CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENTĂ LECT.UNIV.DR. POP ANCA CRISTINA CACUCI CAMELIA ORADEA, 2017 UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURSIM… [303593]

[anonimizat].UNIV.DR. POP ANCA CRISTINA CACUCI CAMELIA

ORADEA,

2017

[anonimizat].UNIV.DR. POP ANCA CRISTINA CACUCI CAMELIA

ORADEA

2017

[anonimizat] o provocare pentru noi a trăi o viață frumoasă intr-o lume așa de agitată.

Oamenii sunt tot mai preocupați pentru a [anonimizat] a [anonimizat], punându-[anonimizat].

Putem spune că plimbarea este o modalitate distractivă și usoară pentru a [anonimizat] a [anonimizat], la școală sau la servici.

Capitolul 1. Mersul Nordic (Nordic Walking)

1.1. [anonimizat] o modalitate de a face mersul normal mai benefic prin utilizarea unor bețe.

Mersul nordic este o metodă nouă de mișcare, o modalitate de a merge pe jos care se realizează prin utilizarea unor bețe și este practicat de diferite categorii de persoane și vârste. [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], indiferent de vârstă sau gen pe tot parcursul anului.

O activitate fizică practicată regulat are multe efecte pozitive și mai puține efecte negative asupra corpului.

1.2. Scurt istoric

Mersul Nordic pentru prima dată a început în Finlanda în anul 1930, ca o pregătire de vară pentru cei care practicau schii fond.

Prin anii 1930 [anonimizat], din Filanda au căutat un mod de a [anonimizat].

Pentru prima data în anul 1966 a fost introdus ”[anonimizat]’’ [anonimizat] o [anonimizat], Helsinki, Filanda și a continuat să promoveze această activitate la Facultatea de Educație Fizică de la Universitatea din Jyvaskyla.

[anonimizat] 1980 au descoperit că mersul cu bețele de schii îi ajută să își păstreze capacitatea fizică pe toată perioada verii.

Compania filandeză numită Exel a decis să numească activitatea “Nordic Walking” în anul 1999, acest termen fiind utilizat acum în întreaga lume.

Mauri Repo a promovat mersul nordic, fiind prima persoana care scrie o carte în anul 1979. În Statele Unite ale Americii, în Wisconsin, Tom Rutlin promovează mersul Nordic în anul 1985.

În anul 2000 în Finlanda a fost fondată, Federația Internațională de Nordic Walking (INWA), fiind organ de conducere la nivel mondial de promovare a mersului nordic , având scopul principal de a forma intructori, antrenori și de a dezvolta educația la nivel international.

Ca urmare a creșterii rapide și a beneficiilor multiple pe care le are asupra organismului, mersul nordic este introdus și în alte țări: Austria, Germania, Elveția, Norvegia, Suedia, Australia, Olanda, Japonia, Marea Britanie și SUA. Cercetările arată că în Filanda peste 800.000 de oameni practică săptămânal mersul nordic.

Nordic Walking are un mare efect asupra celor pasionați de practicare a schiului, fiind utilizat ca și pregătire pe timpul verii.

1.3. Descrierea tehnicii mersului Nordic

Tehnica mersului nordic are efecte care acționeză asupra părții superioare cât și a părții inferioare a corpului, asigurând un antrenament foarte eficient și complet. Tehnica constă în mișcarea brațelor și a picioarelor alternativ, trunchiul este pe verticală, mișcarea brațelor este executată din umeri, înainte-înapoi, umerii relaxați și în jos, coatele aproape de corp, lungimea pașilor este mai mare decât în mod normal, iar talpa piciorului ia contactul cu solul care rulează de la călcâi spre pingea.

Bețele se plantează și se aplică o presune asupra lor, angajând în acțiune mușchiul central și partea superioară a spatelui și pentru a propulsa corpul înainte. Corpul este împins înainte, bățul formând o linie continuă cu brațul intins în spate, palma mâinii este deschisă și degetele sunt întinse pentru eliberarea bățului.

În timp ce brațul drept este dus spre înainte simultan cu pășirea piciorului stâng înainte, brațul stâng este întins spre inapoi formând o linie continuă cu bățul care este paralel cu piciorul drept. Vârful bățului trebuie înfipt în pământ cam în dreptul călcâiului. Călcâiul i-a contact cu solul prima dată, apoi urmează împingerea spre înainte. Bățul trebuie prins în timp ce călcâiul piciorului opus atinge solul de fiecare dată și eliberat în momentul când este tras în spatele corpului în timpul deplasării înainte, finalizând cu palma deschisă. De pus poza cu tine

Figura 1. Poziția segmentlor corpului în practicarea mersului nordic

(http://www.iclara.ro/wp-content/uploads/2015/08/Tehnica-corecta-NW.jpg)

Trepte metodice în învățarea tehnicii mersului nordic: pune poze cu tine

Exercițiul 1: Vârfurile bețelor trebuie să fie înapoia corpului- corpul este într-o poziție normală, brațele pe lângă corp, mers încet fără mișcarea brațelor, bețele se trag pe pamânt.

Exercițiul 2: Antrenarea unui ritm natural de mers pe jos și mișcarea brațelor- mers în ritm alert (susținut), brațele se mișcă alternativ pe lângă corp, braț picior opus, palmele sunt deschise.

