Conf. dr. ing. Roman Mo nica – Gabriela Iulie, 2019 CRAIOVA UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ… [606537]

Licență

Conf. dr. ing. Roman Mo nica – Gabriela Iulie, 2019 CRAIOVA UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ… [606537]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI INFORMATIC Ă
APLICAT Ă

PROIECT DE DIPLOMĂ

Țecu Andrei – Lucian

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. dr. ing. Roman Mo nica – Gabriela

Iulie, 2019

CRAIOVA

UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOMATICĂ ȘI INFORMATIC Ă
APLICAT Ă

LABORATOR VIRTUAL REALIZAT CU E CHIPAMENTE
NATIONAL INSTRUMENTS

Țecu Andrei – Lucian

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. dr. ing. Roman Monica – Gabriela

Iulie, 2019

CRAIOVA

DECLARAȚIE DE ORIGINALITATE

Subsemnatul ȚECU ANDREI – LUCIAN , student: [anonimizat], Calculatoare și Electronică a
Universității din Craiova, certific prin prezenta că am luat la cunoștință de cele prezentate mai jos și
că îmi asum, în acest context, originalitatea proiectului meu de licență:

cu titlul LABORATOR VIRTUAL REALIZAT CU ECHIPAMENTE NATIONAL INSTRUMENTS

coordonată de CONF. DR. ING. ROMAN MONICA – GABRIELA
prezentată în sesiunea IULIE, 201 9.

La elaborarea proiectului de licență, se consideră plagiat una dintre următoarele acțiuni:

reproducerea exactă a cuvintelor unui alt autor, dintr-o altă lucrare, în limba română sau prin

traducere dintr-o altă limbă, dacă se omit ghilimele și referința precisă,
redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ideilor din alte
lucrări, dacă nu se indică sursa bibliografică,
prezentarea unor date experimentale obținute sau a unor aplicații realizate de alți autori fără
menționarea corectă a acestor surse,
însușirea totală sau parțială a unei lucrări în care regulile de mai sus sunt respectate, dar care
are alt autor.

Pentru evitarea acestor situații neplăcute se recomandă:

plasarea între ghilimele a citatelor directe și indicarea referinței într-o listă corespun zătoare la

sfărșitul lucrării,
indicarea în text a reformulării unei idei, opinii sau teorii și corespunzător în lista de referințe
a sursei originale de la care s-a făcut preluarea,
precizarea sursei de la care s-au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et caetera,
precizarea referințelor poate fi omisă dacă se folosesc informații sau teorii arhicunoscute, a
căror paternitate este unanim cunoscută și acceptată.

Data, Semnătura candidat: [anonimizat],

UNIVER SITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

Departamentul de Automatic ă și Informatic ă Aplicat ă

Aprobat la data de
……… …………
Șef de departament,
Prof. dr. ing.
Cosmin Ionete

PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Numele și prenumele student: [anonimizat]/-ei: Țecu Andrei – Lucian

Enunțul temei:
Laborator virtual realizat cu echipamente National
Instruments

Datele de pornire:

Conținutul p roiectului: Rețeaua de calculatoare
Descrierea sistemului din punct de vedere hardware
Prezentarea solu țiilor software realizate pe platforma
National Instruments
Descrierea aplica ției
Concluzii

Material grafic obligatoriu:

Consultații:
Periodice
Conducătorul științific
(titlul, nume și prenume, semnătura):
Conf. dr. ing. Roman Monica – Gabriela

Data eliberării temei:

Termenul estimat de predare a
proiectului:

Data predării proiectului de către
student și semnătura acestuia:

UNIVER SITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică

Departamentul de Automatic ă și Informatic ă
Aplicat ă

REFE RATUL CON DUCĂTORU LUI ȘTIINȚIFIC

Numele și prenumele candidatului/-ei:
Specializarea:
Titlul proiectului:

Locația în care s-a realizat practica de
documentare (se bifează una sau mai
multe din opțiunile din dreapta):
Automatic ă și Informatic ă Aplicat ă
Laborator virtual realizat cu echipamente National
Instruments
În facultate □
În producție □
În cercetare □
Altă locație: [se detaliază]

În urma analizei lucrării candidatului au fost constatate următoarele:

Nivelul documentării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□

Tipul proiectului Cercetare
□ Proiectare
□ Realizare
practică □ Altul
[se detaliază]

Aparatul matematic utilizat Simplu
□ Mediu
□ Complex
□ Absent
□

Utilitate Contract de
cercetare □ Cercetare
internă □ Utilare
□ Altul
[se detaliază]

Redactarea lucrării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□

Partea grafică, desene Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□

Realizarea
practică
Contribuția autorului Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Mare
□ Foarte mare
□
Complexitatea
temei Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□

Analiza cerințelor Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Arhitectura Simplă Medie Mare Complexă

□ □ □ □
Întocmirea
specificațiilor
funcționale Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□

Implementarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□

Testarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□

Funcționarea Da
□ Parțială
□ Nu
□

Rezultate experimentale Experiment propriu
□ Preluare din bibliografie
□

Bibliografie Cărți Reviste Articole Referințe web

Comentarii
și
observații

În concluzie, se propune:

ADMITEREA PROIECTULUI
□ RESPINGEREA PROIECTULUI
□

Data, Semnătura conducătorului științific,

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
2. REȚEAUA D E CALCULATOARE ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
2.1. Clasificarea rețelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 2
2.2. Rețeaua locală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
2.3. Protocoale de comunicație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6
2.3.1. Internet Protocol (IP) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
2.3.2. Modelul de referință OSI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
2.3.3. Modelul de referință TCP / IP ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
2.4. Porturile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 19
2.5. DNS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.6. DHCP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
3. DESCRIEREA SISTEMULUI DIN PUNCT DE VEDERE HARDWARE ………………………… 23
3.1. Placa de achiziție NI PCI -6251 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
3.2. Placa de condiționare a semnalelor SC -2345 ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.2.1. Setarea plăcii SC -2345 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
3.2.2. Conectarea la tensiune a plăcii SC -2345 ………………………….. ………………………….. ……. 25
3.3. Module SCC de condiționare a semnalelor ………………………….. ………………………….. ………… 26
3.3.1. Modulul de intrări analogice izolate galvanic SCC -AI03 ………………………….. ……….. 28
3.4. Generatorul Tektronix AFG3022B ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
3.5. Rețeaua locală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
3.5.1. Configurarea router -ului wireless ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.5.2. Conectarea calculatoarelor la I nternet (Configurarea DHCP) ………………………….. .. 31
4. PREZENTAREA SOLUȚIILOR SOFTWARE REALIZATE PE PLATFORMA
NATIONAL INSTRUMENTS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 32
4.1. Measurement & Automation Explorer (MAX) ………………………….. ………………………….. ….. 32

4.2. Utilizarea LabVIEW ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
4.3. Implementarea funcțiilor TCP / IP în LabVIEW ………………………….. ………………………….. . 35
4.4. Aplicație elaborat ă cu ajutorul funcțiilor TCP / IP ………………………….. ………………………… 42
4.4.1. Instrumentul virtual al calculatorului Server ………………………….. ………………………… 42
4.4.2. Instrumentul virtual al calculatorului Client ………………………….. …………………………. 43
4.5. Biblioteca de Mesagerie Simpl ă (STM) ………………………….. ………………………….. ……………… 44
4.6. Data Dashboard ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
4.6.1. Implementarea variabilelor partajate în LabVIEW ………………………….. ………………. 48
4.6.2. Conectarea la variabilele partajate ………………………….. ………………………….. …………… 50
4.7. Wezarp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 51
5. DESCRIEREA APLICA ȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
5.1. Programul Server ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 57
5.1.1. Implementarea unui New Connection Monitor ………………………….. ……………………… 58
5.1.2. Implementarea buclei de Expeditor a Datelor ………………………….. ……………………….. 59
5.1.3. Implementarea buclei Sursă de Date ………………………….. ………………………….. ………… 60
5.2. Programul Client ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 61
5.3. Data Dashboard ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 62
5.4. Wezarp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 63
6. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 65
7. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 66

LISTA FIGURILOR

Figura 2.1. Tipuri de topologii pentru re țelele LAN ………………………….. ………………………….. …. …..4
Figura 2.2. Structura modelului OS ….…………………… ………………………….. …………………….. ……8
Figura 2.3. Procesul de conversie al informatiei pe niveluri……… ………………………….. . ………. ….9
Figura 2.4. Structura modelului TCP / IP………………………… ………………………….. ……. ……..15
Figura 2.5. Funcționarea conceptului DHCP ………………. …………………………. ………………… …………21
Figura 2.6. Comunicarea dintre un End Device și un Server DHCP ………………………….. …………. 22
Figura 3.1. Configurare router wireless…………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
Figura 3.2. Alocarea dinamică a adreselor IP ………………………….. … …………… …………….. ………….. .31
Figura 4.1. Elaborarea unui program Server cu ajutorul func țiilor TCP / IP ……………………….. 42
Figura 4.2. Elaborarea unui program Client cu ajutorul func țiilor TCP / IP ………………………… 43
Figura 5.1. Panoul Frontal al programului Server din cadrul aplic ației Server – Multi Client . 57
Figura 5.2. Diagrama Bloc al programului Server din cadrul aplicației Server – Multi Client .. 58
Figura 5. 3. Bucla New Connection Monitor ……………………………………………. ………………………….. . 58
Figura 5. 4. Bucla de Expeditor a Datelor …………………. ………………………….. ………………………….. … 59
Figura 5. 5. Bucla Sursă a Datelor …………………………………………………….. ……………………………. …… 60
Figura 5. 6. Panoul Frontal al programului Client din cadrul aplicației Server – Multi Cli ent.. 61
Figura 5. 7. Diagrama Bloc al programului Client din cadrul aplicației Server – Multi Client .. 61
Figura 5. 8. Implementarea variabilei partajate în Diagrama Bloc a programului Server ………. 62
Figura 5. 9. Monitorizarea datelor prin intermediul protocolulu i Data Dashboard ………………… 62
Figura 5.10. Implementarea instrumentului virtual Wezarp în Diagrama Bloc a programului
Server ………………………….. ………. ………………………….. ………………………….. ………………. 63
Figura 5.1 1. Monitorizarea datelor prin intermediul protocolului Wezarp ………………………….. . 63

1
1. INTRODUCERE

Scopul lucrării a fost realizarea unui laborator virtual cu ajutorul echipamentelor Na tional
Instruments. Laboratorul virtual a constat în distribuirea unui semnal achiziționat de la un sistem de
calcul, pe alte sisteme de calcul, în vederea monitorizării și con trolului de la distanță al procesului în
timp real. Echipamentele National Instruments care au fost utilizate în cadrul proiectului sunt:
generatorul de semnale Tektronix, plac a de achiziție NI PCI -6251, modulul analogic de intrare
SCC -AI03 , placa de condi ționare a semnalelor SC -2345 și programul software LabVIEW . Modul de
întrebuințare a l acestor echipamente , în scopul realizării procesului de achiziție al unui semnal, poate
fi reprezentat în felul următor: Un calculator achiziționează, prin plac a de achiz iție NI PCI -6251, un
semnal de la generatorul real Tektronix, cu ajutorul modulului de intrare analogică SCC AI -03, cuplat
la plac a de condiționare a semnalelor SC -2345, fiind conectată, la rândul său, la calculatorul
respectiv. Astfel, calculatorul dispun e o sursă importantă de resurse și poate juca rolul de Server
într-o rețea de calculatoare. Pentru a exist a a conexiune între calculatorul central, considerat Server, și
celelalte dispozitive, considerate Client, s -a creat o rețea locală de calculatoare de tip LAN și WLAN.
Cu ajutorul unui router wireless, datele sunt transmise de la calculatorul Server, atât către
calculatoarele Client, cât și, la distanță, către alte dispozitive, cum ar fi: smartphone, laptop, tabletă.
Toate dispozitivele care primesc dat e sunt considerate Client, iar ele trebuie să fie conectate la aceeași
rețea locală pentru a comunica cu Server -ul. Calculatorul Server achiziționează o formă de undă de la
generator ul real NI, pe care o transmite mai departe, către toate calculatoarele Cl ient din cadrul rețelei
locale.
S-a elaborat o aplicație de tip Server – Multi Client în limbajul de programare grafică
LabVIEW, cu ajutorul protocoalelor și instrumentelor virtuale TCP / IP, STM, Dat a Dashboard,
Wezarp care vor fi prezentate în capitolel e următoare. Prin utilizarea acestora, se poate garanta
transmiterea sigură și în totalitate a datelor de la Server, către toate dispozitivele Client disponibile.
Un avantaj major al acestei aplicații, constă în funcționalitatea independent ă a dispozitivel or Client,
ele având posibilitatea de a se conecta / deconecta de la Server, în orice moment de timp, fără a
influența în vreun fel procesul de transmisie al informației. Aplicația constă într -un program Server,
care este implementat pe calculatorul centra l, și un program Client, fiind existent pe toate celelal te
dispozitive cu care comuni că.

