Conducător științific: Prof.dr.ing. Honoriu VĂ LEAN FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE DECAN… [620559]

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE
201 9

APLICAȚ IE WEB . VINOȚECA

PROIECȚ DE DISERȚAȚIE

Autor: Monica PUIANU

Conducător științific: Prof.dr.ing. Honoriu VĂ LEAN

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

DECAN
Prof.dr.ing. Liviu MICLEA Vizat,

DIRECTOR DEPARTAMENT AUTOMATIC Ă
Prof.dr.ing. Honoriu VĂ LEAN

Autor : Monica PUIANU

Aplica ție web. Vinoteca

1. Enunțul temei: Realizarea une i aplicații w eb tip shopping cart intitulată
”Vinoteca „ .

1. Conținutul proiectului: Pagina de prezentare , Declara ție privind autenticitatea
proiectului, S inteza proiectului , Cuprins, Introducere, Tehnologii utilizate la
realizarea aplicației web , Analiză proiectare, Prezentare aplicație web, Concluzii,
Bibliografie , Lista figurilor , Anexe.

2. Locul documentației: Universitatea Tehnic ă din Cluj -Napoca ,

3. Data emiterii temei: 18.01.2019

4. Data predării: 15.07.2019

Semnătura autorului

Semnătura c onducătorului științific

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

Declarație pe proprie răspundere privind
autenticitatea proiectului de di sertați e

Subsemnatul(a) Monica PUIANU ,
legitimat(ă) cu CI seria ZV nr. 016741 , CNP [anonimizat] ,
autorul lucrării:
Aplicatie Web . Vinoteca ____
elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studi ilor de master la
Facultatea de Automatică și Calculatoare , specializarea Informatică Aplicată , din
cadrul Universității Țehnice din Cluj -Napoca, sesiunea Iulie 2019 a anului universitar
2018 -2019, declar pe proprie răspundere, că această lucrare es te rezultatul propriei
activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse
care au fost citate, în textul lucrării, și în bibliografie.
Declar, că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliogr afice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.
Declar, de asemenea, că această lucrare nu a mai fost prezentată în fața unei alte comisii
de examen de disertație.
In cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile
administrative, respectiv, anularea examenului de disertație .

Data Prenume NUME
11.07.2019 Monica PUIAN U _
(semnă tura)

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE
SINTEZA
proiectului de disertație cu titlul:
Aplica ție web. Vinoteca

Autor: Monica PUIANU
Conducător științific: Prof.dr.ing. Honoriu VĂ LEAN

1. Cerințele temei: Creare unei aplicații web de tip shopping cart , „Vinoteca”.
2. Soluții alese: Microsoft Visual Studio – ASP.NET .
3. Rezultate obținute: În urma unui studiu de caz amănunțit, s -a dezvoltat o
aplicație web de tip shopping cart, intitulată „ Vinoteca. ” Ea are la baza o tehnologi e
Microsoft, intitulata ASP.NEȚ și bază de date incorporată.
4. Țestări și verificări: Aplicația a fos t testată atât pe parcursul dezvoltării, cât și
după finalizarea implementării, pentru a asigura un rezultat final promițător și pentru a
verifica compatibilitatea acesteia pe diferite browsere .
5. Contribuții personale: Implementarea unei aplica ții web util e și ușor de folosit
pentru achiziționare de vinuri, cu un design plăcut, cu o performanță bună (rapidă,
fluentă). Aplicația incorporează două interfețe, cea pentru utilizator, cu toate
funcționalitățile necesare (login, shopping cart, funcție de filtare p e categorii, regiuni,
funcție search etc.) precum și interfața pentru administrator, pentru gestionarea
produselor, a filtrelor pe categorii și regiuni, vizualizarea comenzilor deja confirmate și
achitate.
6. Surse de documentare: Cărți și site -uri special izate pe dezvoltarea aplicațiilor
web.

Semnătura autorului

Semnătura conduc ătorului științific

FACULTATEA DE AUTOMATIC Ă ȘI CALCULATOARE

1

Cuprins
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.1 SHOPPING -UL ONLINE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
1.2 BENEFICIILE SHOPPING -ULUI ONLINE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.2.1 Beneficiile shopping -ului online pentru companii ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.2.2 Pentru consumatori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.2.3 Beneficiile shopping -ului online pentru societate ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.3 SHOPPING -UL ONLINE ÎN ROMÂNIA .TRENDURI ȘI TENDINȚE ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.4 OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.5 SPECIFICAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2 TEHNOLOGII UTILIZATE LA REALIZAREA APLIC AȚIEI WEB ………………………….. ……………………….. 13
2.1 PREZENTARE GENERALĂ A UNEI APLICAȚII WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
2.2 MEDIUL VISUAL STUDIO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
2.2.1 ASP.NET ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.2.1.1 Caracteristici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.2.1.2 Codul din spatele modelului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
2.2.2 Tipuri de fișiere în ASP.NET ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.3 HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.4 SQL SERVER – BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
2.5 CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
3 ANALIZ Ă, PROIECTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
3.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE APLICAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
3.2 PROIECTAREA BAZEI DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
3.2.1 Noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
3.2.2 Proiectarea practică a bazei de date ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
3.3 PROIECTAREA INTERFEȚE LOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
3.3.1 Interfața utilizator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
3.3.2 Interfața pentru administrator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
4 PREZENTAREA APLICAȚI EI WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 35
4.1 IMPLEMENTAREA APLICAȚ IEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 35
4.1.1 Structura aplica ției WEB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 35
4.1.2 Implementarea interfețelor și a funcționalității acestora ………………………….. ……………………….. 38
4.1.2.1 Interfața u tilizator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
4.1.2.2 Interfața administrator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 44
5 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
6 BIBLI OGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 49
7 LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 51
8 ANEXE ………………………….. ………………………….. …………………… ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED .

Introducere

2

Introducere

3
1 Introducere
Lucrarea de față își propune să justifi ce importanța în contextul actual a comerțului
online. Este oferit ca exemplu dezvoltarea unei aplicații web de tip shopping cart destinată
exclusiv achiziționării de vin uri.

Lucrarea este structurată în patru capitole ce realizează prezentarea domeniului
economic ales, a tehnologiilor informatice utilizate în realizarea aplicației web de tip
shopping cart și a aplicației rezultate împreună cu modul de implementare a acesteia.
Astfel, capitolul 1 descrie și argumentează importanța și utilitatea comerțului
online. Sunt descrise avantajele ce apar în desfășurarea activității online și care sunt utile
în dezvoltarea aplicației deoarece ilustrează modul în care aceasta trebuie structurată .
Capitolul 2 prezintă tehnologiile informatice utilizat e pentru realizarea aplicației web,
accentuând punctele lor forte și justificând astfel alegerea lor. Capitolul 3 realizează
proiectarea aplicației și conține detalii tehnice referitoare la modul în care a fost
implementată aceasta. Ultimul capitol prezint ă aplicația rezultată și oferă indicații de
utilizare a acesteia.

Introducere

4
1.1 Shopping -ul online

Internetul nu mai reprezi ntă pentru nimeni o noutate , din ce î n ce mai multe persoane
petrec timp seminificativ în spaț iul virtual, fie în timpul lu crului sau î n timpu l personal.
Pentru că Internetul a devenit din ce î n ce mai indispensabil , magazinele și -au adaptat și
ele ofertele în funcție de preferinț ele consumatorilor. Astfel , din ce î n ce mai multe
magazine își vând produsele ș i în mediul online, sau de multe or i exclusiv online ( de ex:
Fashiondays .ro, Elefant .ro, e MAG .ro)
Shopping -ul online are câ teva avantaje foarte bine conturate. Primul avantaj este prețul
mai redus al produselor, față de cel din magazinele fizice, d eoarece prețul final nu mai
acoperă și costurile de închirie re a spaț iului commercial , precum ș i costurile de personal
și întreț inere. În plus, cumpără turile online economisesc timp. Se elimină astfel ––
timpul pierdut în trafic pentru a ajunge la magazine , cozile de la cas ele de marcat, taxele
de parcare. Doar deschideți calculatorul și acces ați shopping cart -ul online introduceț i
cuvintele cheie pentru produsul care vă interesează și vedeți dacă este disponibil , cât
costă , descrierea produsului și, foarte important, aveți păreri ale altor clienți care au
achiziționat acelaș i prod us, foarte ut ile cand trebuie să alegeți î ntre mai multe variante.
Shoppingul online (uneori cunoscut sub numele de "comerț electronic" sau "e -shopping")
reprezintă o formă de comerț electronic care permite consumatorilor să cumpere direct
bunuri sau servicii de la un vânzător prin Internet utilizând un browser web. Denumiri le
alternative sunt: magazin electronic, magazin internet, magazin web, magazi online, și
magazin virtual. Comerțul mobil (sau m -commerce) descrie cumpărarea de pe site -ul sau
aplicația online a un ui comerciant .
Un magazin online evocă analogia fizică de a cumpăra produse sau servicii de la un
comerciant cu amănuntul , modelul de comerț electronic în care companiile vând la
cumpăratori individuali – persoane fizice, se numește cumpărături on line de la business
la consumator , B2C (Bussiness -to-consumer) . În cazul în care o afacere achiziționează de
la o altă întreprindere, pro cesul se numește cumpărături on line de la business la business,
B2B ( Bussiness -to-bussiness) . Cea mai mare dintre aceste cor porații online de vânzare
cu amănuntul su nt Alibaba, Amazon.com și eBay.
Anteprenorul englez Michael Aldrich a inventat cumpărăturile online în 1979.
Sistemul său a conectat un televizor modificat la un calculator ce procesa tranzacțiil e în
timp real pr in intermediul unei linii telefonice interne. El a crezut că videotex -ul,
tehnologia ȚV internă modificată, cu un computer cu o interfață simplă bazată pe meniu,
a fost un "mediu de comunicare par ticipativ, universal aplicabil , primul d upă inventarea
telefonului". Acest lucru a permis ca sistemele informatice corporative "închise" să fie
deschise corespondenților "externi" nu numai pentru prelucrarea tranzacțiilor, ci și
pentru e -messaging (mesajele electronice) și difuzarea informațiilor, cunoscut mai târ ziu
ca e-business. Definirea sa a noului mediu de comunicare în masă ca fiind "participativă"
[interactivă, many -to-many] a fost fundamental diferită de definițiile tradiționale ale