Execițiul 3: Simțirea spijinului bețelor- palmele se vor ține deschise și bețele se împing în sol în timpul mersului.

Exercițiul 4: Rezintența bețelor- se apucă mânerul bețelor în timp ce brațele se mișcă pe lângă corp aplicând o presiune asupra lor care v-a propulsa corpul înainte, crescând automat lungimea pașilor și viteza de deplasare.

Exercițiul 5: Implicarea mușchilor din partea superioară a corpului în mișcare- întotdeauna umărul opus pociorului dinainte se mișcă înainte iar, celălalt umăr spre înapoi, ajutând la mențineare echilibrului.

Execițiul 6: Tensiunea și relaxarea mușchilor umărului și a brațelor- în momentul când mâna trece de șold înapoi brațul relaxează priza pe mâner.

Exemplu de exerciții pentru încalzire- din revista- O treci la bibliografie

1.4. Echipament și materiale necesare pentru practicarea mersului Nordic

Practicarea mersul nordic necesită echipamente minime și necostisitoare. În primul rând pentru a practica mersul nordic veți avea nevoie de o pereche de adidași sau o altă încălțăminte comodă și un trening lejer sau comod și în al doilea rând veți avea nevoie de o pereche de bețe.

Bețele pentru mersul nordic sunt de două tipuri: versiuni unice, care nu se pot regla și sunt de diferite înălțimi și versiuni telescopice, care se pot regla în funcție de înălțimea potrivită și sunt ușor de transportat. Majoritatea bețelor au un dop de cauciuc peste vârf pentru a se putea folosii și pe suprafețe mai dure.

Figura 2. Bețe regabile (https://cdn.bocp.eu/images/327/5/509_bdtrail.jpg)

Aplicând o presiune mai mare pe bețe se reduce stresul pe partea inferioară a corpului, cureaua incheieturii permite utilizatorului să dea drumul mânerului înapoi fără a pierde bățul. Există unele curele care sunt detașabile. Bețele vă ajută să vă măriți rezistența la efort, să reduceți disconfortul din genunchi, articulații și coloană, să urcați mai ușor pențile, să câștigați stabilitate la traversarea unui teren instabil și să vă mențineți mai ușor postura vertical. Bețele asigură un echilibru, o stabilitate mai mare pe orice suprafață .

Pentru a achiziționa bețele se folosește diagrama care sugerează înălțimea lor în funcție de talie (figura 3).

Figura nr 3. Lungimea bețelor pentru practicarea mersului nordic raportată la înălțimea practicantului (http://entrainement-sportif.fr/nordic-walking-baton.gif) de pus poza cu tine

1.5. Efectele practicării mersului nordic asupra organismului

1.5.1 Aspecte fiziologice

Practicarea mersului nordic este o modalitate de a atinge starea generală de sănătate, crește rezistența, pierderea în greutate este pe termen mai lung, tonusul muscular este pronunțat, aducând bucuria de a participa pe termen mai îndelungat.

Îmbunătățește echlibrul și coordonarea – mișcările care sunt folosite în practicarea mesului nordic ajută la îmbunătățirea echilibrului și a coordonării. Este ideal pentru persoanele cu probleme de echilibru și cele mai învârstă deoarece mersul cu ajutorul bețelor asigură un echilibru și o stabilitate mai bună decât mersul fără bețe.

Angrenează în mișcare numeroase gupe musculare, fiind considerat al doilea sport, după înot, care solicită cele mai multe grupe de mușchi, apoximativ 90% din mușchii corpului. Grupele musculare care sunt angrenate în mișcare sunt cele a abdomenului șoldurilor, coapsei, feselor, brațelor. De asemenea reduce durerea și tensiunea musculară la nivelul câtului și umerilor și îmbunătățește rezistența musculară, ajutând la efectuarea exercițiilor cu ușurință.

Figura 4 descriere

(https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwioypiQn-jSAhXMPBQKHVybCusQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fnamat.qa%2FCMSBaseItem%2FDetailedArticle.aspx%3Fitemid%3D226%26lang%3Den&bvm=bv.150120842,d.bGs&psig=AFQjCNFleaE1bp1XXVyXUJwRR4Zkz6LvhA&ust=1490207853790227)

Scade presiunea asupra articulațiilor – utilizând bețele presunea asupra articulațiilor este scăzută, fiind o mișcare bună pentru persoanele mai în vârstă cu probleme la nivelul articulațiilor și genunchilor.

Îmbunătățește sistemul cardiovascular – mersul nordic este bun pentru inimă, crescând ritmul cardiac și consumul de energie, de asemenea poate reduce riscul de boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și alte afecțiuni cronice.

Anca

Intri pe acest site https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=nordic+walking

De pus toate la bibliografie- Ficare lucrare citata se pune la bibliografie

Cercetarea științifică în SUA și Europa arată că mersul nordic: dezvoltă o bună coordonare și integrează în mișcare multe grupe musculare majore, îmbunătățește mobilitatea articulațiilor și flexibilitatea musculară, asigură stabilitate crescută, îmbunătățește imaginea de sine, stimulează efectele de pierdere în greutate.