2
2. REȚEAUA DE CALCULATOARE

O rețea de calculatoare este definită, în modul cel mai general, c a o colecție de calculatoare
interconectate printr -o rețea de comunicaț ie. Transmisia informației prin calculator este numerică și
se realizează prin trecerea unui anumit număr de biți pe secundă (bps) care măsoară debitul acesteia.
Rețeaua de comunicație asigură transferul de date și informații printr -un mediu de distribuție .
Utilizarea calculatorului presupune accesul la resursele proprii , precum și comunicarea și accesul la
resursele altor calculatoare prin intermediul rețelelor de comunicație.
O rețea de calculatoare este formată din:
1. End Device: PC, Laptop, Smartphone, Imprimantă etc. End device -urile sunt definite ca d ispozitive
terminale unde rețeaua se termină.
2. Switch: Rolul acestuia este de a interconecta mai multe dispozitive în aceeași rețea.
3. Router: Rolul acestuia este de a lega mai multe rețele. El este ec hipamentul care oferă acces la
internet.
Dispozitivele terminale trimit datele către Router care, la rândul s ău, le va trimite mai departe către
ISP (Internet Servi ce Provider: RDS, Telekom etc) [1].
2.1. Clasificarea rețelelor
Exist ă multe categorii de clasif icare a re țelelor, cele mai importante dintre acestea vor fi prezentate în
cele ce urmează.

I. Dup ă mărime
1. LAN (Local Area Network) este o rețea care definește aria locală.
Exemple: rețeaua personală de acasă, rețeaua dintr -un campus universitar etc.
LAN e ste cel mai utilizat tip de rețea.

3
2. MAN (Metropolitan Area Network) este un tip de rețea mai extinsă, de exemplu, rețeaua orașului.
3. WAN (Wide Area Network) este un tip de rețea alcătuită din mai multe rețele interconectate de tip
LAN , având cea mai mare extindere, la nivel de țară și chiar la nivel de continent.
Internetul este global deci poate fi definit că fiind un conglomerat de WAN -uri (WWAN: World
Wide Area Network).
4. WLAN (Wireless Local Area Network) este o rețea de calculatoare fără fi r, care leagă două sau
mai multe dispozitive care utilizează comunicațiile fără fir pentru a forma o rețea locală (LAN).
Exemplu de alcătuire rețea LAN: 2 switch -uri fiecare având conectate câte 2 calculatoare și un server
conectat la unul dintre switch -uri. Toate calculatoarele conectate au acces la server -ul respectiv.
Exemplu de alcătuire rețea MAN: 3 rețele LAN interconectate dintr -un oraș.
WAN este reprezentat de ISP și mai poate fi definit prin interconectarea a mai multor routere.
Desigur , fiecare r outer va avea câte o rețea locală (LAN).

II. După topologie
Topologia (structura) unei rețele rezultă din modul de conectare a elementelor rețelei între
ele. Ea determină și traseul concret pe care circulă informația în rețea "de la A la B". Principalele
tipuri de topologii pentru rețelele LAN sunt:
– topologia Bus (înseamnă magistrală) – are o fiabilitate sporită și o viteză mare de transmisie;
– topologia Ring (inel) – permite ca toate stațiile conectate să aibă drepturi și funcțiuni egale;
– topologia Star (stea) – oferă o viteză mare de comunicație, fiind destinată aplicațiilor în timp
real.
Rețelele mai mari prezintă o topologie formată dintr -o combinație a acestor trei tipuri.

4

Figura 2.1 . Tipuri de topologii pentru rețele le LAN

III. După modul de conectare
Rețelele de calculatoare pot fi clasi ficate și după tehnlogia care este folosită pentru a conecta
dispozitive individuale din rețea, cum ar fi fibră optică, Ethernet, Wireless LAN (din engleză și
înseamnă "fără fir"), HomePNA sau Power line. Metodele de conectare sunt în continuă dezvoltare ș i
deja foarte diverse, începând cu tot felul de cabluri metalice și de fibră optică, cabluri submarine, și
terminând cu legături prin radio cum ar fi Wi -Fi sau Bluetooth, prin raze infraroșii (IrDA) sau chiar
prin intermediul sateliților. Foarte răspândită este metoda Ethernet, termen care se referă la natura
fizică a cablului folosit și la tensiunile electrice ale semnalului. Cel mai răspândit protocol de
comunicare în rețelele Ethernet se numește CSMA/CD ("Carrier Sense Multiple Access / Collision
Detecti on"). Dacă sunt utilizate undele radio, atunci rețeaua se numește rețea fără fir (wireless).
"HomePNA" este un sistem de conectare între ele a calculatoarelor și aparatelor "inteligente" dintr -o
locuință, bazat pe fire normale de telefon sau cablu normal d e televiziune.
Sistemul "Power line communication" (PLC) se bazează pe rețeaua de curent electric, atât cea de
înaltă cât și cea de joasă tensiune, care practic ajung la orice loc din lume.

5
IV. După relațiile funcționale (arhitectura de rețea)
Rețelele de calculatoare mai pot fi clasificate în funcție de relațiile funcționale care există
dintre elementele unei rețele, ca de exemplu: Active Networking Architecture, Client -Server
Architecture și Peer -to-Peer (workgroup) Architecture.
O altă clasificare funcț ională folosește termenii:
– Storage Area Network (SAN) – o rețea dedicată interconectării eficiente a dispozitivelor de
stocare a datelor
– Network Attached Storage (NAS) – dispozitive de stocare concepute pentru a fi atașate nu la
câte un calcula tor particular din rețea, ci direct la rețea, putând astfel fi puse la dispoziția tuturor
calculatoarelor rețelei.
Rolul router -ului este de a prelua un pachet de date dintr -o rețea și să -l trmita către o altă
rețea. Pentru transferul de date, router -ul se folosește de adresele IP ale dispozitivelor aflate în rețea.
IP (Internet Protocol) este un standard care este folosit în Internet pentru transferul de date.
IP-ul identifica în mod unic un calculator în tot Internetul.
Exemplu de adresa IP: 192.168.0.10
Dacă se dore ște accesarea unui site, router -ul va prelua traficul de date de la PC -ul respectiv,
cu ajutorul adresei IP, către destinație, către IP -ul site -ului ce trebuie accesat. IP -ul site -ului respectiv
va fi determinat de către router prin modul DNS (Domain Name Service). Traficul de date este trimis
mai departe, către ISP, furnizorul de servicii de Internet.
Adresele MAC sunt adrese fizice care sunt valabile doar pe calculatoarele unei rețele locale.
Switch -ul folosește adresele MAC, iar router -ul fo losește adresele IP. Adresele MAC au un format în
hexa, de exemplu: 349 :ABC:49A:98F. Pentru transferul de date dintr -o rețea locală, switch -ul va
trimite datele de la un dispozitiv la altul pe baza adresei MAC, realizându -se ast fel o conectiune între
acest ea[2].
2.2. Rețeaua locală
Rețeaua locală este definit ă ca un ansamblu de echipamente hardware legate între ele prin
canale de transmisie. LAN -ul permite comunicația directă între diferite calculat oare și echipamente
periferice, cum ar fi imprimante, smart phone -uri, scannere . Rețeaua locală asigură partajarea
echipamentelor, a fișierelor, a programelor și asigură transmisia mesajelor .

6
Rețeaua se implementează printr -o varietate de tehnologii independente, cele mai cunoscute
fiind: LocalTalk, Ethernet, 3COM și TokenRing, pentru a realiza legăturile între calculatoare.
Rețelele bazate pe tehnologiile Ethernet, 3COM și TokenRing cer plăci (componente hardware)
dedicate calculatorului legat la rețea. Ele cuprind, în general, mai mult de o duzină de calculatoare și
operează la o rată de transfer de 10 Mbps. Evoluția Ethernetului de la 10 Mbps la 100 Mbps, cu
aceleași caracteristici, este cunoscută c a Fast Ethernet . Trecerea la aceste capacități se realizează prin
echipamente speciale, cum ar fi: hub -urile, switch -urile, adaptoare le pentru stații de 100 Mbps.
Componentele elementare ale unei rețele locale sunt calculatoarele care îndeplinesc funcții de
Server sau stație de lucru (workstation). Stația de lucru prelucrează informațiile locale ale
utilizatorului, folos ind serviciile propriului sistem de operare. Server -ul prelucrează serviciile comune
de la mai mulți utilizatori apelând la sistemul de operare al rețelei, coordonând accesul la resursele
partajate și activitatea stațiilor de lucru. Server -ul este definit ca un ansamblu hard și soft destinat
stocării aplicațiilor și datelor, accesului și exploatării lor.
Server -ul este cea mai importantă componentă a rețelei locale și îndeplinește funcții legate de:
– gestionarea resurselor hardware ale rețelei, adică ști e câte stații Client are în compoziție
rețeaua locală, poate folosi echipamentele periferice .
– gestionarea resurselor software ale rețelei, cum ar fi: aplicații, sistem de operare, fișiere
document. El partajează informația între diferite calculatoare ale rețelei și între diferiți
utilizatori.
– gestionarea comunicației în rețea prin protocoale și controlul debitului de informație. El
controlează fluxul de informații și se asigură că informația pornește către un calculator și
ajunge la destinație.
Există două tipuri de LAN -uri: fără Server central (denumite Peer – to – Peer) și cu Server
central (denumite Server – Client ). Rețelele fără Server central conectează calculatoarele utilizatorilor
direct sau prin intermediul unui dispozitiv denumit hub.
2.3. Protocoale de comunicație
Rețeaua de calculatoare este alcătuită și ca parte logică, constituită din protocoale pe mai
multe niveluri. Transmiterea efectivă a informațiilor între calculatoarele legate într -o rețea este
asigurată de protocoalele de comun icație.
Protocolul de comunicație desemnează acele convenții care guvernează cooperarea dintre
entitățile (calculatoare, programme, sisteme de operare) de același fel, în contextul existenței unor

7
asocieri la diferite puncte de acces la servicii. Aceste co nvenții privesc tipurile și formatele mesajelor
sau pachetelor schimbate între entități, reguli de reacție a fiecărei entități la comenzile utilizatorului.
Protocolul este elementul cheie în partiționarea resurselor de prelucrare și comunicația între utili zatori
și rețea pentru a stabili servicii de informații. Conform protocoalelor de comunicație, datele transmise
între două stații (calculatoare) sunt grupate fie în pachete, fie în mesaje. Fiecare pachet deține un
identificator unic ce asigură recompunerea mesajului în integritatea sa, la destinatar.
2.3.1. Internet Protocol (IP)
Pentru a putea comunica, dispozitivele (PC -uri, routere, switch -uri, etc) trebuie să aibă un
identificator unic. În acest caz este vorba de IP (Internet Protocol) . Internet Pro tocol (IP) este un
protocol prin care datele sunt trimise de la un calculator la altul prin intermediul Internetului. Fiecare
calculator (cunoscut ca HOST), pe internet are cel puțin o adresa IP unică, care îl identifică între toate
computerele de pe inter net. Este protocolul care alocă adrese logice gazdelor (adrese IP):
 automat, prin intermediul DHCP (Dynamic Host Confguration Protocol).
 manual, prin introducerea adreselor IP.
Protocolul IPv4 a fost dezvoltat în anii '80 și s -a propus folosirea a 32 de bi ți pentru definirea
unei adrese (ex: 192.168.1.1). În fiecar e câmp din aceste 4 pot fi aloca ți 8 biți: 8 biți * 4 câmpuri = 32
biți. Adresele IPv4 pot fi în număr de maxim 4.2 Miliarde. În anul 2016 se estimează că numărul total
de dispozitive conectate la Internet este în jur de ~30 Miliarde, număr care depășește cu mult limita
adreselor IPv4. Soluția acestei probleme a fost conceperea adreselor IPv4 Publice, respectiv Private.
IP-urile Publice, după cum le spune și numele, sunt folosite pentru a comunica (tranzita) în Internet,
iar cele Private sunt folosite în Rețelele Locale (LAN), cum ar fi rețeaua de acasă. Astfel, IP -urile
Private nu vor ajunge niciodată în Internet, deoarece se folosește un procedeu numit NAT (Network
Address Translation) care "trans formă" IP -urile Private în IP -uri Publice.
Clasele de IP -uri:
A: 0.0.0.0 – 127.255.255.255
B: 128.0.0.0 – 191.255.255.255
C: 192.0.0.0 – 223.255.255.255
D: 224.0.0.0 – 239.255.255.255
E: 240.0.0.0 – 255.255.255.255