Introducere

5
comunicării în masă și mass -media și un precursor al rețelelor sociale de pe Internet, 25
de ani mai târziu.
Primul server și browser pentru World Wide Web, creat de Țim Berners -Lee în
1990, a fost deschis pentru uz comercial în 1991. Ulterior, au apărut inovații tehnologice
ulterioare în 1994: servicii bancare online, deschider ea unui magazin online de pizza de
către Pizza Hut, standardul de criptare Netscape SSL v2 pentru transferul securizat de
date și primul sistem de cumpărături online Intershop. Prima tranzacție securizată de
vânzare cu amănuntul pe Web a fost fie prin NetM arket, fie prin Internet Shopping
Network în 1994. Imediat după Online Shopping for Electronics, Apparel, Computers,
Books, DVDs & more a lansat site -ul său online de cumpărături în 1995, iar eBay a fost
introdus și în 1995. Site -urile Alibaba Țaobao și Țm all au fost lansate în 2003 și respectiv
2008.

1.2 Beneficiile shopping -ului online
Având ca suport rețeaua Internet și eventual și utilizarea unor pachete de programe
software specifice, comerțul electronic a avut și are avantaje și beneficii pentru firme,
consumatori individuali și societate.

1.2.1 Beneficiile shopping -ului online pentru companii

 Extinderea pe piețele internaționale prin asigurarea de servicii și performanță;
 Asigurarea unei deschideri totale în privința relațiilor cu clienții: aceștia pot căpă ta o
imagine aproape completă asupra tuturor angajaților, ofertanților și partenerilor lor.
 Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare și regăsire a informației,
până acum bazată pe hârtie, prin crearea unui sit web atractiv cu funcția u nui magazin
virtual. Siturile web personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale
personalizate pot într -o oarecare măsură substitui interacțiunile de tip față în față, de
tip tradițional;
 Crează posibilitatea modelării produselor și servic iilor după nevoile cumpărătorilor și
simplificarea procedurilor;
 Costuri de comunicație mai mici.
 Seriozitate și siguranță. Serverele paralele, redundanța hardware -ului, tehnologia fail –
safe, încriptarea informației și firewall -urile pot îndeplini această cerință;
 Creșterea competitivității și raționalizarea proceselor de afaceri, prin restructurări
interne și prin tehnologii ale informației.
 Construirea unui lanț valoric electronic, în care se pune accentul pe un număr limitat
de competențe -cheie – opusul unui magazin "cu o singură oprire". (Magazinele
electronice pot fi atât speciale cât și generale, dacă sunt programate corect.)

Introducere

6
1.2.2 Pentru consumatori

 Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții la orice oră din zi, în tot
timpul an ului, din aproape orice locație cu acces la internet.
 Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;
 Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru
oferind un produs sau o linie de produs e care atrage potențialii clienți prin prețuri
competitive, la fel ca și în comerțul ne -electronic;
 Dispun de o varietate a metodelor de plată (card, rate online, ramburs, online
banking).
 Au posibilitatea unor variante de livrare diverse, posibilitatea de retur gratuit;
 Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor (în anumite cazuri);
 Consumatorii pot să primească informații relevante în decursul câtorva secunde, și nu
zile sau săptămâni;
 Face posibilă participarea în licitații virtuale;
 Îndemnarea consumatorilor la consum. Comercianții din Internet pot asigura acest tip
de ajutor printr -o amplă informare comparativă și prin facilități bune de căutare;
 Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători în comunități
electronice și să c ompare experiențele;
 Facilitează competiția, ceea ce rezultă în scăderea prețurilor.
 Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele
noutăți.

1.2.3 Beneficiile shopping -ului online p entru societate

 Crearea unui "simț comun" a l comunității comerciale, de exemplu prin chaturi,
foru muri ce solicită implicarea clientului, scheme de loialitate și programe de afinitate;
 Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze / să cumpere de acasă, ceea ce
micșorează traficul rutier și polua rea aerului;
 Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la prețuri mai scăzute, cu avantajele pentru
cei cu venituri mai mici;
 Crește eficiența și/sau îmbunătățesc calitatea;
 Pune la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă pentru a răspunde rap id la
orice schimbări din mediul economic, social și fizic

1.3 Shopping -ul online în România.T renduri și tendințe
Agenția Română a Magazinelor Online (ARMO) a transmis printr -un comunicat de presă,
o analiză statistică cumulată ASE 2017, Kantar Millward Brown din 2018 din care reiese
că trendul comerțului online tinde să ajungă în 2019 la 3,6 miliarde de euro.

Introducere

7

Figura 1.1 Studiu ASE 2017 a cump ărătorilor online din România

Conform INS1, România are o populaț ie de aproximativ 19,5 milioane de locuitori, dintre
care 12,6 milioane se încadrează în categoria de vârstă 16 – 65 de ani, iar 11 milioan e sunt
utilizatori de internet.
Conform studiului Kantar Millward Brown, până în 2018, în România au fost înregistra ți
8,28 milioane de e -shoppers. 38% dintre români au făcut cumpărături online cel puțin o
dată, în ultimele 12 luni, iar acest procent este mai mare comparativ cu cel din alte țări
europene precum Grecia (36%), Portugalia (36%), Italia (34%), Croația (29%) și Bulgaria
(26%).
Figura 1. 2 surprinde evoluția anuală, la nivelul aceluiași indicator, în perioada 2008 –
2017, pentru principalele țări din apropierea geografică și economică a României. După
cum se poate observa, pe fondul stagnării Bulgariei la nivelu l de 17 -18%, România a
recuperat semnificativ din diferență. Țotuși, la nivelul Uniunii Europene, evoluția
României este relativ lentă, păstrândși ultima poziție. De altfel, decalajul față de media UE
28 s -a mărit de la 28 puncte procentuale (în anul 2008) , la 41 puncte procentuale (în anul
2017).

1 INS- Instiutul National de Statistică

Introducere

8

Figura 1.2 Evoluție anuală 2008 -2017
Figura 1. 2- Procentul utilizatorilor de internet care au comandat bunuri sau servicii pr in
internet, pentru uz personal , la nivelul țărilor din regiune (2012 -2017)

Introducere

9
1.4 Obiec tive
Lucrarea de față vine în întâmpinarea acestor idei, oferind o soluție viabilă și
eficientă, prezentând o aplicație web din clasa aplicațiil or cu baze de date pe Internet, de
tip shopping cart.
Scopul acestei lucrări este de a crea unui site Web de tip shopping cart, ce a re la baza
o tehnologie Microsoft, intitulata ASP.NEȚ, care eficientizează și ușurează dezvoltarea
unei aplicații web într -un mediu de programare matur Visual Studio, care oferă asistență
programatorului la fiecare pas prin funcții sale variate .
Principal ele motive pentru care Web -ul a fost ales ca metodă de prezentare sunt
următoarele:
1) Fiind dezvoltate pentru a putea fi acces ate de pe orice browser, aplicaț iile web
trebuie testate doar pentru diferite astfel de navigatoare. Astfel, la ele se poate
lucra de pe orice sis tem de operare, nefiind necesară și testarea p e mai multe
din acestea. Rezultă astfel costuri mai scă zute î n proc esul de realizare a unei
aplicaț ii web. ;
2) Spre deosebire de aplicaț iile tradiț ionale, cele web sunt disponibile ș i ușor de
accesa t de oriunde ș i oricâ nd, atâ t timp câ t se utilizează un PC care are
conexiune la Internet ;
3) Conț inutul unei aplicatii web poate fi accesat de pe o varietate de dispozitive
(PC, telefoane mobile, tablete, PDA -uri, mai nou con sole si multe altele),
sporind ș i ma i mult posibilitatile utilizatorilor să aibă acces și să interacț ioneze
cu informaț iile.

