

distanta de transport: transport local, regional (50-150 km) de distanță medie sau de lungă distanta;

capacitatea mijlocului de transport: autoturisme, autovehicule de mică capacitate (11,5 – 3,5 tone) capacitate medie sau mare capacitate (peste 15 tone), trailere (gabarit depășit), etc.;

natura mărfii: mărfuri de masă (autobasculante) produse alimentare (autovehicule închise, izoterme sau frigorifice), de volum, grele, încărcate cu macaraua, lateral cu electrostivuitoare sau obloane ridicătoare, aparatură sensibilă, mărfuri periculoase, medicament, etc.:

modul de prezentare la transport: lichide (autocisterne), pulberi (caroserii specializate), colete cu gabarit depășit (trailere), containere, colete mici și trimiteri poștale, etc.

Totuși se poate aprecia că în funcție de locul și distanța la care se efectuează transportul există unele elemente caracteristice ale segmentului respectiv de utilizatori de mijloace de transport.

Un sondaj realizat în țările Uniunii Europene în anul 1986 privind distanțele de transport în cadrul transporturilor rutiere a stabilit următoarea repartizare:

Tabel 2.1. Volumul de transport realizat (tone) în funcție de distanța de transport

După cum se poate constata, repartizarea transporturilor se efectuează în funcție de distanța la care se segmentează piața transporturilor rutiere în câteva segmente bine definite pe care le vom analiza pe rând.

Transporturile rutiere la distante între 0 si 50 km

Categoria transporturilor rutiere intre 0 si 50 km este cea mai mare, reprezentând 64,2 % din volumul total de transport rutier de marfă și ca urmare numărul cel mai mare de autovehicule utilizate pentru transportul rutier. Ea cuprinde 2 grupe de transporturi:

Transporturile urbane, efectuate în interiorul localităților și zonele limitrofe, preorășenești;

Transporturile locale, efectuate în zone limitate ca spațiu, cu încadrarea în distanțe de regulă până la 20 km.

Transporturile urbane

Transporturile urbane, efectuate strict în raza localității, deservesc în cea mai mare parte rețeaua comercială, respectiv aprovizionarea magazinelor de la producătorii locali sau de la depozitele locale “en gross” și transportul de la magazine la alți consumatori locali casnici sau comerciali (restaurante, hoteluri, ateliere de producție sau de prelucrare, etc.), pentru aceste nevoi de transport autovehiculul utilizat este de regulă adecvat capacității de vânzare a magazinului respectiv: pentru magazine mici, autovehicule de mică capacitate, pentru magazine mari – autovehicule de capacitate medie.

Transporturile pentru comerț

Rețeaua comercială în perioada actuală se caracterizează printr-un grad mare de divizare (atomizare), chiar fostele mari magazine fiind împărțite in mici magazine interioare diferite. La acestea s-a adăugat un număr foarte mare de așa numitele “buticuri” (boutique). Pentru toată această gamă de mici magazine, mijlocul de transport cel mai adecvat și implicit cel mai utilizat este autoturismul proprietate personală (transport în folos propriu), marfa fiind

transportata în portbagaj sau interiorul autoturismului.

Pentru produsele cu consum mare, sucuri, Coca-cola, bere, lapte, cafea, țigări, legume-fructe, etc., distribuitorii și-au realizat rețele de distribuție cu mijloace de transport rutier proprii sau închiriate. Acestea distribuie direct la punctele de vânzare produsele respective, în cantitățile solicitate, de la nivelul consumului (vânzării) pentru o zi la consumul pentru o săptămâna, prețul unitar al mărfii fiind in multe cazuri corelat cu cantitatea de marfă cumpărată lunar. Tipul de autovehicul utilizat in acest sistem de rețele de distribuție este mai mare, de la 1,5 și 3,5 tone la 7,5 tone, mai rar 10 tone. Ca structură de

transport, rețelele fac in cea mai mare parte tot transport in folos propriu. Dar se utilizează și autovehicule de la operatorii de transport public, in special in perioadele de sezon.

Un exemplu elocvent de rețea de distribuție este rețeaua de distribuție a medicamentelor pentru farmacii. Prețul mare al medicamentelor (in special pentru cele străine) a limitat foarte mult stocurile de medicamente solicitate ocazional aflate in farmacii. Pentru a compensa aceasta, dar și pentru a veni in întâmpinarea cererii clientului, rețeaua de distribuție asigură livrarea la cerere a oricărui medicament cerut de farmacie în numai 3 ore!

Un alt exemplu de fenomen in domeniul transportului urban pentru rețeaua comercială este "pâinea". Am fost obișnuiți să vedem autovehiculele special amenajate distribuind pâine la centrele răspândite in toate cartierele. Preocupările cotidiene au făcut să scăpăm din vedere ca aceste transporturi au devenit o raritate. Pâinea noastră cea de toate zilele o cumpăram acum în toate cartierele caldă, de la brutăria din colț, care o fabrică pe loc, fără să o mai transporte, la nivelul consumului pentru raza de locuințe deservite.

Perspectiva acestui segment de piață este legată de creșterea nivelului veniturilor populației.

Transporturile pentru industrie

În categoria transporturilor urbane sunt și transporturile între unități industriale (de exemplu transportul de sticle intre fabrica de sticle și fabrica de ulei), în afara rețelei comerciale. Aceste transporturi sunt rare, cooperările între fabrici la nivelul aceleiași localități fiind rare, la nivelul a 2-3% din volumul total de transport urban. Și perspectivele acestor transporturi sunt reduse, în general industria, în general poluantă, trebuind să se retragă spre zonele periferice sau preorășenești.

Transporturile locale

Transporturile locale, efectuate în zone geografice limitate, cuprind două categorii de transporturi:

Transporturile în șantiere, incinte închise;

Transporturile in agricultură.

Transporturile în șantiere

Transporturile în șantiere sunt cele în care de regulă se transportă mărfuri de masă cu autobasculante: balastiere pentru extragerea de nisip și agregate, cariere de piatră sau cărbune la suprafață, construcția de locuințe sau industriale, infrastructura rutieră, etc.

Ca număr de mijloace de transport utilizate, acest segment de piața reprezintă numai cca. 10% din totalul mijloacelor de transport utilizată în transportul rutier sub 50 km, dar ca volum de tone transportate, fiind vorba de mărfuri grele, de masă, reprezintă cca. 90 % din totalul acestui segment.

Pentru domeniul carierelor și balastierelor, producția acestora este legată de nevoile de consum ale sectorului de investiții. Obiectivele mari de investiții existente înainte de 1990: Canalul Dunăre – București, Casa Poporului, Cartierele de blocuri, Metroul, șantierul Național de la Rovinari și Motru, etc. s-au închis astfel încât necesitățile de asemenea materiale s-au redus substanțial.

În domeniul construcțiilor industriale tehnologia de realizare a construcțiilor s-a modificat, construcțiile de beton armat fiind înlocuite cu construcții ușoare din elemente prefabricate in general de metal cu izolații adecvate. ( A se vedea METRO, Prisma, Coca Cola Militari, fabricile noi de bere, etc.).

Două domenii sunt într-un real progres: construcția de locuințe și construcțiile în domeniul infrastructurii rutiere.

Perspectiva acestui segment de piața este legată de creșterea nivelului de dezvoltare a economiei naționale. Aceasta se va manifesta sub 3 aspecte:

Creșterea veniturilor unui segment al populației care v-a aloca o parte din resursele financiare obținute pentru construcția de locuințe personale sau modernizarea celor existente, în mediul urban ca și in mediul rural;

Capitalizarea unor rezerve financiare suplimentare la Bugetul de stat, ceea ce va permite alocarea unor resurse suplimentare pentru domeniul infrastructurii rutiere;

Creșterea atractivității României pentru investițiile financiare private sau ale instituțiilor financiare internaționale, sectorul de infrastructură reprezentând un domeniu de risc minim.