Mersul nordic este prescris de catre fizioterapeuți, de către personalul medical ca o formă eficientă de terapie de reabilitate, de asemenea este folosit în tratamentul afecțiunilor cronice, afecțiunilor neuromusculare și bolilor cardiovasculare. Beneficiile pentru reabiltate și sănătate utilizând mersul nordic sunt mai mari decât mersul pe jos regulat, jogging sau drumeții. Mulții fizioterapeuți din Australia includ această mișcare în tratamentul lor de reabilitare. Sunt cercetări care dovedesc că beneficiile mersului nordic pentru reabilitare a prejudiciului include: eficacitatea în toate etapele de reabilitate; de la acute la cronice; permite o mobilitate funcțională; reconstruiește baza de fitness, aerobic mai departe; crește flexibilitatea musculară și mobilitatea articulațiilor.

Solicitarea grupelor musculare majore aduce un consum mai mare de calorii, mai puțin efort perceput de către participant, și este o metodă mai eficientă de mers pe jos pentru a pierde în greutate decât mersul pe jos regulat sau jogging.

În general mersul nordic: este sociabil, participanții pot discuta în timpul mersului, reglează sistemul cardiovascular (scade tensiunea arterială și reglează activitatea cardiacă) și sistemul respirator, angrenează în mișcare 90% din grupele musculare ale corpului, combate stresul, crește rezistența la efort, arde mai multe calorii decât mersul normal, scade presiunea la nivelul articulațiilor, întărește starea fizică generală, tonifica tonusul muscular, relaxează nivelul cervical și spatele, reduce impactul asupra articulațiilor de la glezne, genunchi, șolduri și de la spate, asigură un echilibru, este usor de învățat.

Beneficii majore de sănătate ale mersului pe jos

În timpul mersului impactul este mai redus, exercitând o presiune mai mică asupra articulațiilor, laba piciorului rulând dinspre călcâi talpă și vârf comparativ cu cei care aleargă și pun de 3 ori greutatea corporală în fiecare contact având o presiune mult mai mare asupra articulațiior. De asemenea reduce stresul, întărește sistemul imunitar care ajută organismul la prevenirea problemelor de sănătate. Pe lângă aceste beneficii fizice de sănătate mersul pe jos relaxează mintea, stopează efectele îmbătrânirii, ajută la întărirea mușchilor și a oaselor, îmbunătățește starea de spirit și crează o stare de bine.

Figura 6.descriere

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi-0vjgl-jSAhUDNxQKHaL7DyQQjRwIBw&url=https%3A%2F%2Fwww.cariereonline.ro%2Fwellbeing%2Fnordic-walking-sportul-care-elimina-stresul-de-la-serviciu&psig=AFQjCNFtaftzmzrZ7cfjuscgFv3o7KqqDA&ust=1490205908541466

1.5.2. Influența factorilor de mediu asupra organismului

“Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înțelege ansamblul de elemente și fenomene naturale și artificiale de la exteriorul Terrei, care condiționează viața în general și pe cea a omului în special. Sensul dat acestei noțiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, în complexitatea relațiilor lor, constituie cadrul, mijlocul și condițiile de viață ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimțite. O altă definiție o găsim în Legea protecției mediului, în care mediul înconjurător este ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul și subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale și spiritual”. http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/un-mediu-curat-o-viata-sanatoasa

“În cadrul inter-relațiilor dintre om și mediul ambiant, acesta din urmă exercită asupra omului influențe multiple, dintre care una din cele mai importante este acțiunea asupra sănătății. Din acest punct de vedere se știe că mediul conține factori care au o acțiune favorabilă asupra sănătății cunoscuți sub numele de „factori sanogeni”. Mediul conține și factori care au o acțiune nefavorabilă asupra sănătății, determinând înrăutățirea sau pierderea acesteia, denumiți „factori patogeni”.

Organismul omului trăiește sub influența permanentă a medului înconjurător care acționeză prin diverși factori: factori fizici, factori chimici, factori biologici și factori sociali care influențează starea de sănătate asupra organismului.

Factorii fizici principali din mediul extern care acționează negativ asupra organismului sunt:

1)Variațiile bruște ale factorilor meteorologici:

– temperatura aerului ridicată sau coborâtă;

– umiditatea crescută sau scăzută;

– curenții de aer;

– radiațiile solare;

– presiunea atmosferică crescută sau scăzută;

– praful;

2) Energia radiată:

– razele infraroșii, luminoase și ultraviolet cu intensitate mare;

– curenții de înaltă frecvență;

– radiațiile ionizate;

3) Zgomotul și trepidațiile.

Factorii chimici care acționează negativ asupra organismlui sunt:

substanțele toxice, sub formă de gaze, vapori, lichide sau solide;

substanțe utilizate în industria chimică;

Factori biologici care acționeză negative asupra organismului sunt:

microbi;

virusuri;

ciuperci parazite;

unele medicamente;

Factorii sociali sunt rezultatul acțiunii omului asupra mediului.

“Sănătatea este rezultatul acțiunii dintre om și mediu, interacțiunea factorilor de mediu, care pot duce la o adaptare dintre om și mediul înconjurător”.