Introducere

10
1.5 Specificații
Aplicația WEB se va intitula “Vinoteca” și va reprezenta un magazin online exclusiv
destinat vinurilor, va fi compus din două interfețe prin cipale, una destinată
administratorului și una destinată utilizatorilor.
Ambele pagini vor utiliza sesiune de login, cu un nume și parolă , pentru administrator va
exista un user și o parolă setată direct în ASP.NEȚ, care limitează și securizează accesul la
pagina administrativă, iar pentru user există posibilitatea de înregistrare, datele de login
fiind apoi stocate într -o bază de date .
Pagina de administrator are rolul de oferi utilizatorului admin posibilitatea de a edita
diferite aspecte precum adăugare/ ștergere de categorii, respectiv produse, vizualizare
comenzi înscrise direct din interfața web, fără a necesita un minim de cunoștințe a vreunui
limbaj de programare .
Pagina destinată utilizatorilor conține toate funcționalitățile unei aplicații de tip shopping
cart, având buton de search, filtru pe categorii de produse, shopping cart, sesiune de login,
posibiblitatea înregistrării unui utilizator nou.

Funcț ionalitățile aplicației vor fi:
• Facilități de înregistrare și de gestionare a profilurilor pe ntru clienți ;
• Navigarea prin e -magazin pentru a vedea articolele care există în fiecare categorie de
produse;
• Mecanisme adecvate de căutare pentru accesul fa cil și rapid la anumite produse;
• Crearea unui coș de cumpărături astfel încât clienții să poa tă cumpăra cantitatea dorită
de articole . Clienții pot adău ga sau șterge articole din coș ;
• Crearea unui utilizator admin care are drept de editare a categor iilor ș i drept de
adăugare de produse noi î n baza de date ;
• Mecanism de plată online adecvat și funcțional pentru toate tipurile de carduri ;
•Crearea unei pagini cu date de contact (număr de telefon, link către adresa de E -Mail) ,
pentru a facilita comunicarea direct ă cu furnizorul ;

Cerințele inițiale nefuncționale vor fi:
• Accesul securizat al da telor confidenț iale (detaliile utilizatorului);
• disponibilitate 24 X 7 ;
• Proiectare mai bună a componentelor pentru a obține performanțe mai bune;

Introducere

11
• Posibilitatea unui spațiu publicitar care va atrage atenția clientului și poate deve ni o
sursă extra de venit;
• Lista aceasta nu este cea finală. Lista finală definitivă va fi influențată de constrângerile
de implementare, de forțele pieței și, cel mai important, de cerințele utilizatorilor finali;

Introducere

12

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

13
2 Tehnologii utilizate la reali zarea
aplicației web
În continuare vor fi prezentate tehnologiile utilizate pentru realizarea aplicației web
de tip shopping cart . Țrebuie precizat că aplicația va fi una web -based, adică o aplicație ce
va putea fi accesată în tr-un navigator web și va rula pe un server HȚȚP.
2.1 Prezentare generală a unei aplicații web
Țermenul de aplicație web este folosit pentru o aplicație care este accesată de
utilizatori prin intermediul unei rețele (internet / intranet). Acest termen poate d e
asemenea să desemneze o aplicație software scrisă într -un limbaj de programare suportat
de navigator(browser -supported) precum JavaScript sau jQuery combinat cu un limbaj
de marcare precum HȚML și care se bazează pe un browser web pentru redarea aplicaț iei
executabile.
Aplicația web “Vinoteca” este realizată cu ajutorul ASP.NEȚ, o
tehnologie Microsoft pentru crearea de aplicații web și servicii web, ce beneficiază de
puterea platformei de dezvoltare .NEȚ, și de setul de instrumente oferite de mediul de
dezvoltarea al aplicației „Visual Studio .NEȚ”.
HTML, CSS au fost folosite pentru partea vizuală și crearea interfețe i, iar SQL Server
asigură legă tura cu baza de date prin stocarea datelor si accesul la acestea. În plus,
aplicația va fi stocată pe un server HȚȚP .
2.2 Mediul Visual Studio
Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta
poate fi utilizat pentru a dezvolta în consolă și interfață grafică aplicații Windows Forms,
site-uri web, aplicații și servicii web, atât în cod nativ cât și în cod administrat, pentru
toate platformele suportate de către Microsoft Windows, Windows Mobile, Windows CE,
.NEȚ Framework, .NEȚ Compact Framework și Microsoft Silverlight.
Visual Studio include un code editor ce suportă a șa numitele IntelliSense și code
refactoring. Debugger -ul lucrează atât ca debugger la nivel de sursă cât și ca debugger la
nivel de cod mașină.
Alte instrumente integrate ar fi designer -ul de ferestre pentru aplicațiile Graphical User
Interface, designer web și designer -ul database schema.
Limbajele de programare incluse de Visual Studio sunt C/C++, VB.NET, C#. Suportul
pentru alte limbaje, cum ar fi Chrome, F#, Python și Ruby, este pus la dispoziție prin
intermediul unor servici ce sunt instalate separa t.
Visual Studio 2008, lansat pe 19 noiembrie 2007, acesta este concentrat pe dezvoltarea
de aplicații Windows Vista și Web. Conține un nou designer Windows Presentation
Foundation și un nou editor HȚML. În schimb J# nu este inclus. Visual Studio 2008

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

14
lucrează cu .NEȚ Framework 3.5, dar poate susține și aplicații create cu versiuni .NEȚ
Framework anterioare. De asemenea, aduce fucționalități noi în ceea ce privește
controalele ASP.NET, integrarea ASP.NET AJAX într -o pagină web, Intellisense pentru
JavaScr ipt și suport pentru debugging.
NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitarã care permite
realizarea, distribuirea si rularea aplicatiilor -desktop Windows si aplicatiilor WEB.
Tehnologia .NET pune laolalta mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP,
WDSL, UDDI) si limbaje de programare (VB, C++, C#, J#) asigurând totodatã atât
portabilitatea codului compilat între diferite calculatoare cu sistem Windows, cât si
reutilizarea codului în programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.
.NET Framework este o componentã livrata împreuna cu sistemul de operare
Windows. De fapt, .NET 2.0 vine cu Windows Server 2003, se poate instala pe versiunile
anterioare, pâna la Windows 98 inclusiv; .NET 3.0 vine instalat pe Windows Vista si poate
fi instal at pe versiunile Windows XP cu SP2 si Windows Server 2003 cu minimum SP1
Pentru a dezvolta aplica ții pe platforma .NEȚ este bine să avem 3 componente
esentiale:
• un set de limbaje (C#, Visual Basic .NEȚ, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl,
Fortran, Cobol, L isp, Pascal etc),
• un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NEȚ, Visio),
• o bibliotecă de clase pentru crearea serviciilor Web, aplicatiilor Web si
aplicatiilor desktop Windows.
Când dezvoltă m aplicații .NET, putem utiliza:
• Servere special izate – un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server
2000, Exchange 2000 et c), care pun la dispoziție funcț ii de stocare a bazelor de
date, email, aplicaț ii B2B (Bussiness to Bussiness – comerț electronic între
partenerii unei afaceri).
• Serv icii Web (în speci al comerciale), utile în aplicații care necesită identificarea
utilizatorilor (de exemplu, .NET Passport – un mod de autentificare folosind un
singur nume și o parolă pentru toate site -urile vizitate )
• Servicii incluse pentru dispozitive non -PC (Pocket PC Phone Edition,
Smartphone, Tablet PC, Smart Display, XBox, set -top boxes, etc.)
ASP.NET este tehnologia Microsoft car e permite dezvoltarea de aplicaț ii web
moderne, utilizând platforma Microsoft .NET cu toate beneficiile sale.

Pentru a î nțelege procesul de realizare a unui site web cu ASP.NET este important
sã cunoaș tem modul în care funcți oneazã comunicarea între browser ș i serverul web.
Acest proces este format din urmatoarele etape principale:
1. Browserul Web initiaza o cerere (reques t) a unei resurse catre serverul
Web , unde este instalată aplicația dorită.
2. Cererea este trimisă serverului Web folosind protocolul HTTP.
3. Serverul Web procesează cererea.
4. Serverul web trimite un ră spuns browserului folosind protocolul HTTP.
5. Browserul procesează răspunsul în format HȚML, afiș ând pagina web.
6. Utilizatorul poate introduce date (s ă spunem î ntr-un formular), apasă
butonul Submit ș i trimite date înapoi că tre server.
8. Serverul Web procesează datele.
9. Se reia de la pasul 4.

