Conf . dr. Chirleșan Dănuț Valerian Niță V. Monica [310329]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: FINNTE-[anonimizat] : Absolvent: [anonimizat] 2014

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: FINNTE-[anonimizat]: Absolvent: [anonimizat]

2014

CUPRINS:

CAPITOLUL I

MODALITATI SI FORME DE PLATA UTILIZATE IN TEHNICA BANCARA

1.1. Caracterizarea modalităților de plată :

Plata marfa contra marfa

Platile cu numerar

Platile prin virament

Platile prin intermediul mijloacelor electronice

CAPITOLUL II

PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA:

[anonimizat],

[anonimizat] (CARDUL),

[anonimizat] 1

CAPITOLUL III.

[anonimizat]été Générale

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare.

[anonimizat], se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea catre fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. [anonimizat]-un act de plata. Relatiile din cadrul sistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu.

În economiile de piață moderne agenții economici dispun de o varietate de metode pentru a face plăți. Astfel, [anonimizat], din perspectiva vitezei de execuție, a costurilor de tranzacție, a caracteristicilor locale precum și a cadrului legal care reglementează obligațiile de plată. De exemplu plățile de detaliu (retail payments) pot fi decontate fie prin utilizarea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a [anonimizat], telefonice, poștale sau pe suport magnetic. Pentru plățile cu valoare mare și/[anonimizat], de regulă sunt utilizate sisteme electronice de transfer de fonduri mult mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic.

Astfel, [anonimizat] , in tranzactiile economice internationale sunt : valutele , [anonimizat]( trata ) , [anonimizat] , in ultima perioada de timp a [anonimizat]( in variantele : acreditiv documentar si scrisoare de credit comerciala )

[anonimizat]. 6/ 2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste intrumente.

Cine poate emite monedă electronică?

Instrumentele de plată de tip monedă electronică pot fi emise numai de instituții de credit sau de instituții financiare nebancare care au notificat Băncii Naționale a României intenția de a efectua asemenea operațiuni.

Instrumentele de plată electronică acceptate numai de emitent și care pot fi utilizate numai pentru plata bunurilor sau serviciilor emitentului nu sunt considerate instrumente de plată de tip monedă electronică.

Limite:
– Valoarea maximă a sumei în monedă electronică ce poate fi stocată, valabilitatea etc. sunt stabilite prin contract.

Care sunt posibilii utilizatori ai monedei electronice?

Ar putea exista mai mulți posibili utilizatori ai monedei electronice:

– Oameni care preferă să utilizeze un simplu card, decât să poarte un portofel plin cu bancnote și monede.

– Oameni care nu au acces la un cont bancar sau la un card de credit.

– Oameni care se simt mai în siguranță atunci când utilizează moneda electronică în cadrul tranzacțiilor pe Internet, decât atunci când folosesc cardul de debit sau de credit.

Utilizarea instrumentelor de plată de tip monedă electronică în România este destul de limitată.

CAPITOLUL I

MODALITATI SI FORME DE PLATA UTILIZATE IN TEHNICA BANCARA

1.1. Caracterizarea modalităților de plată :

Modalitatile de plata sunt urmatoarele: plata marfa contra marfa , plata in numerar, plata prin cec, plata prin titluri de credit , cambia si biletul la ordin, plata prin ordin de plata, plata documentara.

1.1.1. Plata marfa contra marfa (troc) este o modalitate pecuniara folosita in antichitate , dar care a revenit odata cu criza economica din 1929 -1933 si criza datoriilor externe sin 1980-1985 ,in prezent este folosita ca o tehnica de deblocare a relatiilor comerciale cu tari sau firme ale caror disponibilitati financiare sunt modeste si inexistente

1.1.2. Platile cu numerar

Platile cu numerar. Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceasta se prezinta sub doua forme: Moneda efectiva(numerar) Moneda scripturala (de cont) Totalitatea monedei aflate in circulatie constituie masa monetara Masa monetara reprezinta suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa monetara

In circulatie, numerarul se afla sub forma monedei matalice si a bancnotei, detinute de agentii economici, diverse entitati si populatia In Romania moneda de baza este leul, divizionara banului – 1, 5, 10, 50 bani- iar cea multipla 1, 5, 10, 50, 100 si 500 lei. Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circulara de disc plat si servesc ca mijloc de plata , de circulatie si uneori de tezaurizare.Pe fata si pe spate , moneda are cate un desen in relief si inscriptii( legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii

Bancnotele sunt bani emisi de banca centrala si garantati de acestia. Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita acestei caracteristici , s –a muntinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in prezent. Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si la unitatile economice.

Dezavantajele numerarului: Banii pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri , deci randamentul este zero Tranzactiile in numerar si pastrarea acestuia implica costuri mai mari de transport si depozitare si riscuri apreciabile de securitate

1.1.3. Platile prin virament:

Platile prin virament Moneda scripturala ( banii de cont) reprezinta disponibilitatile banesti aflate in conturile bancare si circuitul intre aceste conturi prin operatia de virament Viramentul este operatiunea facuta de banca , pe baza dispozitiei clientului sau , de transfer al unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul beneficiarului desemnat, prin debitarea contului clientului si creditarea contului beneficiarului

In operatiunile de comert exterior, viramentul consta in ordinul dat de debitor (importator) bancii sale , de a transfera din contul sa , in contul creditorului (exportatorului) la banca acestuia , o suma de bani reprezentand contravaloarea marfii. Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de transfer-posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate , 239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de succesul rememorabil in lumea bancara In prezent SWIFT-ul functioneaza sub forma unei retele de teletransmisiune , inchiriata administratiilor care detin monopolul telecomunicatiilor si functioneaza prin intermediul legaturilorde telecomunicatii dintre calculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida a mesajelor

Sistemul SWIFT Indeplineste 4 obiective majore CONFIDENTIALITATE INTEGRITATE DISPONIBILITATE RESPONSABILITATE

1.1.4. Platile prin intermediul mijloacelor electronice:

Platile prin intermediul mijloacelor electronice Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri: Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic) Instrumentele de plata de tip moneda electronica( portofelul electronic) Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea ca se deamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de plati electronice. El se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse , intr-o anumita ordine , informatiile necesare

Cecul electronic este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile banca-client si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii bancare , cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte

CAPITOLUL II

PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA: ORDINUL DE PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL), CAMBIA SI TRATA , GIRUL

2.1. Conceptul de instrument de plata

Instrumentul de plata (cambia, biletul la ordin, cecul , etc , reprezinta efectele de comert fara numerar, utilizate in procesul de plata a furnizorilor de bunuri si servicii, de imobilizari, precum si in procesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute si sub alte denumiri, cum ar fi:

Efecte comerciale (sunt folosite in operatiuni comerciale de vanzare-cumparare, in relatiile de credit etc)

Titluri comerciale

Titluri de credit Instrumente de credit

Polite

2.1.1. ORDINUL DE PLATA

a). Conceptul de ordin de plata – este o dispozitie neconditionata , data de catre emitentul acesteia unei banci , de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus , ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui creditor catre o banca spre a vira/plati din contul sau o suma de bani in contul unui creditor. În vederea efectuării plătii prin ordin de plată ordonatorul (importatorul) completează formularul Declara t ia de plată valutară externă – DPVE – pe care îl depune la banca sa împreună cu factura comercială si declaratia vamală de import.

