Conf . Dr. Gabriel a CHICIUDEAN [627051]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Conf . Dr. Gabriel a CHICIUDEAN

CLUJ -NAPOCA
2020

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

PERCEPȚIA CONSUMATORILOR ASUPRA
CONSUMULUI DE VIN DIN CLUJ -NAPOCA

Absolvent: [anonimizat] :
Conf. Dr. Gabriela CHICIUDEAN

CLUJ -NAPOCA
2020

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
PARTEA I. STUDIU ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ………………………….. 6
CAPITOLUL I. DATE GENERALE PRIVIND VINUL ………………………….. ………………………. 6
1.1 DEFINIREA VINULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
1.2 CLASIFICAREA VINURILOR ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.3 PRINCIPALELE SOIURI DE STRUGURI CULTIVATE ÎN ROMÂNIA ȘI VINURILE
PE CARE LE PRODUC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.4 ISTORIA VINULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.5 VINURI ÎNREGISTRATE ÎN ROMÂNIA DOP ȘI IG ………………………….. ………………… 9
1.6 VINURI DE PATRIMONIU ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
CAPITOLUL II. ASPECTE LEGATE DE CONSUMUL DE VIN ………………………….. ……….. 11
2.1 DATE STATISTICE LEGATE DE CONSUM, IMPORTURI, EXPORTURI ÎN ANUL
2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
2.2 PRINCIPALII EXPORTATORI ȘI IMPORTATORI DE VIN PE PLAN MONDIAL …. 15
2.3 STUDII LEGATE DE COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR DE VIN ………… 15
2.4 BENEFICIILE CONSUMULUI DE VIN ROȘU ………………………….. ……………………….. 18
PARTEA A II -A. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 19
CAPITOLUL III. MATERIAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
3.1 CRAME DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
3.2 POPULAȚIA DIN MUNICIPIULUI CLUJ -NAPOCA ………………………….. ……………….. 20
CAPITOLUL IV. CERCETAREA PRIVIND PREFERINȚELE CONSUMATORILOR …….. 22
4.1 CERCETARE DE MARKETING ………………………….. ………………………….. ………………. 22
4.2 ETAPELE CERCETĂRII DE MARKETING ………………………….. ………………………….. . 22
4.3 DESCRIEREA CHESTIONARULUI ………………………….. ………………………….. …………. 24
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……. 26

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

2
CAPITOLUL V. PREZENTAREA REZULTATELOR ………………………….. ………………………. 26
5.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR ………………………….. ….. 26
5.2 PREFERINȚELE CONSUMATORILOR DE VINURI ………………………….. ………………. 29
5.3 COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR DE VIN ………………………….. …………… 31
5.4 PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ATRIBUTELE VINULUI ………. 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 45
LISTĂ ACRONIME ȘI ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 46
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

3
PERCEPȚIA CONSUMATORILOR ASUPRA CONSUMULUI DE VIN DIN
CLUJ -NAPOCA
Daniel -Răzvan DUMITRA, Gabriela CHICIUDEAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură Calea Mănăștur nr. 3 -5,
400372, Cluj -Napoca, România
razvan.dum@yahoo.com ; chiciudeang@gmail.com
REZUMAT
Această temă a fost aleasă, deoarece s-a dorit identific area percepți ei consumatorilor
asupra consumului de vin din Cluj -Napoca. Tema a fost realizată c u ajutorul unui chestionar aplicat
asupra unui eșantion de 135 de respondenți, s-a identificat profilul socio -demogr afic al acestora
cât și atitudinea și percepția pe care o acordă consumului de vin. Majoritatea respondenților sunt
persoane care cumpără ocazional vin și preferă vinul demidulce, aceștia alegând să îl consume de
obicei seara. Peste jumătate dintre r espondenții acestui studiu preferă să consume vin îmbuteliat
la sticlă de 0.75 litri și preferă să asocieze vinul cu un preparat din carne, de obicei friptură.
Majoritatea respondenților sun persoane cu studii superioare, dar nici aceștia nu acordă o
impor tanță foarte mare când vine vorba alegerii soiului de vin. Peste jumătate dintre respondenți
se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 18 și 26 de ani, rezultând faptul că nu doar
persoanele vârstnice sunt cele care consumă vin.

CUVINTE CHEE:
Vin, percepția, consumul, consumator, respondenți.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

4
CONSUMERS PERCEPTION OF CLUJ -NAPOCA WINE CONSUMPTION
Daniel -Răzvan DUMITRA, Gabriela CHICIUDEAN
University of Agricultural S cience and Veterinary Medicine, Faculty of Horticulture 3 -5 Mănăștur St., 400372, Cluj –
Napoca, Romania
razvan.dum@yahoo.com ; chiciudeang@gmail.com

ABSTRACT
The theme was chosen because it was wanted to identify the consumers perception on the
wine consum ption in Cluj -Napoca. The topic was conducted using a q uestionnaire applied to a
sample of 135 respondents, identified their socio -demographic profile and the attitude and
perception they give to wine consumption. Most respondents are people who occasionally buy
wine and prefer semi -sweet wine, choosing to consume it usually in the evening. More than half
of the respondents in this study prefer to consume bottled wine in 0.75 liters bottles and prefer to
associate wine with a meat dish, usual ly steak. Most of the respondents are people with higher
education, but they do not attach much importance when it comes to choosing the wine variety.
More than half of the respondents fall in the age range between 18 and 26 years o ld, resulting in
the fac t het not only the elderly are those who consume wine.
KEY WORDS:
Wine, perception, consumption, consumer, respondents.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

5
INTRODUCERE
Acest studiu a urmărit percepția consumatorilor asupra consumului de vin din Cluj –
Napoca, iar motivul principal pentru alegerea acestei cercetări este de a identifica percepția asupra
consumului de vin de către respondenți, aflarea preferințelor în ceea ce privește sortimentul de vin
ales de către aceștia, iar mai apoi identificarea profilului respondenților și crit eriile după care se
ghidează înaintea achiziționării unui sortiment de vin , precum și comportamentul lor de consum .
Scopul acestei lucrări este de a afla mai multe informații legate de frecvența cu care respondenții
achiziționează și consumă vin, dacă aceș tia au cunoștințe în ceea ce privește sortimentul de vin
ales, dar și cunoștințele consumatorilor în ceea ce privește asocierea produselor culinare cu
servirea vinului. Tot ca scop al lucrării doresc ca în urma acestei cercetării efectuate să dețin
informa ții despre consumul de vin, deoarece în zona Transilvaniei există o multitudine de crame
cunoscute cu vinuri înregistrate DOP cât și IG, iar pentru viitor aceste date îmi sunt necesare pentru
posibila înființare a unui plan de afaceri în domeniul vitivinic ol.
Studiul este alcătuit din trei părți principale. Prima parte este formată din trei capitole,
primul capitol cuprinde informații referitoare la datele generale în ceea ce privește vinul, scurt
istoric al acestuia, capitolul doi sunt prezentate aspecte generale în ceea ce privește vinul, iar
capitolul trei cuprinde aspectele legate de consumul de vin .
Cea de a doua parte este structurată în două capitole, acestea cuprinzând informații legate
despre metoda și materialul folosit pentru realizarea acestui s tudiu. Metoda folosită pentru
elaborarea acestui studiu a fost ancheta având ca instrument de lucru chestionarul, care a fost
aplicat unui număr de 135 de respondenți , dintre care doar 102 au fost luați în considerare pentru
analiză, ceilalți declarând că nu consumă vin.
Partea a treia este formată dintr -un singur capitol în care s -au realizat interpretările
studiului , iar mai apoi pe baza acestor informații au fost realizate concluziile lucrării. Acest studiu
a ajutat la identificarea profilului socio -demografic al consumatorilor de vin, cât și criteriile după
care se ghidează în achiziționarea acestui produs, de asemenea am identificat și sortimentul de vin
preferat de către consumatori și frecvența cu care aceștia consumă un sortiment.
Principalele concluzii ale studiului se referă la faptul că respondenții acestui studiu sunt
preponderent tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, iar persoanele care consumă și
achiziționează în cea mai mare parte vin sunt de gen feminin.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

6
PARTEA I. STUDIU ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL I. DATE GENERALE PRIVIND VINUL

1.1 DEFINIREA VINULUI
Conform legii viei și vinului numărul 244 din 29 aprilie 2002 „vinul este băutura obișnuită
exclusivă prin fermentare alcoolică, completă sau parțială, a stru gurilor proaspeți, zdrobiți sau
nezdrobiți, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobândită (efectivă) a vinului nu poate fi mai
mică de 8,5% în volum (ONVP V, 2002).
O alta definiție mai simplă și incompletă este găsita în dicționarul limbii române „ băutura
alcoolică rezultată din fermentarea mustului de struguri” (dexonline.ro) .
De asemenea oenologia știința care se ocupă cu studiul metodelor și procedeelor de
producere, stabilizare, îmbuteliere și maturare a vinurilor și a produselor obținute din struguri, cu
scopul de a realiza produse finite (Pomohaci Nicolae, 1990).

1.2 CLASIFICAREA VINURILOR
Ca urmare a varietății și a unei clasificări complexe a vinului acesta poate fi clasificat după
mai multe criterii: conținutul de zahăr, culoarea, gradul de maturare al strugurilor, aciditate, gust,
tăria alcoolică, aspect, miros.
În funcție de conținutul de zahăr vinurile pot fi seci, pană la 4 grame de zahăr pe litru,
demiseci, între 4 -12 grame pe litru, demidulci, între 12 -50 grame pe litru și dulci, pe ste 50 grame
pe litru.
În funcție de culoare vinurile pot fi albe, rose, roșii.
În funcție de caracteristicile lor calitative și tehnologia de prelucrare, vinurile pot fi de
masă (tărie alcoolică de 8,5%), vinuri de calitate superioară (tărie alcoolică de minim 11%) și
vinuri speciale (vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase și
alte asemenea tipuri de vinuri) (crameromania.ro).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

