Conduita obstetricala si neonatala in nasterea prematura. [613215]
1
TEZĂ DE ABILITARE
MEDICINA MATERNO -FETALA INTRE CERCETARE
FUNDAMENTALA SI SANATATEA REPRODUCTIVA A FEMEII
Domeniul: MEDICINA
Autor : Prof. Univ.Dr.MOGA MARIUS ALEXANDRU
Universitatea Transilvania din Bras ov
BRA ȘOV, 2017
Universitatea Transilvania din Brașov
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
2
CUPRINS
(A) Summary ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
(B) Realizări știintifice și profesionale și planuri de evoluție și dezvoltare a carierei ………………. 6
(B-i) Realizări știintifice și profesionale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
Capitolul I . Detalierea activitatii stiintifice , academice si de cercetare ………………………….. …… 9
Capitolul II. Noi tendinte ale medicinii actuale – care este rolul medicinei integrative? ………. 31
Capitolul III . Principalul domeniu de cercetare – dezvoltare și rezultate: M edicina materno
fetala ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
III.1. Istoricul medicinii materno -fetale ………………………….. ………………………….. ………………. 38
III.2. Contextul actual al natalitatii in Romania si Judetul Brasov ………………………….. ………. 39
III.3. Factor i de mediu implicati in dezvoltarea anomaliilor congenitale …………………………. 45
III.4. Screening -ul si diagnosticul anomaliilor fetale si ale anexeler fetale ……………………….. 49
III.5. Patologia materna si consecintele asupra sarcinii ………………………….. ……………………… 75
III.6. Restrictia de crestere intrauterina – o problema actuala a obstetricii ……………………….. 93
(B-ii) Planuri de evoluție și dezvoltare a carierei ………………………….. ………………………….. ………… 94
(B-iii) Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 94
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
3
(A) Summary
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
4
Sumar Engleza
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
5
Sumar romana
Teza de abilitare intitulata „ Medicina materno -fetala : intre cercetare fundamentala si
sanatatea reproductiva a femeii ” a fost redactată în trei secțiuni conform recomandărilor
CNATDCU și prevederilor a rt. 300 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 si reprezintă un
rezumat al activităților științifice, profesionale și academice pe care le -am desfășurat în perioada
după susținerea tezei de doctorat ” Osteoporoza in menopauza naturala si artific ala” sustinuta la
Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti in anul 2004 .
Prima secțiune intitulată include principalele rezultate ale activităților profesionale,
academice și de cercetare în strânsă legătură cu nivelul cunoașterii în domeniu incluz ând etapele
cronologice ale carierei mele, alături de cele mai importante publicații, granturi de cercetare obținute
prin competiție, articole științifice publicate sau premii științifice obținute. Secțiunea începe cu o
prezentare a dezvoltării profesional e, a activității doctorale și postdoctorale care mi -au permis
obținerea rezultatelor ce stau la baza acestei teze.
. Secțiunea a doua este dedicată direcțiilor de dezvoltare a carierei academice și de cercetare
științifică, bazate pe de o parte pe experien ța mea științifică și profesională.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
6
(B) Realizări știintifice și
profesionale și planuri de
evoluție și dezvoltare a
carierei
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
7
(B-i) Realizări știintifice
și profesionale
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
8
Mi am inceput cariera profesionala in anul 1989 , dupa absolvirea Facultatii de Medicina
Generala din cadrul Universitatii de medicina si Farmacie Cluj Napoca si am devenit medic stagiar
la Spitalul judetean Brasov si apoi la Spitalul Clinic Judetean Cluj Napoca pana in anul 1991.In anul
1992 am devenit medic secundar , pana in anul 1995 in cadrul Universitatii de Medicina si farmacie
“Carol Davila” Bucuresti.
Am devenit medic specialist in specializarea Obstetrica Ginecologie in anul 1994 si am
ocupat postul de medic specialist la Maternitatea Spitalului Orasenesc Moroieni unde am lucrat timp
de 8 luni , pentru ca in octombrie 1995 sa ocup prin concurs postul de medic specialist in cadrul
sectiei Obstetrica Ginecologie in cadrul Spitalului Orasenesc Zarnesti.In anul 1999 am devenit medic
primar Obstetrica Ginecologie.
Cariera mea universitara a debutat in anul 1998 cand am ocupat prin concurs postul de
asistent universitare la Disciplina O bstetrica ginecologie din Catedra de Specialitati Chirurgicale din
cadrul Universitatii Transilvania Brasov , primind integrare clinica jumatate de norma clinica de
medic specialist la Spitalul Municipal de Obstetrica Ginecologie Brasov, dupa care am parcu rs toate
etapele : sef de lucrari prin concurs in anul 2001 , devenind seful Disciplinei obstetrica ginecologie a
fcaultatii de Medicina din cadrul universitatii Transilvania din Brasov , din anul 2004 am fost ales
seful Catedrei de Specialitati Chirurgica le a Facultatii de Medicina Brasov iar in anul 2005 am
ocupat prin concurs postul de conferentiar universitar si in anul 2014 profesor Universitar.
Sunt doctor in medicina din anul 2004 , cand mi -am sustinut teza de doctorat cu titlul
“Osteoporoza in menop auza naturala si artificiala “ sub indrumarea Acad.Prof.Dr.V.Luca.
Din anul 2007 pana in prezent sunt medic sef sectie clinica Obstetrica Ginecologie in cadrul
Spitalului Clinic de Obstetrica Ginecologie “ Dr.I.A.Sbarcea” Brasov .
INTRODUCERE
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
9
Informatii personale
NUME SI PRENUME MOGA MARIUS ALEXANDR U
DATA NASTERII 12.12.1963
STARE CIVILA Casatorit , 2 copii
ADRESA
TELEFON 0268 (Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie „Dr.I.A.Sbarcea” Brasov )
E-MAIL mogas@gmail.com
Activitatea profesionala medicala
Perioada Martie 2008 – prezent
Functia / postul ocupat Șef secție clinicǎ universitarǎ
Activitatea si responsabilitatile principale – activitate medicală clinică
– educație medicală continuă
– activitate de cercetare clinică
Numele si adresa anagajatorulu i Spitalul Clinic de Obstetricǎ și Ginecologie „I.
A. Sbârcea” Brașov
Perioada Martie 1998 – prezent
Functia / postul ocupat Medic primar Obstetricǎ -Ginecologie
Activitatea si responsabilitatile principale – activitate medicală clinică
– educație medic ală continuă
– activitate de cercetare clinică
Numele si adresa anagajatorului Spitalul Clinic de Obstetricǎ și Ginecologie „I.
A. Sbârcea” Brașov Capitolul I . Detalierea activitatii stiintifice , academice si de
cercetare
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
10
Perioada Noiembrie 1995 – Februarie 1998
Functia / postul ocupat Medic primar Obstetricǎ -Ginecologie
Activitatea si responsabilitatile principale – activitate medicală clinică
– educație medicală continuă
Numele si adresa anagajatorului Spitalul Zǎrnești, Brașov
Perioada Februarie 1995 – Octombrie 1995
Functia / postul ocupat Medic primar Obstetricǎ -Ginecologie
Activitatea si responsabilitatile principale – activitate medicală clinică
– educație medicală continuă
Numele si adresa anagajatorului Spitalul Moreni, Dambovița
Activitatea profesionala universitara
Perioada Aprilie 2012 – prezent
Func tia / postul ocupat Prof.univ.dr.
Decan
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagica
-Educatie medicala nivel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si internationala
Numele si adresa anagajatorului Facultatea de Medicinǎ, Univ ersitatea
Transilvania Brașov, România
Perioada Oct 2011 – Aprilie 2012
Functia / postul ocupat Conf. univ. Dr.
Director D epartament – Departamentul
Specialitǎți Medicale si Chirurgicale
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagic a
-Educatie medicala nivel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si internationala
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
11
Numele si adresa anagajatorului Facultatea de Medicinǎ, Universitatea
Transilvania Brașov, România
Perioada Mai 2005 – Oct 2011
Functia / postul ocupat Conf. un iv. Dr.
Șef catedrǎ – Catedra Specialitǎți Morfologice
si Chirurgicale
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagica
-Educatie medicala nivel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si internationala
Numele si adresa anagajatorul ui Facultatea de Medicinǎ, Universitatea
Transilvania Brașov, România
Perioada Aprilie 2004 -Mai 2005
Functia / postul ocupat Șef catedrǎ Specialitǎți chirurgicale
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagica
-Educatie medicala ni vel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si internationala
Numele si adresa anagajatorului Facultatea de Medicinǎ, Universitatea
Transilvania Brașov, România
Perioada Octombrie 2001 – Aprilie 2004
Functia / postul ocupat Șef lucrări – Catedra S pecialitǎți chirurgicale
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagica
-Educatie medicala nivel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si internationala
Numele si adresa anagajatorului Facultatea de Medicinǎ, Universitatea
Trans ilvania Brașov, România
Perioada Noiembrie1998 – Februarie 2000
Functia / postul ocupat Asistent universitar
Activitatea si responsabilitatile principale -Didactica pedagica
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
12
-Educatie medicala nivel universitar
-Cercetare stiintifica nationala si inter nationala
Numele si adresa anagajatorului Facultatea de Medicinǎ, Universitatea
Transilvania Brașov, România
Educatie si formare
Perioada 2004
Diploma obtinuta Doctorat
Disciplinele principale studiate / competențe
profesionale dobândite „Osteopo roza în menopauza naturală și
artificială”
– Doctor în Medicina
Numele și tipul instituției de învățământ Universitatea de Medicinǎ și Farmacie București
Perioada 1994
Diploma obtinuta Medic specialist
Disciplinele principale studiate / competențe
profesionale dobândite
Rezidentiat in specialitatea Obstetrică -Ginecologie
Numele și tipul instituției de învățământ Ministerul Sǎnǎtǎții
Perioada 1983 -1989
Diploma obtinuta Diplomǎ de licențǎ
Numele și tipul instituției de învățământ Institutul de Me dicină și Farmacie Cluj -Napoca
Competente
➢ Supraspecializare în Medicinǎ materno -fetalǎ
➢ Supraspecializare în Gineco -Oncologie
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
13
➢ Ecografie obstetricalǎ și ginecologicǎ
➢ Colposcopie și citodiagnostic
➢ Chirurgie laparoscopicǎ
➢ Planificare familialǎ și contrac epție
➢ Management sanitar
➢ Expert international in Medicina Mediului
Activitate editoriala . Carti. Capitole in carti
Autor principal
1. “Obstetrica”. Moga M ., D. Nanu, L. Șamanschi; Ed. Știință și Tehnică, București, 1994.
ISBN: 973 -96236 -6-2;
2. « Caiete de Documentare didactică cu tehnici Obstetricale și de Chirurgie Ginecologică ».
Editor: Moga M . C2 Design Print; Brașov, 1998 -2003.
3. “Ghid practic de diagnostic și conduită în obstetric ă”. Moga M .; Ed. C2 Design, Brașov,
2000. ISBN: 973 -99443 -5-3.
4. “Ginecol ogie” 2 volume. Moga M . Editura Universitatății Transilvania, Brașov, 2004.
5. “Obstetrică”. Nanu D., Marinescu B., Moga M. , Editura Universității Carol Davila,
București, 2005. ISBN = 973 –708-075-0.
6. “Urgențe în Obstetrică”. Luca V., Moga M . Editura Univer sității Transilvania, Brașov ,
2006. ISBN 973 -635-814-3
7. ‘Scientific papers of the Ob -Gyn student annual scientific meeting – 2006’. Editor: Moga M .
Editura Universitatea Transilvania, Brașov. 2006. ISBN = 973 -635-735-0.
8. “Obstetrică -Ginecologie” . Moga M . Editura Universității Transilvania, Brașov, 2010. ISBN:
978-973-598-010-8
Co-autor
9. “Afecțiunile Tractului Gineco -Urinar Inferior” . Friptu V., Metaxa I., Moga M ., Leahu V.,
Șaptefrați V. – Editura Universității de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Test emițanu"
din Republica Moldova. Chișinău, 2009. ISBN: 978 -9975 -100-65-6.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
14
10. Incompetența cervicală (insufficientia isthmicocervicalis). Corina Cardaniuc, Mihai Surguci,
Valentin Friptu, Constantin Burnusus, Marius Moga. Ed. Bons Offices, Rep. Moldova,
Chișină u, 2011. ISBN: 978 -9975 -80-530-8
11. “Nașterea prematură. Cauze.P revenție. Conduită”. C. Anastasiu, Moga M . Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2012. ISBN: 978 -606-19-0195 -1
Colaborari
1. “Schwartz – Principiile Chirurgiei, Editia a 7 -a”. Autori: Schir es, Spencer, Daly, Fischer,
Galloway. Prima ediție în limba română. Volumul al II -lea. Editura Teora, Bucuresti, 2005.
Traducerea Capitolului “Ginecologie” pag 1823 -1867. M. Moga
2. “Contracepția și sănătatea reproducerii – ghid practic” sub Coordonarea Prof .dr. Florentina
Zenvoia Pricop. Editura Benett, Bucuresti, 2006. ISBN(10)=973 -87129 -5-5; ISBN(13)=978 –
973-87129 -5-9
3. “Esențialul în Obstetrică”. Autori: Dimitrie Nanu, Bogdan Marinescu, Dumitru Matei, Florin
Isopescu. Editura Medicală Amaltea, Bucuresti, 2 008. ISBN: 978 -973-162-033-6
4. Williams Obstetrica
5. Callen
Capitole de carti
In țară
1. “Markeri de predictie ai nasterii premature”. Moga M ., Preda Gh. In “Conduita obstetricală
și neonatală în nașterea prematură’ – volum editat de a 6 -a Conferința Națională a Asociatiei
Române de Medicina Perinatala,. Editori: Stamatian F., Szabo Bela, Lucian Puscasiu. Tg.
Mures 8 -10 Sept. 2005, ISBN=973 -7788 -69-9, pg.80 -84.
2. “Locul modularii hormonale in terapia multimodala a cancerului de san in anul 2007 ”. In
Volumul Confe rintei Al III -lea Congres National al Societatii Romane de Ginecologie
Endocrinologica Brasov 24 -27 mai 2007. Editori: Moga M., Crisan N., Vartej P. Editura
Universitatii Transilvania, pg. 9 -18. ISBN: 978 -973-635-974-3
3. “Modificari metabolice in SOP. Moga M ., Coles Diana Felicia”. In Volumul Conferintei Al
III-lea Congres National al Societatii Romane de Ginecologie Endocrinologica Brasov 24 -27
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
15
mai 2007. Editori: Moga M., Crisan N., Vartej P. Editura Universitatii Transilvania, pg.40 –
58. ISBN: 978 -973-635-974-3
4. “Rolul hormonilor sexuali in diferentierea sexuala a comportamentului uman ”. Moga M.,
denes Raluca, Preda Gh. In Volumul Conferintei Al III -lea Congres National al Societatii
Romane de Ginecologie Endocrinologica Brasov 24 -27 mai 2007. Editori: Moga M. , Crisan
N., Vartej P. Editura Universitatii Transilvania. pg. 249 -261. ISBN: 978 -973-635-974-3
5. “Breaking Bad News in Medicine: The need for continuing Education” . Bigiu NF, Moga M.
In Effects of continuing learning on the labor market and organizations co mpetitiveness,
Proceedings of the 3rd International Symposium eCEL3, Editura Fundației România de
Mâine, 2008 (Editor Doval Elena). ISBN 978 -973-163-263-6 cu CD -ROM, 617 pagini.
6. “Classic and modern monitoring tools in Telemedicine ”. M. Badea, M.A.Moga , D.
Grigorescu, L. Rogozea. In “Telemonitoring and telediagnostic for life sciences”. Editors:
Mihaela Badea, Liliana Rogozea, Jean -Louis Marty. Editura Lux Libris, Brasov, 2013.
ISBN=978 -973-131-231-6, pg.25 -42.
7. „The use of digital simulating devices for the improvement of the learning curve of
laparoscopic surgery ”. A. S. Mironescu, L. I. Muntean, L. Vida, M. Moga , C. Arvatescu. In
Sensing, monitoring, telediagnosis for life sciences – vol.I Medical Sciences (Editori Mihaela
Badea, Laura Floroian, Marius Moga )– ISBN 978 -606-19-0388 -7 gen; ISBN 978 -606-19-
0389 -4 vol.I.;
8. „Risk assessment in transport of critically ill patients ”. R. Szuhanek, L. Floroian, M. Moga.
In Sensing, monitoring, telediagnosis for life sciences – vol.I Medical Sciences (Editori
Mihaela Ba dea, Laura Floroian, Marius Moga) – ISBN 978 -606-19-0388 -7 gen; ISBN 978 –
606-19-0389 -4 vol.I.
9. „Study on respiratory allergens ”. M. Simon, M. Moga , M. Buzescu, L. Floroian, M. Badea.
In Sensing, monitoring, telediagnosis for life sciences – vol.I Medical Sci ences (Editori
Mihaela Badea, Laura Floroian, Marius Moga) – ISBN 978 -606-19-0388 -7 gen; ISBN 978 –
606-19-0389 -4 vol.I.
10. „Cadmium and lead detection using electrochemical methods ”. L. Chelmea, C. Faraian, L.
Floroian, Gh. Coman, G.S. Nunes, M. Moga , M. Badea. In Sensing, monitoring,
telediagnosis for life sciences – vol.II. Food and Environment (Editori Laura Floroian,
Mihaela Badea, Marius Moga) – ISBN 978 -606-19-0388 -7 gen; ISBN 978 -606-19-0390 -0
vol.II.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
16
În străinătate
1. “Wireless Technologies in Medical Field”. Ursutiu D., Samoila C., Cotfas P. Moga M.
Conference IMCL2007, April 18 -20, 2007 Amman, Jordan, ISBN 978 -3-89558 -276-5,
KASSEL PRESS
2. ”The impact of maternal and foetal trombocitopenia in pregnancy” . Moga M., Anastasiu C.,
Gologan R. In Pro-Active Partnership in Creativity for the Next Generation . Doval, E.,
Helerea, E. (coord.) Presses Internationales Polytechnique, Québec, Canada, Vol. II, pp. 902 –
905. 2007 ISBN 978 -2-553-01412 -3, 2 volumes
3. “Diagnos tic and therapeutic correlations in cervical dysplasia ” . Moga M ., Cristescu G.,
Gologan R. In Pro-Active Partnership in Creativity for the Next Generation . Doval, E.,
Helerea, E. (coord.) Presses Internationales Polytechnique, Québec, Canada, Vol. II, pp. 906-
908, 2007 ISBN 978 -2-553-01412 -3
4. “Probiotics in Medicine and Methods with Electrochemical Detection ”.
Mihaela Badea , Veronica Veregut , Bettina Popescu , Bianca Popovici , Maria
Mitrica , Ligia Neica , Gilvanda Silva Nunes , and Marius Moga . In Sensing
in Electroanalysis. Vol. 8 (K. Kalcher, R. Metelka, I. Švancara, K. Vyt řas; Eds.), pp.
125−132. 2013/2014 University Press Centre, Pardubice, Czech Republic. ISBN 978 -80-
7395 -782-7 (print); ISBN 978 -80-7395 -783-4 (pdf)
5. “Possible Errors in Electrochemical Detection of Blood Glucose ”. Mihaela Badea , Alina
Mihaela Pascu , Ramona Alexandra Nicolae , Nicoleta Taus , Gilvanda Silva Nunes , and
Marius Alexandru Moga . In Sensing in Electroanalysis. Vol. 8 (K. Kalcher, R. Metelka, I.
Švancara, K. Vytřas; Eds.), pp. 115 −123. 2013/2014 University Press Centre, Pardubice,
Czech Republic. ISBN 978-80-7395 -782-7 (print); ISBN 978 -80-7395 -783-4 (pdf)
6. „New Hardware (Beta Testing) with Potential to Be Used in Medical Care Using Wireless
Technology and Virtual Instrumentation” Doru Ursuțiu, Cornel Samoilă, Marius Moga ,
Vlad Jinga. In Periodical of A pplied Mechanics and Materials Vol. 656 , Monitoring,
Controlling and Architecture of Cyber Physical Systems. page 606
7. Functionalized Antimicrobial Thin Films Based on Antibiotic Imbedded in Polymer Matrix
for Implants Coating Laura Floroian, Mihaela Badea, Dan Floroian, Marius Moga , Cornel
Samoila p.144
Articole ISI cu factor de impact
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
17
1. Abnormal ultrasound appearance of the amniotic membranes – diagnostic and significance: a
pictorial essay. Liana Pleș, Romina -Marina Sima, Cristina Moisei, Marius Moga , Laura
Dracea. Medical Ultrasonography 2017; 0: 1 -5 IF = 1,167
2. Scientific Basis for the Use of Cinnamonum Tamala in Cardiovascular and Inflamatory
Diseases. Sagheer Ahmed, Saima Gul, Humaira Gu l, Muhammad Zia -Ul-Haq, Shamaila
Iram, Hawa Ze, Marius Moga . Experimental & Clinical Cardiology , Vol 20, Issue 7, pages
784-800/2014. IF= 0,758 / 2013
3. In vitro susceptibility of dermatophytes isolated from patients with end -stage renal disease: a
case-control study. Irimie.M; Tataru.A; Oanta.A; Moga M . MYCOSES , vol.57, issue:3,
Pages: 129 -134, Mar 2014, ISSN:0933 -7407 IF= 1,805 / 2013
4. Socioeconomic Status and Psychological Factors Involved in Suicide. Marius Moga ,
Victoria Burtea, Petru Ifteni. Revista de c ercetare si interventie sociala , 2014, vol.45, pp.230 –
239, ISSN:1583 -3410(print), ISSN 1548 -5397(electronic) IF= 1,141 / 2013
5. Clinical Justification of Ethnomedicinal Use of Brassica Rapa in Cardiovascular Diseases.
Sagheer Ahmed, Saima Gul, Humaira Gul, F atima Shad Kaneez, M. Zia -Ul-Haq, Sezai
Ercisli, Hawa ZE Jaafar, Marius Moga . Experimental & Clinical Cardiology , Vol.20, Issue
7, Pages 764 – 783/2014 IF= 0,758 / 2013
6. Rubus Fruticosus L.: Constituents, Biological Activities and Health Related Uses.
Muham mad Zia -Ul-Haq, Muhammad riaz, Vincenzo De Feo, Hawa Z.E. Jaafar, Marius
Moga . Molecules 2014, 19(8), ISSN 10998 -11029; doi: 10.3390/molecules 190810998
IF=2,095 / 2013
7. Anti-Inflamatory and Antiplatelet Activities of Plasma Are Conserved Across Twelve
Mamm alian Species. Sagheer Ahmed, Saima Gul, Fazean Idris, Abrar Hussain, Muhammad
Zia-Ul-Haq, Hawa Z. E. Jaafar, Marius Moga . Molecules 2014, 19, 11385 -11394;
doi:10.3390/molecules 190811385 IF=2,095 / 2013
8. Type -specific prevalence of human papillomavirus by cervical cytology among women in
Brasov, Romania. Marius Alexandru Moga , Marius Irimie, Alexandru Oanta, Alina Pascu,
Victoria Burtea. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention . Vol 15 .
DOI:http://dx.doi.org/10.7314/APJCP.2014.15.16.XXXX (IF=1,5/2013)
9. The role of gasless laparoscopy in differential diagnosis of acute abdomen. Moga MA ,
Arvatescu CA, Pratilas GC, Bigiu NF, Dinas K, Burtea V. Hippokratia Volume: 19, Issue: 1,
Pages: 69-72, Published: 2015. ( IF=0,365 / 2014)
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
18
10. Ethics of treatment in early psy chosis. Petru Iulian ifteni, Victoria Burtea, Andreea Silvana
Szalontay, Marius Alexandru Moga . Revista Romana de Bioetica , (IF=1,17/ 2013)
11. Informed Consent: How Much Awareness Is There? . Daniel Purcaru ,
Adrian Preda, Daniela Popa, Marius Alexandru Mo ga, Liliana Rogozea. PLoS One , IF =
3,234 / 2014 . Published: October 16, 2014.
12. Self-perception of quality of life in antipsychotic treated patients .
Lorena Dima, Daniel Vasile, Liliana Rogozae, Muhammad Zia -Ul-Haq, Shazia Anwer
Bukhari , Marius Moga . Turkish Journal of Medical Sciences . DOI: 10.3906/sag -1405 –
100, Available online 02 October 2014. IF = 0.497 / 2014
13. Schizophrenia relapse after stopping olanzapine treatment during pregnancy: a case report.
Petru Ifteni, Marius A. Moga , Victoria Burtea, Christoph U Correll . Therapeutics and
Clinical Risk Management , IF= 1,469 / 2014. Published date: October 2014, volume
2014:10, pages 901 -904
14. Multiple pathways are r esponsible for Anti -inflammatory and Cardiovascular activities of
Hordeum vulgare L. Saima Gul1, Sagheer Ahmed12, Nurolaini Kifli1, Qazi Tahir Uddin3,
Nafisa Batool Tahir4, Abrar Hussain5, Hawa ZE Jaafar6*, Marius Moga7* and Muhammad
Zia-Ul-Haq8* . Journal of Translational Medicine. IF= 3,93 / 2014
15. Anti-inflammatory Effects of Cyclooxygenase -2 Inhibitors in Rabbits. Sagheer Ahmed,1,2
Saima Gul,1 Muhammad Zia -Ul-Haq,3 Muhammad Riaz4* and Marius Moga5 . Pakistan J.
Zool., vol. 47(1), pp. 0 -0, 2015 (PJZ -2005 -14). IF= 0,404 / 2014
16. Botulinum -A Toxin's efficacy in the treatment of idiopathic overactive bladder . Marius
Alexandru Moga , Simona Banciu, Oana Dimienescu, Nicusor -Florin Bigiu, Ioan Scarneciu .
Journal of Pakistan Medical Association. Issue Vol:65, No:1 January, 2015 IF = 0,403 /
2013
17. Scientific Basis for Use of Pyrus pashia Buch. -Ham. ex D. Don. Fruit in Gastrointestinal,
Resp iratory and Cardiovascular Ailments. Khalid Hussain Janbaz, Muhammad Zaeem
Ahsan, Fatima Saqib, Imran Imran, Muhammad Zia -Ul-Haq , Muhammad Abid Rashid,
Hawa Z. E. Jaafar , Marius Moga. PLoS One , IF = 3,534 / 2013.
18. Antiulcerogenic Effect of Carthamus oxyc antha M. Bieb (Asteraceae) in Mice and Rat
Models. Liaqat Hussain, 1 Sabah Naseem, 1 Javaria Ikram, 1 Mohsin Ali, 1 Imran Imran, 2
Marius Moga3 * and Muhammad Zia -ul-Haq4 *. Pakistan J. Zool., vol. 47(2), pp. 529 -534,
2015 IF= 0,404 / 2014
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
19
19. Pharmacological justification of use of Solena heterophylla Lour. in gastrointestinal,
respiratory and vascular disorders. Khalid Hussain Janbaz , Tashfeen Akhtar , Fatima
Saqib , Imran Imran 1, Muhammad Zia-Ul-Haq, Chaweeewan Jansakul , Vincenzo De
Feo and Marius Moga . Journal of Translational
Medicine 2015, 13:134 doi:10.1186/s12967 -015-0470 -8. Published: 30 April 2015. IF=
3,93 / 2014
20. Anti-platelet effects of nimesulide in isoproterenol -induced myocardial ischaemia and
infarction in rabbits. S. Ahmed, S. Gul, H. Ze Jaafar, M. Moga , M. Zia -Ul-Haq, L. Dima.
Acta Cardiologica ,Volume 70, issue 4, 2015, pg.401 -408. IF = 0,653 / 2014
21. Compositional Studies of Grewia asiatica L. Seeds Grown in Pakistan. Muhammad Zia-Ul-
Haq, Shakeel Ahmad, Imran Imran, Sezai Ercisli, Marius Moga . COMPTES RENDUS DE L’
ACADEMIE BULGARE DES SCIENCES , vol.68, Issue no.2, 191 -200, 2015 IF=0,284 /
2014
22. Ganglioneuroblastoma during pregnancy – A rare case report. M.A. Moga, A. Daniilidis,
N.F. Bigiu, C. Andrei, K. Dinas, D.G. Festila. Clin. Exp. Obstet. Gynecol. XLIII (43), n. 2,
2016, pg. 265 -267. doi: 10.12891/ceog2054.2016IF= 0,434
23. Influe nce of Ag content on the antibacterial properties of SiC doped hydroxyapatite coatings.
M. Badea , M. Braic , A. Kiss , M. Moga , E. Pozna , I. Pana , A. Vladescu. Ceramics
International 42 (2016) 1801 –1811. IF = 2,605 / 2014
24. Evaluation of Ag containing h ydroxyapatite coatings to the Candida albicans infection . S.
Ciuca , M. Badea , E. Pozna , I. Pana , A. Kiss , L. Floroian , A. Semenescu , C.M. Cotrut , M.
Moga , A. Vladescu . Journal of Microbiologica l Methods. doi:10.1016/j.mimet.2016.03.016
IF = 2,026 / 2014
25. Simple Surface Functionalization Strategy for Immunosensing Detection of Aflatoxin B1.
Mihaela Badea , Laura Floroian , Patrizia Restani , Marius Moga . Int. J. Electrochem. Sci.,
11 (2016) 6719 – 6734 . doi: 10.20964/2016.08.21 IF = 1,692/ 2015 -2016?
26. Ochratoxin A Detection on Antibody – Immobilized on BSA -Functionalized Gold Electrodes.
Mihaela Badea, Laura Floroian , Patrizi a Restani, Simona Codruta Aurora Cobzac, Marius
Moga . PLoS One 11(7), Published: July 28, 2016,
http://dx.doi.org/10.1371/journal.pone.0160021 IF= 3,057/2015 -2016
27. The Role of Natural Polyphenol s in the Prevention and Treatment of Cervical Cancer —
An Overview. Marius Alexandru Moga , Oana Gabriela Dimienescu, Cristian Andrei
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
20
Arvatescu, Aurel Mironescu , Laura Dracea* and Liana Ples. Molecules 2016 , 21(8),
1055, pg.1 -32; doi: 10.3390/molecules21081055 IF= 2,465
28. Hepatoprotective and Antioxidant Potential of Cichorium intybus L. and Lentinus edodes
Berk. in Animal Models. SA Bukhari, M. Farooq, H. Anwar, M. Suliman, MQ Awan, M.
Zia-Ul-Haq, M. Riaz, M. Moga , DG Festila. Oxidation Communication Vol.39, Nr. 34,
pg.2313 -2325, 2016 IF = 0,489
29. Sudden cardiac death: autopsy findings in 7200 cases between 2001 and 2015. Ifteni P,
Barabas B, Gavris C , Moga M , Burtea V, Dracea L. American J ournal of Forensic
Medicine & Pathology – March 2017 vol 38 Issue 1 . IF = 0,795
30. Biological studies and gc/ms analysis of Tamarix arceuthoides. S. A. Bukhari, A. Waqas, N.
Rasool, A. I. Hussain, R. B. Tareen, M. Zia -ul-Haq, M. Moga*, L. Dima*, D. G. Festi la.
Oxidation Communication Vol.39, 39, No 4 -I, 2999 –3011, 2016. IF = 0,489
31. Switching bipolar disorder patients treated with clozapine to another antipsychotic
medication: a mirror image study. Ifteni P, Teodorescu A, Moga MA, Pascu AM, Miclaus
RS. Neuro psychiatric Disease and Treatment Vol. 13, Pag. 201 -204, 2017 IF = 1,867
Proceedings ISI
Articole BDI
1. Ethics of treatment in early psychosis, P. Ifteni, Victoria Burtea, Szalontay Andreea Silvana,
M. A. Moga, Revista Romana de Bioetica, Vol. 13 Issue 3 , p62 -67, 2015 ISSN: 1583 -517
2. Maternal depletion syndrome, N. Bigiu, Bianca Pandi, Oana Dimienescu, Alina Pascu, I.
Samota, Liana Ples, M. Moga, Gineco. eu , Vol. 11 Issue 2 , 2015, pg. 98 -103 ISSN 1841 –
4435
3. C-reactive protein and homocysteine as predictor s of cardiovascular risk associated to
hormonal contraceptives use, Lorena Dima, M. Moga, I. Samota, Laura Dracea, Dana
Gabriela Festila, Alina Pascu, Gineco. eu , Vol. 11 Issue 4 , 2015, pg. 199 -202 ISSN 1841 –
4435
4. Single umbilical artery and perinatal out come, C. Arvatescu, I. Vasile, A. Mironescu, Alina
Pascu, I. Samota, M. Moga, Gineco. eu , Vol. 11 Issue 2 , 2015, pg. 87 -91 ISSN 1841 -4435
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
21
5. Management of blunt splenic injuries in children, M. Hogea, A. Mironescu, Alina Pascu,
Andreea Banciu, M. Moga, I. S amota, C. Cobelschi, Bulletin of Transilvania University of
Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.8 (57) No.1 – 2015, pg. 29 -32 ISSN 2065 -2216
6. The influence of maternal lipid profile in preeclampsia, M. Moga, Adna Cosmuta, I. Samota,
N. Bigiu, Liana Pl es, Alina Pascu, Archives of the Balkan Medical Union Vol. 50, No.1
pg.85 -88, 2015 ISSN: 0041 -6940
7. Study of birthrate and abortion between 1965 -2013in “Dr. I. A. Sbarcea” Clinic Hospital, N.
Bigiu, Cristiana Suzana Glavce, M. Moga, Archives of the Balkan M edical Union, Vol. 50,
No.2 pg.232 -236, 2015 ISSN: 0041 -6940
8. Optimization of Electrochemical Detection of L -Ascorbic Acid from Plant Food Supplements
Using Screen Printed Transducers, M. Badea, M. Florescu, V. Veregut, L. Chelmea, O.
