Conf. Dr. Arh. Doina Mira DASC ĂLU Absolvent , Oana-Maria MANOLACHE IA ȘI 2016 2 INTRODUCERE Via ța omului a fost și va r ămâne condi ționat ă de via… [602426]

PROMENAD Ă ÎN PANTĂ ÎN
GRĂDINA BOTANICĂ IAȘI

Coordonator știin țific ,
Conf. Dr. Arh. Doina Mira DASC ĂLU
Absolvent: [anonimizat]-Maria MANOLACHE

IA ȘI
2016

2

INTRODUCERE

Via ța omului a fost și va r ămâne condi ționat ă de via ța plantelor, determinându-l pe acesta
să le cunoasc ă tainele și s ă îmbine cât mai armonios func ția lor util ă cu cea estetic ă.
Botanica a ap ărut odat ă cu num ărul mare de plante știute și folosite de om, fapt ce a dus
la necesitatea de a le studia, sistematiza, și ordona în diferite Herbare. Ea a ap ărut, mai întâi ca o
anex ă a medicinii și cu trecerea timpului ca o știin ță de sine st ătătoare. Astfel, odat ă cu
sistematizarea și evolu ția plantelor s-au întemeiat și gr ădinile botanice. (Mandache L. și Țopa E.,
1988)
Rădăcinile gr ădinilor botanice sunt considerate de marii istorici ca fiind Gr ădinile
Edenului, surs ă Divin ă de inspira ție prin care omul a dorit recrearea paradisului div in.
La Padova, în 1543, se amenajeaz ă prima gr ădin ă botanic ă, ce avea ca principal scop
studiul știin țelor naturii. Ulterior, num ărul mare de plante aduse din diverse regiuni cunosc ute ale
lumii, determin ă universit ățile s ă înfiin țeze gr ădini pe întreg mapamondul.
La sfâr șitul secolului XVIII, gr ădinile botanice devin centre deschise pentru marele
public dornic s ă cunoasc ă tainele naturii, acestea fiind amenajate totodat ă și ca locuri de recreere
și odihn ă pentru vizitatori. În 1939, Al. Borza definea gr ădinile botanice ca fiind „muzee de
plante vii” pentru r ăspândirea :culturii și pre țuirii florilor de c ătre locuitori. (Al. Borza, 1939)
Gr ădinile botanice moderne, din a doua jum ătate a secolului XX, valorific ă arta și natura,
oferind o experien ță cultural-estetic ă menită s ă antreneze toate sim țurile.
În prezent acestea au o importan ță multifunc țional ă deosebit ă, ini țiind programe de
culturalizare și educare a publicului, de conservare a naturii lum ii, ele reprezentând și zone
institu ționale recreative și educa ționale care s ă atrag ă atât prin naturale țe cât și prin utilitate.
Gr ădina botanic ă ie șean ă încearc ă s ă se modernizeze pentru ca s ă fac ă parte din gr ădinile
contemporane care au drept scop principal crearea d e spa ții interactive, dinamice, pentru a atrage
cât mai mul ți vizitatori și pentru a oferi adev ărate spectacole, hr ănitoare pentru suflet și minte.
În acest context, amenajarea propus ă în cadrul gr ădinii ie șene are menirea de a fi un
spa țiu multifunc țional, amenajat durabil și ecologic, cu virtu ți sanogene și estetice.

3

Aceast ă ambientare a fost proiectat ă astfel încât s ă creeze zone de odihn ă și relaxare, un
traseu interesant și atractiv de promenad ă, precum și o zon ă de recreere colectiv ă ce ofer ă
posibilit ăți de organizare a unor mini-spectacole în aer liber .
În prezent, gr ădina botanic ă ie șean ă nu dispune de fonduri economice suficiente care s ă îi
permit ă reabilitarea spa țiilor sale, astfel încât s ă devin ă o zon ă de atrac ție turistic ă major ă pentru
urbea noastr ă.
Aceast ă lucrare î și propune s ă contribuie la regenerarea și înfrumuse țarea acestei gr ădini,
în spiritul sustenabilit ății.

4

PARTEA I – CONSIDERA ȚII GENERALE

5

CAPITOLUL 1 – STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII

1.1. Evolu ția istoric ă a gr ădinilor botanice.

Înc ă de la începuturi preocuparea pentru frumos a avut multiple forme, iar amenajarea
gr ădinilor a fost una dintre cele mai frumoase metode clasice de exteriorizare, contribuind la
cunoa șterea și aclimatizarea speciilor de plante indigene și exotice.
Provenien ța gr ădinilor botanice este eviden țiat ă cu mult timp în urm ă, în re-crearea
gr ădinii Edenului, unde toat ă flora creat ă de Dumnezeu putea fi g ăsit ă într-un loc în care a
adunat toate piesele împr ăștiate ale crea ției sale într-o gr ădin ă, iar omul exista în plin ă armonie
cu natura sim țindu-i sacralitatea, for ța și iubirea matern ă a acesteia.
Gr ădina este cea mai mare refacere a spiritului omului , f ără de care cl ădirile și palatele nu
sunt altceva decât construc ții brute. (Bacon F., 2014)
Gr ădinile botanice, ca locuri de relaxare sau afiliate universit ăților, având astfel rol
educativ, sunt men ționate în foarte pu ține surse istorice.
Gr ădinile și cultivarea plantelor exist ă de mii de ani, primele exemple datând din
antichitatea mesopotamian ă și egiptean ă (figura 1.1).
Romanii au fost și ei iubitori de gr ădini și parcuri, fiind con știen ți de valoarea medicinal ă
și estetic ă a plantelor. În antichitate, primii care au analiz at plantele, observând valoarea
acestora, au fost filosofii greci Aristotel și Teofrast, acesta din urm ă fiind considerat p ărintele
botanicii. Se pare c ă grecii au pus bazele clasific ării și descrierii plantelor. La Atena se reg ăsea
prima gr ădin ă botanic ă, gr ădina Academiei, care a apar ținut lui Aristotel, l ăsând-o mo ștenire lui
Teofrast (secolul IV Î.Hr), pe care o îmbun ătățește și o pune la dispozi ția discipolilor și
studen ților s ăi. Scrierile Historia Plantarum și Cauzele plantelor ale lui Teofrast au influen țat
scrierile Rena șterii și studiul botanicii. (N. L. Britton, 1896) Timp de aproximativ un mileniu nu
se mai eviden țiaz ă nicio scriere care s ă remarce înfiin țarea unei alte gr ădini.
De asemenea, istoria gr ădinilor japoneze și chineze a fost organic legat ă de evolu ția
știin ței botanice în sine. Shen Nung , împ ăratul chinez, î și expedia oamenii înv ățați în locuri
dep ărtate pentru a aduna plante cu valoare economic ă sau medicinal ă mare.

6

Călug ării medievali au folosit plantele și florile pentru celebrarea lui Dumnezeu, dar și în
scopuri terapeutice. Frumoasele gr ădini monastice medievale erau vestite pentru cultiv area
ierburilor medicinale. Erau numite "viziuni ale gra ției și bun ătății divine" fiind considerate
emana ții ale lui Dumnezeu. Primele gr ădini m ănăstire ști dateaz ă din secolul VIII, fiind
desemnate ca predecesoare ale gr ădinilor medicinale de la începutul secolului XVI, c unoscute ca
,,physic garden”. (Hill A. W., 1915)
Gr ădinile medievale islamice au c ăutat mereu s ă î și impresioneze vizitatorii prin
rafinament, diverse surprize și printr-un num ăr bogat de plante de diferite specii.
Sursele germane de specialitate afirm ă c ă prima gr ădina botanic ă din lume este cea de la
Cologna, realizat ă în 1389, cu toate c ă în 1333, medicul și biologul Gaulterus întemeiaz ă o
gr ădin ă botanic ă destinat ă și publicului, iar ceva mai târziu Matey Sylvaticus din Mantova, Italia,
concepe alte dou ă gr ădini.
Totu și nicio gr ădin ă men ționat ă pân ă acum nu pare a fi "botanic ă". O gr ădin ă botanic ă nu
e u șor de identificat și de aceea e necesar ă o baz ă știin țific ă documentat ă de cercetare istoric ă.
Astfel, primele gr ădini botanice, recunoscute la nivel mondial în peri oada 1543-1547, sunt
întemeiate la Pisa (figura 1.2), Padova și Floren ța. Ansamblul de calit ăți intelectuale,
devotamentul și pasiunea depus ă de botanistul Luca Ghini au dus la proiectarea pr imei gr ădini
botanice la Pisa, în 1543.
În 1545, la Padova (figura 1.3), a luat na ștere prima gr ădin ă botanic ă în cadrul unei
universit ăți (Diaconescu V., 1985). Gr ădina a fost restaurat ă, ast ăzi reprezentând un deosebit
interes pentru turi ști.
La Bologna, în 1567, se creeaz ă o nou ă gr ădin ă botanic ă de c ătre medicul și biologul
Ulysse Aldrovani, care va influen ța toate institu țiile de înv ăță mânt superior din lume întrucât vor
aprecia rolul utilitar al acestor gr ădini în cadrul universit ăților. În Europa gr ădinile antice au fost
transformate treptat în gr ădini botanice în cadrul universit ăților, iar din cauza faptului c ă
universit ățile și m ănăstirile erau în general situate în ora șe, gr ădinile medicinale apar ținând
acestora erau de obicei de dimensiuni mici.
Începând cu secolul XVI și continuând cu secolul XVII, gr ădinile botanice ale lumii au
încercat o schimbare în modul lor de utilizare, rem arcându-se astfel perioada noilor începuturi în
comer țul interna țional și perioada explor ării naturii.
Scopul primelor gr ădini botanice medievale era considerat acela de a f i spa ții anexe
necesare medicinii, iar scopul celor din secolul XV I era s ă aib ă un num ăr cât mai bogat de
plante. În urm ă descoperirilor geografice și a cercet ărilor din noile meleaguri europene se

7

îmbogățește con ținutul de material botanic și se m ăre ște bagajul de cuno știn țe referitor la flora
continentului. Astfel, în evolu ția gr ădinilor botanice, urm ătoarea etap ă a fost studiul taxonomic
al materialului vegetal îmbog ățit în urm ă cercet ărilor, devenind aceste unit ăți în scurt timp centre
ale curiozit ăților regnului vegetal. (Hill A. W., 1915)
În aceast ă perioada a avut loc întemeierea mai multor gr ădini botanice, incluzând pe cele
de la Floren ța-Boboli în 1556, Leipzig (1580), Heidelberg (1587) , Paris (1597), Oxford (1621),
Uppsals (1657), Berlin (1679), scopul lor principal fiind colec ționarea și studierea plantelor,
designul lor fiind mai mult utilitar decât estetic.
Mo ștenind o bogat ă tradi ție roman ă, gr ădinile europene din Rena ștere și Baroc au c ăutat
să fie în permanent ă îmbog ățite cu specii noi, dar și cu un ambient deosebit creat prin mobilier
de odihn ă, statui, bazine decorative s.a.
În perioada clasicismului francez, în secolul XVII, Regele Soare Louis XIV a dispus
îmbog ățirea și aclimatizarea colec țiilor sale de plante, ce a condus la înfiin țarea unor mari sere și
zone în cadrul gr ădinilor sale regale.
În secolul XVIII, se remarc ă inaugurarea mai multor gr ădini botanice în Spania (Madrid),
la Auteuil în apropierea Parisului, Petesburg, Berl in și Halle (1725), Chelsea (1752) și gr ădinile
regale de la Kew (1759) (figura 1.4). Aceste gr ădini serveau relax ării și educ ării iubitorilor de
flora indigen ă și exotic ă, ținându-se în cadrul lor cursuri de botanic ă, chimie, astronomie etc. Ele
ies în eviden ță printr-o serie de tr ăsături specifice, de exemplu, colec țiile botanice din Floren ța
sunt considerate unice în Italia, și pe locul doi în lume, dup ă gr ădinile regale Kew din Anglia, iar
cea de la Bruxelles este considerat ă unic ă în Europa având cea mai deosebit ă colec ție de ferigi
arborescente.
Pe parcursul secolului XVIII ramura botanicii se de zvolt ă datorit ă noilor descoperiri
geografice care au avut loc, adunând colec ții vaste de specii vegetale de pe întreg globul, as tfel
botanic ă se desparte de cea farmaceutic ă. Aceste gr ădini reprezentau adev ărate oaze de verdea ță
ce atr ăgeau și publicul amator dornic s ă se recreeze și s ă se familiarizeze cu minun ățiile naturii,
luând astfel amploare sim țul estetic pentru realizarea compozi țiilor vegetale ornamentale și
dorin ța de a cultiv ă plante rare sau neobi șnuite.
În perioada secolelor XIX și XX au fost construite gr ădini publice și municipale având ca
scop principal cel de relaxare. Gr ădina Botanic ă Missouri (figura 1.5), fiind prima gr ădin ă
înfiin țat ă în SUA, în 1859, dispunea, pe lâng ă scopul de relaxare și de programe știin țifice. Pe
parcursul urm ătoarelor secolelor, majoritatea gr ădinilor întemeiate organizeaz ă astfel de