7
1.3 PRINCIPALELE SOIURI DE STRUGURI CULTIVATE ÎN ROMÂNIA ȘI VINURILE PE
CARE LE PRODUC
România este una dintre principalele țările viticole ale lumii, datorită condițiilor climatice
și solului fertil, mai ales zonele de deal. Un factor important pentru obținerea unui vin de calitate
îl reprezintă soiul viței de vie. Sortimentul viticol român esc este alcătuit din soiuri autohtone, dar
și soiuri străine care au supraviețuit și după invazia filoxerei:
Fetească Albă este un soi vechi românesc care produce vinuri seci sau demiseci, cu
conținut echilibrat în alcool (tărie 11,5 -12°) și aciditate, c aracterizate prin finețe.
Feteasca Regală este un soi care a fost conceput în perioada dintre cele două războaie
mondiale. Din aceasta se produc vinuri seci de calitate superioară, cu o tărie alcoolică de 10,5 –
11,5°, se disting prin prospețimea dată de ac iditate vinului mai ridicată și o aromă specifică foarte
plăcută (MADR, 2015).
Riesling Italian este un soi cu origine de proveniență incertă, acesta a pătruns în plantațiile
din România înainte de invazia filoxerei. Acest soi produce vinuri seci, cu tărie alcoolică de 11 –
12°. Grasă de Cotnari , care face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari. Vinurile de
Grasă sunt faima podgoriei Cotnari și se plasează în vârful ierarhiei vinurilor românești. Se
diferențiază prin calitatea lor, au o tărie alcool ică de 12 -12,5°, un conținut ridicat în zahăr, o
culoare galben aurie cu tentă verzuie, aromă și buchet generos care se nuanțează prin învechire
(MADR, 2015).
Sauvignon a fost introdus în România înaintea apariției filoxerei. Acest soi se află în
fruntea sortimentului pentru producția vinurilor seci și demiseci de calitate superioară, cu o aromă
pregnantă și tărie alcoolică de 11,5 -12°.
Pinot Gris a apărut în România în perioada următoare invaziei filoxerei. Vinurile obținute
din acest soi sunt de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tărie alcoolică de 11,5 -12,5°, au
o aromă specifică care se intensifică prin învechire.
Chardonnay este un soi de origine franceză care a pătruns în România înaintea perioadei
filoxerei. Vinurile obținute sunt seci și sunt apreciate pentru finețe și aroma distinctă. Din acest
soiul se mai obțin și vinuri demidulci și dulci cu aromă și buchet specific, Intensif icate prin
învechire în sticlă.
Cabernet Sauvignon este de asemenea in soi de origine franceză, se produc vinuri roșii
seci de cea mai înaltă calitate, are o culoare plăcută, tăria alcoolică se situează între 12 și 12,5°.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

8
Ating apogeul calitativ după o ma turare de aproximativ doi ani și învechire în sticlă de cel puțin
șase luni (MADR, 2015).
Pinot Noir este originar din Franța, produce vinuri cu tărie alcoolică în jurul a 12°, de
culoare roșie cărămizie.
Merlot este un soi originar din Franța din care se produc vinuri seci, cu tărie alcoolică
între 12 – 12,5°, au o culoare roșie -intensă și un buchet care se intensifică prin învechirea vinului
(MADR, 2015).
Feteasca Neagră este un vechi soi românesc, vinurile obținute din Feteasca Neagră sunt
seci sau ușor demiseci, cu o tărie alcoolică de 12 -12,5°, o culoare roșie intensă cu nuanțe rubinii
și o aromă complexă și originală care amintește de cea a coacăzului negru.
Băbeasca Neagră este și ea un soi vechi autohton. Vinul obținut din acest soi sunt de
consum c urent, au o tărie alcoolică de 10 -11°, o culoare roșu intens cu nuanțe strălucitoare, sunt
ușoare și prezintă o bună aciditate (MADR, 2015).
Tămâioasa Românească și aceasta fiind un soi vechi cultivat în țara noastră, produce
vinuri aromate și cere condiți i speciale de climă și sol. Vinurile obținute sunt dulci sau demidulci
natural, au o tărie alcoolică de 12 -12,5°, o culoare galbenă -aurie, aromă care amintește de florile
de câmp și mierea de albine, au o aciditatea plăcută.
Muscat Ottonel un soi originar din Franța, care a pătruns în Romania înaintea apariției
filoxerei. Vinurile obținute au o tărie alcoolică de 11,5 -12°, se caracterizează printr -o culoare
galbenă -pai, o aromă tipică ce se intensifică prin învechire de scurtă durată, obținând un gust fin
și delicat (MADR, 2015).

1.4 ISTORIA VINULUI
Apariția viței de vie pe teritoriul României nu se știe cu exactitate aproximându -se acest
lucru. Se cunoaște că pe teritoriul României au existat specii similare din care au derivat speciile
genului Vitis, încă de la începutul erei neozoice. Începând din mileniul II î. Chr. (epoca bronzului),
alții susținând chiar mai înainte, cultura viței de vie si producerea vinurilor a devenit activitate de
bază a proto -dacilor, a vechilor locuitori din actualul spațiu român esc.
În decursul timpului, viticultura din țările române s -a accentuat, s -au conturat astfel
sortimentele, constituite din soiuri bine adaptate condițiilor locale, s -au introdus practici de cultură
diferite pe regiuni, respectiv modul de conducere a butuc ilor și a tăierilor.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

9
Viticultura a fost amenințată de apariția unor boli precum mana viței de vie și filoxera
oficial semnalată în anul 1884 la Chițorani – Prahova, în podgoria Dealu Mare, după ce fusese
identificată în 1880, la Arad. Pentru refacerea viilor, viticultorii au f ost nevoiți să învețe tehnici
noi, precum combaterea manei și a făinării viței de vie. Au fost aduse soiuri noi din străinătate,
mai ales din Franța, acestea intrând în competiție cu soiurile locale, vechi.
Primul război mondial a afectat din nou viticult ura românească, abia ieșită din confruntarea
sa cu noile boli. Contrar greutăților, oamenii au rămas fideli viței de vie, chiar dacă nu aveau acces
la acestea decât în marile plantații de stat si a cooperativelor agricole de producție.
Totuși viticultura s-a dezvoltat prin înființarea de plantații cu soiuri valoroase, apariția
tehnicilor bazate pe mecanizare, capacități moderne de vinificare, depozitare și condiționare a
vinurilor, înregistrându -se un salt al calității vinurilor.
În prezent viticultura românească trece prin mari transformări. Viile au intrat, aproape în
totalitate, în proprietatea viticultorilor. Producția de vinuri constituie o profesie care îi obligă pe
podgoreni să creeze tehnici necesare pentru un nivel calitat iv cât mai înalt. În acest scop se
utilizează cramele și pivnițele situate în podgorii, obținându -se vinuri cât mai calitative și mai
apreciate (Mihai Macici , 1996).

1.5 VINURI ÎNREGISTRATE ÎN ROMÂNIA DOP ȘI IG
În România se produc și vinuri cu denumire de origine protejată (DOP), acestea fiind
obținute în conformitate cu anumiți parametrii aflați într-un caiet de sarcini al produsului, în care
se află următoarele condiții: calitatea și caracteristicile produsului sunt exclusiv aparținătoare unui
anumit m ediu geografic cu factori naturali și umani proprii, strugurii din care se produce vinul
trebuie să provină exclusiv din aria geografică respectivă, producția vinului să se producă în aria
geografică respectivă, produsul să fie obținut din soiuri de viță d e vie aparținătoare speciei Vitis
vinifera. Pe teritoriul țării noaste sunt 8 regiuni de plantații de viță de vie din care se vor obține
vinurile nominalizate printr -o denumire de origine controlată și acestea fiind: regiunea viticolă a
Podișului Transilva niei, regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, regiunea viticolă a Dealurilor
Munteniei și Olteniei, regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului, regiunea viticolă a Banatului,
regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei, regiunea viticolă a Teraselor Dunării .
În România se cunosc o serie de vinuri cu denumiri de origine controlată precum Dealu
Mare, Murfatlar, Iași, Cotnari, Drăgășani, Târnave, Recaș, Sarica Niculițel, Odobești, Panciu,

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

10
Dealu Bujorului, Huși, Lechința, Aiud, Crișana, Babadag, Nicorești, Segarcea, Banu Mărăcine,
Însurăței, Adamclisi.
La noi în țară se găsesc și vinuri cu indicație geografică și acesta trebuie să urmeze anumite
condiții, precum: deținerea unei calități, o reputație sau alte caracteristici specifice care să aparțină
zonei ge ografice respective, strugurii să provină din acea zonă în proporție de cel puțin 85%, să
fie produs aria geografică respectivă, să fie obținut din soiuri de viță de vie aparținătoare speciei
Vitis vinifera sau o încrucișare între Vitis vinifera și alte sp ecii din genul Vitis. Următoarele regiuni
se regăsesc și vinuri de Indicație geografică sunt produse în România: Dealurile Transilvaniei,
Viile Timișului, Dealurile Olteniei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, Dealurile Samarului,
Dealurile Crișanei, Dea lurile Vrancei, Dealurile Munteniei (ONVPV).

1.6 VINURI DE PATRIMONIU
În cadrul vinotecii Murfatlar se află vinuri din 1950, acestea pot fi văzute și în cadrul
diferitelor concursuri naționale și internaționale. Aceste vinuri de colecție, unele din anii ’50 au
obținut cinci medalii de aur și două mari medalii de aur în anii 2013 -2015. Stațiunea Murfatlar
deține în prezent cinci mărci înregistrate – Murfatlar, Columna, Via Regală, Dealurile de calcar și
Academic de Murfatlar, dintre care Columna este protejată la nivel european. La stațiunea
Murfatlar mai există și un patrimon iu genetic de excepție la nivel național, format dintr -o colecție
ampelografică cu peste 400 de soiuri de viță de vie din toată lumea, aici se mai găsesc soiuri și
clone românești.
Stațiunea mai dispune și de câmpuri experimentale și de noi clone din soiu ri românești și
internaționale, de poligoane experimentale, plantații furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi.
În stațiunea Murfatlar se studiază noi tehnologii de prelucrare a strugurilor, chimia și
microbiologia vinului, în urma cercetărilor efect uate s -au concretizat următoarele:
Momentului optim de cules a strugurilor și procedee de îmbogățire a recoltei la nivelul
Podgoriei Murfatlar (aproximativ 7 000 de hectare în 2015) (MADR, 2015).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

11
CAPITOLUL II . ASPECTE LEGATE DE CONSUMUL DE VIN

2.1 DATE STATISTICE LEGATE DE CONSUM, IMPORTURI, EXPORTURI ÎN ANUL 2018
Țara noastră se fală pe locul 10, privind suprafețele de viță de vie cultivată (191 mii
hectare ), fiind urmată de Iran, India și Moldova. În 2018 s -au produs 1,3 milioane t one de struguri,
față de 1,0 milioane t în 2017.
În 2018 România era pe locul 13 la producția de vin cu 5,1 milioane hl, în creștere față de
2017 (4,3 milioane h ectolitri ) și pe același loc 13 la consumul de vin, cu 4,5 milioane h ectolitri
(crameromania.ro).

Figura 2.1 Producția de vin în România (FAO) .

Producția de vin în România între anii 2010 și 2014 a fost într -o continuă fluctuație,
crescând substanțial în anul 2013, urmând să scadă în anul următor și față de anul 2010. 2010 2011 2012 2013 2014
Producția de vin în România
tone/an328724 405817 331061 515428 378283328724405817
331061515428
378283
0100000200000300000400000500000600000Tone
AniProducția de vin în România tone/an

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

12

Figura 2.2 Cantitatea de vin Exportată din România (FAO) .

Cantitate de vin exportată din România între anii 2013 și 2017 a fost într -o continuă
fluctuație, urmând să crească drastic în anul 2015, urmând să scadă în următorul an, iar în anul
2017 urmând să crească, fiind o creștere față de anul 2013.