Corcan, L. Floroian, P . Restani, J.L. Marty, M. Moga , Advances in Analytical Chemistry,
5(4): 69 -73, 2015 ISSN: 2163 -2839
9. Modificările genetice si influenta acestora în determinismul retardului de crestere
intrauterina, Oana Dimienescu, Alina Bichis, M.A. Moga, C. Arvatescu, N. Bigiu, Laura
Dracea, Jurnal Medical Brasovean, No. 2, 2016, pg. 4 -9, ISSN 1841 -0782
10. Boala Hashimoto – metode noi de diagnostic si tratament, Silvia Moga, Mirela Grecu, Lorena
Dima, M.A. Moga, Oana Dimienescu, A. Mironescu, Jurnal Medical Brasovean, No. 1, 2016,
pg. 27 -33, ISSN 1841 -0782
11. Transvaginal Hydrolaparoscopy – New Method for Infertile Patients with Polycystic Ovary
Syndrome, M.A. Moga, Mirela Grecu, C. Anastasiu, A. Mironescu, C. Gavris, C. Arvatescu,
Bulletin of Transilvania University of Bras ov, Series VI: Medical sciences – Vol.9 (58) No.2
– 2016, pg. 23 -29 ISSN 2065 -2216
12. Benign Uterine Pathology – Minimally Invasive Surgical Techniques versus Open Surgery,
M.A. Moga, C. Arvatescu, C. Anastasiu, Oana Dimienescu, Stela Casap, N. Bigiu, Bullet in of
Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.9 (58) No.2 – 2016, pg.
31-42 ISSN 2065 -2216
13. New Option Option in Pharmacological Treatment of Uterine Fibrinoids: Selective
Progesterone Receptor Modulators, Lorena Dima, N. Bigiu , Oana Dimienescu, Laura Dracea,
M.A. Moga, Bulletin of Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences –
Vol.9 (58) No.2 – 2016, pg. 43 -54 ISSN 2065 -2216
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
22
14. New hardware (beta testing) with potential to be used in medical care using wireless
technology and virtual instrumentation, D. Ursutiu, C. Samoila, M. Moga, V. Jinga, Applied
Mechanics and Materials, Vol. 656, pg. 606 -614, 2014
15. Medical management versus palliative surgery for bowel obstruction in ovarian cancer, M.A.
Moga, A. Blidaru, Stel a Casap, A. Pascu, C. Cobelschi, Lorena Dima, Gineco. eu , Vol. 10
Issue 3 , 2014, pg, 117 -119
ISSN 1841 -4435
16. New theory in schizophrenia and implications in antipsychotic development, Lorena Dima,
P. Ifteni, Alina Pascu, Victoria Burtea, M. Moga, Archive s of the Balkan Medical Union Vol.
49, No.2 pg.206 -209, 2014 ISSN: 0041 -6940
17. Review of statins treatment in polycystic ovary syndrome. M.A. Moga, C. Arv ătescu,
Victoria Burtea, Spulber Ramona, Alina Pascu, Diana Țînț. Archives of the Balkan Medical
Union Vol. 49, No.3, 2014
ISSN: 0041 -6940
18. Fetal hydrothorax – a case report. M.A. Moga, C. Arv ătescu, C. Anastasiu, Diana
Ungureanu,A. Mironescu, Victoria Bu rtea. Archives of the Balkan Medical Union Vol. 49,
No.3, 2014
ISSN: 0041 -6940
19. Therapeutic hypothermia for postnatal refractory hypoxemia: a case report in a term neonate.
Kosmas Sarafidis, Elisavet Diamanti, Vasiliki Soubasi, Kostantinos Mitsakis, Vasili ki
Drossou -Agakidou , Bianca Popovici, Marius Moga. Archives of the Balkan Medical Union
Vol. 48, No.3, 2013
ISSN: 0041 -6940
20. Predictive markers of intrauterine growth restriction. M. Moga, Maria Mihalache, C.
Arvatescu, Alina Pascu, Diana Tint, Victoria Burtea, C. Anastasiu, N. Bigiu. Gineco. eu ,
Vol. 10 Issue 2 , 2014
ISSN 1841 -4435
21. Is maternal HBsAg carrier status associated with adverse pregnancy outcome?. M. Moga, C.
Anastasiu, N. Bagiu. Gineco. eu , Vol. 9 , No. 31 (1/2013)
ISSN 1841 -4435
22. Single lay er closure of the wound at caesarean section. A safe technique ? C. Anastasiu, Ana –
Maria Dull, M. Moga. Gineco. eu , Vol. 9, No. 31 (1/2013)
ISSN 1841 -4435
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
23
23. Current issues regarding Hypothiroidism in pregnancy. M. Moga., S. Banciu, O. Dimienescu,
E. Roscule te, A. Pascu, P. Ifteni. Bulletin of Transilvania University of Brasov, Series VI:
Medical sciences – Vol.7 (56) No.1 – 2014
ISSN 2065 -2216
24. Evaluation of worry in patients with Schizophrenia and persecution delusion compared with
general population. A. Teo dorescu, P. Ifteni, V. Burtea, L. Feodoreanu, M. Moga. Bulletin of
Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.7 (56) No.1 – 2014
ISSN 2065 -2216
25. Telemedicine and Telediagnosis – general perception of young students from Romania. M.
Badea, L. Floroian, D. Floroian, M. Moga, L. Rogozea. Bulletin of Transilvania University of
Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.7 (56) No.1 – 2014
ISSN 2065 -2216
26. Types of radical hysterectomies. From Toma Ionescu and Wertheim to present day. Marin F.,
Plesca M., Bordea C., Moga MA, Blidaru A. Journal of Medicine and Life, vol. 7, Issue 2
april-june. Pag.172 -176, 2014.
ISSN: 1844 -122x
27. Beta cell dysfunction in gestational diabetes. M.A.Moga, Ioana Vasile, N. Bigiu, Oana
Dimienescu, Alina Pascu, Diana Tint. Archives of the Balkan Medical Union Vol. 49, No.2,
pg. 201 -205, 2014
ISSN: 0041 -6940
28. Polychlorinated biphenyls impact on pregnancy. M. Moga, N. Bigiu, Mihaela Badea, Victoria
Burtea. Archives of the Balkan Medical Union Vol. 49, No.1 pg.61 -65, 201 4
ISSN: 0041 -6940
29. Postponement of pregnancies in women with tuberculosis. M. Moga, N. BÂGIU, A. PASCU,
O. DIMIENESCU. Bulletin of Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical
sciences – Vol.6 (55) No.1 – 2013
ISSN 2065 -2216
30. The effect of postoper ative continuous oral contraceptives administration to reduce the
recurrence of ovarian endometriomas. C. Anastasiu, AM Dull, M. Moga. Bulletin of
Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.5 (54) No.1 – 2012
ISSN 2065 -2216
31. Progno stic factors and clinical pathological findings of sentinel lymph node invasion in breast
cancer. C. Bordea, S. Voinea, M. Plesca, V. Ianculescu, I. Condrea, M. Moga, A. Blidaru.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
24
Bulletin of Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences – Vol.5 (54) No.2
– 2012
ISSN 2065 -2216
32. Birth weight and cardiovascular risk factors in children: which is its place? B. Popovici, M.
Moga, N. Bigiu. Bulletin of Transilvania University of Brasov, Series VI: Medical sciences –
Vol.4 (53) No.1 – 2011
ISSN 206 5-2216
33. Interleukinele 1, 6, 8 – implica ții în etiopatogenia endometriozei . Marius Moga, Maria
Mihalache, Costin Anastasiu, Nicusor Bigiu.
Jurnalul Medical Brasovean Nr. 1, 2013
ISSN: 2247 -4706
34. Asociere morbid ă obstetrical ă complex ă cu evolu ție neonatal ă foarte bun ă. M. Moga, Adina
Vadanuta, Bianca Popovici. Jurnalul Medical Brasovean Nr. 1, 2013
ISSN: 2247 -4706
35. Studii experimentale folosind biosenzori enzimatici pentru detec ția electrochimic ă a
metalelor grele. Mihaela Badea, Laura Floroian, Ligia Chelmea, Claudia Faraian, Marius
Moga, Lilia na Rogozea, Jean -Louis Marty, Patrizia Restani. Jurnalul Medical Brasovean Nr.
2, 2013
ISSN: 2247 -4706
36. Drepturile omului și etica avortului în democra țiile occidentale. Delia Todiras, Andra
Tomescu, Nicusor Bigiu, Marius Moga, Liliana Rogozea. Jurnalul Med ical Brasovean Nr. 2,
2013
ISSN: 2247 -4706
37. Capillary Zone Electrophoresis In Determination Of Microorganisms”. Klodzinska E., Tanase
S., Tomescu A., Moga M., Buszewski B.. Rev. Roum. Chim., 2010, 55(6), 283 -288
(IF=0,311/2010 )
38. Heavy metals monitoring usin g TLC”. Badea M., Moga M., Taus N., Bigiu N., Cobzac SC.
Journal of Enviromental Protection and Ecology – Vol.10, Issue 4, pag.1006 -1012, 2009
ISSN: 1311 -5065 (IF=0,169/2009)
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
25
Citari
Granturi si proiecte
1998 -1999
Member ROM /98 / 016 / A / 01 / 99 Support to the HIV / AIDS
strategic planning in Romania and pilot projects on HIV
prevention among vulnerable groups
1998
Member
RO/98/05620/PI/II. 1, 1, c/CONT
Cervix cancer monitoring trough education and screening –
SUCCES
March –
September
2000
Sub-
Investigator
Observational Study for Logest (OC monophasic) – Schering
AG Romanian Representance. Multicentric Study, 496
women enrolled
2003 -2004 Member “Iodine deficit in pregnant women” – multicentric study
regarding the iodine deficit duri ng the pregnancy, in both rural
and urban hospitals (870 women national wide enrolled).
National coordinator: Dr. Michaela Nanu for IOMC Bucharest
2004 -2005 Member 51388 -IC-1-2003 -1-RO-ERASMUS -DISSUC -2
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
26
“Bioanalytical Methods – Linking Environmental Prot ection
and Public Health”. Project coordinator – Assoc Prof. Mihaela
Badea, Transilvania University of Brasov
2004 -2006
Member
“Morpho -functional correlations in the histogenesis of the
human abdominal muscles” – The Romanian Academy of
Medical Science s, VIASAN Programme, organised by the
Ministry of Education and Research – embriological study.
Code: 339. Project Manager: Prof. dr. med. Onisâi Lazăr
2005 -2006
Member
“Elaborating a strategic plan regarding nurse curriculum
regarding UE and USA stan dards” – Project No. 5/2005;
Coordinator: Transilvania University of Brașov (Manager:
Assoc.prof.dr. Rogozea L.)
2007 -2008 Principal
Investigator KF 5503/35 Grunenthal Study – Clinic Study
November
2008
– Febr 2009
Project
Manager
Research Project funded by Balkan Environmental
Association (B.EN.A.) COSMOTE nr. 53/2008
– “Setting -out and validation of patterns of normality and
abnormality in premature birth imminence through advanced
analysis of acoustical signals”
April –
November
2008
Project
Manager
Research Project funded by Balkan Environmental
Association (B.EN.A.) COSMOTE nr. 51/2008
– “Setting -out and validation of patterns of normality and
abnormality in premature birth imminence through advanced
analysis of acoustical signals”
2008 – 2014 –
continues
Project
Manager
CEEPUS Project – CII-RO-0313 -01-0809 – CEEPUS Network
–“Developing a network for monitoring the impact of
environmental and nutritional factors on fertility and neonatal
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
27
health” / Academic European Project
2008 – 2011
Local
Network
Coordinator
Project CEEPUS – PL-130-05/06 – “Education in separation
and identification of organic xenobiotics in environmental
samples and food product” – CII-PL-0004 -04-0809
Coordinator 'Nicolaus Copernicus' University in Torun;
Depa rtment of Environmental Chemistry and Bioanalytics;
Prof.dr Boguslaw Buszewski
Academic European Project
2009 -2011
Local
coordinator
National Research Project PN II -PNCDI 2008 -‘BIOMEG –
Bioacumularea metalelor grele in lantul sol -legume -om-
BIOMEG (Bioaccumulation of heavy metals in the soil –
vegetables -man string) (nr. CNMP 2386)
Coordinator Assoc Prof Dr. Camelia Varga, Universitatea de
Nord, Baia Mare
2008 -2009
Member
Project CEEPUS – CII-HR-0045 -04-0809 – “New technologies
in the undergrad uate and postgraduate education of medical
biochemists” – Didactic Project
Coordinator Prof. Karmela Barišic; Faculty of Pharmacy and
Biochemistry, University of Zagreb, Croatia
2010 -2011
Member
Erasmus Intensive Prog ramme “Classic and Modern Methods
for Molecular Diagnostics in Human Pathology” 10 -EIP-RO
BRASOV 01. Coordinator: Lecturer dr. Antonella Chesca,
Transilvania University of Brasov
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
28
2011 Principal
investigator “A randomised, double blind, dose -finding, multicenter study
of the safety, tolerability, and efficacy of GSK2251953
therapy compared to imipenem -cilastatin in the treatment of
adult subjects with febrile complicated lower urinary tract
infection and acute pyelonefritis”
Code: LRS 114688
2012 -2013 Member Erasmus Intensive Pro gramme “Telemonitoring and
Telediagnostic for Life Sciences” 12 -EIP-RO BRASOV01 –
BIS, nr.6/31/08.2012
Coordinator – Universitatea Transilvania din Brasov , Assoc
Prof Dr Mihaela Badea
2013 -2014 Coordinator Erasmus Intensive Programme “Balkan Basic Training
in Minimal Invasive Gynaecological Surgery”
COD: 13 -EIP-RO BRASOV O1
2014 – Principal
Investigator A phase 3, double blind, multicentre, randomised, placebo –
controlled study to determine the efficacy and
safety of SPL 7013 Gel (VivaGel) to prevent the recurrence of
bacterial vaginosis
Oct 2013 –
2014 Member FP7 project – PlantLIBRA (Plant Food Supplements:
Level of Intake, Benefit and Risk Assessment)
–EC nr 245199 (2010 -2014)
Coordinator FP7 Project – Prof. Patrizia Restani,
Univ. of Milan, Italy
Coordinator of Univ. Transilvania din Brasov
Organizări conferinte, congrese, cursuri
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
29
Organizare
➢ Presedintele Comitetului de organizare a Simpozionului National “Priorități ale
diagnosticului prenatal în România”. Poiana Brașov, 3 -4 Decembrie, 2004
➢ Membru in Comitetul National de Organizare al celui de -al IV -lea Congres al Societatii
Romane de Ginecologie Endocrinologica, Sinaia, 6 -9 iunie 2009.
➢ Curs internațional de Histerocopie de diagnostic si operatorie (Directori de curs: Steffa no
Bettocchi, G. Bănceanu, M. Moga, F. Gliga) –Brașov, 6 nov. 2009
➢ Membru in Comitetul National de Organizare al Conferintei Internationale “Remote
engineering and virtual instrumentation”, Brasov, 28 June -1st July 2011
➢ AL VII -lea Congres al Societatii Ro mane de Ginecologie Endocrinologica cu participare
inernationala. Cazino si Hotel International. Presedintele Comitetului local de organizare –
Conf.dr. Moga Marius. Sinaia, 6 -8.06.2013
➢ Local organizing Committee for 5th East -European and Mediterraneean te aching course on
Pediatric infectious diseases and 6th European Society of Pediatric Infectious Ddiseases
(ESPID), Brasov, 1 -2 Nov, 2013.
Membru in comitetul s tiintific
➢ Membru in Comitetul Stiintific al celei de -a VI-a Conferinta nationala a Asociatiei Ro mane
de Medicina Perinatala cu tema: „Conduita obstetricala si neonatala in nasterea prematura”.
Tg. Mures, 8 -10 sept 2005
➢ Membru in Comitetul Stiintific al „Zilele Medicale ale Brasovului” Brasov, 22 -23 oct, 2005.
➢ Membru in Comitetul Stiintific la a XXXVI II-a Reuniune National de Istoria Medicinei si a
XIII-a Reuniune nationala de Istoria Farmaciei. Brasov, 5 -7 mai 2006.
➢ Membru in Comitetul Stiintific National al Congresului National de Menopauza si anti –
ageing din Romania – cu participare internationala „ Succescul tratamentului precoce”.
Mangalia, 11 -14 iunie, 2009
➢ Membru in Comitetul Stiintific National al Conferintei Nationale „Zilele Medicale Vasile
Dobrovici”, Iasi, 13 -15 mai , 2010
➢ Membru in Comitetul Stiintific International (M. Moga) al The 4th Cong ress of South Eastern
European Society of Perinatal Medicine . Bucuresti, 20 -21 Mai, 2011
➢ Vicepresedintele celui de -al VI -lea Congres National cu participare Internationala al
Societatii de Ginecologie Endocrinologica. Cercul Militar National, Bucuresti, 2 2-24 sept,
2011
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
30
➢ President of the international scientific committee of the International Academic Autumn
School : “Impact of Environmental Pollution on Public Health”. Brasov , 13 -19 oct. 2011
➢ Membru in Comitetul stiintific International . Conferinta a IV -a de Medicina Perinatala cu
participare internationala Chisinau, Republica Moldova, 13 -14 octombrie 2011
➢ Vicepresedintele Comitetului Stiintific al celui de -al VII -lea Congres al Societatii Romane de
Ginecologie Endocrinologica. Sinaia, 6 -8 iunie, 2013
➢ Membru in Comitetul National Stiintific. Congresul Societatii Romano -Germane de
Obstetrica -Ginecologie, Editia a IX -a, Timisoara, 4 -6 iulie 2013
➢ Membru in Comitetul stiintific si de organizare al celui de -al XI -lea Congres al Societatii
Romane de Uroginecolo gie, Mamaia, 3 -5 sept 2014
➢ Comitetul Stiintific si de organizare: „Al X -lea Congres al Societatii Romane de
Uroginecologie”, Brasov, 31.10 -02.11, 2013
➢ Vicepresedintele Comitetului National Stiintific al celui de -al VIII -lea Congres National al
Societatii Romane de Ginecologie Endocrinologica, Bucuresti, 12 -14 iunie 2014.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
31
În ultimii ani, a existat o proliferare a inițiativelor de sănătate care dezvoltă produse și servicii
noi destinate să ajute oamenii să trăiască o viață mai sănătoasă și să prevină sau să întârzie
declanșarea bolilor cronice sau expunerea la factorii de risc. Aceste inovații în îngriji rea preventivă
iau multe forme , de la dezvoltarea medicamentelor pe baza de produse naturale la teste genetice care
identifică factorii de risc pentru boală, la planurile de îngrijire personalizate care ajută la gestionarea
și reducerea severității bolilor cronice. Linia de separare dintre medicina preventivă și practica
sănătății publice este departe de a fi distinctă, la fel ca cea dintre preven tie și tratament. Competența
medicinii preventive a fost, în mod tradițional, descrisă ca cuprinzând preven tia primară, secundară
și terțiară 1. Alti autori au descris si preventia cuaternară , care se concentrează asupra reducerii
administrarii de medicamente și protecția pacienților împotriva intervențiilo r invazive inutile sau
excesive 2,3.
Acest capitol discută o abordare conceptuală între suprapunerea și potențialele sinergii ale
medicinei integrative și medicinii preventive în contextul acestor niveluri d e prevenire și reprezintă o
directie de dezvoltare a medicinii in era actuala.
Medicina integrativă, un concept dezvoltat în ultimele decenii, se referă la fuziunea – prin
diverse mijloace și în grade diferite – a practicii medicale convenționale și a uno ra dintre practicile
care intră sub rubrica medicamentelor complemen tare și alternative (CAM) 4. Medicina integrat iva
oferă astfel, cel puțin teoretic, oportunitatea de a combina "cel mai bun" dintre sistemul convențional
de sănătate și practici și furnizo ri consi derați în mod obișnuit a fi CAM , producând astfel rezultate
mai bune, măsurate în terme ni de ameliorare a simptomelor funcționale , starea de sanatate, satisfacția
pacienților și poate si eficacitate a costurilor. Medicina integrativa este în mod nec esar "holistică" în
sensul că sănătatea somatomatică, emoțională și spirituală este considerată integ rală pentru sănătatea
generală 5.
Abordările integrative de asistență medicală pentru bolile cronice pot îmbunătăți
funcționalitatea, pot reduce morbidit atea, pot îmbunătăți calitatea vieții și pot influența în mod direct
procesele bolii. Calitatea dovezilor pentru terapiile CAM este amestecată pentru tratarea afecțiunilor
cronice cu impact semnificativ asupra sănătății publice. Combinația dintre CAM și pra cticile
medicale convenționale este cunoscută sub numele de medicina integrativa . Cu toate acestea,
eficacitatea globală a CAM este încă în dezbatere, deoarece nu există studii clinice riguroase și bine Capitolul II. Noi tendinte ale medicinii actuale – care este rolul
medicinei integrative?
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
32
concepute pentru terapiile CAM. Un factor care împied ică studiile clinice atent controlate este costul
acestor studii. Studiile de cercetare pentru medicamentele convenționale sunt finanțate de co mpaniile
care dezvoltă și vând medicamente , dar sunt disponibile mai puține resurse pentru a sprijini studiile
CAM.
In ultimii anii , am fost interesat in particular de felul in care compusii naturali pot ameliora
simptomatologia anumitor patologii , cum pot fi folosite in scop profilactic , atat in patologiile
benigne cat si in cele maligne. In cele ce urmeaza va v oi prezenta o selectie din cercetarile legate de
medicina integrativa , si mai ales pe preventie si ameliorarea simptomatologiei din anumite patologii
cu ajutorul compusilor naturali.
Printre primele cercetari a fost o lucrare din anul 2014 ( Ahmed, S., Gul, S., Gul, H., Zia -Ul-
Haq, M., Iram, S., Jaafar, H. Z., & Moga, M . (2014). Scientific basis for the use of Cinnamonum
tamala in cardiovascular and inflammatory diseases. Exp Clin Card , 20, 784 -800) in care am
incercat sa identificam mecanismul prin care Cinnamomum tamala influenteaza patologiile
cardiovasculare si inflamatorii. In acest scop trei fracțiuni de CT au fost preparate și testate pentru
inhibarea agregării plachetare și a diferiților metaboliți ale căilor ciclooxigenazei (COX),
lipoxigenazei ( LOX) si a acidului arahidonic (AA). Agregarea plachetară a fost monitorizată folosind
principiul turbidometric, în timp ce metabolismul AA a fost studiat utilizând AA radiomarcat.
Fracțiunile cloroform și n -hexan din CT au fost ineficiente în ceea ce prive ște metabolismul AA și
agregarea plachetară. Cu toate acestea, fracția apoasă a inhibat metabo liții AA prin calea COX și
calea LOX . În mod similar, fracția apoasă de CT a prezentat o inhibare puternică împotriva agregării
induse de AA, ADP și PAF, dar a f ost doar parțial activă împotriva agregării induse de colagen.
Toate cele trei fracțiuni au prezentat o activitate superoxid dismutază ridicată, în timp ce numai
fracțiunea apoasă îmbunătățește activitatea de peroxidază a glutationului. In concluzie la ace st studiu
,proprietățile cardiovasculare și antiinflamatorii ale CT se pot datora prezenței componentelor, în
special în fracții apoase, care inhibă metaboliții AA și agregarea plachetară și pot întări sistemul de
apărare antioxidant.
Tot din dorinta de a investiga compusii naturali care pot fi utilizati in cadrul patologiei
cardiovasculare , am investigat justificarea clinica a utilizarii Brassica rapa. ( Ahmed, S., Gul, S., Gul,
H., Shad, K.F., Zia -Ul-Haq, M., Ercisli, S., Jaafar, H.Z. and Moga, M., 2014. Clinical justification
of ethnomedicinal use of Brassica rapa in cardiovascular diseases. Exp Clin Card , 20, pp.764 -783).
În studiul de față, am testat BR împotriva agregării trombocitelor umane induse de doi agenți de
agregare diferiți și am descris mai departe căile lor de transducție de semnal subiacente. Mai mult,
BR a fost testată pentru prezența potențialului de blocar e a canalului de calciu. În acest scop, s -a
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
33
preparat extract brut de BR și apoi s -a fracționat în fracțiuni apoase, cloroform și acetat de etil.
Rezultatele noastre arată că BR blochează deschiderea canalului de calciu, așa cum este indicat de
efectele sal e asupra contracției induse de KCI în ileonul cobaiului și această activitate este distribuită
în diferite fracțiuni de BR, cu excepția fracțiunii de acetat de etil care nu prezintă nici o activitate
semnificativă de blocare a canalului de calciu. In concl uzie la acest studiu am constatat ca agregarea
plachetelor induse de acidul arahidonic (AA), factorul de activare a plachetelor (PAF) și agoniștii
proteinkinazei C (PKC) și trifosfatului de inozitol (IP3) a fost inhibată de diferite fracții de BR cu
potenț e diferite, sugerând că fitoconducte responsabile pentru aceste efecte Sunt concentrate
diferențiat în diferite fracții. Aceste mecanisme multiple pot fi responsabile pentru acțiunile
farmacologice observate ale BR în bolile cardiovasculare.
Un alt artico l s-a bazat pe cercetarea activitatii antiinflamatorie si cardiovasculara a
Hordeum Vulgare L. [ Gul, S., Ahmed, S., Kifli, N., Uddin, Q. T., Tahir, N. B., Hussain, A., Moga M
& Zia -Ul-Haq, M. (2014). Multiple pathways are responsible for Anti -inflammatory and
Cardiovascular activities of Hordeum vulgare L. Journal of translational medicine , 12(1), 316 .].
Hordeum vulgare L. (HV sau orz) este utilizat de vindecătorii tradiționali pentru tratarea diferitelor
boli inflamatorii și cardiovasculare, fără cunoașterea raționamentului farmacologic din spatele
acțiunilor sale. Acest studiu a fost conceput pentru a ex plora mecanismul (ele) științific potențial care
ar putea explica utilizarea Hordeum vulgare în medicina tradițională ca tratament pentru diferite boli
inflamatorii și cardiovasculare.Un extract brut și cele trei fracțiuni ale acestuia s -au preparat din HV
și s-au analizat pentru inhibarea agregării plachetare și a diferiților metaboliți ai căilor de
metabolizare a ciclooxigenazei (COX), lipoxigenazei (LOX) a metabolismului acidului arahidonic
(AA), precum și pentru efectele sale asupra anumitor enzime anti oxidante . Agregarea plachetară a
fost monitorizată folosind principiul turbidometric, metabolismul AA prin radioimunoanaliză și
enzime antioxidante prin kituri comerciale utilizând spectrofotometru.Rezultatele arată că HV a
prezentat activități împotriva tuturor agoniștilor umani de trombocite utilizați, cu excepția difenatului
de adenină, și a inhibat atât căile COX cât și LOX ale metabolismului AA. De asemenea, a crescut
activitatea superoxid dismutazei (SOD) și a peroxidazei de glutation (GPx). Cu toate acestea, aceste
activități au fost distribuite în diferite fracțiuni de HV. Fracțiunea apoasă a fost cea mai puternică în
ridicarea activității SOD; Fracția cloroformă a avut compuși concentrați responsabili de inhibarea
COX în timp ce n -hexanul pare să p osede compuși responsabili de inhibarea LOX, precum și singura
fracție care amplifică activitatea GPx.Aceste rezultate sugerează mecanismele posibile responsabile
de efectele antiinflamatorii și cardiovasculare observate ale HV în medicina tradițională.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
34
Un review publicat in jurnalul Molecules ,( Zia-Ul-Haq, M., Riaz, M., De Feo, V., Jaafar,
H. Z., & Moga, M . (2014).Rubus fruticosus L.: constituents, biological activities and health related
uses. Molecules , 19(8), 10998 -11029 ), a investigat activitatea bio logica si folosirea in medicina a
Rubus fruticosus L. Rubus fruticosus L. este un arbust renumit pentru fructele sale numite mure.
Fructele au o valoare medicală, cosmetică și nutritivă. Este o sursă concentrată de substanțe nutritive
valoroase, precum și constituenți bioactivi de interes terapeutic care evidențiază importanța acesteia.
R. fruticosus conține vitamine, steroizi ș i lipide în uleiurile și mineralele din semințe, flavonoide,
glicozide, terpene, acizi și tanini în părțile aeriene care posedă diverse activități farmacologice cum
ar fi antioxidanțt, anti -carcinogeni, antiinflamatori, antimicrobieni, – diarrheale și anti virale. Diferiți
factori agroecoclimatologici, cum ar fi soiul, condițiile de mediu din zonă, practicile agronomice
folosite, timpul de recoltare, tehnicile de depozitare și prelucrare post -recoltare influențează
compoziția nutrițională a fructelor de mure . Această revizuire se concentrează asupra nutrienților și a
constituenților chimici, precum și asupra proprietăților medicinale ale diferitelor părți ale R.
fruticosus. Sunt discutate diferite soiuri și caracteristicile lor fizico -chimice, conținutul poli fenolic și
conținutul de acid ascorbic. Informațiile din lucrarea de față vor servi drept date de referință și pot
conduce la noi aplicații biomedicale ale lui R. fruticosus ca hrană funcțională.
Un alt articol publicat are scopul de a investiga utilizare a Pyrus pashia Buch.Ham ex
D.Don in patologiile gastrointestinale , respiratorii si cardiovasculare [ Janbaz, K. H., Ahsan, M. Z.,
Saqib, F., Imran, I., Zia -Ul-Haq, M., Rashid, M. A., … & Moga, M . (2015). Scientific basis for use of
Pyrus pashia Buch. -Ham . ex D. Don. fruit in gastrointestinal, respiratory and cardiovascular
ailments. PloS one , 10(3), e0118605. ] Pyrus pashia Buch. -Ham. Fostul D. Don. A fost utilizat în
mod convențional de către multe comunități din regiunea Himalaia pentru gestionarea complicațiilor
gastrointestinale, respiratorii și vasculare. În acest context, acest studiu a fost realizat pentru a
justifica baza științifică pentru validarea utilizarilor fructelor de Pyrus pashia Buch. -Ham. Extractul
de etanol brut din fructe de Pyrus pashia Buch. -Ham. (Pp.Cr) a fost testată in vitro pe preparate
izolate de ieun iepure, traheale și aorte . Răspunsu rile țesuturilor au fost înregistrate utilizând
traductoare izotonice cuplate cu un sistem de achiziție de date PowerLab.PpCr la aplicare (0,01 -5,0
mg / ml) la preparatul izolat de ieun de iepure a prezentat relaxare prin scăderea mărimii și frecvenței
contracțiilor spontane. Pp.Cr a exercitat, de asemenea, un efect relaxant (0,01 -5,0 mg / ml) asupra
contracțiilor induse de K + (80 mM) în preparate izolate de ieun de iepure și a determinat schimbarea
curbelor de Ca2 + (1,0 -3,0 mg / ml) spre dreapta într – Similar cu cel al verapamilului (3 pM),
sugerând eventual prezența activității de blocare a canalului de Ca2 +. Ulterior, Pp.Cr într -o manieră
dependentă de concentrație (0,01 -10,0 mg / ml) a determinat relaxarea contracțiilor induse CCh (1
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
35
pM) și K + (80 mM ) în preparate traheale de iepure izolate într -o manieră comparabilă cu cea a
diciclominei, sugerând că Efectul relaxant observat este probabil să fie mediat prin activitățile de
blocare a canalelor antimuscarinice și / sau Ca2 +. Mai mult decât atât, atun ci când a fost evaluat
împotriva preparatelor aortice de iepure izolate, PpCr în concentrații de până la 10 mg / ml a
prezentat un răspuns contractil care a fost descoperit a fi eliminat ulterior pre -tratamentului preparării
tisulare izolate cu ciproheptad ină (1 pM), fentolamină (1 pM) Și losartan (1 pM), sugerând că Pp.Cr
poate avea unele activități a -adrenergice, muscarinice, serotoninergice și angiotensină II.Extractul
etanolic apos din Pyrus pashia (Pp.Cr) a prezentat activități spasmolitice, bronhodila tatoare și vaso –
constrictive, eventual, prin mecanisme diferite. Activitățile spasmolitice și bronhodilatatoare pot fi
mediate prin blocarea canalelor Ca2 +, în timp ce activitatea vasoconstrictivă poate fi determinată de
prezența unei componente agoniste a-adrenergice, muscarinice, serotoninergice și angiotensină II.