8
Clasele A, B, C sunt cele folosite în Int ernet, clasa D fiind rezervată pentru Adresele de tip Multicast,
iar clasa E este o clasa experimentală și nu este folosită.
IPv6 reprezintă nouă metodă de comunicare în internet, odată cu terminarea adreselor IPv4
care erau în număr de 4,3 miliarde. Adres ele IPv6 sunt într -un număr seminificativ mai mare , 2^128
mai exact , deoarece o adres ă este de 128 de biți [1].
2.3.2. Modelul de referință OSI
Protocoalele de comunicație funcționează pe mai multe niveluri de complexitate, șapte
conform ierarhiei OSI (Open S tandard System) – model de referință de interconexiune între sistemele
deschise. Un protocol stabilește regulile prin care diferite părți ale unei rețele comunica. Fiecare nivel
definește un set de funcții, protocoalele stabilind modul în care sistemul fur nizează aceste funcții.
Fiecare nivel inferior furnizează servicii pentru nivelurile superioare. Rețelele locale sunt definite la
nivelele 1 și 2 ale modelului OSI.

Figura 2.2 . Structura modelului OSI

Un pac het de date este o unitate de informații grupate logic care circulă între computere
(unități de date Protocol Data Units – PDUs). Pachete sunt incluse informațiile de la emițător, precum
și alte elemente care sunt necesare pentru a face posibilă și sigură comunicarea cu receptorul.
Procesul de conversie presupune:

9
1. Construirea datelor. Utiliza torul scrie email -ul al cărui text și eventual imagini vor fi convertite în
straturile superioare (7, 6, 5) pentru a avea un format care să poată fi trimis în rețea.
2. Segmentarea datelor. Se face la nivelul 4, în așa fel încât se garantează că datele vor ajunge în
siguranță de la un calculator la altul.
3. Adăugarea adreselor de rețea. Se face la nivelul 3 și constă în adaugarea unui header la
segmentul nivelului 3, rezultând ceea ce se numeste pachet. Acest header vine cu informații deosebit
de prețioase: adresa logică către care va fi expediat pachetul, adresa logică a sursei.
4. Adăugarea header strat 2. Aici se adaugă un header care conține informații cu privire la
următoarea mașină care va primi acea informație. Rezultatul acestei asamblări fiind ceea ce numim
un cadru (frame).
Trebuie diferențiată această adresare de cea de la nivelul 3: spre exemplu dacă într -o rețea A
se trimite informație în aceeași rețea, IP-ul destinației va fi al mașinii către care se trimite, MAC -ul
deasemenea; pe când dacă se trimite într -o altă rețea, IP -ul va fi al destinației, iar MAC -ul va fi al
“default gateway -ul” din rețeaua A în care se află.
5. Convertirea în biți pentru transm itere. Cadrul trebuie convertit într -un format binar pentru
transmiterea printr -un mediu de propagare. O funcție de tip clocking permite echipamentelor să
distingă acești biți, pe măsură ce aceștia călătoresc prin mediul de transmitere. Mediul fizic de
transmitere poate varia de -a lungul căii folosite.

Figura 2.3 . Procesul de conversie al informatiei pe niveluri

10
Nivelul Aplicație
 Identifică și stabilește disponibilitatea partenerului de comunicație;
 Sincronizează aplicațiile între ele;
 Stabilește procedurile pentru controlul integrității datelor și erorile;
 Application header;
 Protocoale: HTTP, FTP, DHCP, DNS, IMAP, POP,SMTP, SNMP, SSH.

Nivelul Prezentare
 Formatează datele pe care apli cația le transmite, astfel încat să fie standard și poate fi citite de
alt sistem la nivel aplicație;
 Poate face translație între diverse formate folosind un format comun (ASCII) pentru
reprezentare;
 Rol esențial în criptare și compresia datelor.

11

Nivel ul Sesiune
 Stabilește, gestioneză și finalizează sesiunile de comunicație între aplicații;
 Sesiune – dialog între două sau mai multe entități;
 Responsabil cu crearea conexiunilor, sincronizare și menținerea / întreruperea lor;
 Session header.

12
Nivelul Transport
 Transport ă datele în siguranță și menține un flux al acestora .
Nivelul transport oferă mecanisme prin care:
 stabilește, întreține și ordonă închiderea circuitelor virtuale;
 controlează fluxul de date pentru a preveni rescrierea acestora;
 Pentru r ealizarea acestor responsabilități, datele sunt descompuse în unități mai mici,
segmente, numite și unități de date de nivel Transport (transport layer Protocol Data Units –
PDUs) pentru a fi mai ușor administrate;
 Un PDU descrie datele care se deplasează de la un nivel la altul în modelul OSI;
 Antetul (transport header) adăugat la acest nivel conține informații legate de porturi, numere
de secvență și de confirmare, necesare pentru transferul sigur al datelor;
 Protocoale: TCP și UDP.

Nivelul Rețea
 Nivelul Rețea adaugă antetul propriu transformând segmentele de la nivelul Transport în
pachete;

13
 Acest antet conține adresele logice ale interlocutorilor precum și informații de control, rolul
acestui nivel fiind:
– adresarea între hosturi;
– rutarea pach etelor (găsește cea mai bună cale pe care informația trebuie să o
parcurgă pentru a ajunge la destinație).
 Protocoale: ARP (mapează adrese MAC cu IP), ICMP, IGRP, EIGRP, RIP , IPX, IP.

Nivelul Legătură de date
 Este nivelul care face trecerea datelo r din calculator, în mediul prin care este trimisă
informația (cablu, fibra optică sau unde radio);
 Acest nivel controlează fluxul de date în mediul de transport, oferă adresarea fizică (adresele
MAC);
 Aici se regăsesc tehnologiile care asigură diferite t opologii logice ale rețelelor (Ethernet,
IEEE 802.3, IEEE 802.5, FDDI, Token Ring, etc);
 Pachetele primite de la Rețea sunt transformate în cadre (frame);
 Antetul adăugat la cadre conține adresa fizică a interlocutorilor, iar coada conține informații
pentr u corectarea de erori.

14

Nivelul Fizic
 Nivelul Fizic transformă cadrele în biți pentru a putea fi transmiși prin mediul de comunicare;
 Specificațiile vizează nivelul voltajului din cablu, tipurile de cablu, ratele de transmisie a
datelor, distanță maximă de transmisie, conectorii fizici;
 Nivelul Fizic definește specificațiile electrice și fizice ale mediilor de comunicare și ale
echipamentelor.
2.3.3. Modelul de referință TCP / IP
 Conceput pentru a oferi o referință pentru dezvoltarea de protocoale compati bile;
 Modelul de referință TCP / IP și stiva protocolului TCP / IP (TCP / IP protocol stack) au
făcut posibilă comunicarea între două computere aflate în oricare parte a lumii, cu viteza
luminii;
 TCP – Transmission Control Protocol;
 Pachetele sunt numerota te, se poate verifica primirea și trimiterea lor în forma în care au fost
transmise;
 IP (Internet Protocol) asigură livrarea pachetelor numai dacă nu apar erori în rețea;
 Dacă un mesaj este prea lung, IP cere fragmentarea lui în mai multe pachete;
 Transmit erea pachetelor IP se face între calculatoare gazdă și nu direct între programele de
aplicație;

15
 Protocolul TCP / IP are avantajul că nu depinde de configurația hardware, de mediile de
transmisie și este suportat de majoritatea sistemelor de operare.
Model ul TCP / IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) este împărțit în patru
niveluri fiind similare cu cele ale Modelului OSI și anume:

Figura 2.4. Structura modelului TCP / IP

Nivelul Aplicație
 Manevreaz ă protocoalele de nivel superior, problemele de reprezentare, codificările și
controlul dialogurilor ;
 TCP / IP combină toate aceste deziderate într -un singur nivel, care asigură împachetarea
corectă a datelor pentru nivelul următor ;
 Nivelul Aplica ție oferă servicii de rețea aplicațiilor utilizator cum ar fi browser -ele web,
programele de e -mail, terminalul virtual (TELNET), transfer de fișiere (FTP).

16
Nivelul Transport
 Nivelul transport al modelului TCP / IP administrează transmisia de date de la un computer la
altul, asigurând:
-calitatea serviciului de comunicare;
–siguranța liniei de transport;
–controlul fluxului ;
–detecția și corecția erorilor.
 Una dintre funcțiile acestui nivel este de a împărți datele în segmente mai mici pentru a fi
transportate ușor prin rețea.

Proiectat astfel încât să permită conversații între entitățile pereche din gazdele sursă, respectiv,
destinație.
 TCP (Transmission Control Protocol) este un protocol sigur orientat pe conexiune care
permite ca un flux de octeț i trimiși de pe o mașină să ajungă fără erori pe orice altă mașină
din rețea;
 Orientarea pe conexiune nu semnifică faptul că există un circuit între computerele care
comunică, ci faptul că segmentele nivelului Aplicație călătoresc bidirecțional între două
gazde car e sunt conectate logic pentru o anumită perioadă;
 Acest proces este cunoscut sub denumirea de packet switching. TCP / IP fragmentează fluxul
de octeți în mesaje discrete și pasează fiecare mesaj nivelului Internet;
 TCP tratează totodată controlul fluxului pentru a se asigura că un emițător rapid nu inundă un

17
receptor lent cu mai multe mesaje decât poate acesta să prelucreze;
 Al doilea protocol din acest nivel, UDP (User Datagram Protocol), este un protocol nesigur,
fără conexiuni, destinat aplicați ilor care doresc să utilizeze propria lor secvențiere și control
al fluxului;
 Protocolul UDP este de asemenea mult folosit pentru interogări rapide întrebare -răspuns,
client -server.

Nivelul Internet
 Protocolul IP asigură rutarea pachetelor de la o adresă sursă la o adresă destinație, folosind și
unele protocoale adiționale, precum ICMP sau IGMP;
 Determinarea drumului optim între cele două rețele se face la acest nivel;
 Comunicarea la nivelul IP este nesigură, sarcina de corecție a erorilor fiind plasată la
nivelurile superioare (de exemplu prin protocolul TCP);
 În IPv4 (nu și IPv6), integritatea pachetelor este asigurată de sume de control.

Nivelul Rețea
 Tehnologii LAN și WAN.
De ce trebuie să se studieze ambele modele?

18
Asemănări:
 Ambele au niveluri;
 Amb ele au nivelul aplicației, deși fiecare conține servicii diferite;
 Ambele au nivelurile rețelei și transportului comparabile;
 Ambele folosesc tehnologia de tip packet switching (nu tehnologia circuit switching).
Deosebiri:
 TCP / IP combină în nivelul său A plicație (4) nivelele Aplicație (7) Prezentare (6) și Sesiune
(5) din modelul OSI;
 TCP / IP combină nivelul Legătură de date (2) și nivelul Fizic (2) din modelul OSI într -un
singur nivel numit Acces Rețea (1);
 TCP / IP pare a fi mai simplu deoarece are mai puține niveluri;
 Protocoalele TCP / IP reprezintă standardele pe baza cărora s -a dezvoltat Internetul;
 Rețelele tipice nu sunt construite pe baza protocoalelor OSI, deși modelul OSI este considerat
ca ghid;
 TCP / IP folosește protocolul UDP care nu garant ează întotdeauna livrarea de pachete precum
face nivelul transport din modelul OSI.
Avantajele oferite de împărțirea rețelelor în niveluri sunt:
 Standardizarea componentelor rețelelor, permițând astfel crearea acestora de către diverși
producători;
 Permite rea c omunicării între tipuri diferite de componente software și hardware;
 Previne ca schimbările apăru te într -un nivel să nu afecteze celelalte niveluri, permiț ând astfel
dezvoltarea rapidă a acestora;
 Fenomenul de comunicare în rețea este descompus în păr ți mai mici și implicit mai simple;
 Comunicarea prin rețea devine mai puțin complexă, înțelegerea și învățarea modului în care
informația este trimisă și primită devenind mai ușor de făcut [3].