Figura 2.3 Cantitatea de vin importată în România (FAO) .

Cantitatea de vin importată în România între anii 2013 și 2017 a fost și ea într -o ascensiune
până în anul 2015, urmând sa scadă pana în anul 2017, dar crescân d față de anul 2013.
2013 2014 2015 2016 2017
Cantitatea de vin exportată
din România10481 10213 13689 12226 1440510481 1021313689
1222614405
02000400060008000100001200014000Tone
AniCantitatea de vin exportată din România
2013 2014 2015 2016 2017
Cantitatea de vin importată
în România36487 33448 50401 49461 47622364873344850401 4946147622
0100002000030000400005000060000Tone
Ani

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

13
Tabel 2.1 Producția de vin din România în anul 2018 pe categorii (MADR).
Total producție (mii
hectolitri ) Vin din soiuri nobile (mii
hectolitri ) Vin din hibrizi interspecifici (mii
hectolitri )
5.088,10 3.369,90 1.718,20

Tabel 2.2 Producția de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în 2018 în
România (MADR).
Regiunea viticolă Total
mii hl Vinuri
cu DOC Vinuri
cu IG Vinuri
varietale Vinuri fără DOC
și fără IG
Podișul Transilvaniei 367,4 246,1 36,6 0,3 84,5
Dealurile Moldovei 1658,4 426,7 139,2 43,8 1048,7
Dealurile Munteniei și Olteniei 870,6 223,8 30,3 18,1 598,4
Dealurile Banatului 218,6 110,3 1,6 77,5 29,2
Dealurile Crișanei și
Maramureșului 67,1 21,2 18 2,5 25,4
Colinele Dobrogei 181,4 86,2 38,3 8,4 48,5
Terasele Dunării 1,9 0 1,7 0 0,3
Nisipurile și alte terenuri
favorabile din sudul țării 4,5 0 0 0 4,5
TOTAL 3369,9 1114,3 265,6 150,5 1839,5

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

14
Tabel 2.3 Producția în România de vin din soiuri nobile, pe culoare, în 2018 (MADR).
Regiunea viticolă Vin nobil (mii h ectolitri )
Vin alb Vin rose Vin roșu Total
Podișul Transilvaniei 350,8 7,7 9 367,5
Dealurile Moldovei 1189,1 33,9 435,5 1658,5
Dealurile Munteniei și Olteniei 384,4 132,1 354 870,5
Dealurile Banatului 121,6 37,4 59,6 218,6
Dealurile Crișanei și Maramureșului 44,4 3,5 19,2 67,1
Colinele Dobrogei 95 26,9 59,5 181,4
Terasele Dunării 1,9 0 0,1 2
Nisipurile și alte terenuri favorabile din
sudul țării 2,5 0 2 4,5
TOTAL 2189,7 241,5 938,9 3370,1

Raportul publicat de OIV în anul 2018 ( Organizația Internațională a Viei și Vinului )
privind situația vitivinicolă la nivel mondial:
Suprafețele viticole cultivate: 7,4 milioane h ectare , Producția mondială de struguri: 78
milioane t one, Producția mondială de struguri de masă: 27,3 milioane t one, Producția mondială de
vin (cu excepția sucurilor și a mustului): 292 milioane h ectolitri , Consumul mondial de vin: 246
milioane h ectolitri.
În acest an suprafața viticolă cultivată la nivel mondial (indiferent care ar fi destinația
strugurilor și incluzând viile care încă nu sunt în producție) a ajuns la 7,4 milioane h ectare .
Țara care se află în top rămâne Spania cu 969 mii h ectare , urmată de China cu 875 mii
hectare și Franța cu 793 mii h ectare .
Producția mondială de vin în 2018 (cu excepția sucurilor și a musturilor) a crescut cu 17%
față de anul 2017.
Principalul producător de vin în 2108 la nivel mondial fiind Italia cu 48,5 milioane
hectolitri , urmată de Franța cu 4 6,4 milioane h ectolitri și Spania cu 4 0,9 milioane h ectolitri . În
America de Sud, producția a crescut semnificativ, cu Argentina având 14,5 milioane h ectolitri și
Chile cu 12,9 milioane h ectolitri principalele țări producătoare. Statele Unite producând o cantitate
de 23,9 milioane h ectolitri . (OIV, 2018) .

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

15
2.2 PRINCIPALII EXPORTATORI ȘI IMPORTATORI DE VIN PE PLAN MONDIAL
Spania cu 21,1 milioane hectolitri , Italia cu 19,7 milioane hectolitri și Franța cu 14,1
milioane hectolitri au fost principalii exportatori de vin, reprezentând mai mult de 50% din
volumul mondial în 2018 .
Cinci dintre țări importatoare sunt Germania cu 14,7 milioane hectolitri , Regatul Unit cu
13,2 milioane hectolitri , Statele Unite cu 11,5 milioane hectolitri , Franța cu 7,1 milioane hectolitri
și China cu 6,9 milioane hectolitri , acestea reprezentând ma i mult de jumătate din importurile
globale în 2018 (crameromania.ro).

2.3 STUDII LEGATE DE COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR DE VIN
Originea vinului pentru consumatorii spanioli joacă un rol important în achiziționare un
vin local, de asemenea prețul și epoc a de struguri (Gil și Sanchez, 1997).
Consumatorii greci consideră următoarele atribute de vin fiind importante atunci, atunci
când achiziționează vin: gust deplin, claritate, denumirea, aromă și atractivitatea etichetei
(Kalogianni, 1999).
În Irlanda de Nord consumatorii de vin preferă următoarele caracteristici ale vinului: țara
de origine, numele de marcă, soiul de struguri și regiunea de origine ( Keown, 1995).
Consumatorilor de vin britanici consideră important pentru achiziționarea vinului următoarele :
atractivitatea etichetei, țara de origine, prețul, calitate, precum și gust ( Gluckman, 1986).
Preferințele consumatorilor din Statele Unite au fost examinate într -un studiu realizat în
2007 de Atkin, Nowak și Garcia. Din acest studiu s -a dedus faptul că un consumator nu este sigur
în a face o selecție de vinuri, femeile sunt mai apte decât bărbații să caute informații legate de vin,
de asemenea etichetele vinului sunt mai importante pentru acestea. Origine vinului este importantă
pentru ambele sexe, femei le se bazează mai mult pe medalii și premii pentru a lua decizia de a
achiziționa un vin, dar nu și bărbații, aceștia axându -se pe preț (Atkin, Nowak și Garcia, 2007).
În 2018 cea mai mare cantitate de vin consumat în SUA a fost de 33 milioane hectolitri ,
apoi în Franța de 26,8 milioane hectolitri , în Italia de 22,4 milioane hectolitri , în Germania de 20
milioane hectolitri și în China de 17,9 milioane hectolitri (crameromania.ro).
Consumul de vin în Europa în anul 2015 s -a ridicat la aproximativ 122 de mil ioane de
hectolitri, o scădere medie anuală de 0,2% între 2011 și 2015. Piața cea mai mare de vin din Europa
se întâlnește în Europa de Sud. Aceste țări sunt caracterizate printr -o producție și consum intern

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

16
de vin ridicat. Cele mai mari piețe de vin din E uropa de Vest sunt Germania și Regatul Unit, în
principal datorită populațiilor mari.
Între 2011 și 2015, mai multe piețe din Europa de Est au înregistrat o creștere a pieței,
precum România (0,6% anual), Slovacia (4,9% anual) și Polonia (0,3% anual). În E uropa de Est
piața vinului este încă mică, comparativ cu cele din vestul și sudul Europei, vinul devine din ce în
ce mai disponibil. Pe măsură ce nivelul de viață crește în Europa de Est, vinul devine mai accesibil
și consumul de vin crește.
În general, ță rile care au o mia mare tradiție a producției vinului au șu un consum de vin
mai mare, în special cel produs pe piața internă. Consumul de vin în Europa a rămas destul de
stabil între 2011 și 2015, la 24 -25 litri de persoană (CBI) .

Figura 2.4 Consumul de vin pe anii 2011 – 2015 în România, Portugalia, Regatul Unit, Italia,
Germania, Franța, Spania (OIV).
După cum se observă în graficul de mai sus țările cu consumul de vin cel mai mare au fost
Franța, acesta fiind in declin, urmat de Italia și aici fiind î ntr-o ușoară scădere, urmând să crească
din nou în anul 2015 dar nu depășește consumul de vin din 2011, următoare țară consumatoare de 0 5000 10000 15000 20000 25000 3000020112012201320142015
1000 hlAni
2011 2012 2013 2014 2015
România 4137 4302 4559 4681 3991
Portugalia 4802 4994 4164 4289 4813
Regatul Unit 12860 12801 12738 12562 12738
Italia 22000 21600 20800 19500 21400
Germania 19707 20300 20400 20300 20500
Franța 28307 28022 27770 27545 27317
Spania 9950 9850 9820 9810 9810Consumul de vin

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

17
vin a fost Germania, aceasta fiind într -o ușoară ascensiune între 2011 și 2015, Regatul Unit fiind
exact opus Germaniei, el fiind într -o ușoară scădere între anii analizați, urmând Spania cu aceeași
situație de scădere a consumului de vin, Portugalia are o fluctuație foarte mare, consumul cel mai
mare înregistrându -se în anul 2012, urmând să scadă drastic, iar la finalul anu lui 2015
înregistrându -se un consum mai mare decât în 2011, ultima țară analizată, dar nu cea din urmă este
România aceasta având o creștere a consumului de vin între anii 2011 și 2014, urmând o scădere
drastică în anul 2015.
În urma unui studiu de piață r ealizat în anul 2019 de Revino.ro și CrameRomania.ro , acesta
arată că 65 % dintre respondenții acestui studio consider că cel mai important criteriu de alegere a
unui vin sunt cramele producătoare, următorul criteriu fiind culoarea și soiul de strugure din care
este produs vinul.
Pe baza acestui studiu cel mai mare procent de respondenților achiziționează vinul din
supermarketuri un procent de 43%, iar 4 4% dintre consumatori sunt dispuși să plătească între 30
și 49 lei pe o sticlă de vin. Conform studiului, cei mai mulți respondenți consumă vinuri în timpul
mesei, preferând vinurile roșii (58%), urmat de vinurile albe (29%), vinurile rose (11%) și de cele
spumante cu cel mai mic procent (2%).
Pe baza studiului cele mai consumate soiuri sunt Fetească Neagră (23 %), urmate de
Cabernet Sauvignon (20%), Merlot (11%) și Sauvignon Blanc (11%).
Studiul realizat în România de Revino.ro și CrameRomania.ro exclus iv online, în perioada
15 ianuarie – 14 martie 2019 pe un eșantion de 2.683 persoane (67% bărbați și 33% femei)
majoritatea respondenților fiind localizați în Muntenia și Transilvania, 57% din respondenți își
desfășoară activitatea în mediul privat, 45% au absolvit o facultate și 36% dintre aceștia au un
master. Veniturile pentru 32% dintre aceștia nu depășesc suma de 6.000 lei pe lună, iar 19% din
respondenți au un venit între 3.001 și 4.000 lei pe lună (crameromania.ro).
Un alt studiu la care au participa t și studenți de la Universitatea Agricolă Științe și Medicină
Veterinară Cluj Napoca, România, din cele cinci facultăți ale universității: Facultatea de
Agricultură (8,8%), Facultatea de horticultură (10,3%), Facultatea de Zootehnie și Biotehnologie
(8,9% ), Facultatea de Veterinară Medicină (22%) și Facultatea de Știința Alimentelor și
Tehnologie (50%). Metoda de cercetare a studiului a fost făcută cu ajutorul unui chestionar,
administrat unui total de 615 studenți, dintre care 606 care consumă alcool. Per ioada de aplicare a
chestionarului a fost din februarie până în martie anul 2016, respondenții fiind studenți din

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

18
România (Transilvania, Moldova, Bucovina, Muntenia, Dobrogea) (Bulletin UASVM Food
Science and Technology , 2016).
Potrivit studiului vinul es te alegerea băuturii alcoolice preferată cu un număr de 43,73% a
respondenților, urmat de bere cu un număr de 24,75%, băuturi cu un procent scăzut de alcool cu
un număr de 7,43% și alte băuturi alcoolice 12,87%. România are o piață importantă pentru vinul
roșu și vinuri seci. Fiecare atribut al vinului are un rol important în decizia consumatorului de vin
(Lădaru și Beciu, 2014).