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

15
Serverul web primeș te cererea ( request), iar apoi trimite un ră spuns (response)
înapoi că tre browser, dupa care conexiunea este închisă , și sunt eliberate resursele
folosite pentru procesarea cererii. Acesta este mo dul de lucru folosit pent ru afiș area
paginil or statice (datele dintr -o pagina nu depind de alte date din al te pagini sau de alte
acțiuni precedente ale utilizatorului) ș i nicio informaț ie nu este stocată pe server.
În cazul paginilor web dinamice, serverul poate să proceseze cereri de pagini ce
conțin cod care se execută pe server, sau datele pot fi salvate pe server între două
cereri din partea browserului.
Trimiterea datelor de la browser catre server se poate realiza prin metoda GET sau
POST.
Prin GET, URL -ul este completat cu un sir de caractere (QueryString) format din
perechi de tipul cheie = valoare separate prin &.

Exemplu:
GET /getPerson.aspx?Id=1&city=Cluj HTTP/1.1

Folosind POST, datele sunt plasate în corpul mesajului trimis serverului:
Exemplu:
POST /getCustomer.aspx HTTP/1.1
Id=123&col or=blue

Prin Get nu se pot trimite date de dimensiun i mari, iar datoritã faptului că datele
sunt scrise în URL -ul browser -ului, pot apă rea probleme de securitat e. De aceea, de
preferat este să se folosească metoda POST pentru trimiterea de date.
Trimiterea datelor înapoi catre server este numită deseori PostBack. Acț iunea de
PostBack poate fi folosită atât cu metoda GEȚ cât ș i cu metoda POSȚ. Pentru a ș ti
daca se trimit date (POST) sau pagina este doar ceruta de browser (GET), cu alte
cuvinte pentru a sti d aca pagina curenta se încarca pentru prima data sau nu, în
ASP.NET se foloseste o proprietate a clasei Page numita IsPostBack.
Pentru adăuga rea unei baze de date proiect, din meniul Add Item se alege
Database do rit. Baza de date va fi adaugată în director ul App_data al proiectului.
Legatura între baza de date si controalele html se realizeaza prin intermediul
obiectului SqlDataSource. Din meniul contextual asociat acestui obiect se alege optiunea
Configure Data Source, se alege baza de date, si se construi este interogarea SQL pentru
regasirea datelor.
La această sursă de date se pot lega controale de afiș are a datelor cum ar fi:
GridView, Detailview, FormView. Din meniul contextual asociat acestor controale se alege
optiunea Choose data source, de unde se a lege sursa de date.

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

16
2.2.1 ASP.NET
ASP.NET este un set de tehnologii care permit crearea de aplicații web. Este evoluția de
la Microsoft Active Server Pages (ASP), dar beneficiază de suportul platformei de
dezvoltare Microsoft .NET.
Una dintre cele mai import ante calități ale ASP.NEȚ este timpul redus necesar dezvoltării
aplicațiilor web. Atât tehnologia în sine, cât și uneltele de dezvoltare de aplicații web de la
Microsoft (cum ar fi Visual Web Developer Express – VWD) – reduc considerabil timpul de
dezvoltare al aplicațiilor web față de alte tehnologii – prin simplitatea unui limbaj de
programare ”managed” de genul C# sau Visual Basic .NEȚ, prin colecția bogată de
biblioteci de clase și controale .NEȚ care oferă foarte multă funcționalitate ”out of the box”,
prin orientarea pe construirea de aplicații web a mediului de dezvoltare VWD.
Chiar dacă ASP.NEȚ este gândit pentru a dezvolta aplicații web foarte complexe – prin
faptul că se bazează pe .NEȚ, prin faptul că se insistă pe un model de dezvoltare 2OOP
(pro gramare orientate pe obiecte -), respectiv pe separarea interfeței de logica aplicației
– totuși, este extrem de simplu ca folosind ASP.NEȚ să dezvoltăm aplicații mici, de genul
magazinelor online, al aplicațiilor care sunt pur și simplu un ”front -end” pent ru o bază de
date, sau al site -urilor personale.
ASP.NEȚ cuprinde toate tehnologiile necesare pentru a dezvolta o aplicație web, scriind
cantitatea minimă de cod. Limbajele de programare care pot fi utilizate pentru a crea
aplicații ASP.NEȚ sunt cele supor tate de platforma .NET – cum sunt Visual Basic .NEȚ și
C#, iar o altă caracteristica importanta a acestor limbaje (înafara faptului că sunt
”managed”) este ca au fost create având în vedere paradigma programării orientată pe
obiecte. Țotul din .NEȚ, și evi dent din ASP.NET, este un obiect.
Evident, orice site / aplicație web trebuie să fie găzduită pe un server pentru a putea fi
utilizată, de aceea există mai multe variante de găzduire.
Pentru o persoană / companie care dorește să beneficieze de o aplicație ASP.NEȚ, după ce
a fost dezvoltată, trebuie instalată undeva. Presupunând că ea a fost dezvoltată pentru
.NEȚ, aplicația are nevoie de un server web IIS (internet Informations Services).
Internet Information Server (IIS) este unul dintre cele mai puternice servere web de la
Microsoft. IIS are propriul motor de proces pentru a face față cererii. Astfel, atunci când o
cerere vine de la un client la server, IIS ia această cerere și procesează înapoi clienților.

2 OOP – programare orientate pe obiecte, este o paradigm de programare, axată pe idea încapsulării, adică
grupării datelor și operează asupra lor, într -o singură structură

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

17

Figura 2.1 Principiul de funcționare al unui website
1. Când un browser web solicită un fișier ASP.NEȚ, IIS transmite cererea către serverul
ASP.NET Engine.
2. Apoi motorul ASP.NEȚ citeșt fișierul linie cu linie și execută scripturile din fișier.
3. În final, fișierul ASP.NEȚ este returnat browserului ca și fișier HȚML simplu.

2.2.1.1 Caracteristici

Paginile web ASP.NET, cunoscute oficial ca Formulare Web, reprezintă
principalele elemente de bază pentru dezvoltarea aplicațiilor în ASP.NEȚ . Există dou ă
metodologii de bază pentru Formulare Web, un format de aplicație web și un format de
site web. [ aplicații Web trebuie să fie elaborate înainte de implementare, în timp ce
structurile de site -uri web permite utilizatorului să copieze fișierele direct p e server, fără
compilare prealabilă. Formularele Web sunt conținute în fișiere cu extensia ".aspx";
Aceste fișiere conțin marcaj static (X) HȚML sau marcă de componente. Marcajul de
componente poate include comenzi web de pe server și comenzi de utilizator . De exemplu:
<asp: textbox id = 'myid' runat = 'server'>, care este redat într -o casetă de intrare html. În
plus, codul dinamic, care ruleaza pe server, poate fi plasat într -o pagină de pe un bloc <%
– cod dinamic -%>, Toate care este similar cu alte tehn ologii de dezvoltare web: cum ar fi
PHP, JSP, și ASP. Cu ASP.NEȚ Framework 2.0, Microsoft a introdus un cod în spatele nou
model a făcut permite text static să rămână pe pagina aspx, în timp ce codul dinamic
rămâne în la .aspx.vb sau .aspx.cs sau .aspx.fs fișier (FUNCȚIE limba de programare
folosită).

2.2.1.2 Codul din spatele modelului

Microsoft recomandă să se ocupe de codul dinamic al programului utilizând
codul din spatele modelului, care plasează acest cod într -un fișier separat sau într -o
etichetă de scr ipt special desemnată. Code -in spatele fișiere au nume în mod obișnuit,

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

18
cum ar fi „MyPage.aspx.cs“ sau „MyPage.aspx.vb“, în timp ce fișierul pagină este
MyPage.aspx (același nume ca fișierul pagină (ASPX), dar cu extensia finală indică pagina
limbă). Aceas tă practică este automată în Visual Studio și în alte IDE -uri, deși utilizatorul
poate schimba pagina cod -din spate. Deci, în formatul de aplicație web,
pagename.aspx.cs este o clasă parțială legată de fișierul pagename.designer.cs. ASP.NEȚ
din pagina CS f ără a fi nevoie să le declarați manual, deoarece este necesar în versiunile
ASP.NET înainte de versiunea 2. Mai degrabă decât o descriere procedurală a
documentului.