Domeniul de investiții este sectorul actual cu creșterea cea mai dinamica iar perspectivele cererii de transport sunt mari, atât pentru domeniul locuințelor cat mai ales pentru domeniul infrastructurii.

Transporturile pentru agricultura

Transporturile pentru agricultură au o mare pondere în volumul total de transport rutier din economie, reprezentând cca. 25 % din volumul total de transport rutier. În aceasta categorie sunt cuprinse transporturile de recoltare a produselor agricole în perioada campaniilor din câmp la locurile de depozitare și mutațiile ulterioare de cereale sau alte produse vegetale (furaje, legume-fructe), transportul de produse agricole la piețele agro-alimentare sau livrările la unitățile de prelucrare industriala, transporturile în mediul rural pentru nevoile gospodărești, îngrășăminte, material lemnos, semințe, etc.

Mijloacele de transport cele mai utilizate în mediul rural sunt tractoarele cu 1 sau 2 remorci, tractoarele permițând o utilizare multiplă, ca mijloc de transport dar și ca mijloc de tractare pentru alte utilaje agricole: plug, semănătoare, grape, recoltatoare, etc.

Perspectiva acestui segment de piață este legată de diversificarea producției agricole.

Transporturile rutiere la distante cuprinse intre 51-150 km si 151-500 km

Transporturile rutiere la aceste distanțe sunt transporturi clasificate ca transporturi interurbane, ele fiind caracterizate în principal ca transporturi de aprovizionare. Volumul de marfă transportat prin transportul rutier interurban scade ca pondere cu cât creste distanță de transport: 20,7% intre 51 și 150 km, 11,9% la distanțe între 151 și 500 km. În România, distanță medie de transport în traficul interurban a fost de 215 km , în creștere față de perioada de dinainte de 1990, perioada în care transportul interurban era restricționat la județul de înmatriculare.

Începând cu aceasta categorie de transporturi, expeditorul poate opta pentru 2 soluții de transport: transportul rutier sau transportul feroviar. Specific pentru transporturile interurbane rutiere este

Caracterul ocazional (ca destinație și destinatar). În situația în care transporturile au un caracter de regularitate, ceea ce presupune cantități constante ca volum de transport lunar, expeditorul se organizează pentru realizarea acestora pe baza de contract, cu mijloace feroviare (trafic direct pe linii de garaj proprii, contract cu linia publică, trafic în containere) cu un tarif de transport pe tonă manipulată mult mai mic.

Cantitatea relativ redusă de marfă expediată la o livrare. (cca. 10-40 tone). Cantitățile relativ reduse de marfă, chiar în condițiile realizării transportului cu mijloace feroviare, ca expediții ocazionate, nu conduc la economii semnificative din tariful de transport. De altfel, și pentru calea ferata asemenea transporturi singulare, prin manevrele de compunere/descompunere și triere pe care le impun nu sunt atractive, conducând la reducerea vitezei comerciale de transport.

Transporturi cu colectare sau distribuție în mai multe localități. Este foarte frecventă utilizarea unui singur mijloc de transport rutier pentru a efectua operațiuni de aprovizionare de la furnizori diferiți din țară, amplasată în aceeași localitate sau în localități diferite. Aceeași situație este și în cazul în care furnizorul distribuie mărfurile proprii, pe un circuit planificat anticipat, la utilizatorii produselor sale aflați în diferite localități de pe traseul parcurs de mijlocul de transport rutier.

Durata de timp limitată în care trebuie efectuat transportul. Pentru procesul de aprovizionare, elementul timp capătă de multe ori o importantă foarte mare. Primul aspect este corelarea programului de producție cu programul de aprovizionare în situația unor componente deficitare (se produc într-un ritm lent) sau foarte scumpe, ceea ce limitează stocul existent la utilizator. Nesiguranța primirii ritmice a mărfurilor necesare impune existenta unor stocuri și implicit sume mari de bani imobilizate neproductiv în acestea. Un alt aspect este legat de capacitatea financiară limitată a utilizatorilor de mărfuri. Valoarea mărfurilor înglobate într-un transport de 20 tone este mare (de exemplu 20 tone mălai, un produs foarte ieftin, are valoarea de 100 milioane lei). În aceste condiții, expeditorul și destinatarul au interesul să se primească marfă cât mai repede pentru a se realiza ciclul: bani – marfă – bani, imobilizarea banilor în marfă pe durata transportului consumând dobânzile.

Utilizarea unor autovehicule cu suprastructuri specializate (cisterne, izoterme sau frigorifice, etc.). Suprastructurile specializate, deși există și la vagoanele de cale ferată, sunt greu de obținut fiind într-un număr limitat, de regulă contractate cu clienții permanenți și aproape întotdeauna, în altă gară decât acolo unde ai tu nevoie de ele. Autovehiculele au un grad de mobilitate mult mai mare și se pot replia mai ușor acolo unde este nevoie de ele. Transporturile feroviare se utilizează cu prioritate pentru fluxuri constante de marfă cu livrări ritmice (100 – 200 tone lunar), grupe de minim 3 – 5 vagoane (60 – 200 tone), trenuri directe închise sau naveta (trenuri complete de 2.000 tone) etc., condiții mult diferite de cele pe care poate să le realizeze transportul rutier. Structura mărfurilor transportate în cadrul traficului interurban este cu precădere structura mărfurilor destinate comerțului direct. Unul din utilizatorii mari de transport rutier este “depozitul en gross”, care se aprovizionează de la producători sau importatori (porturi) cu cantități mari de marfa pe care le comercializează în loturi mai mici la comercianții locali. Transportul interurban rutier se utilizează și pentru produse industriale care urmează a fi prelucrate sau încorporate în produse finite. De exemplu, uzina de autoturisme DACIA S.A. colaborează pentru realizarea autoturismelor cu cca. 300 furnizori diferiți. Cea mai mare parte a procesului de aprovizionare se realizează cu mijloace auto, cu excepția unor mărfuri care se aprovizionează în cantități mari, cu mijloace feroviare: metal, tablă, vopsea , anvelope, acumulatori, geamuri, etc. Autovehiculele utilizate în transportul interurban sunt de regulă autovehicule de mare capacitate, 10 -20 tone, autovehicule care asigură mai multe avantaje: un tarif mai mic pe tonă transportată, un consum mai mic de combustibil, o productivitate mai mare, un ritm de aprovizionare mai mare și constant. În privința economicității autovehiculelor de mare capacitate trebuie menționat avantajul utilizării remorcilor. Autovehiculul tractor poate fi utilizat “solo” sau cu remorcă, capacitatea de transport a acestuia crescând cu capacitatea remorcii (5-8 tone), în condițiile în care consumul de combustibil (element hotărâtor pentru tariful de transport) creste cu numai 10%.

Operatorii de transport rutier care efectuează de regulă transporturile interurbane sunt în cea mai mare parte operatorii de transport public. Parcul propriu de autovehicule este utilizat la transporturile interurbane numai în proporție de cca. 20%, pentru anumite transporturi de intervenție. De asemenea, mari utilizatori de transport rutier, ca de exemplu marile uzine producătoare din industria constructoare de mașini, au un mare parc propriu de autovehicule pentru a nu depinde în procesul de aprovizionare de operatorii de transport exteriori sistemului.

Perspectiva pieței transporturilor interurbane este favorabilă, fiind o categorie de transport în creștere. Elementele favorabile sunt:

diversificarea și specializarea producătorilor ceea ce va conduce la creșterea ofertei și ridicarea calității produselor;

creșterea cooperării în realizarea produselor de calitate prin încorporarea numai a unor componente de calitate, realizate de producători specializați;

creșterea ofertei de produse agro-alimentare și diversificarea cererii de produse agro-alimentare;

îmbunătățirea programelor de optimizare a transporturilor va îmbunătăți oferta de transport a operatorilor de transport public (reducerea tarifului de transport) ceea ce va conduce la diminuarea transportului in folos propriu.