2.4 BENEFICIILE CONSUMULUI DE VIN ROȘU
Cercetările despre vinul roșu sugerează că acesta ar fi bun pentru dinți. Cercetătorii spanioli
au derulat mai multe experimente asupra bacteriilor responsabile de boli dentare, iar descoperirile
au arătat că vinul roșu a fost cel mai eficient în eliminare a acestor bacterii.
Un alt studiu desfășurat pe șoareci a arătat ca un compus găsit in vinul roșu ( resveratrolul)
a îmbunătățit echilibrul șoarecilor mai în vârstă. Alte cercetări arată că resveratrolul, acesta fiind
un antioxidant puternic regăsit în vin ul roșu, ar putea prelungi durata de viață prin suprimarea
moleculelor ce provoacă inflamații în organism, precum și a compușilor din sânge care interferează
cu procesul de producere a insulinei (telegraph.co.uk).
Cercetări efectuate de Universitatea Nebr aska-Lincoln din Statele Unite au demonstrat că
consumul de vin duce la scăderea mușcăturilor de purici (telegraph.co.uk).
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Central de Sănătate din Mannheim, Germania, s –
a descoperit că persoanele care beau un pah ar de vin roșu pe zi au mai puține șanse sa dezvolte
dementă, în special Alzheimer. Potrivit lui Hipocrate, tatăl medicinei moderne, acesta a prescris
vinul pentru atenuarea durerilor în timpul nașterii, pentru și pentru diaree (medlife.ro).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

19
PARTEA A II-A. MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL I II. MATERIAL

3.1 CRAME DIN ROMÂNIA
În România în ultimii ani s -a dezvoltat foarte puternic domeniul vitivinicol , având un
climat propice pentru acest sector horticol. De aici reiese că în fiecare regiune din România există
un număr însemnat de crame.
Cramele din regiunea Banatului, această regiune fiind situată în sud -vestul României
produce în principal vinuri și soiuri pentru struguri de masă. În această regiune se găsesc soiuri
precum Chasselas, Muscat Hamburg și Muscat de Adda. Acestea sunt în general pentru consum
local în centrele populate ale zonei și mai puțin p entru export (ONVPV). Conform Tabel ului 3.1
din anexa 1.
Crame din regiunea Crișana, s oiurile dominante din Crișana, în cultură, sunt în principal
pentru vinuri. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Fetească albă, Riesling italian, Fetească
regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasă de Maderat și Iordana. Această regiune este situată în partea
de nord -vest a României (ONVPV). Conform Tabel ului 3.2 din anexa 1.
Cramele din regiunea Dobrogea, r egiune situată în sud -estul României, în această regiune
se produc vinuri albe, în special din următoarele soiuri Aligote, Fetească albă, Fetească regală,
Pinot gris, Chardonnay, iar vinurile roșii din soiurile de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot,
Sangiovese și altele. În cramele din ace astă regiune se regăsesc vinuri înregistrate atât DOC cât și
IG (ONVPV). Conform Tabelului 3.3 din anexa 1.
Cramele din regiunea Maramureș, regiune situată în nord -vestul României , aici se produc
game largi de vinuri, albe, roșii și cele de calitate super ioară. Cramele din această regiune au
înregistrate vinuri de tip IG. Soiurile din care se produc vinuri în această regiune sunt: Pinot Gris,
Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin, Tăm âioasă Românească, Traminer Roz, Cadarcă, Cabernet
Sauvignon, Pinot Noir, Mer lot, Fetească Neagră și altele (ONVPV). Conform Tabelului 3.4 din
anexa 1.
Crame din regiunea Moldovei, a ceastă regiune este situată în partea de nord -est a
României, iar vinurile din această regiune sunt în cea mai mare parte albe, sunt într -o paletă foarte
largă, fiind de consum curent, până la cele de calitate superioară, acestea se clasează printre cele

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

20
mai bune vinuri ale lumii, Saturnus, Lacrima Cristi și altele, vinul de Cotnari regăsindu -se în
catalogul celor mai bune vinuri ale lumii (ONVPV). Conform Tabelului 3.5 din anexa 1.
Crame din regiunea Munteniei, d elimitările acestei regiuni sunt: la nord m unții Carpați, la
vest râul Olt, la sud și est este fluviul Dunărea, iar la nord -est sunt râurile Milcov, Putna și Siret.
Producția de vinuri în această regiune este diversificată și se obține din soiuri precum Cabernet
Sauvignon, Chardonnay, Merlot, Fetea scă Neagră, Fetească Regală, Sauvgnon Blanc, Syrah ,
producându -se atât vinuri roșii cât și albe. În această regiune se regăsesc vinuri înregistrate DOC
(ONVPV). Conform Tabelului 3.6 din anexa 1.
Crame din regiunea Olteniei, a ceastă regiune este situată î n sud -vestul României, gama de
vinuri din această regiune este mixtă, iar soiurile din care se obțin vinurile în această regiune sunt
Fetească Albă, Sauvignon Alb, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah,
Fetească Neagră, de asemenea cramel e din această regiune au vinuri înregistrate atât DOC, cât și
IG (ONVPV). Conform Tabelului 3.7 din anexa 1.
Crame din regiunea Transilvaniei, această r egiunea cuprinde partea centrală a României,
iar predominante acestei regiuni sunt vinurile albe, în special vinuri demidulci și chiar dulci. Cel
mai cunoscut tip de vin este cel spumant de tip Jidvei, Alba și altele, populate la noi în țară, dar și
în străinătate. În toate cramele enumerate în tabelul 3.8 din anexa 1 se regăsesc vinuri înregistrate
DOC (ONVPV). Conform Tabelului 3.8 din anexa 1.

3.2 POPULAȚIA DIN MUNICIPIULUI CLUJ -NAPOCA
Municipiul Cluj-Napoca este reședință de jude ț, fiind situat în zona centrală a
Transilvaniei, are o suprafață de 179,5 km2 și o populație totală de 324.576 de persoane potrivit
recensământului efectuat în anul 2011. Populația stabilă în funcție de etnie este după cum urmează:
245.737 români, 49.565 maghiari, 3.273 rromi și 2.836 alte etnii (Statutul Municipiului Cluj –
Napoca, 2016). Potrivit altor date, numărul persoanelor din Cluj -Napoca la 1 iulie 2017 era de
323.108 (INSSE, 2018).
Pe baza recensămintelor din ultimii ani populația Clujului este într -o creștere continuă
comparativ cu alte orașe asemănătoare din țară. De asemenea, studii efectuate de Banca Mondială
clasează orașul Cluj -Napoca pe locul trei în România privind numărului de angajați în domenii cu
salarii ridicate (Statutul Municipiului Cluj -Napoca, 2016).

Din punct de vedere al resurselor umane un atu al municipiului Cluj -Napoca este
reprezentat de forța de muncă cu nivel ridicat de pregătire și experiență, numărul și calitatea
absolvenților de învățământ superior (competențe pro fesionale, lingvistice, compatibilitate
culturală cu valorile promovate de companiile multinaționale) (cmpg.ro). Numărul șomerilor
înregistrați între anii 2010 -2018 în Municipiul Cluj -Napoca a înregistrat o tendință descrescătoare
(cmpg.ro), cât și iar rat a șomajului (cluj.insse.ro ).
Tabel 3.9 Șomerii înregistrați și rata șomajului în Cluj (cluj.insse.ro ).
Anii Șomerii înregistra ți la
Agențiile pentru ocuparea forței de
muncă (număr persoane) Rata șomajului (%)

Total Femei Bărbați Total Femei Bărbați
2010 16858 7658 9200 4,9 4,8 5.0
2011 12714 6087 6627 3,8 4 3,6
2012 13309 6327 6982 3,8 4,1 3,7
2013 12307 5633 6674 3,5 3,6 3,5
2014 9938 4663 5275 2,8 2,9 2,7
2015 7981 3878 4103 2,3 2,5 2,1
2016 8020 4040 3980 2,2 2,5 2
2017 7460 3734 3726 2 2,3 1,8
2018 4720 2391 2329 1,3 1,5 1,1

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

22
CAPITOLUL IV . CERCETAREA PRIVIND PREFERINȚELE
CONSUMATORILOR

4.1 CERCETARE DE MARKETING
Cercetarea de marketing este un rol esențial în sistemul de marketing, deoarece asigură
informații necesare funcționării sale. Pe baza acestor cercetări se cunosc caracteristicile și
oportunitățile pieței, precum și rezolvarea problemelor cu care se confruntă agenții economici.
Aceste cercetări sunt indispensabile procesuilui fundamentării stiințifice a deciziilor, acesteae
reducând aspectele de incertitudine în privința comportamentului de marketing al agenților
economici, acestea mai oferă informații despre consumatorii individuali sau orgaziționali, despre
atitudinile, opiniile și comportamentele lor, precum și despre starea și evoluția mediul de
marketing, informații necesare conceperii și realizării planurilor și strategiilor de marketing.
Pe scurt, cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de
informații necesare adoptării deciziilor de marketing, presupune culegerea, investigarea și analiza
informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor, locurilor și
ideilor ( Cătoiu. și colab., 1997).
Una dintre cele mai des folosite metode d e cercetare se numără și sondajul țintă, probabil
fiind cea mai des întâlnită cercetarea de marketing, însă aceasta poate fi și cu cel mai slab cotată
din punct de vedere statistic. Se utilizează eșantioane de dimensiuni mai reduse (de la 100 la 400
de res pondenți), componenții eșantionului sunt stabiliți de la începutul cercetării (Manole, 2004).