19
2.4. Porturile
Un element important din nivelul Transport îl repr ezintă porturile. Aceste porturi identifică în
mod unic aplicațiile / serviciile care funcționează pe un anumit device. Un port poate avea o valoarea
de la 1 la 65536, dintre care 1 – 1024 sunt cunoscute ca fiind "well known ports".
Exemplu: portul 80 iden tifică o aplicație Web (ex: un site), portul 25 identifică o aplicație de Mail,
etc.
Server -ul poate fi definit ca un calculator care pune la dispoziție o anumită resursă care ar
trebui să fie în mod constant disponibilă. În momentul în care se dorește con ectarea la un anumit
dispozitiv, o să fie nevoie de două elemente principale, și anume: o sursă și o destinație. Dacă se
dorește transmiterea de date de la un calculator către un server, datele se vor transmite de la IP -ul
calculatorului către IP -ul server -ului. Dacă se dorește accesarea unui server sau comunicarea cu
acesta prin intermediul unui calculator, este nevoie de porturi. În acest caz, se dorește ca server -ul să
ofere o pagină WEB, practic să se comunice cu aplicația care deține acea pagină WEB, d eci există un
port destinație, 80 pentru HTTP sau 443 pentru HTTPS, dar și un port sursă, portul calculatorului
respectiv. Existența portului sursă ilustrează faptul că și calculatorul are o aplicație de request, adică
va cere aceste pagini WEB aflate la p orturile corespunzătoare. De obicei această aplicație este
Browser -ul care nu are un port anume, el generează porturi aleatoare.
În concluzie, comunicarea dintre cele două calculatoare se realizează în următorii pași:
1. Primul calculator trimite un reques t către server de la IP -ul sursă și portul sursă către destinație
pentru a accesa aplicația WEB.
2. Cererea se va trimite către server -ul WEB intern pentru a obține pagina cerută și o va trimite
înapoi.
3. Atunci când traficul se întoarce, IP -ul și portul server -ului vor devenii sursă, iar IP -ul și portul
calcul atorului vor deveni destinație [1].
2.5. DNS
DNS (Domain Name Services) are rolul de a traduce un nume într -o adresa IP. Adică să
traducă, de exemplu, www.google.ro , în adresa IP: 219.45.38.8. De ce? Pentru că PC -urile și
router -ele folosesc doar adrese IP. Ele nu sunt interesate de numele de domeniu. De exemplu, pentru
ca un calculator să acceseze www.google.ro , traficul de date de la calculator se va trimite către
Default Gateway, adică la un router wireless, iar acesta din urmă va trimite mai departe traficul către
www.google.ro . Problema este că destinația nu este o adresă IP, ci un nume.

20
Înainte de efectuarea procesulu i de transfer a datelor, calculatorul se uită în cache -ul lui local
pentru a vedea dacă el are salvată adresa www.google.ro . Dacă se accesează deseori un anume site,
calculatorul va salva în browser numele tradus în adresa IP co respunzătoare acestuia. În cazul în care
cache -ul local este gol, calculatorul se va folosi de un server DNS pe care l -a primit în momentul
pornirii acestuia prin DHCP. Există 2 opțiuni de configurare a server -ului DNS:
1. modelul clasic: 8.8.8.8 de la goo gle;
2. router -ul wireless: DNS Forwarder, unde router -ul va trimite cererea de la calculator, mai departe,
în Internet, până la 8.8.8.8 sau până la orice alt server DNS pe care îl are setat deja.
DNS Forwarder este practic un intermediar care primește o a numită cerere DNS din rețeaua
locală, de la un End Device, pe care o va trimite mai departe către alte dispozitive sau alte servere
care să facă această translatare. Server -ul se uită în baza lui de date și caută dacă are numele
www.google.ro și va vedea că acest nume este echivalat cu un anumit IP. După acest fapt, server -ul
va trimite înapoi un răspuns către router sau către calculator. În momentul în care calculatorul va
primi adresa IP, numai rămâne decât că el să acceseze se rver-ul www.google.ro .
DNS are scopul de a identifica mai ușor a dresele IP ale server -elor[1].
2.6. DHCP
DHCP vine de la Dynamic Host Configuration Protocol și oferă în mod dinamic următoarele
informații:
1) Adresa IP + Masca
2) De fault Gateway
3) DNS Server
Dacă nu ar exist a conceptul DHCP și dacă s-ar dori conectarea la o anumită rețea, ar trebui să
se seteze manual toate aceste informații. Informaț iile sunt furnizate de un Server (în rețelele mai mici,
de asta se ocupă Router -ul).
Adresa IP și Masca de Rețea ajută să identific e fiecare dispozitiv din rețea (IP -ul) și să
stabil ească dimensiunea rețelei ( Masca de Rețea). Server -ul DNS se ocup ă cu “translatarea”de nume
(google.ro) , într-o adresa IP (46.97.101.250).
Router -ele Wireles s au un Server DHCP încorporat pentru a putea permite conexiunea calculatorului
la Internet.

21

Figura 2.5 . Func ționarea conceptului DHCP

În momentul în care un dispozitiv (PC, smartphone, tabletă) se conecte ază la rețea va trimite o cerere
Broadcast (către toate dispozitivile) în speranța că va găsi un ser ver care să -i aloce o adresa IP :
1) DHCP Discover
În momentul în care un Server DHCP (în rețele mici va fi în general un Router Wi -Fi) vede un astfel
de mes aj în rețea, va răspunde imediat cu un:
2) DHCP Offer – conține informaț iile enumerate mai sus .
În final, dispozitivul (PC -ul în acest caz) va fi de acord cu “oferta” propusă de server DHCP și va
trimite, înapoi server -ului, o cerere pentru acea adresa IP:
3) DHCP Request – după ce primește acest mesaj , Server -ul DHCP va răspunde cu un:
4) DHCP ACK – în semn de confirmare a cereri i primite de la dispozitiv (PC).

22

Figura 2.6. Comunicarea dintre un End Device și un Server DHCP

Din cauza alocării dinamice a adreselor IP, există puține șanse ca două dispozitive să aibă
aceeași adresă IP, ceea ce se poate întâmpla în cazul adreselor IP statice , atribuite manual. În
majoritatea cazurilor, atu nci când un dispozitiv are o adresă IP atribuită de un Server DHCP, adresa
IP se modifică de fiecare dată când dispozitivul se alătură rețelei. Adresele IP dinamice nu ar trebui să
fie utilizate pentru dispozitive care au nevoie de acces permanent, cum ar fi imprimante și servere de
fișiere [1].

23
3. DESCRIEREA SISTEMULUI DIN PUNCT DE VEDERE
HARDWARE

Descrierea sistemului hardware din cadrul proiectului constă în prezentarea tuturor
echipamentelor N ational Instruments utilizate cât și a componentelor care alcătuiesc rețeaua locală.
3.1. Placa de achiziție NI PCI -6251
NI PCI -6251 este o placă pe 16 -biți cu o rată maximă de achiziție de 1.000.000 de eșantioane pe
secundă (Multichannel), 1.25 MS/s (1 -Channel) și 16 intrări analogice.

– 2 ieșiri analogice pe 16 biți (rată maximă de achiziție 2.8 MS/s);
– suportă peste 70 opțiuni de condiționare a semnalelor;
– 24 intrări/ieșiri digitale, corelate, 8 linii cu ceas de sincronizare la frecvența de 10 Mhz, triggerare
analogică și digitală;
– numără toare pe 32 de biți;
– implementarea tehnologiei de calibrare NI -Mcal pentru creșterea acurateței măsurătorilor;
– s-a îmbunătățit acuratețea măsurătorilor, rezoluția și sensibilitatea prin alegerea plăcilor din seria M;
– suportă driverul NI -DAQmx și sof tware -ul interactiv de achiziție și stocare NI LabVIEW Signal

24
Express.
3.2. Placa de condiționare a semnalelor SC -2345
Condiționatorul de semnale SC -2345 transferă semnale de la și către plac a de achiziție de
date (DAQ). Când este utilizat împreună cu mo dule de Serie SCC și cablu l ecranat pe 68 -pini,
condiționatorul oferă ușurință în exploatare, robustețe, condiționare a semnalelor de zgomot redus pe
fiecare canal de bază în parte. SC -2345 poate fi echipat cu 42 terminale de fixare pentru conectarea
direc tă a dispozitivelor DAQ serie E la semnalele digitale. Placa de condiționare semnale SC -2345
este disponibilă în următoarele variante:
 SC-2345 cu bloc conector;
 SC-2345 cu conectori configurabili, cablați în spate;
 SC-2345 cu conectori configurabili, cab lați lateral.
3.2.1. Setarea plăcii SC -2345
Pentru a seta și a folosi placa SC -2345, sunt necesare următoarele componente:
 SC-2345 este livrată împreună cu unul dintre următoarele module de putere:
– SCC -PWR01;
– SCC -PWR02 și sursa de alimentare PS0 1;
– SCC -PWR03 (necesită o sursă de 7 -42 Vc.c.).
 Unul sau mai multe module SCC;
 Placă de achiziție DAQ serie E împreună cu cablul ecranat pe 68 -pini.
sau
 Placă de achiziție DAQ serie E împreună cu cablul ecranat pe 100 -pini și cab lul SH1006868
ce permi te conectarea plăcilor pe 100 -pini la 2 conectori de câte 68 -pini;
 Driver NI -DAQ;

25
3.2.2. Conectarea la tensiune a plăcii SC -2345
Placa SC -2345 este livrată împreună cu unul dintre următoarele module de putere conectate la
socketul J21:
 SCCPWR01;
 SCC -PWR02;
 SCC -PWR03.

Elementele componente ale SCCPWR01:
1. Sursa de alimentare externă;
2. J1;
3. Plotul pozitiv al sursei de alimentare externă +5 Vcc;
4. B1;
5. Denumirea produsului.

26
Tipuri constructive ale plăcii SC -2345 SCC -PWR02:
1. Blocul conector al plăcii SC -2345;
2. Placa SC -2345 cu conectori configurabili, conectare lateral ă;
3. Placa SC -2345 cu conectori configurabili, conectare posterioară;
4. Conectorul J24 (necesar conectării plăcii de achiziție DAQ serie E);
5. Conectorul J25 (necesar conectării sursei de alimentare PS01 utilizată c u modulul de putere
SCC -PWR02).
3.3. Module SCC de condiționare a semnalelor
Modulele SCC se conectează prin socket -urile interne la placa SC -2345 pentru a furniza opțiunile de
condiționare a semnalu lui pentru intrări sau ieșiri analogice și intrări sau ieșiri digitale.

Semnificații:
1. priza terminalului SCC;
2. etichetă;
3. denumirea modulului SCC.
Tabelul de identificare ilustrează configurațiile posibile a modulelor de condiționare după clasificarea
funcției și codul culorilor.

27

Seria de module de condiționare include următoarele tipuri:
 SCC -AO10 modul atenuator de tensiune (bufferat);
 SCC -AIxx modul intrare analogică izolată galvanic;
 SCC -CI20 modul intrare în curent;
 SCC -CO20 modul de ieșire în curent;
 SCC -FV01 modul intrare în frecvență;
 SCC -ICP modul intrare circuit integrat piezoelectric;
 SCC -LP modul de tip filtru trece -jos;
 SCC -RTD01 modul intrare de tip detector temperatur ă / rezistență;
 SCC -SG modul de tip traductor;
 SCC -TCmodul in trare de tip termocuplu;
 SCC -FT01 modul de alimentare;
 SCC -DI01 modul intrare numerică izolată galvanic;
 SCC -DO01 modul ieșire numerică izolată galvanic.