8

programe educative și știin țifice, spre exemplu: Marea Britanie, Rusia, Germani a, Belgia,
precum și România.
Potrivit statisticilor efectuate la nivel mondial, se cunosc în prezent 1800 de gr ădini
botanice și parcuri dendrologice, reg ăsindu-se în 150 de ță ri.
În majoritatea ță rilor, primele gr ădini botanice s-au realizat dup ă 1600, în România
primele gr ădini botanice se întemeiaz ă în 1856, în cadrul ora șului Ia și.
Gr ădinile botanice din Bucure ști (figura 1.6) și cele de la Cluj, pe lâng ă cele de la Ia și
sunt și ele recunoscute la nivel na țional. Gr ădina botanic ă din Bucure ști a fost întemeiat ă în 1860
de c ătre Prof. Dr. Carol Davila, lâng ă Școal ă de Medicin ă și Farmacie, ocupând o suprafa ță de
17,5 ha. Mai târziu este mutat ă în cartierul Cotroceni, unde cu ajutorul cercet ătorilor și
conduc ătorilor ei, D. Brândz ă, D. Grecescu și I. Tarnavschi, gr ădina s-a îmbog ățit permanent cu
colec ții de plante. Gr ădina botanic ă de la Cluj a fost înfiin țat ă de c ătre Prof. Dr. Al. Borza, în
1920, pe zona colinar ă a ora șului, incluzând aproximativ 11 000 de taxoni, având cel mai mare
herbar din România ce include 670 000 de plante ind igene și exotice. (Vasile Diaconescu, 1985)
Multe surse istorice au indicat originea și evolu ția gr ădinilor botanice, elaborând diferite
clasific ări ale gr ădinilor, spre exemplu, în raport cu spa țiul de care dispun, ele pot evolua diferit.
Astfel, dac ă în România cea mai mare gr ădina botanic ă se g ăse ște la Ia și, iar la nivel mondial cea
mai mare gr ădina se reg ăse ște la Yalta în Ucraina (1812), cunoscut ă sub numele de ,,Gr ădinile
Nichitschii”, ocupând o suprafa ță de aproximativ 1100 ha. Îns ă gr ădinile botanice prezente pe
întreg mapamondul nu se remarc ă prin suprafe țele mari, ci prin colec țiile bogate de specii
exotice, amenaj ări peisagistice unice sau alte caracteristici propr ii.

1.2. Tendin țe și aspecte contemporane

Conceptul de gr ădina botanic ă modern ă a ap ărut la începutul secolului XX ca o necesitate
a dezvolt ării continue a societ ății și din dorin ța de a satisface noi cerin țe.
Gr ădinile botanice moderne reprezint ă vaste colec ții de plante, înfiin țate în scopul
cunoa șterii și studierii florei autohtone și a întregii lumii – având în acela și timp laboratoare vii
pentru aclimatizarea și introducerea în cultur ă a unor specii noi originare din alte zone
geografice. Pe lâng ă destina ția știin țific ă, ele au rol instructiv-decorativ. Totodat ă servesc și ca
spa ții pentru plimbare și odihn ă, iar în prezent gr ădinile botanice și-au deschis por țile pentru o
gama larg ă de activit ăți.

9

Rolul gr ădinilor botanice la început era strict pentru cerce tare și educare, dar odat ă cu
trecerea anilor a ap ărut necesitatea unor noi func ții ce au condus la elaborarea gr ădinilor botanice
moderne ca spa ții deschise publicului pentru relaxare și recreere. Astfel au fost create noi spa ții
în care pot avea loc diferite activit ăți în aer liber – expozi ții tematice, zone de studiu, zone
amenajate pentru educarea copiilor, manifest ări cultural-artistice care intervin profund în
stimularea creativit ății, spa ții multifunc ționale pentru organizarea de festivit ăți (Gr ădina botanic ă
din Singapore – figura 1.7), conferin țe, workshop-uri, întâlniri de afaceri, spa ții pentru cafenele
și produse bio, frecvente devin și cursurile pentru gr ădin ărit, precum și cele gastronomice.
Majoritatea gr ădinilor botanice curente pun la dispozi ția publicului posibilitatea de a
închiria diferite spa ții exterioare pentru organizarea de petreceri, nun ți, spectacole etc.
În cadrul gr ădinilor botanice contemporane se observ ă o conexiune strâns ă a acestora cu
lumea artei, astfel confirmându-se faptul c ă natura și arta sunt unit ăți strâns condi ționate,
interdependente ale lumii. Astfel în cadrul lor se organizeaz ă expozi ții de art ă (pictur ă,
sculptur ă), deseori cu rol de a m ării gradul de con știentizare asupra problemelor mediului.
Acesta este cazul multor gr ădini botanice, îns ă cele mai reprezentative sunt Gr ădinile botanice
din New York și desigur, Gr ădinile botanice Denver, Colorado (figura 1.8).
O alt ă art ă promovat ă în cadrul gr ădinilor botanice moderne este arta cinetic ă, care are un
simbolism complex și pune în lumin ă sisteme inginere ști surprinz ătoare ce înlocuiesc statuile
clasice ale barocului și clasicismului. Un exemplu, ce pune în armonie ace ast ă art ă cu restul
naturii, îl reprezint ă Gr ădina botanic ă din Atlanta (figura 1.9).
Gr ădinile moderne dispun de spa ții pentru expozi ții ornitologice, spa ții protejate pentru
sere de fluturi, cum este cea din Amsterdam. Un alt beneficiu oferit de gr ădina modern ă este
serviciul online prin care se poate vizita gr ădina în format virtual, cum este gr ădina Shangri-La,
Texas. Aceasta se dedic ă educa ției publicului de toate vârstele, de exemplu copiii pot
experimenta universul insectelor prin ni ște ochelari speciali. Gr ădina, având o gama larg ă de
programe educative cu privire la studiul și cercetarea habitatelor, impresioneaz ă prin fauna și
flora ce trezesc la via ță toate sim țurile omului, încânta și bucur ă ochii vizitatorilor (figura 1.10).
Aici vizitatorii sunt impresiona ți deoarece gr ădina le ofer ă un teatru al descoperirilor pe
care îi încânt ă cu un film introductiv despre gr ădin ă, timp de 8 minute.
Gr ădinile botanice :contemporane scot în eviden ță și arta :coreografic ă, arta
cinematografic ă, participând astfel la stabilizarea valorilor soci et ății, precum și la lansarea de noi
arti ști.

10

În secolul XX se scot în eviden ță cercet ările efectuate asupra unor anumite grupe de
plante, dezvoltându-se gr ădinile de specialitate și gr ădinile experimentale cum sunt cele de
orhidee din Kingstone, Tahiti. În ultimele decenii au ap ărut mai multe gr ădini destinate doar
unor anumite familii sau genuri de plante, cum ar f i Monaco (grădinile exotice destinate
plantelor suculente), Jamaica (gr ădinile de ficu și). Astfel putem afirm ă c ă ast ăzi „conservarea
speciilor :a devenit o art ă.” (Condur ățeanu Simona, Ionescu Mariana, 1994) Publica țiile știin țifice
oferite de internet încadreaz ă gr ădinile ca fiind cor ăbii vegetale moderne ale lumii, având
semnifica ție de natur ă biblic ă și îndep ărtând pericolul de dispari ție a plantelor.
În prezent majoritatea vizitatorilor manifest ă un interes mai mare pentru valoarea
decorativ ă a unei gr ădini decât fa ță de cea educativ ă și știin țific ă a acesteia. De aceea la crearea
unei gr ădini se urm ăre ște s ă se îmbine armonios func ția educativ ă cu cea știin țific ă ținându-se
cont de rolul decorativ al plantelor, care s ă încânte privirile cu forme și culori distinse. (Negrutiu
Filofteia, 1980)
Designul actual al gr ădinilor botanice se diferen țiaz ă de cel precedent. Mai nou, în
cadrul proiect ării unei gr ădini moderne, apare un alt tip de amenajare, poate mai atractiv ă, care
utilizeaz ă forme futuriste generate pe calculator atât în com pozi țiile vegetale cât și în cadrul
mobilierului urban (figura 1.11).
Gr ădina botanic ă modern ă este considerat ă un organism animat, implicat activ în via ța
cultural ă a comunit ății, chiar scriitoarea Nadine Monem afirma, referito r la gr ădina botanic ă
modern ă, c ă oricum ar arata viitoarea structur ă a gr ădinilor botanice, vor continua s ă ilustreze
principala verig ă estetic ă, știin țific ă și cultural ă care leag ă umanitatea de plante, servind la
educa ția, fascinarea, explorarea și la descoperirea lumii vegetale. Ele vor continua s ă reflecte
rela ția oamenilor cu plantele și cu restul lumii naturale. (Monem Nadine, 2007)
De asemenea, unele gr ădini botanice moderne au fost create prin ac țiuni de reabilitare a
unor zone poluate, salvând astfel ample suprafe țe r ămase moarte, neutilizate. O astfel de gr ădin ă
este Proiectul Eden (figura 1.12), unul dintre cele mai moderne concepte de gr ădina botanic ă ce
se reg ăse ște în Anglia. Aceast ă are o suprafa ță ampl ă, reabilitat ă peisagistic, pe suprafa ță c ăreia
s-a organizat un complex de sere ce ad ăpostesc specii de pe întreg mapamondul.
Proiectul a fost creat pentru a reaminti de interde penden ță dintre om și natur ă. Acest
complex este considerat unul modern deoarece are ur m ătoarele elemente: structura metalic ă
aparent ă din o țel, îmbinat ă cu un sistem de acoperire dintr-un material de ult ima genera ție –
termoplastic, stilul arhitectural reflect ă corpul ancestral – luna, crearea unor spa ții inovatoare

11

precum patinoar, alpinism, maraton, concerte, concu rsuri tematice, cursuri de botanic ă. (Kluckert
E., 2005)

12

CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA CADRULUI URBAN ȘI NATURAL

2.1. Scurt istoric al Gr ădinii Botanice „Anastasie F ătu” din Ia și

Înc ă de la începuturile sale, Ia șul a ocupat un loc de frunte în istoria și dezvoltarea
cultural ă a ță rii. Pentru crearea bazei materiale necesare pred ării cuno știn țelor de biologie,
Societatea :de Medici și Naturali ști înfiin țeaz ă în anul 1834 Muzeul :de Istorie Natural ă.
Tot în acest scop medicul :și naturalistul A. :Fătu a înfiin țat:la Ia și în anul 1856
prima :gr ădin ă botanic ă de pe teritoriul românesc. Aceast ă gr ădin ă se situa în apropiere de ,,Râpa
Galben ă” (figura 2.1) și ,,Palatul Criminal” (fosta închisoare) și a d ăinuit pân ă în anul 1914.
Dup ă decesul fondatorului gr ădinii, terenul a fost vândut și aproximativ tot materialul botanic s-a
pierdut.
Ast ăzi, de existen ța acestei gr ădini ne mai aminte ște strada Florilor, îngusta stradel ă dr.
A. F ătu, ,,Casa gr ădinarului” (a șa era numit ă casa lui) și unele descrieri și aprecieri f ăcute de Gh.
Asachi în Gazeta de Moldavia” (1856), Ion Ionescu d e la Brad în ,,Catalogu oficial” al expozi ției
na ționale din 1865 de la Frumoasa, Ia și.
În anul 1873 la ini țiativa Societ ății de Medici și Naturali ști, fiind cea mai veche societate
știin țific ă din România, ia fiin ță o nou ă gr ădin ă botanic ă a Ia șului (figura 2.2) pe terenul din fa ța
actualului Muzeu de Istorie Natural ă. Este coordonata de doctorul Dimitrie Brândza (11 ani mai
târziu fondând Gr ădina botanic ă de la Bucure ști), iar fondul vegetal al gr ădinii este donat de dr.
A. F ătu (pre ședinte al societ ății). Suprafa ța gr ădinii îns ă era redus ă – aproximativ 300 mp. În
zilele noastre putem admira câteva din exemplarele vegetale plantate de Dimitrie Brândz ă ( 1
castan, 2 stejari, 2 plopi).
În anul 1876 a fost înfiin țat ă a treia gr ădin ă de c ătre Universitatea ,,A. I. Cuza”, pe un
teren situat în spatele actualului Institut de Medi cina și Farmacie. Spa țiul insuficient, pentru a
satisface cerin țele și nevoile tineretului, și lipsa fondurilor au limitat amploarea proiectului .
În jurul anului 1900 se înfiin țeaz ă a patra gr ădin ă botanic ă tot la ini țiativa Universit ății și
la insisten țele repetate ale lui Al. Popovici, care prime ște terenul din jurul actualului Palat al
Culturii, în scopul amplas ării unei grădini botanice moderne. Planul s ău de amenajare este expus