Datele solicitate în DPVE pentru ordinul de plată · numele băncii ordonatorului; · numele complet, adresa exactă si codul fiscal al ordonatorului; · modalitatea de plată (ordin de plată); · suma de plată în cifre si litere; · felul valutei; · numele complet, adresa exactă si numărul contului beneficiarului; · numele complet, adresa exactă a băncii beneficiarului; · numărul si data contractului extern; · speze si comisioane; · lista documentelor; · import de marfă sau import de marfă pentru prelucrare, tara vânzătorului; · numărul si data buletinului vamal de import; · felul mărfii; · instructiuni suplimentare;

Lucrătorul bancar dă ordinului de plată un număr de referintă si verifică dacă clientul său are disponibil în cont. Totodată, el întocmeste nota contabilă prin care debitează contul clientului său si creditează contul băncii corespunzătoare, cu data valutei mentionată în DPVE.

Banca va întocmi mesajul ordinului de plată, îl va cifra si îl va transmite bănci corespondente.

b). Partile participante la ordinul de plata Emitent Platitor – poate fi emitentul sau banca emitentului Beneficiar – persoana desemnata de catre platitor , prin ordin de plata sa primeasca o suma de bani Banca platitorului- banca initiatoare Banca beneficiarului – banca destinatara

c). Elementele ordinului de plata ORDINUL DE PLATA

d). Circuitul local al ordinului de plata :

Circuitul local al ordinului de plata

Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, situate in resedinta de judet.

e) Circuitul intrajudetean al ordinului de plata :

Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, situate in acelasi judet.

f). Circuitul interjudetean al ordinului de plata :

A. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie. BNR Directia de plati si Decontari bancare Banca platitor BNR Sucursala judeteana Banca beneficiar Banca Platitor beneficiar

B. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului nu dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie, iar banca destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului.:

C. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, situate in judete diferite si niciuna din unitati bancare similar cu celalalt judet:

2.1.2. CECUL: Concept, Partile participante, Elementele, Categorii de cecuri, Forme ale cecului: Cecul in alb, Avalul cecului, Girul, Cecul barat, Cecul de calatorie, Cecul circular.

a). Cecul este un instrument de plata si de credit atunci cand emitentul doreste sa retraga numerar de la banca in folosul propriu.

b). Partile participante la cec. Cecul este un instrument de plata care pune in legatura , in procesul crearii sale, trei persoane:

Tragatorul

Trasul

Beneficiarul.

Cecul este creat de un tragator care, in baza unui disponibil la, banca, da un ordin neconditionat acesteia , care se afla in pozitia de tras , sa plateasca la prezentare , o suma unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent (daca ridica bani din contul sau) aflat in pozitia de beneficiar. Astfel:

Tragatorul emite cecul;

Posesorul legitim al cecului il incaseaza;

Trasul il plateste.

c). Elementele:

Denumirea de cec

Ordinul de a plati neconditionat o anumita suma de bani

Numele celui care trebuie sa plateasca(tras)

Aratarea locului unde trebuie facuta plata

Data si locul emiterii

Semnatura celui care emite cecul

Model completare Cec

d). Categorii de cecuri: Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,la ordin” (cec girabil) Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordin” Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai pe calea cesiunii (este un act juridic prin care o persoana transmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj Cesiunea de creanta- este un contract prin care creditorul , numit cedent , transmite unei alte persoane , numite cesionar (persoana care primeste cesiunea) , o creanta a sa impotriva unui debitor , numit debitor cedat – Cec la purtator

2.1.2.1. FORME ALE CECULUI CECUL BARAT CECUL IN ALB CECUL CIRCULAR CECUL GIRABIL CECUL LA PURTATOR CECUL DE CALATORIE

e) Cecul in alb – este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului f) Avalul cecului Avalul este o garantie personala prin care o persoana numita avalist , si anume acela care da avalul, garanteaza , direct sau pe cale de regres , obligatia asumata de una dintre perosanle obligate prin cec , persoana denumita avalizat , pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea.

i) Cecul barat – Denumit astfel datorită faptului că prezintă două bare paralele pe faŃa formularului de cec, acesta este decontat n între bănci prin virament; el nu poate fi plătit în numerar. Dacă între cele două bare se precizează numele unei bănci (barare specială), cecul nu poate fi plătit decât la acea bancă, în contul curent al beneficiarului. Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de cecul nebarat care circulă de la o persoană la alta prin gir. O formă a cecului larg utilizată în turismul internaŃional este cecul de călătorie (engl travellers cheque ). Este un cec de valori fixe, emis de bănci (format tip bancnotă) sicumpărat de turisti în vederea achitării diverselor cheltuieli – cazare, transport etc. – fără a folosi numerar.

j). Cecul de calatorie In momentul emiterii unui cec, tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec. Acest cec poarta denumirea de cec de calatorie

k) Cec circular este un titlu de credit emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra altei societati bancare. In cazul cecului circular, societatea bancara emitenta este atat tragator cat si tras Pentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare, este necesara intocmirea utmatoarelor conditii: Eliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in acest scop Existenta la banca a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulare Depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit de stat in valoare de 40% din suma cecurilor circulare emise

3. Cartea bancara – cardul

Este o cartelă din material plastic (aici denumirea de bani de plastic) de formatul unei cărŃi de vizită, având imprimateemblema emitentului, în general, o bancă – si o serie de date pentru identificarea titularului, client al băncii respective. Cardul permite, prin intermediul unor dispozitive electronice (de aici denumirea de “bani electronici”), accesul titularului la contul său bancar, precum efectuarea rapidă de plăŃi la contul său bancar, precum si efectuarea rapidă de plăŃi (carte de plată / debit) sau obŃinerea unor împrumuturi pe termen scurt (carte de credit).

Cărtile de debit/credit au fost emise pentru prima dată în SUA de către marile magazine, lan t uri hoteliere, companii petroliere etc. pentru fidelizarea clientilor prin acordarea de facilităti de plată. Băncile au perfectionat acest sistem prin introducerea cărtilor multiutilizabile (cărti bancare): apărute la sfârsitul anilor ’50 în SUA (Dinners Club a fost primul succes, urmată de American Express si Carte Blanche în anii ’80), ele au pătruns si în Europa. În prezent diferite tipuri de carduri tind să înlocuiască numerarul si cecul în plă t ile interne si în t ările dezvoltate se extind si în diferite sfere ale tranzac t iilor interna t ionale. În acest sens au fost create cardurile cu circula t ie interna t ională, între VISA, emis de Bank of America. În ultimii ani, câteva bănci românesti (Bancorex, BCR, BRD, Banca T iriac, Banca Agricolă) au devenit membre ale lui VISA INTERNA T IONAL si au creat un centru de procesare a tranzac t iilor cu carduri în t ara noastră prin societatea Romcard.