Acțiunea mediului înconjurător depinde de felul în care răspunde organismul la influența diferitor factori de mediu. Exemplu: din două persoane supuse în mod egal la acțiunea frigului, o persoană se îmbolnăvește iar cealaltă nu. De aici reiese că, capacitatea de adaptare a organismului la mediul înconjurător este diferită de la o persoană la alta. În prevenirea îmbolnăviriilor este importantă și întărirea rezistenței organismului, sporirea capacității lui de adaptare la acțiunile mereu schimbătoare a factorilor de mediu extern.

„Mediul în care trăiește omul este definit în primul rând de calitatea aerului, apei, solului, locuinței, alimentelor pe care le consumă, precum și de mediul în care își desfășoară activitatea. Strâns legată de acești factori, influențată și determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populației”.

Capitolul 2. Recreerea sau petrecerea timpului liber

2.1. Aspecte genereale

“Recreerea este perioada de timp care nu este dedicată activităților profesionale, casnice, de afaceri sau educaționale și este o perioadă de odihnă activă după acestea. Diferența între activitățile recreative și cele obligatorii sau necesare nu este strictă și depinde de fiecare persoană, așadar, a cânta, a dansa, a găti pentru unii poate fi o activitate făcută în scop recreativ în timp ce pentru unii pot fi sarcini profesionale. În timpul timpului liber multe persoane își ocupă timpul cu pasiuni, tabieturi. Odihna activă este un timp esențial pentru păstrarea sănătății fizice și psihice. Petrecerea timpului în mod neplăcut sau dezorganizat și care duce la plictiseală, petrecerea unui timp îndelungat la televizor, în baruri, la calculator sau în pat(lenevire) nu se consideră recreere și nu au un impact pozitiv asupra sănătății”.

Timpul liber folosit în mod distractiv, recreativ, este timpul în care se realizează, o pasiune, un hoby (practicarea unor activități, vizionarea unor filme, citirea unor cărți).

Putem spune că timpul liber petrecut social este cel mai util pentru om deoarece prin împărtășirea experiențelor cu anumiți prieteni sau oameni poți avea o amplă perspectivă asupra vieții. În primul rând timpul liber petrecut în compania unor persoane duce la formarea unui spirit social al omului, iar în al doilea rând trebuie petrecut intr-un mod cat mai util, cât mai favorabil omului.

Trebuie citat Ghita Lucaciu- trebuie vazut articole din Anale Oradea- www. Uoradea, GTS, publicatii, analele univ din Oradea sport, la arhiva cauti lucrari de-a lui Lucaciu

2.2. Petrecerea timpui liber prin practicarea activitaților sportive și recreeative

”Activitățile recreative produc scurte perioade de libertate când avem posibilitatea să dezvoltăm funcții psihice și intelectuale diverse: creativitatea, imaginația, simțul ludic, acumularea de cunoștințe și deprinderi, afectivitatea, să facem realitate propriile vise și planuri. Ieșirea din rutină este foarte benefică pentru psihicul nostru cât și pentru trup, rutina ne obligă să uzăm anumite organe, funcții, părți ale corpului în mod excesiv iar odihna activă are rolul de a readuce echilibrul fiziologic, metabolic și psiho-emoțional. De asemenea recreerea ne ajută pe plan social prin intrarea în contact cu alte persoane, dobândirea de noi prieteni și cunoscuți, ne ajută și în comunicare”.

”Abordarea tipurilor de activități sau plasarea activităților în diferite tipuri de clasificare este foarte vastă și a evoluat în timp, în relație directă cu evoluția cunoștințelor științifice din domeniul educației fizice și sportului dar și din domenii complementare – medicină, psihologie, sociologie etc. O clasificare cu perspectivă foarte cuprinzătoare este redată în figura 7.” (Gheorghe Lucaciu, Filozofia timpului sau viața între mod și stil, 2013 p 37).

Figura 7descriere

Există numeroase posibilități de petrecere a timpului liber prin practicarea activităților sportive

Capitolul 3. Posibilități de practicare a mersului nordic

Exemple de trasee pentru practicarea mersului nordic la noi în România

Traseele amenajate în Bucovina pentru mersul nordic și mountainbike au lungimea totală de 111,3 kilometri, în fiecare dintre aceste trei locații există câte un centru de închiriere pentru bețe și biciclete, fiind localizate în Vatra Dornei, Gura Humorului și Sucevița.

La Vatra Dornei sunt amenajate 6 trasee (figura 8) cu o lungime totală de 44,4 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 4 trasee: traseu 1 Dealu Negru, traseu 2 Runc, traseu 3 Drăncani, traseu 4 Parc, iar traseele 5 și 6 Drumul tătarilor și Căprioarei sunt destinate ciclismului.

Figura 8. Trasee Vatra Dornei

(http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-vatra)

Traseul 1 Dealu Negru (figura 9) are o lungime de 9,2 kilometrii, cu o diferență de nivel de 464 m, grad de dificultate: greu, având punctul de plecare parcul municipal, străbate zona principală a stațiunii până în apropierea telescaunului, urcușul se desfăsoară pe drum pietruit, printre case, unde după câteva minute de mers pe jos, se poate vedea panorama orașului. După ce se trece de case, traseul continuă printr-o pădure de conifere, unde după 10 minute se intersectează cu pârtia de schii, ajungând la un punct unde se poate admira Bazinu Domelor. Din acest loc și până la Cabana Telescaun, unde se poate face un popas traseul are o continuitate de-a lungul pârtiei de schi, având o priveliște deosebită asupra munților Rodnei. Traseul ajunge în parcul municipal la Izvorul Ferdinand, până la punctul de sosire (fiind același loc de unde a început traseul) traseul continuă pe aleile parcului.