2.2.2 Tipuri de fișiere în ASP.NET

Într–o aplicație web sunt disponibile următoarele tip uri de fișiere:

 fișiere cu extensia aspx – pagini web asp.net, ele conțin interfața
utilizator și opțional cod (JavaScript, C#);
 fișiere cu extensia ascx – controale utilizator ASP.NEȚ; reprezintă
controale personalizate, dezvoltate de programatori, p rin care se extinde
paleta de controale cu care vine ASP.NEȚ; aceste controale pot fi adăugate
în pagini aspx;
 fișiere cu extensia asmx sau svc – servicii web ASP.NET (prima extensie)
sau servicii implementate prin WCF3;
 web.config – fișier de configurar e a aplicației Web pentru ASP.NEȚ;
conține stringuri de conexiune către baza de date, configurări ale
securității etc;
 global.asax – fișier global al aplicației; se folosește pentru a implementa
cod de reacție la evenimente ale aplicației, precum pornirea sau oprirea ei;
 fișiere cu extensia cs – (în cazul ASP.NEȚ cu C#), este partea de “code –
behind” care prelucrează pe server evenimentele survenite pe partea de
browser și ciclul de viață al paginilor.Astfel se obține separarea părții de
interfață utilizat or de cea de cod executat pe server;
 fișiere cu extensia ashx – HȚȚP handlers, pentru returnarea de conținut
care să nu fie pagina web;
 fișiere cu extensia axd – folosite pentru urmărirea aplicației (tracing);
 fișiere cu extensia master – pentru master pages;
 fișiere cu extensia resx – pentru internaționalizarea și localizarea
aplicațiilor ASP.NEȚ;

3 Windows Communication Foundation – o parte a .NET Framework care oferă model de programare pentru
construirea rapidă de aplicații

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

19
 fișiere cu extensia sitemap – pentru crearea structurii site -ului;
 fișiere cu extensia skin – pentru crearea de teme (“skin –uri”).

2.3 HTML
HTML (HyperText Markup Language ) este principalul limbaj de marcare utilizat în
crearea de pagini web și alte informații ce pot fi redate într -un navigator web ( web
browser ).
Scopul unui navigator web este acela de a citi documentele HȚML și de a le reda într -o
formă vizi bilă sau/și audibilă. Navigatorul nu afișează marcajele HȚML, ci le folosește
pentru a interpreta conținutul paginii.Aceste indicații furnizate de către marcajele HȚML,
pot varia de la cele mai simple (fontul unui paragraf) la unele complexe(scripturi
complicate, formulare, hărți).
Țot prin intermediul marcajelor HȚML, pot fi specificate metadate ce conțin informații
despre document (titlul, autorul) sau informații ce specifică structurarea documentului(
divizarea în paragrafe, liste, etc). HTML permite ca fiecare document să poată fi legat de
altele prin hiperlegături ( hyperlinks ) care formează web -ul.
Limbajul HȚML poate fi citit și editat folosind orice editor simplu de text. Cu toate
acestea, scrierea și modificarea paginilor solicită unele cunoștințe d e HȚML și consumă
timp, astfel că de -a lungul timpului au apărut programe utilitare cu scopul de a facilita
crearea de pagini web. Editoarele grafice (denumite generic WYSIWYG = “ what you see is
what you get”) precum Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive s au Microsoft
FrontPage permit ca paginile web să poată fi realizate ușor de către oricine are anumite
cunoștințe de operare a calculatorului. Deși crearea site -urilor folosind acest tip de
programe este mult mai ușoară, trebuie precizat că de cele mai multe ori codul HTML
generat de acestea este de o calitate slabă.[WIKI01].
HTML poate fi generat direct prin utilizarea unor tehnologii de programare din
partea serverului, precum : PHP(Hypertext Preprocessor), JSP (Java Server Pages)sau
ASP(Active Server Pages).
Aplicația de administrare a activității logistice utilizează HȚML pentru afișarea
conținutului într -un browser web, în forma dorită de programator, permițând chiar
modificarea acesteia în funcție de cerințele utilizatorilor.

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

20
2.4 SQL Server – Baze de d ate

ASP.NEȚ permite accesarea și utilizarea următoarelor surse de date: Baze de date
(de exemplu, Access, SQL Server, Oracle, MySQL) .
Datele și aplicațiile sunt stocate pe un hard disk sau pe o serie de hard discuri și alte
suporturi media.
Toate aceste stocări sunt gestionate de sistemul de operare.
Sistemul de operare Windows, în acest caz, gestionează toate sarcinile de nivel scăzut
asociate cu rularea aplicațiilor, precum și gestionarea stocării.
SQL Server rulează pe Windows. SQL Server reprezint ă defapt zeci de module (bucăți
separate de software). Fiecare modul este apelat când este necesar. Procesul este atât de
neted, încât suntem foarte puțin conștienți de el.
Am simplificat diagrama pentru a afișa doar procesorul de interogări (Query processor)
și securitatea. Procesorul de interogări traduce SQL într -o formă de cod pe care pot folosi
celelalte module server.
Țoate comunicările cu serverul trec prin stratul de securitate. O securitate bună pentru
un server este un subiect prea complex pentru mome nt. Stratul de securitate este o
combinație între funcțiile sistemului de operare și funcțiile specifice serverului SQL.

Figura 2.2 Diagrama funcțională a SQL Server Application

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

21

SQL este protocolul de co municații între SQL Server și lumea exterioară. Cele mai multe
comunicări cu SQL Server sunt în limba standard de interogare (SQL).
SQL Management Studio este un mediu de dezvoltare care este instalat pe mașina
dezvoltatorului. Acesta vine cu SQL Server, d ar nu trebuie să fie pe aceeași mașină. O
versiune gratuită de SQL Server și Management Studio este disponibilă pe site -ul web
Microsoft.
SQL Server Management Studio ne oferă o singură locație pentru a gestiona serverele
noastre SQL și pentru a ne dezvol ta și testa baza de date și codul SQL.
Înainte de a putea gestiona serverele sau rula codul SQL, trebuie să configuram o
conexiune la fiecare server cu care dorim să lucrăm. Serverele pot fi oriunde. Singurele
cerințe sunt o conexiune de rețea și o autoriz ație de securitate.
Un server de aplicații rulează o aplicație. În acest caz, o aplicație Microsoft .NEȚ.
Serverul de aplicații ar putea fi un server Web dedicat care furnizează o interfață Web la
o bază de date sau o aplicație client pe computerul persona l al cuiva.
Baza de date, mediul de dezvoltare și aplicația pentru server ar putea fi difuzate pe un
singur computer. Mai frecvent, cu proiectele SQL Server, acest lucru se face numai pe
mașina dezvoltatorului pentru a oferi un acces ușor la tot ceea ce es te destinat
dezvoltatorului. În producție, ar fi normal ca baza de date și aplicația să fie pe mașini
separate. Uneori serverul Web și serverul de aplic ații sunt de asemenea separate.

2.5 CSS
CSS (Cascading Style Sheets) este un limbaj folosit pentru descrie rea semanticii de
prezentare (aspect și formatare) a unui document scris într -un limbaj de marcare
(HTML).
De cele mai multe ori CSS este folosit pentru a stiliza paginile web scrise în HTML sau
XHȚML, dar limbajul poate fi aplicat oricărui tip de documen t XML. CSS a fost gândit în
primul rând pentru a separa conținutul documentului (exprimat în HȚML) de prezentarea
documentului care include elemente precum: culori, font, orientare. Această separare
îmbunătățește accesibilitatea conținutului și oferă o mai mare flexibilitate și control în
specificarea și modificarea caracteristicilor prezentării. În plus, CSS permite ca mai multe
pagini să folosească aceleași specificații de prezentare și reduce repetarea acestora. Mai
mult, CSS oferă facilitatea ca aceeași pagină să poată fi prezentată în mai multe formate în
funcție de metoda de redare (ecran, printare, dispozitive tactile, etc).
Stilurile CSS pot fi atașate documentelor HȚML, atât prin includerea unor
documente externe, cât și în cadrul documentului, fol osind marcajul <style> și/sau
atributul “style” (pentru specificarea stilului în cazul unui anumit element HȚMl).

Tehnologii utilizate la realizarea aplicației web

22
Principalul dezavantaj al CSS este faptul că unele navigatoare nu sunt compatibile cu CSS
și documentele HȚML sunt afișate ca și cum CSS n -ar exista, dar cele mai cunoscute și
utilizate browsere, cum ar fi: Mozilla Firefox, Internet Explorer, Opera, și altele,
sunt compatibile CSS.
Printre beneficiile CSS putem enumera: formatarea este introdusă într -un singur loc
pentru tot documentul, editare a rapidă a etichetelor, micșorarea codului paginii și implicit
încărcarea mai rapidă a acesteia.
Sintaxa CSS este împărțită în trei categorii/nivele:
 nivelul 1 – reprezintă proprietatile etichetelor din documentul HTML, folosind
atributul style ( tip inline);
 nivelul 2 – reprezintă informația introdusăîn blocul HEAD, utilizând marcajul <style>
(embedded);
 nivelul 3 – reprezintă c omenzile aflate în pagini separate ( externe).
Cea mai mare prioritate o are sintaxa de nivelul 1 ( inline ) iar cea mai mică o are c ea de
nivelul 3. Utilizarea nivelului 3 (fișier extern care conține comenzi CSS) este practica
recomandată deoarece poate fi utilizat în mai multe situații (mai multe fișiere HȚML pot
folosi același fișier extern CSS) eliminând astfel timpul necesar introd ucerii codului
corespunzător în fiecare pagină și facilitând editarea lor într-un singur loc pentru mai
multe fișiere.
Aplicația descrisă în prezenta lucrare utilizează CSS pentru formatarea
conținutului și prezentarea atractivă a paginilor. Fișierul CSS utilizat este prezentat în
Anexe .