13

în mini-muzeul actualei Gr ădini. Războiul mondial și din nou lipsa fondurilor au determinat
abandonarea acestui proiect.
Prof. Al. Popovici, în anul 1921, pe terenul din sp atele noii cl ădiri a Universit ății
întemeiaz ă a cincea gr ădin ă în acord cu necesit ățile înv ăță mântului biologic, timp în care a fost
mereu reorganizat ă și îmbun ătățit ă.
Aceast ă gr ădin ă a folosit înv ăță mântului ie șean o perioad ă îndelungat ă de timp, pân ă în
1963, moment în care a fost mutat ă pe actualul amplasament în Dealul Copoului. Din ac east ă
gr ădin ă s-a mai p ăstrat și ast ăzi unele exemplare arboricole și arbustive, și de asemenea, o mic ă
ser ă turn, în care se cultivau palmieri și bananieri. (Bogdan N. A., 1997)
Analizându-se situa ția Gr ădinii Botanice, s-a ajuns la concluzia c ă ea nu mai corespundea
cerin țelor teoretice și practice pe care le ridic ă înv ăță mântul. Astfel, cu ocazia s ărb ătoririi
centenarului Universit ății, în 1963, se decide mutarea gr ădinii tot pe dealul Copoului, pe strada
Dumbrava Ro șie, aflându-se sub conducerea Prof. E. Țopa, primul director al gr ădinii. Acesta a
preluat o suprafa ță de aproximativ 64 ha, a elaborat planul tematic al gr ădinii și al unor sectoare,
a construit pavilionul didactico-administrativ și o parte din sere. Actuala gr ădin ă (a 6-a) este cea
mai veche, dar în acela și timp cea mai nou ă din țar ă, deoarece î și are provenin ța și î și trage
energia din prima gr ădin ă botanic ă înfiin țat ă de botanistul A. F ătu în 1856 și, este cea mai nou ă,
deoarece, pe amplasamentul actual gr ădina dateaz ă din anul 1963. (Mandache L. și Țopa E.,
1988)
Gr ădina Botanic ă ,,Anastasie F ătu” face parte din Asocia ția Gr ădinilor Botanice din
România, numit ă în anul 2000 membru fondator și are reputa ția de a fi cea mai mare din țar ă, cu
o suprafa ță de aproximativ :100 ha.

2.2. Analiza general ă a cadrului urban și natural al sitului

Cadrul urban
Propunerea de amenajare are în vedere studierea și amenajarea unei por țiuni de teren care
apar ține Gr ădinii Botanice, din Ia și, aflat ă în administrarea Universit ății „Alexandru Ioan Cuza”,
Ia și. Situl propus spre amenajare se afl ă în incinta sectorului Complexul de sere (figura 2. 3.), vis-
à-vis de serele vizitabile num ărul 12, unde au loc expozi ții anuale de plante.
Sec ția Complexul de sere cuprinde 12 sere, fiecare ser ă având propriile caracteristici
referitoare la climat, umiditate, și cuprind diferite specii de plante, repartizate du p ă anumite
criterii bine stabilite: biografice, taxonomice, ut ilitare etc.

14

Serele, construite din sticl ă și metal, climatizate, ocup ă o suprafa ță de aproximativ 3800
mp. Acestea ad ăpostesc un fond remarcabil de plante (aproximativ 2 600 taxoni) provenite de pe
toate continentele, în special din zonele subtropic ale, tropicale și ecuatoriale ale globului.
Suprafa ța terenului aferent zonei de amenajare este de apro ximativ 5000 mp, situându-se pe un
versant.

Cadrul :natural
Datorit ă împrejmuirilor sale, ora șul Ia și poate fi remarcat ca un impresionant muzeu în
aer liber. Aici se pot admira diferite entit ăți arheologice, parcuri, case memoriale, str ăzi, dar mai
ales teii emblematici ai acestui sit.
Zona ce urmeaz ă a fi amenajat ă se afl ă în Gr ădina Botanic ă care este pozi ționat ă pe
dealul Copou, cunoscut în trecut și sub numele de Muntenimea de Sus. Dealul Copou rep rezint ă
una dintre cele șapte coline pe care se întinde Ia șul. Arealul în care se g ăse ște obiectivul se
încadreaz ă în microclimatul specific municipiului, cu unele d iferen țe în ceea ce prive ște
topoclima specific ă amplasamentului s ău. Sectorul climatic aferent p ărții nord-vestice a ora șului,
zona Copou, prezint ă extreme termice moderate, o umiditate relativ ă a aerului echilibrat ă,
frecven ța și persisten ța mai redus ă a ce țurilor urbane, un strat de z ăpad ă cu o grosime și o
persisten ță mai mare dar și o intensitate redus ă a brumelor.
Relieful amplasamentului luat în studiu este format din masive deluroase și platouri lungi
cu pante mici.
În zona Ia șului clima are un caracter temperat-continental pro nun țat, aceasta variaz ă sub
ac țiunea caracteristicilor reliefului, pozi ției geografice, precum și sub ac țiunea centrelor de
presiune atmosferic ă de provenin ță atlantic ă și siberian ă. Temperatura și umiditatea sunt
influen țate de masele de aer care ac ționeaz ă aici. Datorit ă acestui fapt tr ăsăturile de ansamblu ale
anotimpurilor se înregistreaz ă în tipologia iernilor reci, lipsite de z ăpad ă în majoritatea cazurilor,
asociate cu veri secetoase.
Factorii geografici influen țeaz ă în mod diferit valoarea și regimul meteorologic local,
participând la crearea unor tipuri diferite de micr oclimate, în regim lunar și anual. (Ap ăvăloaiei
M. și colab., 1982).
În decursul anului, precipita țiile predominate sunt ploile, îns ă se remarc ă și precipita țiile
sub form ă de ninsoare în perioada noiembrie – martie, când s e înregistreaz ă pân ă la 42 de zile cu
ninsoare, iar maximul precipita țiilor atmosferice se realizeaz ă în luna iunie și minimul în luna

15

februarie, ceea ce caracterizeaz ă un regim anual de precipita ții de tip continental la Ia și. Media
de zile lipsite de precipita ții în decursul unui an este de 190.
Tr ăsăturile regimului anual al precipita țiilor atmosferice sunt marcate și de cantitatea și
recuren ța lor. Vara se reg ăsesc cele mai mari debite ale ploilor zilnice (40% din totalul
precipita țiilor anuale), iar iarna și prim ăvara sunt cele mai mici debite (10-17% din total).
Cantitatea medie anual ă dep ășește 600 mm, iar umiditatea relativ ă a aerului are valori medii
anuale de 70%.
Un fenomen specific îl constituie ploile toren țiale sub form ă de adverse din timpul
sezonului cald. Lipsa precipita țiilor pe o perioada mai mare de 14-19 zile duce la provocarea
secetei, mai ales în sezonul de var ă.
Municipiului Ia și const ă într-o temperatur ă medie anual ă de 9-10ș C și o amplitudine a
mediilor lunare de 24șC – 25șC. În cadrul ora șului regimul termic în luna ianuarie s-a înregistra t
cu temperaturi de -3,3 grade Celsius, iar în luna c ea mai cald ă (iulie) cu temperaturi de +21,4
grade Celsius. Temperatura maxim ă absolut ă este de 40 grade Celsius, iar cea minim ă de 32,3
grade Celsius.
În cadrul municipiului primele înghe țuri se constat în timpul toamnei, mai exact în
preajma datei de 10 – 20 octombrie, iar cele târzii se înregistreaz ă pân ă la 18 mai, aceste statistici
sunt importante pentru realizarea culturilor și a altor planta ții. Important de știut este și faptul c ă
sc ăderea temperaturilor sub pragul de 0 grade Celsius are loc în jurul datei de 5-7 decembrie.
Regimul de nebulozitate este un factor climatic ese n țial și este influen țat de diferi ți
factori, dar cel cu influen ța cea mai mare este dat de evolu ția industrial ă a ora șului.
Conform datelor prezentate de Sta țiunea de Cercetare-dezvoltare pentru
Pomicultur ă Ia și, radia ția solar ă global ă cu valori de 117 kcal/cm2 este repartizat ă neuniform pe
durata anului, vara înregistrându-se 40% din sum ă. Insola ția are o mare importan ță în cadrul
mediului, deoarece, prin ac țiunea sa, influen țeaz ă principalele procese fiziologice ale plantelor,
mai ales în perioada de vegeta ție a acestora. La Ia și s-a înregistrat o durat ă de str ălucire a
soarelui între 2037 și 2104 ore/an, zile cu cer senin în jur de 108, zil e cu cer noros 115, iar zile
cu cer acoperit în jur de 145 zile.
În timpul iernii dinamica atmosferic ă se caracterizeaz ă prin preponderen ța vânturilor
dinspre N-V și N, ce bat cu o vitez ă medie de 2,6 m/s, iar în timpul sezonului de var ă vânturile
au dispozi ție sudic ă și sud-estic ă cu o vitez ă de 2,3 m/s.
Aceste date climatice ne arat ă faptul c ă în zona Gr ădinii botanice Ia și vântul bate din
toate direc țiile, cu dominan ță mare dinspre N-E (23,2%) și dinspre S-E (15,2 %). Dominan ța

16

mare a vânturilor N-E este efectul pe timp îndelung at a anticiclonului scandinav pe timpul iernii,
iar vântul de est face sezonul de iarn ă mai friguros și uscat. In mod obi șnuit, ora șul se bucur ă de
un flux normal al maselor de aer, ceea ce rezulta o atmosfera invariabil ă.
În timpul anului se observ ă un num ăr de 75 zile cu vânt puternic intens, de peste 12 m /s,
iar calmul atmosferic are valori duble (25,7%) în z ona puternic construit ă a ora șului, deoarece
cl ădirile iau locul unor bariere împotriva vântului, m ai ales în luna iulie.
Prim ăvara vânturile bat din toate direc țiile ceea ce duce la diminuarea procesului de calm
atmosferic. Viteza vântului prezint ă un maxim în timpul amiezii și un minim în timpul nop ții,
intensitatea vântului cre ște odat ă cu în ălțimea. Iarna, de și viteza vânturilor este mai redus ă, se
manifest ă destul de activ criv ățul, care bate din estul Europei producând frig și viscole puternice.
Gr ădina Botanic ă Ia și prezint ă un sol alc ătuit din marne argilo-salifere ce au provocat cu
timpul procesele de alunecare a versan ților. Aceste alunec ări de teren s-au redus prin
transform ări tehnice de stabilizare și prin plantarea de arbori și arbu ști.
În jude țul Ia și se eviden țiaz ă o serie de soluri est-europene care se suprapun pe ste cele
central-europene.
În zona dealului Copou sunt prezente soluri zonale sub forma cernoziomurilor argilo-
iluviale cu fertilitate ridicat ă și a celor levigate. (Chelaru C. și Gorincioi P., 1980)
Repartizarea solurilor este diferen țiat ă: pe colinele joase din nordul Bahluiului și vestul
Nicolinei se prezint ă molisolurile, pe platoul Repedea și pe coasta Buciumului se eviden țiaz ă
argiluvisolurile, iar pe câmpia Bahluiului domin ă solurile hidro-halomorfe. (Obreja A., 1979)
Municipiul Ia și prezint ă o re țea hidrologic ă cu un poten țial diversificat, fiind alc ătuit ă din
ape subterane minerale și dulci, din ape de suprafa ță curg ătoare: râul Bahlui cu afluen ții s ăi
printre care și Podgoria Copou, și lacuri. În cadrul teritoriului Gr ădinii Botanice Ia și a fost barat
pârâul Podgoria Copou cu un dig de p ământ de 4 m în ălțime; prin aceast ă diguire s-au creat 3
lacuri formând medii ecologice pentru vegeta ția și fauna din zon ă, creându-se un adev ărat
biotop. Acest pârâu este alimentat în continuu din izvoarele de coast ă care au o ap ă magnezico-
sodic ă și poate fi folosit ă ca ap ă mineral ă cu efecte medicinale.
Pe teritoriul gr ădinii au fost descoperite și alte surse de ap ă mineral ă medicinal ă care pot
fi folosite în scopuri terapeutice. Apele subterane ale Ia șului sunt influen țate de condi țiile
geologice care le clasific ă în straturi acvifere captive și straturi libere. Lucr ările de forajare și
exploatare la un nivel mai superficial arat ă existen ța a unor ape captive mai pu țin mineralizate
folosibile în domeniul agricol și industrial.