4.2 ETAPELE CERCETĂRII DE MARKETING
Cercetările de marketing se constituie dintr -un ansamblu de activități specifice, puternic
corelate între ele, care pot fi evidențiate sub forma următoarelor faze tipice, în funcție de
succesiunea lor logică:
a. Definirea problemei și obiectivelor cercetării:
Problema care a stat la baza cercetării acestui studiu este de a descoperii percepția asupra
consumului de vin a populației clujene, o alternativă a băuturilor alcoolice.
b. Obiectivele care stau la baza cercetării sunt următoarele:
Identificarea profilului socio -demografic al consumatorilor de vin (vârsta, genul, statutul
social și financiar etc.), a motivelor pentru c are consumatorul alege să achiziționeze acest produs,
a percepției consumatorilor față de consumul regulat de vin, identificarea motivelor care îi

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

23
determină să consume acest produs, aflarea locației de unde preferă să achiziționeze acest produs,
de a ident ifica unde prefera consumatorul să consume acest tip de băutură alcoolică ( Pop și colab .,
2004).

c. Elaborarea propriu -zisă a planului de cercetare:
Tabel 4.1 Calendarul cercetării de marketing privind achiziția și consumul de vin bazat pe
diagramei Gantt.
Nr.
crt. Activitate Anul
2019 Anul 2020
Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun.
1 Identificarea problemei
2 Stabilirea obiectivelor
3 Elaborare chestionar
4 Culegerea datelor
5 Pregătirea și analiza datelor
6 Interpretarea rezultatelor
7 Stabilirea concluziilor
8 Elaborarea lucr ării

d. Culegerea datelor:
Pentru această cercetare s -au folosit sursele de informare elaborate de diferiți autori în
diverse cărți, articole științifice, publicații, precum și diverse site -uri oficiale și neoficiale. Pe baza
acestor informații au fost identificate cele mai multe i nformații cu privind consumul de vin.
Metoda folosită pentru culegerea datelor este ancheta, iar instrumentul de cercetare utilizat
este chestionarul, acesta fiind aplicat online prin distribuirea pe mai multe rețele de socializare.
Avantajele chestionaru lui îl reprezintă: culegerea și prelucrarea rapidă a informațiilor necesare,
ușurarea prelucrării acestora și perioada scurtă de timp în care se poate realiza. Există și o serie
de dezavantaje precum: rata de răspuns redusă precum și controlul redus asupr a desfășurării acestei
activități ( Pop M.D. și colab, 2004).
Cercetarea s -a aplicat pe populația persoanele domiciliate sau care au reședința în
Municipiului Cluj -Napoca, de toate vârstele, atât de gen masculin cât și feminin, indiferent de
nivelul de studiu, profesie sau statut financiar, criteriu eliminator fiind persoanele care nu au

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

24
reședința în Municipiul Cluj -Napoca și persoanele care nu au achiziționat vin îmbuteliat în
ultimele 2 luni.
e. Pregătirea, analiza datelor și prezentarea rezultatelor:
Pentru obținerea rapid și eficientă a acestor date, chestionarul a f ost creat în mediul online
folosind site -ul isondaje. După completarea chestionarului de către respondenți am analizat datele
primite. Această este o etapă importantă a cercetării de marketing și presupune înțelegerea datelor
primite de la persoanele chest ionate (Pop M.D. și colab, 2004).
În vederea prelucrării datelor, pentru cercetarea de marketing cu privire la percepția
consumatorilor asupra consumului de vin , a fost utilizată metoda statistică de forma frecvenței
relative.
Frecvența relativă a unei anu mite grupe ( j ) se obține ca raport între frecvența absolută a
acelei grupe și volumul întregii populații, conform următoarei formule:
𝑓(𝑗)=𝑛(𝑗)
𝑛∗100
unde, n ( j ) – frecvența absolută a grupei j;
n – volumul întregii populații (Merce și Merce, 2009) .
Prelucrarea statistică a informațiilor obținute s-a mai făcut și cu ajutorul programului
Microsoft Excel, dar și platforma isondaje pentru obținerea rezultatelor finale, acestea fiind
prezentate sub formă de grafice.

4.3 DESCRIEREA CHESTIONARULUI
Instrumentul utilizat pentru a cerceta percepția consumatorilor asupra consulului de vin în
Cluj-Napoca , a fost elaborat și utilizat cu ajutorul unui chestionar care cuprinde 21 de întrebări.
În funcție de tipul informației, întrebări utili zate sunt următoarele: întrebări filtru, cu
ajutorul cărora s -au putut identifica persoanele care se încadrează cerințelor cercetării efectuate.
Întrebări de identificare a respondenților care permit caracterizarea acestora. Prin aceste
întrebări se furnizează informații cu privire la vârsta respondenților, genul, mediul în care locuiesc,
statutul financiar, nivelul de studii.
Întrebări de opinie și atitudini: motivele consumului de vin, atitudinea consumatorilor față
de această băutură alcoolică, etc .

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

25
Întrebări factuale și de comportament cum sunt cele cu privire la frecvența achiziției, unde
consumă cel mai frecvent, percepția cu privire la acest produs, prețul acordat pentru cumpărare,
momentul zilei în care consumă acest produs, etc.
În funcție de tipul întrebărilor, chestionarul cuprinde și întrebări închise cu alegerea unui
singur răspuns: presupune expunerea întrebărilor prin utilizarea unei liste de variante, respondentul
alegând -o pe cea potrivită. La acest tip de întrebări resp ondentul poate alege și mai multe variante
posibile, în funcție de caz. De asemenea, există și varianta de “altele” în cazul în care niciuna dintre
cele existente nu se potrivește părerii respondentului.
Întrebări de tip scala importanței unde 1 – deloc important și 5 – foarte important.
Intervievatul are posibilitatea de a alege orice număr în funcție de gradul de importanță acordat
temei abordate ( Pop și colab ., 2004).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

26
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL V . PREZENTAREA REZULTATELOR

5.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR
Din acest grafic rezultă majoritatea respondenților au fost din Municipiul Cluj -Napoca, cu
un procent de 83.7%, iar persoanele care proveneau din alte localități au fost într -un procentaj mai
mic, respectiv 1 6.3%.
Aceasta a fost prima întrebare filtru, iar din ce 135 de respondenți, doar 1 02 s-au încadrat
cerințelor chestionarului (Figura 5.1).

Figura 5.1 Proveniența respondenților
O altă întrebare care ajută la identificarea profilului socio -demografic se referă la genul
respondenților. Astfel în urma graficului rezultat, realizăm ca persoanele de genul feminin
consumă într -o proporție de 58.8% mai mult vin decât persoanele de gen masculin , care au fost
într-un procent de 41.2% (Figura 5.2)
Un studiu la car e au participat și studenți de la Universitatea Agricolă Științe și Medicină
Veterinară Cluj Napoca, România, în anul 2016 a rezultat faptul că persoanele de genul feminin
au o pondere mai mare decât persoanele de gen masculin (Bulletin UASVM Food Science and
Technology , 2016).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

27

Figura 5.2 Genul respondenților
În urma analizării veniturilor lunare ale respondenților am ajuns la concluzia că aproape
jumătate dintre aceștia, cu un procent de 49% au un venit care se încadrează între 2500 și 3500 de
lei, urmat de un procent de 13.7% care au un venit mai mic de 900 lei, iar cu un procent de 12.7%
au fost cei cu venituri încadrate între 1500 și 2500 de lei .
Un alt procent de 11.8% dintre respondenți s -au încadrat în venituri cuprinse între 900 și
1500 lei, un al t procent de 7.8% al respondenților au avut venituri peste 4500 lei, iar procentul cel
mai mic cu 4.9% a veniturilor în care se încadrează respondenții au fost încadrate între 3500 și
4500 lei (Figura 5.3).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

28

Figura 5.3 Venitul respondenților
Din datele graficului rezultă ca majoritatea respondenților, cu un procent de 40.2%, se
încadrează în intervalul de 23 -26 de ani, urmați de respondenții încadrați în intervalul de 27 -30 de
ani, cu un procent de 24.5%, un alt procent de 22.5% au fost respondenți încad rați în intervalul de
vârstă de 18 -22 de ani, cu procentul de 7.8% au fost respondenți cu vârsta între 31 și 40 de ani,
respondenții cu procent de 4.9% sunt cei din intervalul de vârstă de 41 și 50 de ani, iar peste 50 de
ani nu au existat respondenți. Din aceste date concluzionăm că un procent de 62.7% sunt
respondenți care se încadrează în categoria de populație tânără, 18 -26 de ani (Figura 5.4).

Figura 5.4 Vârsta respondenților

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

29
În urma analizei graficului observăm că un procent de 72.6% dintre respondenți au studii
superioare, dintre care 61.8% au absolvit o facultate, iar un procent de 10.8% au absolvit
masterul sau doctoratul. Respondenții cu studii liceale au fost într -un pro cent de 21.6%, cu un
procent de 4.9% au fost respondenți care au absolvit școala profesională, iar un procent de 1%
dintre respondenți au absolvit școala generală.
Concluzion ăm că respondenții care achiziționează sau consumă vin sunt preponderent
persoane cu studii superioare (Figura 5.5).

Figura 5.5 Nivelul de studii al respondenților

5.2 PREFERINȚELE CONSUMATORILOR DE VINURI
Analizând graficul de mai jos observăm că 35.3% dintre respondenți preferă vinul
demidulce, cu un procent de 30.4% sunt respondenții care preferă vinul demisec, 20.6% dintre
respondenți preferă vinul dulce, iar 13.7% dintre răspunsurile respondenților a fost vinul sec
(Figura 5.6).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

30

Figura 5.6 Tipul de vin pe care îl consumă respondenții
Peste jumătate din persoanele chestionate au răspuns că preferă să consume vinuri de
calitate superioară aceștia având un procentaj de 54.9%. Respondenți care preferă să consume
vinuri de masă au fost cu un procent de 32.4%, iar 12.7% dintre respondenți preferă să consume
vinuri de or igine controlată (Figura 5.7).

Figura 5.7 Tipul de vin în funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor pe care îl
consumă respondenții

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

31
Conform rezultatelor graficului de mai jos un procent foarte mare dintre respondenți nu
intenționează să reducă consumul de vin, 27.5% dintre respondenți sunt indiferenți față de luarea
acestei decizii, iar un număr foarte mic de respondenți intenționează să reducă consumul de vin
(Figura 5.8).