Tot din dorinta de a investiga efectul anumitor produsi naturali in cazul patologiile
gastrointestinale, respiratorii si vasculare , am participat la cercetarea efectelor Solena heterophylla
Lour. [ Janbaz, K. H., Akhtar, T., Saqib, F., Imran, I., Zia -Ul-Haq, M., Jansakul, C., … & Moga, M.
(2015). Pharmacological justification of use of Solena heterophylla Lour. in gastrointestinal,
respiratory and vascular disorders. Journal of translationa l medicine , 13(1), 134 .]. Solena
heterophylla Lour. a fost în mod tradițional utilizat în tratarea bolilor legate de sistemul
gastroint estinal, respirator și vascular.
A fost efectuat studiu l prezent pentru a valida utilizările sale tradiționale. Extractul etanolic
apos de Solena heterophylla Lour (Sh.Cr) a fost testat in vitro pe preparate izolate de ieun iepure,
preparate traheale și aorte. Răspunsurile țesuturilor au fost înregistrate utilizând traductoare izotonice
cuplate cu sistemul de achiziție de date PowerLab. Extractul etanolic apos de Solena heter ophylla
Lour (Sh.Cr) (0.03 -1.0 mg / ml), aplicat în cazul contracțiilor spontane în prepararea izolată a
ieunului de iepure, a exercitat efect relaxant prin scăderea mărimii și frecvenței contracțiilor, a
determinat relaxarea K + (80 mM ) Și a schimbat cur bele de răspuns al concentrației de Ca2 + spre
dreapta în preparatele izolate de ieun iepure izolate, într -o manieră similară cu cea a verapamilului
(un blocant standard al canalelor de Ca2 +), confirmând astfel activitatea de blocare a canalului de
Ca2 +. Sh.Cr a determinat, de asemenea, relaxarea contracțiilor induse de carbachol (1 pM) și K +
(80 mM) în preparate traheale de iepure izolate într -un mod comparabil cu diciclomina. Efectul
relaxant observat poate fi rezultatul activităților de blocare a cana lelor anti -muscarinice și Ca2 +.
Concentrațiile ShCr (0,03 -1,0 mg / ml) contra fenilefrină (1 pM) și K + (80 mM) -contractări în
preparate aortice de iepure izolate au exercitat un efect relaxant, posibil prin activitatea de blocare a
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
36
canalului de Ca2 +. A ceste constatări oferă o rațiune pentru utilizările folclorice ale plantei în
gestionarea bolilor legate de sistemul gastrointestinal, respirator și vascular.
O alta problema de sanatate publica, unde poate interveni medicina integrative este
cancerul. In anul 2016 am efectuat un review in care am investigat rolul polifenolilor naturali in
preventia si tratamentul cancerului cervical. [ Moga, M. A., Dimienescu, O. G., Arvatescu, C. A.,
Mironescu, A., Dracea, L., & Ples, L. (2016). The Role of Natural Polyph enols in the Prevention and
Treatment of Cervical Cancer —An Overview. Molecules , 21(8), 1055 .] Cancerul de col uterin este
cancerul 2 în rândul femeilor din întreaga lume, în special în țările în curs de dezvoltare, așa cum este
cazul României. Chiar dacă metodele de screening sunt disponibile pentru diagnosticarea și
tratamentul precoce al acestei neoplazii, aceasta reprezintă încă o problemă majoră a sănătății
publice.
Diferi tii polifenoli naturali au arătat efecte citotoxice asupra liniilor celulare de cancer de
col uterin uman, oferind noi perspective în dezvoltarea medicamentului din nou cancer de col uterin.
Polifenolii naturali sunt compuși bioactivi care se demonstrează că au proprietăți anticarcinogene, pe
lângă cele antiinflamatorii și antioxidante. În ultimii ani, potențialele proprietăți chemopreventive și
chimioterapice ale agenților der ivați din regim alimentar au provocat un mare interes pentru
cercetători.
Din studiile analizate în această lucrare, am ajuns la concluzia că polifenolii dietetici dețin
potențial în prevenirea și tratamentul cancerului de col uterin deoarece intervin în carcinogeneza (în
inițiere, dezvoltare și progresie) prin modularea proceselor critice de proliferare celulară,
diferențiere, apoptoză, Angiogeneza și metastazarea. În mod specific, polifenolii inhibă proliferarea
celulelor HPV prin inducerea apoptozei, op rirea creșterii, inhibarea sintezei ADN și modularea căilor
de transducție a semnalului. Activitatea anticarcinogenă a polifenolilor naturali este diferită în
funcție de originea carcinomului cervical sau a liniei celulare. Cunoștințele actuale despre
meca nismul citotoxic al polifenolilor încă nu sunt pe deplin cunoscute, doar câteva studii clinice au
fost realizate concentrându -se asupra efectelor anticarcinogene ale polifenolilor dietetici.
O altă problemă importantă a tratamentului cancerului de col ute rin este rezistența la
chimioterapie și radioterapie. În această analiză am observat că mai mulți polifenoli sunt capabili, de
asemenea, să sensibilizeze celulele cancerului de col uterin la terapia convențională cu chemo și
radioterapie. Această abordare combinată ar putea îmbunătăți eficiența terapiilor standard și ar
permite scăderea dozelor de medicamente pentru chimioterapie și iradiere care să conducă la
reducerea efectelor secundare adverse. O provocare majoră a prevenirii cancerului este integrarea
noilor descoperiri moleculare în practica clinică. Modificarea acestor molecule utilizând
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
37
nanotehnologia ar putea fi o soluție pentru a îmbunătăți biodisponibilitatea lor scăzută și, de
asemenea, să ajute la direcționarea acestora către țesuturi specifice. Studiile care se concentrează
asupra polifenolilor naturali trebuie să continue să ofere cercetătorilor o mai bună înțelegere a
absorbției, distribuției, rolului în mecanismul anti -cancer al polifenolilor. Din această analiză, am
ajuns la concluzia că pol ifenolii naturali pot deveni jucători -cheie în tratamentul și prevenirea
cancerului de col uterin în viitor. Am rezumat în acest articol unii dintre compușii polifenolici care
au fost studiate până acum pentru posibilele lor proprietăți terapeutice anti -cancer. Este esențial să
continuăm aceste studii pentru căutarea unor medicamente terapeutice din resurse naturale, precum și
investigarea mecanismului lor de acțiune în celulele tumorale de col uterin.
Medicina integrativa, si mai ales compusii naturali po t influenta starea de sanatate a
populatiei, reducand efectele negative ale anumitor patologii si participand la preventia acesteia.
Consider ca si in cazul sanatatii femeii ar trebui conduse mai multe studii care sa evidentieze
avantajele utilizarii produ selor naturale ca metoda de preventie a anumitor patologii.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
38
Medicina materno -fetala a fost in permanenta in centrul activitatii mele profesionale ,
didactice si stiintifice . In acest capitol voi detalia , pe baza cercetarilor personale, rezul tatele din
acest domeniu , obtinute si diseminate prin diverse publicatii in extenso indexate ISI/BDI si
prezentari la conferinte stiintifice nationale si internationale.
Specialiștii în medicina maternă și fetală utilizează noi instrumente de diagnostic are și
tratament pentru optimizarea rezultatelor îngrijirii și a sarcinii. Progresele tehnologice, cum ar fi
ultrasonografia obstetricala, au revoluționat gestionarea sarcinii permițând identificarea problemelor
necunoscute anterior. Domeniul diagnosticulu i genetic prenatal a evoluat rapid, iar aplicarea
cunoștințelor din această arie necesită o înțelegere din ce în ce mai profundă. Chiar mai provocatoare
și mai interesante a fost posibilitatea de a efectua proceduri direct asupra fătului pentru a îmbunătăț i
șansele de supraviețuire sau pentru a evita complicațiile grave după naștere. Pe lângă îngrijirea
femeilor cu sarcini cu risc ridicat, specialiștii în medicina maternă și fetală sunt lideri în educația
medicală în obstetrică și în cercetare, care identif ică modalități mai bune de evaluare și îngrijire a
femeilor însărcinate și a fetusilor lor 6.
III.1. Istoricul medicinii materno -fetale
Medicina maternă -fetală a aparut ca subdisc iplina a obstetricii in anii 1960. Progresele
remarcabile în cercetare și tehnologie au permis medicilor să diagnosticheze și să trateze
complicațiile fetale în utero, în timp ce anterior, obstetricienii se bazau doar pe monitorizarea
ritmului cardiac fetal și pe rapoartele materne despre mișcarea fetală. Dezvoltarea amniocente zei în
1952, eșantionarea fetală a sângelui în timpul travaliului la începutul anilor 1960, monitorizarea mai
precisă a fătului în 1968 și ecografia în timp real în 1971 au dus la intervenția timpurie și la r ate mai
scăzute de mortalitate7. În anul 1963, A lbert William Liley a dezvoltat un curs de transfuzii
intrauterine pentru incompatibilitatea Rh la National Women's Hospital din Australia, cons iderat
primul tratament fetal8. Alte tratamente antenatale, precum administrarea de glucocorticoizi pentru a
accelera maturarea pulmonară la nou -născuții cu risc de sindrom de detresă respiratorie, au condus la
rezultate mai mari pentru noi nascutii prematur. În consecință, organizațiile au fost dezvoltate pentru Capitolul III . Principalul domeniu de cercetare – dezvoltare și
rezultate: Medicina m aterno fetala
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
39
a se concentra asupra acestor practici medicale, iar în 1991 a avut loc Primul Congres Internațional
de Medicină Perinatală, cand a fost înființată Asociația Mo ndială a Medicinii Perinatale7.Domeniul
medicinii materno -fetale este unul dintre domeniile cele mai evoluate în medicină, în special în ceea
ce priv ește fătul. Cercetările se desfășoară în domeniul terapiei genelor fetale și a celulelor stem în
speranța de a oferi tratament precoc e pentru tulburări genetice9, chirurgie fetală pentru corectarea
malformațiilor congenitale10 și prevenirea preeclampsiei .
III.2. Contextul actual al natalitatii in Romania si Judetul Brasov
Tranziția demografică a devenit un proces tot mai complex, parte integrantă a procesului de
dezvoltare economico -socială, de modernizare a societății. Amploarea acestui proces demograf ic se
oglindește și în componentele sale: tranziția fertilității, tranziția mortalității, urmate de tranziția
structurii pe vârste, tranziția nupțialității, tranziția familiei, tranziția urbanizării.
Transformările intervenite după 1989 în sistemul politi c, în economie, în viața socială, ca și în
mentalitatea oamenilor, au influențat comportamentul demografic al populației. Actuală situație
demografică a țării este rezultatul cumulat al evoluției natalității, mortalității și migrației externe.
Dacă examină m dinamica acestor componente putem obseva că scăderea natalității are implicații mai
mari, în comparație cu celelalte fenomene, în declinul demografic actual și mai ales pe termen lung și
foarte lung, deoarece contribuie la scăderea populației și la deter iorarea structurii pe vârste a acesteia.
Scăderea natalității este însoțită de o restructurare a modelului de fertilitate. Dintotdeauna fertilitatea
românească a fost una timpurie, cu valorile cele mai ridicate la grupa de vârstă 20 -24 ani.
După anul 2000 asistăm la o creștere a ponderii fertilității la vârstele mai mari de 25 ani. În
același timp, în mediul urban, curba ratelor de fertilitate s -a îndepărtat deja de modelul timpuriu,
având caracteristicile modelului etalat, cu valori mai mari în grupa de v ârstă 25 -29 ani, aceasta fiind
o fază intermediară spre modelul tardiv specific populațiilor vest -europene. Modelul intermediar este
adoptat și de populația din mediul rural. Copii mai puțini, de preferință unul, și aduși pe lume la o
vârstă mai ridicată d evine regula care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu
într-o societate ce adoptă rapid sistemul de valori și atitudini al țărilor dezvoltate.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
40
Study of birthrate and abortion between 1965 -2013 in “Dr.I.A.Sbarcea” Clinic Hospital of Obstetrics
and Gynecology of Brasov.
N.Bigiu , C.S.Glavce, M.A.Moga ,I.Stancu; Archives of the Balkan Medical Union vol. 50, no. 2, pp.
232-236 June 2015
Rata de creștere a populației influențează evoluția economică și socială, care are și impact
asupra nivelului de susținere. Toate aspectele corelate cu rata de creștere trebuie să fie bine
echilibrate. Prin urmare, componentele care favorizează ritmul de creștere trebuie studiate:
natalitatea și mortalitatea. I nțelegerea rolului acestor factori poate fa voriza rata de creștere a
populației. Acest proces necesită măsuri in timp, asigurând astfel că densitatea populației nu
depășește resursele și posibilitățile economice ale tarii. Mai mult, trebuie contracarate situațiile car e
cresc mortalitatea, diminua n atalitatea sau fertilitatea . Dintre acești indicatori, teoretic, este mai ușor
de influențat natalitatea, în ceea ce privește mortalitatea, există deja măsuri luate la nivel mondial
împotriva bolilor și prevenirea măsurilor împotriva acestora .
Scopul aces tui studiu este evidențierea evoluției ratei natalității, a ratei avortului și a
mortalității perinatale în Spitalul de Obstetrică și Ginec ologie "Dr. I. A. Sbârcea", Bras ov prin tr-un
studiul statistic retrospectiv observațional realizat între anii 1965 -2013. Informațiile au fost colectate
din arhivele S pitalul ui de Obstetrică și Ginecologie " Dr.I.A.Sbarcea " Brașov.
Baza de date obținută a fost analizată, iar rezultatele au fost corelate cu fiecare element al
situației studiate, care se învecinează cu facto ri politici și economici. Datele au fost comparate cu alte
date similare din România sau din alte țări, în limitele informațiilor disponibile .
Conform statisticilor sociale europene există o tendință descendentă la nivel european,
tendință care a început în 1961 cu 7,5 milioane de nașteri până la 5,2 mili oane în 201011. Majoritatea
statisticilor disponibile raportează situații începând cu anii 1960 -1966, deoarece înainte de această
perioadă au existat d ouă perioade distincte: înainte de 1950 și după 1960. După cel de -al doilea
război mondial s -a înregistrat o creștere a natalității. Ritmul de creștere a fost probabil determinat
atât de pace, cât și de un "rebound" natural determinat de decesele cauzate de război. Această
perioadă a eliminat preocuparea lega tă de decimarea Europei între cele două războaie
mondiale12.Această perioadă ar putea contrazice teoria tranziției demografice formulate de Warren
Thompson (1929) și Frank Notestein (1954), care au prezis scăderea natalității fie prin intermediul
unei fert ilități crescute, contracarată de o mortalitate crescută (societatea agricolă), fie de o
mortalitate scăzută neopusă fertilitatii scăzut e (societatea industrială) 13.
Preocupările încep să apară atunci când fertilitatea scade sub ni velul de înlocuire a gen erației .
Acest tip de preocupare a început să apară la sfârșitul anului 196613. Acest declin ar putea fi explicat
prin teoria lui Kaa, teoria celei de -a doua tranziții demografice care pretinde schimbarea modelului
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
41
de familie centrat pe copii cu modelul in dividualist în care copilul se află pe un loc mai puțin
important în familie, cel mai important fiind cariera partenerilor 14. Tocmai din cauza acestei scăderi
din 1966 , în România a fost adoptată legea pronatalistă împotriva avorturilor, legea care scrie o
pagină neagră în istoria țării noastre din cauza numărului de vieți pierdute cauzate de avorturi făcute
în condiții inadecvate.
Din cauza acestei legi, tranziția demografică a durat până în 1990, când această lege a fost
abrogată. În acel moment a fost înregistrată o creștere a avorturilor. În Europa de Est, anii '90 au fost
o perioadă agitată din cauza schimbărilor politice din România, a problemei din Kosovo, a războiului
din Iugoslavia etc. Aceste lucruri au determinat această zonă să fie numită "zonă de tranziție" atât din
punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic. Schimbările demografice care au avut
loc în acest domeniu au fost atribuite tranziției comportamentale cauzate de instalarea anomiei și a
libertății prost înțelese 15. Pentru a evidenția evoluția nașterilor după stabilirea Decretului 770 (Legea
avortului), am decis să studiem naște rile după 1965.
În 1965, în Bras ov a existat un număr mic de nașteri (2726), urmată de o crestere cu
aproximativ 10% în anul următor, creșterea probabil influențată probabil de interesul tot mai mare de
a avea un copil. Legea privind avortul determină o creștere de 123,7% din numărul nașterilor, ceea
ce conduce la o evoluție verticală a graficului. (Fig.1) În continuare, între 1968 și 1973, ca mă sură
adaptivă la legea avortului, rata natalității a scăzut constant cu 3,5% pe an. Această scădere poate fi
atribuită, pe lângă reacția adaptivă, condiției dure de viață din timpul comunist.
Începând cu anul 1973, o creștere a ratei natalității a început și durează aproximativ 8 ani
până în 1981 (de la 5500 de nașteri în 1973 la 9503 de nașteri în 1981). Anul 1979 marchează un
record în Brașov ca cea mai mare rată a natalității între anii 1965 -2013 (Fig.1) . În 1979, creșterea
ratei natalității comparativ cu cea din 1966 este de 9593/3020, ceea ce înseamnă o creștere de 317%.
Deși creșterea a fost semnificativă, Nicolae Ceas escu nu a fost mulțumit, întărind astfel legea
avortului. În ciuda acestui fapt, începând cu 1981, rata natalității a scăzut constant p ână în 1989, cu
aproximativ 2% pe an. După cum era de așteptat, decembrie 1989 determină o scădere a ratei
natalității până în 1996, de la 7857 de nașteri înregistrate în 1989 la 3921 înregistrate în 1996, o
scădere de 7,15% ceea ce înseamnă o scădere de 3 ,5 ori mai mult decât în perioada comunistă. În
plus, anul 1989 aduce, de asemenea, cea mai mică rată a natalității din 1967 și până în 2013. Apoi,
există o perioadă de creștere ușoară, constantă, până în 2006, cu 2,4% pe an, după o nouă scădere
până în 2013, ajungând la 4133 de nașteri.
Rezumând, în 1966 a fost o rată a natalității de 3020 pe an, rata natalității ajungând la 9593 în
1979, după care a scăzut, în pofida măsurilor luate de comuniști, la 7857 de nașteri în 1989. După ce
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
42
legea avortului a fo st abrogată și avortul a fost legalizat, s -au înregistrat 4133 de nasteri în anul 2013.
(fig.2) După cum se poate observa din fig. 2, în perioada comunistă (1977 -1983) se înregistrează o
creștere de la 7577 la 10748, adică 41,8% în 7 ani, rezultând o creșt ere de 6% pe an. Această creștere
poate fi explicată prin cerința partidului de a "crește nasterile pentru fiecare femeie", cerință aplicată
ca măsură coercitivă, nu ca stimulant. Deoarece decret ul nu a avut efectul inten ționat, legea a forțat
în 1984 medi cii.Au existat controale foarte riguroase, medicii nefiind capabili să înceapă intervențiile
necesare până când nu primeau confirmarea de la persoanele oficiale ca avortul "era legal". Aceste
măsuri explică scăderea numărului de avorturi înregistrate în 19 84 față de 1983, de la 10403 la 6827,
ceea ce înseamnă o scădere cu 34% într -un an, sub nivelul din 1977. Numărul total de avorturi scade
treptat până în 1989, ajungand la 3824. Abrogarea decretului duce la o creștere dramatică a
avorturilor care ajung la 21601 în anul 1990, număr crescand la 22403 în anul următor.
Din 1991 se înregistrează o scădere continuă până în prezent, graficul prezentând o
concavitate ascendentă. Inițial, există o pantă ascendentă până în 1999 (3838 avorturi), reprezentând
o scăde re cu 82,2%, după o perioadă de 14 ani, cu o scădere mai lentă până în 2013 (1578 avorturi),
adică o medie de 4,2% pe an.
Decretul din 1966 menționează în mod clar: intreruper ea sarcinii este interzisă 16.
În mod excepțional, avortul a fost permis numai î n câteva situații, cum ar fi:
• punerea în pericol a vieții mamei
• boli ereditare sau boli grave
• vârsta mamei> 45 de ani
• sarcină după incest sau viol
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
43
A fost considerată infracțiune și pedepsită conform legii penale. Folosind aceste excepții, în
perioada c omunistă, femeile și medicii au reușit să ofere o formă "legală" avortului, așa cum se poate
vedea clar în fig. 3. Evoluția și diagrama avorturilor sunt similare cu situația avorturilor totale (fig.2),
dar pantă descrisă pentru perioada 1977 -1989 este mai plată. În perioada 1977 -1982 numărul
avortului a crescut cu 36% (în 6 ani, adică 6% pe an). Începând cu anul 1983, numărul începe să
scadă, însă este mai evident în 1986 (o scădere cu 63,8% față de 1985). Ace asta este dovada
controalelor extreme, asigurând u-se că t oate avorturile respectă legea .
Abrogarea legii avortului și liberalizarea avorturilor au o evoluție accentuată, graficul
înregistrând aproape o verticalizare a pantei, respectiv o majorare din 1983 până în 19588 și,
respectiv, la 20512 în anul ur mător (1991). Această situație fără precedent (1990, 1991) poate fi
interpretată ca o lipsă totală de interes pentru contracepție, avortul dev enind un fel de "contracepție".
De asemenea, această situație poate fi cauzată de lipsa educației sau de neînțeleg erea
liberalizării avortului. Se pare că liberalizarea avortului a avut un impact asupra liberalizării relațiilor
interumane și, în special, asupra celor neprotejate, a temerilor legate de dispariția unei sarcini
nedorite. În 1992, numărul avorturilor scad e cu aproximativ 30% până în 1993, după ce graficul arată
ca o pantă cu concavitatea în sus, ceea ce înseamnă că numărul avorturilor scade progresiv și
constant până în 2013, când ajunge la 841.
Situațiile extreme sunt evidențiate : În 1991, când a fost înregistrat vârful 20512 și cel minim
841 în 2013. Aceasta reprezintă o scădere normală legată de gradul de civilizație .
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
44
Rata avortului este calculată ca fiind raportul dintre avorturile la 1000 de nașteri vii. Pentru a
face o analiză comparativă, am com parat datele obținute în Bra sov cu cele disponibile pentru
întreaga țară (România).
După cum se observă din fig. 4, rata avortului în Bra sov a reprezentat 37 -50% din întreaga
rată a avortului efectuată în România în perioada 1977 -1989. Între 1990 și 1991, cele două rate sunt
aproximativ egale, mai târziu rata avortului în Bra sov scăzând în perioada comunistă. Aceste
rezult ate indică fie faptul că la Bras ov femeile au folosit mai puțin avortul comparativ cu nașterile,
fie că la Brașov a existat un control m ai strict al oficialilor în privința avorturilor.
Totuși, după decembrie 1989, rezultatele par să favorizeze a doua ipoteză, deoarece
diferențele sunt comparabile cu cele înregistrate în 1989. Între 1990 și 1996 (fig.5) rata avortului este
mai mare decât rata natalității, confirmând astfel că în această perioadă avorturile a u fost folosite ca
si "contracepție". Evoluția ratei avorturilor este invers proporțională cu rata natalității, ceea ce
înseamnă că măsurile aplicate în favoarea nașterilor afectează, d e asemenea, avorturile, dar si invers.
Această proporție inversă, corelată cu regimul politic care exista în România în acel moment, face
foarte clar rolul important pe care politica la avut asupra fertilității 17. În plus, pe lângă legătura clară
între av ort și rata natalității, trebuie evidențiată sănătatea mamei.
Măsurile educaționale care sprijină contracepția trebuie să fie bine aplicate și, de asemenea,
efectele nefolosite de contracepție trebuie să fie bine înțelese, fără a mai menționa posibilita tea
dezastrelor obstetricale atunci când se confruntă cu avorturi multiple 18. Această problemă complexă
cauzată de interzicerea avorturilor are efecte traumatizante asupra mamei (aproximativ 150 de decese
materne la 100000 de născuți vii – 1989), asupra c opilului (mii de copii nedoriti în instituții) și asupra
societății care trebuie să asig ure condițiile economice și s ocial e, astfel încât integrarea în populație să
fie eficientă 19.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
45
Beneficiile abrogării legii privind avortul sunt evidente pentru toate pă rțile implicate în
proces, dar poate cel mai important este faptul că numeroase femei au fost salvate (în 1990 decesele
materne au înregistrat 83 decese la 100000 născuți vii, ceea ce înseamnă aproape jumă tate din
raportul din 1989) 20.
Evoluția ratei nat alității în perioada studiată pornește de la 3020 de nașteri pe an în 1966, rata
natalității ajungând la 9593 în 1979, apoi scăzând în ciuda măsurilor luate de comuniști la 7857 de
nașteri în 1989. Rezultatele noastre arată că, în perioada comunismului, av ortul din Brașov era sub
control strict, ceea ce înseamnă că rata avortului în Brașov a reprezentat 37 -50% din întreaga rată a
avortului efectuată în România în perioada 1977 – 1989. În perioada anilor 1990 – 1996 rata avortului
a fost mai mare decât rata natalității, confirmând faptul că avorturile au fost folosite ca măsuri
contraceptive. Singura metodă ipotetică care influențează favorabil evoluția nașterilor este creșterea
economică.
III.3. Factori de mediu implicati in dezvoltarea anomaliilor congen itale
De-a lungul cercetarii personale am fost interesat si despre cum factorii de mediu influenteaza
sarcina si pot produce consecinte pentru viitorul fat. În timpul sarcinii, atât mama, cât și fatul sunt
foarte sensibili la diferite produse chimice, de aceea trebuie protejati de numeroși factori de mediu.
În anii 1950, diferiți agenți, inclusiv hormoni și medicamente anticanceroase, au fost
raportate succesiv ca fiind teratogene. În 1961, s -a constatat că talidomida hipnotică a cauzat
phocomelie, număru l victimelor globale depășind zece mii. Acest lucru a declanșat investigarea pe
scară largă și cercetarea în domeniul teratogenității.
Riscul de anomalii embrionare sau fetale cauzate de factorii de mediu variază în mare măsură
in functie de stadiul dezvo ltării fetale.Fiecare organ este vulnerabil la malformații atunci când este
expus în timpul dezvoltării. In cazul expunerii la factori de mediu teratogeni in faza embrion ara,
embrioni se opresc din evolutie devreme sau continuă să se dezvolte în mod normal , în funcție de
rezistența efectului nociv. În schimb, expunerea în perioadele de organogeneză și morfogeneză duce
la malformații. În timpul perioadei fetale ulterioare, expunerea poate duce fie la moarte, fie la
inducerea anomaliilor funcționale.Toxicitat ea asupra reproducerii și dezvoltării poate fi clasificată în
trei grupe, în funcție de mecanismul cauzal, care este genetic, de mediu și mixt. Deși malformațiile
congenitale cauzate de droguri și substanțe chimice au atras atenția, ele reprezintă doar apr oximativ
1% din totalul malformatiilor. Weinhold et al 21 au sistematizat intr -o cercetare din anul 2009 factorii
de mediu si chimici implicati in aparitia anomaliilor fetale , cat si o clasificare a acestora (Tabel 1) .
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
46
AGENT BIRTH DEFECT(S)
Accutane Head, facial, cardiac, neurologic, thymus defects
Alcohol Cardiac defects, oral clefts, fetal alcohol syndrome,
cryptorchidism Arsenic Cardiac defects
Benzene Cardiac, neural tube defects
Bisphenol A Female reproductive defects
Botulinum type A toxin Hearing, vision defects
Brominated flame
retardants Genitourinary defects
Caffeine Cardiovascular defects, altered protein function,
increased body fat (mice) Carbon monoxide Cardiac, neurologic defects (rats)
Chlorophenoxy herbicides Cardiovascular, musc uloskeletal, respiratory, skin
defects Chlorpyrifos Cardiac, facial, genitourinary, musculoskeletal,
neurologic defects Diclofop -methyl Hypospadias
Diethylstilbestrol Reproductive defects, cryptorchidism
Dioxins Neural tube, neurobehavioral defects; hy pospadias;
oral clefts Disinfection by -products
in
tap water Cardiovascular, esophageal, neural tube, urogenital
defects; oral clefts; gastroschisis Ethinylestradiol Increased pain sensitivity (rats)
Fumonisin Neural tube defects
Glyphosate Neurobehav ioral defects
Ionizing radiation Cardiac, neurologic, neural tube, skeletal defects;
gastroschisis Lead Cardiac, neural tube, neurobehavioral defects; oral
clefts Mercury Neurologic, hearing, vision defects
Methotrexate Skeletal defects
Methoxychlor Increased pain sensitivity (rats)
Organic solvents Neural tube, cardiac, limb defects; oral clefts;
gastroschisis; developmental disorders Organochlorine pesticides Cryptorchidism, hypospadias
Ozone Cardiac defects, cleft lip with or without cleft palate
Particulate matter Vascular defects (patent ductus arteriosus)
Polychlorinated biphenyls Hearing defects (rats)
Perfluorooctane sulfonate Cleft palate (mice)
Phosphine Neurologic, neurobehavioral defects
Phthalates Male reproductive defects
Polycycl ic aromatic
hydrocarbons Neurodevelopmental defects
Secondhand tobacco
smoke Neurobehavioral, cardiac, limb, respiratory defects;
oral clefts; hypospadias; gastroschisis Sulfur dioxide Musculoskeletal, cardiac defects (cattle)
Thalidomide Limb defects
Trichloroethylene Neural tube defects, oral clefts
Valproic acid Neural tube defects
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
47
Environmental Factors in Congenital Abnormalities ,M.A. Moga , L. Ples, N. Bigiu, I.
Manitiu, M. Badea Journal of Environmental Protection and Ecology 12, No 3A, 13 75–1382 (2011)
În ultimii ani, atenția și resursele au fost aduse în atenție relației dintre mediul înconjurător și
bolile congenitale. Aceste boli au fost considerate anterior ca fiind cauzate în principal de cauze
genetice. Chiar dacă importanța gene lor ca fact ori de cauzalitate este acceptată, factorii de mediu par
să fie implicați la fel de puternic. Având în vedere dificultatea de a evalua cauza și amploarea bolilor
congenitale, sunt prezentate metodele de studiere a impactului asupra mediului și s e propune o nouă
abordare a toxicologiei: evaluarea dozei mici și a expunerii cronice. Accentul este pus pe obiectivele
de dezvoltare ca markeri endocrini perturbatori cu posibile efecte teratogene ale compușilor și
amestecurilor. Mediul poate avea un impa ct considerabil asupra mai multor stadii de reproducere,
variind de la maturarea organelor și a sistemelor endocrine până la sănătatea întregului organism în
curs de dezvoltare. O investigare sistematică și o evaluarea a stării actuale a cunoștințelor priv ind
anomaliile congenitale este, prin urmare, importantă.
In acest studiu am evaluat situația nașterilor, a complicațiilor la naștere și a malformatiilor în
județul Brașov. Cercetarea neonatală a fost extinsă nu numai la prematuri ci si la nou -născuții la
termen si la cei mici pentru vârsta gestațională (SGA) .
Studiul a fost efectuat in cadrul Unitatii de Neonatologie din Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie din Brașov și a inclus 12 651 nou -născuți. Acesti nou -născuți provin din 4326 de nașteri
în 2001, 4271 de nașteri in 2002 și 4054 de nașteri în anul 2008 , înregistrati în Spitalul Clinic din
Obstetrică și Ginecologie Brașov.