Ca elemente defavorabile ale pieței transporturilor interurbane putem menționa:

creșterea cooperării pe baza de contract, ceea ce va conduce ca o parte din transporturi să se dirijeze către mijloacele de transport feroviare sau transportul în containere;

dispariția micilor depozite “en gross" și creșterea în dimensiuni a celor ramase va creste ritmul de aprovizionare și va intensifica utilizarea transportului feroviar. Bananele și portocalele din Portul Constantă se transportă la depozitele din țară în cea mai mare parte cu mijloace de transport feroviar.

creșterea prețului motorinei va conduce la creșterea tarifelor de transport. În aceste condiții se vor căuta surse de aprovizionare mai apropiate, cererea de mijloace de transport diminuându-se;

prețul mare al autovehiculelor moderne, cu motoare ecologice (EURO 2), va impune costuri și tarife mari, dublu fată de cele existente, și implicit va reduce gama transporturilor la care acestea pot fi utilizate.

Transportul rutier internațional

Transporturile rutiere internaționale sunt legate de activitatea de comerț exterior. Ca pondere în totalul activității de transport rutier, transportul internațional nu reprezintă decât cca. 0,9%, practic cca. 1.8 milioane tone, nivel nesemnificativ ca tone transportate atât pentru transportul rutier cat și pentru transportul feroviar. În același timp, transportul internațional reprezintă cca. 15% din volumul de transport exprimat în tone/ km pentru total transport rutier și cca. 10 % din totalul de km realizați în transportul feroviar, pondere mare

pentru consumul energetic și de km realizat. Și la aceasta categorie de transport expeditorul are la dispoziție cele 2 soluții de transport: transportul rutier sau transportul feroviar, în funcție de cantitatea de marfă exportată / importată. Liberalizarea comerțului exterior prin legislația adoptată după 1990 a permis apariția a numeroși agenți comerciali cu obiect de activitate exportul / importul de mărfuri. Dimensiunea acestor societăți comerciale, în majoritate intermediari și nu producători de mărfuri de export a condus la exportul – importul în loturi mici de marfă, 20 – 100 tone, la nivelul capacității financiare a exportatorilor și a riscului financiar pe care putea să și-l asume prin aceste operațiuni. În aceste condiții, mijlocul de transport utilizat este autovehiculul de 20 tone (60 – 80 mc) dar într-o măsura

din ce în ce mai mare, în special pentru exporturile peste ocean, containerul de 20 sau 40".

Specific pentru transportul internațional rutier este:

Caracterul ocazional (ca destinație și destinatar). În comerțul internațional de astăzi, legăturile comerciale chiar constante dintre doi parteneri, depinzând de o piață foarte schimbătoare, se bazează în cea mai mare parte pe comenzi ocazionale, blitz, “Livrează-mi mâine 10.000 de bucăți…". Există și situații în care transporturile au un caracter de regularitate, în special livrările de legume de seră sau producția în România a unor produse finite în baza materiilor prime aduse de destinatar, (producție Lohn) , dar și la aceste transporturi, destinația, punctul de descărcare, variază în funcție de contractele locale pe care le are destinatarul.

Cantitatea relativ redusă de marfă expediată la o livrare (cca. 10-15 tone). Cantității relativ reduse de marfă sunt urmarea structurii mărfurilor care formează exportul-importul României (cu excepția materiilor prime care au o altă situație). Pentru aceste mărfuri: legume fructe, mobilier, confecții, etc., autovehiculele utilizate deși au o capacitate de transport uzuală (20 tone au diferite suprastructuri care le permit transportul unui volum cât mai mare de marfa.

Transporturi cu colectare sau distribuție în mai multe localități. Aceste transporturi sunt mai frecvent utilizate la transporturile de mobilă, unde, livrarea produselor se face în multe cazuri direct la persoana particulară care a comandat mobila respectiva.

Durata de timp limitata în care trebuie efectuat transportul devine la transportul internațional o cerință importanta. În afara rațiunii de imobilizarea unor importante resurse financiare, prinderea conjuncturii favorabile sau încadrarea în termenul prevăzut în acreditiv asigură realizarea afacerii și încasarea banilor atât de către importator / exportator cât și de către operatorul de transport.

Utilizarea unor autovehicule cu suprastructuri specializate (izoterme sau frigorifice, cisterne, etc.). Suprastructurile specializate cel mai des utilizate la transportul internațional sunt autovehiculele cu agregate frigorifice care pot asigura transportul produselor alimentare la temperaturi dirijate. Mai rar se utilizează autocisterne, în special pentru transportul de vin sau alcool.

Transporturile feroviare se utilizează cu prioritate pentru grupe de minim 3-5 vagoane (60-200 tone) sau foarte frecvent pentru transportul de containere prin trenuri directe cu program de circulație regulat și direct.

Autovehiculele utilizate în transportul internațional sunt autovehicule de mare capacitate, 20 tone, cu volum de 60 -80 mc, cu suprastructura semiremorcii de obicei tip prelată care permite o încărcare laterală cu mijloacele de manipulare mecanică. Sunt utilizate de asemenea autovehicule cu capacitate de 3,5 tone (pană la 6 tone masă maximă autorizată, pentru unele țări 7,55 tone), autovehicule care pot circula în transportul internațional fără să necesite autorizații de trecere pentru fiecare țară de tranzit și țară de destinație.

Autorizațiile de transport internațional sunt documente emise de către Ministerul Transporturilor din fiecare țară și schimbate la reciprocitate cu celelalte ministere din țările cu care există relații de transport internațional. În funcție de interesele bilaterale, numărul de autorizații poate fi mai mare sau mai mic. De exemplu, Germania schimba cu Romănia 35.000 autorizații, iar Belgia numai 900.

Parcul de autovehicule utilizat pentru transportul internațional s-a modernizat permanent. La Reuniunea Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU) pentru Europa de Est care a avut loc la București în anul 1998 s-a evidențiat:

din 1990 emisiile poluante ale autovehiculelor au scăzut cu 50%;

astăzi un camion consuma 30l/100 km fată de 50l/100 km în 1970;

astăzi 24 de camioane moderne fac tot atâta zgomot cat unul singur fabricat in 1970;

85% din flota europeană este formată din utilitare ușoare și medii

camioanele reprezintă 10 % din numărul total de autovehicule care străbat Europa, dar șoferii de camioane parcurg 20% din numărul total de km.

Operatorii de transport rutier care efectuează transporturile internaționale sunt în cea mai mare parte operatori de transport public. Chiar în cazul unor producători de bunuri care-și realizează singuri activitatea de export, aceștia și-au constituit propriile întreprinderi de transport internațional, ca societăți comerciale distincte, ca operatori de transport public, putând efectua prestații de transport și pentru alți exportatori.

Perspectivele pieței transporturilor internaționale

Acestea sunt favorabile, fiind o categorie de transport în creștere. Elementele favorabile sunt:

rentabilitatea mare a acestei activități pentru operatorul de transport;

nevoia de autonomie a exportatorilor și necesitatea livrărilor la timp a exportului;

crearea unor largi piețe internaționale sau zonale în cadrul Europei care beneficiază de acorduri vamale și de liber schimb;

facilitatea accesului la activitatea de export / import a micilor agenți economici;

tendința de globalizare și diversificarea consumului de bunuri de larg consum și produse agro-alimentare;

va creste numărul de autovehicule noi angajate în aceasta activitate și numărul operatorilor de transport.

accesul facil la piața transporturilor internaționale;

Dintre elementele care vor influenta negativ piața transportului internațional, limitând temporar creșterea acesteia putem enumera:

limitarea numărului de autorizații acordate de către unele țări de tranzit spre Europa de Vest: Ungaria, Austria, Slovenia;

regimul vizelor pentru șoferii romani care efectuează transporturi internaționale. (Valabil doar pentru șoferii romani si bulgari).

creșterea prețului combustibilului și în România, ceea ce va diminua rentabilitatea transporturilor;

numărul mare de autovehicule care se oferă pe piața transportului internațional, în raport cu oferta limitată de comenzi și stocul limitat de autorizații;

creșterea exportului de licențe pentru fabricarea locală a produselor în dauna schimbului internațional de produse fabricate (autoturisme, bere, sucuri, confecții, încălțăminte, etc.).