Figura 5.8 Măsura în care respondenții intenționează să reducă consumul de vin
5.3 COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR DE VIN
Majoritatea respondenților, într -o proporție de 69.6%, preferă să achiziționeze o sticlă de
0.75 de litri de vin la o singură cumpărătură, 21.6% d intre respondenți achiziționează 1 litru de vin
la o singură cumpărătură, un procent de 5.9% dintre respondenți achiziționează 2 -3 litri de vin la
o singură cumpărătură, iar 2.9% dintre aceștia preferă să achiziționeze mai mult de 3 litri de vin la
o sing ură cumpărătură (Figura 5.9).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

32

Figura 5.9 Cantitatea de vin achiziționată de respondenți la o singură cumpărătură
Un volum foarte mare de respondenți preferă ca vinul să fie îmbuteliat în sticlă de 0.75
litri, aceștia având un procent de 88.2%, un alt procent de 10.8% dintre aceștia preferă vinul
îmbuteliat la pet, iar 1% dintre respondenți preferă alte tipuri de amba laj. Această disproporție
dintre vinul îmbuteliat la sticla de 0.75 de litri și vinul în alt tip de ambalaj reiese din faptul că
majoritatea producătorilor îmbuteliază vinul la sticlă de 0.75 litri pentru c ă este mai ușor de păstrat
și de comercializat, fi ind și mult mai estetic (Figura 5.10).

Figura 5.10 Ambalajul pe care îl preferă respondenții

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

33
Din graficul realizat constatăm că jumătate dintre persoanele chestionate preferă să
achiziționeze vinul din magazinele de tip supermarket, fiind la îndemână și nu depun mult efort
pentru a achiziționa o sticlă de vin , 33.3% dintre respondenți achiziționează vinul din magazinele
de specialitate, un procent de 15.7% dintre persoanele chestionate preferă să achiziționeze vinul
din magazinele de mici dimensiuni, iar 1% dintre respondenți preferă să achiziționeze vinul din
alte surse (Figura 5.11).

Figura 5.11 Locul preferat al respondenților de achiziționare a vinului
Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 61.8%, au afirmat că preferă ocazional să
consume soiuri diferite de vin, un procent de 11.8% dintre respondenți consumă mai multe soiuri
de vin, neavând un vin preferat în ceea ce privește acest aspect, 10.8% dintre respondenți preferă
să diversifice soiurile de vin consumate, 8.8% dintre respondenți pr eferă să consume doar un
singur soi de vin, iar 6.9% dintre aceștia preferă să încerce ceva diferit de fiecare dată când
achiziționează vin (Figura 5.12).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

34

Figura 5.12 Afirmațiile cu privire la mod ul respondenților de consum
Un procent de 28.4% de respondenți au considerat „ideal” ca și caracteristică a vinului
culoarea plăcută, un alt procentaj de 21.6% de respondenți consideră „ideal” ca și caracteristică a
vinului renumele mărcii, o altă caracteristică „ideală” cu un procent de 17.9% a fost cons iderată
maturarea vinului. Cu un procentaj de 15.3% au considerat „ideal” ca și caracteristică a vinului
prețul accesibil, 8.4% consideră o trăsătura „ideală” a vinului ambalajul atractiv, un alt procentaj
de 6.3% consideră o trăsătură „ideală” a vinului fiind reclama atractivă, iar 2.1% dintre respondenți
consideră „ideal” următoarele caracteristici ale vinului: gustul și aroma (Figura 5.13).

Figura 5.13 Caracteristicile „ideale” ale vinului

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

35
Pe baza a 113 răspunsurilor ale respondenților din Municipiul Cluj-Napoca 90.3% dintre
aceștia au achiziționat vin în ultimele 2 luni, iar 9.7% dintre aceștia nu au achiziționat vin în
ultimele 2 luni (Figura 5.14).

Figura 5.14 Achiziția respondenților de vin în ultimele 2 luni
În urma interpretării graficul de mai jos, am ajuns la concluzi a că 37.3% dintre respondenți
au achiziționat vin de 2-3 ori pe săptămână în ultimele, un procent de 17.6% dintre respondenți au
achiziționat vin o dată pe săptămână în ultimele luni, iar 16.7% au achiziționat vin doar o dată pe
luna în ultimele 2 luni. Respondenții care au achiziționat vin zilnic în ultimele luni au fost cu un
procentaj de 9.8%, cei care au achiziționat vin de 2 -3 ori pe lună în ultimele luni au fost în procent
de 4.8%, iar cu un procent de 13.7% respondenții car e au achiziționat mai rar vin în ultimele luni
(Figura 5.15).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

36

Figura 5.15 Frecvența respondenților de cumpărare în ultimele luni
Analizând graficul de mai jos putem spune că peste jumătate din persoanele chestionate,
respectiv 54.3%, preferă să consume vin acasă, 24.5% dintre respondenți consumă vin la
restaurant, un alt procent de 11.9% dintre respondenți consumă vin la un bar, iar 8.6% dintre
persoanele chestionate preferă să consume vin la un picnic. Respondenții care preferă să consume
vin în alte î mprejurări sunt în proporție de 0.7%. Concluzionăm că respondenții preferă să consume
vin într -un mediu familiar, într -un mediu confortabil acestora (Figura 5.16).

Figura 5.16 În ce împrejurări consumă respondenții de obicei vin

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

37
Marea majoritate a persoanelor chestionate, respectiv 60.8%, sunt dispuși să plătească între
51 și 75 de lei pentru o sticlă de vin. Respondenții care nu sunt dispuși să plătească mia mult de
50 de lei pe sticla de vin sunt într -un procent de 21.6%, un alt procent de 15.7% f iind dispuși să
plătească între 76 și 100 de lei pe sticla de vin, iar cei care sunt dispuși să plătească peste 100 de
lei pe o sticlă de vin sunt într -un procent de 2% (Figura 5.17).

Figura 5.17 Prețul pe care respondenții sunt dispuși să îl plătească pentru o sticlă de 0.75
litri
Din grafic reiese că peste jumătate dintre respondenți consumă vin seara, procentul
respectiv fiind de 54.9%. Persoanele care consumă vin în cea de a doua parte a zilei sunt într0o
pondere destul de mare, fiind cu un procent de 42.2%, iar respondenții care consumă vin în prima
parte a zilei sunt într -un procent foarte mic, acesta fiind de 2.9% (Figura 5.18).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

38

Figura 5.18 Momentul zilei în care respondenții consumă de obicei vin
În graficul de mai jos observăm că marea majoritatea a respondenților preferă să asocieze
vinul lângă o friptură, procentajul fiind de 57.8%, un procent de 21.6% dintre aceștia preferă să
asocieze vinurile lângă un desert, iar cu un procentaj egal de 7.8% preferă să consume vin
împreună cu burgeri sau pizza. Cu procentaje mai mici, respectiv de 2.9% preferă să consume vin
cu un sandwich, iar 2% dintre respondenți preferă consume vin alături de altele, precum: paste,
brânzeturi, chipsuri (Figura 5.19).

Figura 5.19 Produse pe care respondenții le consumă cu vin

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

39
Cel mai cunoscut soi de vin în rândul respondenților îl reprezintă Feteasca Regală cu un
procent de 11.7%, urmat de Feteasca Albă cu un procent de 11.1%. Alte soiuri de vin cunoscute
de respondenți sunt Pinot Noir cu 8.9%, Grasă de Cotnari cu un procent de 8%, Cabernet
Sauvignon cu 7.6%, Sauvignon blanc cu 7.4%, cu 6.9% este Merlot Muscat, cu 6.5% Tămâioasă
Românească, Chardonnay cu 6.3% și Muscat Ottonel c u 6.1%. Soiurile cu procentaje mai mici
alese de respondenți sunt: cu un procent egal de 5.7% sunt Busuioacă de Bohotin și Pinot Gris,
Galbenă de Odobești , Riesling cu 3.5%, iar la alte cu un procent de 0.2% respondenții au răspuns
Muse Rose . Majoritatea r espondenților cunosc vinuri încadrate între 25 și 65 de lei, un preț mediu
a unei sticle de vin (Figura 5.20).

Figura 5.20 Soiuri de vin cunoscute de respondenți

5.4 PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ATRIBUTELE VINULUI
Potrivit percepției respondenților marea majoritate consideră că este important soiul
vinului în momentul achiziționării , cu un procent de 52% consideră că este important, iar cu un
procent de 31.4% soiul vinului este foarte important în luarea deciziei de achiziționare a vin ului
(Figura 5.21).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

40

Figura 5.21 Importanța soiului în achiziționarea vinului
În ace st grafic percepția consumatorilor reprezintă faptul că tipul vinului este important
pentru adoptarea deciziei de a achiziția vin, cu un procent de 48% dintre respondenți, iar pentru
40.2% este foarte important (Figura 5.22).

Figura 5.22 Importanța tipului de vin în achiziționarea acestuia
Respondenții cu un procentaj de 43.1% consideră c ă podgoria este un factor important
pentru achiziționarea vinului, deoarece vinul diferă în funcție de zona în care strugurii se
maturează , iar pentru 34.3% dintre respondenți acest criteriu nu reprezintă un factor decisiv în
achiziționarea vinului (Figura 5.23).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

41

Figura 5.23 Importanța podgoriei în achiziționarea de vin
Pentru 50% dintre respondenți culoarea este un factor important în decizia de achiziționare
a vinului, respondenții fiind influențați vizual când decid să achiziționeze vin, iar pentru 25.5%
dintre aceștia acest criteriu nu reprezintă o importanță (Figura 5.24).

Figura 5.24 Importanța culorii vinului în achiziționarea acestuia
Criteriul preț în ceea ce privește achiziționarea vinului , într-un procent de 39.2% nu este
importa nt pentru respondenți, deoarece majoritatea respondenților care aleg sa achiziționeze o
sticlă de vin au un buget mediu, iar pentru 37.3% dintre respondenți acest criteriu este mai

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

42
important în luarea deciziei de achiziție, aceștia considerând că prețul mai ridicat consideră o
calitate mai bună a vinului (Figura 5.25).

Figura 5.25 Importanța prețului în achiziționarea vinului
Pentru 27.5% dintre respondenți ambalajul reprezintă un criteriu în luarea deciziei de
achiziționare a vinului, aceștia pun preț pe impactul vizual, 32.4% dintre respondenți consideră că
acest criteriu nu este important în luarea deciziei de achiziție, iar o pondere de 25.5% dintre
respondenți consideră ca acest criteriu este puțin important în luarea deciziei de achiziționare
(Figura 5.26).