Analiză, proiectare

23
3 Analiză, proiectare

3.1 Scopul și obiectivele aplicației
Așa cum s -a menționat și în incipitul lucrării de față, în mod inevitabil, viitorul va fi
unul al tehnologiei. Este din ce în ce mai evident că viitorul v a conține termenul de
”Internet„ , în viitor este foarte probabil ca magazinele online, inclusiv supermarket -urile
să reprezinte mediul majoritar în care ne vom face cumpărăturile, devansând astfel
comerțul fizic, care consumă timp semnificativ,
Motivele pentru care Web -ul a fost ales ca metodă de prezentare sunt următoarele:
1) accesarea prin intermediul unui web -browser este acum la îndemâna oricărui
student
2) Internetul are o mare accepțiune și arie de răspândire

Proiectul este o soluție web de tip s hopping cart pentru a chiziționarea de vinuri. Clientul
are opțiuni și game variate de vinuri, pe care le poate cauta sau filtra, datorită
funcționalităților incorporate în aplicația web.
Pentru a putea localiza cu rap iditate si parcurge cu ușuri nță informația dorită, s -a optat
pentru realizarea unei structuri bine organizate, cu definirea clară a zonelor de interes pe
ecran ș i delimitarea si separarea acestora ca mod de actualizare ș i interes, precum și ca
funcționalitate, prin folosirea frame -urilor:

Figura 3.1 Frame general al structurii aplicației web

Analiză, proiectare

24
3.2 Proiectarea bazei de date
3.2.1 Noțiuni teoretice
Construită din toolul pus la dispoziție de Microsoft Visual Studio, SQL Server , baza de
date a fost concepută în urma unei analize detaliate a problemei în vederea funcționării
cât mai performante a aplicației web .
De asemenea un rol important în stabilirea entităților care intră în alcătuirea bazei de
date l -au constituit și următorii factori care trebuiau lua ți în considerare:
 updatarea automată a datelor din tabel ce reprezintă stocul de produs:
În cazul în care se achiziționează o anumită cantitate dintr -un anumit produs, sto cul va
scădea, iar valoarea din tabel se va actualiza automat la valoarea corectă.
În cazul în care clientul va dori să șteargă din shopping cart articole, stocul pentru
produsul respectiv va crește exact cu cantitatea ștersă din coș , valoarea din tabel se va
actualiza automat cu valoarea inițială corectă, cea dinainte ca produsul să fi e adăugat în
coș;
 Înregistarea datelor unui utilizator nou se face direct din interfața web, aceasta
opțiune nu se aplică și la login -ul administratorilor, pentru siguranță pot fi editate doar
manual din Visual Studio;
 Adăugarea de produse în baza de date direct din interfața pentru administrator;
 Adăugarea de categorii în baza de date din interfața pentru administrator;
 Adăugarea de regiuni în baza de date din interfața pentru administrator;

3.2.2 Proiectarea practică a bazei de date

Figura 3.2 Baza de date din SQL Server

Analiză, proiectare

25

Figura 3.3 Diagrama Entity Data Model

Țabelele utilizate conțin doar câte o singură cheie , cea primară. Partea de text utilizează
tipul de dată varchar(50) iar partea numerică tip int.

Figura 3.4 Tabelele utilizate în aplicația web

Analiză, proiectare

26

Cele 7 tabele pot fi grupate în doua categorii:
 La trei dintre tabele pot fi adăugate datele direct din interfața utilizator ului
de către fiecare în parte. A cestea rețin toate informații le necesare pentru a
gestiona livrarea unui produs de catre furnizor, si anume: date despre
utilizatori ce includ datele lor de logare, datele de înregistrare cu toate
detaliile necesare livrări i produselor, comenzile și detaliile acestora.
 Celelalte patru tabele sunt relevante pentru interfața pentru administrator,
Acestea pot fi editate și modificate direct din interfața de administrator,
exceptând tabelul ”admin_login „ , care din motive de sig uranță nu poate fi
editat, decât din aplicație de către dezvoltatorul aplicației web.

Tabelul „registration”
Scop: reține informații despre datele d e înregistrare a utilizatorilor.
Câmpuri:
id – cheie primară
firstame – prenumele de utilizator, el est e introdus la înscriere;
lastname – numele de utilizator, el este introdus la înscriere:
email – email -ul utlilizatorului; folosit la logare ;
password – – parola utlilizatorului; email, împreună cu password,
vor stabili dacă cel care încearcă să se l ogheze pe site este acreditat în acest
scop;
address – adresa utilizatorului unde poate fi livrat ă comanda ;
city– orașul de reședintă al utilizatorului;
state – județul;
pincode –cod postal;
mobi le – număr de contact

Analiză, proiectare

27

Figura 3.5 Tabelul „registration”
Tabelul „orders”
Scop: reține doar informații le despre utilizatorii necesare livrării.
Câmpuri:
id – cheie primară ;
firstame – prenumele de uti lizator, el este introdus la înscriere;
lastname – numele de utilizator, el este introdus la înscriere:
email – – email -ul utlilizatorului; folosit la logare;
address – adresa utilizatorului unde poate fi livrat ă comanda ;
city– orașul de reședintă al utilizatorului;
state – județul ;
pincode –cod postal;
mobile – număr de contact ;

Figura 3.6 Tabelul „orders”

Analiză, proiectare

28
Tabelul „order_details”
Scop: rețin e informații despre comanda confirmată de utili zator .
Câmpuri:
order_ id – cheie primară ;
product_name – numele de produs;
product_price – prețul produsului
product_qty – cantitatea de produs dorită;
product_images – reprezintă path-ul către imaginea cu vinurile; ;

Figura 3.7 Tabelul „order_details”

Tabelul „admin_login ”
Scop: reține informații despre c omanda confirmată de utilizator.,
Câmpuri:
id – cheie primară
username – id-ul de logare al administratorului ;
password – parola de logare a administratorului;

Figura 3.8 Tabelul „admin_login”

Analiză, proiectare

29

Tabelul „product ”
Scop: adăugarea de produse noi de către administrator din interfața pentru
admim nistrator.
Câmpuri:
id – cheie primară ;
product_name – numele de produs;
product_ description – descrierea produsului ;
product_ price – prețul produsului ;
product_qty – cantitatea de produs dorită;
product_images –path -ul către imaginea cu produsul;
product_ category – categoria în care se încadrează produsul;
product_ region – regiunea în care se încadrează produsul;

Figura 3.9 Tabelul „product”

Tabelul „product_category ”
Scop: adăugarea de noi categorii de către administrator din interfața pentru
admim nistrator.
Câmpuri:
id – cheie primară ;
product_ category – categoria în care se încadrează produsul;

Figura 3.10 Tabelul „product_category””

Analiză, proiectare

30
Tabelul „product_ region ”
Scop: adăugarea de noi regiuni de către administrator din interfața pentru
admim nistrator.
Câmpuri:
id – cheie primară ;
product_ region– regiunea în care se încadrează produsul;

Figura 3.11 Tabelul „product_region”

3.3 Proiectarea interfețelor
3.3.1 Interfața utilizator

Figura 3.12 Structura interfeței utilizator

Analiză, proiectare

31

 Login :
Această interfață va fi alcătuită di n două câmpuri obliga torii și anume "Nume utilizator"
și "Parolă". De asemenea, vor exist a opțiuni pentru "înregistrarea noului utilizator", care
va redirecționa pagina "Înregistrare" și o opțiune "Parolă uitată" în cazul în care un
utilizator uită parola.
Dacă parola introdusă este corectă, interfața principală a utilizatorului se deschide, a ltfel
apare un mesaj de eroare.

 Înregistrare
Utilizatorul va introduce datele personale cum ar fi numele, numele de utilizator, parola,
data nașterii, adresa, tipul de înregistrare etc.
Utilizatorii vor fi avertizați despre orice greșeli privind formatul de date sau orice alte
constrângeri prin note de validare și mesaje de eroare.
Când se face clic pe butonul "salvați", serverul va verifica dacă numele de utilizator sau
adresa de e -mail este deja preluat și alertează utilizatorul.
Dacă totul este introdu s corect și salvat un nou utilizator va fi creat.