Plata prin card nu este decât o variantă modernă a plă t ii prin cec: dacă în acest din urmă caz cumpărătorul unei mărfi semnează un cec pe care vânzătorul îl încasează (la vedere sau la termen), în cazul plă t ii prin card cumpărătorul prezintăcartea bancară si semnează factura, iar furnizorul o trimite spre încasare la banca emitentă. În operatiunile de plată prin carduri intervin trei participanti. – detinătorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la banca emitentă; – banca emitentă, care administrează si operează plă t ile în conturile bancare curente ale beneficiarilor; – comercian t ii, care acceptă plata prin carduri si care pot fi: hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transporturi aeriene, magazine etc. O variantă a cardului, cartea de credit (eng. credit card) dă det inătorului său dreptul de a ob t ine de la banca emitentă un credit, în suma necesară efectuării unor anumite plăti.

Beneficiarul plătii va primi contravaloarea bănească a tuturor facturilor sale printr-o reglementare periodică, de regulă lunară, cu banca emitentă (sistemul numit off-line ). Dar adevărul atu al cardurilor îl reprezintă tehnologia electronică pe care se bazează utilizarea lor. În acest sens, o revolutie în domeniul decontărilor a constituit-o crearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la locul de vânzare (engl. electronic funds transfer at point of safe sau EFTPOS). Este vorba de decontarea tranzac t iei prin simpla introducere a unei cărti inteligente (engl. smart card )în terminalul situat la locul plă t ii (de exeplu, într-un magazin) si apar t inând sistemului computerizat de decontare al elementului cardului (sistem on line )

4. Cambia:

Cambia este un ordin scris si neconditionat dat de o persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) de a plăti o sumă de bani, la vedere sau la o anumită scadenŃă, unui beneficiar.

Unul din cele mai vechi instrumente financiare, cambia (numită si trată sau polită) a fost folosită începând cu secolul X de către bogatii comercianti arabi, pentru ca în Evul Mediu să cunoască o mare extindere în Europa occidentală.

Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezintă acest instrument de plată si credit si ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul neconditionat de plată, numele trasului, scadetna, locul plătii, beneficiarul, data si locul emiterii, semnătura trăgătorului) si facultative (dobânda, domicilierea, menŃiunea “nu la ordin” etc.).

Cambia îndeplineste în circuitul comercial mai multe functii: de plată, de creditare, de garantare

Mijloc de plată, cambia, poate servi pentru plata datoriei pe care trăgătorul o are la beneficiar, înlocuind circulatia banilor în numerar: în loc ca trasul să plătească trăgătorului si acesta să achite datoria sa faŃă de beneficiar, trăgătorul dă ordin trasului să plătească direct beneficiarului. Pe de altă parte, datorită faptului că trata la ordin poate fi transmisă prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligaŃiilor de plată între participanŃii la lanŃul andosării. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie faŃă de un terŃ, poate plăti cu trata, andosând-o în favoarea creditorului său, care devine noul beneficiar al cambiei; aceasta poate s-o utilizeze în acelasi fel pentru plata propriilor datorii. Plata prin trată – în cele două variante de mai sus – nu este una perfectă, pentru că acest instrument nu reprezintă bani efectivi. ObligaŃiile sunt stinse prin trată numai temporar, sub rezerva încasării cambiei la scadenŃa de către ultimul beneficiar.

Mijloc de garantare OperaŃiunile cu trata se caracterizează printr-un grad ridicat de garanŃie conferit de mecanismul cambial. În primulrând, trasul este obligat să accepte cambia la prezentare (în caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptării trasul de vine debitorul principal al obligaŃiei de plată. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată , un terŃ (avalistul) asumându-si obligaŃia de a plăti în locul debitorului, dacă acesta nu efectuează plata. În sfârsit, în cazul neonorării cambiei se poate recurge la protestul de neplată. Pe de altă parte, datorită siguranŃei de care se bucură, trata poate fi utilizată ca instrument de garantare în cadrul unor tehnici de plată nesigure (de exemplu, incasso documentar) sau ca mijloc de garantare a îndeplinirii unor obligaŃii contractuale. ·

Mijloc de creditare Între momentul nasterii obligaŃiei de plată a debitorului (importatorul) si momentul încasării contravalorii creanŃei sale de către creditor (exportatorul) se scurge un anumitinterval de timp, deci se creează o relaŃie de creditare. Ca atare, în valoarea cambiei trebuie să se reflecte si costul creditării, Ńinând seama de valoarea creanŃei, dobânda pieŃei si numărul de zile până la scadenŃă. În ceea ce priveste scadenŃa (termenul de plată) aceasta poate fi indicată în mai multe feluri: – scadenŃa “la vedere”, caz în care posesorul cambiei (beneficiarul) o pate prezenta spre încasare la orice dată calendaristică, iar trasul trebuie să o achite în aceeasi zi; în general, legea limitează terenul de prezentare a unei trate “la vedere” (în România la un de la emisiune); – scadenŃa la un anumit termen de la prezentare, respectiv un anumit număr de zile de la data acceptării de către tras (sau a protestului de neacceptare); – scadenŃa la un anumit termen de la data emiterii; scadenŃa la o dată fixă (formula cea mai des utilizată), când în textul cambiei se trec ziua, luna si anul când se va face plata.

Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termen scurt, scadenŃa acesteia nedepăsind, în general, un an, varianta cea mai frecventă fiind de 90 de zile. O variantă a cambiei poate fi socotită biletul la ordin (engl. promissory note ). Acesta este un înscris prin care o persoană (emitentul) se obligă să plătească unei alte persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la scadenŃă. Deci, faŃă de mecanismul cambial în cazul biletului la ordin există numai două părŃi: emitentul, care cumulează funcŃiile trăgătorului si trasului si este debitorul obligaŃiei de plată) si beneficiarul, creditorul plăŃii.

Alte instrumente și modalități de plată

Ca urmare a experienței îndelungate, băncile din țările dezvoltate oferă clienților și alte instrumente și modalități de plată, față de cele prezentate.

Banca la domiciliu (home banking) semnifică realizarea tranzacțiilor bancare prin telefon. Această modalitate este utilizată de către clienții individuali, persoane fizice și agenți economici, care prin intermediul mijloacelor de comunicații, au acces la centrul computerizat al instituției financiare.

În cazul în care se utilizează aparate telefonice, serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. Accesul direct la serviciile băncilor se poate asigura prin terminale videotext (Minitel în Franța), sau prin prestarea de către companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plăți privind facturile (SUA).

La modul general, serviciile oferite prin acest sistem modern sunt:

• furnizarea de informații cu privire la soldul contului;

• solicitarea de carnete de cecuri;

• transferul sumelor între conturi;

• plata facturilor.