În aceste grupuri am evaluat ponderea, morbiditatea și mortalitatea și trei tipuri de
malformații mai frecvente: cardia ce, a tubului neural și genitale masculine. Aceste trei tipuri de
malformații sunt citate in literatura ca fiind legate de expunerea la factorii de mediu.
De la început, am subdivizat numărul total de sugari în 4 grupe, Încercarea de a observa, de
asemene a, impactul greutății la nastere asupra starii de dezvoltare morfologica:
▪ grupa I: nou -născuții prematur;
▪ grupa II: greutate mică pentru vârsta gestațională (SGA);
▪ grupa III: nou -născuți cu greutate normală;
▪ grupa IV: greutate mare pentru vârsta gestaționa lă (LGA).
Principalele cauze de morbiditate în grupurile studiate mai sus au fost:
▪ grupa I: sindrom de detresă respiratorie;
▪ grupa II: tahipnee tranzitorie a nou -născutului;
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
48
▪ grupa III: traumă obstetric ala;
▪ grupul IV: hipoglicemie neonatală.
Am observat o c reștere proporțională a sindromului de detresa respiratorie cu gradul de
prematuritate, ajungând la 100% in cazul nou nascutilor cu greutate < 1000 g.
Rata mortalității perinatale a fost de 4,4 ‰ în 2001, de 3,9 ‰ în 2002 și de 8,387 ‰ in 2008.
Principa la cauză a mortalității a fost prematuritatea și complicații le acesteia. În ceea ce priveste
malformațiile relevante pentru factorii de mediu potențiali, pentru studiul acesta , am exemplificat
datele obtinute in tabelul 1.
Stabilirea unei legături de cau zalitate între expunerea la pesticide și patologiile malformative
este dificila. Au fost demonstrate asocieri semnificative între expunerile in utero la pesticide și la
diverse malformații congenitale sau disfuncții congenitale .
Datele din literatura de special itate au aratat că sunt implicati un număr limitat de poluanți
care sunt teratogeni (de exemplu, plumb, mercur), cat si faptul că numărul de anomalii congenitale
asociat cu expunerile zilnice la factorii de mediu sunt in continua crestere 22,23. In aceasta categorie
este inclusa expunerea la plumb și la nitrații din apa de băut, expunerea la factorii de mediu
teratogeni a persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor de depozitare a deșeurilor și expunerea
la pesticide 24.
Unul din efectele polua rii mediului înconjurător în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea
fătului este reprezentata de întârzierea de crestere intrauterina la fetii femeilor expuse la acest factori
de mediu. Creșterea și dezvoltarea intrauterină fetală pot fi interferate pri n intermediul vascular si al
căilor metabolice de catre poluanții din mediul inconjurator. Restricția de creștere intrauterină poate
fi diagnosticată pe parcursul sarcinii prin ultrasonografie (Examen ecografic si Doppler) sau prin
metode biochimice ( estr iol ).
Numărul cazurilor de spina bifida și anencefalie sunt mai mici sau excepționale datorita unei
supravegheri mai bune a sarcinii in trimestrul I prin dublu si triplu test si prin tehnicile
ultrasonografice. Numărul avorturilor terapeutice cu aceste i ndicații fetale a crescut între anii 2000 –
2008, fiind si tendința identificata în literatura de specialitate.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
49
Am identificat in schimb o rata crescuta a malformațiilor genitale masculine , fiind cunoscuta
asocierea acestora cu determinismul mediului incon jurator.Am idetificat diferite tipuri de
hipospadias, dar și criptorhidism. Aceste două malformatii nu sunt detectabile prin investigațiile
ecografice de rutină. Numărul acestor malformații este mai mult decât dublu între 2001 -2008.
Incidența in crestere a hipospadiasului și criptorhidismului a fost identificat mai frecvent in tarile
industrializate.
Cuplurile care se pregătesc pentru sarcina ar trebui să fie conștienti de eventualii poluanți
teratogeni din mediul inconjurator (medicamente, utilizarea pest icidelor) 25. Unii poluanți pot afecta
sănătatea copiilor atât după expunere pre cat si și post -conceptuală. Efecte asupra sănătății apar
uneori după o perioadă lungă de latență 26. Industria ar trebui să continue să testeze, în mod
sistematic, noi substan țe chimice pentru anomalii congenitale. Direcția de mediu a OCDE (1995,
2004) A publicat o serie de documente care oferă orientări privind aspectele metodologice,
interpretarea datelor și strategia de testare a substanțelor chimice. Rezultatele acestei ana lize
sugerează că ar putea exista o posibilă asociere intre expunerea profesională la substanțele chimice
agricole și IUGR, insa nevoie de un proiect de studiu mai avansat care să includă măsurători precise.
S-au demonstrat asociații semnificative între ex punerile in utero la pesticide și diverse malformații
congenitale Expunerea la toate pesticidele utilizate în mod obișnuit – fenoxerbicide, fosfații,
carbamații și piretrinele – a arătat asocieri pozitive cu efecte negative asupra sănătății 27.
III.4. Sc reening -ul si diagnosticul anomaliilor fetale si ale anexeler fetale
Anomaliile fetale au o incidenta de 3 până la 5% 28 , din acest motiv investigatiile privind
malformat iile fetale au fost îmbunătățite treptat datorita progresului tehnologiei imagistice .
Standardul screeningului fetal este reprezentat in majoritatea țărilor de ecografia de trimestrul al
doilea, între 18 și 22 de săptămâni. Totuși, pregresele recente in cee ace priveste medicina materno –
fetala prezintă o îmbunătățire semnificativă în det ectarea anomaliilor fetale în primul trimestru de
sarcină 29 Inca din trimestrul 1 pot fi identificate o serie de anomalii : a sistemului nervos central,
cord, perete abdominal anterior, tract urinar și anomalii ale scheletului . Beneficiile clare ale
screening -lui ultrasonografic din primul trimestru sunt detectarea timpurie și excluderea anomaliilor
congenitale majore incompatibile cu viața .
Studiile recente au accentuat eficacitatea screening -lui de trimestru 1 30 ca acesta nu se
limitează doar la dete ctarea grosimii nuchale crescute (NT) , identificandu -se un număr semnificativ
de anomalii fetale la fetii cu NT normal concluzia generala fiind ca , chiar si atunci cand exista o NT
cu dimensiuni normale , trebuie effectuate atat screening -ul de trimestr u I cat și o ecocardiografie
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
50
fetală. Numeroase patologii genetice pot fi detectate in trimestrul I sau II utilizand numeroase tehnici
invasive si neinvazive , tehnici care au progresat in ultimul deceniu . Aceste investigatii sunt
enumerate in figura de m ai jos.
In continuare va voi prezenta cateva din cele mai relevante studii personale in ceea ce
priveste diagnosticul anomaliilor fetale si ale anexelor fetale.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
51
A retrospective study of the gastrointestinal congenital malformations . Arvatescu C.A , Di mienescu
O.G. Martinescu C. Dracea l. Mironescu A. Anastasiu C., Moga M.A. Bulletin of the Transilvania
University of Brasov 2017
O varietate de anomalii congenitale pot apărea în timpul dezvoltării embriologice a tractului
gastro -intestinal. Aceste malformații sunt reprezentate în principal de lumenizarea anormală care
include stenoză și atrezie, duplicări, rotație anormală sau fixa re și defecte abdominale. De asemenea,
se întâlnesc și malformațiile asociate cu persistența structurilor embrionare, cum ar fi diverticulul
Meckel sau formarea anormală a unor regiuni specifice ale tractului gastrointe stinal, cum ar fi
microgastria 31,32. Malformațiile gastrointestinale sunt situate la limita d intre embriologie și patologie
33-35. Majoritatea acestor malformații sunt însoțite la naștere de o varietate de simptome, cum ar fi
vărsăturile, lipsa meconiului , dificultatea alimentării.
Scopul studiului a fost de a evalua incidența malformațiilor gastrointestinale embrio -fetale
diagnosticate la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Dr. I. A. Sbarcea Brașov. Studiul include
46 de cazuri diagnosticate cu malformații ale tractului digestiv î n perioada 1 ianuarie 2005 – 31
decembrie 2014. Datele au fost obținute din condicile de naștere și din foile de observatie ale
pacientilor și compilate într -o bază de date. Examinările au fost efectuate inițial de către mai mulți
obstetricieni, dar când a fost identificată o anomalie, pacientele au fost trimise și investigate
ecografic de un examinator experimentat în ecografie din spitalul nostru.
În perioada de studiu, în Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Dr. I. A. Sbarcea
Brașov, s -au înregis trat 44969 nasteri , dintre care 3432 (7,63%) au prezentat diverse tipuri de
malformații congenitale. Incidența malformațiilor a scăzut de la 482 (9,82%) în 2006 la 194 (4,55%)
în 2014. În ceea ce prive sc malformațiile gastro -intestinale, se poate observa o scădere, deoarece
incidența maximă este în 2005 (0,15%) și 2006 (0,14%). În figura 1 se poate observa incidența
malformațiilor congenitale și malformațiilor tractului gastro -intestinal.
52
448949074678 46274764 4731
42714090 4152 4260
446 482 423 393 308 306 311 296 273 1947 7 6 5 4 3 4 4 3 3 0100020003000400050006000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Births Congenital malformations Digestive malformations
Figure 1 . Incidence of congenital malf ormations and gastrointestinal tract malformations
Anomaliile au variat de la malformații minore la cele mai severe, incompatibile cu viața. Din
cele 46 de cazuri de malformații ale tractului digestiv, cel mai frecvent înregistrări au fost stenoza
duode nală sau atrezia duodenala . Din numărul total de copii născuți cu malformații ale tractului
digestiv am identificat 8 (17,39%) cazuri de stenoză duodenală, 6 (13,04%) cazuri de atrezie
duodenală, 4 (8,70%) cazuri de atrezie esofagiană fără fistu la transeso fagiană, 4 (8,70% ) ca zuri de
hernie diafragmatică, 3 (6,52%) cazuri de imperforat ie anala și 3 (6,52%) cazuri de boală
Hirschsprung, 5 cazuri de gastrosc hizis (10,85%) și 3 cazuri de omfalcocel (6,52%).
0 1 2 3 4 5 6 7 8Esophageal Atresia Without Tracheoesophageal FistulaRectal agenesis with rectovaginal fistulaRectal agenesis without fistulaAtrezie duodenalăJejunal atresiaHirschsprung Disease Tracheoesophageal fistula without atresiaDiaphragmatic herniaHiatal herniaImperforate anusOmphalocelDuodenal stenosisGastroschisis
4226232423385
Figure 2 . Distribution of gastrointestinal congenital anomalies
53
Cele mai frecvente malformații au fost localizate în duoden. Două dintre cazurile cu atrezie
duoden ală s-au dovedit a fi asociate cu sindromul Down.
Pacien tele din grupul studiat au provenit mai ales din me diul ur ban (60,87% – 28 paciente ), în
timp ce din mediul rural au fost inregistrate doar 39,13% dintre paciente (18 pacienți), așa cum se
poate vedea în figura 3.
60.87%39.13%
Urban Rural
Figure 3. Distribution of cases according to the residence area
Trebui e remarcat faptul că un număr mare de cazuri provin din mediul urban. Aceasta indică
o posibilă corela tie între malformații și expunerea frecventă la factorii de mediu. Un număr
semnificativ de femei gravide cu fet i malformați nu au fost dispensarizate medi cal în timp ul sarcinii –
34 (73,91%) paciente .
În timpul studiului, s -a încercat stabilirea unei relații de cauzalitate între diferiți factori
materni (istoricul obstetrical, grupul sanguin, Rh, fumatul, consumul de vitamine) și factorii fetali
(sex, greu tate la naștere, scor Apgar). Analiz a a arătat că vârsta pacientelor a fost între 15 și 42 de
ani, iar majoritatea fet ilor cu malformații digestive proveneau din mame tinere cu vârsta între 24 și
33 de ani, vârsta medie fiind de 27,5.
Cele mai multe cazuri de malformații digestive au fost identificate la femeile primipare sau
secundipare , reprezentând un procent de 60,8% din totalul sarcinilor cu malformații ale tractului
digestiv. Raportate la vârsta gestațională, 26 (56,52%) dintre nou-nascuti au fost pre maturi , între 32
și 37 de săptămâni de sarcina . Din totalul cazurilor diagnosticate cu malformații ale tractului
gastrointestinal, un număr de 9 cazuri (19,57%) au avut o greutate de peste 3000 g, 11 (23,91%)
cazuri au avut greutatea între 2500 și 3000 g, 18 ca zuri (39,11%) între 1500 -2500 grame și 8
(17,39%) au avut o greutate sub 1500 g, așa cum se poate vedea în Figura 4.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
54
19.57%
23.91%
39.13%17.39%
>3000 gr 2500-3000 gr 1500-2500 gr <1500gr
Figure 4. Distribution of the cases with digestive congenital malformation according to the birth
weight
Grupul de studiu a fost de asemenea evaluat din perspectiva scorului Apgar și s -a stabilit că
80,4% dintre copii au avut un scor între 8 și 9. Au fost înregistrate și câteva cazuri de nou-nascuti
cu un scor între 7 și 6 (19,56%) datorită malformațiilor se vere, cum ar fi atrezia esofagiană cu
fistula traheo -esofagiană, fistula traheo -esofagiană fără atrezie esofagiană sau hernie hiatală. Studiul
a concluzionat de asemenea că ma lformațiile gastrointestinale are o incidență mai mare la fetii de
sex masculin (62,81%).
Factorii de risc pentru mediu, fumatul și consumul de vitamine au fost, de asemenea, studiat i
in aceasta lucrare . Un procent de 36,96% din femei erau fumatoare , iar in ceea ce priveste
consumul de vitamine în timpul sarcinii , s-a identificat la 65,22% dintre femei.
Acest subiect , al malformatiilor enmbrio -fetale , este discutat pe scară largă literatura de
specialitate , datorită importanței deosebite a diagnosticului și tratamentului cât mai rapid și cât mai
eficient posibil, reducând astfel m orbiditatea și mortalitatea la fetii cu malform ații ale tractului
digestiv 36. În acest scop, în 1980, în Europa, a fost dezvoltat un sistem de supravegher e
epidemiologică – EUROCAT 37,38. Incidența acestor anomalii variază de la o țară la alta, însă se
menține constant în jurul valorii de 5% până la 10% î n majoritatea rapoartelor 39,40.Un studiu similar
a fost realizat de U niversitatea din Pecs, Ungaria , investigand prevalența malformațiilor gastro –
intestinale pe o perioadă de 14 ani (1987 -2000). Rezultat ele studiului au concluzionat că din 4241
de nou nascuti din Departamentul de Pediatrie, 304 au prezentat malformații gastro -intestinale (din
care 133 de cazuri au avut anomalii asociate). Cea mai frecventă malformație a fost atrezia
esofagiană cu 18,75%, comparativ cu 10,77% înregistrată în Spitalul Clinic de Obstetrică și
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
55
Ginecologie Dr. I. A. Sbarcea Brașov. În ceea ce privește greutatea nou nascutilor cu malformații
ale tractului gastro -intestinal, ambele studii au arătat că mai mult de jumătate au avut greutăți mai
mici de 2500 g, prezentand o restric ție de creștere intrauterină 41. Khoury et al au investigat relația
dintre malformațiile congenitale si restricția de creștere intrauterină, demonstrând că 22,3% dintre
sugari au prezentat IUGR la nastere , cu mențiunea că stenoza pilorică nu a fost asociată cu o
restricție exc esivă de creștere intrauterină 42.
Un alt studiu, realizat în două zone de dezvoltare din România, într -o perioadă de 5 ani
(2003 -2007), a monitorizat prevalența diferitelor tipuri de malformații embrio -fetale. Datele privind
tipul de malformații ale tractului digestiv la sugari au fost înregistrate pentru ambele regiuni și au
fost comparate cu numărul de copii născuți înregistrați în baza de date a Institu tului Național de
Statistică 43. Astfel, s -a constatat că din întregul lot de 1460 de cazuri, in majoritate a (35%, adică
511 cazuri ) au fost identificate malformații ale tractului digestiv din care: atrezie biliară – 15 cazuri,
atrezie esofagiană – 58 cazuri, Meckel diverticulum – 23 cazuri, defecte congenitale ale peretelui
abdominal – 120 cazuri, hernie diafragmatică – 18 cazuri, malformații anorectale – 57 cazuri,
megacolon – 34 cazuri, st enoză duodenală – 94 cazuri 44. Studiul a concluzionat că patologia cea mai
comună este defectul congenital al peretel ui abdominal, urmat de malformațiile duodenale . Aceeași
concluzie rezultă din studiul efectuat la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Dr. I. A.
Sbarcea Brașov.
După cum sa menționat, studiul incidenței anomaliilor tractului gastrointestinal a reprezentat
un subiect de studiu pentru un număr mare de recenzii clinice. Este totuși important să studiem
incidența acestor malformații în dinamică. Departamentul de Chirurgie Pediatrică din Universitatea
Keimyung din Coreea a realizat un review pe 343 sugari și copii diagnosticați și tratați chirurgical
pentru anomalii gastro -intestinale congenitale. Perioada studiului a fost între ianuarie 1988 și
decembrie 1991. Concluziile studiului au fost că cel mai mare număr de cazuri a avut ano malii
legate de stomac (87 de cazuri – 25,4%). Un număr mare de cazuri au fost raportate și în cazul
anomaliilor anusului (80 cazuri -23,3%), urmate de colon (63 cazuri – 18,4%) și tract biliar (38
cazuri – 11,1%). Stenoza congenitală pilorică hipertrofică a fost cea mai comună anomalie
congenitală (87 cazuri – 25,4%). De asemenea, comun a fost anusul imperforat (70 cazuri – 20,4%),
urmat de megacolon congenital (63 cazuri – 18,4%). Vârstele sugarilor au fost între 2 săptămâni și 3
luni. Este important de m enționat că acest studiu concluzio nează c ă incidența malformațiilor
gastrointestinale este mai mare la sexul masculin decat la sexul feminin 45.
Diferențele care apar între anomaliile tractului digestiv pot fi observate în diverse locații de
pe glob sau la nivel regional, în aceeași țară, ceea ce ridica un semn de alarma asupra factorilor
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
56
geografici, culturali, educaționali și de mediu care ar putea influența dezvoltarea unor astfel de
anomalii
Un alt aspect importan t studiat în literatură este reprezen tat de factorii care determină sau
influențează dezvoltarea malfo rmațiilor tractului digestiv 46. Din toți factorii de mediu analizati ,
fumatul a fost cel mai frecvent incriminat in aparitia patologiei malformative digestive embrio –
fetale . Această constata re este corelată cu conc luziile din alte studii 47
După ce o malformație gastrointestinală a fost descoperită prin ecografie și confirmată prin
date clinice și paraclinice, consilierea cuplului pentru a putea lua cea ma i bună decizie este
necesară . Atunc i când se ia o decizie terapeutică, o echipă medicală multidisciplinară trebuie să
participe la actul medical , indiferent de gravitatea malformației. Această echipă ar trebui să fie
compusă dintr -un obstetrician, un neonatolog, un genetician și un psi holog , iar decizia părinților
trebui e respectată.
Frecvența malformațiilor embrio -fetale gastrointestinale identificate în acest studiu, în
perioada 2005 -2014, a fost de 0,10% . Incidența acest or cazuri a fost constantă în cursul perioadei
de 10 ani a studiu lui, cu excepția anului 2010, când sa înregistrat o creștere a numărului de cazuri.
Îngrijirea prenatală pentru femeile gravide, inclusiv testele de screening și ecografia este esențială
pentru diagnosticarea malformațiilor gastro -intestinale. În ceea ce p rivește mediul de resedinta ,
trebuie remarcat faptul că un număr mare de cazuri provin din mediul urban. Aceasta indică o
posibilă corelare între malformații și expunerea frecventă la factorii de mediu . Un factor care
contribuie la creșterea malformațiilor gastrointestinale este și nivelul de educație al femeilor
însărcinate, deoarece mul te dintre e le nu solicita consulturi prenatale.
Limitarea studiului a fost lipsa informațiilor privind rezultatele postnatale ale nou -născutului
diagnosticat cu patologii gastro -intestinale, mai ales datorita faptului că au urmat tratament
chirurgical în spitale din alte centre decât Brașov. Direcțiile viitoare ale studiului includ: analiza și
prevenirea factorilor de risc pentru anomaliile gastro -intestinale congenitale și identificarea
factorilor de risc care influențează rezultatele.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
57
Congenital diaphragmatic hernia a case report . M. Moga , C. Anastasiu , C. Arvãtescu , A.
Mironescu Archives of the Balkan Medical Union vol. 48, no. 4, pp. 431 -434 (2013)
Hernia diafrag matică congenitală (CDH) reprezinta prezența unui defect în diafragma , care
permite hernierea viscerelor abdominale în torace. Mortalitatea este rezultatul hipertensiunii
pulmonare persistente și insuficienței respiratorii datorate vaselor pulmonare anorma le și plămânilor
hipoplazici și este de aproximativ 60% în majoritatea studiilor.
Etiologia este în mare parte necunoscută, însă defectul este cauzat de separarea întreruptă a
compartimentelor abdominale și toracice. Incidența este foarte scăzută, aproxim ativ 1 la fiecare
2500 de nașteri. Deși diagnosticul ultrasonografic CDH este relativ ușor, un protocol viabil pentru
evaluarea rezultatelor fetale este departe de a fi perfect. Parametrii biometrici sunt: diametrul
plămânului fetal, dimensiunea arterelor pulmonare fetale și raportul diametru pulmonar /
circumferința toracică s -au. În clinica noastră și utilizat pe scară largă este raportul pulmonar -cap
(LHR) pentru predicția antenatală a rezultatului fetal. RMN -ul este mai sensibil în detectarea CDH
și s-a dovedit utilă o corelație între LHR și volumul pulmonar determinat prin RMN. Datorită lipsei
unui protocol viabil de evaluare a rezultatului fetal, este aproape imposibil să se creeze un protocol
viabil pentru abordarea CDH. În literatura de specialitate metodele de abordare variază de la
terminarea sarcinilor până la cel mai recent FETO (obstrucție fetoscopică traheală). Acest raport d e
caz urmărește să tragă un semnal de alarmă în importanța unui protocol viabil pentru evaluarea
antenatală a CDH și, în a celași timp, să sublinieze importanța unei bune evaluări interdisciplinare
antenatale a acestor cazuri pentru rezultatul fetal.
CAZ 1
A.I.L. Femeie de 20 de ani, I Gesta I Para, care se prezintă, în spitalul nostru, aproximativ 29 de
săptămâni de gestație cu contracții dureroase, incepute in urma cu două ore. Acesta a fost primul ei
examen medical în timpul acestei sarcini. Istoricul său ginecologic: menarche vârstă 12 ani,
menstruație reglată la 28 de zile, cu 3 zile de sângerare. Istoricul medical a dezvă luit litiaza renala .
Din antecedentele heredo -colaterale : tată cu diabet de tip 1 și mamă cu tensiune arterială crescută.
Nu era fumăto are sau consumator de alcool. La examenul fizic: disconfort moderat cu contracții
dureroase, examenul lo cal evidențiază u n uter gravid corespunzător la 29 săptămâni de gestație,
examenul vaginal relevă un cervix lung într -o poziție posterioară. Testul non -stress arată o frecvență
cardiacă fetală cu linia de bază de 140 de ani cu accelerații și contracții uterine rare. Este internata
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
58
in Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "IA Sbarcea", si este inceput tratamentul tocolitic .
Ecografia abdominala (figura 1) a identificat un fetus cu biometrie corespunzatoare la 29 de
săptămâni de gestație , fat cu hernie diafragmatică situată pe partea stângă. În torace se observa
splina, intestinul și stomac ul in intregime . De asemenea, s e observa mediastinul pe partea dreaptă,
cordul deplasat în partea dreaptă (fig.2). Plămânul stâng aproape absent, cu doar câteva țesuturi
mici situat e în partea superioară a hemitoraxului stâng, pulmonul drept cu dimensiunile 48/42 mm.
LHR a fost 0,82. Nu s -au evidențiat alte anomalii structurale la examenul cu ultrasunete, iar
examenul Doppler era în limite normale. Sub tratament, evoluția a fost bună și pacienta a fost
externat a 3 zile mai târziu. Un alt examen cu ultrasunete a fost efectuat la 35 săptămâni de gestație
și a arătat o LHR – 0,73 scăzută, fără alte anomalii structurale. A fost efectuată cortic oterapia
profilactică. Pacienta a fost intern ata din nou la 37 de săptămâni de gestație pentru contracții uterine
dureroase, ultrasunetele au arătat un LHR de 0,69. Analiza urinară a evidențiat o infecție urinară cu
Enterococcus Faecalis și a început tratamentul cu antibiotice. La 39 de săptămâni de gestație, prin
operatie cezariană a născut un copil de 3300g cu un scor APGAR de 8 la 1 minut și de 7 la 5
minute. Copilul a fost intubat traheal și gastric, a fost instalat PEV hidroelectrolitic și a fost
transferat la Clinica de Chirurgie Pediatrică din Brașov. Examenul cu ultrasunete al bebelușului a
scos în evidență splin a, intestin ul și întregul stomac în torace, mediastin ul și cordul deplasate în
partea dreaptă.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
59
Figure 1 – Transverse axial sonogram at 35 weeks of gestation. The heart is pushed to th e right,
the right lung is compressed, the stomach and the bowel could be seen in the thorax. The left lung is
not visible
Figure 2 – Longitudinal plane of section at 35 weeks of gestation. The left diaphragm could be seen
only on the right side, the liv er is in the abdomen, the stomach and bowel could be seen in the
thorax, a small left lung could also be seen
Radiografia pulmonara a arătat niveluri de aer -lichid pe hemithoraxul stâng. Două zile mai
târziu, o laparotomie exploratorie a arătat o CDH din partea stângă printr -un defect diafragmatic de
dimensiuni medii (aprox 5 cm). Viscerele abdominale: stomacul, intestinul subțire, co lonul și splina
găsite în torace au fost relocate în abdomen, defectul diafragmatic a fost suturat cu fire de formă
"U". Un tub de drenaj a fost plasat în toracele stâng . În cea de -a patra zi postoperator, statutul
general și, de asemenea, starea respirato rie se prăbușesc brusc. Examenul RX dezvăluie prezența
stomacului în torace. S -a reintervenit , iar laparotomia exploratorie a arătat stomacul prezent în
torace prin hiatusul esofagului. Stomacul a fost relocat, iar defectul diafragmatic a fost suturat.
Evoluția postoperatorie a fost bună, drenajul a fost îndepărtată 5 zile mai târziu, iar după 2
săptămâni copilul a fost externat din unitatea de terapie intensivă neonatală.
Cazul descris ridică o serie de probleme privind stadiul actual al cunoașterii și mi jloacele de
diagnosticare și tratament al CDH:
– CDH este greu de diagnosticat. În prezent, doar 15 -20% din toate CDH au o cauză
cunoscută pentru defectul diafragmatic, restul de 80 -85% au o etiologie necunoscută 48,49 .
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
60
– CDH este izolat în proporție de 50-60% și în 40 -50% este asociat cu alte patologii.
Mijloacele diagnosticului genetic antenatal se bazează încă pe analiza cromozomală standard.
Testele moleculare genetice nu sunt disponibile în laboratoarele clinice, iar mutația unei singure
gene este g reu de diagnosticat 50,51 .În acest caz, primul examen medical a fost efectuat la 29
săptămâni de gestație. Testele genetice nu au fost disponibile și anamneza nu a evidențiat o istorie a
mutației genetice în familia pacientului. Prin urmare, putem concluz iona că avem un caz izolat de
CDH, de etiologie necunoscută. Analiza genetică și consilierea genetică a acestui pacient vor fi,
bineînțeles, scopul unui studiu viitor. CDH este de obicei diagnosticată prin ultrasunete standard
între 16 -18 săptămâni de gest ație – peste 50% din totalul CDH 52 .
Criteriile ecografice pentru diagnosticarea CDH sunt:
1. proeminența viscerelor abdominale în torace, cu sau fără splină sau ficat;
2. absența stomacului umplut cu lichid în poziția obișnuită în abdomen;
3. depla sarea mediastinală pe o parte 53,54
De asemenea, în ceea ce privește examinarea cu ultrasunete antenatală a CDH, raportul
pulmonar -cap (LHR) are o importanță diagnostică și prognostică. Un LHR mai mare de 1,4 prezintă
o bună suprafață pulmonară și un progn ostic bun. Un LHR mai mic de 1,0, în special mai mic de
0,6, indică un prognostic slab 55. Ecografia este de asemenea utilă pentru evaluarea diferitelor vase
de sânge, în special a poziției anormale a venei porte și a venelor ombilicale. Există, de asemene a,
un grad ridicat de aso ciere între CDH și polihidramnios .
Rezonanta magnetica nucleara este un test foarte util in diagnosticul de CDH. IRM confirmă
poziția viscerală și poate măsura proeminența lor în torace. Prin RMN este posibilă și evaluarea
volumelo r pulmonare și a gradului de hipoplazie pulmonară. Au fost făcute corelații între LHR și
volumul pulmonar determinate de RMN pentru evaluarea prognosticului fetal. În prezent, RMN
pare să fie mai precis decât ultrasunetele în evaluarea prognosticului CDH.
Pober și col. Publicat în 2010 un algoritm de diagnostic antenatal al CDH:
1. Ulraso nografie de înaltă rezoluție,
2. RMN fetal,
3. Analiza cromozomală a celulelor obținute prin amniocenteză,
4. Hibridizarea genomică comparativă (dacă există alte anoma lii).
În cazul nostru, CDH a fost plasat posterolateral – un CDH pe partea stângă. Literatura de
specialitate relevă o incidență de 80 -90% a CDH posterolaterală în toate cazurile de CDH și o
incidență a CDH din partea stângă de 85%. Diagnosticul diferenți al al CDH include: sechestrarea
bronhopul monară, malformația adenomatoasa chistică a plămânului, chisturile bronhogenice.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
61
Morbiditatea și mortalitatea sunt ridicate. Datele din literatura de specialitate arată o mortalitate
între 40 -60%. În cazul nostru de CDH , rata de supraviețuire este de 80%. În acest caz, factorii
prognostici relevanți sunt: CDH este izolat, defectul diafragmatic este mediu (aproximativ 5 cm),
partea stângă a herniei, ficatul în abdomen, prezența sacului pleuroperitoneal și hipertens iunea
pulmonară sunt moderate . Tratamentul CDH rămâne insa o mare provocare. În câteva spitale din
întreaga lume se utilizează FETO (obstrucție fetoscopică traheală) la fetii cu CDH. După obstrucția
traheală, presiunea crește datorită fluidului produs în m od normal de către plămâni, iar această
presiune menține deschiderea căilor respiratorii și ajută la dezvoltarea pulmonară care duce la
hiperplazia și distensia pulmonară . Stabilizarea respiratorie a nou -născutului cu CDH este o mare
provocare pentru echip a neonatală.
Standardul optim pentru managementul nou -născutului este:
1. intubarea traheală promptă a nou -născutului, chiar din sala de operație;
2. ventilația copilului trebuie să fie continuă (în anii 90 a fost folosită o ventilație agresivă,
Dar as tăzi se preferă ventilația cu frecvență înaltă și presiune normală),
3. oxigenarea prin membrană extracorporală folosită astăzi pentru terapia de urgență a nou –
născutului, este provocată de tot mai multe studii;
4. tratamentul hipertensiunii pulmonare es te un scop nou În medicina modernă; Se utilizează
oxidul de azot 56 sau surfactantul 57,58.
Scopul supraviețuirii nou -născutului este stabilizarea funcțiilor vitale înainte de operație.
Dacă bebelușul nu este stabil respirator , intervenția chirurgicală se face în majoritatea cazurilor în
zadar, crescând doar rata mortalității . Dacă nou -născutul are funcții vitale stabile, operația ar putea
fi întârziată până la 7 -10 zile. Abordarea CDH ar putea fi laparotomia mediană (cea mai utilizată în
caz de urgență), t oracotomie sau cele mai recente tehnici minime invazive. Abordarea toracoscopică
a CDH câștigă teren. Închiderea defectului diafragmatic mare ar putea fi o problemă datorită
presiunii crescute în țesut. În mod obișnuit, închiderea defectelor mici până la d efectele medii se
face cu fire de formă "U", dar poate fi utilizată și o plasă de politetrafluoretilenă.
CDH este o mare provocare terapeutică și are încă o mortalitate ridicată de până la 80%.