Transportul rutier în Europa asigură 79% din volumul de transport marfă fată de numai 11% calea ferată, fiind principalul mod de transport în țările Uniunii Europene. Piața transporturilor rutiere are numeroase domenii de manifestare și aspecte particulare care îi creează o poziție privilegiata, resimțind totuși cu un impact diminuat situația negativă din economia națională.

Varietatea genurilor de transport, caracterul individual și independent al muncii șoferului, mobilitatea autovehiculului și răspândirea largă a transportului rutier îl va face pe acesta un accesoriu al dezvoltării vieții economice, atât în mediul urban cât și în mediul rural, pentru persoanele juridice dar și pentru persoanele particulare. Ponderea mare pe care o reprezintă sectorul particular în toate formele de manifestare a transportului rutier este o dovadă a posibilităților largi pe care le reprezintă pentru toate nivelele de investitori și manageri.

Ramurile de transport aflate în dezvoltare: transportul pentru investiții, transportul interurban și transportul internațional vor contribui nu numai la susținerea suținerea dezvoltării economiei dar și la modernizarea mijloacelor de transport utilizate, asigurând în același timp un număr însemnat de locuri de muncă atât direct ca șoferi, cât si indirect în activități colaterale și conexe. Conform unei statistici publicate recent de Comisia Națională de Statistica la sfârșitul anului 1998 lucrau direct în sectorul de transporturi peste 450.000

persoane, reprezentând cca. 7,5% din totalul forței de muncă angajate din România.

Grafic 2.1. Evoluția transportului de marfă

Strategii de optimizare a activității de transport în cadrul unei societăți

Prezentarea organizației

SC CVORUM TRANS SRL cu sediul social în municipiul Târgoviște, str. Tudor Vladimirescu, bl. 3, sc. B, Ap. 3 a fost înființată în anul 1996 prin înregistrarea ca societate pe acțiuni la Registrul Comerțului Târgoviște sub nr.241/1996.

Obiectul principal de activitate al societății este:

-transportul rutier de mărfuri în trafic internațional și intern – Cod CAEN – 6024

Activitatea de transport rutier de mărfuri este efectuată cu un număr de 15 (cincisprezece) autovehicule de mare capacitate, dintre acestea 4 sunt VOLVO achiziționate în regim de leasing, 4 sunt SCANIA de asemenea achiziționate in regim de leasing, iar 7 sunt DAF-uri care inițial au fost achiziționate în regim de leasing iar în prezent au intrat în proprietatea firmei. În luna mai 2007 au fost achiziționate 7 semiremorci KRONE, an fabricație 2007, care sunt tractate de cele 7 autotractoare DAF.

Cu cele 15 autovehicule din dotare sunt executate curse internaționale în majoritatea țărilor din Europa, iar ponderea veniturilor obținute în valută este de peste 95% din totalul cifrei de afaceri.

În prezent societatea își desfășoară activitatea cu un număr de 22 salariați din care 16 sunt șoferi, majoritatea fiind cu experiență îndelungată în domeniu, chiar de la înființarea unității.

Resurse la nivelul firmei

Resurse Tehnice

Firma are in dotare:

– 15 autocamioane, dintre care 4 sunt Volvo, 4 sunt SCANIA iar 7 sunt DAF, ce îndeplinesc standardele de poluare, EURO 4, EURO 5 și EURO 6.

– 1 autoturism pentru asistență

Resurse umane

Mulțimea de angajați ai firmei care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor propuse reprezintă resursa umana. Astfel salariații pun in valoare si utilizează celelalte resurse. Angajații unei firme fiind de diferite categorii sociale, vârste, personalități, etc. Colaborarea lor se obține pe baza unor reguli care le permit sa participe cu eficienta la

punerea in valoare a tuturor celorlalte resurse in scopul îndeplinirii obiectivelor programate.

Firma are in prezent un efectiv de 22 de angajați, după cum urmează:

– 16 șoferi

– 1 contabil

– 2 mecanici

– 1 coordonator de transport (ANEXA 16; ANEXA 17)

– 1 manager resurse umane

– 1 director genera

Fișa postului

Director general

Descrierea pe scurt a postului: Aprobă procedurile de importanță generală pentru organizarea și derularea proceselor principale la nivel de firmă.

Relații ierarhice

Subordonează: managerul de resurse umane, coordonatorul de transport, mecanicii,

contabilul, șoferii.

Responsabilități și sarcini

Stabilește obiectivele de dezvoltare ale firmei, in concordanta cu strategia elaborata

de Consiliul de Administrație

Stabilește anual, împreuna cu Managerii departamentelor din subordine, obiectivele generale de dezvoltare pe 12, 24 si 36 de luni

Comunica obiectivele si urmărește ca acestea sa fie comunicate întregului personal

Monitorizează trimestrial/semestrial/anual gradul de realizare a obiectivelor

Aproba bugetul si rectificările acestuia

Participa la elaborarea bugetului, analizează propunerile înaintate, operează corecțiile necesare și aproba bugetul final

Monitorizează piața și identifica tendințele de dezvoltare

Analizează oportunitățile/constrângerile de ordin legislativ, financiar, tehnologic și social

Participa la elaborarea si implementarea sistemelor de raportare si a sistemului de calitate

Dezvoltă mijloace de motivare a personalului din subordine

Asigură un climat de comunicare și încurajare a inițiativei care sa contribuie la atingerea obiectivelor stabilite

Identifică nevoile de recrutare și participă la selecția, integrarea și dezvoltarea managementului firmei

Participă la programele de elaborare si actualizare a fișelor de post ale managerilor din subordine

Evaluează periodic activitatea managerilor din subordine

Negociază și conciliază situațiile conflictuale apărute în relațiile interpersonale

Aprobă planificarea concediilor de odihnă pentru angajații din subordine

Asigură respectarea normelor interne de funcționare de către personalul din subordine

Manager resurse umane

Descrierea pe scurt a postului: Managerul de resurse umane este responsabilul cu coordonarea activității compartimentului de resurse umane prin exercitarea funcțiilor manageriale de:

previziune

organizare

antrenare

coordonare

control evaluare

Relații ierarhice

Este subordonat directorului general și face parte din departamentul de resurse umane.

Responsabilități și sarcini

Efectueaza examinari in scop de selectie pentru diferite locuri de munca

Efectueaza recrutarea de personal pentru angajarea pe diferite posturi in cadrul organizatiei;

Efectueaza evaluarea periodica a angajatilor la intervale de timp stabilite de comun acord cu conducerea organizatiei ;

Depisteaza, in urma evaluarilor, nevoile de instruire ale angajatilor si urmareste implementarea unor metode pentru o mai buna desfasurarea a activitatii in firma ;

Efectuaeza diferite cursuri de perfectionare pentru posturile/personale care necesita aceasta pregatire ;

Stabileste targetele individuale si/sau de grup pentru angajatii firmei si colaboreaza cu conducerea in vederea urmaririi realizarii indicatorilor de performanta ;

Realizeaza fise de post sau actualizeaza fisele de post existente ;

Realizeaza regulamentul de ordine interioara si diferitele reglementari functionale si urmareste ca fiecare angajat sa ia la cunostinta intocmai continutul acestor documente;

Reface organigrama firmei ori de cate ori acest aspect se impune (daca se creaza posturi care nu sunt prevazute in organigrama prezenta, etc.) ;

Corecteaza si interpreteza rezultatele la probele psihologice;

Isi insuseste informatii din domeniile socio-umane, ca si de natura organizatorica, financiara, tehnica, de securitate a muncii si/sau a procesului de productie;

Sfatuieste si indruma subiectii in problemele lor personale;

Coordonator transport

Cerințe

studii medii sau superioare;

obligatoriu curs ARR coordonator transport (ANEXA 16; ANEXA 17)

cunoștințe operare PC (Word, Excel, Internet etc.)

experiența de cel puțin 1 an în coordonare echipe

experiența relevanta in posturi similare constituie un avantaj

Cunoașterea la nivel avansat a unei limbi de circulație internaționala
(engleza, germana, franceza)

aptitudini de comunicare, planificare si negociere

seriozitate, dinamism, meticulozitate si adaptabilitate

permis de conducere fara evenimente rutiere

disponibilitate pentru program prelungit

Relații ierarhice

este subordonat: Directorului General

are în subordine: Șoferi, Sef Atelier Auto

Responsabilități și sarcini

Are relații de colaborare cu șefii compartimentelor firmei: Contabilitate, Resurse umane.