Figura 9. Traseu Dealu Negru

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1jxKpZ8abtk8-5_iEaFaEQfPrCFI&hl=ro&ll=47.342449935576866%2C25.382405873290963&z=13)

Traseul 2 Runc (figura 10) este un traseu cu o lungime de 4,7 kilometrii, cu o diferență de nivel de 305 m, cu un grad de dificultate mediu, punct de plecare parcul municipal, în vecinătatea podului pietonal de pe râul Dorna. Traseul continuă de-a lungul râului până la baza dealului Runc, urcând până pe vârf, zonă de unde se poate admira stațiunea Vatra Dornei și Valea Bistriței. Coborârea către Drumul Tătarilor se realizează prin poieni și livezi, ajunși la drum traseul continuă urmărind cursul râului Dorna, până în punctul de sosire.

Figura 10. Traseu Runc

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1wUe8UDsruLBEMXXidDdYW3y1JRg&hl=ro&ll=47.35086734414471%2C25.347175100586014&z=14)

Traseul 3 Drăncani (figura 11) are o lungime de 5,6 kilometrii, cu o diferență de nivel de 309 m, gradul de dificultate mediu. Este un traseu scurt având posibilitatea de a observa în mod special gospodăriile și casele locuitorilor din zonă, punctul de plecare este de pe malul Bistriței, la capătul podului pietonal. Traseul trece prin partea vestică a cartierul Barnerel în vecinătatea Bisericii. După părăsirea cartierului se ajunge intr-o zonă unde se găsesc afine și zmeură. Traseul se continuă și se ajunge din nou la punctul de unde a fost plecarea.

Figura 11. Traseu Drăncani

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1h75Qp6_ztauRQPggL29A1vdoCGY&hl=ro&ll=47.35271086059236%2C25.36704846032717&z=14)

Traseul 4 Parc (figura 12) este un traseu mai scurt cu o lungime de 2 kilometrii, diferența de nivel de 39 m, gradul de dificultate: ușor. Traseul se reazlizează pe aleile parcului municipal, fiind o zonă cu nivel calitativ de aero-ionizare. Parcul este principala zonă de concentrare a izvoarelor minerale.

Figura 12. Traseu Parc

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17sSgUYn_2vZWq7Nse6s9RNkYRbo&hl=ro&ll=47.34318861035494%2C25.357271719604455&z=16)

La Gura Humorului sunt amenajate 5 trasee (figura 13) cu o lungime totală de 39.2 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 3 trasee: traseu 1 Parc Aniris, traseu 2 Varvata- Staniste, traseu 3 Lunca Moldovei-Soim, iar traseul 4 Bogdăneasa și traseul 5 Piatra Pinului – Voronet – Izvor Brusturosu sunt trasee destinate ciclismului.

Figura 13. Trasee Gura Humorului

(http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva-gura-humorului)

Traseu 1 Parc Aniris (figura 14) este un traseu mai scurt cu o lungime de 2,7 kilometri, diferență de nivel de 2 m, grad de dificultate: ușor. Acest traseu are ca punct de plecare Punctul de Informare Turistică aflat în Parcul Dendrologic ”Lunca Moldovei”, urmărind aleile acestui parc, localizat în partea de sud-vest a orașului Gura Humorului, pe malul stâng al râului Moldova. În acest parc există peste 500 de vegetale, forme lemnoase de pe toate continetele, exemple: bradul alb, bradul argintiu, plopul tremurător.

Figura 14. Traseu Parc Aniris

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=14Ze8pDZjL_nSjUevtHY567q57GM&ll=47.54614604862485%2C25.888917306884764&z=16)

Traseu 2 Varvata- Staniste (figura 15) are o lungime de 5,3 kilometri, cu un grad de dificultate mediu, diferență de nivel: 156 m. Pornirea se face din Parcul Central al orașului Gura Humorului (Punctul de Informare Turistică) continuând pe strada Piața Republicii se ajunge la podul peste Pârâul Humor, urmând cursul acestui râu. În continuare traseul întâlnește cursul totentului Varvata și se continuă aproximativ 200 de metri pe Valea Varvata, urmează un urcuș pe Dealul Albu traversând pajiști până pe Dealul Staniste. De pe vârful acestui deal traseul continuă coborând pe strada Mănăstirea Humorului până în centrul orașului, unde se poate admira Parcul Olga Kobyleanska, Biserica ortodoxă Sfinții împărați Constantin și Elena și Biserica Romano-Catolică.