Figura 5.26 Importanța prețului în achiziționarea vinului

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

43
CONCLUZII
După interpretarea datelor rezultate din chestionar am ajuns la concluzia că respondenții
majoritari care preferă să consume și să achiziționeze vin sunt persoane de gen feminin, numărul
cel mai ri dicat de respondenți sunt cu preponderență persoane tinere cu vârste cuprinse intre 18 și
26 de ani, aproape jumătate dintre respondenții chestionați au venituri cuprinse între 2500 și 3500
de lei, acest fapt neobstrucționând posibilitatea de achiziție a u nui sau mai multor sortimente de
vin, din datele analizate ajungem la concluzia că majoritatea respondenților sunt persoane cu studii
superioare. Potrivit datelor generate de persoanele chestionate am ajuns la concluzia că
respondenții preferă să consume v in de tip demidulce, dar și vin de tip demisec, de asemenea
aceștia preferă vinuri de calitate superioară, iar majoritatea respondenților nu intenționează să
reducă consumul de vin sau sunt nu sunt hotărâți dacă intenționează să reducă consumul de vin. În
urma datelor din chestionar reiese faptul că majoritatea respondenților preferă să achiziționeze vin
la sticlă de 0.75 de litri, fiind un aspect relevant, deoarece vinul este găsit sub această formă în
majoritatea magazinelor unde se comercializează, respo ndenții preferând să achiziționeze vin de
magazine de tip supermarket.
Din datele chestionarului am ajuns la concluzia că respondenții preferă ocazional să
consume și alte soiuri de vin, peste jumătate dintre aceștia consumă vin de obicei acasă, iar bugetul
pe care sunt dispuși să îl aloce achiziționării unei sticle de vin, p entru majoritatea dintre
respondenți se încadrează între 51 și 75 de lei. Ca rezultat al cercetării, am observat că peste
jumătate dintre respondenți preferă să consume vin seara, iar aceștia asociază de obicei vinul cu
preparatele din carne, de obicei friptură. Din datele interpretate am ajuns la concluzia că cele mai
cunoscute soiuri de vin de către respondenți sunt soiuri comune, acestea încadrându -se în categoria
vinurilor de buget mediu. Concluzia la care am ajuns în ceea ce privește importanța crit eriilor de
selecție pentru achiziția unei sticle de vin sunt soiul din care face parte vinul, tipul de vin, podgoria
din care aparține, culoarea vinului, cât și prețul dar acesta nu reprezintă un factor decisiv în ceea
ce privește achiziționarea, iar ambal ajul, după datele interpretate nu are un impact foarte mare în
luarea deciziei de achiziție a vinului.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

44
RECOMANDĂRI
Ca și primă recomandare adusă, ar trebui să se promoveze mai mult consumul vinului în
restaurante alături de preparate culinare, deoarec e vinul poate să acorde acelor preparate o
însemnătate mult mai mere îmbogățindu -le gustul.
O altă recomandare se adresează producătorilor de vin, care ar trebui să atrag ă interesul
consumatori lor, să îi familiarizeze pe aceștia în ceea ce privește caracteristicile vinurilor , dar și
care sunt diferențele între mai multe tipuri de vin, cum să depoziteze și să servească vinul , prin
organizarea de târguri de degustări, unde consumatorului să primească informații utile despre
consumul corect al vinului, deoarece s -a observat că majoritatea respondenților preferă să
achiziționeze vinuri din magazine de tip supermarket . Comercializarea din acest tip de magazin
nu este în beneficiul producătorului pentru că orice alt magazin vinde p rodusele acestora mult mai
scump, datorat adaosului comercial. Astfel producătorul are pe piață un vin mai scump decât ceea
ce poate să comercializeze din cramele, magazinele proprii, unde consumatorul poate să cunoască
direct povestea vinului de la persoana care îl servește, pe câ nd în supermarket consumatorul face
alegeri doar de informațiile oferite prin etichetă. Dacă vinul ar fi achiziționat direct de la
producător, consumatorul, inițial chiar fără cunoștințe în domeniu, reușește în timp să își
îmbogățească cunoștințele despre vinuri și să acorde atenție suficientă atunci când fac o alegere în
stabilirea vinului „ideal”.
Portretul vinului „ideal” , în opinia respondenților, este în mare parte influențat de culoarea
plăcută, de renumele mărcii și de prețul accesibil. Acesta se po ate modifica consistent, dacă
consumatorii de vin beneficiază de ghidarea persoanelor specializate, adică învață de la aceștia
mai multe noțiuni din domeniu, iar în alegerea unui vin „ideal” vor avea în vedere și alte criterii
importante, cum ar fi: acidit atea vinului, gradul de maturare al strugurilor din care vinul este
produs, tăria alcoolică și miros .
Recomand alegerea unui vin în ambalaj de sticlă de 0.75 de litri, așa cum 88.2% dintre
respondenți au considerat potrivit, deoarece vinul nu își pierde din proprietăți pe timpul depozitării
și al consumului, iar ambalajul de sticlă permite valorificarea, din punct de vedere estetic, al
produsului.
S-a observat că numărul respondenților care achiziționează vin de 2-3 ori pe săptămână nu
este foarte ridicat , iar pentru ca această frecvență de achiziție să crească producătorii trebuie să
îmbunătățească strate gia de marketing, pentru a încuraja consumatorii să apeleze la magazinele de
specialitate, în ceea ce privește ach iziția unei sticle de vin.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

45
CONTRIBUȚII PROPRII
Scopul acestei lucrări este de a afla mai multe informații legate de frecvența cu care
respond enții achiziționează și consumă vin, dacă aceștia au cunoștințe în ceea ce privește
sortimentul de vin ales , identificarea percepției asupra consumului de vin de către respondenți,
identificarea profilului respondenților și criteriile după care se ghidează înaintea achiziționării unui
sortiment de vin.
Un alt pas al lucrării l-a constituit culegerea informațiilor din literatura de specialitate cu
privire la tema abordată, din diver se cărți sau articole științifice au fost obținute toate informațiile
necesar e cercetării. Întocmirea și aplicarea chestionarului eșantionului vizat, urmând să se
efectueze culegerea și analiza datelor, interpretarea rezultatelor și stabilirea concluziilor, iar după
acestea pe baza rezul tatelor s-au oferit câteva recomandări.

LISTĂ ACRONIME ȘI ABREVIERI
DOP – Denumire de Origine Protejată;
IG – Indicații Geografice;
ONVPV – Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole;
MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură;
OIV – Organizația Internațională a Viței și Vinului;
SUA – Statele Unite ale Americii;
CBI – Centrul pentru Promovarea Importurilor;
INSSE – Institutul Național de statistică.

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

46
BIBLIOGRAFIE
1. Atkin T. S., Garcia R. & Lockshin L. S. – A Multi dimentional Study of the
Diffusion of a Discontinuous Innovation, Australasian Marketing Journal, Vol. 14, pp 17 –
33, 2007.
2. Cătoiu I., Bălan C., Onete B., Popescu I., Vegheș I. – Cercetări de marketing.
Probleme și studii de caz , Editura Uranus, 1997.
3. Curs de oenologie – Pomohaci Nicolae, Ghiorghiță Marin și Iuoraș Remus
(1990)
4. Gil J. M., & Sanchez M., 1997 – Consumer preferences for wine attributes,
A conjointapproach. British Food Journal, 99(1), 3 -11.
5. Gluckman, R. L.,1986 – A consumer approach to brande d wines, European
Journal of Marketing, 20(6), 27 -44.
6. Kalogianni I. T., Klavdianou A. P., Alexaki A., & Tsakiridou, E., 1999.
Wine route in Northern Greece: Consumer perceptions, British Food Journal, 101(11), 884 –
892.
7. Keown C., & Casey M., 1995 – Purchasing behavior in the Northern Ireland
wine market, British Food Journal, 97(1), 17 -20.
8. Lădaru R.G., Beciu S., 2014 – Marketing research on wine consumers
preferences in Romania, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in
Agriculture and Rural Development, 14(3): 127 -130.
9. Manole V., Mirela S., 2004, – “Marketing”, Editura ASE, Bucure ști.
10. Merce E., C.C. Merce, 2009, “Statistică. Paradigme consecrate și paradigme
întregitoare”, Editura Academic Pres, Cluj -Napoca.
11. Pop M. D., 2004, – “Cercetări de marketing ”, Editura Alma Mater, Cluj –
Napoca.
12. Pop M. D., Pocol A.G., Băcilă M. F., Moisescu O. I., 2004 – Cercetări de
marketing, teste, aplicații, studii de caz. Cluj -Napoca, Editura Alma Mater.
13. ***“Statutul Municipiului Cluj -Napoca”, Prim ăria Cluj-Napoca, 2016.
14. http://cmpg.ro/wp -content/uploads/2014/03/Demografie -si-resurse –
umane.pdf (ultima accesare 16 Iunie 2020).
15. ***http://journals.usamvcluj.ro/index.php/fst/article/view/11984/pdf
(ultima accesare 16 Iunie 2020).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

47
16. ***http://madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/rnd r/RR33.pdf (ultima accesare 9
Iunie 2020).
17. ***http://madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/rndr/RR33.pdf (ultima accesare 12
Iunie 2020).
18. ***http://www.fao.org/faostat/en/#data/QD/visualize (ultima accesare 10
Iunie 2020).
19. ***http://www.fao.org/faostat/en/#data/TP/visualize (ultima accesare 10
Iunie 2020).
20. ***http://www.oiv.int/en/statistiques/recherche (ultima accesare 14 Iunie
2020).
21. ***http://www.oiv.int/public/medias/6307/oiv -press -release -global –
economic -vitiviniculture -data-octob.pdf (ultima accesare 10 Iunie 2020).
22. ***http://www.wineromania.com/files/d ocs/Romania_repere_istorice.pdf
(ultima accesare 9 Iunie 2020).
23. ***https://cluj.insse.ro/produse -si-servicii/statistici -judetene/forta -de-
munca/ (ultima accesare 1 6 Iunie 2020).
24. ***https://dexonline.ro/definitie/vin (ultima accesare 8 Iunie 2020).
25. ***https://insse.ro/cm s/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic
_2018.pdf (ultima accesare 16 Iunie 2020).
26. ***https://revino.ro/viticultura -in-roma nia-vin-romanesc -turism -viticol –
vita-de-vie-harta -viticola -a38.html (ultima accesare 19 Iunie 2020).
27. ***https://revino.ro/wine -bars-shops -bistro -cluj-napoca -a431.html (ultima
accesare 18 Iunie 2020).
28. ***https://www.cbi.eu/node/2548/pdf/ (ultima accesare 14 Iunie 2020).
29. ***https://www.crameromania.ro/crame (ultima accesare 19 Iunie 202 0).
30. ***https://www.crameromania.ro/evenimente/profilul -consumatorului –
roman -de-vinuri -in-2019 -443.html (ultima accesare 14 Iunie 2020).
31. ***https://www.crameromania.ro/informatii -utile/clasificarea -vinurilor –
347.html (ultima accesare 8 Iunie 2020).
32. ***https://www.crameromania.ro/informatii -utile/raport -oiv-productie –
istorica -de-vin-pentru -anul-2018 -447.html (ultima accesare 10 Iunie 2020).
33. ***https://www.madr.ro/horticultura/viticultura -vinificatie.html (ultima
accesare 10 Iunie 2020).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

48
34. ***https://www.medlife.ro/articole -medicale/beneficiile -neasteptate -ale-
consumului -de-vin-rosu.html (ultima accesare 13 Iunie 2020).
35. ***https://www.onvpv.ro/en/content/insemnul -de-certificare -originii -si-
autenticitatii -vinurilor -docig -holograma -docigvarietal (ultima accesare 12 Iunie 2020).
36. ***https://www.onvpv.ro/sites/default/files/20150722_legea_viei_244_20
02_republicata.pdf (ultima accesare 8 Iunie 2020).
37. ***https://www.telegraph.co.uk/health -fitness/nutrition/red -wine –
unexpected -health -benefits/ (ultima accesare 13 Iunie 2020).