28
3.3.1. Modulul de intrări analogice izolate galvanic SCC -AI03
SCC -AI03 este un modul de tip dual -channel cu intrare analogică pentru citirea tensiunilor de
intrare în domeniul ±10V. Fiecare canal al modului SCC -AI03 include un amplificator de
instrumentație, un filtru trece -jos și un potențiometru pentru calibrare. Modulul corespunde normelor
de prote cție tip Categorie II și asigură o protecție în condiții de lucru sigure de până la 300V per
modul. Când se instalează un modul SCC -AI03 în blocul SC -2345 se direcționează semnalele de
intrare la 2 canale de intrare ale plăcii de achiziție DAQ Serie -E, can alele X și X+8, unde X ia valori
de la 0 la 7 [4].

Achiziții mono -canal și multi -canal
O placă de achiziție poate realiza achiziții de date pe un singur canal sau pe mai multe canale:
– achiziție mono -canal (single -channel data acquisition) ;
– achiziție multi -canal (multiple -channel data acquisition) .
În cazul achiziției mono -canal se selectează un singur canal de intrare analogică și se setează
o singură amplificare. La fiecare perioadă de eșantionare este realizată o singură conversie
analog -numerică pe canalul respectiv.
În cazul achiziției multi -canal, placa de achiziție scanează un set de canale d e intrări analogice,
fiecare cu propria sa amplificare (domeniu efectiv de intrare).
În timp ul citirii, circuitul de intrări analogice realizează câte o conversie a nalog -numerică
pentru fiecare canal analogic din secvența respectivă. Conversia analog -numerică este realizată o dată
la fie care perioadă de eșantionare.
Achiziții mono -punct și multi -punct
Din punct de vedere al numărului de eșantioane achiziționat de cătr e sistemul de achiziție pentru o

29
anumită aplicație, există achiziții mono -punct și achiziții multi -punct.
O achiziție a unui singur eșantion, pe un singur canal reprezintă o achiziți e de tipul
mono -punct mono -canal. Software -ul de achiziție citește o singură valoare (un singur eșantion) de la
un canal de intrare și furnizează imediat sistemului acea valoare.
Achizițiile multi -punct pe un singur canal sau multi -canal, se pot realiza f ie prin utilizarea
unei structuri software de tip buclă a unei achiziții single -point, fie prin utilizarea metodelor cu
buffer -are. Achizițiile multi -punct reprezintă, de fapt, achiziționarea datelor sub formă de undă [5].
3.4. Generatorul Tektronix AFG3022B
Seriile AFG3000 Arbitrary / Function Generator sprijină o gamă largă de nevoi în diverse
aplicații cu un singur instrument. Având performanțe de înaltă clasă, asigură reproducerea exactă a
semnalelor. Cu un display mare și 25 de taste, seriile AFG3000 repre zintă o soluție ușor de utilizat.

Caracteristici:
 2 canale analogice;
 25 Mhz lungimea de bandă;
 25 Mhz frecvența de ieșire;
 128.000 puncte lungime de înregistrare;
 14 biți rezoluție verticală;

30
 Afișaj de 5,6 "pentru o încredere deplină în setări și forma de undă;
 Funcționarea multi -lingvistică și intuitivă;
 Conector USB pentru Panoul Frontal pentru stocarea formei de undă pe dispozitivul de
memorie [4].
3.5. Rețeaua locală
Rețeaua de calculatoare din cadrul proiectului este formată din 7 sisteme de calcul, un
smartphone, un laptop, un switch și un router wireless. Cele 7 calculatoare , cât și router -ul wireless,
sunt conectate la switch prin intermediul cablului standard al mediului Ethernet, de tip Copper
Straight -through, iar smartphone -ul si laptop -ul sunt co nectate prin wireless.
3.5.1. Configurarea router -ului wireless
Am introdus în bara de adresă a browser -ului, adresa IP a router -ului: 192.168.1.1, apoi l -am
configurat ca în următoarea figură:

Figura 3.1. Configurare router wireless

31
3.5.2. Conectarea calculatoarelor la Internet (Configurarea DHCP)
Pentru accesul la Internet al fiecărui calculator , se respectă următorii pași:
1. Se deschide Start >> Control Panel . Din Control Panel se selectează Network and In ternet >>
Network and Sharing Center .
2. Se selectează Change adapter settings , apoi click stânga pe Local Area Connection și se
selectează Properties .
3. Se selectează Internet Protocol Version 4 (TCP / IPv4) >> Properties . În fereastra General , se
bifeaz ă opțiunile Obtain an IP address automatically și Obtain DNS server address
automatically .

Figura 3.2. Alocarea dinamică a adreselor IP

32
4. PREZENTAREA SOLUȚIILOR SOFTWARE REALIZATE
PE PLATFORMA N ATIONA L INSTRUMENTS

În acest capitol se descriu programele executabile, protocoalele și funcțiile acestora necesare
îndeplinirii obiectiv elor din structura proiectului.
4.1. Measurement & Automation Explorer (MAX)
Pentru conectarea condiționatorului de semnale SC-2345 la placa de achiziție DAQ serie E,
se utilizează un cablu ecranat de 68 -pini cuplat la conectorul J24. Se rulează programul
Measurement & Automation Explorer (MAX) pentru a configura sistemul SCC și se parcurg
următoarele etape:
1. Se lansează MAX;
2. Din fereastra Explorer MAX se apasă pe semnul + pentru a expanda meniul Devices and
Interfaces ;
3. Se face click dreapta pe placa de achiziție DAQ serie E conectată la SC-2345 și se selectează
Properties ;
4. Se selectează submeniul Accessory ;
5. În submeniul Accessory se selectează SC-2345 ;
6. Se apasă butonul Configure . O fereastră nouă va apărea având listate socket -urile corespunzătoare
lui SC -2345;
7. Se selectează socket -ul plăcii SC -2345 unde s -a instalat modulul SCC;
8. Se apasă butonul Add și se selectează modul ul SCC instalat. Dacă denumirea modulului nu apare
în listă, ori modulul nu este acceptat în acea locație ori nu se deține versiunea corespunzătoare a
driver -ului NI -DAQ;
9. Dacă s -a executat o selectare eronată, se selectează socket -ul și apoi se apasă Remove ;

33
10. Se repetă etapele 7 și 8 pentru fiecare modul SCC nou instalat;
11. Se apasă OK pentru încheierea procesului de configurare și apoi se închide MAX.

4.2. Utilizarea LabVIEW
Instrumentația virtuală reprezintă ceea ce era acum un deceniu lanțul de măsurare, la care
s-a înlocuit partea de instrumente fizice cu instrumente virtuale. Un instrument virtual este compus
dintr -o parte hardware (în principal un convertor analogic digital) și o parte software care permite
configura rea instrumentului după dorința utilizatorului. Cu puțin timp în urmă, utilizatorul își
configura instrumentul fizic cu ajutorul butoanelor și potențiometrelor, făcea conexiunile dintre
instrument și aparatele de înregistrare pe hârtie sau electronice și t rebuia să le aibă pe toate în același
loc pentru a le supraveghea și a le manevra. Acum, utilizatorul introduce o placă de achiziție date în
computer și cu ajutorul soft -ului de programare grafică își configurează instrumentul de măsurare și
în plus poate crea și câte înregistratoare grafice dorește. Toată partea fizică a lanțului de măsurare

34
aflându -se pe o placă controlată de microprocesorul computerului, utilizatorului nu -i rămâne decât să
se conecteze la traductoarele specifice mărimii de măsurat și să știe să manevreze un mouse.
Reprezentarea instrumentelor fizice se face pe monitorul computer -ului cu ajutorul elementelor
grafice existente în biblioteca limbajului de programare grafică. Există două posibilitați de a lucra cu
instrumentație virtuală:
– dacă se dorește crearea pe cont propriu a instrumentelor necesare, atunci trebuie să se cunoască
limbajul de programare grafică și să se dispună de acesta (necesarul de timp minim pentru învățare ar
fi de 30 de ore);
– în cazul unui utilizator de instrume ntație virtuală, trebuie să se achiziționeze de la un dezvoltator de
aplicații, un program executabil ce va face numai sarcinile dorite.
Avantajele instrumentației virtuale se deduc și din cele spuse mai sus:
– ocupă un spațiu mic (practic un computer și un monitor);
– poate fi cu elemente distribuite (pot măsură în mai multe locuri odată);
– datele se pot transmite prin internet (laboratorul de măsurare se poate afla într -un anume loc iar
analiza rezultatelor se poate face în cu totul altă parte);
– instrumentele nu mai ocupă un spațiu fizic (o magazie) ci sunt stocate în memoria computerului;
– flexibilitate maximă privind configurarea instrumentelor (oricând se poate șterge un instrument din
memorie și se poate face altul, se pot ad ăuga elemente de c omandă sau indicatoare, canale sau
memorie);
– dispar practic problemele legate de murdărirea comutatoarelor sau imperfecțiunea conexiunilor;
– dispar sau se micșorează mult erorile de offset sau de calibrare;
– costurile privind achiziția de aparate și întreținerea lor se reduc foarte mult, ținând cont că o singură
placă multifuncțională de achiziție date împreună cu softul aferent poate înlocui o mulțime de alte
instrumente fizice dedicate;
– interfață grafică foarte prietenoasă cu utilizatorul;
– timpul relativ mic de învățare a limbajului de programare grafică;
– mulțimea de instrumente virtuale gata construite pentru a măsura, a face analiza semnalului, a -l
prelucra și a -l transmite oriunde dorește utilizatorul.
Un sistem de achiziție date (sau de măsurare) este format, în principal, din traductoare,

35
condiționatoare de semnal, plăci de achiziție date, software și computer [6].
LabVIEW (Laboratory Virtual Instrumentation Engineering Workbench) este o platformă și
un mediu de dezvoltare pentru limbajul de programare vizuală de la National Instruments. Limbajele
grafice sunt denumite "G". Inițial lansat pentru Macintosh în 1986, LabVIEW este frecvent folosit
pentru achiziții de date, ca instrument de control, și automatizări industriale pe o diversitate d e
platforme, inclusiv Microsoft Windows, diverse sisteme UNIX, Linux, și Mac OS. Cea mai recentă
versiune de LabVIEW este versiunea 2018, lansată în luna mai 2018. LabVIEW este cel mai evoluat
mediu de programare grafică, dezvoltat de firma National Instru ments. Mediul de programare grafică
se bazează pe existența unor biblioteci de funcții definite care prin asamblarea grafică realizează un
program. Mediul de programare grafică înlătură necesitatea cunoașterii unui limbaj de programare de
tip text. În locu l descrierii algoritmului de calcul sub forma unui set de instrucțiuni în format text,
într-un mediu de programare grafică algoritmul este descris desenându -l sub forma unei scheme bloc.
Modul în care algoritmul este descris este astfel mai intuitiv, iar p rogramul poate fi înțeles mult mai
ușor. Deși LabVIEW este un instrument foarte bun pentru simularea anumitor procese, acesta este cel
mai adesea folosit pentru achiziția și analiza datelor de la diferite surse externe, conținând în librăria
sa, multe inst rumente virtuale cu un scop bine definit. Programele (aplicațiile) realizate în mediul
LabVIEW poartă denumirea de Instrumente Virtuale (sau VI) care simulează aparatele și
intrumentele fizice. Un instrument virtual ut ilizat pentru construcția altui instru ment virtual se
numește subInstrument (subVI). LabVIEW oferă, de asemenea, numeroase plug -in-uri care permit
vizualizarea datelor live și stocate în diverse tipuri de diagrame, grafice și tabele și include un modul
de raportare tehnică care permite format ului de ieșire de date pentru implementarea sau distrbuția
online [2].
Când aplicația Client încearcă să se conecteze la un port de pe alt computer, sistemul de
operare deschide mai întâi un port local pe computer prin intermediul căruia se face comunicarea.
Sistemul de operare alege acest port și nu trebuie să fie cunoscut de utilizator, dar este unic pentru
această conexiune. Server -ul care ascultă portul de destinație acceptă solicitarea clientului de
conectare și este informat despre portul local la care să trimită datele. Dacă server -ul o acceptă, se pot
stabili conexiuni multiple pe un port la distanță, dar fiecare conexiune de la computerul local (client)
la un server, are un port local unic pe care se trimit și primesc date.
4.3. Implementarea funcțiil or TCP / IP în LabVIEW
Cu ajutorul protocolului TCP, se poate comunica prin intermediul rețelelor, o aplicație Server
cu una sau mai multe aplicații Client. Rețelele individuale pot fi separate prin distanțe geografice
foarte mari. Deoarece TCP este dispon ibil pe majoritatea calculatoarelor, se pot trimite informații

36
între diversele sisteme. Se poate utiliza protocolul TCP cu LabVIEW pe toate platformele. LabVIEW
include funcții TCP pentr u crearea Client sau Server VI. Acestea sunt:

TCP Open Connection
Deschide o conexiune de rețea TCP cu adresa și portul de la distanță sau numele serviciului.

address reprezintă adresa la care se dorește stabilirea conexiunii. Această adresă poate fi în notație
punct IP sau poate fi un nume de gazdă. Dacă nu se specifi că o adresă, LabVIEW stabilește o
conexiune la calculatorul local.
remote port or service name poate accepta o intrare de tip numeric sau de tip șir. Acesta reprezintă
portul sau numele serviciului cu care se dorește stabilirea unei conexiuni. Dacă este s pecificat un
nume de serviciu, LabVIEW interoghează Ni Service Locator pentru numărul portului pe care
server -ul este înregistrat.
timeout ms specifică timpul, în milisecunde, pentru ca funcția să se realizeze și să returneze o eroare.
Valoarea implicită e ste de 60.000 de ms sau 1 minut. O valoare de -1 înseamnă să aștepte la nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
local port este portul de conecta re locală. Unele servere permit conexiuni doar clienților care
utilizează numere de port într -un interval specific, care este dependent de server. Dacă valoarea este
0, sistemul de operare selectează un port neutilizat. Valoarea implicită este 0.
connectio n ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP. Se utilizează
această valoare pentru a face referire la această conexiune în apelurile VI următoare.
error out conține informații de eroare. Această ieșire furnizează o eroare stan dard în funcționalitate.