17

PARTEA A II-A – CONTRIBU ȚII PROPRII

18

CAPITOLUL 3 – SCOP, OBIECTIVE, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA
CERCET ĂRII

3.1. Scopul și obiectivele de ansamblu ale cercet ării

Scopul lucr ării
Aceast ă lucrare știin țific ă propune amenajarea peisagistic ă a unui spa țiu de relaxare,
recreere și contempla ție, plimbare și odihn ă din cadrul sectorului Complexul de sere al Gr ădinii
Botanice „Anastasie F ătu” Ia și.
Promenada propus ă spre amenajare are în vedere îndeplinirea unor dez iderate de
actualitate: reducerea polu ării ora șului, crearea unui mediu de relaxare, odihn ă și contempla ție,
precum și cre șterea num ărului de vizitatori.
Situl ales prezint ă unele dificult ăți în ceea ce prive ște amenajarea lui deoarece este un sit
stâncos cu diferen țe de nivel de circa 8 m, adiacent unei zone în care se afl ă sere vizitabile.
Astfel propunerile de design peisager trebuie integ rate armonios, cu grij ă în cadrul natural f ără
să-l distrug ă sau s ă-i afecteze frumuse țea, îns ă totodat ă trebuie s ă îmbun ătățeasc ă și imaginea de
ansamblu a cadrului construit din zon ă (serele deschise pentru public).
Amenajarea propus ă va ridica gradul de calitate a petrecerii timpului liber și de confort
exterior oferit de Gr ădina Botanic ă.
Compozi ția peisager ă urm ăre ște și educarea elevilor și studen ților într-un cadru
armonios, estetic, într-o ambian ță natural ă sanogen ă.
Reorganizarea traseelor și compunerea judicioas ă a spa țiului au drept scop realizarea unui
consens între func țiile didactice ale gr ădinii botanice și necesit ățile vizitatorilor legate de
relaxare, odihn ă, socializare etc.
În raport cu toate acestea, compozi ția creat ă și integrat ă armonios în gr ădin ă îndepline ște
și func ția de protejare și îmbun ătățire a calit ății mediului, reducând poluarea, mai ales prin
calit ățile speciilor vegetale utilizate în proiect.

19

Obiectivele cercet ării
• Dezvoltarea unei baze de date știin țifice – în urma informa țiilor de specialitate, studiate în
am ănun țit din diferite c ărți, cursuri, reviste și surse bibliografice puse la dispozi ție de
internet.
• Studierea/documentarea situa ției existente – s-a efectuat prin intermediul docum ent ării și
cercet ării sitului existent, în urma discu țiilor cu Directorul și cu angaja ții Gr ădinii
Botanice, precum și prin informa țiile generale și am ănun țite culese atât despre loca ția
existent ă natural ă, cât și despre cadrul edificat. Astfel în urma document ării practice s-au
ob ținut imagini, schi țe, m ăsur ători care au servit ulterior la crearea proiectului .
• Instalarea unor puncte de vedere referitoare la car acterul și valoarea acestei amenaj ări.
Caracterul acestei amenaj ări este definit de prima impresie pe care vizitator ul o are la
contactul vizual cu aceast ă amenajare, iar valoarea particular ă a spa țiului este tr ăsătura
care deosebe ște acest spa țiu, înscriindu-l într-o tipologie spa țial ă de grup sau singular ă, și
concentreaz ă aten ția privitorului prin originalitate.
• Disfunc țiile existente în zon ă și calit ățile de care dispune situl s-au putut stabili în urm a
analizei f ăcute pentru a putea observa și identifica direct în teren aspectele care pot fi
reabilitate și remediate, dar și cele care impun a fi excluse din propunerea de pr oiectare.
• Stabilirea necesit ăților care nu sunt îndeplinite de situa ția existent ă și accentuarea
însu șirilor estetice ale elementelor existente în solu ția de amenajare.

3.2. Materialul de studiu și metode de cercetare

În urma constat ării acestor obiective, pe baza materialelor și metodelor de studiu, am
realizat mai multe variante de propuneri din care a fost aleas ă judicios cea mai adecvat ă mediului
institu țional, nevoilor vizitatorilor și caracteristicilor sitului.
Materialul de studiu este ilustrat de terenul și construc țiile serelor din sectorul
Complexul de sere al Gr ădinii Botanice și totodat ă și de sursele redactate sub forma c ărților,
surselor de internet, revistelor de specialitate et c.
Amenajarea a fost ilustrat ă și finisat ă prin intermediul analizei spa țiului studiat, care a oferit
perspective și cadre valoroase pentru conturarea proiectului, am enajare ce a dat sitului o utilitate
proprie.

20

Metodele de cercetare folosite sunt:
• Studiul comparativ și gruparea informa țiilor dup ă anumite criterii;
• Cuno știn țele generale de amenajare peisagistic ă și dendro-floricole;
• Documentarea în cadrul sitului pentru a determina v aloarea dimensional ă a acestuia și a
elementelor construite, precum și executarea releveului vegeta ției existente;
• Analiza calitativ ă pentru constatarea disfunc țiilor și a necesit ăților;
• Analiza unor aspecte legate de: gr ădinile botanice istorice și moderne, de compozi țiile
din cadrul lor, proiectarea pe terenuri situate în pant ă și ale criteriilor lor de organizare și
compozi ție;
• Analiza unor studii de caz din care se pot trage co ncluzii utile pentru propunerea de
amenajare peisagistic ă în cadrul Gr ădinii Botanice ie șene;
Pe baza acestor metode am realizat schi țe de ansamblu sau de detaliu, o compozi ție unitar ă și
armonioas ă, iar finalitatea proiectului s-a realizat cu ajuto rul programelor de proiectare asistat ă
de computer.

21

CAPITOLUL 4 – ANALIZA UNOR STUDII DE CAZ

Gr ădinile botanice de-a lungul timpului au dobândit di ferite valori func ționale, fiind într-
un proces continuu de schimbare. Astfel evolu ția gr ădinilor a creat noi modalit ăți de rela ționare a
omului cu natura înconjur ătoare și a stabilit o leg ătur ă armonioas ă între cadrul natural și cel
construit.
Gr ădinile botanice moderne acord ă o mare importan ță proiect ării peisajului din cadrul lor
și pun în valoare colec țiile de exemplare vegetale autohtone sau aduse din alte regiuni. Pentru a
rămâne în aten ția publicului, gr ădina botanic ă a trebuit s ă se modernizeze atât din punct de
vedere estetic, cât și în manier ă educa țional-știin țific ă, cu rol important în modelarea
comportamentului de lung ă durat ă.(Jocelyn Dodd și Jones C., 2010)
Omul modern, care a devenit tot mai receptiv fa ță de natur ă, descoper ă în cadrul
gr ădinilor botanice moderne un loc grandios plin de știin ță , culoare, parfum și totodat ă o oaz ă de
lini ște pentru contemplare și mai ales un loc pentru a- și reg ăsi echilibrul interior.
Aceste gr ădini, unit ăți de cultur ă botanic ă, medii de creativitate, s-au adaptat societ ății
moderne și modeleaz ă l ăca șuri de interac țiune a omului cu natura, participând într-un mod
dinamic la cizelarea comportamentului și atitudinilor fa ță de natur ă ale acestuia. (Heyd T., 2006)
Pentru a sus ține afirma țiile elaborate anterior am selec ționat trei gr ădini botanice, care au
venit în ajutorul unei în țelegeri mai bune a conceptului de gr ădina botanic ă modern ă, iar câteva
considerente eliberate din documenta ția complex ă a acestor gr ădini au fost înglobate armonios în
conceptul propus.

4.1. Gr ădinile botanice :Denver, Colorado

Gr ădina botanic ă:Denver este o gr ădin ă deschis ă publicului larg, un paradis verde, situat ă
în cartierul Cheesman :Park din Denver, Colorado (figura 4.1). Aceasta pe o suprafa ță de
aproximativ 10 ha con ține o ser ă, o varietate de gr ădini tematice și un amfiteatru în care se
organizeaz ă vara diverse concerte pentru publicul larg.

22

În cadrul gr ădinilor exist ă trei cadre diferite care fac parte din Gr ădinile Botanice :Denver
ca un întreg: Gr ădina formal ă (în partea est-central ă a gr ădinii – York :Street), Gr ădinile Chatfield
(lâng ă Chatfield State Park) având caracteristici de lunc ă și zone :riverane, precum și o ferm ă
veche cu gospod ărie, și Mt. Goliat (pe drumul spre muntele :Evans) este o gr ădin ă alpin ă cu
plante autohtone (de-a lungul traseelor montane).
Gr ădina Botanic ă:Denver î și are originea :în visul unui grup de gr ădinari locali, lideri
civici, și botani ști. Ei au vrut s ă construiasc ă o oaz ă verde în mijlocul ora șului, un vis care a
devenit realitate în 1951, când a fost înscris ă în Funda ția :Gr ădinilor botanice :Denver. Legendarul
arhitect :peisagist Saco Rienk de Boer, creatorul unor p ărți din Red Rocks Amphitheatre,
Washington Park și City Park, a fost angajat pentru a emite un maste r plan pentru aceste gr ădini.
În 1954, aproximativ 40 ha de teren în City Park au fost oferi ți ca loc pentru noile gr ădini
botanice. Noul sit pentru gr ădini a fost situat între 9-Avenue și 11 Avenue :York Street, la
momentul respectiv era un cimitir vechi. În anul 19 66, o nou ă sec ție a fost dedicat ă locuin ței
pentru plante :tropicale și subtropicale – Orangery. Aceasta a marcat începu tul Gr ădinilor :Denver
ca atrac ție pe tot parcursul anului.
Gr ădinile :Denver amplific ă extrem de mult ideea de amenaj ări peisagistice, având un
num ăr de aproximativ 40 de gr ădini cu teme specifice, în care se num ără: Gr ădina Romantic ă,
poteca P ăsărilor și a Albinelor, Acoperi șul Verde, Gr ădina cu lavand ă, Gr ădinile din Vest,
Gr ădinile de ierburi ornamentale, Gr ădinile umbrite, Gr ădinile de ap ă și multe altele.
În regiunea Mun ților Stânco și se reg ăse ște flora autohton ă, unde, amplasat ă pe Muntele
Goliat, amatorii de drume ții au posibilitatea de a se plimba în mijlocul unei gr ădini florale alpine.
Gr ădina include și o zon ă amenajat ă în stil japonez cu stânc ării și un mic lac în care se
reflect ă pini și alte plante din cadrul montan, aceasta are numele de Shofu-en – Gr ădina Vântului
și a Pinilor, amenajat ă de Koichi Kawana.
Gr ădina Denver are cea mai mare colec ție de plante din zonele cu clim ă rece din întregul
stat american, precum și diverse gr ădini care includ o mare parte de plante din Colorad o și statele
vecine.
Gr ădina este paradisul pe p ământ, mai ales pentru copii. Sec ția Mordecai Children'
Garden este un decor de vis pentru cei mici (figura 4.2), ce le ofer ă posibilitatea de a înv ăța
absolut tot ce este necesar despre plantele din ace st loc, dar mai ales le dezv ăluie pe Muntele
Marmotelor, cum plantele și animalele tr ăiesc în lini ște în acela și mediu.
În cadrul gr ădinii se g ăsesc și alte atrac ții fermec ătoare pentru cei mici cum ar fi:
vân ătoarea de gândaci din "T ărâmul de Sticl ă", un terrarium imens, cursuri interactive și bazinul
Pipsqueak, unde pot observa detaliat via ța acvatic ă.

23

Gr ădinile de ap ă din sec ția York Street sunt considerate ca o cas ă modern ă pentru
multe colec ții de plante acvatice, precum crini de ap ă, nuferi, lotus, ierburi decorative, Canna etc,
având un sistem de bazine moderne ce alimenteaz ă 7 gr ădini și ofer ă fundaluri pentru multe alte
gr ădini (figura 4.3).
În cadrul bazinelor decorative este situat ă Piramida de știin ță ce o înconjoar ă pe laturile
de sud și de vest (figura 4.4). Aceast ă construc ție modern ă prezint ă fundamentul știin țific al
Gr ădinilor botanice Denver și invit ă vizitatorii s ă vad ă lumea plantelor prin lentile știin țifice.
Expozi ția utilizeaz ă tehnologia modern ă interactiv ă – touchscreens, lumin ă, sunet și video –
pentru a putea urm ări cercet ările și personalul horticulturii în domeniu din cadrul st atului și din
toate regiunile de step ă ale lumii.
Tot în cadrul gr ădinii, din 2014, se pot admira operele de art ă ale artistului Dale Chihuly,
care au ad ăugat gr ădinii culori vii și o frumuse țe deosebit ă (figura 4.5) și au atras sute de
vizitatorii, clasând aceast ă gr ădin ă ca fiind cea mai vizitat ă gr ădin ă botanic ă din nordul Americii.
A fost una dintre primele gr ădini din Statele Unite ale Americii care s-a concen trat asupra
florei autohtone și utilizarea pesticidelor biologice având un rol im portant în conservarea apei. A
câ știgat foarte multe premii și a fost inclus ă în categoria celor mai frumoase gr ădini botanice
moderne din lume.