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

49
ANEXE

Anexa 1
Tabel 3.1 Crame din regiunea Banatului (crameromania.ro).

Tabel 3.2 Crame din regiunea Crișana (crameromania.ro).

Crame Banat
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Crama Petro
Vaselo SC Vigna SRL Loc. Petrovaselo, Nr. 231,
Jud. Timiș 2002
2 Agape Arta &
Natura SC Marni Natura SRL Loc Silagiu, nr. 50, jud.
Timiș 2016
3 Domeniile
Sera SC OBSESIA SRL Str. Principală, nr. 2, Buziaș,
jud. Timiș 2003
4 Crama Terra
Natura ERREMME AGRO
FERMA SRL Str. Viilor, Nr. 1, Jamu Mare,
Jud. Timiș 2011
5 Crama Dealul
Dorului II Husarciuc Doru Ferma 3, Loc. Buziaș , Jud.
Timiș 2011
6 Crama Aramic SC Aramic Forest SRL Silagiu, jud. Timiș 2015
Crame Crișana
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Crama
Andronic Ando Wine
Concept Strada Poetului, Nr. 105 -107, Arad,
Județul Arad 2017
2 Elite Wine SC ELITE
WINE SRL Com Șiria, Sat Mîsca, FN, Jud. Arad 2005

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

50
Tabel 3.3 Crame din regiunea Dobrogea (crameromania.ro).
Crame Dobrogea
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Crama Alira SC WINERO
CRAMA SRL Strada Ronda, Nr. 2B, Sector 2,
București 2006
2 Crama Delta
Dunării – La
Sapata SC Crama Delta
Dunării SRL Loc. Somova, Jud. Tulcea 2009
3 Crama Clos Des
Colombes SC LE
PIGEONNIER
SRL DN39B, Comuna 23 August,
Oras Olimp 2002
4 Via Viticola –
Sarica Niculițel Via Viticola –
Sarica Niculițel DN 22, Niculițel, 827165,
Judțul Tulcea 1991
5 Crama Trântu SC Vinex
Murfatlar SRL Str. Cochirleni, Nr. 1, Loc.
Cernavodă, Jud. Constanța 1993
6 Crama Rasova RASOVA WINE
SRL Dealul Vifor, Parcela 345,
Cernavodă, Jud. Constanța 2015

Tabel 3.4 Crame din regiunea Maramureș (crameromania.ro).
Crame Maramureș
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Crama
Teodor GIURGIU
TEODOR I.I. Sat. Rătești nr. 333, Com. Beltiug, Jud.
Satu Mare 2015
2 Vinăria
Jugrestan I.I. Jugrestan
Cristian Gheorghe Grădina Viilor nr. 235, Loc. Carei,
Jud. Satu Mare 2015
3 Crama
Ardud ECO PURPLE
LAND SRL Oraș Ardud, Str. Mustului, Nr. 5,
447020, Jud. Satu Mare 2012
4 Crama
Năstase Sc Podgoria Halmeu
Vii Srl Com. Halmeu, Jud. Satu Mare 1997

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

51
Tabel 3.5 Crame din regiunea Moldovei (crameromania.ro).
Crame Moldova
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1
Crama Strunga PFA STEGARIU
F FLORIN Sat Strunga, Comuna Strunga,
Județul Iași, DN28 2013
2 Crama
Hermeziu SC AGRO
INDUSTRIAL
CERES SRL Loc. Bivolari, jud. Iași 2014
3
5 Cinci Coline SC Viticom SRL Str. Libertății, Nr. 102, Loc. Panciu,
Jud. Vrancea 2002
4 Domeniile
Stănescu I.I Stănescu
Constantin Strada Mihai Mătăsaru, nr. 65,
Localitatea Vârteșcoiu, Județul
Vrancea 1993
5
Crama Cotnari SC COTNARI SA Loc. Cotnari, Com. Cotnari, Jud.
Iași 1991
6 Crama Dealu
Bujorului – Str. General Eremia Grigorescu nr.
65, Oraș Targu Bujor, Jud. Galați 1977
7 Daniels Wine –
Crama
Cârligele SC Dasadi
Business SRL Str. Moldovenilor, nr. 60, Sat
Cârligele, Com. Cârligele, Jud.
Vrancea 2012

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

52
Tabel 3.6 Crame din regiunea Munteniei (crameromania.ro).
Crame Muntenia
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Domeniul
Kelaru CASA BUNESCU SRL Str. Cerbului, nr. 42, Loc. Valea
Călugărească, Jud. Prahova 2002
2 Tohani Romania DOMENIILE VITICOLE
TOHANI SRL Sat Tohani, Comuna Gura Vadului,
Jud. Prahova 2000
3 Domeniile
Franco Romane CH PIETROSARATII
SRL Str. Școlii, nr. 143, Săhăteni, Jud.
Buzău 1999
4 Crama Rovit SC ROVIT SA Valea Călugărească, nr. 117, Jud.
Prahova 1957
5 Domeniile La
Migdali DOMENIILE LA
MIGDALI SRL Com.Gura Vadului, Sat Tohani,
Județul Prahova 2017

Tabel 3.7 Crame din regiunea Olteniei (crameromania.ro).
Crame Oltenia
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Crama
Oprișor SC CARL REH
WINERY SRL Loc. Oprișor, Jud. Mehedinți,
227335 1994
2 7Arts
Winery Sanvino Prod srl Str. Principală, nr. 4, Comuna
Breasta, Judetul Dolj 2009
3 Moșia
Galicea
Mare MD AGRICOLA
SRL Str. Craiovei, nr. 141, Galicea
Mare, Jud. Dolj 2016
4 Casa
Isărescu SC Măr SRL Strada Dealul Olt, loc. Drăgășani,
jud. Vâlcea 2003

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

53
Tabel 3.8 Crame din regiunea Transilvaniei (crameromania.ro).
Crame Transilvania
Nr.
crt. Cramă Nume companie Adresă cramă Anul
înfințării
1 Valea
Ascuns ă Unic Silvagro
SRL Loc. Teaca, nr. 602A, Jud. Bistrița
Năsăud 2014/2015
2 Crama
Gorgandin SC AUGUSTA
CONSULT SRL Apoldu de Sus 2009
3 Cramele
Jidvei SC JIDVEI SRL Str. Gării, nr. 45, loc. Jidvei, jud.
Alba 1999
4 Crama
Liliac AMB WINE
COMPANY SRL Str.Principală, Nr. 41, Sat Batoș,
Comuna Batoș , Jud. Mureș 2010
5 Crama
Jelna SC DROSERA
COMSERV SRL Str. Petrișului, Com. Cetate, Loc.
Satu Nou, Jud. Bistrița Năsăud 1992

Anexa 2
Chestionar:

1. Domiciliul/Reședința dumneavoastră este în:

 Mun. Cluj Napoca
 Altă localitate (Sfârșit chestionar)

2. Ați achiziționat vin îmbuteliat de pe piață în ultimele 2 luni?

 Nu (Sfârșit chestionar)
 Da

3. Menționați un tip de vin pe care îl consumați?

 Sec
 Demisec
 Demidulce
 Dulce
 Altele __________

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

54
4. Tipuri de vin în funcție de gradul de calitate și maturare al strugurilor pe care îl
consumați?
 Vinuri de masă
 Vinuri de calitate superioară
 Vinuri de origine controlată

5. Care a fost frecvența de cumpărare în ultimele luni?

 Zilnic
 O dată pe săptămână
 De 2 -3 ori pe săptămână
 O dată pe lună
 De 2 -3 ori pe lună
 Mai rar.

6. În ce măsură intenționați să reduceți consumul de vin?
(Utilizați o scală de la 1 la 5 ,unde 1 -”În foarte mica măsură” ,iar 5 – ”În foarte mare măsură”

1 2 3 4 5

7. Ce cantitate de vin achiziționați la o singură cumpărătură?
(exceptând sărbătorile sau alte evenimente deosebite)

 O sticlă de 0,75 litri
 1 litri
 2-3 litri
 Mai mult de 3 litri

8. Ce ambalaj preferați?

 Pet –ul
 Sticla de 0,75 l
 Altele__________

9. Care este locul preferat de achiziționare a vinului?

 Magazin specializat
 Supermarket
 Magazin de mici dimensiuni
 Altele_________

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

55
10. În ce împrejurări consumați de obicei vin?

 Acasă
 Restaurant
 Bar
 Picnic
 Altundeva (Specificați) _____________

11. Ce importanță au următoarele criterii în decizia de achiziționare a vinului?
Foarte
important
Important Indiferent Puțin
important
Foarte puțin
important

Soiul

Tipul vinului

Podgoria

Culoarea

Prețul

Ambalajul

12. Care este prețul pe care sunteți dispus să -l plătiți pentru o sticlă de 0,75 l?

 Sub 50 lei
 51-75 lei
 76-100 lei
 Peste 100 lei

13. În ce moment al zilei consumați de obicei vin?

 Prima parte a zilei
 A doua parte a zilei
 Seara

14. Ce produs de alimentație consumati cu vin? (mai multe variante)

 Sandwich
 Friptură
 Deserturi
 Burgeri
 Pizza
 Altele (Specificați)________________

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

56
15. Care dintre următoarele afirmații se potrivește cel mai bine cu modelul dumneavoastră
de consum?

 Consum doar un singur soi.
 Consum mai multe soiuri simultan.
 Consum ocazional, ceva diferit.
 Îmi place să schimb mereu soiurile.
 De câte ori cumpăr, încerc ceva nou.

16. Ce caracteristici considerați că ar trebui să aibă vinul „ideal”?

 Preț accesibil
 Ambalaj atractiv
 Culoare plăcută
 Renumele mărcii
 Reclamă atractivă
 Maturarea vinului
 Altceva (ce?)__________

17. Dintre soiurile de vin prezentate mai jos, pe care le cunoașteți sau de care ați auzit până
în prezent?

 Busuioacă de Bohotin
 Cabernet Sauvignon
 Chardonnay
 Fetească Albă
 Fetească Regală
 Galbenă de Odobești
 Grasă de Cotnari
 Merlot
 Muscat Ottonel
 Pinot Gris
 Pinot Noir
 Riesling
 Sauvignon Blanc
 Tămâioasă Românească
 Altele (care)__________

Daniel -Răzvan DUMITRA Percepția consumatorilor asupra
consumului de vin din Cluj -Napoca

57
18. Care este ultima unitate de învățământ absolvită?

 Școala generală
 Liceu
 Școala profesională
 Facultate
 Masterat/ Doctorat

19. Sexul dumneavoastră:

 Masculin
 Feminin

20. Care este venitul dumneavoastră lunar?

 Mai puțin de 900 RON
 Între 900 -1500 RON
 Între 1500 -2500 RON
 Între 2500 -3500 RON
 Între 3500 -4500 RON
 Peste 4500 RON

21. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

 18-22 ani
 23 – 26 ani
 27 – 30 ani
 31-40 ani
 41-50 ani
 Peste 50 de ani