37
TCP Close Connection
Închide o conexiune de rețea TCP.

connection ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP care se dorește
închisă.
abort este rezervat pentru o utilizare viitoare.
error in descr ie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
connection ID out are aceeași valoare ca și connection ID . Această ieșire nu se conectează la alte
funcții TCP.
error out conține informații de eroare. Această ieșire furnizează o eroa re standard în funcționalitate.

TCP Create Listener
Creează un ascultător pentru o conexiune de rețea TCP.

net address specifică pe care adresă de rețea o ascultă. Specificarea unei adrese este util ă dacă există
mai multe plăci de rețea și se dorește as cultarea doar a une i plăci cu adresa specificată. Dacă nu este

38
specificată nici o adresă de rețea, LabVIEW va asculta toate adresele de rețea.
service name creează o referință cunoscută pentru numărul portului. Dacă este s pecificat un nume de
serviciu. LabVIEW înregistrează numele de serviciu și numărul de port cu NI Service Locator.
port este numărul de port pe care se dorește ascultarea pentru o conexiune.
timeout ms specifică timpul, în milisecund e, pentru ca funcția să se realizeze și să returneze o eroare.
Valoarea implicită este de 25.000 de ms sau 25 de secunde. O valoare de -1 înseamnă să aștepte la
nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această i ntrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
listener ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic un ascultător.
port returnează numărul de port al funcției utilizate. Dacă portul de intrare nu este zero, numărul
portului de ieșire este egal cu numărul portului de intrare.
error out conține informații de eroare. Această ieșire furnizează o eroare standard în funcționalitate.

TCP Listen
Creează un ascultător și așteaptă o conexiune de rețea TCP acceptată la portul specificat.

net address specifică pe care adresă de rețea o ascultă. Specificarea unei adrese este utilă dacă există
mai multe adaptoare de rețea și se dorește ascultarea doar a unui adaptor cu adresa specificată. Dacă
nu este specificată nici o adresă de rețea, LabVIEW va asculta toate adresele de rețea.
service name creează o referință cunoscută pentru numărul portului. Dacă este s pecificat un nume de
serviciu, LabVIEW înregistrează numele de serviciu și numărul de port cu NI Service Locator.

39
port este numărul de por t pe care se dorește ascultarea pentru o conexiune.
timeout ms specifică timpul, în milisecunde, în care VI așteaptă pentru o conexiune. Dacă o
conexiune nu este stabilită în timpul specificat, VI se realizează și returnează o eroare. Valoarea
implicită e ste -1, ceea ce indică să aștepte la nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
resolve remote address indică dacă este apelată funcția IP to Strin g pe o adresă de la distanță.
Valoarea implicită este TRUE.
listener ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic un ascultător.
connection ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP. Se utilizează
această valoare pentru a face referire la această conexiune în apelurile VI următoare.
remote address este adresa dispozitivului corespondent asociat conexiunii TCP. Această adresă este
în format notație punct IP.
remote port reprezintă portul sistemului de la distanță u tilizat pentru conexiune.
error out conține informații despre erori. Această ieșire furnizează o eroare standard în funcționare.

TCP Read
Citește un număr de octeți dintr -o conexiune de rețea TCP, returnând rezultatele în data out.

mode indică compo rtamentul operațiunii de citire.
connection ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP.

40
bytes to read reprezintă numărul de octeți pentru citire.
timeout ms specifică timpul, în milisecunde, pentru ca funcția să se realizeze și să returneze o eroare.
Valoarea implicită este de 25.000 de ms sau 25 de secunde. O valoare de -1 înseamnă să aștepte la
nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
connection ID out are aceeași valoare ca și connection ID .
data out conține datele citite din conexiunea TCP.
error out conține informații de eroare. Această ieșire furnizează o eroare standard în funcționalitate.
TCP Wait On Listener
Așteaptă o conexiune de rețea TCP acceptată.

listener ID in este o conexiune de rețea care identifică în mod unic ascult ătorul.
resolve remote address indică dacă este apelată funcția IP to String pe o adresă de la distanță.
Valoarea implicită este TRUE.
timeout ms specifică timpul, în milisecunde, în care VI așteaptă pentru o conexiune. Dacă o
conexiune nu este stabilită în timpul specificat, VI se realizează și returnează o eroare. Valoarea
implicită este -1, ceea ce indică să aștepte la nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
listener ID out are aceeași valoare ca și listener ID in . Se utilizează această valoare pentru a se referi
la ascultăto r în apelurile următoare ale acestei funcții.

41
remote address este adresa dispozitivului corespondent asociat conexiunii TCP. Această adresă este
în format notație punct IP.
remote port reprezintă portul sistemului de la distanță utilizat pentru conexiune.
error out conține informații despre erori. Această ieșire furnizează o eroare standard în funcționare.
connection ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP. Se utilizează
această valoare pentru a face referire la această con exiune în apelurile VI următoare.

TCP Write
Scrie date către o conexiune de rețea TCP.

connection ID este o conexiune de rețea care identifică în mod unic conexiunea TCP.
data in conține datele care sunt dorite a fi scrise către conexiune.
timeout ms specifică timpul, în milisecunde, pentru ca funcția să scrie octeții către un dispozitiv,
înainte ca funcția să se finalizeze și să returneze o eroare. Valoarea implicită este de 25.000 de ms. O
valoare de -1 înseamnă să aștepte la nesfârșit.
error in descrie condițiile erorii care apar înaintea rulării acestui nod. Această intrare furnizează o
eroare standard în funcționalitate.
connection ID out are aceeași valoare ca și connection ID .
bytes written reprezintă numărul de octeți pe care VI îi scrie căt re conexiune.
error out conține informații de eroare. Această ieșire furnizează o eroare standard în
funcționalitate [4].

42
4.4. Aplicație elaborat ă cu ajutorul funcțiilor TCP / IP
Pentru a înțelege mai bine rolul funcțiilor TCP / IP, am creat o aplicație de t ip Server – Client.
Aplicația este împărțită în 2 instrumente virtuale, unul pentru calculatorul Server, iar celălalt pentru
calculatorul Client.
4.4.1. Instrumentul virtual al calculatorului Server

Figura 4.1. Elaborarea unui program Server cu ajutorul func țiilor TCP / IP

43
Figura de mai sus reprezintă Panoul Frontal și Diagrama Bloc al programului Server.
Obiectivul calculatorului Server este de a transmite un mesaj de 12 c aractere, la o incrementare, către
calculatorul Client. Cu ajutorul funcției TCP Listen, se așteaptă conexiunea cu dispozitivul Client, la
portul 6000. Se specifică adresa IP a Server -ului, 192.168.1.103 ca un șir de caractere, care es te apoi
trecut prin c overtorul String to IP , pentru conexiunea la rețea. Funcția TCP Write scrie ambele mesaje
către conexiunea Client. Controlul Boolean este utili zat pentru alegerea mesajului care urmează a fi
transmis.

4.4.2. Instrumentul virtual al calculatorului Client

Figura 4.2 . Elaborarea unui program Client cu ajutorul func țiilor TCP / IP

Figura de mai sus reprezint ă Panoul Frontal și Diagrama Bloc al programului Client.
Obiectivul calculatorului Client este de a primi un mesaj de 12 caractere de la calculatorul Client. Cu

44
ajutorul func ției TCP Open Connection, calculatorul Client se conecteaz ă, prin adresa IP, la
calculatorul Server, la portul 6000. Funcția TCP Read citește 12 octeți la o iterație , din mesajul
primit, apoi îi afișează în șirul de caractere data out .
4.5. Biblioteca de Mesagerie Simpl ă (STM)
STM este un protocol de comunicație la nivelul Aplicație, construit pe lângă un protocol d in
nivel ul Transport (de exemplu, TCP), pentru a simplifica procesul de tr ansmitere și primire a
mesajelor și a pachetelor de date între diferite sisteme dintr -o aplicație. Mesageria Simplă a fost inițial
denumită "Simple TCP Messaging ", prin urmare intitularea STM. Cu toate acestea, suportul pe ntru
UDP, precum și comunicarea serială au fost adăugate în bibliotecă. Biblioteca de Mesagerie Simpla
necesit ă LabVIEW versiunea 8.6 sau o versiune ulterioară. Abordarea utilizată de către protocolul
STM este aceea de a crea un mesaj separat "metadate", c are conține o listă indexată de informații
meta care este trimisă o dată, ori de câte ori există o conexiune STM între gazde. Procedând astfel,
fiecare gazdă are toate informațiile de care are nevoie pentru a decoda mesajele ulterioare. Atunci
când se trim ite un mesaj, gazda pune la dispoziție datele cu un index de metadate pe care receptorul îl
poate utiliza pentru a căuta informațiile de decodare.
Metadatele sunt definite ca date care furnizează informații despre unul sau mai multe aspecte
ale altor date. Sunt folosite pentru a rezuma informații de bază despre date care pot facilita urmărirea
și lucrul cu datele specifice. În programul LabVIEW, metadatele sunt implementate ca o mulțime de
clustere. Fiecare element din mulțime conține proprietățile de date necesare pentru a ambala și a
decoda o valoare variabilă. S -a definit numai proprietatea "Nume", dar folosirea unui cluster permite
adăugarea altor meta proprietăți (cum ar fi tipul de date) în funcție de cerințele aplicației. Figura
următoare prezintă un exemplu de cluster metadate configurat pentru două variabile: "Iteration" și
"RandomData".

Înainte de transmiterea fiecărei variabile de date, se creează un pachet care include câmpuri
pentru dimensiunea datelor, ID -ul metadatelor și datele în sine. Urmă toarea figură arată formatul
pachetului.

Câmpul Meta Data ID este populat cu indexul elementului din mulțimea de metadate

45
corespunzător variabilei de date. Destinatarul utilizează ID -ul metadatelor pentru a indexa mulțimea
de metadate pentru a obține pro prietățile datelor din mesaj.