Figura 15. Traseu Varvata- Staniste

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1lTPa8vI52ljPhJo66FefSYeXgOU&ll=47.56126627567212%2C25.893303140258695&z=14)

Traseu 3 Lunca Moldovei-Șoim (figura 16) are o lungime de 6,4 kilometri, diferența de nivel 331 m, grad de dificultate: greu. Pe parcursul acestui traseu întâlnim două puncte atractive principale: Rezervația naturală Piatra Șoimului și Rezervația Piatra Pinului. Trseul are ca punct de plecare Punctul de Informare Turistică care se găsește în Parcul Dendrologic ”Lunca Moldovei”, continuă pe aleile parcului și travesează puntea suspendată peste râul Moldova și urcă prin pădure pa lângă Cantonul Silvic până la Piatra Șoimului. Drumul continuă până la cel mai înalt punct al pârtiei de schi ”Șoimul” loc în care se poate vedea panorama orașului, coborând spre Cabana Nemțoiu unde se poate face un popas. Urmează apoi cursul râului Moldova pe lângă Piatra Pinului ajungând din nou la puntea suspendată traseul se suprapune cu partea sa de început.

Figura 16. Traseu Lunca Moldovei-Șoim

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1k6EXvTziXuLzhgsJcfECaiKrRb0&ll=47.536292687811574%2C25.881376499999988&z=14)

La Sucevița sunt amenajate 5 trasee (figura 17) cu o lungime totală de 27,7 kilometri, dintre care pentru mersul nordic sunt amenajate 4 trasee: traseu 1 Neagu I, traseu 2 Neagu II, traesu 3 Furcoi, traseu 4 Cabana Dragusin și traseul 5 Dragusin este destinat ciclismului

Figura 17. Trasee Sucevița

(http://www.turismactiv.ro/ro/harta-interactiva)

Traseu 1 Neagu I (figura 18) are o lungime de 1,5 kilometri, diferență de nivel 22 m, grad de dificultate: ușor. Este un traseu ușor, punctul de plecare fiind parcarea din fața Mănăstirii Sucevița se traversează strada națională urmărind indicatorul către dreapta ocolind zidul de incintă, urcușul începe după ocolirea gardului prin dreapta care împrejmuiește biserica și cimitirul satului. Se poate admira peisajul Vârfului Furcoi. Coborârea se face pe drum forestier care ocolește gospodăria și anexele Mănăstirii și revine în punctul de plecare.

Figura 18. Traseu Neagu I

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1q3QMfXCJf5uj7DoDEDhIygia1i0&hl=ro&ll=47.77795005842545%2C25.711792899475086&z=16)

Traseu 2 Neagu II (figura 19) are o lungime de 2,7 kilometri, diferență de nvel 89 m, grad de dificultate: ușor. Putem observa că acest traseu are o continuitate a traseului Neagu I, diferența fiind urcarea pe vârful dealului Negru, ajungând în colțul sud-vest al gardului care împrejmuiește biserica și cimitirul satului se continuă traseul pe cărarea care merge drept înainte ajungând pe coama dealulu unde se face o întoarcere spre N pentru a se putea admira Mănăstirea Sucevița, cât și valea de-a lungul căreia se află satul. Coborârea se face pe drumul forestier, la capătul drumului aflându-se DN17A care se traversează, traseul finalizându-se dupa aproximativ 250 de m în punctul de plecare.

Figura 19.Traseu Neagu II

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=1E9lqsymSfu8ME9lCCNCEEz6UOp8&hl=ro&ll=47.776538503512825%2C25.714575047637936&z=16)

Traseu 3 Furcoi (figura 20) are o lungime de 5 kilometri, diferență de nivel 211m, grad de dificultate: greu. Traseul are ca punct de plecare parcarea din fața Mănăstirii Sucevița urmând drumul de-a lungul pârâului Bercheza, înainte de podul care duce spre drumul forestier se începe urcarea pe partea dreaptă pe o cărare. Ajungând pe coama dealului după 500 de m se poate adimra Mănăstirea Sucevița și valea care coboară către est spre depresiunea Rădăuțului. Coborârea se face pe partea de sud a versantului aproximativ 150 m după care se face stânga urmărindu-se indicatoarele și se ajunge pe drumul forestier Rotar, se traversează pârâul Sucevița ajungandu-se în dreptul Primăriei. Revenirea la locul de pornire se face pe un trotuar amenajat pe partea dreaptă a drumului.

Figura 20. Traseu Furcoi

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=17kKQXcp7K4GRhvecce1T6roypJw&hl=ro&ll=47.781976157179095%2C25.713162986816428&z=15)

Traseu 4 Cabana Dragustin (figura 21) are o lungime de 7,5 kilometri, diferență de nivel 119, grad de dificultate: ușor. Este un traseu dus-întors pe un drum pietruit, pornirea se face din partea de vest a comunei Sucevița, locul în care este amplasat panoul de plecare care este numit Poiana Mărului. Pe parcursul acestui traseu sunt locuri amenajate unde spoate face pauză iar spre finalul drumului se găsesc fragi, zmeură, mure în funcție de sezon.

Figura 21. Traseu Cabana Dragusin

(https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=12TMjw0kGUsknsnd8PLRh6sElYVM&hl=ro&ll=47.745985280146776%2C25.69648258734128&z=13)

Exemple de trasee in alte țări

Figura 22. Traseu Germania-Hamburg Fischebek

(https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=14619212)

Figura 23 traseu Germania-Berlin-Hallesches tor

(https://www.wikiloc.com/wikiloc/view.do?id=1934855)

3.1. Zona urbană

3.2. Zona rurală

Capitolul 4. Cercetarea propriu zisa

4.1. Materiale folosite

De descris ceasul de pe net

Figura 24. Ceas polar RC3_GPS

(http://support.polar.com/en/support/RC3_GPS)

Figura 25.