Telebankingul

Reprezintă o modalitate de transmitere a informațiilor privind extrasele de cont și instrucțiunile de plată. Datele sunt schimbate, în cadrul acestui sistem, prin intermediul transferurilor de fișiere, cu privire la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri. Este practicat, în special, de către agenții economici care au un volum mare de plăți de efectuat și care dispun de un sistem de contabilitate automatizat.

Banii electronici

Utilizarea Internet-ului în scopuri comerciale, respectiv crearea magazinelor virtuale, permite clienților vizualizarea acestora, achiziționarea produselor care sunt oferite și plata cumpărătorilor pe baza cardurilor de credit. Riscul aferent unor asemenea operațiuni este ridicat, întrucât prin receptarea mesajelor prin Internet, securitatea transferurilor este scăzută. Pentru soluționarea acestui aspect, se preconizează ca între cumpărător și vânzător să se stabilească anumite înțelegeri înainte de încheierea tranzacțiilor.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – MIJLOACE SI INSTRUMENTE BANCARE UTILIZATE LA BRD Groupe Société Générale

I. Prezentarea societății bancare. Istoric și evoluție.

1.1 Momentul istoric. Principalele etape și evoluția

1993 – Momentul înființării

Se înființează Societatea Națională de Credit Industrial, ca instituție publică. Statul deținea 20% din capitalul social, Banca Națională a României 30%, iar restul era deținut de particulari, dintre care un grup de foști directori ai Marmorosch Blank & Co., prima bancă modernă din România. Scopul noii instițutii era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.

1948 – Devine Banca de Credit pentru Investiții

După al doilea război mondial în conformitate cu Legea naționalizării din iunie 1948 Societatea Națională de Credit Industrial este naționalizată,și devine Banca de Credit pentru Investiții.

1957- se redenumeste Banca pentru Investiții

După reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții obține monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare, și ia numele de Banca de Investiții. În toată această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor provenind de la Banca Mondială sunt derulate prin Banca de Investiții.

1990 – Banca Română pentru Dezvoltare

Monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, si preia activele si pasivele Băncii de Investiții, primind o autorizatie de funcționare generală.

1998 – contract de vânzare – cumpărare de acțiuni între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat

În decembrie se semnează contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat, autoritea românească care se ocupa de participațiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% și cumpără un pachet de acțiuni care-i permite să devină proprietară a 51% din capitalul majorat al BRD.

1999 – vânzarea capitalului social

Fondul Proprietății de Stat vinde Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD.

2001 – listare la Bursa de Valori București

BRD este listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind în scurt timp una din cele mai tranzacționate societăți.

2003 – BRD – Groupe Société Générale

În urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD – Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziția sa, făcând mai vizibilă identitatea Grupului – mamă.

2004 – cumpărare pachet rezidual de acțiuni a Statului Român

Société Générale cumpără pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD, participația sa crescând astfel de la 51% la 58,32%.

1.2 Forma și structura capitalului și a acționariatului

În România, Société Générale este prezentă din 1980, fiind unica bancă importantă din Europa de Vest care păstrase o sucursala în România în perioada comunismului. Prin privatizare S.G s-a obligat să fuzioneze toate activitățiile din România cu cele ale băncii BRD, activitatea SG fiind transferată BRD-ului.

BRD dorește să stabilească relații pe termen lung cu acționarii băncii, având o politică bazată pe dialog și sustinută de:

informațiile sunt accesibile în orice moment și în formă egală pentru toți acționarii;

publicarea rezultatelor bancare la termen;

informatii transparente și coerente;

– Société Générale deține active în proporție de 58,32%.

– 2010 : activele – aproximativ 47,49 miliarde lei

– 2009: controla 14% din activele sistemului bancar, fiind depășită de BCR, cu 19,1%

– este a doua bancă românească, după activele bancare și detine a doua capitalizare la Bursa de Valori București.

– este prezentă în toate județele României avînd o rețea de 937 agenții .

– 31 decembrie 2010 , 2,5 milioane clienți activi individuali și corporativi și peste 2 millioane de carduri incluse in sistemul 3D Secure.

– Capitalul social subscris al Băncii este de 696.901.518 lei, împărțit în 696.901.518 acțiuni nominative, având valoarea nominală de 1 leu fiecare. Acțiunile sunt emise în formă dematerializată și evidențiate prin înregistrarea în registrul acționarilor Băncii ținut de o societate de registru independent privat.

– Capitalul social a fost vărsat astfel:

– Capitalul social a fost vărsat astfel:

• Numerar: 694.147.955,7 lei, din care:

– 528.364.291,9 lei;

– 82.204.662 dolari SUA, la cursul de schimb valutar de 2,01 lei/un dolar;

• Natură: 2.753.562,3 lei 4

– Structura acționariatului la data de 1.08.2005 se prezintă astfel:

1. Société Générale S.A., cu sediul în Paris, Bd. Haussman nr. 29, Franța, persoană juridică franceză, înregistrată la Registrul Comerțului și Societăților din Franța cu numărul RCS Paris 552 120 222, deține un număr de 406.449.888 acțiuni, reprezentând un aport la capitalul social de 58,32%, respectiv 406.449.888 lei;

2. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu sediul în Londra, One Exchange Square EC2A 2JN, Marea Britanie, deține un număr de 34.845.050 acțiuni, reprezentând un aport la capitalul social de 4,99%, respectiv 34.845.050 lei;

3. Societatea de Investiții Financiare Banat Crișana S.A., cu sediul în Arad, str. Calea Victoriei nr. 33-35, jud. Arad, persoană juridică română, deține un număr de 32.029.817 acțiuni, reprezentând un aport la capitalul social de 4,60%, respectiv 32.029.817 lei;

4. Societatea de Investiții Financiare Transilvania S.A., cu sediul în Brașov, str. Nicolae Iorga nr. 2, jud. Brașov, persoană juridică română, deține un număr de 34.843.570 acțiuni, reprezentând un aport la capitalul social de 5,00%, respectiv 34.843.570 lei;

1.3 Principalele funcții, activități și operațiuni

Obiectul de activitate

– Efectuarea operațiunilor și serviciilor bancare pentru proiectele investițiilor economice și financiare ale statului, care se realizează în formă integrală sau parțială din fonduri bugetare și din împrumuturi în valută primite de la băncile de dezvoltare internaționale, instituții financiare și alte bănci.

De la început BRD si-a creat un mediu concurențial în România, având operațiuni diverse, dezvoltîndu-se si în sector privat, deasemenea diversificându-si serviciile de finanțare comercială și acordarea de credite persoanelor fizice.

S-a implicat în finanndu-si serviciile de finanțare comercială și acordarea de credite persoanelor fizice.

S-a implicat în finanțarea pe termen scurt și lung în domeniul industrial al sectorului de stat, dezvoltarea clientelei private, având ca principal obiectiv întreprinderile mici și mijlocii.

Si-a modernizat structura organizatorică, implementând proceduri operaționale și financiare în cadrul domeniilor de activitate, politicilor și regulamentelor, elaborând proceduri recunoscute internațional.