STM Connection Manager
Managerul de Conexiuni stochează parametrii conexiunii clientului și furnizează Server -ului
un API (Application Programming Interface) pentru a accesa aceste informații. Managerul de
Conectiuni asigură stocarea informațiilor contextuale specifice aplicațiilor pe bază de conexiune,
astfel încât Server -ul să cunoască proprietățile și starea fiecărei conexiuni pe care o furnizează.
Interfața de programare, Managerul de Conexiuni, este un VI care oferă metod e de adăugare,
recuperare și închidere a conexiunilor, precum și setarea și obținerea proprietăților de conectare.
Managerul de Conexiuni STM este implementat ca o funcție globală care stochează următoarele
informații:
 O matrice de referințe pentru conexiu nea clientului TCP / IP
 O matrice de clustere pentru stocarea proprietăților conexiunii

Aceste două matrice sunt corelate astfel încât atunci când Managerul de Conexiuni adaugă
sau șterge o referință de conectare, procedează la fel pentru proprietățile c onexiunii. De exemplu,
cluster -ul de proprietăți de conectare conține canalul pe care clientul dorește să îl vizualizeze.
Proprietățile conexiunii sunt definite utilizând strict cluster -ul stm_ConnectionProperties.ctl. Se pot
redefini proprietățile conexiu nii pentru o aplicație proprie prin modificarea acestui tipaj, care se află
într-un subfolder STM typedef din dosarul LabVIEW user.lib. Se poate deschide acest tipaj de la
managerul de conectare al panoului frontal. Se poate salva o copie a typedef -ului mo dificat astfel
încât să nu se suprascrie dacă se va reinstala componenta STM.
Design -ul Multi Client utilizează un al doilea element VI (Verificare Conexiune) pentru a
verifica starea fiecărei conexiuni. Dacă apare vreo eroare, STM Check Connection determi nă dacă
este recuperabilă. Erori precum expirarea timpului sunt considerate avertismente, în timp ce altele,
inclusiv "conexiunea închisă " sau "pierderea conexiunii", indică faptul că respectiva conexiune nu
mai este valabilă.

46
STM Check Connection

STM Check Connection nu produce o eroare în cazul în care codul de eroare de intrare este 1,
62, 64 sau 66 (acestea sunt coduri standard de eroare TCP / IP). Aceste coduri indică faptul că o
conexiune a fost închisă din diverse motive și se așteaptă să apară l a un moment dat în timpul
executării. STM Check Connection captează aceste erori și solicită Managerului de Conexiuni să
închidă referința de conectare.

STM Write Message

STM Write Message este un VI utilizat pentru a trimite orice tip de date către o gazdă de la
distanță. Acest VI creează un pachet bazat pe date, fiind format din numele datelor și informații
despre metadate. Atunci când este apelat, acesta preia indicele variabilei specificate de Nume în
mulțimea de metadate. Apoi asamblează pachetul de mesaje și îl trimite la gazda de la distanță prin
TCP / IP folosind ID -ul conexiunii.

47
STM Read Message

STM Read Message este un VI utilizat pentru a primi orice tip de date de la o gazdă de la
distanță. Acest VI citește și despachetează șirul de da te și indicele de metadate. Se caută elementul
meta și îl returnează împreună cu șirul de date. Acest VI este de obicei folosit în interiorul unei bucle.
Deoarece nu există nicio garanție că datele vor ajunge la un moment dat, se utilizează parametrul
"timeout" pentru a permite ciclului să ruleze periodic și se folosește indicatorul "Timed Out?" pentru
a afla dacă se procesează valorile returnate.

STM Write Metadata

STM Write Metadata este un VI utilizat pentru a trimite informații de tip metadata către o
gazdă de la distanță. Pentru interpretarea corectă a mesajelor, metadatele trebuie să fie coerente atât
pe partea de primire cât și pe cea de trimitere.

STM Read Metadata

STM Read Metadata este un VI utilizat pentru a primi informații de tip metadata de la o
gazdă de la distanță. Acest VI citește și despachetează mulțimea de metadate, care poate fi transmisă
mai departe către VI -urile de citire ș i scriere [4].

48
4.6. Data Dashboard
Tabloul de bord este un instrument de gestionare a informațiilor care urmăr ește vizual,
analizează și afișează indicatori cheie de performanță, metrici și puncte de date cheie , pentru a
monitoriza starea unei afaceri, a unui departament sau a unui proces specific.
Data Dashboard este un program personalizabil pentru a răspunde n evoilor specifice ale unui
departament și ale unei companii. În spatele scenei, un tablou de bord se conectează la fișierele,
atașamentele, serviciile și API -urile, dar afișează toate aceste dat e sub formă de tabele, diagrame și
grafice . Monitorizarea în t imp real reduce orele de analiză și linia lungă de comunicare care au
provocat anterior afacerile. Data Dashboard este ușor de utilizat și este foarte practic deoarece
monitori zarea unui proiect se poate realiza de ori unde , atâta timp cât există o conexiu ne la internet și
se cunoaște IP -ul computer -ului pe care se execută proiectul. Panoul de date permite creearea unor
vizualizări personalizate și portabile ale aplicațiilor LabVIEW de la National Instruments . Un tablou
de bord este cel mai eficient mod de a urmări mai multe surse de date deoarece oferă o locație
centrală pentru ca întreprinderile să monitorizeze și să analizeze performanța [7].
4.6.1. Implementarea variabilelor partajate în LabVIEW
Înainte de a conecta controalele și indicatoarele tabloului de bord, mai întai trebuie
implementate variabilele partajate. Pentru a implementa variabilele partajate publicate în rețea, va
trebui să se selecteze proiectul unde se face lucrul și să se respecte următorii pași:
1. Se adaugă o variabilă partajată proiectu lui. Se face click dreapta pe My Computer în fereastra
Project Explorer și se selectează New >> Variable .
2. Se face click dreapta pe variabila partajată și se selectează Rename . Se redenumește variabila
partajată, de exemplu: DDVariable1.
3. Se face click dreapta pe My Computer și se selectează New >> VI pentru a crea un nou VI și se
adaugă în proiect. Acest VI va actualiza periodic valoarea variabilei partajate cu un număr aleatoriu.
4. Se salvează proiectul.

49

5. Se adaugă o buclă While în Diagrama Blo c a VI -ului.
6. Se plasează un generator de numere aleatoare, Random number (0 -1), și o funcție Wait (ms) în
interiorul buclei While.
7. Se face click dreapta pe terminalul de intrare al funcției Wait (ms) și se selectează Create >>
Constant . Se setează va loarea constantei la 500 pentru a actualiza valoarea la fiecare jumătate de
secundă.
8. Se plasează variabila partajată care s -a creat, din fereastra Project Explorer , în Diagrama Bloc. Se
face click dreapta pe variabila partajată și se selectează modul de acces, Access mode >> Write .
9. Se conectează terminalul de ieșire al funcției generator de numere aleatoare, Random number
(0-1), la terminalul de intrare al variabilei partajate.
10. Se face click dreapta pe terminalul de intrare al terminalului de opri re și se selectează Create >>
Control pentru a crea un buton pentru o prirea și pornirea programului. Diagrama Bloc ar trebui să
arate cu diagrama din figura următoare.

50

11. Trebuie să se implementeze variabila partajată înainte de a se putea afișa valoar ea acesteia în
Data Dashboard . În fereastra Project Explorer , se face click dreapta pe biblioteca de proiect care
conține variabila partajată și se selectează Deploy .
12. Se rulează aplicația.
4.6.2. Conectarea la variabilele partajate
După plasarea indica torilor și lansarea variabilelor partajate publicate în rețea, se poate conecta
tabloul de bord la variabilele partajate.
Aplicația client Data Dashboard este disponibilă pe sistemele de operare Android și iOS.
Versiunea Android al acestei aplicații se poa te descărca de pe Google Play, iar utilizarea acesteia
necesită respectarea următorilor pași:
1. Se creează un nou tablou de bord selectând "+Add".
2. Se selectează "Connect to shared variables".
3. Se introduce adresa IP a server -ului.
4. Se selectează li brăria din care face parte variabila partajată.
5. Se selectează variabila partajată.
6. Se alege modul de vizualizare.
7. Se setează autoscale sau se introduc manual valorile axei Y din graph -ul proiectului LabVIEW.

51
8. Se apasă butonul "Done", apoi butonu l "Run".
În imaginea următoare se poate vizualiza rezultatul în urma lansării aplicației Server, de pe aplicația
Client, Data Dashboard.

4.7. Wezarp
Wezarp , pentru NI LabVIEW , propune vizualizarea și controlarea oricărei aplicații Windows
NI LabVIEW de pe o tabletă, un smartphone sau un PC de la distanță.
Wezarp reprezintă o soluție simplă, multi -client, multi -fereastră, multi -control fără o limitare
ergonomică sau personalizată a panoului frontal de la distanță. Se bazează pe comunicarea UDP / IP
între un client (computer sau tabletă) și un server (aplicația NI LabVIEW) conectate în aceeași rețea
locală. Biblioteca Wezarp conține VI -uri de tipul " Drag and Drop" și este foarte ușor de implementat
în aplicaț iile LabVIEW.
Tehnologia Wezarp este compusă di ntr-un set de biblioteci pentru medii integrate de
dezvoltare integrată (LabVIEW cu Wezarp pentru LabVIEW sau C #, C ++, Visual Basic.NET,
JAVA, ANSI C, LabWindows ™ / CVI, WINDEV cu Biblioteca Wezarp) pentru tablete,
smartphone -uri sau computere la distan ță.

52

Accesarea meniului Wezarp din systray

În mod implicit, portul este setat automat la numărul 61550 + IP -ul ultimului client, iar
fiecare client este autorizat să controleze aplicația. În cazul în care se dorește ca portul să fie setat
manual sau p entru a specifica care clienți sunt autorizați să controleze aplicația sau care au acces
numai la monitorizare, trebuie să se acceseze fereastra de dialog "Clients configuration".

53
Clients configuration

About

Prin selectarea opțiunii About , se poate verifica atât versiunea programului, cât și adresa IP a
calculatorului pe care rulează.

54
Paleta Wezarp conține o metodă VI avansată, polimorfă, pentru a obține și a seta configurații
și parametri specifici programabili, dacă este necesar.

55

Clients display mode reprezintă modul de vizualizare al clienților.

Biblioteca Wezarp este disponibilă pentru iOS, Android și Windows și se poate descărca de
pe site -ul http://www.wezarp.com/ . Versiunea Android a programulu i client Wezarp este disponibilă
pe Google Play.

56
Conectarea de la distanță, la server -ul Wezarp, constă în introducerea adresei IP a Server -ului
respectiv și setare a portului pe modul automat sau manual [8].

57
5. DESCRIEREA APLICAȚIEI

În cadrul ac estui proiect am realizat o aplicație de achiziție a unei forme de undă de la un
generator real. Semnalul este achiziționat pe un calculator central, având funcția de Server. Rolul
calculatorului Server este de a tranasmite simultan, semnalul achiziționat , către toate dispozitivele
Client disponibile. Evoluția semnalului achiziționat poate fi monitorizat și controlat de la distanță de
către alte dispozitive Client din rețeaua WLAN. Din punct de vedere hardware, aplicația a fost
elaborată în felul următor: Server -ul achiziționează o formă de undă de la generatorul real Tektronix,
cu ajutorul modulului de intrare analogică SCC AI -03, cuplat la placa de condiționare a semnalelor
SC-2345, fiind conectată, la rândul său, la placa de achiziție NI PCI -6251 din in teriorul Server -ului.
Pentru funcționarea aplicației și permiterea comunicației între sistemele de calcul, am creat o rețea de
calculatoare locală. Comunicația se bazează pe protocoalele de transmisie a datelor implementate în
mediul de programare grafică LabVIEW.
Aplicația , realizat ă îin limbajul LabVIEW, este împărțită în 2 programe, și anume: programul
Server care este implementat pe calculatorul central, cel care deține sursele, și programul Client, care
este implementat pe toate calculatoare le căror a li se transmit datele.
5.1. Programul Server

Figura 5. 1. Panoul Frontal al programului Server din cadrul aplica ției Server – Multi Client

58

Figura 5.2. D iagrama Bloc al programului Server din cadrul aplicației Server – Multi Client

În imaginile de mai sus, se prezintă Panoul Frontal și Diagrama Bloc al progra mului Server, realizat
cu ajutorul platformei LabVIEW.
5.1.1. Implementarea unui New Connection Monitor
New Connection Monitor este responsabil pentru gestiunea conexiunilor noi. Este
implementat ca o buclă independentă care "doarme" până când primește o n ouă solicitare de
conectare, deci în majoritatea timpului, nu utilizează nici o lățime de bandă a procesorului. Când
apare o solicitare de conectare, noua conexiune este stocată în Managerul de Conexiuni, făcând -o
accesibilă prin alte bucle.