Va cunoaște si va respecta prevederile legale cu privire la circulația pe
drumurile publice, in trafic intern si internațional de mărfuri;

Planifica, organizează si controlează activitățile legate de transport

Administrează flota auto si bugetul alocat

intocmeste toate documentele si obține toate actele necesare pentru circulația legala pe drumurile publice

Asigura derularea activităților de înmatriculări si radieri

Coordonează si supravegheza activitatea conducătorilor auto

Programează si optimizează rute

Urmărește modul de întreținere si exploatare a mașinilor, starea
curățenie

Stabilește necesarul de piese de schimb si consumabile auto

Menține relația cu societatea de asigurări si urmărește dosarele de dauna

Păstrează legătura cu autoritățile rutiere si furnizorii relevanți

Obținerea licențelor de transport si a celor de execuție pentru autovehicule

Reprezentarea societății in raport cu ARR, RAR, Politie

Preluarea cererilor de oferte si a comenzilor din partea clienților

Primirea si confirmarea comenzilor de transport

Găsirea soluțiilor optime de desfășurare a transporturilor si comunicarea
soluțiilor alese către clienți

Organizarea transporturilor in cele mai bune condiții, cu respectarea caîitatiii
si termenelor cerute de standardele firmei

Optimizează costurilor legate de transport

Realizarea rapoartelor de activitate si prognozarea cheltuielilor aferente
departamentului.

Va duce la îndeplinire orice alte dispoziții primite de la șeful sau ierarhic.

Conducator auto

Rolul postului :

– transport marfuri periculoase ( benzine, motorine,gpl auto) si nepericuloase;

– deservirea in conditii de siguranta si calitate a clientilor;

Conditii de competenta minime:

a) educatie minima necesara

– la nivel general – studii medii

b) experienta

– in munca – minim 3 ani

– in specialitate – minim 1 an

c) instruiri, calificari, specializari: cursuri autorizate ADR pentru transport auto marfuri periculoase;

Alte cerinte : – practica si experienta in conducerea autovehiculului, fara antecedente grave in circulatia pe drumurile publice, disciplina, corectitudine, promptitudine, initiativa, receptivitate si bunavointa in relatia cu clientii, insusiri fizice, psihice, abilitati, deprinderi minime, rezistenta la stress, diponibilitate pentru program prelungit.

Principale atributii:

– realizeaza toate atributiile necesare atingerii scopului postului;

– realizeaza toate atributiile delegate de managerul ierarhic superior;

– sa isi insuseasca si sa respecte normele de securitate si sanatate , PSI si protectia mediului la locul de munca si masurile de aplicare a acestora;

– sa participe la actiuni pentru aplicarea legislatiei privind SSM , PSI si protectia mediului.

Relații ierarhice

– de subordonare ierarhica cu coordonatorul de transport rutier marfuri

– cooperare cu ceilalti conducatori auto

Responsabilități și sarcini

– mentine in permanenta echiparea autovehiculului cu mijloacele PSI

conform prevederilor legale, precum si cu ehipamentul de prim ajutor si triunghiuri reflectorizante;

– sa intretina si sa poarte in mod corespunzator echipam de protectie a muncii corespunzator scopului pentru care a fost acordat ;

– nu admite supraincarcarea vehiculului peste capacitatea nominala;

– sa verifice la preluarea marfurilor pentru transport corectitudinea intocmirii actelor;

– pe perioada transportului raspunde de integritatea produsului transportat de la incarcare pana la predarea la destinatie a acestora;

– sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase si echipamentele de transport;

– sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

– are obligatia sa asiste la incarcarea si descarcarea marfurilor transportate;

– sa respecte normele PSI,SSM si de protectia mediului pe tot timpul transportului;

– sa nu se abata de la ruta de transport;

– sa comunice sefului ierarhic superior orice defectiune constatata la mijlocul de transport, pentru a se remedia cat mai urgent;

– sa comunice imediat sefului ierarhic sau lucratorului desemnat orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

– sa mentina curatenia in mijlocul de transport;

– sa manifeste loialitate fata de societate;

– raspunde disciplinar, de calitatea lucrarilor executate, de respectarea circuitului documentelor cu regim special si a documentelor stabilite a fi intocmite

– raspunde disciplinar, material, sau penal, dupa caz, de respectarea tuturor dispozitiilor date de seful ierarhic superior, a hotaririlor Consiliului de Administratie, a deciziilor conducerii executive, de respectarea legislatiei in vigoare privind activitatea pe care o desfasoara

– raspunde disciplinar, material, sau penal, dupa caz, de respectarea Contractului Colectiv de Munca, Regulamentului Intern, Instructiunilor Specifice- IS04-00 si a prezentelor sarcini de serviciu

– mentine conditiile de curatenie in autovehiculele pe care le folosesc.

Autoritate si decizie: ( limitele decizionale ale postului):

– are autoritatea si decide in limitele atributiilor postului.

Mecanic auto

Cerințe minime:

– Vechime munca/specialitate

Relații funcționale:

îndeplinirea sarcinilor de serviciu

colaborează cu ceilalți salariați din cadrul serviciului

Relații ierarhice

Este subordonat: Director general

Are în subordine: nu are angajați subordine

Responsabilități și sarcini

Răspunde de efectuarea corecta si la timp a reparațiilor mijloacelor de
transport;

Îndeplinirea totala sau parțiala sau Deplinirea defectuoasa a sarcinilor
specificate Dfisa postului, constituie motiv de sancționare, inclusiv cu desfacerea
contractului individual de munca, conform prevederilor Codului Muncii.

Obligații:

Asigurarea funcționarii corespunzătoare a mijloacelor de transport ale unității.
Pentru îndeplinirea acestei obligații, angajatul are următoare atribuții:

întreținerea mijloacelor de transport Dinte de plecarea in cursa;

Urmărirea stării tehnice a mijloacelor de transport si anunțarea șefului direct
la sesizarea unor defecțiuni;

Realizarea reparațiilor necesare la mijloacele auto;

Stabilirea necesarului de piese de schimb si emiterea comenzilor necesare
către șeful direct;

întocmirea documentelor necesare pentru evidențierea intervențiilor efectuate
si predarea la timp către compartimentele autorizate;

Respectarea normelor de protecție a muncii si PSI;

Execuția altor sarcini solicitate de șeful direct sau de conducerea companiei.

Analiza SWOT (puncte tari/slabe și oportunități/amenințări)

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amenințări.

Punctele Tari ale unei zone sunt acei factori care îi dau acesteia un avantaj competitiv și îi conferă atractivitate.

Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendințe care creează obstacole în calea dezvoltării economico-sociale.

Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare sau altele .

Oportunitățile sunt acei factori externi care ușurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare).

Amenințările sunt tendințe nefavorabile, dezvoltării externe de zonă, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia.

Tabel 3.1 Analiza SWOT a companiei

Organigrama

Strategia de dezvoltare a S.C DDA S.R.L

Principalele obiective strategice

Obiectivele strategice ale S.C. DDA S.R.L se împart în cateva categorii importante:

Obiectivul principal al întreprinderii de transport îl reprezintă realizarea cu succes a transporturilor rutiere, acoperind pe langă Europa Centrală și de Est și Vestul Europei.