A fost prima bancă din România care a oferit servicii de factoring și forfaiting, adaptându-si activitatea la noile condiții de piață, punând accentul pe extinderea afacerilor private, activitățile cu persoane fizice, dar și pe unele dintre cle mai mari societăți private.

În cadrul statutului bancar, aceasta efectuează urmatoarele operațiuni:

atragerea de fonduri bănești

– în lei sau valută, tară sau strainătate, în depozite la termen sau la vedere;

păstrarea disponibilităților bănești și efectuarea operațiunilor de încasări și plăți

– cu sau fară numerar, în cadrul conturilor deschise de clienți la bancă;

contractează credite

– în lei și în valută, cerând garanții, acestea fiind facute pe termen mediu (rambursare pînă la 5 ani), termen lung (pâna la 25 de ani), în condițiile stabilite de lege, pentru a realiza investiții de către clientii nationali sau străini;

acordarea de credite pe termen scurt

– rambursare la 12 luni, pentru aprovizionare, prestării servicii, producție, desfacere, suplinire temporară a resurselor agenților economici pentru investiții, nevoi gospodărești persoane fizice;

prestare de servicii bancare

expertiză tehnică, economică și financiară, după destinație și prevederile din document, sau alte servicii pentru investițiile statului realizate din fonduri bugetare pe baza unui mandat;

efectuarea de servicii bancare

– pentru a dezvolta activitățile economice, acordarea de consultații și oferind asistentă în gestiunea problemelor financiare și în evaluarea patrimoniului pe bază de convenții;

efectuarea de servicii cu acreditive, incasso-uri, ordine de plată și alte instrumente de plată;

emiterea, confirmarea și efectuarea de operațiuni de garanție, avaluri, în tară și străinatate;

efectuarea de operațiuni de vânzare-cumpărare sau alte operațiuni cu titluri de stat sau cu acțiuni, obligațiuni, hârtii de valoare, pentru persoane fizice sau terți, în tară sau străinătate, conform legii;

efectuarea de operațiuni de arbitrare, pe piețele valutare internaționale, sub formă de depozite la vedere sau termen, proprii sau pentru clienți;

participarea la consoții de garanții și credite interne și internaționale;

cumpărare și vânzare de valută, aur sau metale prețioase în orice formă;

schimb valutar;

servicii de trezorerie și depozitare, pentru obiectele sau proprietățiile persoanelor fizice sau juridice;

executarea de casă a bugetului, în limita valorii mandatului primit;

incheierea de aranjamente de corespondent cu alte bănci, convenții financiar-bancare, alte operațiuni legate de afacerile bancare și financiare în tară și străinătate;

participarea, ca membră în cadrul organismelor financiar-bancare internaționale sau regionale;

cumpără imobile și alte bunuri imobiliare pentru folosul propriu sau al personalului sau poate obține alte imobile prin executarea creanțelor băncii, acestea fiind vându-te la prima ocazie;

orice alte activități bancare și financiare legale;

acceptă depozite;

contractează credite;

factoring, scontarea efectelor de comerț și foifetare;

emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și credit;

plăți și decontări;

transferul de fonduri;

emiterea garanțiilor și asumarea angajamentelor;

tranzacții în nume propriu sau pentru clientelă cu alutorul instrumentelor monetare negociabile: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

tranzacții cu titluri de stat în cont propriu sau în contul clientului;

operațiuni de mandat;

acționarea ca agent în cadrul contractelor de credit sindicalizat, în baza mandatului primit de la celelalte bănci cofinanțatoare;

Activitatea de creditare

– a determinat poziția pe care banca o ocupă astăzi pe piață.

Îcepând cu anul 1994, BRD a încercat aplicarea unei stategii pentru atragerea clienților cu creșterea rezonabilă a volumului creditelor, iar în acest sens plasamentele pe termen scurt au continuat să dețină o pondere importantă în portofoliul de credite. Banca și-a completat activitatea în acest domeniu prin acordarea de credite pe termen lung pentru investiții cu retehnologizarea sectoarelor viabile ale economiei, astfel dobândind o altă categorie de clienți.

Odată cu anul 1994, banca a început să își extindă activitatea i-a crescut numărul creditelor acordate mediului privat, fapt datorat și emergenței multor firme noi aflate în cautare de fonduri pentru investiții datorită restructurării de după revoluție. În 1994 banca a susținut agenții economici exportatori prin acordându-le credite cu facilități de dobândă pentru producția exportată dar și pentru perioada de încasare a exportului.

Axe de activitate

1. Bancă de retail;

Banca numără peste 2,6 milioane clienți persoane fizice si peste 2,3 milioane de carduri.

Cota sa de piață variază între 15% și 20%, în funcție de produse.

Se numără printre liderii pieței cardurilor bancare și a creditelor pentru consum.

Activitatea de credite de consum la locul de vânzare se derulează prin intermediul filialei specializate BRD Finance.

2. Bancă de referință a întreprinderilor românești și internaționale;

BRD este banca de referință în sectorul privat din România, peste 65 % din totalul creditelor fiind acordate acestui sector atât pentru întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderi, cât și pentru marile corporații.

Este implicată în toate ramurile economiei și în cadrul colectivităților locale.

În afara finanțărilor clasice, gama de produse și servicii acoperă în totalitate gestiunea fluxurilor de numerar, serviciile de leasing, prin intermediul filialei BRD Sogelease, factoring-ul intern și extern cat si soluții complete de externalizare a flotelor de vehicule prin filiala ALD Automotive.

Beneficiind de sprijinul Grupului Société Générale, BRD joacă un rol important în relația cu societățile multinaționale

3. Bancă de investiții;

BRD este implicată în finanțări structurate și oferă soluții complexe sectorului public și unui număr de mari companii. Cu sprijinul entităților specializate ale Société Générale, unul din liderii mondiali pe această piață, BRD își continuă tradiția de bancă a marilor proiecte de dezvoltare.

Prin intermediul unei filiale comune cu Grupul Société Générale, BRD Corporate Finance, Banca oferă toată gama de servicii de consultanță în domeniul privatizării și al fuziunilor și achizițiilor.

De asemenea, BRD este una dintre cele două bănci active pe piața obligațiunilor.

Filială a grupului Societe Generale, BRD Asset Management, comercializează prin intermediul BRD, două fonduri deschise de investiții.

Instrumente de plată utilizate:

În cadrul băncii Groupe Société Générale se utilizează cel mai des ordinul de plata.

― Ordinul de plată reprezintă dispoziția necondiționată dată de o persoană, numită ordonator sau emitent, unei bănci, în formă scrisă de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane, numită beneficiar, în vederea stingerii unei obligații bănesti a ordonatorului față de beneficiar.”