(https://www.polar.com/us-en/products/accessories)

https://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=https://www.dcrainmaker.com/2012/09/polar-rc3-integrated-gps-watch-in-depth.html&prev=search

4.2. Metode de cercetare folosite

4.3. Ipoteza cercetării

4.4. Etapele cercetării

– studiu bibliografie de specialitate și documentarea în teren

Studiul bibliografiei de specialitate este prima etapă a acestei cercetări. În cadrul acestei etape vor fi colectate date referitoare la tema de cercetat propusă. Documentația se va realiza prin studierea publicațiilor de specialitate, dar și spin accesarea site-urilor web.

– alegerea traseelor

Primul traseu pe care l-am ales pentru propunere este în parcul Salca – Oradea, am ales acest traseu pentru că este foarte accessibil și de asemenea un loc foarte frumos și liniștit.

Al doilea traseu pe care l-am ales pentru propunere este la Cetatea din Oradea, am ales acest loc pentru că este în oraș, este o zonă turistică cunoscută chiar și de către alte persoane din alte județe.

Al treilea traseu care l-am ales pentru propunere este intr-o zonă rurală, în Valea Crișului. Acest loc l-am ales deoarece cunosc zona, este un loc frumos și este aproape de drumul principal care face legătura între Oradea și Cluj.

– parcurgerea traseelor și înregistrarea datelor

– analiza datelor

– concluzii și propuneri

Redactarea si sustinerea lucrarii

4.5. Propuneri de trasee pentru practicarea mersului nordic

Traseele vor avea diferite grade de dificultate ca să fie accesibile pentru toate grupele de vârstă și gen și cu diferențe de nivel diferite. Traseele se pot parcurge în doi, în grupuri sau chiar cu familia.

1. Propunerere traseu Parc Salca

Localizare: este situat în mediul urban, în Oradea aproape de Peța, str Meiului și de Lotus Center, la 3 minute de stația de tramvai.

Descriere: este un traseu ușor de parcurs, foarte accesibil, are o lungime de 1,20 kilometri și durează 14 minute. Se pornește de la capătul podului care traversează peste Peța, pe aleea ce înconjoară parcul spre dreapta 100 de m, după care se face la stânga încă 100 de m, apoi iar la stânga 500 de m, urmează o întoarcere spre stânga 100 de m, apoi iar spre stânga 400 de m și se ajunge din nou la punctul de plecare. Traseul poate fi parcurs spre stânga și spre dreapta și poate fi repetat de mai multe ori. Pe parcursul traseului se pot admira locurile amenajate din parc.

Figura 26. Reprezentând propunere traseu Parc Salca

https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

2. Propunere traseu – cetate Oradea

Localizare: este situată în mediul urban în Oradea în aproapierea Parcului 1 Decembrie și Crișul Repede, cu o suprafață totală de 150.000 mp.

Descriere: este un traseu foarte accesibil, fiind aproape de stația de tramvai de la Parcul 1 Decembrie, ușor de parcurs, în formă de stea, cu o lungime de 1,48 kilometri și dureaza 17 minute. Se pornește din spatele Catedralei Episcopală, de la capătul podului care duce spre intrare în Cetate, se continuă spre dreapta 200 de m. după care se face la stânga 300 de m și se intră pe aleea ce înconjoară Cetatea, apoi se face iar la stânga 250 de m. Traseul continuă cu o întoarcere spre stânga încă 350 de m parcurgând Parcul dentrologic. și apoi iar spre stânga 250 de m părăsind aleea se face la stânga și se continuă până pe pod ajungând la locul de unde s-a pornit. Traseul poate fi parcurs spre stânga dar și spre dreapta și poate fi repetat de mai multe ori. Pe parcursul traseului se poate admira zidul care înconjoară Cetatea.

Figura 27. Reprezentând propunerea traseu la Cetatea Oradea (https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r)

3. Propunere traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Localizare: localitatea Valea Crișului este un sat în mediul rural în comuna Bratca, din județul Bihor, numele desemnând localitatea Valea Neagră, care își are originea în culoarea neagră a apei pârâului Valea Negruța, din cauza spălării zăcămintelor de cărbune.

Puncte atractive: panorama din Piatra Craiului, Panorama satelor vecine și a barajelor de la Lugaș și Tileagd, Biserica veche, Mina de cărbuni și Calcarele cu Hippuriți.