4.2. Gr ădinile botanice :Regale Cranbourne – Australia

Gr ădinile botanice Regale Cranbourne sunt o sec țiune a Gr ădinilor Botanice Melbourne
din Australia, acestea fiind situate în suburbia or a șului Cranbourne, la aproximativ 45 km de
centrul ora șului Melbourne.
Gr ădina Cranbourne este considerat ă o gr ădin ă modern ă și tân ără în acela și timp,
deoarece a fost deschis ă publicului larg în 2006, pe 28 mai. Amenajarea gr ădinii a fost
conceput ă, în colaborare cu Paul Thompson de la Plant Design , de arhitec ții peisagi ști din cadrul
biroului Taylor Cullity Lethlean (figura 4.6).
Gr ădina este specializat ă în plante indigene australiene și se deosebe ște de celelalte
gr ădini tipice prin folosirea peisajului australian, a stfel proiectan ții reu șind s ă întregeasc ă în
cadrul complexului patru ramuri principale ale arhi tecturii peisajului: arta, arhitectura,
horticultura și ecologia. Având o suprafa ță total ă de aproximativ 360 ha, incluzând zone
naturale, umede și p ăduri, doar 15 ha sunt amenajate în cadrul gr ădinii și ofer ă vizitatorilor, pe
lâng ă plantele autohtone, peisaje de o deosebit ă varietate, unicitate și m ăiestrie, gr ădini

24

expozi ționale, opere sculpturale, jocuri de pavaj de difer ite texturi, mobilier original, modern
(figura 4.7). Gr ădinile ofer ă, de asemenea locuin ță pentru animalele autohtone, precum
mamifere, reptile, inclusiv unele specii rare pe c ale de dispari ție, dar și pentru p ăsări.
Designul gr ădinii este pus în eviden ță prin stilul liber-peisager echilibrat, judicios
proiectat și dinamic (figura 4.8), antrenând vizitatorii pe o suprafa ță mare și eliminând
monotonia din cadrul ei.
Microrelieful gr ădinii este legat simbolistic de macrorelieful austr alian, astfel colec țiile
vegetale sunt amplasate în anumite zone pentru a il ustra caracteristicile definitorii ale reliefului
na țional, precum și reprezentarea botanicii a întregului continent.
Gr ădina le permite vizitatorilor s ă exploreze mediul australian și s ă înve țe cât mai mult
despre plantele australiene, se pot bucura de un nu m ăr de peste 100.000 de plante și variet ăți
organizate în 15 gr ădini expozi ționale. Astfel, în cadrul amenaj ării se pot remarca cele mai
importante gr ădini, precum Gr ădina cu nisipuri ro șii, Gr ădina arid ă, Gr ădinile de expozi ții și
Aleea cu eucalipt.
Gr ădina cu nisipuri ro șii simbolizeaz ă zona de șertic ă a continentului australian (figura
4.9). Aceast ă gr ădin ă dispune de o flor ă s ălbatic ă specific ă de șertului și de un nisip ro șu vibrant,
încadrând armonios movile de sare în form ă de semilun ă, concepute pentru a reda formele și
culorile reg ăsite în Australia Central ă.
Gr ădinile de expozi ții eviden țiaz ă atrac ția oamenilor de a încadra natura într-un design
mai controlat, geometric sub forma unor gr ădini stilizate: Gr ădina diversit ății, Gr ădina viitorului,
Gr ădina copiilor, Gr ădina de economisire a apei. Aceasta din urm ă ilustreaz ă importan ța apei
pentru Australia prin crearea Gr ădinii Aride și a râului uscat, secat. Astfel se observ ă capacitatea
plantelor de adaptare la condi țiile mediului și totodat ă capacitatea peisajului de a intervenii în
culturalizarea con știin ței umane și accentuarea responsabilit ăților sale.
Apa este considerat ă elementul intermediar în gr ădin ă cu un magnetism aparte, ilustrând
o pauz ă printre culorile puternice ale nisipului și vegeta ției.
Canalul Rockpool (figura 4.10) este legat de râu, d e Gr ădinile expozi ționale și Dealul
Howson printr-o promenad ă cu amenaj ări active și atractive. Aceast ă promenad ă este alc ătuit ă
dintr-o pasarel ă din pietri ș și piatr ă cu module și banchete din piatr ă, precum și inser ții de plante
și ierburi decorative, iar pe malul opus al râului s e reg ăse ște un perete din lemn de diferite forme
geometrice.
Promenada amenajat ă pe malul râului este destinat ă plimb ării, relax ării și întâlnirilor
prezentând oportunit ăți variate de educa ție și de distrac ție. În acest spa țiu a fost creat și un

25

amfiteatru din materiale ecologice decorat cu plant e și arbori, care ofer ă umbr ă și condi ții
favorabile pentru desf ășurarea unor cursuri în aer liber.
Gr ădina a reu șit s ă se fac ă remarcat ă la nivel interna țional fiind renumit ă pentru zidurile
naturale din piatr ă, nisipurile ro șii și canioanele sculptate parc ă de imagina ția unui artist.

4.3. Gr ădinile botanice din Barcelona

Gr ădina Botanic ă din Barcelona este o institu ție de patrimoniu care serve ște întregii
societ ăți. Principalul ei rol este de a p ăstra și între ține patrimoniul natural al Cataloniei. Gr ădina
promoveaz ă o cultur ă a botanicii și prin activit ățile sale, contribuie la dezvoltarea cuno știn țelor
publicului din toate categoriile.
Gr ădina Botanic ă din Barcelona este o gr ădina clasificat ă printre gr ădinile botanice
moderne fiind deschis ă pe 18 aprilie 1999, ca rezultat al unui proiect su s ținut de Consiliul
Municipal al ora șului Barcelona și de Uniunea European ă. Ea a fost proiectat ă de o echipa
interdisciplinar ă format ă din arhitec ții Carlos Ferrater și Joseph Luis Canosa, arhitectul peisagist
Bet Figueras, horticultorul Arthus Bossy și biologul Joan Pedrola.
Cu o suprafa ță de peste 15 ha, gr ădina se întinde pe versantul nordic al dealului Mon tjuic,
având o form ă triunghiular ă (figura 4.11), unde plantele din cinci regiuni cli matice
mediteraneene sunt aranjate în form ă de mozaic în jurul unui amfiteatru larg. Vegeta ția cuprinde
1500 de specii grupate astfel încât s ă recreeze diferite peisaje g ăsite în natur ă.
Gr ădina botanic ă atrage un num ăr mare de vizitatori contribuind la dezvoltarea și
diversificarea turismului local, la sus ținerea ei proprie și a ora șului Barcelona. Activit ățile din
cadrul gr ădinii botanice sporesc cuno știn țele vizitatorilor despre via ță plantelor mediteraneene
iar odat ă cu extinderea ei de an la an și publicul î și extinde viziunea, deschizându-se spre
activit ăți sociale și culturale variate.
Un alt obiectiv îndeplinit al proiectului const ă în protejarea vestigiilor arheologice,
beneficiile aduse zonei fiind de domeniu cultural, educa țional, social-economic, dar și știin țific.
Arhitectura cl ădirilor din interiorul gr ădinii este una simpl ă, modern ă dar spectaculoas ă
(figura 4.12), fiind proiectat ă în armonie cu peisajul și mobilierul urban. Sunt utilizate materiale
din beton, metal și lemn, atât la nivelul cl ădirilor cât și la nivelul mobilierului de odihn ă dând o
alt ă alur ă sitului (figura 4.13).

26

În proiectarea aleilor s-a folosit o re țea triunghiular ă , asimetric ă, cu o modificare minim ă
a topografiei existente (figura 4.14). Materialele utilizate și geometria proiect ării stabilesc un
contrast clar cu elementele naturale.
În fiecare an speciali știi spanioli, aduc în cadrul gr ădinii noi specii dendro-floricole,
astfel încât gr ădina se afl ă într-o permanen ța evolu ție.
Gr ădina modern ă din Barcelona este organizat ă în 5 regiuni influen țate de climatul
mediteranean: zonele sudice ale Africii de Sud, baz inul M ării Mediterane, Australia, Chile si
California de Vest. O sec ție specific ă este dedicat ă florei din Insulele Canare. Pe întinsul a 14
hectare sunt crescute cu grij ă peste 4.000 de specii de plante din întreaga lume, plante precum
palmieri uria și, pini seculari, agave și aloe, grupate în a șa fel încât să recreeze ecosisteme ce te
trimit cu gândul la o alt ă lume.

27

CAPITOLUL 5 – ANALIZA SITUA ȚIEI EXISTENTE

5.1. Prezentarea sitului existent

Așezarea actual ă a Gr ădinii botanice „Anastasie F ătu” din Ia și permite sistematizarea,
organizarea și expozi ția plantelor în 10 :sectoare, fiecare sector având însu șirile sale proprii.
Împreun ă cu acestea exist ă și alte 3 sectoare, care au un rol important în înde plinirea obiectivelor
Gr ădinii Botanice: Laboratorul :pentru tehnica de calcul, Laboratorul :de micropropagare și
prezervare a germoplasmei, Herbarul.
Spa țiul propus pentru amenajare ocup ă o suprafa ță de aproximativ 5130 mp și se g ăse ște
în cadrul Gr ădinii Botanice, Ia și (figura 5.1), în sectorul Complexul expozi țional de sere, vis-à-
vis de serele în care au loc marile expozi ții anuale (figura 5.2.), cea mai valoroas ă din țar ă, în
prezent, fiind cea de crizanteme cu un num ăr de 215 taxoni.
Complexul de Sere cuprinde sere construite din stic l ă și metal, climatizate, ocup ă o
suprafa ță de aproximativ 3800 mp. Acestea ad ăpostesc un fond remarcabil de plante
(aproximativ 2600 :taxoni) provenite de pe toate continentele.

5.2. Analiza aspectelor morfologice ale sitului.

Situl luat în amenajare se afl ă în incita sectorului Complexul expozi țional de sere, acesta
se afl ă vis-à-vis de serele num ărul 12 din cadrul Gr ădinii Botanice din Ia și (figura 5.3).
În prezent zona luat ă în analiz ă nu este amenajat ă pentru promenad ă, ea are un stil
naturalist având ca puncte de interes dou ă stânc ării ce au form ă liber ă, acoperite de plante alpine
reprezentând un peisaj montan din natur ă.
Situl vizat prezint ă mai multe c ăi de acces, deoarece aceast ă zon ă nu este delimitat ă cu
exactitate. Astfel accesul în acest perimetru se re alizeaz ă în mai multe moduri în func ție de
intrarea aleas ă de vizitatori în gr ădina botanic ă.

28

De pe artera principal ă de promenad ă a Gr ădinii Botanice, numit ă Strada Podgoriilor se
face accesul c ătre Complexul de sere, respectiv c ătre situl vizat (figura 5.4.). Accesul secundar în
cadrul sitului se face liber pe terenul înierbat, a proape din toate direc țiile.
Aleea din fa ța serelor num ărul 12 aflat ă în partea de nord a sitului este asfaltat ă și se
găse ște într-o stare bun ă, neprezentând niciun pericol pentru vizitatorii gr ădinii.
Pozi ționarea zonei de amenajare vis-à-vis de serele vizi tabile face ca zona s ă aib ă un
trafic de circula ție de intensitate medie spre mare, mai ales în peri oadele când au loc expozi țiile
anuale de crizanteme și azalee din cadrul serelor.
Se observa c ă, în lipsa unei amenaj ări și din cauza densit ății planta țiilor ce împiedic ă
vizibilitatea axelor, situl nu dispune de axe vizua le de percepere a spa țiului, nici de axe pietonale
de circula ție.
Cadrul construit aferent sitului este reprezentat de serele din Complexul de sere, în care
acestea au fost reabilitate astfel încât aspectul l or actual este mai atractiv.
Pe întreg situl este evident ă absen ța mobilierului urban, mobilier ce ar trebuii s ă ofere
personalitate sec ției, s ă o compartimenteze și s ă o agrementeze. (Krauel J., 2008). În cadrul zonei
nu s-a intervenit, p ăstrându-se caracterul liber peisager al naturii.
Pe amplasamentul studiat se afl ă dou ă stânc ării în stil naturalist în imediata apropiere a
aleii principale, fa ță în fa ță cu sera de expozi ții, la care accesul se face pe suprafe țele înierbate
adiacente. Aceste dou ă stânc ării din zon ă au o form ă neregulat ă, ornamentate cu plante rare și
endemice constituite din arbori, arbu ști, flori, vegeta ție alpin ă, și reprezint ă puncte de interes
general (figura 5.5.). În cadrul acestor forma țiuni exist ă doar câteva locuri de stat, acestea se
rezum ă la ni ște bârne din lemn și beton a șezate aleatoriu.