În ceea ce privesc obiectivele secundare ale S.C. DDA S.R.L, aceasta și-a stabilit 3 obiective ferme pe care dorește să le atingă în următorii 5 ani:

1. Deschiderea a 2 filiale secundare amplasate pe teritoriul Europei

2. Marja brută aferentă cifrei de afaceri de 45% sau chiar mai mult.

3. Profit net cu 15% mai mare la finalul anului 2019.

Există patru elemente-cheie pentru succes în acest plan, cel de-al patrulea element – misiunea companiei de altfel – este cel care va aduce un plus de considerație din partea publicului.

1. Noi sisteme de navigație aflate la bordul camioanelor, compania putând astfel să ofere informații în timp real clienților cu privire la poziționarea camioanelor și la locul în care se află marfa la momentul respectiv.

2. Cele mai bune servicii de transport – cel mai rapid transport, cel mai sigur transport, cel mai performant parc auto.

3. Cel mai prietenos personal de servire – vesel, îndemânatic, profesionist, care se exprimă corect.

4. Cea mai bună reputație – promovare word-of-mouth ( făcută de clienții care le vorbesc și altora despre serviciile companiei) și nu în ultimul rând promovarea misiunii comunitare de a face donații în scopuri caritabile.

Programul de dezvoltare pe termen lung

Programul de dezvoltare al S.C. DDA S.R.L se conturează în jurul obiectivului prinicpal al societății și anume deschiderea a încă 2 filiale de transport în următorii 5 ani, așadar extinderea în cererilor în Europa de Vest și, prin urmare, efectuarea de curse de transport în Occident.

Pentru anul 2018-2019, cu adăugarea a cel puțin unei filiale, va crește numărul de pesonal. Se va adăuga personal de execuție , precum și un manager regional, dar și angajați auxiliari la sediu, și anume un funcționar pentru alocarea bugetului, un tehnician pentru conducerea service-ului auto și personal pentru curățenie. Se estimează de asemenea că parcul auto va crește cu până la 10 % în primul an și cu până la 40% în următorii 3 ani, astfel încât numărul autocamioanelor va putea ajunge la aproximativ 21 în următorii 3 ani.

Anul 2018-2019 va aduce cea mai importantă creștere a numărului de salariați datorită extinderii și în Europa de Vest. S.C. DDA S.R.L va avea o creștere semnificativă a echipei manageriale de nivel superior, prin adăugarea unui director financiar și a unui director de marketing strategic. Vor fi angajați de asemenea un manager regional și un director general de vânzări. Atfel, numărul total al angajaților va ajunge la aproximativ 32 de angajați.

Foarte important ca planul de dezvolatre să funcționeze este ca infrastuctura la nivel național să se dezvolte semnificativ. Este absolut necesară dezvoltarea autostrăzilor.

Analiza unei curse de transport rutier de marfă

Prezentarea traseului

Conform comenzii de transport, nr. 2017AB03163 (ANEXA 1; ANEXA 2), cursa a avut loc între orașele București (România) si Oslo (Norvegia), cu punctul de încărcare în București și punctul de descărcare în Oslo.

Data încărcării: 15.03.2017

Data descărcării: 20.03.2017

Pentru a parcurge distanța dintre punctul de încărcare și punctul de descărcare a fost aleasă următoarea rută (ANEXA 3; ANEXA 4):

Tabel 3.2 Raport de curse: DAF DB 15 MKZ (15.03.2017 – 20.03.2017)

Tabel 3.3 Activitate vehicul extern (15.03.2017 – 20.03.2017)

Tabel 3.4 Perioade

Calculul consumului de carburant

Pentru a calcula consumul autovehiculului este necesară verificarea foii de parcurs (ANEXA 3) completată de către șofer si vizualizarea raportului de card DKW în vederea obținerii numărului de litri de carburant alimentați.

Din raportul DKW rezultă că în perioada 15.03.2017 – 20.03.2017 au fost alimentați 693,380 litri de carburant din Polonia. Costul acestei alimentări a fost de PLN (Zlot polonez). Suma convertită in Euro este de: 748.05 €.

Conform foii de parcurs (ANEXA 3) avem un rest de combustibil în rezervor la plecare de 785 litri. Restul de combustibil din rezervor la sosire din data 20.03.2017 a fost de 583 litri.

Preț euro pe litru:

Calcul consum:

litri consumați

(litri / kilometru)

(consum combustibil)

Calculul profitului

Tabel 3.6 Costuri

Analiza posibilităților de încărcare ale mijlocului de transport pe cursa de retur

Pentru cursa de retur, a fost analizată bursa de transport și au fost identificate următoarele curse:

Prezentarea traseului

1) Prima cursă a avut loc între orașele Oslo (Norvegia) și Tulcea (România), cu punctul de încărcare în Oslo și punctul de descărcare în Tulcea. (ANEXA 4)

Data încărcării: 20/03/2017

Data descărcării: 27/03/2017

Pentru a parcurge distanța dintre punctul de încărcare și punctul de descărcare a fost aleasă următoarea rută:

2) A doua cursă a avut loc între orașele Tulcea (România) și Pitești (România), cu punctul de încărcare în Tulcea și punctul de descărcare în Pitești. (ANEXA 4)

Data încărcării: 28/03/2017

Data descărcării: 29/03/2017

Pentru a parcurge distanța dintre punctul de încărcare și punctul de descărcare a fost aleasă următoarea rută:

Figură 3.2 Hartă traseu retur

Tabel 3.7 Raport de curse

Calculul consumului de carburant

Din raportul DKW rezultă că în perioada 20.03.2017 – 29.03.2017 au fost alimentați:

381,45 + 250,01 = 631.46 litri de carburant din Polonia. Costul acestei alimentări a fost de PLN (Zlot polonez). Suma convertită in Euro este de: 685.08 €.

Conform foii de parcurs (ANEXA 1) avem un rest de combustibil în rezervor la plecare de 583 litri. Restul de combustibil din rezervor la sosire din data 29.03.2017 a fost de 50 litri.

Preț euro pe litru:

Calcul consum:

litri consumați

(litri / kilometru)

(consum combustibil)

Calculul profitului

Tabel 3.9 Costuri

Tabel 3.10 Comparație

Calculul atelierelor de reparație și întreținere. Proiectarea si dimensionarea unității de transport

Calculul capabilității tehnologice pentru deservirea tehnică a automobilelor cu capacitate de 20 tone

Tipul autovehiculului: Volvo FH 13 460

Figură 4.1 Volvo FH 13 460

Pentru automobilele destinate transportului de mǎrfuri și persoane, determinarea programului de producție pentru o societate comercialǎ specializatǎ în transport marfa, se face având la bazǎ datele inițiale :

= 4 – numǎrul de automobile de tipul i, in inventar. Nr. de autovehicule Volvo FH;

= 365 – numǎrul zilelor calendaristice dintr-un an

– parcursul mediu zilnic al tipului `i` de automobil, in km

– coeficient mediu de drum (0.9-1.3)

– coeficientul de utilizare al parcursului deservit tehnic

Autovehicule zile active (Aza) – reprezinta totalitatea autovehiculelor zile aflate in exploatare.

Parcul bun (Pb) cuprinde toate autovehiculele aflate in stare tehnica corespunzatoare nevoilor de exploatare, indiferent daca ele sunt sau nu in circulatie.

Pb = 4 ; Pa = 3

Valoarea parcului bun este întotdeauna mai mare sau egala cu a parcului activ: Pb ≥ Pa

Autovehicule-zile bune (Azb) – cuprind totalitatea autovehiculelor aflate in stare tehnica corespunzătoare nevoilor de exploatare indiferent daca sunt sau nu in circulație. Valoarea autovehiculelor zile bune este mai mare sau egala cu valoarea autovehiculelor zile active: Azb ≥ Aza.

Diferența dintre autovehiculele zile inventar si autovehiculele zile bune (pentru exploatare) o constituie autovehiculele-zile staționare din cauze tehnice (Azst), iar diferența dintre autovehicule zile bune si autovehicule zile active o formează autovehicule-zile staționare din cauze de exploatare Azse (lipsa cereri de transport, lipsa de șoferi, duminici si sărbători legale etc.).