CDH este o problemă de d diagnostic precoce, care necesită exa mene complexe cu ultrasunete,
RMN și examene genetice. CDH este o urgență și necesită o echipă complexă de medici cu înaltă
calificare. Primul scop este stabilitatea stării respiratorii și cardiace și necesită un echipament
complex, iar prognosticul nou -născut depinde de acest fapt. Abordarea chirurgicală prin tehnici
minime invazive va deveni standardul de aur în anii următori.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
62
Toate aspectele discutate arată că această patologie trebuie direcționată către un centru
medical de înaltă calificare atât în echipă cât și în medici. Acest caz demonstrează că un diagnostic
exact și o bună gestionare a CDH ar putea fi, uneori, un succes, dar trebuie făcuți mai mulți pași și
mai multe studii clinice pentru a elabora un bun protocol de management al CDH.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
63
Abnormal ultrasound appearance of the amniotic membranes –diagnostic and significance: a pictorial
essay. Pleș, L., Sima, R. M., Moisei, C., Moga, M. A ., & Dracea, L. (2017). Medical Ultrasonography , 19(2),
211-215.
In acest studiu am incercat sa identificam anoma liile foitelor amniotice , patologie
investigata insuficient in literatura de specialitate . Diagnosticul diferențial pentru această afecțiune
se efectueaza cu : aderențele uterine, uterul septat, placenta circumvallată sau sindromul benzii
amniotice 59,60 . Uterul septat este ușor de recunoscut prin poziția sa și inserția mare 61. Sinechia
uterina este consecinta manevrelor instrumentale asupra uterului sau datorate infecției uterine 62.
Aspectul ecografic anormal al membranelor amniotice in literatura de sp ecialitate este limitată la
putine cazuri datorită prevalenței scăzute a acestei pato logii (între 0,14% și 0,75%) 63 . Există puține
studii care au identificat etiologia patologiei amniotice și placentei circumvalata 64,65
Etiologia formării AS nu este pe deplin cunoscută, deși unii autori au identificat mai mulți
factori de risc dintre care sinechiile uterine sunt cele mai importante. Sinechiile pot fi rezultatul
manevrelor instrumentale, a avorturilor sau a al tor manevre uterine 61. Unj sept membranar su bțire,
atașat pe peretele uterin printr -o baza de implantare triunghiulară mare, formată atât de amn ion cât
și de corion, catre peretele uterin opus și, de obicei, cu marginea liberă în jurul său, este cea mai
frecventă forma detectata ecografic 65 . Dimen siunea și loca lizarea AS pot fi diferite sau multiple
(fig. 1). În majoritatea cazurilor, baza foi tei prezintă vascularizatie care poate fi ușor identificată cu
ajutorul ecografiei Doppler color . Acesta este un semn important care diferențiază AS de banda
amniotică, care este mai subțire si fără vascularizatie 66,67 .
AS este considerată a fi incidentală, identificată în timpul examinărilor obstetricale de
rutină. Se crede că este un tip de patologie distinctă de banda amniotică deoarece nu este asociată cu
defectele stru cturale ale fătului (fig.2) 68 .
Torpin et al 69 a explicat că ruptura amnionului determină constrictia diferitelor părți
embrionare sau fetale prin benzi mezodermice fibroase care rezultă din partea corionică a
amnionului, cauzând defect e cu limfedem sau amputatia membrelor 69 . Proffitt și colaboratorii 70 au
publicat un raport de caz în care a fost prezentat deces ul unui făt, intrauterin , în primul trimestru
prin decapitare datorata benzii amniotice .
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
64
Fig 1. a) Sagittal section of a patient with 16 weeks of pregnancy depicting posterior placenta and an
amniotic sheet bonding the two placental edges; b) Similar section of an amniotic sheet at the posterior
inserted placenta found at 14 weeks scan. Notice the anterior uterine wall fibr oma; c) Fine amniotic sheet at
a more advanced pregnancy age placed at the superior placental pole. Note the connexion between the two
uterine walls and the less thick appearance due to the amniotic sac expansion; d) Amniotic sheet at the
inferior placenta l pole with the small fetal parts above it. This image can be confused with a placental
hematoma but the free movement of the fetal parts around suggests that there is no real separation; e)
Typical triangular appearance of the amniotic sheet at 22 weeks w ith a broad insertion at the placental part;
f) Small hematoma at 13 weeks distal to an amniotic sheet (notice the different echogenicity of the collection
from the amniotic sac and that the amniotic sheet connects the placental superior pole with the oppo site
wall).
Un alt aspect anormal al membranelor amniotice, dar cu impact mare asupra s arcinii este
placenta circumval ată 71 . Această patologie reprezintă o anormalitate morfologică a placentei în
care placa corionică este mai mică decât placa bazală . Prevalența acestei anomalii este de 0,5%
până la 1 ,8% 71. În placenta circumval ată, membranele pliate sunt atașate la placentă și fi
confundate cu o bandă amniotică, fiind clinic o cauză a diagnosticului diferențial de sângerare
vaginală în al doilea trimestr u de sarcină (fig. 3, fig. 4) 72. O condiție particulară este reprezentată de
rafturile placentare, despre care se crede că reprezintă placentă circumva lată.Este un țesut contiguos
cu marginea placentei, care iese în cavitatea uterină. Are aceeași ecogenit ate cu placenta și nu are
legături cu nic i o parte fetală (fig.5) 73,74.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
65
Fig 2. 3D Rendering image at 12 weeks depicting the amniotic sheet at the placental pole
Fig 3. a) 3D rendering image of the circumvallate placenta depicting a small placenta w ith elevated edges
centered by the umbilical cord insertion; b) and c) Rendering 3D images of the amniotic membrane insertion
with a ridge like appearance more central than the placental edges; d) 3D rendering image of the inferior
circumvallate placental edge. The folded membrane inserted inner than the placental edge; e) sagittal
section of the pregnant uterus with posterior placenta circumvallate. The raised placental edges and central
umbilical cord insertion can be seen; f) 3D sectional and rendering i mage of the circumvallate placenta in a
14 weeks pregnancy
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
66
Fig 4. a) Anatomical specimen of the placenta with amniotic sheet (folded superior membrane), aberrant
lobe and marginal cord insertion in complicated pregnancy (placental abruption); b) Anatomi cal specimen
of an uncomplicated circumvallate placenta.
Membranele placentare circulare isi au originea la marginea fetală a placentei, în timp ce
foile amniotice se atașează de peretele uterin. Există studii în care a fost demonstrată utilitatea
ecografiei Doppler pentru diagnosticarea benzilor amniotice. În această situație, fluxul arterial a
confirmat pr ezenț a țesutului matern în foaie 75. Au existat numeroase rapoarte privind diagnosticul
antenatal al placentei circumvallate utilizând ecografia bidimensionala (2D) și tridim ensionala 76,77.
patologia amniotica a fost asociate cu malpresentații, rate mai m ari ale indicatiilor pentru operatii
cezariene și nașteri premature 78.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
67
Fig 5. a) 3 D axial planes and rendering of an amniotic shelf at the placental edge, Notice the same
echogenicity as the placenta; b) Same patient with a ROI placed in a different section depicting a partial
protrusion of the placental ridge with no connection to the fetal parts or the opposite wall; c) 3D axial and
rendering image depicting a protruding shelf of the placenta (possible a partial circumvallate placenta; d)
Doppler co lor gate placed at the bottom of the shelf showing vascularization at this level.
Ecografia în primele două trimestre ale sarcinii poate dezvălui unele anomalii placentare și
amniotice care trebuie corect diagnosticate pentru a oferi consiliere adecvată mamei. AS și rafturile
amniotice s -au dovedit a fi condiții benigne, cu un rezultat favorabil al sarcinii în majoritatea
cazurilor. Între timp, sindromul de bandă amniotică și placenta circumvallată reprezintă un
diagnostic diferențial important, cu anomalii fetale potențiale și rezultate slabe ale sarcinii.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
68
Single umbilical artery and p erinatal outcome ; C. Arvatescu, Ioana Vasile, A. Mironescu, Alina
Pascu, I. Samota, M. Moga Gineco.eu [11] 87 -91 (2015)
În cordonul ombilical normal se pot identifica trei vase: o vena ombilicală și două artere
ombilicale. În cazul unui cord on anormal cu o singură arteră ombilicală (SUA), există o singură
arteră ombilicală și o vena ombilicală.
Sistemul arterial se formează în timpul celei de -a 4-a și a 5 -a săptămâni de dezvoltare
embrionară. Trei teorii care descriu patogeneza unei arte re ombilicale abse nte sunt descrise în
literatura de specialitate: ageneză primară, atrofie secundară sau atrezie a vasului dezvoltat anterior
normal și persistența inițială a arterei alantoice 79 . Incidența SUA, la fetușii cu anomalii și chiar la
fetușii fără anomalii est e de 0,2% -1,6% la fetușii euploizi și de 9 -11% la fetușii aneuploizi. În
diferite studii s -a investigat asocierea cu diferite anomalii congenitale și, de asemenea, creșterea
morbidității perina tale a nou -născutului cu SUA 80 .
SUA este o anomalie izolată în> 80% din cazuri, în restul cazurilor (~ 20%) fiind asociată cu
alte anomalii ( cord, sistem urogenital) 81 . În anomaliile urogenitale sau în agenezia renală,
anomalia se găsește pe partea pe care lipsește arte ra 81,82. În cazul fetilor cu SUA, aneuploi dia și
restricția de creștere intrauterină (IUGR) sunt mai des identificate 83 . Asocierea SUA cu
malformații ale sistemului cardiovascular, gastrointestinal și urogenital este bine cunoscută, fii nd
observată încă din 1960 84,85. Anomaliile cromozomiale su nt raportate în aproximativ 8 -11% din
cazurile de fetuși cu SUA, incidența fiind mai mare în caz de patologie asociată, cum ar fi trisomia
13 și 18. Cele mai bune date, totuși, au provenit dintr -o metaanaliză din 1998 a 37 de studii
raportate 86. Informați ile din acest studiu provin din două tipuri de studii: cele care au colectat date
privind pierderile de sarcină, avorturile și fe tii morți și cei care au colectat date de la f etii născuți
vii. Dintre primele grupuri, au apărut o incidență a SUA de 2,1% și o proporție de malformații
congenitale de 66,3%. În cel de -al doilea grup de feti vii născuți, ei au găsit SUA în 0,55% din
cazuri și ra ta malformațiilor congenitale de 27%. Această rată de malformație este considerabil mai
mare decât rata de bază de 2% pâ nă la 3% .
Într-un studiu realizat de Sepulveda și colaboratori, au fost identificate o creștere
compensatorie a diametrului arterei care conduce la un raport al venei / arterelor ≤2 în cazul fet ilor
cu SUA, condiție care nu apare la fet ii cu cordon normal . Pentru a confirma sau a exclude
diagnosti cul, se poate utiliza ultrasonografia color Doppler, obiectivul fiind vizualizarea arterelor
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
69
(una sau ambele) pe ambele părți ale vezicii urinare. În primul trimestru de sarcină și, de asemenea,
în situații cu rez oluție suboptimală, examinarea Doppler color este valoroasă deoarece identifică
arterele ombilicale lângă vezica fetală, pe ambele părți. De la aproximativ 12 săptămâni de sarcină,
arterele ombilicale pot fi văzute pe Doppler color transvaginal de înaltă rezoluție 87-90.
Într-un articol Sur și colaboratorii au evaluat 15 autopsii de fetuși cu SUA, timp de 1 an. Au
descoperit alte malformații și sindroame, în afară de cele comune, care nu au fost descrise anterior.
Din totalul cazurilor, 5 dintre acestea a u identificat displazia renală chistică uni / bilaterală. În 2 din
aceste cazuri s -au găsit valva uretrale e posterioare, în 2 cazuri caracteristici suplimentare ale
secvenței lui Potter și în 1 caz sindromul Meckel. Patogenia acestor malformații ar fi putu t rezulta
din cauza obstrucției fluxul ui de urină (adică patologia cunoscută pentru a determina displazia
renal ă chistică) sau poate apărea in ischemia asociată cu o singură arteră ombilicală 90-93.
Figure 1. SUA identified by color Doppler examination, transverse scan of urinary bladder that shows SUA
(in the left), transverse section of umbilical cord showing two vessels: one artery and one vein (in the right)
Această lucrare își propune să studieze efectul SUA asupra prognosticului fetal . Rolul
examen elor corecte cu ultrasunete realizate în antepartum împreună cu amniocenteza și istoricul
familial normal furnizează informații importante, astfel încât să se poată aștepta un prognostic
favorabil chiar și în timpul unei sarcini în SUA.
Timp de 2 ani, SUA a idetificata cu ajutorul ecografiei abdominale în 16 cazuri examinate la
Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Dr. I.A. Sbarcea "din Brasov. Vârsta medie
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
70
gestațională la nastere a fost de 38,2 ± 2,4 săptămâni, iar greutatea medie la naștere a fost de
3203,12 ± 835,8 g.
Toate gravidele au efectuat o amniocenteză genetică, iar fetii au avut un cariotip normal.
SUA a fost detectată utilizând ecografia color Doppler.
Istoricul personal și familial al pacienților a fost revi zuit, inclusiv orice complic ație
anterioara a sarcinii, expunerea la medicamente sau teratogeni, alți copii cu anomalii congenitale și
orice tulburări genetice în familiile materne și paterne. A fost efectuat un studiu anatomic cu
ultrasunete și nu au fost identificate alte anomalii. Amniocenteza a fost efectuată, iar fet ii au avut un
cariotip normal. S -a efectuat examinarea ultrasonografică în vederea identificării semnelor de
IUGR. Parametrii sonografiei dezvoltării fătului au fost în intervalul normal în 12 cazuri și au fost
modifi cați în 4 cazuri (IUGR) (Tabelul 1).
Modalitatea de nastere a fost vaginală pentru cele 12 cazuri fără complicații și operatie
cezariană pentru cele 4 cazuri cu IUGR (fătul a avut o velocimetrie Doppler modificată) (Tabelul
2).
Studiile anterioare au ară tat că SUA poate apărea ca o singură caracteristică sau asociată
altor malformații. Cazurile studiate nu au fost asociate cu anomalii structurale cromozomiale,
rezultatul perinatal a fost bun în toate cele 16 cazuri, 4 cazuri au fost asociate cu IUGR, dar nu a
fost găsită nicio altă anomalie după o investigație corectă. În absența unor malformații suplimentare
detectabile cu ultrasunete, un SUA izolat nu pare să afecteze rezultatul, astfel nu ar trebui să
afecteze evaluarea obstetrică de rutină . Evaluarea e cografică a fost efectuată la 25, 32, 34, 36, 38
săptămâni de sarcină. Vârsta gestațională estimată și greutatea estimată sunt reprezentate în 16
fetuși cu SUA. Patru cazuri cu SUA aveau IUGR și sunt reprezentate cu roșu.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
71
Literatura de specialitate prezin tă o corespondență directă între existența SUA și
malformațiile fetale, mai ales când exist ă factori de risc matern 94,95 . În studiul nostru lipsa
existenței unor astfel de factori se corelează cu sarcini terminate cu nou-nascuti normali. Dacă
dorim să studiem acele sem ne clinice care prevăd nasterea unui copil cu prognos tic slab, ar trebui să
luăm in considerare scorul APGAR, lungimea cordonului ombilical și termenul de nastere .
Lungimea medie a cordonului ombilical la sarcini terminate prin cezariană es te de 58.08 cm.
Conform studiului lui Rayburn și a contribuitorilor cordonul ombilical scurt și lung este asociat cu
dezvoltarea unor condiții intrapartum cum ar fi eliminarea de meconiu, anomalii ale ritmului cardiac
fetal, lipsa de progresiune a travaliu lui și asfixia la naștere 96 . Lungimea cordonului ombilical
mediu in studiul nostru nu se corelează cu nici una dintre aceste entități. Mai mult, dacă analizăm și
studiul lui Martinez -Frias et al. putem concluziona că scurtarea sau alungirea cordonului om bilical
în SUA apar cu același procent ca și în cazul sarcinilor normale 97. Scorul Apgar înregistrat în
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
72
grupul nostru de studiu are o valoare nesemnificativă având în vedere faptul că, la naștere,
examenul clinic nu a evidențiat nici o patologie specifică .
Când analizăm vârsta gestațională la naștere, putem observa cu ușurință că sarcinile au fost
terminate prin cezariană la un termen mediu de 34,75 săptămâni, explicând astfel greutățile mai
mici la naștere. Spre deosebire de studiul lui Prucka și alții 98, în care a fost observată incidența
copiilor de vârstă mai mică decât vârsta gestațională, studiul nostru nu prezintă cazuri de vârstă
mică pentru gestație (SGA). Cele patru cazuri de operație cezariană au fost realizate pentru IUGR
excluzând astfel diagn osticul SGA. Mai mult, spre deosebire d e studiul lui Prucka et al. 98, studiul
realizat de Abuhamad et al. A arătat că incidența fetusului SGA nu pare să crească în cazul unei
SUA izolate, aceasta având concordanță cu studiul nostru. Același studiu mențion ează anomaliile
fetale citogenetice și complexe numai atunci când artera stângă lipsește 99. În ceea ce privește vârsta
medie la momentul operației cezariene, studiul nostru de grup are o valoare medie de 26,25 ani
cuprinsă între 30 și 23 de ani, ceea ce d emonstrează că vârsta avansată nu are corelație cu incidența
IUGR, rezultate similare literaturii științifi ce privind cazurile de SUA 98.
Toate cazurile implicate în studiul nostru au fost monitorizate prin ecografie , fiind astfel
capabile să găsească cel e patru cazuri de dezvoltare anormală (IUGR). În studiul lui Chow și colab.
evaluarea anomaliilor la fetuși a fost efectuată și utilizând sonografia. În studiul lor, la selectarea
cazurilor izolate SUA putem constata că doar 7% au dovedit că au anomalii la naștere. Un alt stud iu
realizat de Cristina et al. A examinat femeile gravide prin examinare cu ultrasunete la 20 săptămâni
de sarcină. Rezultatele lor arată că în cazul sarcinilor în care scanarea cu ultrasunete la 20 de
săptămâni nu a arătat alte anomal ii asociate, nu au fost identificate aneuploidii 100. În grupul nostru
au fost efectuate amniocenteza și examinarea periodică cu ultrasunete. Amniocenteza a arătat
cariotip normal la toți fetușii, iar examinarea cu ultrasunete a apărut modificată doar în 4 cazuri.
Prenatal, diagnosticul acestor 4 cazuri nu a fost diferit de cel al sarcinilor normale cu fetusul normal
în dezvoltare, fapt susținut și de examinările postnatale. Rata mortalității perinatale a fost de 0 %
între fetușii cu SUA în contrast cu stu diul lui Cristina et al. Unde valoarea înregistrată a mortalității
perinatale a fost de 5%, o incidență care reprezintă o rată a mortalității mai mare decât rata globală
în rândul pacienților în total 100.
Descoperirea unei singure artera ombilicală nu cre ște riscul de trisomie 21. Pe de altă parte, o
singură arteră ombilicală este asociată cu o creștere de 7 ori a riscului de trisomie 18. Un număr
crescut de fetuși cu trisomie 18 are alte malformații majore Care pot fi identificate la examenul de
ultrasune te cu durata de 11 -14 săptămâni și alte malformații diferite care sunt identificate numai în
timpul screening -ului de 16 -20 de săptămâni. Astfel, datorită acestor anomalii, examinarea cu
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
73
ultrasunete trebuie efectuată mai detaliat, datorită detectării timpu rii a altor anomalii (adică degetele
suprapuse, anomalii cardiace, cleft facial sau bifida coloanei vertebrale), care de obicei nu sunt
identificate la o examinare de rutină la 11 săptămâni de sarcină.
În aproape 89% din cazuri, examenul cu ultrasunete va identifica un diagnostic corect antenatal
al arterei ombilicale singulare, dar, ca în orice examen, diagnosticul poate fi fals pozitiv, chiar și în
cazul celor mai experimentați anchetatori. În 66% dintre cazurile scanate la 16 -17 săptămâni și la
97% la 1 8-19 săptămâni de gestație, corzile ombilicale pot fi examinate cu examen ecografic cu
ultrasunete. Desigur, mulți factori precum grosimea peretelui matern, vârsta gestațională și prezența
cicatricilor abdominale inferioare, cantitatea de lichid amniotic, experiența de scanare sau poziția și
echipamentul fetal pot fi implicate în diagnosticarea corectă a unei SUA. De asemenea, grade
diferite de fuziune a arterelor ombilicale care pot apărea în apropierea placentei pot complica
diagnosticul corect al SUA 98.
Patologia SUA poate fi, de asemenea, asociată cu cazuri rare de displazie renală chistică,
sindromul Meckel sau secvența Potter, în afară de asociațiile bine cunoscute cu malformații ale
tractului cardiovascular, urogenital, musculoscheletal, tractului g astro -intestinal, sistemului nervos
central și, de asemenea, malformații. Aceste malformații s -ar putea să fi rezultat din cauza
obstrucției la scurgerea urinară sau din cauza ischemiei. Este posibil ca singura arteră ombilicală să
joace un rol major în de zvoltarea acestor patologii, deoarece etiopatogeneza în aceste d efecte este
multifactorială 99. Fetusurile și nou -născuții cu SUA și SUA izolate prezintă un risc crescut pentru
rezultate perinatale adverse. Detectarea US este importantă pentru diagnosticul prenatal al
defectelor congenitale și aneuploidiei. Pentru a îmbunătăți rezultatele perinatale adverse,
supravegherea fetusului cu SUA izolată are un rol major. Chiar dacă o SUA este o constatare relativ
rară, atunci când este detectată, poate fi efectuat ă o căutare serioasă a malformației asociate. În
cazul sarcinilor care au fost identificate cu fetuși cu malformații asociate ar trebui indicată o
amniocenteză. S -au investigat cu atenț ie sarcinile cu SUA izolate 100. Concluzii Dacă SUA este
detectată pren atal, trebuie efectuate serii detaliate de examinări cu ultrasunete pentru a exclude
malformațiile asociate. Se recomandă tehnici invazive pentru cariotipări numai în cazurile selectate,
dacă la scanarea cu ultrasunete au fost detectate anomalii. Un rol ma jor în gestionarea acestor cazuri
este jucat de urmărirea postnatală a nou -născutului. SUA și SUA izolate cresc riscul pentru rezultate
perinatale adverse, prin urmare, detectarea SUA este importantă pentru diagnosticul prenatal de
defecte congenitale și a neuploidie. În absența unor malformații suplimentare detectabile cu
ultrasunete, un US izolat nu pare să afecteze rezultatul, astfel nu ar trebui să afecteze evaluarea
obstetrică de rutină și nici alegerea vaginală. Pentru a îmbunătăți rezultatele perinata le adverse,
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
74
supravegherea fetusului cu SUA izolată are un rol major. Chiar dacă SUA este o descoperire relativ
rară, atunci când este detectată, trebuie efectuată o căutare serioasă a malformațiilor asociate.
Diagnosis and management of cystic dysplastic renal anomalies in utero Anastasiu C. Moga M .
Dimienescu O. Martinescu C. Arvatescu C. Prezentat la SRUOG Targu Mures 22 aprilie 2017
Anomaliile congenitale ale sistemului tractului urinar au o incidenta de 3 -4% in populație, în
timp ce anomaliile urina re letale reprezintă aproape 10% din avorturile terapeutice. Cea mai
identificată cauză a insuficienței renale cronice la populația fetală este displazia renală, patologia
asociată cu obstrucția tractului urinar.
Scopul studiului nostru a fost evaluarea pr evalenței displaziei renale chistice detectată
prenatal și evaluarea managementului acestor cazuri. Am investigat ecografic sarcinile cu feti cu
anomalii renale. Datele au fost obținute din 6732 de nașteri cu feti vii , nasteri cu feti morti și
avorturi în decurs de 18 luni la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Dr.I.A. Sbarcea Brașov ,
România. Evaluarea ecografica a inclus estimarea volumului lichidului amniotic și evaluarea
anomaliilor a sociate non genitourinare.
Am detectat un total de 83 de sarc ini cu anomalii urinare fetale. Un număr de 72 de cazuri
(86,74%) au fost diagnosticate prenatal cu hidronefroză fetală de diferite cauze, 3 (3,61%) cu rinichi
displazic multicystic, 5 (6,02%) cu rinichi disiplastici fetali multicistici fetali și ageneză r enală sau
În 4 cazuri (4, 81%), rinichiul disipatic fetal multicystic fetal a fost lăsat în 3 cazuri (60%) și în 2
cazuri (40%). Terminarea sarcinii a fost efectuată în 2 (66,66%) cazuri cu rinichi displazic
multicystic.
Incidența anomaliilor sistemului ur inar în studiul de față a fost de 1,23% (83/6732).
Diagnosticarea rapidă a unei malformații a tractului urinar poate duce la un tratament mai eficient și
la un rezultat mai bun. Cele mai multe diagnostice letale sunt detectate prenatal. Examenul
ultrasonog rafic prenatal îndeplinește nevoile de screening și este un instrument excelent în
detectarea malformațiilor renale letale și severe.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
75
III.5. Patologia materna si consecintele asupra sarcinii
Maternal depletion syndrome ; N. Bigiu,B. Pandi,O. Di mienescu,A. Pascu,I. Samota,L. Ples, M.
Moga Gineco. eu ,Vol. 11 Issue 2 2015 , p. 98 -103
Termenul "sindrom de epuizare a mamei" este utilizat frecvent pentru a preciza starea
precară de sănătate a mamei și a fetusului în țările în curs de dezvoltare 101. Sindromul a fost atribuit
stării nutriționale induse de sarcinile și nasterile succesive, la lactație și includ anemie,
osteomalacia, edem, creștere insuficientă în greutate în timpul sarcinii și nasterea sugarilor cu
greutate mică la naștere pentru vârst a gestațională.
Două ipoteze au fost propuse în vederea investigării MDS:
▪ femeile cu o paritate mare prezintă un statut nutrițional necorespunzator în
comparație cu femeile cu paritate redusă;
▪ intervalele scurte dintre nasteri sunt asociate cu o sănătat e maternă precară .
MDS ar trebui să fie studiat separat pentru fiecare ciclu de reproducere, fiind caracterizat de
o schimbare negativă a stării nutriționale în timpul sarcinii . Alăptarea poate contribui, de asemenea,
la asocierea între intervalul scurt dintre sarcini și fetii născuți cu greutate mică la naștere, având în
vedere implicarea alăptării în sindromul epuizării materne . Lactogeneza este un p roces care
presupune consum foarte mare de energie și creșterea mobilizării nutrienților din resursele materne.
Alaptarea prelungită scade densitatea osoasă maternă, depozitele materne de calciu fiind reluate la
normal numai după cel puțin 12 luni. Apariția sarcinii în timpul alăptării accentuează epuizarea
nutrienților din rezervele materne, ceea ce duce la o epuizare crescută a mamei și prin urmare, la
efecte adverse asupra fătului.
O disponibilitate adecvată a nutrienților în timpul sarcinii este probabil singurul și cel mai
important factor care influențează cursul sarcinii. Deși multe modele de ajustări fiziologice și
metabolice au fost tentate să îmbunătățească utilizarea nutrienților în timpul sarcinii, s -a demonstrat
că acestea sunt adesea inadecvate pentru femeile cu status nutrițional slab înainte de concepție. Prin
urmare, este necesară o sursă adec vată de nutrienți pentru a menține echilibrul fragil între nevoile
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
76
mamei în timpul sarcinii și fătului. O sursă inadecvată de nutrienți poate duce la o concurență
biologică între mamă și embrion, astfel încât organismele să fie periclitate.
S-a discutat în mai multe studii conform cărora prognosticul nesatisfăcător al sarcinilor
provine de la femei tinere cu interval foarte scurt între sarcini. Unii autori atribuie un risc crescut de
rezultate slabe ale sarcinii în cazul combinării vârstei materne sau a int ervalului scurt între sarcini
cu factori suplimentari (starea socio -economică, stresul, stilul de viață, îngrijirea prenatală
adecvată). Alții, atribuie rezultatele slabe unui factor independent, legat de anumite aspecte ale
fiziologiei femeilor, cum ar fi imaturitatea biologică în cazul sarcinii care a avut loc la femei foarte
tinere sau concurența pentru nutrienți , recuperarea incompletă, modificări anatomice și fiziologice
în cazul De in tervale scurte între sarcini 102.
Informațiile discutate mai sus au fost axate pe influența restricționării alimentelor (epuizarea
maternă a proteinei și a energiei) asupra rezultatului sarcinii. Macronutrienții pot fi definiți ca
substanțe necesare în cantitate mai mare pentru dezvoltarea adecvată a sarcinii și creșterea fetală.
Această categorie include carbohidrații, proteine, lipide și apă. Un studiu realizat de Cuco și colab.
(2006) a demonstrat că singurul macronutrient care are o influență semnificativă în cursul sarcinii și
al creșterii fătului este reprezentat de proteine.
S-au studiat modelul fiziopatologic, modelul micronutrientilor și impactul epuizării lor în
dezvoltarea ulterioară a sarcinii. Micronutrienții mobilizați din rezervele materne trebuie să
răspundă nevoilor de sarcină și lactație și trebuie înlocui ți în timpul intervalelor dintre sarcini. Dacă
intervalele sunt prea scurte sau dacă există o concurență între creșterea maternă și făt, rezultă o
deficiență a acestor nutrienți, ceea ce poate duce la un prognostic nefavorabil după sarcină. Acidul
folic și fierul sunt micronutrienții cheie implicați în procesele fiziologice în timpul sarcinii. Dacă
acidul folic și fier ul înainte de concepție sunt in cantitate scazuta ,poate avea ca rezultat multiple
efecte negative atât asupra dezvoltării mamei cât și asupra fătului.
Acidul folic este deosebit de importa nt pentru dezvoltarea fătului . Odată absorbit, acidul
folic acțion ează ca un cofactor pentru răspunsuri celulare esențiale, inclusiv transfer ul legăturilor
unice de carbon. Acidul folic este necesar pentru div iziunea celulară datorit ă rolului său în sinteza
ADN 103. Acidul folic este, de asemenea, substratul pentru o varietate de reacții care afectează
metabolismul anumitor aminoacizi, inclusiv căile de transmetilare și transsulfurare.
Interferența cu sinteza A DN duce la diviziunea celulară anormală. Separarea rapidă a
celulelor, cum ar fi cele ale sistemului hematopoietic, este cea mai sensibilă la apariția neregulilor
în producția de ADN. Astfel, una dintre primele manifestări clinice ale deficitului de folat este
hipersegmentarea neutrofilelor, urmată ulterior de constituirea celulelor megaloblastice ale măduvei
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
77
osoase, eritrocitelor și ulterior aparitia anemiei macrocitare . Anomaliile din diviziunea celulară
epitelială și gonade le urmează această evoluție 104. O trăsătură centrală a dezvoltării fetale este
reprezentată de diviziunea celulară susținută. Ca rezultat al rolului său în sinteza acizilor nucleici,
nevoile de acid folic sunt crescute în perioadele de creștere rapidă a țesuturilor.
În timpul sarcinii , procesele ce depind de concentrația acidului folic includ creșterea masei
eritrocite lor, cresterea uterului, dezvoltarea placentară și fetală. Acidul folic seric este un indicator
sensibil al nivelului de folat disponibil pentru replicarea celulelor cu o rată ridicată de transformare.
Un efect metabolic al deficienței folatului este creșterea nivelului de homocisteină.
Hiperhomocisteinemia poate apărea, de asemenea, din cauza deficienței de acid folic atunci când
aportul alimentar de acid folic este scăzu t. În alte cazuri, anumiți factori genetici sau interacțiunile
dintre gene și mediu pot crește cererea metabolică a folatului.Diferitele studii observaționale privind
nivelurile de folat în timpul sarcinii sugerează un beneficiu semnificativ al statutului adecvat de
folat la creșterea fătului și la sarcină .
Table 1: Influen ce of the folic aci d on the outcome of pregnancy 105
Author Study design Number
of
subjects Associated pathology Results
Scholl et al 106 Prospective study of
folate and serum folate 832 – Women with low folate intake (≤240 μg/d) had more than three
times greater risk for preterm delivery/infant LBW than
women with folate intake >240 μg/d ( P < 0.05).
Risk of preterm delivery without premature rupture of
membranes increased three times ( P < 0.05).