Descriere: este un traseu cu dificultate medie, foarte accesibil, are o lungime de 9.38 kilometri și durează 2 ore și 6 minute. Traseul pornește din Piatra Craiului, de la intersecția drumurilor DN1 și drumul pietruit din spatele restaurantului Romalpin, paralel cu DN1, pe care se merge în coborâre aproximativ 600 de metri unde se intersectează din nou cu DN1 și drumul principal care duce spre Valea Crișului, drum care face legătură între Piatra Craiului și Bratca. Traseul continuă pe drumul principal care este pietruit, prin pădure aproximativ 1,7 kilometri, înainte de intrare în sat în partea dreaptă se află pășunea satului, tot din acest loc se pot admira localitățile din jur, barajul de la Lugaș și Tileagd. Până la intrare în sat se parcurg încă 500 de m. se continuă în coborâre printre casele cetățenilor 1,6 kilometri iar pe partea stângă se poate admira Biserica veche de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. După încă 250 de m se ajunge în centru satului se ia curba la stânga înconjurând Biserica Baptistă, se continuă 1.3 kilometri până la intrare în pădure, iar pe acestă porțiune pe partea stângă se poate vedea mina de cărbuni. Imediat după intrare în pădure pe partea stângă se găsesc calcarele cu hippuriți. Urmează urcarea prin pădure 1 kilometru până la pășune unde se face la stânga 200 de m pe drumul agricol de acces la pășune apoi spre dreapta pe drumul prin pădure 800 de m care se intersectează cu drumul principal, după care traseul continuă 1,4 kilometri până la locul de unde a fost pornirea.

Biserica de lemn din Valea Crișului Are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" A fost construită în anul 1741.

Figura 28. Reprezentând propunere traseu Piatra Craiului-Valea Crișului.

https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

4.6. Analiza și interpretarea datelor

Traseul parc Salca

Figura 29. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

După cum prezintă graficul realizat în urma înregistrării ritmului cardiac, (figura 29) frecvența cardiacă minimă este de 105 bpm,(41) frecvența cardiacă medie este de 120 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 132 bpm.

Graficul legat de numărul de excursii școlare organizate pe an la nivelul gimnazial ne arată faptul că în rândul claselor de elevi mai în vârstă profesorii organizează mai multe excursii.

După cum apare în grafic

Graficul prezentat anterior evidențiază

În acest grafic sunt prezentate Acest grafic arată că cea mai mare pondere În procent de Cel mai mare procentaj este de 45% și reprezintă optarea elevilor pentru zona montană, urmând cu 35% optarea pentru excursii la mare și cu 20 de procente stând opțiunea pentru oraș.

Figura 30. Reprezentând altitudinea https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

Altitudinea minimă este de 129 m, altitudinea medie este de 134 m și altitudinea maximă este de 138 m.

Figura 31. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

41% din traseu frecvența cardiacă se situează între 100-120 bpm pe o durată de 6 minute și 58% din traseu frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm pe o durată de 8 minute.

Pe parcursul traseului s-au consumat 95 de calorii

Figura 32 https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014834&r

ritmul cardiac țintă al unei persoane ar trebui să fie între 50 și 70% din ritmul cardiac maxim. Această rată maximă se bazează pe vârsta persoanei. O estimare a frecvenței cardiace maxime a persoanei poate fi obținută scăzând vârsta persoanei de la 220.

Modul de bază pentru a calcula rata maximă a frecvenței cardiace este să vă scădeți vârsta de la 220 de an

intensitatea antrenamentului este împărțită în cinci zone ale ritmului cardiac – de la intensitatea foarte ușoară la cea maximă. Zonele pentru ritmul inimii sunt calculate ca procente din ritmul cardiac maxim.

Traseu Cetate

Figura 33. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r

Frecvența cardiacă minimă este de 60 bpm, frecvența cardiacă medie este de 115 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 151 bpm.

Figura 34. Reprezentând altitudinea https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r

Altitudinea minimă este de 125 m, altitudinea medie este de 129 m și altitudinea maximă este de 136 m.

Figura 35. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r

18% din traseu frecvența cardiacă se situează intre 100-120 bpm pe o durată de 3 minute, 49% din traseu frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm pe o durată de 8 minute și 5% din traseu frecvența cardiacă se situează între 140-160 bpm pe o durată de 55 secunde.

Figura 36. https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=882014822&r

Traseu traseu Piatra Craiului – Valea Crișului

Figura 37. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

Frecvența cardiacă minimă este de 88 bpm, frecvența cardiacă medie este de 132 bpm și frecvența cardiacă maximă este de 176 bpm.

Figura 38. Reprezentând altitudinea https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

Altitudinea minimă este de 402 m, altitudinea medie este de 509 m și altitudinea maximă este de 584 m.

Figura 39. Reprezentând frecvența cardiacă https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

32% din traseu frecvența cardiacă se situează între 100-120 bpm pe o duratăde 40 de minute, 28% din traseu frecvența cardiacă se situează între 120-140 bpm pe o durată de 35 de minute, 28 % din traseu frecvența cardiacă se situează între 140-160 bpm pe o durată de 36 de minute și 9% din traseu frecvența cardiacă se situează între 160-180 bpm pe o durată de 11 minute.

Figura 40. https://www.polarpersonaltrainer.com/user/calendar/item/analyze.ftl?id=883379030&r

Capitolul 5. Concluzii și propuneri

Bibliografie

Girold S1, Rousseau J2, Le Gal M2, Coudeyre E3, Le Henaff J2., (2017), Nordic walking versus walking without poles for rehabilitation with cardiovascular disease: Randomized controlled trial, Ann Phys Rehabil Med. 2017 Mar 24. pii: S1877-0657(17)30018-0. doi: 10.1016/j.rehab.2016.12.00

exemplu

Girold, S., Rousseau, J.,…..,(2017), Nordic walking versus walking without poles for rehabilitation with cardiovascular disease: Randomized controlled trial, Ann Phys Rehabil Med., doi: 10.1016/j.rehab.2016.12.00.