Participanții la acest circuit sunt:

Emitentul, cel care dă ordin băncii de a plăti o sumă pe cont propriu;

Beneficiarul, cel care poate fi client al băncii destinatoare;

Platitorul fiind un client al societății bancare initiatoare;

Societatea bancară inițiatoare, cea care emite prima data OP;

Societatea bancară destinatară, fiind ultima bancă din acest circuit;

Ordinul de plată trebuie să conțina unele elemente obligatorii:

Ordinul necondiționat de a plăti o anumita suma de bani ;

Numele sau denumirea beneficiarului și după caz, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară destinatară ;

Numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară initiatoare ;

Denumirea societătii bancare inițiatoare ;

Denumirea societății bancare receptoare ;

Elementul sau elementele care să permita autentificarea emitentului de catre societatea bancară initiatoare.

CIRCUITUL ORDINULUI DE PLATĂ

LEGENDA

1) tranzacția comerciăla;

2) emiterea ordinului de plată;

3) trasmiterea ordinului de plată pe circuit bancar;

4) transferarea sumei la dispoziția beneficirului;

5) stingerea creanței;

Acest instrument de plată deține o pondere de aproximativ 90% în cadrul plăților efectuate de banca studiată. Restul procentelor sunt reprezentate de cec și bilet la ordin, ele fiind folosite foarte puțin în cadrul unității bancare.

3.2. Banca la domiciliu

Prin intermediul unor servicii puse de bancă la dispoziția clienților, aceștia își pot verifica contul, pot face tranzacții din contul curent în alte conturi, pot plăti facturile sau pot face cumparături on-line chiar de acasa.

Aceste servicii sunt:

serviciul vocalis;

serviciul mobilis;

serviciul internet banking;

Serviciul Vocalis

Prin intermediul unui apel telefonic puteți avea:

posibilitatea aflării de informații cu privire la ofertă de produse și servicii;

preacceptare credite;

aflare informații cu privire la sumele sosite prin Western Union și îndrumarea clienților spre cea mai apropiată unitate pentru ridicarea acestora.

programare de întâlniri cu un consilier de clientelă

emitere carduri on-line

• posibilitatea consultării de informații personalizate referitoare la produsele și serviciile deținute;

Serviciul Mobilis

Folosind Mobilis pouteți:

Recepționa informații privind soldul conturilor tale (suma disponibilă și limita de credit)

Realiza transferuri între conturile menționate în contractul încheiat cu banca;

Efectua plăți de facturi către beneficiarii indicați de bancă;

Efectua reincărcarea contului Prepay;

Recepționa mesaje de atenționare care să te avertizeze cu privire la modificările care au loc în conturile tale;

Recepționa informații utile despre produsele și serviciile BRD și despre cursurile valutare.

Serviciul Internet banking

Cu ajutorul internet-banking poti cunsulta contul sau multe alte operațiuni pe care le poți efectua făra a te deplasa de la domiciliu.

Poti realiza urmatoarele operatiuni:

transferuri între conturile proprii;

plăți către beneficiari;

poti consulta informații referitoare la soldul conturilor tale;

poti afla detalii despre operațiuni efectuate pe conturi.

3.3. Moneda electronică

BRD pune la dispoziție o gamă completă de carduri de debit și credit pentru persoane fizice si juridice, adaptată profilului și nevoilor clienților săi.

Fie că este vorba de cumpărături zilnice, plăți facturi, plăți pe Internet sau retrageri de numerar, toate acestea se pot face prin intermediul unui singur instrument de plată.

Emiterea cardurilor presupune în prealabil completarea și prezentarea unei cereri de emitere a cardului ce este specifică fiecărui tip de card.

BRD pune la dispozitia clientilor urmatoare tipuri de carduri:

Cardul 10

Cardul 10 este un card de debit în lei pentru studenți, utilizabil atât pe teritoriul României cât și în străinătate, adaptat stilului tău de viață:

poți primi bursa și abonamentele direct pe card

ai acces oricând la banii din cont pentru cumpărături sau retrageri de numerar oriunde în lume;

beneficiezi de o ofertă specială de comisioane gratuite

VISA Gold in Lei sau in USD

Disponibil în Lei sau USD, cardul Visa Gold este instrumentul de plată perfect adaptat stilului dumneavoastră de viață privilegiat. Prin intermediul acestui card aveți acces la o serie întreagă de servicii exclusiviste și beneficiați de prestigiul și recunoașterea pe care le meritați.

În plus, cardul Visa Gold se remarcă prin cel mai ridicat nivel de securitate existent la nivel internațional, fiind echipat cu tehnologia CIP. Astfel, puteți efectua tranzacții pretutindeni în lume în deplină siguranță datorită microprocesorului încorporat (CIP), care elimină în totalitate riscul de copiere sau contrafacere a cardului.

BENEFICII:

– Cumpărături fără frontiere

Un pachet extins de servicii de asistență GRATUITE:

servicii de asistență de voiaj;

servicii de asistență medicală;

servicii de asistență legală;

MasterCard Gold Lei/EUR

Sunt instrumente de plată recunoscute în întreaga lume și adaptate celor mai înalte standarde, instrumente ce oferă o serie întreagă de servicii premium.

Avantajele și beneficiile prezentate mai sus pentru VISA Gold în Lei sau în USD sunt valabile și în cazul cardului MasterCard Gold Lei/EUR.

MasterCard Standard LEI

Cu Mastercard Standard în Lei, de la BRD ai acces la banii tăi oriunde și oricând.

DACĂ ALEGI MASTERCARD STANDARD ÎN LEI TE POȚI BUCURA DE:

“Independență și libertate de mișcare”

Perfect adaptat nevoilor tale, cardul MasterCard Standard în Lei poate fi utilizat în orice moment, pentru:

plăți în magazinele clasice și virtuale (pe Internet) din România și străinătate

plata de servicii și utilități către un număr important de furnizori la orice

bancomat/ROBO BRD ;

acces la disponibilul din cont prin retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat

BRD ;

interogarea soldului, schimbarea codului PIN sau obținerea listei ultimelor 10 operațiuni

efectuate la oricare din bancomatele BRD;

înrolarea gratuită în 3-D Secure, cel mai înalt standard de securizare a plătilor pe Internet, prin serviciul E-Commerce BRD;

MasterCard Standard EUR

Cardul Mastercard Standard în EUR, este un mijloc de plată modern, recunoscut în întreaga lume, care îți oferă control permanent asupra resurselor financiare pe durata călătoriilor în străinătate.

Visa Classic LEI/ USD

Cu cardul internațional Visa Classic în lei ai acces în orice moment la o rezervă de lichidități pe care o poți utiliza în mai mult de 150 de țări, la peste 20 milioane de magazine, 820.000 de bancomate și 410.000 de bănci.

Cardul de debit Visa Classic în USD este un mijloc de plată recunoscut pretutindeni în lume, pe care îl poți utiliza în mai mult de 170 de țări, la peste 29 milioane de magazine .

Mijloc de plată recunoscut pretutindeni în lume, cardul Visa Classic în USD îți permite efectuarea de plăți la comercianții acceptanți și retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat.

Visa Electron

Cardul de debit Visa Electron în Lei este mijlocul ideal pentru a te familiariza cu serviciile bancare. Acesta îți permite, atât pe teritoriul României cât și în străinătate, efectuarea tuturor operațiunilor bancare cotidiene.