Odds of preterm delivery increased 1.5% per unit decrease in
serum folate ( P < 0.05).
deVries et al
107 Uncontrolled study (
postload homocysteine) 62 Non-hypertensive
women with history of :
– placental abruption
– fetal demise
– IUGR Hype rhomocysteinemia prevalence
– 24% compared with
– 2–3% expected for Dutch population
Leeda et al 108 Case series evaluated
for hyperhomo –
cysteinemia (methionine
load) at 10 weeks
postpartum 207 History of :
– preeclampsia
– IUGR – 17.7% of preeclamptic wom en (n = 181)
– 19.2% of women with a history of IUGR (n = 26)
tested positive for hyperhomo – cysteinemia
In a subsequent pregnancy
(n = 14) with supplementation (folic acid, vitamin B6, and
aspirin):
– birth weight increased from 1088 ± 570 to 2867 ± 6 48 g
– pregnancy length increased from 29.5 ± 3.7 to 36.7 ± 2.2 wk
The proportion with preeclampsia decreased from 78.6% to
50% (no statistical testing).
Frelut et al 109 Case -control study 21 13 with IUGR diagnosed Positive bivariate correlation (week 32) between maternal RBC
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
78
at 27 ± 3 weeks
pregnancy folate and infant birth weight (r = 0.48, P < 0.02).
Malinow et al
110 Observational study of
plasma homocysteine
and serum folate in
healthy nulliparas at
delivery (37 –42 wk) 35 – High maternal homoc ysteine correlated negatively with :
– low infant birth weight (r = −0.36, P < 0.05) and
– short pregnancy duration (r = −0.42, P < 0.05).
High maternal serum folate correlated positively with:
– increased birth weight (r = 0.47, P < 0.01) and
– Pregnancy duration (r = 0.23, P < 0.05).
Homocysteine and serum folate were negatively correlated (r =
−0.54, P < 0.001).
Rondo et al 111 Case -control study 356 IUGR More growth -restricted infants (25.7%) than control infants
(19.9%; P < 0.01) had abnormally lo w RBC folate in cord
blood.
No significant difference in maternal RBC folate (at delivery).
Iyengar et al
112 Nonrandomized trial
– iron level alone (60
mg/dL)
– in combination with
folic acid (500 μg/dL) 189 – Folic acid group had (P < 0.001) higher :
– infant birth weight (~200 g)
– placental weight (~ 61g).
Rolschau et al
113 Paired trial :
– age
– parity,
– smoking
– pregravid weight
with allocation to iron
(200 mg Fe) or
multivitamins
– with folic acid (5 mg)
– without folic acid – Among fol ic acid group subjects:
– infant birth weight was increased by ≥400 g (P <
0.01)
– placental weight was greater by ≈50 g (NS).
Czeizel et al
114 Randomized controlled
trial (periconceptio -nal
supplementation with
folic acid –containing
multivitamins) – The folic acid group had :
– more multiple pregnancies (3.8% compared with
2.7%, P < 0.05) and
– girls (50.1% compared with 48.1%) than did the
trace mineral group (the difference was not
statistically significant (P = 0.18)
A significant excess of LBW infants a mong
– folic acid –supplemented subjects (5.8%) compared
with
– Trace mineral group (4.2%) (P < 0.05)
Among singleton pregnancies, rate of LBW was :
– 4.3% (folic acid group)
– 3.5% (trace mineral group) (P = 0.17).
Acidul folic are un rol important în sinteza ADN și replicarea celulelor, sugerând că deficitul
său ar putea influența durata sarcinii și creșterea fetală. Deficitul de folat interferă, de asemenea, cu
eritropoieza maternă, cu creșterea uterului și a glandei mamare și cu creșterea placentei 115
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
79
Toate studiile au arătat că scăderea aportului de acid folic din alimente sau suplimente a fost
asociată cu caracteristicile materne care reflectă un statut nutrițional scăzut, incluzând un aport
scăzut de energie, o creștere insuficientă a sarcinii și o incid ență crescută a anemiei macroc itare la
intrarea în îngrijirea prenatală. Absorbția scăzută a acidului folic (<240ng / zi) a fost asociată cu un
risc de trei ori mai mare la sugarii cu o greutate mică la naștere sau naștere prematură, după ce au
fost verifi cați mai mulți factori implicați: vârsta mater nă, paritatea, fumatul, etnia, a lți nutrienți (fier,
zinc, vitamine).
Fierul este un alt micronutrient mobilizat din depozitul matern în timpul sarcinii, rezervele
de fier tin zand să rămână scăzute la câteva lu ni după nastere 116. Anemia prin deficit de fier este o
problemă obișnuită, în special în rându l femeilor gravide adolescente 117 și este adesea asociată cu
nașterea prematură și greutatea scăzută la naștere. Rata excesivă de naștere prematură la femeile c u
un interval scurt între nasteri poate fi cauzată nevoilor cr escute în cazul adolescen telor 116 .
Anemia prin deficit de fier este larg răspândită la nivel global, fiind estimată la 40 -50% la
femeile de vârstă reproductivă. Studiile anterioare au adus dov ezi neconcludente cu privire la
asocierea dintre anemia materna prin deficit de fier și restricția de creștere intrauterină. Există mai
multe mecanisme biologice plauzibile care leag ă anemia maternă de restrictia de crestere
intrauterina . Nivelurile scăzut e de hemoglobină restricționează circulația oxigenului, ducând la o
hipoxie cronică, creând astfel un mediu propice pentru stresul oxidativ ulterior, care poate
determina o restricție a creșterii fetale. Un alt mecanism posibil de implicare a anemiei mater ne este
creșterea producției de norepinefrină stimulată de nivelurile scăzute de fier, ceea ce duce ulterior la
creșterea nivelului de hormon de eliberare a corticotropinei (CRH), aparent implicat în limitarea
creșterii fetale 118 .
Literatura rămâne necon cludentă în legătură cu asocierea anemiei materne cu deficiență de
fier și a mortalității și morbidității materne și fetale. O meta -analiză efectuată de Stoltzfus și colab. a
estimat un risc de mortalitate perinatală cu 28% mai mic, cu fiecare creștere de 10 g / l la nivelul
hemoglobinei [RR = 0,72 (95% CI: 0,62 -0,89)] 119,120. Cu to ate acestea, Zhang Q și colab. n u au
identificat nici o relație între cei doi factori , într -un studiu amplu realizat pe o cohorta de 163.313
nașteri 121. Numeroase studii au rap ortat o relație de formă "U" între hemoglobina maternă și
nașterea prematură sau nasterea de feti cu greutate mică la naștere 122. O altă meta -analiză efect uată
de Xiong și colab. a relevat o asociere semnificativă între anemie, determinată în primele 2
trimestre ale sarcinii și riscul de apariție prematură [OR = 1,32 (95% CI: 1,01 -1,74)], dar nu a găsit
nicio legătură între nivelul hemoglobinei <100 -110 g / L ș i restricția creșterii fetale. 123
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
80
Deficitul de zinc la animalele de laborator gravide duce la o limitare a creșterii fetale și, dacă
este severă, poate avea chiar efecte teratogene. Deși studiile la om nu sunt numeroase, rezultate
similare au fost observate la femeile cu rezerve reduse de zinc. Se pare că deficitul de zinc sever are
efecte periculoas e asupra sarcinii.
Mecanismul prin care deficitul de zinc duce la defecte severe în dezvoltarea fetală nu este pe
deplin cunoscut, totuși se pare că sunt implicate o serie de modificări ale proceselor metabolice.
Sinteza anormală a acizilor nucleici și a p roteinelor, afectarea morfogenezei și a creșterii celulare,
defectele cromozomiale, polimerizarea anormală a tubulinei cu motilitate modificată și creșterea
celulară, moartea excesivă a celulelor și peroxidarea excesivă în membranele celulare, toate apar
din cauz a deficitului sever de zinc și p ar să provoace efecte teratogene.
Prima evaluare a statutului de zinc matern a fos t raportată de Jameson în 1976 124. El a
efectuat un studiu pe 316 de femei gravide și a constatat că 60% dintre femeile care au nascut feti
cu diferite anomalii congenitale au avut un nivel scăzut de zinc seric în primul trimestru. De
asemenea, femeile care au nascut prematuri sau feti cu greutate mică la naștere au avut nivele
scăzute de zinc seric în al treilea trimestru. Ulterior, s -au efectuat mai multe studii pentru a
demonstra legătura dintre nivelurile de zinc matern și prognosticul sarcinii.
Efectele negative asupra fătului includ anomalii congenitale, greutate mică la naștere și
naștere prematură. Complicațiile materne includ hip ertensiunea indusă de sarcină, preeclampsia,
infecțiile, sângerarea intrap artum și travaliul prelungit.
Au fost efectuate mai multe studii pentru a evalua relația dintre nivelul de zinc matern și
greutatea fetală. Între 1977 și 1994, au fost publicate un t otal de 41 de studii privind relația dintre
statutul de zinc și greutatea la naștere. Acestea au fost analizate de Tamura și Goldberg, studiile
raportand o relație semnificativă între nivelul de zinc matern și incidența restricției de cr eștere
intrauterină fetală 125
Table 2. Maternal zinc status determinants during pregnancy 126
Investigator Location Year Number of
subjects Finding
Crosby et al 127 United
States 1977 182 Mid pregnancy plasma Zn level correlated
with birth weight
Atinmo et al 128 Nigeria 1980 50 Plasma Zn level correlated with birth
weight
Meadows et al 129 United 1981 238 Leukocyte Zn level decreased in mothers
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
81
Kingdom with small for gestational age infants
Meadows et al 130 United
Kingdom 1983 90 Leukocyte Zn level decreased in mother s
with intrauterine growth restriction infants
Patrick et al 131 Canada 1982 13 Leukocyte Zn level correlated with birth
weight
Ghosh et al 132 Hong Kong 1985 437 Birth weight positively correlated with
serum Zn level and negatively correlated
with hair Zn level
Simmer and
Thompson 133 United
Kingdom 1985 79 Leukocyte Zn level decreased in mothers
with small for gestational age infants
Mameesh et al 134 Iran 1985 57 Serum Zn level correlated with birth
weight, length, and head circumference
Wells et al 135 United
Kingdom 1987 70 Leukocyte Zn concentrations predicted
LBW
Singh et al 136 India 1987 92 Decreased serum Zn level correlated with
reduced birth weight and number of LBW
infants
Higashi et al 137 Japan 1988 228 Decreased level of serum Zn in 3rd
trimester associated with more LBW
infants
Mbofung and
Subbarau 138 Nigeria 1990 22 Placental Zn level correlated with birth
weight
Neggers et al 139 United
States 1990 476 Serum Zn level correlated with adjusted
birth weights
Yasodhara et al
140 India 1991 176 Decreased serum Zn level and higher cord
blood Zn level associated with larger birth
weights
Jeswani and
Vani 141 India 1991 60 Decreased cord blood Zn level in small for
gestational age and preterm infants
Speich et al 142 France 1992 66 Erythrocyte and plasma Zn levels predicted
birth weight
Kirksey et al 143 Egypt 1994 29 Serum Zn level in 2nd trimester – 20% of
variance in birth weight
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
82
Deficitul de vitamina D continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, în special în
rândul f emeilor de vârstă reproductivă 144. Vitamina D este unică printre micronutrienții esențiali,
care pot fi produși de organism în țesutul subcutanat sub influența razelor ultraviolete UV.
Receptorii de vitamina D au fost identificați în țesuturile răspândite în organism, pentru forma 1,25 –
dihidroxivitina D (1,25 (OH) 2D) a hormonului biologic activ. Deficiența maternă a vitaminei D
este asociată cu o gamă largă de complicații ale sarcinii, inclusiv nașterea prematură, preeclampsia
și restr icția de creștere in trauterină 145.
Deficiența vitaminei D poate fi asociată cu restricție de creștere intrauterină prin modificarea
metabolismului calc iului și a creșterii osoase și de asemenea, modificarea funcției placentare.
Mecanismele biologice care leagă statutul mater n de vitamina D și creșterea fătului sunt încă
necunoscute. Un mecanism plauzibil pentru impactul vitaminei D materne asupra creșterii fetale
este reprezentat de vascularizarea placentară care primește o atenție considerabilă în asociere cu
creșterea fătul ui.
Mai multe studii observate au stabilit o legătură între concentrațiile serice de 25 (OH) D și
riscul de restricție a creș terii intrauterine . Majoritatea literaturii de specialitate se bazează pe studii
observaționale, însă determinarea cauzalității ac estei asocieri poate fi realizată numai prin studii
clinice randomizate 146.
Concentrațiile circulante ale altor substanțe nutritive precum vitamina A, vitamina B6 și
vitamina B12 scad, de asemenea, în timpul sarcinii, însă aceste concentrații de micronutr ienți revin
la normal la scurt timp după naștere, ceea ce sugerează că este mai puțin probabil ca acestea să fie
implicate în epuizarea maternă, maternă și fetală sindrom.
Intervalul scurt între naster i sau apariția precoce a sarcinii (mai puțin de doi ani de la
menarha ) crește riscul nașterii pre mature sau al nasterii fetilor cu restricție de creștere intrauterină.
Sindromul de depleție materna a fost propus ca o posibilă cauză a acestor patologii. Extensia
maternă, energia proteică, care rezultă din inter vale scurte de timp între sarcină sau sarcină
timpurie, duce la o modificare a stării nutriționale materne la concepție și la un prognostic modificat
al rezultatului sarcinii. Împărțirea depozitelor de proteine și a energiei disponibile între
compartimen tele materne și fetal e este influențată de gradul inițial al malnutriției materne.
Nivelurile scăzute ale nivelului matern de folat, fier și zinc au fost asociate cu o prevalență
mai mare a prematurității și a restricției de creștere intrauterină, femeile expuse acestui risc fiind
femeile care prezintă un interval scurt între sarcini și sarcini timpurii.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
83
Maternal and foetal prognosis in women with Hepatitis B Infection M. Moga, D. Enache, N. Bîgiu,
E.D. Evci; Bulletin of the Transilvania University of B rașov • Vol. 3 (52) 2010 Series VI: Medical
Sciences
Infecția cu virusul hepatitei B (HBV) este principala cauză a hepatitei acute virale din
întreaga lume. Infecția cu VHB poate fi asimptomatică sau poate fi asociată cu simptome severe de
hepatită ac ută. S -a estimat că 40% din populația lumii a fost fie expusă, fie are forma cronică a
infecției cu virusul hepatitei B. Aproape un milion de oameni mor în fiecare an datorită virusului
VHB. Prevalența V HB variază considerabil de la 0,1% și 20% în diferite părți ale lumii. Zonele cu
prevalență scăzută (0,1 -2%) sunt în Europa de Vest (arată diferențe consecvente pe continent),
Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă; zonele cu prevalență medie (3 -5%) sunt țările
mediteraneene, Japonia, Asia Central ă, Orientul Mijlociu, America Latină și America Centrală;
zonele cu prevalență ridicată (10 -20%) se află în Africa de Sud Sahariană, Asia de Sud și China.
Această diversitate ar putea fi efectul expunerii și infecției la vârste diferite. Vârsta infecției e ste
legată de riscul de a se cronic iza. Rata de progresie a VHB de la forma acută la cea cronică scade
odată cu vârsta, fiind de 90% în cazul infecției perinatale și de aproximativ 5% sau mai puțin la
adulți. Nou -născuții de la mame testate pozitiv pentru AgHB pot fi imunizate activ sau pasiv în 12
ore de la naștere. Imunizarea este foarte importantă deoarece transmisia verticală a VHB poate fi
redusă de la 95% la 5%. La mamele cu viremie ridicată (peste 50 milioane UI / ml, terapia antivirală
cu inhibitori ai polimerilor V HB poate fi administrată suplimentar), în cazul în care imunizarea este
activă / pasivă, cezariana nu est e obligatorie pentru naștere.
Virusul hepatitic este cea mai frecventă boală hepatică întâlnită la femeile gravide. Există cel
puțin 5 tipuri distincte de hepatită virală. În toate aceste forme, simptomele pot precede icterul cu 1
sau 2 săptămâni . Infecția cu V HB este o sursă importantă pentru hepatita cronică, pentru carcinomul
hepatocelular sau pentru ciroza hepatică. Evoluția infecț iei cu HBV nu este influențată de sarcină,
cu excepția probabil a creșterii numarului nașterilor premature. Transferul trans -placentar de la
mamă la făt apare rareori . Infecția fătului poate apărea prin ingestie sau prin contact cu materiale
contaminate la naștere. O parte dintre copii sunt asimptomatici, dar unii dezvoltă o formă
supraacută. Screening -ul seric este recomandat tuturor femeilor însărcinate în timpul consultațiilor
prenatale. Dacă este pozitiv, mai ales dacă antigenul e a fost detectat, vor f i administrați
imunoglobulină și vaccinare. Necroza, inflamația activă și fibroza duc la ciroză și insuficiență
hepatică, în majoritatea cazurilor datorită infecției cu virusul hepatitei B. O altă sursă este hepatita
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
84
cronică autoimună. Caracteristicile cla sice ale bolii sunt debut ul insidios , oboseală cronica ,
anorexie și febră persistentă sau icter persistent, iar progresia spre ciroză este o regulă. Efectele
sarcinii asupra hepatitei cronice și efectele hepatitei asupra sarcinii depind în mare măsură de
existența hipertensiunii portale și a insuficienței hepatice. Corticosteroizii au îmbunătățit fertilitatea
și supraviețuirea la femeile cu hepatită cronică autoimună. Hepatita B este identificata în
aproximativ 12 din 1000 de sarcini, dintre care aproximat iv 0,5% -1,5% sunt mame purtătoare
cronice de V HB (HBsAg pozitiv). Transmiterea VHB de la mamă la făt în timpul sarcinii (frecvent
intrapartum) este una dintre cele mai eficiente metode de transmitere și răspândire a virusului
hepatitei B de obicei asociat cu consecințe de lungă durată, cum ar fi ciroza hepatică sau carcinomul
hepatocelular.
Transmiterea de la mamă la făt poate să apară în patru moduri:
1. Transplacental ( rare)
2. Intrapartum
3. Postpartum
4. Laptele matern sau colostrul
Mai multe stud ii clinice au arătat că traseul predominant de transmitere a VHB perinatal este
intrapartum prin expunere la sânge infectat, secreții genitale sau fecale. Aproximativ 80 -90% din
copiii ale căror mame au virusul hepatitei B în timpul celui de -al treilea tri mestru al sarcinii vor
deveni purtători ai AgHBs. Când V HB este contactat la începutul sarcinii, numai 10% din cazuri
vor transmite virusul la făt. Există valori biochimice și aspecte histopatologice anormale, dar de
obicei aceste anomalii nu sunt severe. De asemenea, majoritatea nou -născuților și copiii infectați cu
hepatită sunt asimptomatici sau au semne clinice minore ale bolii. Persistența AgHBs poate duce la
hepatită cronică sau ciroză și chiar la ciroză hepatică.
Studiile clinice au arătat că deter minantul crucial al transmiterii verticale a VHB de la mamă
la făt este prezența antigenului "e". Mamele HBe pozitive au o încărcătură virală mare. Aproximativ
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
85
70% din nou -născuții ale căror mame au AgHBe pozitive au fost depistate cu AgHBs pozitiv până
în a 5-a lună de viață.
În concluzie, aproape toți copiii născuți de mamele cu Ag HBe pozitiv au fost infectați cu
VHB în primul an de viață și aproximativ 85% dintre aceștia au devenit purtători cronici ai AgHBs.
De asemenea, copiii ale căror mame au AgHBs pozitiv , dar cu AgHBe negativ, pot fi infectati cu
VHB și pot dezvolta o hepatită acută severă sau chiar fatală, dar acestea sunt cazuri mult mai rare
(aproximativ 5 -10%). În SUA și în cele mai dezvoltate țări occidentale hepatita virală acută se
găsește la aproape 10% din nou -născuții din mamele purtătoare de AgHBs Cel mai mare risc de a
dezvolta hepatită virală acută este la copiii născuți de mame cu Ag HBs+ si Ag HBe pozitiv. Cel mai
mic risc de dezvoltare a hepatitei sunt copiii ale căror mame au anticorp i AgHBe.
Studiul s -a bazat pe date obținute din foile de observatie a pacientelor internate în perioada
2008 -2009 și pe foile de observatie a nou nascutiilor di n aceeași perioadă .In anul 2008 au fost
înregistrate un total de 4593 nasteri , dintre care 1364 nașteri prin naștere cezariană, reprezentând
30% din totalul nașterilor, în anul 2009 numărul total al nașterilor a fost de 4737, din care 1592 În
anul 2008 au fost identificate 12 cazuri de sarcină asociate cu hepatita virală B, reprezentând
aproximativ 0 ,26% din totalul nașterilor înregistrate în același an și 15 cazuri în 2009 reprezentând
0,31% .Din cele 27 de nașteri incluse in analiză , 18 nașteri au avut loc prin naștere cezariană, iar 9
au fost nașteri naturale. Analizând factorii demografici și soc iali, a specte le nivel ului de pregătire al
pacientelor , s-a concluz ionat că majoritatea pacientelor pro vin din zonele urbane, au un nivel mediu
de educație și au vârsta cuprinsă între 20 și 38 de ani.
În ceea ce privește paritatea și perioada de sarcină, au fost identificate următoarele date:
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
86
În ceea ce privește sarcina, s -a constatat că din 27 nașteri analizate, 22 au fost nașteri la
vârste gestationale de 39 -40 săptămâni, respectiv 5 au fost nașteri premature la 33 și 34 săptămâni
de sarcină. A fost id entificată doar o singură sarcină gemelara . Analiza datelor biochimice și
serologice din foile de observație a concluzionat că toate cele 27 de cazuri de sarcină asociate
pacien telor cu hepatită B la admitere au avut valori normale ale testelor biochimice (număr de sânge
în limite normale, valori normale ale WBC și trombocitelor și valorile normale ale
transaminazelor).
Istoricul sarcinii arată că toate femeile însărcinate spitalizate în această peri oadă știau că
sunt purtători Ag HBs. De asemenea, nu au ex istat spitalizări pentru semne clinice de hepatită B sau
modificări ale transaminazelor. Datele obtinute au aratat doar cateva cazuri de admitere in primul
trimestru de sarcina pent ru disgravidii emetizante sau amenintare de avort . Printre indicatiile pen tru
nașter ea cezariana, pe langa purtator AgHBs s-au identificat: uterul cicatricial , placenta praevia cu
sangerare, pre zentari pelvine la primipar e, hipertensiune indusa de sarcina, restr ictie de crestere
intrauterina, miopie. Toate cele 27 de nașteri au avut ca rezultat feti vii, cu greutăți cuprinse între
1650 și 4700 de grame, scoruri Apgar între 8 și 10. Au fost în total 6 copii prematuri, dintre care 2
au fost prematur i Grad II, cu greutăți între 1650 și 2100 d e grame care au avut convulsii d upă
naște re și sindromul de detresă respiratorie acută , insa cu un rezultat favorabil. Nu s -au identificat
nou-născuți cu malformații .
Limitarea și corectarea performanțelor tratamentelor injectabile, transfuziilor, albuminei
umane, gammaglobulinei, controlului vi rologic al donatorilor, screening -ului fe meilor însărcinate și
vaccinarea împotriva hepatitei B la nou -născuți în primele 24 de ore de la naștere au scazut riscul
epidemiologic. Vaccinarea se face în diferite scheme cu vaccinuri: Engerix B, RECOMBIVAX HB
GENHEVAC B, 10 micrograme intramuscular 0 -1-6 luni, 0 -1-2 luni pentru sugari de mame
pozitive AgHBs, 0-1-2-6 luni pentru acei c u deficiență imună. Imunoglobulinele anti -VHB
specifice sunt utile la sugarii cu contaminare accidentală in faza replicativă a mam ei HBs pozitive.
Doza este de 0,05 până la 0,07 ml. / k g. Riscul de transmitere mama -copil este mai mare pentru
VHB și se menține la un nivel scăzut, chiar și cu vaccinare la naștere și este mult mai scăzut în
hepatita VHC. Nu există dovezi că infecția cu VHB este o infecție obișnuită în timpul sarcinii. În
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
87
țările dezvoltate, rata mortalității hepatitelor virale este scăzută. În cazul în care malnutriția
reprezintă o problemă, există o rată mai mare a mortalității. Incidența spontană a avortului spontan
în primul trimestru de sarcină la pacienții cu hepatită acută a crescut, așa cum a făcut și incidența
nașterii premature atunci când hepatita este contractată în al treilea trimestru de sarcină. Cu toate
acestea, incidența avorturilor spontane și a nașterilo r premature este mai mare în cazurile de infecție
cu hepatită decât în cazul altor afecțiuni febrile. Riscul teratogen al virusului hepatitei B nu a fost
dovedit.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
88
Maternal untreated syphilis infection and pregnancy outcome – an observational study . C.
Anastasiu M. Moga A.M. Dull. Bulletin of the Transilvania University of Brașov Series VI:
Medical Sciences • Vol. 5 (54) No. 2 – 2012
Sifilisul congenital este consecința directă a îngrijirii antenatale inadecvate și a controlului
infecțiilor cu tr ansmitere sexuală. Poate fi prevenită dacă femeile infectate sunt identificate înainte
de sarcină sau la începutul primului trimestru 156-158 . Mai mult de 1 milion de nou -născuți sunt
infectați anual făcând sifilisul congenital o preocupare globală 159. În plus, sifilisul matern poate
determina, de asemenea, alte efecte adverse grave ale sarcinii, cum ar fi avortul spontan sau
nașterea cu fat mort , fetii cu greutate mică la naștere sau infecții grave asociate cu un risc crescut de
deces perinatal.
Cea mai mare prevalență a seropozitivității sifilisului se găsește în rândul femeilor
însărcinate din A frica Subsahariană, 2,5 -17% 160. În țările vestice, seroprevalența în timpul sarcinii
variază de la 0,02% în Europa la 4,5% în unele regiuni ale SUA 161. Confor m estimărilor din 2008
ale OMS, aproximativ 1,9 milioane de femei însă rcinate au avut sifilis activ 162. În ciuda răspândirii
sale uriașe la nivel mondial, puține dintre aceste infecții duc la sifilis congenital. În SUA, rata
sifilisului congenital în 2008 a fost de 8,5 caz uri la 100 000 de născuți vii 163. În 2009, în România,
s-au raportat rate ale seroprevalenței globale de 15 la 100.000 de populație, reprezentând cea mai
mare rată din Europa 164. Datorită costurilor scăzute ale testelor de sifilis, scre ening -ul tuturor
femeilor însărcinate este fezabil, chiar și în țările cu resurse reduse. Acele femei gravide considerate
cu risc trebuie să fie retestate în ultimul trimestru. Testele nontreponemale, cum ar fi testul VDRL
sau RPR sunt utilizate pentru scr eening -ul sifilis ului. Datorită incidenței ridicate a rezultatelor fals
pozitive, în principal în timpul sarcinii, este obligatoriu un test de confirmare. Confirmarea infecției
se face prin teste treponemale, cum ar fi testul de hemaglutinare la Treponema pallidum (TPHA),
FTA – ABS (anticorp fluorescent treponemal – Absorbție) și EIA (testul imunoenzimatic) care sunt
diagnostice și rămân pozitive chia r și după tratament 165,166 .
Treponema pallidum este transmisă pe cale verticală de la femeile infectate l a nou nascuti ,
fie prin cale transplacentară, fie prin contact direct cu leziunile infecțioase ale tractului genital.
Transmiterea transplacentară este posibilă la sfârșitul primului trimestru, însă sifilisul congenital
apare după 18 săptămâni când fătul d evine imunocompetent 167. Riscul transmiterii este evaluat la
70% până la 100% la femeile cu sifilis primar sau secundar netratat și la 40% la cei cu sif ilis latent
inițial netratat 168,169. Aproximativ 66% dintre suga rii infectați cu sifilis congenital su nt
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
89
asimptomatici la momentul nașterii și sunt identificați numai prin screening -ul prenatal de rutină.
Semnele clinice apar în aproximativ 2/3 dintre sugarii afectați, de la 3 până la 8 săptămâni de viață
și în majoritatea cazu rilor cu vârsta de trei luni 173.
Unele complicații ale sifilisului congenital pot fi în general detectabile după a 24 -a
săptămână de gestație ecografic 174,175. Cele mai frecvente semne sunt hepatoplenomegalia,
restricția de creștere fetala , calcificările intrahepatice, ascita, hi dropsul fetal sau moartea fetală 176.
În ciuda răspunsului general generat de infecția cu sifilis la penicilină G, se știe că tratamentul poate
fi frecvent ineficient atunci când este aplicat în cel de -al treilea trimestru de sarcină. Pentru o
reducere conse cventă a ratelor sifilisului congenital, este obl igatorie o monitorizare prenatală a
femeilor însărcinate, cu teste serologice serologice, examene ecografice 176.
Un studiu observațional retrospectiv a fost efectuat, începând cu ianuarie 2011 până în
decembrie 2012, cu privire la infecția cu sifilis la feme ile gravide internate la Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie Brașov. Studiul a inclus 98 de cazuri cu test pozitiv serologic de scr eening
pentru sifilis . Testele pozitive VDRL au fost confirmate cu teste TPHA. Grupul de studiu a fost
identificat și se lectat din registrele de nastere și rapoartele epidemiologice , utilizând criteriile de
includere / excludere.
Criterii de includere
• Infecție cu sifilis documentată
• Caz nou identificat la naștere
• Sarcinile cu fat unic
Criterii de excludere
• O altă infecție simultană prezentă (HIV, HBV etc.)
• Sarcini multiple
• Alte afecțiuni patologice care pot afecta rezultatul sarcinii, cum ar fi placenta
praevia, diabetul, hipertensiunea severă etc.
Pentru a eval ua impactul seropozitivității materne pentru sifilis asupra rezultatelor sarcinii în
ceea ce privește transmiterea maternă -fetală a infecției, moartea fetală intrauterină, greutatea la
naștere scăzută (nașterea prematură, restricția de creștere intrauterin ă) și complicațiile hemoragice
au fost corelate cu titrurile materne VDRL.
Am descoperit 98 de cazuri noi de sifilis in cei doi ani de studiu . 59 de cazuri noi de sifilis
au fost identificate în 2011 dintr -un total de 4325 nașteri (1,36%) și 39 de cazuri în 2012 la un
numar de 4055 nașteri (0,96%). Rata este mai mică în 2012 (1,36% față de 0,98%). Deoarece aceste
femei au fost diagnosticate cu sifilis la nastere , tratamentul cu Penicilina G a fost început după
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
90
naștere, atât p entru mamă, cât și pentru copil . În grupul de studiu, vârsta medie a femeilor a fost de
27,97 ± 6,29 (14 – 41 ani).
Am constatat diferențe statistice semnificative în ceea ce privește nașterea fetilor morti în
grupul cu titru VDRL ridicat față de grupul cu titru VDRL scăzut (5,01% față de 1,02%, p = 0,005),
rezultate care sunt în concordanță cu datele raportate în literatura științifică .
În schimb, nu am găsit o asociere semnificativă între titrul VDRL și vârsta gestațională la
naștere sau greutate la naștere (p = 0,34 vs 0,79), deși există multe rapoarte care sugerează acest
lucru. Cu toate acestea, nu putem susține cu fermitate rezultatele noastre din cauza numărului relativ
mic de cazuri incluse în studiul nostru. În schimb, au apărut mai frecvent hemoragii obstetricale în
grupul cu titru
Rezultatele noastre indică o asociere semnificativă între scorurile Apgar ≤ 7 și titrul VDRL
matern (p = 0,01). Rata de transmitere a infecției cu sifilis de la mamă la făt a fost de 61,24% , în
strânsă legătură cu titrul VDRL mai mare. Numai 37 de nou-născuți nu au fost diagnosticate cu
sifilis congenital. În imaginea de mai jos este prezentată asocierea dintre greutatea la naștere și titrul
VDRL matern. Se observă o rată mai mare a greutății la naștere scăzută în grupul de titru VDRL de
vârstă mate rnă, dar nu sa constatat o asociere semnificativă (p = 0,79). (Graficul nr.1)
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
91
În ceea ce privește modul de nastere , 86,5% dintre femei au nascut vaginal și 13,5% prin
operatie cezariană, fără o asociere semnificativă între modul de nastere și titrul VDRL al nou –
născuților (p = 0,83).