 The store
Această pagină va cuprinde lista cu toate vin urile înscrise în baza de date, acompaniate de
numele cramei, cantitate disponibila, preț, precum și denumirea vinului.

 Funcția search
Clientul poa te introduce tipul de articol pe care îl caută și specificațiile pe care el le
interesează, pe care le poate face clic pe „Search ".

 Funcția fil trare pe categorii și regiuni
Această func ție are rol de a face o selecție a listei complete de vin uri în funcție de categoria
sau regiunea aleasă.

 Shopping cart

În shopping cart se afișează articolele salvate în coșul de cumpărături. În cazul în care
clientul nu mai dorește să achiziționeze un articol, va putea folosi butonul de “ Ștergere
din coș”.

Analiză, proi ectare

32
Utilizând funcția de ștergere , articolului nu va fi șters doar din coșul de cumparaturi, ci se
va actualiza și in baza de date cantitatea valabilă a produsului respectiv, prin
incrementarea cu cantitatea care a fost ștersă.
Odată ce utilizatorul decide să cumpere articolele salvate , el l este direcționat către pagina
de plată Paypal pentru efectuarea plății.

 Procesare plată online
Utilizatorului îi e dat ca opțiune a modu lui de plată prin Paypal . Modul de tranzacție ales
este efectuat prin verificar ea și autentificarea detaliată a detaliilor bancare.
Odată ce comanda este confirmată de un user înregistrat, clientul va fi redirecționat la
apasarea butonului de „Checkout” către linkul Paypal pentru a plăti comanda.

 Contact
Utilizatorul poate contacta asistența clienților prin telefon sau prin E-Mail . Utilizatorul
poate solicita asistență sau poate oferi feedback cu privire la un anumit aspect.

3.3.2 Interfața pentru a dministrator

Figura 3.13 Structura in terfeței administrator

Analiză, proiectare

33
Administratorul va avea un id de login diferit, prin intermediul căruia poate accesa contul
său care conține un panou de control care îi permite să c ontroleze diferite
aspecte/funcționalități ale aplicaț iei web .

Acest panou de cont rol va permite administratorului să controleze și să vizualizeze
următoarele ;
• Tabele din baza de date în care se pot vedea comenzile clienț ilor, precum și datele
personale al e acestora și adresa de livrare;
• Crează catalogul cu produse pentru clienți ;
• Permite editarea categoriilor, respectiv adăugarea de noi categorii sau ș tergerea celor
existente ;
• Permite edi tarea regiunilor , respectiv adp ugarea de noi regiuni sau ștergerea celor
existente ;

Analiză, proiectare

34

Prezentarea aplicației web

35
4 Prezentarea aplicației web
4.1 Implementarea aplicației
4.1.1 Structura aplica ției WEB
Unul dintre cele mai importante lucruri de reținut în timpul procesului de dezvoltare a
unei aplicații web este de a crea un design curat, atrăgător. Un design de calitate este
atractiv și ușor de citit prin navigarea intuitivă. Cel mai important, un design curat îi ajută
pe utilizatori să se concentreze asupra valorii mărcii și a conținutului dvs., în loc să
distragă graficul și cantitățile mari de text. Adesea, clienții asociază design -ul site -urilor
cu calitatea unei anumite companii sau produse. Prin urmare, un design curat este vital
pentru a oferi o experiență pozitivă pentru utilizatori, care încurajează clienții să se
întoarcă.
O aplicație web reușită va avea o privire standardizată asupra tuturor paginilor. De
exemplu, un layout popular plasează un meniu de navigare în partea de sus a paginii, un
copyright în partea de jos și conținutul în mijloc. Poate fi dificil să se mențină un aspect
standard dacă trebuie să se atașeze mereu părțile comune la fiecare formular web
adăugat. De aceea ASP.NET u șurează semnificativ efortul si minimizează timpul acordat
realizării aplicației. Astfel, ASP.Net pune la dispoziție crearea unor diferite tipuri de
pagina.

Pagini Master
În ASP.NET 2.0, paginile Master vo r face munca mai ușoară. Va trebui scrise doar o
singură data piesele comune – în pagina principală. O pagină principală poate servi drept
șablon pentru una sau mai multe formulare web. Fiecare formular web ASPX trebuie doar
să definească conținutul unic pentru el însuși, iar acest conținut se va conecta la zonele
specificate ale aspectului paginii principale.
Pentru aceasta aplicație schema inițială de la care s -a pornit este reprezentată de Fig. 4,1 .
Acesta va fi șablonul standard pentru crearea paginii Master, câmpul care va varia și care
va fi redefinit ori de câte ori de va crea un nou fromular web, este reprezenta in Fig 4,1
drept <div id=”content>.

Prezentarea aplicației web

36

Figura 4.1 Șablonul pentru pagina Master

O pagină principală este foarte asemănătoare cu un fișier ASPX, cu excepția faptului că o
pagină principală va avea o extensie de fișier .master în loc de o extensie .aspx și utilizează
o directivă @ Master în locul unei directive @ Page în partea de sus. Paginil e principale
vor defini etichetele <html>, <head>, <body> și <form>. Un nou control, controlul
ContentPlaceHolder apare și în pagina principală. Puteți avea unul sau mai multe
controale ContentPlaceHolder într -o pagină principală. Controalele ContentPlaceH older
sunt unde dorim ca formularele noastre web ASPX să plaseze conținutul lor.

La fel ca orice formular ASPX, pagina principală poate conține cod într -un bloc <script>
sau într -un fișier cod -spate și poate răspunde la evenimentele ciclului de viață al p aginii.
Clasa MasterPage (din spațiul de nume System.Web.UI) derivă din UserControl și va avea
toate evenimentele obișnuite: Init, Load, PreRender etc. Următoarea înregistrare arată
cum am adăugat un manipulator de evenimente Page_Load pentru a modifica cu loarea din
controlul de meniu din pagină și am adăugat, de asemenea, o proprietate pentru a permite
setarea și extragerea textului în subsolul paginii.
Formulare web ASPX

Prezentarea aplicației w eb

37
Formularele web ASPX pe care le folosim pentru a plasa conținutul în paginile master sunt
fișiere simple .aspx, deși cu câteva diferențe. Când adăugați un nou format web ASPX la un
proiect, veți avea opțiunea de a asocia formularul web cu o pagină principală. Procedând
astfel, se va plasa un atribut MasterPageFile în directiva @ Page pent ru formularul web.
Atributul indică fișierul .master pe care l -ați selectat (puteți avea mai multe pagini master
într-un proiect web). Codul sursă de mai jos este pentru un fișier implicit.aspx utilizând
pagina principală otc.master definită mai devreme.

Un formular web asociat unei pagini Ma ster se numește o pagină de conținut. O pagină de
conținut poate conține numai marcare în interiorul controalelor de conținut. Dacă
încercați să plasați orice marcaj sau comenzi în afara controalelor de conținut, veți primi
o eroare de compilator: " Only Content controls are allowed directly in a content page t hat
contains Content controls."

Fiecare control Conținut într -o pagină de conținut găsește exact unul dintre comenzile
ContentPlaceHolder din Pagina principală. Nu este necesar să definiți un control al
conținutului pentru fiecare control ContentPlaceHolder din comandă. Dacă un control de
conținut nu există pentru un titular de locație, pagina principală va face pur și simplu
conținutul implicit din interiorul Con tentPlaceHolder al paginii principale (nu am definit
niciunul în acest exemplu).

Runtime -ul examinează ID -ul fiecărui control Content și găsește un ContentPlaceHolder
cu un ID de identificare. Când timpul de execuție găsește potrivirea, acesta va lua
marcajele și comenzile din cadrul controlului Content și le va introduce în
ContentPlaceHolder a paginii principale. Chiar dacă controalele noastre de conținut din
acest exemplu nu conțin comenzi de la server, cum ar fi controalele GridView și
controalele Cale ndar, orice control ASP.NEȚ poate apărea în interiorul zonelor Content.

Un avantaj pentru lucrul cu paginile master în Visual Studio IDE este suportul de design
încorporat pentru paginile master. Ecranul de mai jos afișează formularul nostru
implicit.aspx într-o vizualizare a timpului de proiectare. Controalele de conținut sunt
singurele secțiuni editabile ale formularului. Marcajul paginii principale se afișează în
vizualizarea de proiectare, dar din moment ce editează default.aspx și nu pagina.master
în imaginea ecranului, secțiunile definite de pagina principală nu pot fi editate și nu pot fi
modificate. Acest lucru îi oferă designerilor și dezvoltatorilor o idee clară despre conținut
față de structura de aspect definită de pagina principală.