Se poate deci scrie:

Astfel rezultă:

Parcursul echivalent anual se calculează cu relația :

Deci:

Pentru o societate comercială care exploatează și deservește tehnic automobile, volumul de muncǎ sau prestǎrile de servicii, , se calculeazǎ in funcție de parcursul echivalent al autovehiculelor, și structurile de deservire tehnicǎ specifice fiecǎrei unitǎți (exemplu : spǎlare, gresare-ungere, inspecții tehnice, reparații curente, etc.)

Pentru calcul se folosește relația:

[ore-om]

Volumul de muncǎ , pentru fiecare structurǎ de deservire tehnicǎ se determinǎ cu relațiile :

Spǎlare : [ore-om]

Deci : =115.03 [ore-om]

Gresare-ungere : [ore-om]

Deci: =70.70 [ore-om]

Inspecții tehnice: [ore-om]

Deci: =445.125 [ore-om]

Reparații curente: [ore-om]

Deci : =2414.475 [ore-om]

Volumul total de prestǎri servicii se calculeazǎ astfel :

[ore-om]

deci : =3045.33 [ore-om]

In relațiile de mai sus, termenii , , , reprezintǎ duratele medii la 1000 km echivalenți pentru efectuarea lucrǎrilor tehnologice: spǎlare, gresare (schimb ulei), inspecții tehnice și reparații curente, ale cǎror valori sunt standardizate. Din tabelul 2.1 rezultǎ:

Tabel 4.1 Normativ Ministerul Transporturilor

Calculul numărului posturilor de lucru necesare deservirii tehnice a automobilelor

Conform normelor tehnice in vigoare, prin post de lucru se înțelege suprafața aferentǎ desfǎșurǎrii activitǎții de service in bune condiții, incluzând suprafața de gabarit a automobilului proiectatǎ la sol și suprafețele aferente instalațiilor, aparatelor și SDV-urilor folosite la lucrǎri. La calculul numǎrului de posturi () privind deservirea tehnicǎ a automobilelor se ține cont de :-volumul lucrǎrilor de mentenanțǎ ()

-timpul anual aferent unui post de lucru ()

-numǎrul de muncitori care lucreazǎ simultan pe post specializat ()

-numǎrul de schimburi ()

Pentru determinarea numǎrului total de posturi folosim relația :

= 1.6 ≈ 2

in care : -fondul anual de timp pentru un post de lucru, care se determinǎ cu relația :

[ore]

Unde:

– numǎrul de zile calendaristice (365 zile)

– numǎrul sǎrbǎtorilor legale și zile nelucrǎtoare conform codului muncii (circa 106 zile)

– numǎrul de zile anual rezervate reviziilor tehnice și intreținerii utilajelor, instalațiilor și a clǎdirii (10-15 zile) =10 zile

Ts – timpul folosit pe un schimb (6-8 ore) =8 ore

μ – randamentul postului de lucru (μ=0.97)

deci : Tp=[365 – (106 + 15)] * 8 * 1 * 0.97 = 1893.44 [ore]

Pentru calculul numǎrului de posturi de lucru pentru fiecre structurǎ din activitatea de service auto, se folosește relația de calcul 2, in care se introduce volumul de prestǎri servicii aferente fiecǎrui tip de structurǎ.

Pentru spǎlare se folosește relația :

deci : = 0.06 ≈ 0 post

Pentru ungere și schimb ulei :

deci : = 0.037 ≈ 0 post

Pentru inspecții tehnice periodice sau bianuale :

deci : = 0.23 ≈ 1 posturi

Pentru reparații curente la automobile :

deci : = 1.27 ≈ 1 posturi

Calculul forței de muncǎ

Forța de muncǎ totalǎ se calculeazǎ având la bazǎ fondul anual de prestǎri servicii pentru activitatea de service auto (Mi,r) și timpul anual disponibil al unui muncitor (Tm), relația de calcul fiind urmǎtoarea :

in care :

– numǎrul de zile calendaristice (365 zile)

– numǎrul sǎrbǎtorilor legale și zilele nelucrǎtoare conform codului muncii(106 zile)

– numǎrul de zile anual rezervate reviziilor tehnice și intreținerii utilajelor, instalațiilor și a clǎdirii (10-15 zile) = 10 zile

– zile concediu de odihnǎ (24 zile)

– timpul de lucru al unui muncitor pentru un schimb (6-8 ore)

– numǎrul de schimburi (1-2) = 1

deci : =[365-(106+24)]·8·1=1880 [ore]

Calculul suprafețelor tehnologice și auxiliare

Suprafețele tehnologice reprezintǎ spațiile unde se desfǎșoarǎ activitǎți de mentenanțǎ sau intreținere și reparare la automobile, respectiv spațiile adecvate circulației interioare a automobilelor, a personalului de deservire și a mijloacelor interne de transport. Suprafețele tehnologice depind de gabaritul automobilului proiectat la sol și de numǎrul de posturi calculate și necesare.

Suprafața tehnologicǎ corespunzǎtoare posturilor de lucru se calculeazǎ cu relația :

in care :

– suprafața tehnologicǎ corespunzǎtoare posturilor de lucru

– numǎrul posturilor de lucru

– suprafața de gabarit a automobilului, proiectatǎ la sol

– suprafața corespunzǎtoare a culoarelor de trecere pentru automobile personale, vehicule de deservire tehnicǎ și mijloace interne de transport ; se considerǎ =3,5-4,5 [m²/m² ST].

Deci : =2 * 5.685 * 2.2 * 4.2 = 105.05 ≈ 105 m², =4.2m².

Calculul suprafețelor tehnologice se poate realiza și pe cale graficǎ in funcție de fluxul tehnologic adoptat, de spațiile tehnologice dintre posturile de lucru, de spațiile dintre automobile și elementele de construcție sau instalații fixe, de lǎțimea culoarelor de trecere dintre automobile și de raza de bracare a automobilelor.

Din tabelul 2.4 am ales in funcție de gabaritul si categoria automobilului distanța dintre automobile și dintre automobil și construcție.

Tabel 4.2

Distanța dintre părțile laterale a două automobile:

– pentru categoriile I,II,III: d1 = 1,2 m;

– pentru categoria IV: d1 = 1,5 m;

– pentru categoria V: d1 = 2,5 m

(dacă L sau l nu corespund cu indicațiile din tabelul de mai sus, atunci categoria autombilului va fi

adoptată în funcție de dimensiunea cea mai mare).

Distanța dintre părțile laterale a două automobile, d1=1.2 m

Distanța frontală dintre automobile, d2= 1 – 1,2 m

Distanța dintre autombil și pere sau instalație fixă, d3= 1,2 – 1,5 m

Distanța dintre automobil și stâlp sau coloană de susținere, d4= 0,7 – 0,8 m

Distanța dintre automobil șî părțile exterioare ale clădirii, d5= 1,5

Dimensiunile autocamionului: L= 5,685 [m], l= 2,495 [m] => autocamionul face parte din categoria II cu următoarele valori ale distanței d:

d1=1.2;

d2=1.2;

d3=1.5;

d4=0.8;

d5=1.5

Inǎlțimea încăperilor pentru posturile de deservire tehnicǎ a automobilelor se determinǎ în funcție de inǎlțimea maximǎ a automobilului și de înălțimea de ridicare a instalațiilor de ridicat sau a rampelor. Inǎlțimea la nivelul grinzii trebuie sǎ fie mai mare de 3,5 m.

Calculul culoarului de trecere al automobilului

Culoarul de trecere al automobilului reprezintǎ suprafața rezervatǎ deplasǎrii și manevrabilitǎții automobilului, atât in interiorul halei de intreținere-reparare, cât și in exteriorul acesteia sau pentru parcǎri. La calculul lǎțimii culoarului de deplasare a automobilului in linie dreaptǎ sau in viraje se poate folosi relația simplificatǎ :

+z [m]

z – spațiu de siguranțǎ intre automobilele staționate pe postul de lucru și zid sau cele in mișcare.