Card de debit emis în Lei utilizabil în întreaga lume pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, respectiv retrageri de numerar de la orice bancomat sau ghișeu al băncilor comerciale.

Maestro

Cardul de debit Maestro în Lei este un instrument de plata practic și comod care îți permite efectuarea tuturor operațiunilor bancare cotidiene de oriunde în lume. Daca ești angajatul unei companii cu care BRD a încheiat o convenție de plată a salariilor pe card poți beneficia de un Descoperit Autorizat de Cont de până la 6 salarii nete. Card Maestro în lei, utilizabil atât în România cât și în străinatate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți și retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al oricărei alte bănci comerciale

Cu cardul Maestro poti efectua o gama larga de servicii:

– consultarea conturilor deschide la BRD si efectuarea de viramente intre conturi,prin intermediul de Mobile Banking,sau prin intermediul telefonului;

– plata facturilor;

– efectuarea de cumparaturi on-line.

BRD ePayment

Este un card special conceput pentru clienții magazinelor online, rezultat din parteneriatul cu integratorul de soluții de comerț electronic GECAD ePayment. Emis sub însemnele MasterCard, este un instrument de plată modern, utilizabil în întreaga lume, care permite efectuarea de tranzacții pe Internet în deplină siguranță dar și a tuturor operațiunilor clasice specifice unui card de debit (plăti la comercianți, retrageri de numerar, plati facturi).

Cardul BRD ePayment se remarca prin cel mai ridicat nivel de siguranța existent la nivel internațional, atât în mediul online (magazinele virtuale din țară și străinătate) prin standardul 3-D Secure, dar și în magazinele tradiționale, prin tehnologia CIP ce reduce riscul de copiere sau contrafacere. Are un program de fidelitate atașat prin care clientul este înscris în mod automat și gratuit în programul de fidelitate prin care este recompensat cu puncte de fidelitate pentru utilizarea online a cardului în magazinele virtuale din România ce utilizează soluția ePayment.

Cardul Visa Business în RON sau USD este un card de debit emis sub însemnele organizației VISA Internațional, atașat unui cont în lei, un mijloc practic și universal de plată a cheltruielilor

Cardul de debit și cardul de credit:

1. Cardul de debit

Este un card care oferă acces oricând la banii din contul curent. Acesta poate fi folosit atât pentru retragerea de numerar de la bancomat, cât și pentru plăți la comercianți. Vârsta minimă pentru a avea un card de debit este de 14 ani.

2. Cardul de credit

Acesta reprezintă un împrumut aflat permanent la dispoziția posesorului, cardul de credit fiind un produs destinat facilitării plăților la comercianți. Suma maximă care poate fi obținută cu ajutorul cardului este numită limită de credit.

Prin natura sa, cardul de credit este destinat mai puțin utilizării în scopul retragerii de numerar de la bancomate, cu toate că acest lucru este posibil. Pentru această operațiune se percepe un comision mai mare decât în cazul folosirii unui card de debit.

Unul din marile avantaje oferite de cardurile de credit este reprezentat de perioada de grație. Aceasta reprezintă durata în care clientul poate folosi banii băncii fără să plătească dobândă. În majoritatea cazurilor, perioada de grație se acordă doar pentru tranzacțiile la comercianți. În plus, valoarea cumpărăturilor efectuate la comercianți într-o lună poate fi rambursată integral până la finele perioadei de grație. Durata acesteia variază pe piața din România între 30 și 55 de zile.

CONCLUZII

Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei afaceri economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor de specialisti, ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice de management si marketing international , de legislatie interna si internationala in domeniile comercial , financiar – bancar , cu atat mai mult cu cat fiecare dintre aceste mijloace , instrumente si tehnici de plata au particularitatile lor de forma si de fond .

Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi : legislatia nationala-care trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor mijloace sau instrumente , pozitia firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si banca sau bancile colaboratoare , puterea economico-financiara a firmei etc .

In conditiile in care Romania si -a exprimat dorinta de aderare la Uniunea Europeana iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei europe unite , cunoasterea si utilizarea tehnicilor si instrumentelor de plata , a managementului tranzactiilor internationale in ansamblul sau , trebuie sa constituie un obiectiv prezent si viitor pentru toti cei implicati in domeniile comercial , financiar , banacar , economic in general .

Istoria BRD a început în anul 1923, odată cu înființarea prin lege a Societății Naționale pentru Credit Industrial ca instituție publică. Statul deținea 20% din capitalul social și BNR 30%. Restul de 50% era deținut de persoane particulare, printre care și un grup de foști directori ai Marmorosch Bank&Co, prima bancă modernă din România. Scopul noii instituții era finanțarea primelor faze ale dezvoltării sectorului industrial în România.

După cel de-al doilea război mondial, în baza Legii privind naționalizarea din 11 iunie 1948, Societatea Națională pentru Credit Industrial a fost naționalizată și redenumită Banca Națională pentru Investiții. Activitatea cea mai importantă a băncii este obținerea de participații în întreprinderi și acordarea de credite.

În 1957, Banca de Credit pentru Investiții devine Banca de Investiții. După reorganizarea sistemului financiar, când s-a introdus o specializare rigidă pe sectoare, Băncii de Credit pentru Investiții i s-a oferit opoziție de monopol în România în domeniul asigurărilor finanțării pe termen mediu și lung al investițiilor din toate sectoarele industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare.

Schimbările profunde apărute în mediul bancar românesc după 1989 au adus pe firmamentul sistemului financiar din România bănci moderne, capabile să răspundă exigențelor în creștere ale clienților.

În 1990, Banca Română pentru Dezvoltare a fost înființată ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, prin preluarea activelor și pasivelor Băncii de Investiții, și a primit o autorizație generală de desfășurare a activităților bancare.

Banca Română pentru Dezvoltare a depus eforturi speciale pentru crearea unei rețele de sucursale, agenții și reprezentanțe la nivel național și pentru constituirea unei baze de depozite necesare pentru a pune capăt dependenței de CEC și BNR în ceea ce privește finanțarea. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezenței BRD acolo unde se dezvoltă activitatea industrială pentru a transmite din experiența în domeniul creditului de investiții. Astfel, unitățile sale se îndreaptă în special, în afara atragerii depozitelor societăților comerciale și persoanelor fizice, către creditele pentru investiții destinate societăților comerciale. Apar și operațiunile de schimb la vedere.

În 1997, BRD a fost aleasă de guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată și a numit o Comisie de Privatizare care să supravegheze operațiunile de privatizare. Această alegere consacră calitatea activelor și a gestiunii BRD. Banca Română pentru Dezvoltare a fost înființată prin hotărâre de guvern în decembrie 1990 și înmatriculată în februarie 1991 ca societate pe acțiuni, cu capital social deținut de statul român. Privatizarea urma să se desfășoare în două etape, în conformitate cu strategia de privatizare aprobată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 428/1998, modificată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 169/2000; astfel în prima etapă (I) capitalul social urma să fie majorat, iar 51% din capital urma să fie vândut prin negocieri directe cu investitori strategici, (II) aproximativ 5% din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe către BERD și/sau IFC și (III) 10% din capitalul social existent urma să fie vândut angajaților, conducerii și pensionarilor BRD; în a doua etapă, capitalul social rămas deținut de FPS urma să fie vândut prin ofertă publică secundară pe piețele de capital interne și internaționale.

În decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni (“Contractul de Cumpărare de Acțiuni”) între Société Générale și FPS (Fondul Proprietății de Stat), iar în martie 1999, Société Générale a subscris pentru acțiunile reprezentând o majorare cu 20% a capitalului social al BRD și să cumpere de la FPS acel număr de acțiuni necesare ca Société Générale să devină proprietarul a 51% din capitalul majorat al BRD. Achiziționarea pachetului de acțiuni intervine într-o perioadă dificilă marcată de falimente bancare răsunătoare. Este de asemenea începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitatea relațiilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.

La sfârșitul anului 2000 Fondul Proprietății de Stat scoate la vânzare, prin ofertă publică secundară, pachetul de acțiuni deținut la BRD, care reprezintă 9,87% din totalul acțiunilor.

Banca Română pentru Dezvoltare, membră a Grupului Société Générale are un capital social de 1.742.253.350.000 lei.

BRD – Groupe Société Générale este a doua Bancă din România după totalul bilanțului, fiind o bancă globală. Prezentă printr-o rețea de 206 de agenții, banca stă la dispoziția clienților individuali, cât și a clienților corporativi.

Banca se află în acest moment în plin proces de restructurare, al cărui scop este mai buna repartizare a sarcinilor și responsabilităților între diverse departamente, direcții și sucursale și creșterea eficienței fluxului de informații în cadrul Băncii.

BRD intenționează să-și dezvolte clientela din rândul persoanelor fizice și juridice, să își sporească gradul de competitivitate pentru produsele pe care le oferă în prezent și să dezvolte noi produse, fie direct prin înființarea de filiale specializate sau de societăți mixte împreună cu instituții financiare străine, acolo unde consideră că este avantajos. Se vor intensifica eforturile de marketing, pentru ca produsele BRD să răspundă cât mai bine cerințelor clienților, și se va crea o forță de vânzare a propriilor produse bancare, care se vor adresa atât clienților persoane fizice, cât și societăților comerciale.

Pentru marii săi clienți corporativi, români sau străini, și pentru investitorii instituționali, BRD – Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de piață și finanțări complexe, precum și servicii de bancă de investiții (privatizări, fuziuni – achiziții, emisiuni de acțiuni, etc.), bazându-se pe echipe specializate și pe rețeaua grupului Société Générale prezentă în lumea întreagă (75 țări).

Strategia BRD – Groupe Société Générale se integrează în strategia globală a Grupului Société Générale care constă, în special, în dezvoltarea rețelei bancare din afara Franței și în special în Europa Centrală și de Sud-Est.

Pentru perioada 2004 – 2005, BRD – Groupe Société Générale dorește să fie banca de referință a României prin profesionalism, inovație, calitatea dezvoltării sale și rentabilitate.

În acest sens, BRD – Groupe Société Générale își va urmări politica de investiții susținute în vederea adaptării dispozitivului său comercial, realizării la scară largă a procesărilor și lărgirii gamei sale de produse și servicii.

BIBLIOGRAFIE

1. ANGHELACHE, G. Piața de capital-caracteristici, evoluții, tranzacții, Editura Economică, București, 2004

2. BASNO, C. DARDAC, N. FLORICEL, C. Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

3. BERNANKE, B. LAUBACH, T. MISHKIN, F. POSEN, A. Inflation targeting. Lessons from the

international experience, Princeton University Press, Princeton, New, Jersey, 1999.

4. BERNANKE, B. MISHKIN, S. F. Inflation targeting: A new framework for monetary policy?”, http://www.nber.org/papers/w7618

5. BOAJĂ, M. Relații financiare și valutare internaționale, Editura Economică, București, 2003

6. BRAN, P. Relații valutar-financiare internaționale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1995

7. BRAN, P. Relații financiare și monetare internaționale, București, Editura Economică, 1997

8. BRAN, P. COSTICA, I.Economica activității financiare și monetare internaționale, Editura Economică, București, 2003

9. BISHOP, P. DON, D. Foreign Exchange Handbook – Manging Risk & Opportunity in Global Markets, New York, McGraw Hill, Inc., 1992

10. BRANCH, E. A. Export-Import Documentation, Publishing House CNAPMAN and HALL Mecanisme valutare

11. BUTTER,W. BORSETTI, G. PESENTI, P. Financial markets and European monetary cooperation, 1998, University of Cambridge UK

12. Cezar Basno, Nicolae Dardac Operațiuni bancare, EDP, București, 1996

4. Cocriș, V., Chirleșan D., Economie bancară. Repere teoretice și studiu monografic, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza‖, Iași, 2009

13. Mariana Diaconescu Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri, Ed. Economică, 1999

14. Lucian Ionescu Băncile și operațiunile bancare. Institutul Bancar Român, Ed. Economică, 1996

15. Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Forin Berbec Cardul, instrument modern de plată. Ed. Tribuna Economică,1998

16. Vasile Săvoiu Banca Centrală și sisteme de plăți, de interes național, Ed. Enciclopedică, București, 1998

17. Emilian Dobrescu Sisteme bancare electronice, Revista – Piața financiară, decembrie, 1997

18. Ion Matei Cardurile în România, Revista BCR, martie, 1997

19. Iulia Pop Cardul pe piața monetară românească, Adevărul Economic, nr. 38, septembrie 1998

20. GAFTONIUC, S. Practici bancare internaționale, București, Editura Economică, 1995

21. GAFTONIUC, S. Finanțe internaționale, București, Editura Economică, 1994

22. GASPAR, P. Exchange Rate Policies in Economies in Transition, Ungaria, Committee of Science Policy, 1995

Regulamentul nr. 6/14.11.1995 privind principiile și organizarea plăților cu carduri de către

societățile bancare.

Legea nr. 83/1994 privind cambia și biletul la ordin.

Regulamentul nr. 10/1994 privind compensarea multilaterală a plăților fără numerar.

Condiții Generale Bancare pentru Persoane Fizice BRD – august 201

www.brd.ro

www.anpc.ro

www.robor.ro

ANEXA 1

Model de documente specifice operațiilor bănești cu numerar

Model

Banca INVEST BANK BUCUREȘTI Extras de cont

Titular cont S.C. SPERANȘA S.A. Nr 233 / 17.07.N

Adresa Str. Piața Romană nr. 3, București

Cont RO56INVT654SV86957486754

Deviza lei

ANEXA 2

Ordinul de plată

Model de completare a ordinului de plată

ANEXA 3

Cecul

Model de completare a Cecului

ANEXA 4

Biletul la ordin

Circuitul biletului la ordin este prezentat în următoarea schemă:

Model de completare a Biletului la ordin