Prezentarea aplicației web

38
4.1.2 Implementar ea interfețelo r și a funcționalității acestora
4.1.2.1 Interfața utilizator

 Pagina Master

Figura 4.2 Pagina Master

Prezentarea aplicației web

39
 Înregistrare

Figura 4.3 Pagina de înre gistrare a unui utilizator nou

 Login

Figura 4.4 Pagina login a unui utilizator existent

Prezentarea aplicației web

40
 The Store

Figura 4.5 Stocul de produse
 Search

Figura 4.6 Funcția Search

Prezentarea aplicației web

41

 Filtre pe categorii

Figura 4.7 Opțiunile de filtrare pe categorii și regiuni

 Descriere produs

Figura 4.8 Pagina de descriere a produsului

Prezentarea aplicației web

42

 Shopping Cart :

Figura 4.9 Pagina Shopping cart

Prezentarea aplicației web

43

 Contact
Pagina de contact va cuprinde toate informațiile de contact necesare, astfe l încât
clientul să poată cu ușurință intra în legătură cu furnizorul, prin link spre E -Mail sau
telefonic.

Figura 4.10 Pagina de contact

Prezentarea aplicației web

44

4.1.2.2 Interfața administrator

Această interfață este disponibilă din interfața de utilizator, prin accesarea link -ului din
bara din josul pagi nii.

Figura 4.11 Accesul către interfața administrator
Login :

Figura 4.12 Pagina de login din interfața administrator

Prezentarea aplicației web

45
Adaugă articol :

Figura 4.13 Adăugare articole noi din interfața administrator

Adaugă categorie :

Figura 4.14 Editarea categoriilor de vinuri

Prezentarea aplicației web

46
Adaugă regiune:

Figura 4.15 Editarea categoriilor de regiune

Afișează comandă :

Figura 4.16 Afișare comenzi din interfața administrato r

Concluzii

47
5 Concluzii
În concluzie, pot spune că tema aleasă a fost una interesantă și atractivă din punct de
vedere economic, dar mai ales din punct de vedere informatic. În ceea ce privește
domeniul economic, tema a f ost interesantă deoarece a presupus cercetarea unui
domeniu dinamic ce implică costuri foarte ridicate și trebuie să fie optimizat. Din punct
de vedere informatic, atractivitatea temei s -a manifestat prin găsirea unei soluții de
adminstrare a domeniului ec onomic studiat.
Cercetarea a presupus o documentare riguroasă în domeniul bazelor de date și al
dezvoltării web și s -a finalizat cu realizarea unei aplicații web ce utilizează o bază de date
și este aplicabilă oricărei firme din domeniul transporturilor. Aplicația creată oferă
posibilitatea administrării acestei activități prin ținerea unei evidențe a personalului și
vehiculelor și oferirea unor rapoarte al căror rol este acela de a ajuta la luarea de decizii.
Soluția informatică realizată poate fi extin să, iar una dintre primele idei de
extindere este implementarea unui modul care să permită localizarea autovehiculelor pe
hartă atunci când acestea sunt în deplasare și un alt modul care să calculeze drumurile
minime pentru optimizarea transporturilor. Pot fi extinse și facilitățile deja existente, prin
adăugarea unui număr mai mare de situații de ieșire (grafice, rapoarte).

Concluzii

48

Bibliografie

49
6 Bibliografie
1. "What is Web Forms" . docs.microsoft.com
2. Țrendul Comerțului Online 2018 – 2019. Analiza Statistică ARMO”
https://www.aisucces.ro/trendul -comertului -online -2018 -2019 -analiza –
statistica -armo/ .
3. "ASP.NET View State Overview" . msdn.microsoft.com.
4. "Choose between ASP.NET and ASP.NET Core" . docs.microsoft.com.
5. Staff (November 2001). "Overview of ASP.NET and Web Forms" . Microsoft .
Retrieved 2011 -06-05.
6. "Web Application Projects versus Web Site Projects in Visual Studio" .
7. "Code Behind vs. Code Inline" . Microsoft .NET
Framework. Microsoft . Archived from the original on 11 November 20 10.
Retrieved 2010 -11-22.
8. "aspx.designer.cs how does it work?" . StackOverflow. September 10, 2015.
9. "ASP.NET Web Page Syntax Overview" . Microsoft .NET Framework. Microsoft .
Retrieved 2010 -11-22.
10. "INFO: ASP.NET State Manage ment Overview" . Retrieved 2007 -10-23.
11. "ViewState in ASP.NET" . Archived from the original on 14 October 2007 .
Retrieved 2007 -10-23.
12. "Encrypting Viewstate in ASP.NET" . Retrieved 2009 -07-19.
13. "ASP.NET Master Pages" . microsoft.com. Microsoft.
14. "Global.asax Syntax" . microsoft.com. Microsoft.
15. ^ "Turning an .ascx User Control into a Redistributable Custom
Control" . microsoft.com. Microsoft.
16. "ASP.NET Web Project Folder Structure" . microsoft.com. Microsoft.
17. "ASP.NET Directory Structure" . aspnet4.com.
18. MacDonald, Matthew; Szpuszta, Mario (2005). Pro ASP. NET 2.0 in C# 2005 (1st
ed.). Apress
19. "ASP.NET Web Site Project Precompilation Overview: Performing
Precompilation" . Microsoft Developer Network . Retrieved 13 January 2016 .
20. C. Cocioabă, A. Negrea "E -Commerce în România," , Parale, 2014 pp. 43 -51.
21. Ion Lungu, Manole Velicanu, Iuliana Botha –“Database Systems – Present and
Future”, revista Informatica Economică vol. 13, no. 1/2009
22. Tony Northrup and Mike Snell, ―Web Applications Development with Microsoft
.NET
23. http://www.inphpwetrust.com/arhitectura -client-server/,
24. Programarea WEB cu Microsoft .NET
25. http://www.asp.net/
26. Lucian Sasu, ―S ite-uri WEB dinamice in ASP.NE , 5 octombrie 2009
27. http://www.memorymanagement.o rg/glossary/g.html
28. http://msdn.microsoft.com/en -us/library/0151 03yb%28v=vs.140%29.asp
29. http://www.4guysfromrolla.com/images/typeGraph.base.gif

Bibliografie

50
30. https://www.udemy.com/blog/php -vs-asp-net/
31. https://msdn.microsoft.com/en -us/library/aa479002.aspx
32. http://www.math. uaic.ro/~mapetrii/POO/
33. http://www.c s.upt.ro/sda/Tutorial%20VS.pdf
34. Lucian Sasu, ―Visual C# , 30 Mai 2015
35. https://msdn.microsoft.c om/en -us/library/aa479305.aspx

Lista figurilor

51
7 Lista figurilor
Figura 1.1 Studiu ASE 2017 a cump ărătorilor online din România ………………………….. ………… 7
Figura 1.2 Evoluție anuală 2008 -2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
Figura 2.1 Principiul de funcționare al unui website ………………………….. ………………………….. …. 17
Figura 2.2 Diagrama funcțională a SQL Server Application ………………………….. …………………… 20
Figura 3.1 Frame general al structurii aplicației web ………………………….. ………………………….. … 23
Figura 3.2 Baza de date din SQL Server ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
Figura 3.3 Diagrama Entity Data Model ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
Figura 3.4 Țabelele utilizate în aplicația web ………………………….. ………………………….. ………………. 25
Figura 3.5 Țabelul „registration” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
Figura 3.6 Țabelul „orders” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
Figura 3.7 Țabelul „order_details” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
Figura 3.8 Țabelul „admin_login” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
Figura 3.9 Țabelul „product” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 29
Figura 3.10 Țabelul „product_category”” ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
Figura 3.11 Țabelul „prod uct_region” ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
Figura 3.12 Structura interfeței utilizator ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
Figura 3.13 Structura interfeței administrator ………………………….. ………………………….. ……………. 32
Figura 4.1 Șablonul pentru pagina Master ………………………….. ………………………….. …………………… 36
Figura 4.2 Pagina Master ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 38
Figura 4.3 Pa gina de înregistrare a unui utilizator nou ………………………….. ………………………….. 39
Figura 4.4 Pagina login a unui utilizator existent ………………………….. ………………………….. ……….. 39
Figura 4.5 Stocul de produse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 40
Figura 4.6 Funcția Search ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
Figura 4.7 Opțiunile de filtrare pe categorii și regiuni ………………………….. ………………………….. .. 41
Figura 4.8 Pagina de descriere a produsului ………………………….. ………………………….. ……………….. 41
Figura 4.9 Pagina Shopping cart ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42
Figura 4.10 Pagina de co ntact ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
Figura 4.11 Accesul către interfața administrator ………………………….. ………………………….. ……… 44
Figura 4.12 Pagina de login din interfața administrator ………………………….. ………………………… 44
Figura 4.13 Adăugare articole noi din interfața administrator ………………………….. …………….. 45
Figura 4.14 Editarea categoriilor de vinuri ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
Figura 4.15 Editarea categoriilor de regiune ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
Figura 4.16 Afișare comenzi din interfața administrator ………………………….. ………………………. 46

52