Prevenirea sifilisului congenital este ineficientă, în principal datorită lipsei îngrijirii
prenatale. Supravegherea prenatală riguroasă depinde de vârstă, statutul socio -economic și de stare
civilă, reședința rurală sau urb ană și nivelul de educație. Acțiunea cea mai benefică pentru
reducerea sifilisului congeni tal este screening -ul prenatal 177. 10-35% din cazurile de sifilis
congenital sunt nașteri cu feti morți, această condiție infecțioasă fiind una dintre cauzele princi pale
de deces intrauterin fetal 178,179. Constatările noastre sunt în concordanță cu datele din literatura de
specialitate, chiar daca procentul total al nașterilor cu feti morți în studiul nostru este mai mic decât
cel din literatura (9,2%). Riscul decesu lui intrauterin este puternic corelat cu titrurile VDRL mai
mari (5,01% în titru> 8 grupuri față de 1,02% în grupul titru <8). Deși majoritatea copiilor cu sifilis
congeni tal (aproximativ două treimi) 180 sunt asimptomatici la naștere, rămâne o treime care
prezintă deficiențe ale organelor care ar putea explica procentul ridicat de scoruri scazute Apgar
(<7) înregistrate în statisticile no astre, în special în grupul cu t itruri VDRL mai mari (7,14%). Multe
studii recente afirmă rolul sifilisului matern în pa togeneza nașterii premature și a întârzierii creșterii
intrauterine. Carles și colab. (2008) a studiat rezultatele obstetrice adverse la 85 de femei
seropozitive și a găsit 18,8% nasteri premature și greutatea la naștere scăzută in 28,2% din cazuri
181.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
92
Gravett și colab. (2010) afirmă că sifilisul este un factor de risc atât pentru nașterea cu fat
mort cât și pentru nașterea prematură 182 iar Zhang RL et al. corelează titrurile înalte ale RPR
materne (<1/8) cu mortali tate neonatală crescută, rată crescuta a nasterilor premature 183. Un studiu
realizat în 2002 de către Watson -Jones și colab. a subliniat faptul că femeile cu sifilis activ la vârste
inaintate au avut un risc de șase ori mai mare de naștere prematură și un risc de trei ori mai mare
pentru sugar ii cu greutate mică la naștere comparativ cu femeile seronegative.
Rezultatele noastre au arătat o incidență crescută a greutății scăzute la naștere în cazul
femeilor seropozitive (27,55%) și o incidență extrem de ridicată a nașterii premature (41,84%), d ar
nu a fost demonstrată nicio asociere semnificativă cu titruri VDRL serice materne mai mari (p =
0,79). Aceste constatări ar putea fi influențate de numărul relativ mic de cazuri incluse în studiul
nostru. Studiile arată că titrurile VDRL ridicate sunt a sociate semnificativ cu nasterea unui copil
infectat 184,185. În consecință, rezultatele studiului nostru indică o rată de transmisie de 61,24% în
strânsă asociere cu titruri VDRL ridicate.
Incidența sifilis ului în spitalul nostru a scăzut de la 1,39% în 2011 la 0,96% în 2012. Rata de
transmitere a infecției de la mamă la fet i în cazul sifilisului matern netratat a fost de 61,24% în
strânsă legătură cu titrurile materne de VDRL mai mare i. Scorurile scazute ale scorului Apgar au
apărut mai frecve nt în grup ul cu titru VDRL crescut (p = 0,03). Rezultatele noastre au arătat o
incidență mai ridicată a greutății scăzute la naștere la femeile gravide seropozitive (27,55%) și o
incidență extrem de ridicată a nașterii premature (41,84%), dar, spre deosebire de date le din
literatura de specialitate, nu am găsit o asociere semnificativă între titrul VDRL și vârsta
gestațio nală la naștere sau greutatea la naștere (p = 0,34 vs 0,79).
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
93
III.6. Restrictia de crestere intrauterina – o problema actuala a obstetricii
Gene tic changes and their influence in the intrauterine growh restriction determinism. Oana
Dimienescu, Alina Bichiș, Marius Alexandru Moga , Cristian Arvătescu,. Nicușor Bîgiu, Laura
Dracea. J.M.B. nr. 2 – 2016; pg 4 -9
Restricția de creștere intrauterină a f ătului (RCIU), constituie, până în prezent, una dintre
cele mai complexe probleme ale obstetricii, reprezentând o complicație frecventă a sarcinii, care
poate fi definită ca eșecul fătului de a ajunge la dimensiunea la care este programat genetic 188.
Creșterea fetală este determinată în mare măsură de nutrienții alimentari, funcția placentară de
transport și hormonii de creștere. Recent au fost descoperite mutații ale genelor precum și ale
expresiei acestora cu rol important în restricția de creștere intra uterină. Restricția de creștere
intrauterină afectează 6% din nașteri și a fost identificată la aproximativ jumătate din feții cu
malformații cromozomial e încă din perioada prenatală 192,201,217. Retardul de creștere intrauterină
poate fi datorat unei tulb urări de aport al produșilor necesari creșterii sau inabilității de a utiliza
substanțele primite de la mamă 187,201.
Deși genomul uman conține aproximativ 30.000 de gene, numai un mic număr dintre acestea
sunt activate în interiorul unui țesut particular. Proliferarea și diferențierea celulară rezultă din
abilitatea țesuturilor de a exprima diferite gene ale aceluiași set genetic de bază a cărei informație
este stocată în ADN. Micul substrat de gene permite celulelor să producă proteine unice funcției lor.
Deși expresia genelor este controlată de modificările epigenetice, secvența genică reprezintă
evident cea mai importantă funcție în proliferarea și d iferențierea celulelor 223. Polimorfismul
genetic, matern, placentar și fetal responsabil pentru codifica rea proteinelor și hormonilor s -a
demonstrat că influențează creșterea fetală. Printre cele mai cunoscute cauze genetice ale retardului
de creștere intrauterină se regăsesc genele placentare, materne și fetale. Genele materne prezintă o
influență ma joră as upra creșterii fetale 224. Cauzele fetale includ o serie de factori precum
malformații congenitale, aberații cromozomiale, artera ombilicală unică, cauze infecțioase sau
cauze toxice.
Placenta reprezintă principala sursă de nutrienți a fătului și joacă un rol important în
dezvoltarea normală a acestuia. Anumite anomalii macroscopice (placenta extracorială, corio –
angioame voluminoase sau multiple, inserție vilamentoasă), anomalii microscopice (necroză
ischemică vilozitară extinsă, leziuni vasculare alanto -coriale, hipertrofie placentară) și anomalii
cromozomiale (mozaicuri placentare) contribuie la ret ardul de creștere intrauterină 186,213.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
94
Au fost descrise o serie de gene placentare ce contribuie la retardul de creștere intrauterină
printre care gena Homeo box cunoscută ca genă homeotică descoperită pentru prima dată la specia
Dorsophila. Aceste gene placentare conțin 180 de perechi de secvențe homeobox ce încorporează
60 de aminoacizi. Genele homeobox ce dețin un rol important în placenta umană sunt DLX3,
DLX4, MSX2, GAX, ESX1L și HLX. Cele responsabile pentru afectarea placentară sunt d escrise
ca fiind HLX și ESX1L 189. Polimorfismul nucleotid singular localizat în promoterul SERPINEI 3
al placentei este de asemenea asociat cu ret ardul de creștere intrauter ină 194,213.
Studii recente realizate de către Gremlich și colaboratorii au descris gena NEAT1 ca
principalul component al unei struc turi nucleare numită "paraspeckle" (com partiment de formă
neregulată ce se găsește în nucleii celulelor din spațiul inte rcromatidian) responsabilă de retenția
mRNA hipereditat în nucleu. Acest studiu a demonstrat că expresia mRNA este relativ crescută la
nivelul vilozităților trofoblastice din retardul de creștere intrauterină. Pentru că aceste vilozități
trofoblastice sunt cruciale în funcția de barieră a placentei, se poate explica disfuncția placentară din
retardul de creștere fetală 194,214.
Studii recente susțin faptul că disfuncția placentară implicată în retardul de creștere
intrauterină este asociată cu dereglarea e xpresiei mai multor factori de creștere implicați în
dezvoltarea vasculară placentară precum factorul de creștere al endoteliului (VEGF -A) și factorul
de creștere placentar (PGF).
Un rol major în vasculogeneza și angiogeneza placentei umane îl joacă facto rul de creștere
placentar PlGF. Concentrațiile scăzute ale PlGF și concentrațiile crescute ale inhibitorului său Fms –
like tyrosine kinase -1 sunt strâns corelate cu modificări ale angiogenezei 203,211. De asemenea este
relatată o alterare în activitatea și/ sau expresia unor aminoacizi, nutrienți și ioni esențiali ai
sistemului de transport placentar. C onstancia și colaboratorii săi 197 semnalează de altfel rolul IGH2,
PEG1 și PEG 2 în inducerea retar dului de creștere intrauterină 208, 222.
Börzsönyi 190 relatează faptul că în sarcinile complicate cu retard de creștere fetală valorile
ombilicale ale glucozei și insulinei sunt relativ scăzute. Totodată are loc o supraexpresie a IGF2,
IGFBP, ceea ce reflectă rolul fiziopatologic în optimizarea energiei într -un mediu slab energetic.
Factorul de creștere al insulinei reprezintă un factor cheie utilizat în reglementarea creșterii pre și
postnatală. Acesta include insulina (INS), IGF1, IGF2 și receptorii corespunzători lor (IR, IGF1R,
IGF2R) precum și șase proteine de legătură IGFBP1 -6 191.
Mai multe studii au demonstrat faptul că în restricția de creștere intrauterină, la nivelul
circulației materne și compartimentului fetal se produc anumite modificări ale concentrației
hormonilor de creștere placentari (hPGF), fa ctorului de creștere al insulinei -1 (IGF -1) și IGFBPs
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
95
203,218. Koutsaki et al 206 evaluând expresia genelor hPGF, IGF -1, IGFBP -1 și al IGFBP -3 din
placenta umană la sarcinile cu RCIU de etiologie aparent neprecizată a observat o creștere
semnificativă a ex presiei lor în sarcinile complicate cu restricție de creștere fetală. Cu toate acestea,
modificările relatate de către Koutsaki nu sunt cunoscute ca factori determinanți ai RCIU sau
asociate cu alte mecanisme patogenice. Receptorul de tip 1 al IGF (IGF -1R) este larg exprimat în
multe tipuri și țesuturi celulare fetale. Activarea acestui receptor promovează diferențierea și
proliferarea celulară. Studiile de specialitate au semnalat o corelare între mutațiile genei IGF -1R și
greutat ea mică la naștere a fătul ui 206.
Choi et al 196 au efectuat un studiu pe o familie care prezentau atât o mutație heterozigotă a
genei IGF -1R cât și o deleție segmentară ce ține de întreaga genă IGF -1R cu rezistență la IGF -1 și
astfel determinând restricția de creștere intrauterină . Studiile realizate în vitro ale fibroblaștilor
purtători de genă, demonstrează clar expresia scăzută a IGF -1R cu rezistență scăzută la IGF -1 așa
cum este arătată prin fosforilarea IGF -1R. Acest lucru sugerează faptul că mutația IGF -1R ar trebui
luată în considerare în diagnosticul diferențial al pacienților cu RCIU familială. Receptorul 2 al
factorului de creștere al insulinei IGF2R este situat pe cromozomul 6q25.3 uman și este descris în
10% din expresiile materne placentare. Una din funcțiile sale major e este degradarea IGF2 ce
acționează ca un supresor de creștere. IGF2 și H19 unul dintre cel mai intens studiat factor de
inscripționare a genei de pe cromozomul 11p 15 uman 198,204. Umbers et al 220 consideră că o
anumită inflamație la nivelul patului pla centar poate determina modificări ale expresiei IGF și
induce retardul de creștere intrauterină.
LOCUS GENÃ DESCRIERE INFLUENȚA
7P12 IGFBP3 proteină transportoare pentru IGF1 Implicat în tumori
12Q23.2 IGF1 factor de creștere RCIU pre și postnatală
15Q26.3 IGF1R receptor IGF1 și IGF2 RCIU pre și postnatală
6Q25 IGF2R clearance al IGF2 corelat cu lungimea cranio -caudală
11P15 H19 factor de creștere placentar și fetal hipometilarea ICR1
Tabel.1 Principalele gene placentare
Studiile de specialitate relatează prezența micro RNA trofoblastic în plasma maternă.
Acestea sunt eliberate în circulație și cresc semnificativ în plasmă la sarcinile complicate cu
probleme de creș tere fetală. Borzsonyl et al 191 au realizat un studiu în care au semnalat o activi tate
redusă inhibitorie a genei Bcl -2 și o activitate crescută stimulatorie a genei Box în creșterea
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
96
apoptozei observată în cadrul restricției de creștere intrauterină. Bcl -2 este un membru al familiei de
gene antiapoptotice în timp ce Box este o genă proa poptotică. Un nivel scăzut al genei placentare al
factorului de creștere epidermal EGF explică parțial redu cerea dimensiunilor și funcțiilor placentare
din cadrul restricției de creștere intrauterină 191,220.
Totodată RCIU a fost asociat cu o circulație placentară insuficientă ce poate rezulta din
modificările patologice precum remodelarea anormală a arterelor spiralate și volumul sanguin
matern redus. Morgan consideră că remodelarea arterelor spiralate poate fi corelată cu gena
angiotensinogenului 210. Genotipurile angiotensinogenului au fost divizate în trei grupuri: MM –
homozigot pentru angiotensinogen Met235 alele, TT -homozigot pentru angitensinogen Thr235 alele
și MT -heterozigot. S -a demonstrat că genotipul matern și fetal al angiotensinogenului Thr235 este
corelat cu risc crescut de restricție de creștere intrauterină 227. Alte studii au arătat că mutația genei
Thr235 a angiotensinogenului este de asemenea un factor de risc pentru DPPNI și preeclampsie.
Studiile realizate pe placentă umană au demonstra t că volumul vililor și aria capilară în restricția de
creștere intrauterină sunt semnificativ reduse 225,226.
Din cadrul genelor materne incluse în patologia restricției de creștere fetală face parte
Visfatinul care este o adipocitokină viscerală specific fetală cu o greutate moleculară de 52 kd.
Malamitsi Puchner a evaluat nivelele circulante de visfatin perinatal și a găsit un nivel crescut
semnificativ în cadrul restricției de creștere intrauterină 207. Gra ndone și colabo ratorii săi 200 într-un
studiu retrospectiv au observat corelația dintre greutatea la naștere a nou născuților și prezența
factorului V G1691A și mutațiile factorului ΙΙ A 20210 la mame.
Genele fetale implicate în restricția de creștere intrauterină relevă un nivel crescut al
proteinei S100B în urina nou născ uților cu RCIU; Florio et al 199 au raportat metoda ca având 95%
sensitivitate cu 99,1% specificitate în predicția patologiei neurologice la nou născuți. Deleția
genetică a Igf1 (factorul de creștere al insulinei) și genei SHOX a fos t raportată într -un studiu
realizat de către Caliebe pe u n grup de 6 cazuri cu RCIU 196. Totodată Kawashima 205 a relatat
influența mutației genetice în Igf1r (receptor al factorului de creștere intrauterină) asupra retardului
de creștere fetală. Această m utație duce la scăderea diviziunii celulare și diminuează efectele IGF
204,205.
Inversia pericentrică a cromozomului 6 cu insuficiența haploidă a genei CDK19 determină
microcefalie, falduri bilaterale falciforme congenitale, nistagmus și retard mental 212. Sindromul de
deleție al cromozomului 1p32 -p31 și haploinsuficiența genei NFIA poate determina
ventriculomegalie, hipogenezia corpului calos, organe genitale anormale și restricție de creștere
intrauterină în trimestrul doi de sarcină 195. Smigiel a descri s cazul a doi frați afectați de dermopatie
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
97
restrictivă ce au murit în perioada neonatală 218. Au fost efectuate analize moleculare de la cel de -al
doilea făt, al carui material genetic era disponibil precum și de la ambii părinți. Mutații heterozigote
modi ficatoare de cadru au fost identificate în exonul 1 (c50delA) și exonul 5(c584_585delAT) ale
genei 24ZMPSTE. Moștenirea autozomal recesivă a fost confirmată prin analiza genomică a
ambilor părinți. S -a constatat că pierderea parțială a funcției Ascl2 afect ează toate cele trei straturi
ale placentei mature și determină restricție de creștere intrauterină. Materialul genetic are un rol
funcțional în dezvoltarea și funcționarea pla centei și a fost implicat într -o varietate de disfuncții a
factorului de creșt ere fetală 209, 215,216.
Înțelegerea mecanismului și patogenezei restricției de creștere intrauterină necesită
identificarea factorilor genetici responsabili de creșterea fetală. Aceste modificări genetice ne pot
ajuta să înțelegem anumite complicații, mai mult sau mai puțin severe ale sarcinii, cum ar fi
restricția de creștere fetală și ne pot oferi un potențial mai precis de monitorizare al acesteia.
Factorii genetici au cel mai mare impact în prima perioadă a gestației, de creștere rapidă
celulară. Toți feții cu caracteristici ale retardului de creștere intrauterină necesită o examinare atentă
pentru a identifica principalele caracteristici ale anomaliilor cromozomiale, infecțiilor din cadrul
complexului TORCH și malformațiilor.
Retardul de creștere intr auterină rămâne încă o provocare atât pentru obstetricieni cât și
pentru neonatologi. Întârzierea creșterii intra uterine sub un nivel optim de dezvoltare se asociază cu
o rată crescută a morbidității și mortalității, precum și un risc crescut de boli de l a vârsta adultă.
Recunoașterea factorilor gene tici asociați cu creșterea fetală ar putea constitui un instrument de
diagnosticare eficient în iden -tificarea și anticiparea limitei de creștere, ceea ce ar oferi beneficii
enorme pentru sănătatea pe termen s curt și lung atât mamei cât și copilului.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
98
99
(B-ii) Planuri de
evoluție și dezvoltare a
carierei
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
100
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
101
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
102
1. (B-iii) Bibliografie
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
103
1. Newsholme, A. (2015). Evolution of Preventive Medicine (Routledge Revivals) . Routledge.
2. Jamoulle, M. (2015). Quaternary prevention: first, do not harm -Editorial. Revista Brasileira de
Medicina de Família e Comunidade , 10(35), 1 -3.
3. Gomes, L., Gusso, G., & Jamoulle, M. (2015). Learning and teaching quaternary
prevention. Revista Brazileira de Medicina Fa miliar y Communautaria .
4. Weeks, J. (2017). Five Eras and 125 Milestones in The Rise of Integrative Health and
Medicine… plus more. Integrative Medicine , 16(1), 26.
5. Hu, X. Y., Lorenc, A., Kemper, K., Liu, J. P., Adams, J., & Robinson, N. (2015). Defining
integrative medicine in narrative and systematic reviews: a suggested checklist for reporting. European
Journal of Integrative Medicine , 7(1), 76 -84.
6. Creasy, R. K., Resnik, R., & Iams, J. D. (2004). Maternal -fetal medicine: principles and
practice . Gulf Pro fessional Publishing.
7. Kurjak, Asim; Chervenak, Frank (2006). Textbook of Perinatal Medicine (2nd ed.). CRC
Press. ISBN 978-1-4398 -1469 -7
8. "Albert William Liley (1929 -1983) | The Embryo Project Encyclopedia". embryo.asu.edu .
Retrieved 2016 -04-12.
9. Abi-Nader, Khalil N.; Rodeck, Charles H.; David, Anna L. (2009). "Prenatal Gene Therapy
for the Early Treatment of Genetic Disorders". Expert Review of Obstetrics and Gynecology . 4 (1): 25 –
44. doi:10.1586/17474108.4.1.25
10. Hanley FL (1994). "Fetal Cardiac Surgery". Adv Card Surg . 5: 47–74
11. European Social Statistics – Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013
(http://europa.eu).
12. G. Retegan -Șerbu: Evo lutia fertilitatii populatiei feminine din România în perioada 1900 –
1960. Revista de statistica.1962. nr 4
13. Institutul National de Statistica – Evolutia natalitatii și fertilitatii în România, 2012 –
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii
14. D.J.Van De Kaa : Europe's second demographic transition. Popul Bull. 1987. 42(1):1 -59
15. J.J. Thomson: O pledoarie pentru avort. In: Etica aplicata, ed. Miroiu Adrian, Bucuresti: Ed.
Alternative,1991: 25 -26
16. Decret nr. 770 din 29 septembrie 1966, în „Buletinul Oficial“, II , nr. 60, partea I, 1 octombrie
1966
17. M.S. Teitelbaum:Fertility effects of the abolition of legal abortion in Romania. Population
Studies: A journal of demography. 1972; 26 (3): 405 -417
18. Prof. Dr. D. A. Grimes, J. Benson, S. Singh, M. Romero, B. Ganatra, Prof. F. E. Okonofua, I.
H. Shah: Unsafe abortion: the preventable pandemic. The Lancet 2006; 368 (9550): 1908 -1919 9.
19. P.Stephenson, M. Wagner, M. Badea, F. Serbanescu. Commentary: the public health
consequences of restricted induced abortion -lesson from Romania. American Journal of Public Health.
1992. 82 (10): 1328 -1331
20. C. Hord, H. P. David, F. Donnay, M. Wolf. Reproductive health in Romania: reversing the
Ceausescu legacy. Studies in family planning. 1991. 22(4); 231 -240.
21. WEINHOLD, Bob. Environmental f actors in birth defects: what we need to
know. Environmental Health Perspectives , 2009, 117.10: A440
22. S. A. GESCHWIND, J. A. J. STOLWIJK, M. BRACKEN, E. FITZGERALD, A. STARK,C.
OLSEN, J. MELIUS: Risk of Congenital Malformations Associated with Proximity to Haz-ardous
Waste Sites. Am. J. Epidemiol., 135, 1197 (1992).
23. G. M. SHAW, C. R. WASSERMAN, C. D. O'MALLEY, V. NELSON, R. J. JACKSON:
MaternalPesticide Exposure from Multiple Sources and Selected Congenital Anomalies.
Epidemiology,10, 60 (1999).
24. A. M. GARCIA : Occupational Exposure to Pesticides and Congenital Malformations: A
Review of Mechanisms, Methods, and Results. Am. J. Ind. Med., 33, 232 (1998).
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
104
25. J. SHERMAN: Chlorpyrifos (Dursban) Associated Birth Defects: A Proposed Syndrome,
Report of Four Cases and D iscussion of the Toxicology. Int. J. Occur. Med. Toxicol., 4, 1 (1995)
26. M. SANBORN, D. COLE, K. KERR, C. VAKIL, L. H. SANIN, K. BASSIL: Systematic
Review of Pesticide Human Health Effects. Ontario College of Family Physicians, Toronto, Canada,
2004.
27. G. PAGA NETTO, F. CAMPI, K. VARANI, A. PIFFANELLI, G. GIOVANNINI, P. A.
BOREA: Endocrine -disrupting Agents on Healthy Human Tissues. Pharmacol. Toxicol., 86, 24 (2000).
28. E. Garne, H. Dolk, M. Loane, and P. A. Boyd, “EUROCAT website data on prenatal detection
rates of congenital anomalies,” Journal of Medical Screening, vol. 17, no. 2, pp. 97 –98, 2010
29. A. Syngelaki, T. Chelemen, T. Dagklis, L. Allan, and K. H. Nicolaides, “Challenges in the
diagnosis of fetal non -chromosomal abnormalities at 11 –13 weeks,” Prenatal Dia gnosis, vol. 31, no. 1,
pp. 90 –102, 2011
30. R. Becker, L. Schmitz, S. Kilavuz, M. Stumm, R. -D. Wegner, and U. Bittner, “‘Normal’
nuchal translucency: a justification to refrain from detailed scan? Analysis of 6858 cases with special
reference to ethical aspec ts,” Prenatal Diagnosis, vol. 32, no. 6, pp. 550 –556, 2012
31. Fotis, L., Burns, A. J. et al. Gastrointestinal tract: congenital abnormalities . eLS,(2012).
url: http://www.els.net , accessed 23.03.2017
32. Vaos G , Misiakos EP . Congenital anomalies of the gastrointestinal tract diagnosed in
adulthood –diagnosis and management . In: J Gastrointest Surg. (2010) , Vol. 14 (5): p. 916 -25
33. Bianchi DW, Crombleholme TM, et al.: Duodenal atresia . In: Fetology: Diagnosis and
Management of the Fetal Patient , 2000 , New York: McGraw -Hill , p. 495 –501
34. Okuyama, H. Intestinal Atresia and Stenosis . In: Operative General Surgery in Neonates
and Infants . Springer Japan, (2016) , p. 199 -205
35. Tulloh RM, Tansey SP, et al.: Echocardiographic screening in neonates undergoing
surgery for selected gastrointestin al malformations . In: Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed ( 1994); Vol.
70: p. F206 –8
36. Sun, G., Xu, Z. et al. Twelve -year prevalence of common neonatal congenital malformations
in Zhejiang Province, China . In : World journal of pediatrics (2011) , Vol. 7(4) : p. 331 -336
37. EUROCAT – European Surveillance of Congenital Anomalies. Final actvity report .
March 2004 -August 2007 ,p. 163
38. Garne E., Dolk H, et al.: EUROCAT website data on prenatal detection rates of congenital
anomalies .In: J.Med. Screen. (2010) , Vol. 17: p. 97 – 98
39. Alpers, D. H., Kalloo, A. N. et al. Textbook of gastroenterology. John Wiley & Sons,
2011
40. Ledbetter, D.J. Congenital abdominal wall defects and reconstruction in pediatric surgery:
gastroschisis and omphalocele . Surgical Clinics of North Amer ica, (2012) , Vol. 92(3) : p. 713 -727
41. Tárnok, A., Méhes, K. , Gastrointestinal Malformations, Associated Congenital
Abnormalities, and Intrauterine Growth . In: Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition
(2002), Vol. 34: p. 406–409
42. Khoury M.J., Erickson J.D. et al., Congenital malformations and intrauterine growth
retardation: a population study . In: Pediatrics (1988) , Vol. 82: p. 83 –90
43. Institutul Național de Statistică. Statistici regionale, mișcarea naturală a populației; 2008 ,
URL: http://www.insse.ro/cms/ , accessed in 23.03.2017
44. Zavate L. ,Râjnoveanu A. et al., Studiul prevalenței și al tipurilor de malformații congenitale
la copiii din două regiuni de dezvoltare ale româniei: NV și SV , Acta Medic a Transilvanica , (2012) ,
p. 17
45. Shin D.H , Park W.H. et al.: Clinical Review of Congenital Gastrointestinal Anomalies . In:
Korean J Pediatr (1993), Vol. 36(7) : p. 944 -950
46. Jiang X , Xu G , Shen L , Influential factors on congenital gastrointestinal malforma tion:a
hospital -based case -control study . In: Zhonghua Liu Xing Bing Xue Za Zhi. (2014) , Vol. 35(1): p. 81 –
4
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
105
47. Nicoletti, D., Appel, L. D. et al,: Maternal smoking during pregnancy and birth defects in
children: a systematic review with meta -analysis . In: Cad. Saúde Pública, Rio de Janeiro, (2014) , Vol.
30(12): p. 2491 -2529
48. Pober B. Genetic aspects of human congenital diaphragmatic hernia. Clin Genet. 2008;74:1 –
15.
49. Pober BR, Lin A, Russell M, Ackerman KG, Chakravorty S, Strauss B, Westgate MN, Wilson
J, Donahoe PK, Holmes LB. Infants with Bochdalek diaphragmatic hernia: sibling precurrence and
monozygotic twin discordance in a hospital -based malformation surveillance program. Am J Med
Genet A. 2005; 138A:81 –8
50. Ackerman KG, Herron BJ, Vargas SO, Huang H, Te vosian SG, Kochilas L, Rao C, Pober BR,
Babiuk RP, Epstein JA, Greer JJ, Beier DR. Fog2 is required for normal diaphragm and lung
development in mice and humans. PLoS Genet. 2005;1:58 –65
51. Bleyl SB, Moshrefi A, Shaw GM, Saijoh Y, Schoenwolf GC, Pennacchio L A, Slavotinek AM.
Candidate genes for congenital diaphragmatic hernia from animal models: sequencing FOG2 and
PDGFRalpha reveals rare variants in diaphragmatic hernia patients. Eur J Hum Genet. 2007;15:950 –
958
52. Matsuoka S, Takeuchi K, Yamanaka Y, Kaji Y, S ugimura K, Maruo T. Comparison of
magnetic resonance imaging and ultrasonography in the prenatal diagnosis of congenital thoracic
abnormalities. Fetal Diagn Ther. 2003;18:447 –53
53. Stege G, Fenton A, Jaffray B. Nihilism in the 1990s: the true mortality of co ngenital
diaphragmatic hernia. Pediatrics. 2003;112:532 –5.
54. Tonks A, Wyldes M, Somerset DA, Dent K, Abhyankar A, Bagchi I, Lander A, Roberts E,
Kilby MD. Congenital malformations of the diaphragm: findings of the West Midlands Congenital
Anomaly Register 1 995 to 2000. Prenat Diagn. 2004; 24:596 –604.
55. Lipshutz GS, Albanese CT, Feldstein VA, Jennings RW, Housley HT, Beech R, Farrell JA,
Harrison MR. Prospective analysis of lung -to-head ratio predicts survival for patients with prenatally
diagnosed congenital diaphragmatic hernia. J Pediatr Surg. 1997;32:1634 –6
56. Okuyama H, Kubota A, Oue T, Kuroda S, Ikegami R, Kamiyama M, Kitayama Y, Yagi M.
Inhaled nitric oxide with early surgery improves the outcome of antenatally diagnosed congenital
diaphragmatic hernia. J Pediatr Surg. 2002;37:1188 –90.
57. Fauza DO, Hirschl RB, Wilson JM. Continuous intrapulmonary distension with
perfluorocarbon accelerates lung growth in infants with congenital diaphragmatic hernia: initial
experience. J Pediatr Surg. 2001;36:1237 –40.
58. Hirsch l RB, Philip WF, Glick L, Greenspan J, Smith K, Thompson A, Wilson J, Adzick NS. A
prospective, randomized pilot trial of perfluorocarbon -induced lung growth in newborns with
congenital diaphragmatic hernia. J Pediatr Surg. 2003;38:283 –9
59. Turğal M, Özyüncü Ö, Yazıcıoğlu A, Önderoğlu LS. Integration of three -dimensional
ultrasonography in the prenatal diagnosis of amniotic band syndrome: A case report. J Turk Ger
Gynecol Assoc 2014;15:56 -59.
60. Moerman P, Fryns JP, Vandenberghe K, Lauweryns JM. Constrictive am niotic bands,
amniotic adhesions Med Ultrason 2017; 19(2): 211 -215 215 body wall complex: discrete disruption
sequences with pathogenetic overlap. Am J Med Genet 1992;42:470 -479.
61. Sato M, Kanenishi K, Ito M, Tanaka H, Takemoto M, Hata T. Antenatal 3 -D sono graphic
features of uterine synechia. J Obstet Gynaecol Res 2013;39:395 -398.
62. Ahmadi F, Siahbazi S, Akhbari F, Eslami B,Vosough A. Hysterosalpingography finding in
intra uterine adhesion (Asherman’s Syndrome): a pictorial essay. Int J Fertil Steril 2013;7: 155-160 .
63. Tan KB, Tan TY, Tan JV, Yan YL, Yeo GS. The amniotic sheet: a truly benign condition?
Ultrasound Obstet Gynecol 2005;26:639 -643 .
64. Tuuli MG, Shanks A, Bernhard L, Odibo AO, Macones GA, Cahill A. Uterine synechiae and
pregnancy complications. Obs tet Gynecol 2012;119:810 -814.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
106
65. Nelson LD, Grobman WA. Obstetric morbidity associated with amniotic sheets. Ultrasound
Obstet Gynecol 2010;36:324 -327.
66. Ozkavukcu E, Haliloğlu N. Gray -scale and color Doppler US findings of amniotic sheets.
Diagn Interv Radio l 2012;18:298 -302.
67. Özge K, Canan YT, Mert Y, et al. Amniotic sheet and amniotic band syndrome: pitfalls in
distinguishing two cases. Perinat J 2014;22:53 -56.
68. Sistrom CL, Ferguson JE. Abnormal membranes in obstetrical ultrasound: incidence and
significanc e of amniotic sheets and circumvallate placenta. Ultrasound Obstet Gynecol 1993;3:249 –
255.
69. Torpin R, Faulkner A. Intrauterine amputation with the missing member found in the fetal
membranes. JAMA 1966;198:185 -187.
70. Proffitt E, Phillips M, DeMauro C, Conde K, Powell J. Ultrasonographic diagnosis of
intrauterine fetal decapitation secondary to amniotic band sequence: a case report. J Emerg Med
2016;50:e129 -e131.
71. Suzuki S. Clinical significance of pregnancies with circumvallate placenta. J Obstet Gynaecol
Res 2008;34:51 –54.
72. Arlicot C, Herve P, Simon E, Perrotin F. Three -dimensional surface rendering of the chorionic
placental plate: the ‘‘tire’’ sign for the diagnosis of a circumvallate placenta. J Ultrasound Med
2012;31:340 -341.