Din tabelul 6,3, se adoptǎ :

Tabel 4.3

deci : U (α=90ș)=4.2 m

Conform normelor Renault, se recomandǎ suprafețe tehnologice specifice posturilor de lucru astfel :

-posturi pentru lucrǎri mecanice sau electrice, fǎrǎ elevatoare sau rampe speciale, 18 m² ;

-posturi pentru lucrǎri mecanice prevǎzute cu elevatoare cu douǎ sau patru coloane, 24 m² ;

-posturi pentru lucrǎri de tinichigerie sau vopsitorie, 24 m² ;

-cabinǎ de vopsit, 35-42 m², in funcție de gabaritul cabinei și de tipul instalațiilor de vopsire-uscare ;

-post de lucru pentru tras, sudat și calibrat caroserii și punte spate, 35 m²

Pentru posturile de lucru acoperite privind intreținerea curentǎ :

-post de spǎlare fǎrǎ punte elevatoare – 27 m² ;

-post de lucru pentru spǎlare-ungere, prevǎzut cu punte elevatoare, 36 m² ;

-post de ungere (gresare) sau insonorizare (masticare) prevǎzut cu punte hidraulicǎ cu tǎlpi, 40 m² ;

-post de lucru pentru demontǎri – remontǎri roți, echilibrat roți și vulcanizare, prevǎzut cu punte elevatoare cu douǎ coloane, 30 m².

Pentru tipurile semiautomate sau automate de spǎlare – uscare automobile, suprafețele tehnologice acoperite se stabilesc in funcție de suprafața la sol a gabaritului instalației folosite, la care se adaugǎ ½ din aceastǎ suprafațǎ neacoperitǎ pentru parcarea automobile care necesitǎ operații de spǎlare-ungere.

Calculul suprafețelor auxiliare (netehnologice)

Intr-o unitate de exploatare și deservire tehnicǎ a automobilelor suprafețele auxiliare sunt determinate de :

-suprafețele necesare atelierelor anexe de reparații și recondiționǎri la subansamblele automobilelor, de prelucrǎri mecanice, echipament electric

-suprafețe rezervate magaziilor de piese și materiale auto ;

-suprafețe pentru parcarea automobilelor ;

-suprafețe pentru amplasarea stației de alimentare cu combustibil ;

Suprafețele auxiliare se calculeazǎ in funcție de elementele :

-numǎrul de muncitori care lucreazǎ intr-un atelier și suprafața specificǎ necesarǎ unui muncitor productiv ;

-numǎrul, tipul și dimensiunile de gabarit ale utilajelor sau instalațiilor folosite la intreținerea și repararea automobilelor ;

-coeficientul de densitate al utilajelor folosite ;

-suprafața de gabarit a automobilelor.

Dimensionarea magaziilor pentru piese de schimb și materiale consumabile auto

Calculul suprafețelor magaziilor ( ) pentru piese de schimb și materale auto se face cu relația :

in care :

-coeficient de densitate al materialelor depozitate

-suprafața specificǎ pentru un automobil, in m²

Tabel 4.4

Sm agregate= 4.5·1.2·4=21.6 m²

Sm anvelope=3.5·0.25·4=3.5 m²

Sm uleiuri=0.3·2.5·4=3 m²

Sm SDV=0.1·3.5·4=1.4 m²

Pe lângǎ suprafețele tehnologice acoperite, determinate cu relațiile de calcul, mai sunt necesare și alte suprafețe destinate problemelor comerciale și sociale

Astfel, de exemplu, pentru:

-birouri administrative se recomandǎ 6-7 m²/persoanǎ

-casierie, facturare, bancǎ de informații, recepție tehnicǎ : 5 m² /persoanǎ

-grup social : 4 m²/persoanǎ productivǎ

-suprafețe comerciale pentru deservirea clienților: 15 m²

Dimensionarea parcărilor automobilelor

Suprafața necesară parcării automobilelor () respectiv semiremoriclor se

determină folosind relația:

în care:

– suprafața necesară pentru parcarea unui singur autovehicul , în [].

în care:

– L – lungimea autovehiculului, în [m];

– l – lățimea autovehiculului, în [m];

– U – lățimea culoarului de trecere, în [m];

– z,y – distanțe de siguranță, în [m].

Tabel 4.5 Dimensionarea parcărilor

L= 5,685 m – lungimea autotrenului cu semiremorcă;

– l = 2,2 m – lățimea autovehiculului;

– U = 8.8 – culoarul de trecere;

– z = 0,4 – distanța între autovehiculele staționate pe posturi

– y = 1,2 – distanța între autovehiculele staționate alăturat la intrarea prin mers înapoi;

– y = 1,0 – distanța între autovehiculele staționate alăturat la intrarea prin mers înainte.

pentru y=1:

Figură 4.2 Dimensionarea Unității

1) Birouri administrative

2) Sală de mese

3) Toaletă

4) Vestiar

5) Atelier Reparații Curente

6) Atelier Inspecție Tehnică

7) Magazie agregate

8) Magazie uleiuri

9) Magazie anvelope

Figură 4.3 Spațiul dedicat personalului

1) Birouri administrative

2) Sală de mese

3) Toaletă

4) Vestiar

5) Atelier Reparații Curente

6) Atelier Inspecție Tehnică

7) Magazie agregate

8) Magazie uleiuri

9) Magazie anvelope

Concluzii

Bibliografie

Țurea, N., Diagnosticarea autovehiculelor, înființarea, proiectarea și organizarea unităților autoservice, vol. II, ed. Universitatea Transilvania din Brasov, 2012

Șoica, A., Câmpian, O., Ciolan, Gh., Preda, I., Trușcă, D., Elemente de dinamica autovehiculelor, Brasov, 2014

Natalia, F., Popescu, R., Analiza economică a transporturilor, ed. L. Libris. 2007.

Câtu, A., Lepădatu, M., Mărgărit, D., Oprișan, R., Petreanu, D., Tătar, I., Manualul operatorului de transport rutier, ed. I.F.P.T.R. 2005: Biblioteca operatorului de transport

Nagy, T., Stănescu, M., Nicolae, Ț., Dima, D., Fiabilitatea și terotehnica autovehiculelor, Vol. 1, ed. Universitatea Transilvania din Brașov, 1997.

Anton, Gh., Rușitoru, Gh. – Organizarea și conducerea unităților industriale de transport, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979

Florea, D., Cofaru, C., Șoica, A. – Managementul traficului rutier, Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2000

Georgescu, S., Nicolau, S. – Tehnologii moderne de transport, Ed. Tehnică, București, 1974

Sbora, T., Șerban, D., Nistorescu, T. – Sistemul unitar al transporturilor, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1984

Balan, C., Logistica- parte integrantă a lanțului de aprovizionare-livrare. Ed. a III-a. București: Uranus. 2008.

Caraiani, Gh., 2008. Logisica transporturilor. Ed. a III-a. București: Universitară.

***Suport de curs ”Mijloace de transport” (anul III)

***Suport de curs ”Analiza economică a transporturilor (anul III)

***Suport de curs ”Elemente de dinamica autovehiculelor (anul III)

***Suport de curs ”Fiabilitatea sistemelor de transport” (anul IV)

Suport online:

16. https://ro.scribd.com/doc/39189340/Importanta-transportului-rutier

17. http://www.rasfoiesc.com/business/transporturi/NOTIUNI-INTRODUCTIVE-TRANSPORT76.php

18. https://ro.scribd.com/doc/100837090/Descrierea-%C5%9Fi-analiza-companiei-de-transport

19. www.commander.ro

20. www.googlemaps.com

21. http://www.affinity-ts.com/

22. https://www.dynafleetonline.com

23. https://fmpnextgen.scania.com/#/sign-in

24. http://ifptr.ro/

25. https://www.euload.com/

Anexe

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

ANEXA 8

ANEXA 9

ANEXA 10

ANEXA 11

ANEXA 12

ANEXA 13

ANEXA 14

ANEXA 15

ANEXA 16

ANEXA 17