Terenul prezint ă o diferen ță de nivel de aproximativ 8 m, având o pant ă de 5-7 %, iar
trecerea de la o curba de nivel la alta se face lin .
Terenul destinat amenaj ării constituie un punct important în Gr ădina Botanic ă,
concentrând o mare parte din vizitatori, mai ales î n perioada expozi țiilor din cadrul serelor.
Compozi ția peisager ă actual ă nu valorific ă frumuse țea zonei, iar aceasta nu se remarc ă în cadrul
amenaj ării Gr ădinii Botanice. De și suprafa ța ampl ă permite o libertate mare de crea ție, nu exista
înc ă o amenajare care s ă creeze o atmosfer ă ambiental ă, iar o parte din elementele vegetale sunt
degajate și nu se potrivesc în aceast ă atmosfer ă.
Deoarece este suportul principal pentru diferitele amenaj ări, din cele mai vechi timpuri,
terenul natural a fost considerat un element morfo logic structural de prim ă importan ță .
(Weilacher U., 1999)

29

Terenul actual situat în pant ă face posibil ă folosirea unor efecte de contrast prin culoare,
lumin ă-umbr ă, vertical-orizontal, plin-gol etc.
Panta terenului luat în studiu poate crea dificult ăți la trasarea aleilor sau la executarea
teras ărilor, dar totodat ă poate oferii peisajului dinamism, posibilit ăți multiple de a crea
perspective, unele masc ări, detalii inedite și expresive.
Aceast ă pant ă ne ofer ă prin calit ățile sale perspective avantajoase, ascendente și
descendente, centripete și centrifuge, și anume: tabloul de la nivelul de jos care urc ă pe
concavitate face ca priveli ștea s ă fie majestoas ă, iar perspectiva de sus ofer ă profunzime, oferind
o priveli ște spre peisajul orizontului.
Proiectarea pe acest teren cu denivel ări impune luarea în considerare a numeroase aspecte
și anume: amplasarea construc țiilor, a teraselor, a vegeta ției se va face pe curbele de nivel,
accesul c ătre vârful pantei se va face prin p ărțile laterale, pentru a facilita urcu șul. Nu este
recomandat atât din punct de vedere func țional cât și estetic ca o alee s ă traverseze central și
rectiliniu o pant ă plecând de la baz ă și pân ă la vârful acesteia.
În proiectare se va ține cont de faptul c ă vârful pantei este supus elementelor dezl ănțuite
ale naturii de aceea se cer m ăsuri speciale de protec ție.
Panta terenului ofer ă privitorilor deschideri de perspective lungi și vederi panoramice
asupra întregului peisaj. Totodat ă vârful pantei reprezint ă închiderea perspectivei, de aceea se
acord ă o mare aten ție în proiectarea pe vertical ă.
În ceea ce prive ște vegeta ția, cercetarea efectuat ă la fa ța locului a scos în eviden ță faptul
că spa țiul este intens plantat, iar din cauza lipsei de am enajare a unor alei pietonale, respectiv
platforme, nu permite cu u șurin ță vizitatorilor accesul c ătre zonele cultivate cu specii, care cu
greu pot fi observate.
Vegeta ția de pe tot cuprinsul sitului este compus ă atât din specii dendrologice, arboricole
și arbustive, cât și din specii floricole (în cadrul stânc ăriilor și în apropierea serelor), de diferite
talii și texturi.
Plantele floricole se reg ăsesc mai mult în zona stânc ăriilor.
Plantele dendrologice, majoritatea, se g ăsesc într-o stare fiziologic ă adecvat ă, dar este
nevoie de aplicarea unor lucr ări de între ținere prin t ăieri de cur ățare, r ărire și de reîntinerire.
Acestea sunt plantate aleatoriu și nu sunt integrate armonios într-o compozi ție cu grup ări
vegetale, deoarece caracterul planta țiilor existente este preponderent didactic (figura 5.6).
În urma analizei terenului s-a constatat faptul c ă situl dispune de un sol fertil, bogat în
elemente nutritive și în humus, iar umiditatea acestuia este moderat-us cat ă deoarece panta

30

terenului nu permite stagnarea apei foarte mult. Cu ren ții de aer au o intensitate slab ă deoarece
vegeta ția înalt ă lucreaz ă ca un paravan de protec ție.

5.3. Sinteza disfunc țiilor și a necesit ăților

Cercet ările efectuate pe teren și analiza elementelor morfologice ale spa țiului remarc ă
disfunc ționalitatea acestuia, deoarece nu exist ă în prezent o amenajare care s ă pun ă gr ădina în
rândul gr ădinilor botanice moderne actualizate.
Calitatea educativ ă a sitului este remarcat ă prin num ărul bogat de exemplare vegetale, dar
aceast ă calitate nu este pus ă în eviden ță într-o compozi ție armonioas ă și func țional ă și nu
permite vizitatorului s ă le remarce și s ă le studieze.

5.3.1. Analiza disfunc țiilor

Situl studiat al gr ădinii botanice nu dispune în prezent de amenajare. Acesta are un stil
liber peisager și nu satisface diferite func țiuni necesare vizitatorilor, cum ar fi: crearea uno r spa ții
peisagere multifunc ționale care s ă ofere locuri de odihn ă, promenad ă, educa ție și studiu în aer
liber, participarea la diferite manifest ări culturale.
Cadrul existent nu este organizat și nu dispune de axe compozi ționale sau de centre de
interes clare.
În cazul celor dou ă stânc ării nu s-au urm ărit principii func ționale, estetice sau economice
în momentul realiz ării acestora, astfel încât ele s ă atrag ă cât mai mul ți vizitatori.
Zona dispune de multiple izvoare, dar nu s-a luat în considerare valorificarea apei într-o
compozi ție armonioas ă cu multiple beneficii.
Complexul Expozi țional de sere constituie un punct de interes major în aceast ă zon ă,
fiind vizitat ă de un num ăr foarte mare de vizitatori, în ciuda acestui inter es deosebit se observ ă
lipsa unui mobilier urban pentru odihn ă, relaxare și de loisir, ori sistem de iluminat care s ă pun ă
în eviden ță silueta cadrului vegetal pe timpul serii și s ă prelungeasc ă programul de vizitare.
Între elementele cadrului construit și spa țiul vizat nu exist ă o inter-rela ție care s ă fac ă o
trecere armonioas ă între cele dou ă elemente.
O problem ă major ă este și faptul c ă nu s-a intervenit la timp în vederea control ării
cadrului vegetal, l ăsând multe specii s ă se dezvolte haotic, rezultând astfel zone foarte d ense de

31

vegeta ție ce d ă impresia de spa țiu neîngrijit, inestetic. O alt ă problem ă este și l ăsarea resturilor
de ramuri t ăiate pe sol ce scot în eviden ță caracterul neîngrijit al sitului.
Aceste specii nu sunt integrate armonios într-o com pozi ție, fiind plantate aleatoriu pe
suprafa ța sitului. Se observ ă, de asemenea, dispropor ționalitatea între grup ările de arbori și
arbu ști, fie sunt planta ți arbu ști de talie mic ă al ături de arbori foarte înal ți, fie exemplarele sunt
prea distan țate sau prea compacte.
Circula ția în acest perimetru este confuz ă și dificil ă atât din cauza vegeta ției, care a fost
plantat ă haotic, cât și din cauza intersec țiilor de alei, care nu sunt executate spa țial corect. Multe
alei rezultate în urma traficului pietonal nu sunt pietruite sau integrate m ăcar într-un pas japonez,
ceea ce contribuie la imaginea inestetic ă pe care o red ă întregul sit.
Toate aceste elemente care influen țeaz ă negativ peisajul pot fi corectate și remediate prin
intermediul unui proiect propus, care s ă asigure o calitate ridicat ă a acestei amenaj ării și s ă
situeze gr ădina botanic ă printre gr ădinile moderne de rang înalt.

5.3.2. Analiza necesit ăților

Toate cercet ările efectuate și studiate au dus la identificarea principalelor ne cesit ăți de ordin
practic, estetic și economic, care trebuiesc urgent îndeplinite:
• Organizarea și realizarea unor spa ții menite s ă aduc ă un plus de culoare mediului
înconjur ător al sitului.
• Îndeplinirea func ției : estetice a spa țiului verde printr-o îmbinare armonioas ă, dup ă
principii :compozi ționale :și artistice, între vegeta ția propus ă și design-ul elementelor :
arhitecturale construite (bazine decorative, pergol e și alte forme de mobilier urban).
• Realizarea unor axe :vizuale compozi ționale : fluente având cap de :perspectiv ă și centre de
interes, asigurând astfel echilibrul :și armonia amenaj ării. (Dasc ălu Doina-Mira, 2014)
• Crearea unei promenade care d ă posibilitatea :vizitatorilor s ă admire natura, s ă intre în
armonie :cu peisajul ce se dezv ăluie treptat, s ă aib ă o belvedere :către amenajare și peisajul
înconjur ător și s ă cristalizeze :axele importante ale compozi ției.
• Crearea unor platforme :multifunc ționale care s ă îndeplineasc ă:toate necesit ățile, precum:
relaxare și odihn ă, recreere, inspira ție, spa ții pentru manifest ări cultural-educative în aer
liber, socializare, regenerare fizic ă-psiho-emo țional ă, s ă deschid ă o remarcabil ă:
panoram ă asupra peisajului înconjur ător, prin efecte :estetico-sanogene.
• Inserarea :amenaj ării în cadrul :natural f ără a fi afectat ă în m ăsuri mari vegeta ția :existent ă.

32

• Spa țiul amenajat s ă îndeplineasc ă func ția :sanogen ă prin îmbun ătățirea condi țiilor :de
microclim ă și prin cur ățarea :terenului de ramurile uscate.
• Amenajarea unor accese care s ă fac ă accesibil ă:zona :propus ă din toate direc țiile.
• Terenul :în pant ă va fi sistematizat :vertical prin modelarea lui :în terase pentru amplasarea
platformelor :multifunc ționale și a bazinelor :decorative, terase :sus ținute prin taluz ări,
trepte, gradene și alte elemente :judicios alese.
• Îmbog ățirea vegeta ției existente cu o categorie de specii :dendro-floricole care s ă fac ă
trecerea :armonioas ă de la zona :alpin ă, reprezentat ă de stânc ării, la zona colinar ă. Astfel
se vor folosi compozi ții vegetale care vor pune în valoare diversele punc te sau zone de
interes și vor ajuta la deschiderea sau la închiderea perspe ctivelor.
• Plantarea judicioas ă a unor exemplare :dendrologice care s ă participe la sus ținerea :solului
pentru a evita eroziunile :și alunec ările :terenului.
• Agrementarea spa țiilor de odihn ă și relaxare prin introducerea :unui mobilier urban
adecvat stilului amenaj ării.
• Apa nu este eviden țiat ă pe terenul actual de aceea se opteaz ă pentru crearea unei piese :de
ap ă moderne, corect ă din punct de vedere :arhitectural, deoarece ea d ă via ță amenaj ării în
diferite compozi ții :dinamice sau statice.
• Se va evita folosirea unei prea mari diversit ăți:de mobilier, dalaje, forme, materiale,
culori, care ar putea altera :armonia :estetic ă a întregului ansamblu. Toate acestea trebuie
să fie în concordan ță :cu stilul :întregii :amenaj ări, respectând astfel principiul :de baza al
amenaj ărilor peisagistice, cel al unit ății :în diversitate.
• Respectarea tuturor :elementelor :morfologice :peisagistice folosite în cadrul :amenaj ării –
lumina :și culoarea, precum :și lumin ă-întuneric, umbr ă-penumbr ă, închis-deschis, plin-
gol, sol-cer, odihn ă-plimbare – joac ă:un rol important în ob ținerea unor efecte :benefice
de :dinamizare, relaxare, odihn ă, de contempla ție-medita ție, optimism :și pace :interioar ă.
(Dasc ălu Doina-Mira, 2014)
• Încadrarea :într-un echilibru :vizual și dimensional :al pieselor :de ansamblu :peisagistic,
precum și pozi ționarea :acestora în cadrul :designului, pentru a reda efecte :ritmice, îns ă nu
deranjante, deoarece de ele depind echilibrul :compozi ției, armonia și euritmia :ca
rezultate finale de ansamblu.
• Spa țiul propus spre amenajare este necesar s ă ridice gradul de calitate a petrecerii
timpului liber și de confort exterior.