73. Hata T, Fujiwara T, Ishibash i M, Kuwamura E, Tenkumo C, Ishihara G. Antenatal three –
dimensional sonographic features of placental shelf. J Med Ultrason 2012;39:43 – 44
74. AboEllail MA, Kanenishi K, Mori N, Kurobe A, Hata T. HDlive imaging of circumvallate
placenta. Ultrasound Obstet Gyne col 2015;46:513 -514
75. Bowman S, Kennedy AM. Sonographic appearance of the placenta. Curr Prob Diagn Radiol
2014;43:356 -373.
76. Shen O, Golomb E, Lavie O, Goldberg Y, Eitan R, Rabinowitz RR. Placental shelf – a
common, typically transient and benign finding on early second -trimester sonography. Ultrasound
Obstet Gynecol 2007;29:192 -194
77. Anyikam AL, Hull AD, Benke S, Trivedi N, LaCoursiere DY, Pretorius DH. Prenatal
diagnosis of circumvallate placenta and pregnancy outcomes. Obstet Gynecol 2014;123 Suppl 1:98S.
78. Gün İ, Muhçu M, Müngen E, Kiliç S, Atay V. Effect of an amniotic sheet on pregnancy
outcomes. J Ultrasound Med 2013;32:807 -81
79. Bombrys AE, Neiger R, Hawkins S. et al. Pregnancy outcome in isolate single umbilical
artery. Am J Perinatol 2008, 25, 239 -42.
80. Wiegand S, McKenna DS, Croom C, Ventolini G, Sonek JD, Neiger R. Serial sonographic
growth assessment in pregnancies complicated by an isolated single umbilical artery. Am J Perinatol
2008, 25, 149 -52.
81. Deshpande SA, Jog S, Watson H, Gomall A. Do babieswithis olated single umbilical artery
need routine postnatal renal ultrasonography? Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2009, 94(4), F265 -7.
82. Doornebal N, de Vries TW, Bos AF. et al. Screening infants with an isolated single umbilical
artery for renal anomalies: non sense? Early Human Dev 2007, 83(9), 567 -70.
83. Martinez -Frias ML, Bermejo E, Rodriguez -Pinilla E, et al. Does single umbilical artery (SUA)
predict any type of congenital defect ? Clinical -epidemiological analysis of a large consecutive series
of malformates infants. Am J Med Genet A 2008, 1(146) 15 -25.
84. Chow JS, Benson CB, Doubilet PM. Frequency and nature of structural anomalies in fetuses
with single umbilical arteries. J Ultrasound Med 1998, 17, 7658.
85. Lyon FA. Fetal abnormalities associated with umbilica l cords containing only one umbilical
artery and one umbilical vein. Obstet Gynecol 1960, 16, 719 -21.
86. Thummala MR, Raju TN, Langenberg P. Isolated single umbilical artery anomaly and the risk
for congenital malformations: a meta -analysis. J Pediatr Surg 1 998, 33, 580 -5
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
107
87. Predanic M, Perni SC, Friedman A, Chervenak FA, Chasen ST. Fetal growth assessment and
neonatal birth weight in fetuses with an isolated single umbilical artery. Obstet Gynecol 2005, 105,
1093 -7
88. Csécsei K, Kovács T, Hinchliffe SA, Papp Z. In cidence and associations of single umbilical
artery in prenatally diagnosed malformed, midtrimester fetuses: a review of 62 cases. Am J Med Genet
1992, 43(3), 524 -30.
89. Burshtein S, Levy A, Holcberg G. Is single umbilical artery an independent risk factor f or
perinatal mortality? Arch Gynecol Obstet 2011, 283(2), 191 -4.
90. Sepulveda W, Peek MJ, Hassan J, Hollingsworth J.Umbilical vein to artery ratio in fetuses
with single umbilical artery. Ultrasound ObstetGynecol1996, 8, 236.
91. Sur M, Nayler SJ, Muc RS. Assoc iation Of Single Umbilical Artery With Common And Rare
Congenital Malformations . Internet J Pediatr Neonatol 2004, 4(1).
92. Raio, L., Ghezzi, F., Di Naro, E., Cromi, A., Buttarelli, M., Sonnenschein, M. and Dürig, P.
(2003), Ductus venosus blood flow veloci ty characteristics of fetuses with single umbilical artery.
Ultrasound Obstet Gynecol 22, 252 -6.
93. Heifetz SA. Single umbilical artery. A statistical analysis of 237 autopsy cases and review of
the literature. Perspect Pediatr Pathos1984, 8, 345 -87.
94. Hua M, Odibo AO, Macones GA, Roehl KA, Crane JP, Cahill AG. Single umbilical artery and
its associated findings. Obstet Gynecol 2010,115(5), 930 -4
95. Blache G, Garba A, Frairot P, Vancina S, Gaja R. Prognostic value of a single umbilical
artery. 87 cases. J Gynecol Obstet Biol Reprod (Paris) 1995, 24(5), 522 -8.
96. Rayburn WF, Beynen A, Brinkman DL. Umbilical cord length and intrapartum complications.
Obstet Gynecol 1981, 57(4), 450 -2
97. Martinez -Frias ML, Bermejo -Sanchez E, Rodriguez -Pinilla E, Prieto -Merino D, Grupo de
Periferico del ECEMC. Characterstics of neonates with and without a single umbilical artery. Analysis
of two consecutive series of neonates with and without congenital defects. An Pediatr (Barc) 2006,
65(6), 541 -50.
98. Prucka S, Clemens M, Craven C, McPherso n E. What does it mean for the fetus? A case –
control analysis of pathologically ascertained cases. Genet Med 2004. 6:54 -57;
99. Abuhamad AZ, Shaffer W, Mari G, Copel JA. Single umbilical artery: does it matter which
artery is missing? Am J Obstet Gynecol 1995 , 173(3 Pt 1), 728 -32.
100. Cristina MP, Ana G, Inés T, Manuel GE, Enrique IG. Perinatal results following the prenatal
ultrasound diagnosis of single umbilical artery. Acta Obstet Gynecol Scand 2005, 84(11), 1068 -74.
101. Da Vanzo J, Habicht JP, Butz WP. Assessing socioeconomic correlates of birthweight in
Peninsular Malaysia:ethnic differences and changes over time. Soc Sci Med 1994, 18, 387 -402.
102. Bao-Ping z et al. Effect of the interval between pregnancies on perinatal outcomes. New
England journal of medicine 1990, 8, 589 -94
103. DS. Inherited disorders of folate transport and metabolism. In: Scriver CR, Beaudet AL, Sly
WS, Valle D, eds. The metabolic and molecular bases of inherited disease. New York: McGraw -Hill,
1995, 3111 -28.
104. Bakker RC, Brandjes DPM. Hyperhomocys teinaemin and associated disease. Pharm World
Sci 1997, 19, 126 -32
105. Scholl, Theresa O, William G. Johnson. Folic acid: influence on the outcome of
pregnancy. The American Journal of Clinical Nutrition 2000, 5, 1295s -303s
106. TO, Hediger ML, Schall JI, Khoo CS, Fischer RL. Dietary and serum folate: their influence on
the outcome of pregnancy. Am J Clin Nutr 1996, 63, 520 -5.
107. de Vries JIP, Huijgens PC, Blomberg BME, Dekker GA, Jakobs C, van Geijn HP.
Hyperhomocystenemia and protein S deficiency. Br J Obstet Gynaec ol 1997, 104, 1248 -54.
108. Leeda M, Riyazi N, de Vries JIP, Jakobs C, van Gijin HP, Dekker GA. Effects of folic acid
and vitamin B6 supplementation on women with hyperhomocysteinemia and a history of preeclampsia
or fetal growth restriction. Am J Obstet Gynec ol 1998, 79, 135 -9.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
108
109. Frelut ML, de Courcy GP, Christides JP, Blot P, Navarro J. Relationship between maternal
folate status and foetal hypotrophy in a population with a good socio -economical level. Int J Vitam
Nutr Res 1995, 65, 267 -71.
110. Malinow MR, Rajkov ic A, Duell PB, Hess DL, Upson BM. The relationship between maternal
and neonatal umbilical cord plasma homocyst(e)ine suggests a potential role for maternal
homocyst(e)ine in fetal metabolism. Am J Obstet Gynecol 1998, 178, 228 -33.
111. Rondo PHC, Abbott R, R odrigues LC, Tomkins AM. Vitamin A, folate, and iron
concentrations in cord and maternal blood of intra -uterine growth retarded and appropriate birth weight
babies. Eur J Clin Nutr 1995, 49, 391 -9
112. Iyengar L, Rajalakshmi K. Effect of folic acid supplement o n birth weights of infants. Am J
Obstet Gynecol 1995, 122, 332 -6.
113. Rolschau J, Date J, Kristoffersen K. Folic acid supplement and intrauterine growth. Acta
Obstet Gynecol Scand 1999, 58, 343 -4
114. Czeizel AE, Metneki J, Dudas I. The higher rate of multiple bir ths after periconceptional
mutlivitamin supplementation: an analysis of causes. Acta Genet Med Gemellol (Roma) 1994, 43, 175 –
84.
115. Committee on Nutritional Status During Pregnancy and Lactation, Institute of Medicine.
Nutrition during pregnancy. Washington, DC: National Academy Press, 1990.
116. Scholl, T. O. & (Reilly, T.2000Anemia, iron and pregnancy outcome) J Nutr 130, 443S -7S.
117. Story, M. & (Alton, I.1995Nutrition issues and adolescent pregnancy) Nutr. Today 30, 142 -51
118. Allen LH. Biological mechanisms that mi ght underlie iron’s effects on fetal growth and
preterm birth. J Nutr 2001, 131(2S -2), S581 -9.
119. Brodsky D, Christou H. Current concepts in intrauterine growth restriction. J Intensive Care
Med. 2004, 19, 307 -19.
120. Stoltzfus RJ, Mullany LC, Black RE. Iron de ficiency anemia, comparative quantification of
health risks. Geneva, WHO, 2004
121. Zhang Q, Ananth CV, Rhoads GG, Li. The impact of maternal anemia on perinatal mortality:
a population -based, prospective cohort study in China. Ann Epidemiol 2009, 19, 793 -9
122. Rasmussen K. Is there a causal relationship between iron deficiency or iron -deficiency anemia
and weight at birth, length of pregnancy and perinatal mortality? J Nutr 2001, 131(2S –2), S590 -601.
123. Xiong X, Buekens P, Alexander S, Demianczuk N, Wollast E. Anemi a during pregnancy and
birth outcome: a meta -analysis. Am J Perinatol 2000, 17, 137 -46.
124. Tamura T, Goldenberg RL. Zinc nutriture and pregnancy outcome. Nutr Res 1996, 16, 139 -81.
125. King, Janet C. „Determinants of maternal zinc status during pregnancy. The A merican journal
of clinical nutrition 2000, 71(5), 1334s -43s.
126. Looker AC, Johnson CL, Lacher DA, Pfeiffer CM, Schleicher RL, Sempos CT. Vitamin D
status: United States, 2001 -2006. NCHS Data Brief 2011, 59, 1 -8.
127. Crosby WM, Metcoff J, Costiloe JP. Fetal mal nutrition: an appraisal of correlated factors. Am
J Obstet Gynecol 1977, 128, 22 -31.
128. Atinmo T, Mbofung C, Osinusi BO. Relationship of zinc and copper concentrations in
maternal and cord blood and birth weight. Int J Gynaecol Obstet 1980, 18, 452
129. Meadows N J, Smith MF, Keeling PWN et al. Zinc and small babies. Lancet 1981, 2, 1135 -7.
130. Meadows N, Ruse W, Keeling PWN, Scopes JW, Thompson RPH. Peripheral blood leucocyte
zinc depletion in babies with intrauterine growth retardation. Arch Dis Child 1983, 58, 807 -9.
131. Patrick J, Dervish C, Gillieson M. Zinc and small babies. Lancet 1982, 1, 169 -70 (letter).
132. Ghosh A, Fong LYY, Wan CW, Liang ST, Woo JSK, Wong V. Zinc deficiency is not a cause
for abortion, congenital abnormality and Zinc and pregnancy outcome: small -for-gestational age infant
in Chinese women. Br J Obstet Gynaecol 1985, 92, 886 -91.
133. Simmer K, Thompson RPH. Maternal zinc and intrauterine growth retardation. Clin Sci 1985,
68, 395 -9.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
109
134. Mameesh MS, Hathout H, Safar MAAI, Mahfouz A, Al -Hassan JM. Maternal p lasma
proteins, magnesium, zinc and copper concentration at term associated with birth size in Kuwait. Acta
Vitaminol Enzymol 1985, 7, 183 -8.
135. Wells JL, James DK, Luxton R, Pennock CA. Maternal leucocyte zinc deficiency at start of
third trimester as a pre dictor of fetal growth retardation. Br Med J 1987, 1, 1054 -6
136. Singh PP, Khushlani K, Veerwal PC, Gupta RC. Maternal hypozincemia and low birth -weight
infants. Clin Chem 1987, 33, 1950.
137. Mbofung CMF, Subbarau VV. Trace element (zinc, copper, iron and magnesi um)
concentrations in human placenta and their relationship to birth weight of babies. Nutr Res 1990, 10,
359-6.
138. Neggers YH, Cutter GR, Acton RT, et al. A positive association between maternal serum zinc
concentration and birth weight. Am J Clin Nutr 1990 , 51, 678 -84
139. Yasodhara P, Ramaraju LA, Raman L. Trace minerals in pregnancy. 1. Copper and zinc. Nutr
Res 1991, 11, 15 -21
140. Jeswani RM, Vani SN. A study of serum zinc levels in cord blood of neonates and their
mothers. Indian J Pediatr 1991, 58, 683 -7
141. Speich M, Bousquet B, Auget JL, Gelot S, Laborde O. Association between magnesium,
calcium, phosphorus, copper, and zinc in umbilical cord plasma and erythrocytes, and the gestational
age and growth variables of full -term newborns. Clin Chem 1992, 38, 141 -3
142. Kirksey A, Wachs TD, Yunis F, et al. Relation of maternal zinc nutriture to pregnancy
outcome and infant development in an Egyptian village. Am J Clin Nutr 1994, 60, 782 -92
143. Looker AC, Johnson CL, Lacher DA, Pfeiffer CM, Schleicher RL, Sempos CT. Vitamin D
status: United States, 2001 -2006. NCHS Data Brief 2011, (59), 1 -8.
144. Aghajafari F, Nagulesapillai T, Ronksley PE, Tough SC, O’Beirne M, Rabi DM. Association
between maternal serum 25 -hydroxyvitamin D level and pregnancy and neonatal outcomes: systematic
review and meta -analysis of observational studies. BMJ 2013, 346, f1169
145. Specker BL. Does vitamin D during pregnancy impact offspring growth and bone? Proc Nutr
Soc 2012, 71 (1), 38 -45
146. Mauss, Berg, Rockstroh, Sarrazin, Wedemeyer, et al. – 2009 . Hepatology 2009
147. Ascherio,A., Zhang,S.M., Hernan,M.A., Olek,M.J., Coplan,P.M., Brodovicz,K., and
Walker,A.M. (2001). Hepatitis B vaccination and the risk of multiple sclerosis. N. Engl. J. Med
148. Coates,T., Wilson,R., Patrick,G., Andre,F., and Watson,V. (2001). Hepatitis B vac cines:
assessment of the seroprotective efficacy of two recombinant DNA vaccineS
149. DIENSTAG JL (ed): Viral hepatitis. Semin Liver Dis 11:73, 1991,DOBSON S.et al:
Assessment of a universal, school -based hepatitis B vaccination program. JAMA 274:1209, 1995
150. Hepatitele virale(Viral Hepatitis), 2008. Conf.Dr. Liana Gheorghe, Centru de
Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni
151. Hadziyannis, Vassilopoulos, Hepatology 2001
152. Lok, McMahon. Hepatology 2004
153. Harrison, ediŃia a II -a – cap. 295 Hepatite acute virale(Acute viral Hepatitis)
154. Richard L.Sweet, Ronald S. Gibbs – Infectious Diseases of the Female Genitale Tract, 2002 –
cap.9 Hepatitis B
155. Curs de Obstetrica si Ginecologie vol I, 2001 – Prof.Dr. Pricop Mihai
156. Tridapalli, E., et al.: Prenatal syphilis infection is a possible cause of preterm delivery among
immigrant women from Eastern Europe. In: Sex Transm Infect., 2007;83 (2): 102 -105.
157. Simms, I., Broutet, N.: Congenital syphilis re -emerging. In: JDDG: Journal der Deutschen
Dermatologischen Gesellschaft, (2008), Vol ume 6, Issue 4, pp. 269 –272
158. Walker, D.G. & Walker, G.J.: Prevention of congenital syphilis – time for action. In: Bulletin
of the World Health Organization 82: 401; 2004.
159. Saloogee, et al.: The prevention and management of congenital syphilis: an overview and
recommendations. In: Bulletin of World Health Organization. June 2004.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
110
160. Watson -Jones, D., Changalucha, J., Gumodoka, B., Weiss, H., Rusizoka, M., Ndeki, L.,
Whitehouse, A., Balira, R., Todd, J., Ngeleja, D.: Syphilis in pregnancy in Tanzania. I. Impact of
maternal syphilis on outcome of pregnancy. In: Infect Dis. 2002; 186(7): 940 –947
161. Genç, M., Ledger, W.J.: Syphilis in pregnancy. In: Sex Transm Infect. 2000 Apr; 76(2):73 -9.
162. *** World Health Organization. Towards eliminating congenital syphilis. Progre ss Report,
2011.
163. *** CDC – 2011 Sexually Transmitted Diseases Surveillance Report
164. *** ECDC – Surveillance Report 2011.
165. *** Ghidul Serviciilor Medicale al laboratoarelor Synevo, Editia a II -a.
166. Egglestone, S.I., Turner, A.J.L.: Serological diagnosis of s yphilis. In Commun Dos. Public
Health 2000, 3: 158 -62.
167. Moga, M., Cristescu, G., Anastasiu, C., Podasca, C., Martinescu, A.: Syphilis infection during
pregnancy. In: Gineco.ro, Iulie 2006, p.12
168. Finmare, N.J.: Syphilis in newborn children. In: Clin Obstet G ynecol 1975; 18: 183 -9.
169. Caddy, S.C., et al.: Pregnancy and neonatal outcomes of women with reactive syphilis
serology in Alberta. In: J Obstet Gynaecol Can 2011; 33: 453 -459.
170. Ingraham, N.R.: The value of penicillin alone in the prevention and treatment o f congenital
syphilis. In: Acta Derm Venereol. 1951:31 (Suppl 24):60 -88.
171. Berman, S.M.: Maternal syphilis: pathophysiology and treatment. In: Bulletin of the World
Health Organization, 2004;82 433 -8
172. Jevitz Patterson, M., Dele Davies, H.: Syphilis (Treponem a pallidum). In: Nelson: Textbook
of Pediatrics, 19th edition. Kliegman, R.M., Stanton, B.F., Schor, N.F., Geme, J.W.S., Behrman, R.E.
(eds.), Philadelphia, PA, USA: Elsevier; 2012, p. 1264
173. Murali, M.V., Cherukuri Nirmala, and Jampana Venkateswara Rao: Sym ptomatic Early
Congenital Syphilis: A Common but Forgotten Disease. Case Rep Pediatr. 2012; 2012: 934634
174. Simchen, M.J., et al.: Fetal hepatic calcifications: prenatal diagnosis and outcome. In: Am. J.
of Obstet Gyneco 2002, vol. 187, no. 6, 1617 -1622
175. Bonta ll, A., et al.: Diagnosis, etiology and outcome of fetal ascites in a South African
Hospital. In: Int. J. of Gyneco and Obstet. 2011, vol 115, 148 -152
176. Aranjo, E., et al.: Prenatal diagnosis of congenital syphilis using two and three – dimensional
ultrasono graphy: Case report. Case reports in Infections Disease, Vol. 2012, article ID 478436
177. De Santis, M., De Luca, C., Mappa, I., Spagnuolo, T., Licameli, A., Straface, G., Scambia, G.:
Syphilis Infection during pregnancy: fetal risks and clinical management. I n: Infect Dis Obstet
Gynecol., 2012
178. Ricci, J.M., Fojaco, R.M., O'Sullivan, M.J.: Congenital syphilis: the University of
Miami/Jackson Memorial Medical Center experience, 1986 – 1988. In: Obstet Gynecol. 1989 Nov;
74(5): 687 -93
179. McFarlin, B.L., Bottoms, S.F., Dock, B.S., Isada, N.B.: Epidemic syphilis: maternal factors
associated with congenital infection. In: Am J Obstet Gynecol. 1994 Feb;170(2):535 -40
180. Jensen, H.B.: Congenital syphilis. In: Semin Pediatr Infect Dis 10:183 – 194,1999
181. Carles, G., Lochet, S., You ssef, M., El Guindi, W., Helou, G., Alassas, N., Lambert, V.:
Syphilis and pregnancy. In: J Gynecol Obstet Biol Reprod (Paris). 2008 Jun; 37(4):353 -7
182. Michael, G Gravett, Craig E Rubens, Toni M Nunes, and the GAPPS Review Group, Global
report on preterm bir th and stillbirth (2 of 7): discovery science, BMC Pregnancy Childbirth. 2010;
10(Suppl 1): S2
183. Zhang, R.L., Chen, Q.Y., Chen, L.P., Wang, X.Y., Zhang, L.P., Xiu, X.Y., Yang, N., Bao.
X.Z.: Study on interventional methods and the pattern of maternal -fetal transmission of syphilis during
pregnancy. Zhonghua Fu Chan Ke Za Zhi. 2007 Jul;42(7):438 -42
184. Sheffield, J.S., et al.: Congenital syphilis after maternal treatment for syphilis during
pregnancy. In: Am. J. Obstet Gynecol.2002;186: 569 -73.
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
111
185. Syphilis in Child ren: Congenital and Acquired Charles R. Woods, MD, MS Semin Pediatr
Infect Dis 16:245 -257.
186. Ananth CV, Peltier MR, Chavez MR, Kirby RS, Getahun D, et al. Recurrence of ischemic
placental disease. Obstet Gynecol. 2007. 110: 128 -133
187. Anderson MS, Hay WW .Intra uterine growth restriction and the small -for-gestational -age
infant. In: Neonatology Pathophysiology and Management of the Newborn (5thedtn) Lippincott
Williams and Wilkins, Philadelphia.1999
188. Battaglia FC, Lubchenco LO. A practical classification of newbo rn infants by weight and
gestational age. J Pediatr. 1967, 71: 159 -163
189. Boog G – Chronic villitis of unknown etiology. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol, 2008, 136:
9-15
190. Börzsönyi B, Demendi C, Nagy Z, Tóth K, Csanád M, Pajor A, et al. Gene expression
patterns of insulin -like growth factor 1, insulinlike growth factor 2 and insulin -like growth factor
binding protein 3 inhuman placenta from pregnancies with intrauterine growth restriction. Perinat Med.
2011, 39:701 – 707
191. Börzsönyi B, Demendi C, Rigó J Jr, S zentpéteri I, Rab A, et al. The regulation of apoptosis in
intrauterine growth restriction: a study of Bcl -2and Bax gene expression in human placenta. J Matern
Fetal Neonatal Med. 2013, 26: 347 -350.
192. Brodsky D, Christou H. Current concepts in intrauterine g rowth restriction. J. Intensive Care
Med.2004. 19, 307 –319
193. Caliebe J, Broekman S, Boogaard M, Bosch CA, Ruivenkamp CA, et al. IGF1, IGF1R and
SHOX mutation analysis in short children born small for gestational age and short children with normal
birth size (idiopathic short stature). Horm Res Paediatr. 2012, 77: 250 -260.
194. Chelbi ST, Wilson ML, Veillard AC, Ingles SA, Zhang J, et al.Genetic and epigenetic
mechanisms collaborate to control SERPINA3 expression and its association with placental diseases.
Hum Mo l Genet.2012 , 21: 1968 – 1978
195. Chen CP, Su YN, Chen YY, Chern SR, Liu YP, Wu PC, Lee CC, Chen YT, Wang W.
Chromosome 1p32 -p31 deletion syndrome: prenatal diagnosis by array comparative genomic
hybridization using uncultured amniocytes and association with N FIA haploinsufficiency,
ventriculomegaly, corpus callosum hypogenesis, abnormal external genitalia, and intrauterine growth
restriction. Taiwan J Obstet Gynecol 2011; 50: 345 -352
196. Choi JH, Kang M, Kim GH, Hong M, Jin HY, Lee BH, Park JY, Lee SM, Seo EJ, Yo o HW.
Clinical and functional characteristics of a novel heterozygous mutation of the IGF1R gene and IGF1R
haploinsufficiency due to terminal 15q26.2 -& gt; qter deletion in patients with intrauterine growth
retardation and postnatal catch -up growth failure . J Clin Endocrinol Metab 2011; 96: E130 -E134
197. Constancia, M., Hemberger, M., Hughes, J., Dean, W., Ferguson -Smith, A., Fundele, R., et al.
Specific IGF -II is amajormodulator of placental and fetal growth. Nature. 2002, 417 (6892), 945 –948.
198. Demetriou Cet a l. Paternally expressed, imprinted insulin -like growth factor -2 in chorionic
villi correlates significantly with birth weight. PLoS ONE9.2014, e85454.
199. Florio P, Marinoni E, Di Iorio R, Bashir M, Ciotti S, et al Urinary S100B protein
concentrations are incr eased in intrauterine growth retarded newborns. Pediatrics. 2006, 118: e747 -754.
200. Grandone E, Margaglione M, Colaizzo D, Pavone G, Paladini D, et al.Lower birthweight in
neonates of mothers carrying factor VG1691A and factor II A(20210) mutations. Haematol ogica.2002 ,
87: 177 -181
201. Gudrun E. Moore The role and interaction of imprinted genes in human fetal growth. Phil.
Trans. R. Soc. 2015, 370:20140074
202. Hiden U, Glitzner E, Hartmann M, Desoye G. Insulin and the IGF system in the human
placenta of normal and d iabetic pregnancies.J. Anat. 2009, 215, 60 – 68
203. Hromadnikova, Kotlabova K, Doucha J, Dlouha K, Krofta L .Absolute and relative
quantification of placenta -specific micrornas inmaternal circulation with placental insufficiency -related
complications. J Mol Di agn. 2012, 14: 160 -167
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
112
204. Kawashima Y, Higaki K, Fukushima T, Hakuno F, Nagaishi J, et al. Novel missense mutation
in the IGF -I receptor L2 domain results in intrauterine and postnatal growth retardation.
ClinEndocrinol (Oxf). 2012, 77: 246 -254
205. Kawashima Y, Takahashi S, Kanzaki S. Familial short stature with IGF -I receptor gene
anomaly. Endocr J 2012; 59: 179 -185
206. Koutsaki M, Sifakis S, Zaravinos A, Koutroulakis D, Koukoura O, Spandidos DA. Decreased
placental expression of hPGH, IGF -I and IGFBP -1 in pregnanci es complicated by fetal growth
restriction. Growth Horm IGF Res 2011; 21: 31 -36
207. Malamitsi -Puchner A, Briana DD, Boutsikou M, Kouskouni E, Hassiakos D, et al. Perinatal
circulating visfatin levels in intrauterine growth restriction. Pediatrics. 2007, 119: e 1314 -1318.
208. Mate Tsatsaris, V., Goffin, F., Munaut, C., Brichant, J.F., Pignon, M.R., Noel, A., et al.
Overexpression of the soluble vascular endothelial growth factor receptor in preeclamptic patients:
pathophysiological consequences. J. Clin. Endocrinol. Metab. 2003 , 88 (11), 5555 –5563rn Fetal
Neonatal Med 26: 995 -1002
209. Monk D, Arnaud P, Apostolidou S, Hills FA, Kelsey G, Stanier P, Feil R, Moore GE. Limited
evolutionary conservation of imprinting in the human placenta. Proc. Natl Acad. Sci. USA103, 2006,
6623 – 6628.
210. Morgan T, Craven C, Lalouel JM, Ward K. Angiotensinogen Thr235 variant is associated with
abnormal physiologic change of the uterine spiral arteries in first -trimester decidua. Am J Obstet
Gynecol 1999; 180: 95 -102
211. MouilletJF, Chu T, Hubel CA, Nelson DM, Parks WT, et al. Thelevels of hypoxiaregulated
microRNAs in plasma of pregnant women with fetal growth restriction. Placenta. 2010, 31: 781 -784.
212. Mukhopadhyay A, Kramer JM, Merkx G, Lugtenberg D, Smeets DF, Oortveld MA, Blokland
EA, Agrawal J, S chenck A, van Bokhoven H, Huys E, Schoenmakers EF, van Kessel AG, van
Nouhuys CE, Cremers FP. CDK19 is disrupted in a female patient with bilateral congenital retinal
folds, microcephaly and mild mental retardation. Hum Genet 2010; 128: 281 -291 10
213. Murki S and Sharma D Intrauterine Growth Retardation – A Review Article. J Neonatal Biol
.2014, 3: 135.
214. Murthi P, Doherty V, Said J, Donath S, Brennecke SP, et al. Homeobox gene HLX1
expression is decreased in idiopathic human fetal growth restriction. Am J Pathol 2006,168: 511 -518
215. Oh-McGinnis R, Bogutz AB, Lefebvre L. Partial loss of Ascl2 function affects all three layers
of the mature placenta and causes intrauterine growth restriction. Dev Biol 2011; 351: 277 -286
216. Rab A, Szentpéteri I, Kornya L, Börzsönyi B, De mendi C, et al. Placental gene expression
patterns of epidermal growth factor in intrauterine growth restriction. Eur J Obstet Gynecol Reprod
Biol 2013 170:96 -99
217. Shankar M, Navti O, Amu O, Konje JC. Assessment of stillbirth risk and associated risk
factor s in a tertiary hospital. J. Obstet. Gynaecol. 2002, 22, 34 –38.
218. Smigiel R, Jakubiak A, Esteves -Vieira V, Szela K, Halon A, Jurek T, Lévy N, De Sandre –
Giovannoli A. Novel frameshifting mutations of the ZMPSTE24 gene in two siblings affected with
restrictiv e dermopathy and review of the mutations described in the literature. Am J Med Genet A
2010; 152A: 447 -452 44
219. Street ME, Seghini P, Fieni S, Ziveri MA, Volta C, Martorana D, Viani I, Gramellini D,
Bernasconi S. Changes in interleukin -6 and IGF system and t heir relationships in placenta and cord
blood in newborns with fetal growth restriction compared with controls. Eur J Endocrinol 2006; 155:
567-574 26
220. Umbers AJ, Boeuf P, Clapham C, Stanisic DI, Baiwog F, Mueller I, Siba P, King CL, Beeson
JG, Glazier J, R ogerson SJ. Placental malariaassociated inflammation disturbs the insulinlike growth
factor axis of fetal growth regulation. J Infect Dis 2011; 203: 561 -56
221. Verkauskiene R, Beltrand J, Claris O, Chevenne D, Deghmoun S, Dorgeret S, Alison M,
Gaucherand P, S ibony O, Lévy -Marchal C. Impact of fetal growth restriction on body composition and
Medicina materno -fetala: intre cercetare fundamentala MOGA Marius Alexandru
si sanatatea reproductive a femeii
113
hormonal status at birth in infants of small and appropriate weight for gestational age. Eur J Endocrinol
2007; 157: 605 -612
222. Vrachnis, N. et al. Placental growth factor (Pl GF): a key to optimizing fetal growth. The
Journal of Maternal -Fetal & Neonatal Medicine, 2013, 26.10: 995 -1002.
223. WollmannHA. Intrauterine growth restriction: definitionand etiology. Horm Res 1998; 49
Suppl 2:1
224. Xiu-Quan Zhang. Intrauterine growth restrictio n and genetic determinants -existing findings,
problems, and further direction World J Obstet Gynecol 2012 October 10;1(3):20 -2
225. Zhang X, Yan J, Hong S. The quantitative and morphological analysis of placenta and brain in
rabbits with intrauterine fetal gro wth retardation. Zhonghua Fuchanke Zazhi 1995; 30: 724 -727
226. Zhang XQ, Craven C, Nelson L, Varner MW, Ward KJ. Placental abruption is more frequent
in women with the angiotensinogen Thr235 mutation. Placenta 2007; 28: 616 -619 42
227. Zhang XQ, Varner M, Dizon -Townson D, Song F, Ward K. A molecular variant of
angiotensinogen is associated with idiopathic intrauterine growth restriction. Obstet Gynecol 2003;
101: 237 -242
114
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conduita obstetricala si neonatala in nasterea prematura. [613215] (ID: 613215)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.