Figura 5.3. Bucla New Connection Monitor
1. Crearea ascultătorului – TCP listener pentru conexiunile clientului din rețea. Fiecare conexiune
Client va utiliza numărul portului cu adresa IP a clientului pentru a se conecta la Server. Sistemul de

59
operare are grijă de gestionarea mai multor solicitări de conectare pentru același port. Numerele
porturilor sub 1024 sunt în general rezervate pentru utilizarea sistemului de operare. Deasupra acestui
interval nu contează ce număr este ales, atât timp cât portul nu este utilizat de altă aplicație.
2. Așteptarea unei noi conexiuni client – TCP Wait On Listener așteaptă pentru noi conexiuni să
ajungă. Valoarea timeout -ului este setată să aștepte pentru totdeauna ( -1, valoarea implicit ă), ceea ce
determină buclei "să doarmă" până când ajunge o nouă conexiune. Conexiunea ascultătorului este
direcționată în afara acestei bucle către o altă porțiune a codului. Când se termină aplicația pentru
Server, codul său de curățare închide conexiune a ascultătorului, ceea ce face ca "TCP Wait On
Listener" să se întoarcă cu o eroare, care finalizeaz ă bucla New Connection Monitor .
3. Trimiterea metadatei. Când un client se conectează, Server -ul trimite imediat metadatele ,
conexiunii.
4. Adăugarea unui n ou client la Managerul de Conexiuni. Prin adăugarea conexiunii la Manager de
Conexiuni, îl punem la dispoziția aplicației. Această abordare per mite clientului să se conecteze ori de
câte ori este gata să facă acest lucru.
Bucla New Connection Monitor controlează conexiunile dinamice, astfel încât aceasta oferă
automat o caracteristică de reconectare. Clienții pot să se deconecteze și să se conecteze în orice
moment. Datorită acestei funcții, bucla New Connection Monitor este utilă chiar și în aplicațiile c are
servesc doar unui singur client.
5.1.2. Implementarea buclei de Expeditor a Datelor

Figura 5. 4. Bucla de Expeditor a Datelor
Expeditorul de Date de tip Multi Client adaugă o buclă For care traversează ș i furnizează servicii
pentru fiecare conexiune.
1. Restabilește toate conexiunile. Obține conexiunile și proprietățile din Managerul de Conexiuni.

60
2. Sevește fiecare conexiune. Codul din interiorul buclei For servește fiecare conexiune returnată de
la Mana gerul de Conexiuni.
3. Custom (Unbundle By Name) – servește fiecare conexiune . Bucla Expeditorului de Date
recuperează proprietățile pentru fiecare conexiune. Fiecare conexiune trece prin convertorul Decimal
String To Number. În acest exemplu, Server -ul ac hiziționează date în timp real de pe un singur canal.
Bucla Surs ă de Date returnează datele de pe canal ca o matrice unidimensională în blocuri de 1000
de eșantioane. Codul Expeditorului de Date indexează matricea pentru a extrage blocul de date
dorit. Funcția Type Cast convertește matricea respectiv ă, în datele care vor fi transmise mai departe
către funcția STM Write Message.
4. Verifică starea conexiunii. Dacă STM Read M essage returnează o eroare care indică faptul că o
conexiune a fost închisă, STM Chec k Connection VI o va elimina din Managerul de Conexiuni și va
șterge condiția de eroare. Codul Server -ului trebuie să gestioneze orice altă condiție de eroare.
Condițiile de eroare pentru fiecare conexiune sunt îmbinate în afara buclei For și verificate ca ultim
pas în fiecare iterație de bucla către temporizată.
5.1.3. Implementarea buclei Sursă de Date

Figura 5. 5. Bucla Sursă a Datelor
Elementul principal din cadrul buclei Sursă îl reprezintă instrumentul virtual DAQ Assistant.
Cu ajutorul acestuia, am achiziționat o formă de undă de la generatorul real Tektronix. Am utilizat
funcția Convertor from Dynamic Data pentru conversia datelor achiziționate , în șiruri de valori.
Aceste valori sunt afișate direct, prin intermediul Chart -ului, și sunt transmise mai departe către
celelalte bucle, prezentate anterior. Datele sunt grupate în șir, prin intermediul funcției Enqueue
Element și sunt transmise cu ajutorul SubInstrumentului FIFO, care este utilizat de către Server
pentru comunicarea între bucle.

61
5.2. Programul Client

Figura 5. 6. Panoul Frontal al programului Client din cadrul aplicației Server – Multi Client

Figura 5 .7. Diagrama Bloc al programului Client din cadrul aplicației Server – Multi Client

Imaginile de mai sus prezintă Diagrama Bloc și Panoul Frontal al programu lui Client, care
comunică în timp real, cu programul Server. Pentru a comunica cu Server -ul, se introduce adresa IP al
acestuia în Panoul Frontal al Client -ului.
Acest model de proiectare așteaptă metadatele când se stabilește conexiunea cu Server -ul.
Apoi utilizează STM Read Message VI pentru a aștepta mesajele. Când se primește un mesaj,
Instrumentul Virtual STM Read Message convertește datele și le alocă unor valori locale în funcție de
numele metadatelor. Un avantaj al acestui model de proiectare este a cela că centralizează codul care
primește date și îl alocă valorilor locale. Un alt avantaj este că Instrumentul Virtual STM Read
Message "doarme" până când se recepționează datele, astfel bucla funcționează la rata de sosire a
datelor. Acest lucru garante ază că nu se pierde nici o informație, iar procesorul lucrează eficient, el
nu-și pierde timpul până la sosirea datelor.

62
5.3. Data Dashboard
În imaginile de mai jos sunt ilustrate Diagrama Bloc și Panoul Frontal al programului realizat
pe calculatorul Serv er, utilizat pentru realizarea transmisiei prin protocolul Data Dashboard. Aici este
prezentat modul în care variabila partajată este introdusă în Diagrama Bloc pentru realizarea aplicației
de monitorizare, dar și rezultatele afișate în urma rulării progra mului de pe calculatorul Server. Se
poate observa cum protocolul Data Dashboard achizi ționea ză pe smartphone , semnalul generat de
calculator ul Server . Aici, achiziția semnalului se realizează în timp real, putând fi urmarită de la
distanță d e ori unde din mediul exterior .

Figura 5. 8. Implementarea variabilei partajate în Diagrama Bloc a programului Server

Figura 5. 9. Monitorizarea datelor prin intermediul protoco lului Data Dashboard

63
5.4. Wezarp
În figura de mai jos este prezentată implementarea Instrumentului Virtual Wezarp în
Diagrama Bloc a aplicație Sever, pentru monitorizarea și controlul acesteia de la distanță. După cum
se poate observa, paleta de Instrumente Virtuale Wezarp nu este foarte greu de utilizat, ea nu se leagă
de nici o funcție existentă deja din Diagrama Bloc a aplicației, ci este pur și simplu introdusă în
cadru l acesteia.

Figura 5. 10. Implementarea instrumentului virtual Wezarp în Diagrama Bloc a programului Server

Mai jos se poate observa modul în care fereast ra Front Panel al programului Server poate fi
vizualizată dar și controlată de pe dispozitivele cu sistem de operare Android și Windows.

Figura 5. 11. Monitorizarea datelor prin intermediul protocolul ui Wezarp

64
Am combinat protocoalele TCP / IP, STM, Data Dashboard și Wezarp, pentru o complexitate
sporită a aplicației, rezultatele fiind ușor de observat în figura următoare.

Transmisia datelor se realizează atât prin mediul Ether net (LAN), unde Server -ul și
calculatoarele Client comunică între ele prin intermediul protocoalelor TCP / IP și Mesageria Simplă
(STM), cât și prin mediul Wireles s (WLAN), unde protocoalele Data Dashboard și Wezarp
funcționează ca Server pentru dispozitiv ele Client care monitorizează și controlează procesul de la
distanță.
Viteza de transmisie este de 1000 de date / secundă, iar cu ajutorul protocoalelor prezentate
anterior, nu există delay oricât de multe dispositive Client s -ar conecta la Server.

65
6. CONCLUZII

În cadrul acestei lucrări s -a realizat o achiziție de tip mono -canal, multi -punct, de la un sistem
de calcul. Datele sunt transmise mai departe, fiind monitorizate și controlate de către alte sisteme de
calcul din aceeași rețea locală.
În sc opul realizării aplicației practice, am utilizat mai multe protocoale de transmisie, cum ar
fi Data Socket, OPCUA, OPCDA, protocoale fiind concepute pentru aplicații Server – Client. Pentru
transmisia datelor pe mai multe sisteme de calcul, cu ajutorul ace stor protocoale, fiecare calculator
prime ște datele și le transmite mai departe, către următorul. Fiecare calculator funcționează ca și
Client atunci când primește datele și devine Server atunci când le trimite mai departe. În acest caz,
principalul dezava ntaj constă în dependența fiecărui calculator de precedentul calculator, considerat
Server, astfel, defectarea sau chiar oprirea unui dispozitiv din rețea, va rezulta oprirea transmisiei de
date.
Am constatat că alegerea protocolului Mesagerie Simplă (STM) reprezintă cea mai bună
soluție de transmisie a datelor în mod simultan, de la un sistem de calcul central, pe mai multe
sisteme de calcul. Protocolul STM este destinat aplicațiilor de tip Server – Multi Client, unde fiecare
calculator funcționează în mod independent. Dispozitivele Client din cadrul aplicației, se pot conecta
sau deconecta de la dispozitivul Server în orice moment de timp, fără să afecteze funcționalitatea
procesului de transmisie a datelor. Combinația protocoalelor STM și TCP / IP, asigur ă transmisia
sigură a datelor, în totalitate și în aceeași ordine în care sunt dispuse, de la Server către Clienți.
Am utilizat protocoalele Data Dashboard și Wezarp pentru a monitoriza și a controla procesul
de la distanță. Această abordare oferă un plus de siguranță asupra funcțion ării în parametri normali ai
unui proces tehnologic, având posibilitatea de a -i monitoriza evoluția în timp, de a -i modifica anumiți
parametri, sau, în cazul unei defecțiuni, chiar de a -l opri. Dintre cele 2 protocoale, numai We zarp
oferă opțiunea de control al procesului, însă ambele sunt ușor de implementat și de utilizat în orice
aplicație , în timp real.
În urma realizării acestui proiect, combinația protocoalelor TCP / IP, STM, Data Dashboard
și Wezarp, reprezintă soluția opt imă de transmisie a datelor de la calculatorul Server, către toate
celelalte calculatoare Client din cadrul rețelei locale.

66
7. BIBLIOGRAFIE

 [1] – R. Năstase , Introducere în Rețele de Calculatoare , suport eBook
 [2] – https://www.wikipedia.org/
 [3] – B. Hurezeanu, Rețele de Calculatoare , suport curs.
 [4] – http://www.ni.com
 [5] – D. Selișteanu, E. Petre, C. Ionete, D. Popescu, D. Șendrescu , Aplicații LabVIEW pentru
achiziția și generarea date lor, Editura SITECH, Craiova, 2004.
 [6] – http://www.mec.tuiasi.ro
 [7] – https://www.klipfolio.com
 [8] – http://www.wezarp.com/
 [9] – D. Selișteanu, E. Petre, C. Ionete, D. Popescu, D. Șendrescu, Ghid de programare în
LabVIEW. Aplicații pentru prelucrarea semnalelor , Tipografia Universității din Craiova,
2003.
 [10] – E. Iancu, Transmisia Datelor , Editura Re duta, Craiova, 1998.
 [11] – https://www.youtube.com/watch?v=1iNurbIPUZI&t=77s
 [12] – https://www.youtube.com/wat ch?v=mheTyI8rjVk
 [13] – https://www.youtube.com/watch?v=LjiAYyvFnX4
 [14] – https://www.youtube.com/watch?v=3sLKVYYOM40

67

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Conf. dr. ing. Roman Mo nica – Gabriela Iulie, 2019 CRAIOVA UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ… [606537] (ID: 606537)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Conf. dr. ing. Roman Mo nica – Gabriela Iulie, 2019 CRAIOVA UNIVERSIT ATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI ELECTRONICĂ… [606537]

Copyright Notice

Licenta Iulia Tita 4.3mb [630410]

Maximmihaela Licenta V1bun [307480]

PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID Vizat Facultatea Științe Economice (semnătura și ștampila) Aprobat, Director de departament,… [624496]

See discussions, st ats, and author pr ofiles f or this public ation at : https:www .researchgate.ne tpublic ation311003821 [626427]

Punerea in functionare a unui sistem de imprimare 3D. [305036]

ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [306892]

Copyright Notice

Similar Posts