33

CAPITOLUL 6 – PROPUNEREA DE AMENAJARE

6.1. Prezentarea general ă a solu ției propuse/recomandate

În urma unei analize detaliate a zonei, precum și din analiza gr ădinilor contemporane la
nivel global, am elaborat un plan de amenajare peis ager ă pentru îmbun ătățirea condi țiilor
existente, prin crearea unui spa țiu multifunc țional, practic, estetic, ce ofer ă o perspectiv ă ampl ă
asupra zonei.
Propunerea proiectului urm ăre ște: îndeplinirea anumitor principii func ționale, economice
și sanogene ce ridic ă calitatea spa țiului de petrecere a timpului liber și gradul de confort exterior,
modernizarea spa țiului actual prin crearea de locuri de relaxare, od ihn ă și studiu, precum și
amplificarea frumuse ții naturale a zonei.
În primul rând s-a avut în vedere corectarea disfun c ționalit ăților observate în urma
analizei ce reduceau calitatea sitului și a efectelor vizuale.
Zona propus ă pentru amenajare, împreun ă cu zonele din apropiere au fost create ca un
întreg compozi țional multifunc țional, având o suprafa ță de aproximativ 5130 mp. Zonele vecine
au suferit slabe modific ări doar în ceea ce prive ște stânc ăriile, potecile și terenul.
Zona studiat ă este în pant ă și se reg ăse ște în cadrul Complexului de sere, mai exact în
fa ța serelor unde au loc expozi țiile de flori și art ă, ceea ce denot ă faptul c ă aceast ă zon ă are un
interes turistic ridicat și este des vizitat ă de toate categoriile de vârst ă. Aceasta nu este amenajat ă
peisagistic, oferind vizitatorilor locuri de relaxa re și belvedere, mai mult densitatea vegeta ției
obtureaz ă vederea spre etajele mai jos situate. Pentru a sat isface toate aceste nevoi func ționale și
estetice se impune reorganizarea și amenajarea acestei zone.
Solu ția propus ă are la baz ă ca surs ă de inspira ție studiul a trei gr ădini botanice moderne
din America, Australia și Spania, ță ri care pun mare accent pe modernism și func ția estetic ă în
cadrul gr ădinilor botanice. Aceste gr ădini ofer ă diverse utilit ăți noi și autentice, apreciate mai
ales pentru factura lor didactic ă, multiplicând rolul arhitecturii peisagere în spa țiile urbane de
importan ță major ă, precum sunt gr ădinile botanice.(Laurian R., 1965)

34

Amenajarea compozi țiilor a fost realizat ă în stil mixt, în care promenada, bazinele
decorative și piesele de mobilier au fost îmbinate armonios cu formele libere, pitore ști ale
terenului și vegeta ției, stil cu un impact deosebit asupra percep ției oamenilor, cu caracter cult și
rafinat.
Spa țiul amenajat (figura 6.1) a fost strict organizat a stfel încât zonele naturale și cele
construite s ă rela ționeze între ele într-un mod unitar. În timpul par curgerii spa țiului se dezv ăluie
treptat puncte și zone de interes ce invit vizitatorul la relaxare și contempla ție.
Promenada, considerat ă axul principal al amenaj ării atât vizual cât și pietonal, împreun ă
cu spa țiile de relaxare, educare și de contempla ție au fost înfrumuse țate prin aducerea unui
mobilier urban modern propriu stilului adoptat.
Proiectul beneficiaz ă de o serie de bazine decorative în trepte, datorit ă pantei terenului și
izvoarelor existente, ce subliniaz ă axul principal al amenaj ării.
Designul amenaj ării este unul simplu în dezavantajul formelor compl icate care
îngreuneaz ă și obosesc percep ția vizual ă. Astfel solu ția de amenajare s-a pus în inter-rela ție cu
peisajul actual pentru a nu artificializa zona, ci mai degrab ă pentru a o înfrumuse ța, aducând un
plus de culoare și energie vibratoare.
Amenajarea propus ă în cadrul gr ădinii are menirea de a fi un spa țiu complex, de un
magnetism particular, atât prin multifunc ționalitate, cât și prin ambient ările durabile și
ecologice.

6.2. Descrierea zonelor func țional-ornamentale și recreative

Amenajarea pentru a putea rezolva disfunc țiile existente în sit și pentru a satisface toate
necesit ățile func ționale ale publicului s-a sec ționat pe zone, stabilindu-se mai multe scene de
peisaj.
6.2.1. Zona de promenad ă și bazine decorative

Compozi ția arhitectural ă decurge de-a lungul unui ax principal ce se întind e pe direc ția
N-S a sitului (figura 6.2), parcurgând terenul în t repte în func ție de panta acestuia.
Aceast ă zon ă arhitectural ă cristalizeaz ă axele importante ale compozi ției și d ă amploare
acesteia, având func ție principal ă de promenad ă și plimbare.
De-a lungul accesului principal se desf ășoar ă bazinele acvatice, ce sunt proiectate în
trepte, simplist, dar elegant, din beton placat cu piatr ă natural ă în straturi, în nuan țe calde de

35

galben, reg ăsindu-se pe suprafa ța lor jocuri de moduli pentru locuri de odihn ă și conversa ție
(figura 6.3).
Apa este eviden țiat ă în aceast ă zon ă prin terasele acvatice ce dinamizeaz ă, poten țeaz ă
valoarea întregului spa țiu și scot din monotonie ansamblul, oferind magnetism z onelor.
Apa integrat ă în peisaj are, totodat ă, și efecte benefice asupra s ănătății omului prin combaterea
polu ării psihice, purific ă și umidific ă mediul ambiant.

6.2.2. Zona de recreere și odihn ă

Zona este alc ătuit ă din 6 platforme din beton placate cu dale din piat r ă: decorativ ă și cu
inser ții de gazon pe întreaga lor suprafa ță . Se reg ăsesc la intrarea în spa țiul amenajat și c ătre
cotele joase ale acestuia, stânga-dreapta. Aceste z one sunt agrementate cu grup ări de moduli și
banchete simple, din beton, placate la partea super ioar ă cu lemn, servind la relaxarea și odihna
vizitatorilor (figura 6.4).
Dou ă dintre platforme, de pe cotele joase ale terenului , sunt mobilate, pe lâng ă jocurile de
moduli, și cu pergole din piatr ă natural ă, oferind umbra necesar ă pe timpul verii și decorând
spa țiul atât prin materialul de construc ție ales cât și prin plantele ag ăță toare ornamentale.
Alte dou ă platforme, situate la cota de sus a terenului, sun t încadrate armonios în jocul
unor gradene înierbate, naturaliste, pierdute în pa nta terenului, agrementate cu vegeta ție de talie
mic ă și mici stânc ării, ce ofer ă locuri pentru odihn ă, recreere, studiu și întâlnire.

6.2.3. Zona (central ă) de studiu și instruire în aer liber

Zona central ă a amenaj ării reprezint ă axul : secundar perpendicular pe axul : principal al
promenadei.
În aceast ă zon ă s-a proiectat, în partea dreapt ă a promenadei, un mic amfiteatru în aer
liber realizat din gradene înierbate pe diferite în ălțimi ce au priveli ște c ătre scena înconjurat ă de
bazinul decorativ (figura 6.5). Pe fundalul amfitea trului se reg ăsesc grup ările dendrologice
existente de Picea abies și Pinus sylvestris. Acestea au fost completate cu specii dendrologice d e
talii mai mici, floricole și roc ării.
Scena, înconjurat ă de ap ă, este punctul central al amenaj ării care armonizeaz ă întregul
peisaj, fiind destinat ă pentru studiu în aer liber, instruire și mici piese sau concerte. Ea este de

36

dimensiuni mici, construit ă din beton placat cu piatr ă decorativ ă de nuan țe mai închise de gri,
care vin în completarea nuan țelor de alb cenu șiu ale dalajelor aleii principale.
Ansamblul de pergole, reg ăsit în partea stâng ă a promenadei, prelunge ște axul secundar
și te invit ă la relaxare, conversa ție, dar și la vizualizarea micilor activit ăți din cadrul scenei.
Pergolele sunt considerate capul de perspectiv ă al axului decorate cu trandafiri ag ăță tori cu flori
albe și ro șii de contrast. Aceste platforme cu pergole sunt ag rementate cu diferite jocuri de
moduli și banchete necesare odihnei (figura 6.6).

6.3. Integrarea armonioas ă a obiectivului în complexul sistemic al gr ădinii

În cadrul sitului, componentele naturale și antropice ale peisajului care s-au modificat în
vederea ob ținerii unui interes mai mare pentru aceast ă zon ă sunt: terenul, stânc ăriile, aleile
pietonale, vegeta ția. Pe lâng ă acestea solu ția propune integrarea elementului ap ă, și agrementarea
cu mobilier și cu corpuri de iluminat a spa țiului. Astfel s-a realizat un spa țiu cu bun gust și cu
mult sim ț estetic.
Proiectarea pe terenul situat în pant ă
Terenul în pant ă cu denivel ări înl ătur ă monotonia din cadrul peisajului, oferind multe
avantaje prin percep ția vizual ă. Panta terenului poate crea dificult ăți la conceperea aleilor sau la
executarea teras ărilor, oferind peisajului dinamism, multe modalit ăți de a crea perspective,
masc ări ale unor zone, detalii inedite și expresive de imagine. În cadrul acestui teren tre buie
văzut cu grij ă principiul unit ății în diversitate, deoarece unele elemente ale peis ajului creat
produc confuzie, neclaritate, și în final monotonie. (Dasc ălu Doina-Mira, 2014)
Panta terenului, prin calit ățile sale, a ajutat la deschiderea unor perspective avantajoase,
ascendente și descendente: tabloul de la nivelul de jos care ur c ă pe concavitate face ca priveli ștea
să fie majestoas ă, iar perspectiva de sus ofer ă profunzime, redând astfel o priveli ște de ansamblu
asupra peisajului orizontului. Diferen ța de nivel a ajutat la amenajarea diferitelor stânc ării și
roc ării, a bazinelor decorative în trepte.
Panta ofer ă privitorilor deschideri de perspective lungi și vederi panoramice asupra
întregului peisaj, iar vârful pantei reprezent ă închiderea perspectivei, de aceea s-a acordat o ma re
aten ție în proiectarea pe vertical ă.
Alegerea de a crea spa ții inedite pe acest teren a determinat o sistematiz are vertical ă, prin
care s-a reamenajat terenul, s-a creat un peisaj es tetico-sanogen interesant cu forme pl ăcute,
estetice și func ționale.

37

Totodat ă, proiectarea pe acest teren cu denivel ări a impus luarea în considerare a
numeroase aspecte și anume: amplasarea construc țiilor, a teraselor, a vegeta ției s-a efectuat pe
curbele de nivel, care reprezint elemente majore în cadrul terenului; amenajarea în terase a fost
singura posibilitate, deoarece terenul are o difere n ță de nivel mare, de cca. 8 m.
În proiectare s-a ținut cont de faptul c ă vârful pantei este supus elementelor dezl ănțuite
ale naturii și s-au prev ăzut m ăsuri speciale de protec ție a terenului (sus țineri de teren,
anrocamente încadrate în diferite amenaj ări pe lâng ă bazine și aleea principal ă care este în
trepte, plantarea unor exemplare vegetale cu un sis tem radicular bine format, amplasarea unor
locuri de stat numite gradene care pe lâng ă rolul de odihn ă ajut ă și la sus ținerea solului). De
asemenea terenul a fost modelat dup ă construc țiile introduse în peisaj astfel încât peisajul s ă fie
într-o armonie perfect ă.

Vegeta ția
Cadrul natural, reprezentat de vegeta ție, este caracteristica cea mai important ă a
gr ădinilor botanice.
Din motive estetice, știin țifice, dar mai ales ecologice, interven ția la nivelul vegeta ției
este minim ă dar absolut necesar ă, fiind dorit ă p ăstrarea cât mai multor exemplare vegetale.
Vegeta ția fiind componenta cea mai u șor de manevrat în cadrul unui spa țiu, a fost
adaptat ă compozi ției de ansamblu prin mici modific ări.
Desimea unor grup ări de plante și distan ța mare dintre alte specii a necesitat elaborarea
unui plan de plantare care s ă elimine aceast ă dezordine, iar aspectul inestetic al unor exemplar e a
impus îngrijirea acestora. (Petrescu F., 1983) Astf el, exemplarele p ăstrate pe întreg spa țiul, cele
mai valoroase, au fost reabilitate prin diferite lu cr ări de îngrijire, iar cele îmb ătrânite, degarnisite
și uscate au fost eliminate.
Deoarece proiectul prevede crearea unei promenade c e intersecteaz ă pe traseul ei plante
în stare fiziologic ă bun ă și unele plante uscate, inestetice, s-a recurs la tr ansplantarea celor
sănătoase în alte zone ale amenaj ării, în diferite compozi ții vegetale cu alte specii care s ă pun ă în
valoare elementele naturale ale peisajului și cele antropizate, iar cele deficitare au fost eli minate.
Solu ția de proiectare trebuie s ă asigure evolu ția biologic ă a exemplarelor vegetale înc ă de
la plantare și pân ă la atingerea poten țialului maxim de decor. (Ana-Felicia Iliescu, 2008) Astfel
în proiectare s-au ales cele mai adecvate specii și variet ăți potrivit criteriilor estetice, cerin țelor
ecologice și particularit ățile biologice ale acestora.

38

În solu ția de proiectare dintre speciile existente care au fost p ăstrate și utilizate, datorit ă
st ării fiziologice adecvate, preciz ăm: arboricole , arbustive. Plantele floricole se reg ăsesc mai
mult în zona stânc ăriilor.
Vegeta ția este dispus ă pe diferite cote ale terenului ceea ce permite adm irarea tuturor
speciilor. Vegeta ția dendrologic ă existent ă este preponderent de talia I, motiv pentru care se
propune agrementarea planurilor inferioare ale vege ta ției pentru a realiza o compozi ție unitar ă.
(Sandu Tatiana, 2012)
Acest spa țiu este dominat de câteva grup ări vegetale emblematice care ilustreaz ă peisajul
montan, dar și cel colinar: grup ările de pini, molizi, de fag, carpen, precum și vegeta ția
stânc ăriilor.
Pentru a completa etajele inferioare care sunt defi citare s-au introdus specii arboricole de
talia a treia. (Sandu Tatiana, 2009)
În interiorul amenaj ării nu s-au folosit specii de talii mari pentru a n u închide
perspectivele și priveli ștea asupra cotelor joase ale terenului, putând admi ra de pe gradenele
înierbate amenaj ările inferioare. Îns ă spre exteriorul amenaj ării s-a folosit Betula pendula
'Purpurea' care s ă aduc ă peisajului o pat ă de culoare de contrast, decorând pe tot parcursul
perioadei de vegeta ție.
Speciile folosite în cadrul amenaj ării fac ca peisajul s ă se schimbe în fiecare anotimp.
Compozi țiile vegetale alc ătuite pe paliere diferite de în ălțimi armonizeaz ă estetic peisajul prin
culori, forme și volumetrie.
În decorarea pergolelor au fost folosite cultivaruri de Rosa hybrida, florile prezentându-
se în nuan ță de ro șu aprins și în nuan ță de alb cu roz deschis în centru. Ele asigur ă decorul de la
începutul verii și pân ă la începutul toamnei și umbra necesar ă vizitatorilor în perioada torid ă de
var ă.
În cadrul compozi țiilor florale s-au utilizat preponderent specii per ene, dar și anuale,
specii care s ă aduc ă în peisaj nuan țe calde de galben, portocaliu, ro șu, roz, precum și specii de
culoare neutr ă care s ă fac ă trecerea armonioas ă între culori, iar ca element contrastant s-a folos it
violetul și albastrul .
Decorul floral este asigurat pe tot parcursul peri oadei de vegeta ție de c ătre urm ătoarele
specii: Pentru prim ăvara devreme s-au folosit specii ce ornamenteaz ă pl ăcut peluza: Crocus
vernus, Scilla bifolia) , pentru decorul de prim ăvar ă-var ă: Iberis sempervirens (care decoreaz ă
armonios stânc ăriile și dup ă trecerea florilor prin frunzi șul lucios), Rosa hybrida 'Fairy Red și
'Fairy White', Portulaca grandiflora, Aster alpinus în diverse cul ori, Lavandula angustifolia

39

'Vera', iar pentru decorul de toamn ă variet ățile de Hosta plantaginea: 'Variegata' cu frunze :
pana șate cu alb și galben.( Dr ăghia Lucia și Chelariu Elena-Liliana, 2011)
Cele dou ă stânc ării existente au fost reamenajate prin îmbog ățirea sortimentului de specii
floricole și arbustive.
Tot în domeniul stânc ăriilor men țion ăm și faptul c ă am folosit în amenajare rocii care s ă
îmbrace armonios terenul și s ă asigure un decor alpin. Pentru ornamentarea lor am folosit tufe
divers colorate de:
Materialul vegetal folosit a fost achizi ționat dup ă consultarea mai multor site-uri de pe
internet ce apar țineau unor firme specializate în domeniu.

Apa
Elementul ap ă lipse ște cu des ăvâr șire din cadrul spa țiului, nu a fost încadrat într-o
amenajare, cu toate c ă exist ă pe suprafa ța terenului diferite izvoare și surse de ap ă.
Apa are numeroase valori peisagistice ce reproduce imaginile cadrului exterior: cer,
vegeta ție, construc ții, dând iluzia unui spa țiu foarte mare și deschis. (Constantinescu Viorica,
1992)
În amenajare s-a propus integrarea apei în diferit e amenaj ări de bazine: bazine ce sunt în
trepte, mici c ăderi de ap ă, dând astfel dinamism sitului și bazine statice ce oglindesc peisajul.
Căderile de ap ă pot fi observate de la diferite cote ale terenului ce accentueaz ă axul
principal al compozi ției.
Suprafa ța bazinelor de pe întreaga zon ă este de 172,48 mp, adâncimea lor este de 0,4 m,
iar adâncimea apei este de 0,3 m, evitând astfel di ferite accidente.
Materialul utilizat pentru placarea bazinelor este piatra decorativ ă în straturi în nuan țe de
galben pal, ce le ofer ă o elegan ță deosebit ă, având în acela și timp aspectul plastic-pitoresc al
sitului. Bordura lor este la picior în unele zone, fiind realizat ă din acela și material ce contrasteaz ă
pl ăcut pe fundalul de alb gri al promenadei.
Pe suprafa ța bazinelor oglind ă s-au folosit jocuri de dale și moduli invitând vizitatorul la
relaxare în mijlocul apei. Bazinul central în trept e se termin ă cu un bazin oglind ă ce are în
mijlocul s ău o scen ă pentru diferite activit ăți, iar trecerea pe aleea principal ă spre ea se face cu
ajutorul unor moduli din beton placa ți la partea superioar ă cu dale din piatr ă de 0,4 m cu distan țe
între ei de 0,1 m.

40

Piesele de mobilier urban: de odihn ă și decorativ
Spa țiul din fa ța serelor de expozi ții ale gr ădinii botanice, necesit ă locuri de odihn ă, care
să satisfac ă vizitatorilor odihna necesar ă și s ă-i invite la promenad ă.
În realizarea mobilierului au fost folosite materi ale precum lemnul, piatra, betonul, stâlpii
de piatr ă, grinzi de lemn, în nuan țe calde, subtile pentru a nu deranja ochiului uman, inducând o
stare psihic ă de lini ște și relaxare.
Piatra a fost întrebuin țat ă pentru realizarea pergolelor, mobilierului de odih n ă, bazinelor
acvatice și pentru sus ținerea gradelor înierbate, iar lemnul a fost folosi t în crearea platformelor
ale celor 3 pergole din zona central ă (tip deck), placarea mobilierului de stat și în realizarea
grinzilor pergolelor (lemn stratificat).
Mobilierul de odihn ă – pentru îndeplinirea func ției de odihn ă și relaxare, a fost distribuit
pe tot cuprinsul amenaj ării, sub trei forme:
• moduli cubici – dispu și pe pavajul decorativ și pe gazon, realiza ți din beton placa ți cu
piatr ă decorativ ă și lemn dur, tratat împotriva umezelii,;
• banchete – alc ătuite din aceea și structur ă constructiv ă în nuan țe calde;
• bănci cu cadru de beton și grinzi de lemn stratificat în nuan ță cald ă de maro.
Tot acest mobilier este amplasat pe platformele de corative la soare, dar și la umbra
vegeta ției, asigurând astfel confortul în perioadele torid e și în perioadele mai pu țin calde,
poten țând totodat ă calit ățile mediului natural.
Pentru îndeplinirea relax ării, odihnei, studiului în aer liber, proiectul pre vede gradene
înierbate sus ținute de ziduri de piatr ă. Ele sunt realizate în jocuri dinamice pe diferite în ălțimi, de
form ă geometric ă, ce asigur ă un num ăr mare de locuri pentru vizitatori, participând tot odat ă la
realizarea scopului estetic și recreativ.
Mobilierul decorativ – este reprezentat de pergole ce decoreaz ă prin materialul de
construc ție și prin liane. Ansamblul de stâlpii și grinzi principale este construit din zid ărie de
beton placat cu piatr ă decorativ ă alb ă cu inser ții de mortar în nuan țe calde de gri, iar traversele
sunt realizate din lemn alb dur, tratat în prealabi l. Cadrul pergolelor are o în ălțime total ă de 3 m
(stâlp + grinda principal ă de sus ținere), distan ța dintre doi stâlpi este de 3 m, iar o travers ă are
dimensiunea de 5/0,15/0,05 m.

Circula ția și accesele
Accesul c ătre situl studiat se face de pe artera din fa ța serelor. În cadrul sitului nu exist ă o
sistematizare a aleilor și nici nu este amenajat pentru promenad ă. De aceea se propune în proiect

41

o promenad ă care s ă str ăbat ă întregul sit. Pe lâng ă aceasta s-au realizat și ni ște poteci dalate, u șor
înierbate din piatr ă, în stil pas : japonez, care conduc lateral spre alte zone din ca drul gr ădinii.
Trecerea c ătre ele se poate face de pe platforme, bazine, prom enad ă.
Aleea principal ă precum și bazinele acvatice au intersectat pe traseul lor s pecii
dendrologice tinere și specii uscate, acestea din urm ă au fost eliminate, iar cele tinere au fost
transplantate cu balot de p ământ, protejând r ădăcinile pe întreaga : perioad ă pân ă la replantare, în
alte locuri ale amenaj ării. (Sandu Tatiana, 2009)
Promenada are un rol foarte important în cadrul am enaj ării deoarece permite circula ția
corespunz ătoare pe întreg situl și ofer ă de pe cotele înalte o perspectiv ă de ansamblu asupra
întregului peisaj. Ea a fost proiectat ă în func ție de traficul pietonal, de dimensiunea sitului, st ilul
optat și relieful terenului, având o dimensiune de 2,5 m.
Pentru îmbr ăcarea aleii s-au dosit dale din piatr ă decorativ ă de diferite dimensiuni cu
inser ții de mortar în nuan ță de gri pentru a scoate în eviden ță fiecare dal ă decorativ ă în nuan ță de
alb u șor spre gri.

Iluminatul nocturn
Situl din cadrul complexului de sere nu dispune de sistem de iluminat. Acest element
func țional, dar și decorativ este necesar în cadrul amenaj ării, dar și în cadrul întregului complex,
pentru a m ării în primul rând programul de vizitare al gr ădinii și pentru a pune în eviden ță chiar
și pe înserare promenada, bazinele, pergolele, mobil ierul urban și nu în ultimul rând detalii
inedite ale cadrului vegetal. S-au folosit pu ține elemente de iluminat, dar de efect: spoturi pen tru
deck, pentru platforme, precum și câ țiva stâlpi de gr ădin ă de mici dimensiuni pe parcursul
promenadei.

42

CONCLUZII

În prezent, gr ădinile botanice moderne reprezint ă mai mult decât vaste colec ții de plante,
înfiin țate în scopul cunoa șterii și studierii florei autohtone și a întregii lumii.
Acestea au o importan ță multifunc țional ă deosebit ă, ini țiind programe de culturalizare și
educare a publicului, de conservare a naturii lumii , ele reprezentând și zone institu ționale
recreative și educa ționale care s ă atrag ă atât prin naturale țe cât și prin utilitate.
Gr ădina botanic ă ie șean ă încearc ă s ă se modernizeze pentru a se încadra în trendul
contemporan prin crearea de spa ții interactive, dinamice, pentru a atrage cât mai m ul ți vizitatori
și pentru a oferi adev ărate spectacole, hr ănitoare pentru suflet și minte.
În acest context, amenajarea propus ă în cadrul gr ădinii ie șene are menirea de a fi un
spa țiu complex, de un magnetism particular, atât prin m ultifunc ționalitate, cât și prin
ambient ările durabile și ecologice, cu virtu ți sanogene și estetice.
Aceast ă lucrare î și propune s ă contribuie în special la regenerarea și armonizarea în
spiritul sustenabilit ății a acestei gr ădini.
Solu ția : de proiectare : peisagistic ă se bazeaz ă pe un concept conturat în urma unei
analize : minu țioase a spa țiului existent, din punct de vedere al vegeta ției existente, a confortului
peisagistic și al amenaj ărilor estetice care ar fi necesare. Propunerea a re spectat vegeta ția matur ă
din cadrul zonei în propor ții de 80%, eliminând doar exemplarele degradate și atacate de
dăun ători.
Proiectul vizeaz ă organizarea și structurarea unui cadru estetico-sanogen, care s ă
poten țeze valoarea zonei studiate, armonizând și completând calitativ spa țiul prin propunerile de
mobilier, amenaj ări acvatice și compozi ții vegetale.
În selec ționarea celor mai potrivite specii și variet ăți au intervenit nu numai criteriile
estetice, ci s-au avut în vedere cerin țele ecologice și particularit ățile biologice ale acestora.
S-a urm ărit realizarea unei compozi ții peisagere în stil mixt, liber peisager-geometric ,
care s ă îmbine armonios formele bazinelor și platformelor cu formele pitore ști, ale terenului,
vegeta ției și ale stânc ăriilor.

43

Principalele beneficii pe care solu ția prezentat ă le propune sunt cele create prin
îndeplinirea principiilor peisagere de unitate într e func țiuni, forme, con ținut, stil și eficien ță
economic ă.
Amenajarea acestui sit din „Gr ădina Botanic ă: Anastasie F ătu” aduce beneficii de ordin
economic datorit ă cre șterii num ărului de vizitatori. Compozi ția creat ă constituie o surs ă de
inspira ție pentru alte amenaj ări din spa țiile viitoarelor gr ădini botanice moderne.