Conducator stiintific: Absolvent Lect. univ. dr. Remus Roșca Andrica Loreta Roxana [309531]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific:     Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Remus Roșca       Andrica Loreta Roxana

ORADEA, 2017

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

CERCETARE PRIVIND ROLUL ȘI IMPORTANȚA PROGRAMELOR DE SIMULARE ÎN PRACTICA UNIVERSITĂȚILOR DIN ROMÂNIA

Conducător ştiinţific:    Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Remus Roșca Andrica Loreta Roxana

ORADEA, 2017

CUPRINS

1. Introducere

2. Programe de simulare

2.1 Programe de simulare în România

2.2 Programe de simulare în SUA: The Succesful Internship

2.3 De ce sunt importante programele de simulare

3. Învățământului românesc

Analiza învățământului românesc

3.2 Barometrul calității învățământului românesc

4. Studiu de caz: Practica în viziunea unor studenți orădeni

5. Conceptul de aplicație suport

5.1 Avantajele implementării unor astfel de aplicații

5.2 Aplicația ca și concept

5.3 Alte funcționalități posibile și utile

5.4 Aplicație prototip

5.5 Scenarii de utilizare

6. Concluzii și propunere

Bibliografie

1. Introducere

Absolvirea unei facultăți este în viziunea multor studenți un garant al obținerii unui loc de muncă, a unei cariere de succes. [anonimizat] o [anonimizat] a candidat: [anonimizat]. Așadar, mulți studenți afirmă în final faptul că pregătirea oferită de învățământul superior poate fi uneori incompletă.

Din punct de vedere a [anonimizat]: doar 55% dintre absolvenți se angajează [1]. Altă statistiă îngrijorătoare ar fi faptul că peste 50.000 de români au facut o facultate, însă apar în statistici ca șomeri care nu au lucrat niciodată [2]. Dacă tot am pomenit de șomaj am putea reaminti că 5.1% din populația țării este șomeră. [3]

Din aceste statistici putem observa că mulți absolvenți pierd startul și din acest motiv trebuie acordată o atenție specială modului în care aceștia sunt instruiți.

“Übung macht den Meister” este un vechi proverb german care are ca morala faptul ca doar prin muncă putem devenii maeștrii în domeniul ales. [anonimizat].

Pentru a [anonimizat]. Simularea în practică reprezintă în mod general crearea unui ambient propice pentru a [anonimizat].

În capitolele ce urmează vom face o descriere amplă a impactului pe care practica o are asupra carierei profesionale a unui tânăr absolvent: [anonimizat]

2. Programe de simulare

2.1 Programe de simulare în România

Se poate afirma faptul că din ce în ce mai mulți tineri se angajează în prezent încă din perioada de studenție pentru a-și rezolva problemele financiare cu care se confruntă sau pur și simplu pentru a avea parte de un venit suplimentar.

Perioada de practică poate fi considerată “voluntariat” sau “internship”. În cele mai multe cazuri, voluntarul petrece două sau trei luni într-o companie și lucrează în mod similar cu un angajat. De regulă plata nu este asigurată dar există cazuri în care voluntarul primește și un venit, aspect ce depinde de politicile firmei respective.

Universităților nu le revine obligația de a asigura desfășurarea tuturor stagiilor de practică pentru tineri, deși se ocupă de acest aspect în procent de 30-40%. Firmele nu pot oferi practică sau internship unui tânăr dacă acesta nu este student ce are o convenție de practică validă sau fără să îl angajeze conform legii. Cerințele și așteptările ambelor părți, fie a studenților sau a companiilor, sunt dificil de aliniat dacă nu se acordă atenție adecvată procesului.

Cariera unui tânăr începe odată cu ieșirea de pe băncile școlii. Fiecare își dorește o slujbă bine plătită, importantă și care are posibilitatea de a oferi un număr cât mai mare de satisfacții personale și beneficii. Fiecare dintre acești tineri este într-o continuă căutare de surse motivaționale și destinații profesionale. O bună parte din absolvenți își doresc un job care să le aducă stabilitate financiară dar totuși există și persoane care preferă să lucreze într-un domeniu pe placul lor, în ciuda unei renumerări mai scăzute.

Importanța și atractivitatea unui astfel de stagiu constă în dobândirea și dezvoltarea competențelor profesionale aplicate, cum ar fi munca în echipă sau managementul proiectelor, șansa de a dobândi o experiență profesională reală și, în cele din urmă, de a obține un loc de muncă permanent în domeniu. Există destul de mulți angajatori, o mulțime de companii renumite care oferă o mână de ajutor tinerilor, oferindu-le oportunitatea să învețe direct de la profesioniști.

Experiența dobândită în timpul unui astfel de stagiu este foarte importantă, mai ales că în prezent experiența contează mai mult decât numeroasele diplome sau cursuri la care un individ a participat. Majoritatea angajatorilor caută persoane cu experiență sau dispuse să acumuleze cât mai multe informații în cel mai scurt timp posibil. Participanții la practică vor avea nenumărate avantaje: interacțiunea cu specialiștii din domeniu, posibilitatea de a participa la cursuri de formare și sesiuni de formare practică și teoretică, lucrul în cadrul echipelor competitive și orientarea spre rezultate. Companiile mari oferă stagii în diverse domenii, cum ar fi IT, resurse umane, administrativ, financiar, bancarcontabilitate, vânzări sau juridic.

Pe de altă parte, prin intermediul acestor programe de internship, angajatorii au posibilitatea de a atrage persoane competente în compania lor, pe care le pot forma, îndruma și apoi angaja permanent. Alegerea unui student sau a unui proaspăt absolvent într-un program de practică implică seriozitate, orientare spre învățare și perfecționare, precum și deschidere spre dobândirea de noi competențe profesionale.

Cu toate acestea, există companii care oferă stagii plătite. Aici, fiind vorba și de un aspect financiar, concurența este îndr-adevăr destul de mare. Tinerii au ocazia să învețe și să câștige un salariu lunar. Există, de asemenea, posibilitatea efectuării unui astfel de stagiu în străinătate. Numeroase companii oferă burse, în special tinerilor cu rezultate bune în timpul studenției. Un stagiu de practică la o companie străină renumită poate fi un mare pas înainte pentru a avea o carieră de succes

Poate fi ușor de a găsi, cu ajutorul diferitelor căi mass-media, cine organizează astfel de evenimente, unde, când și cum. Prin simpla abonare la site-urile adresate studenților, există o șansă bună de a obține aceste informații actualizate. Participarea la diferite evenimente care au acest scop este indicată. Este adevărat că aceste programe pot fi organizate pentru a promova imaginea companiei, dar este, de asemenea, o mare oportunitate pentru studenți sau absolvenți de a afla ce profesie doresc să urmeze în viitor și de a lua primii pași în direcția respectivă.

În fiecare vară, după sesiune, pentru studenții de la drept nu începe doar vacanța, ci și timpul în care li se oferă șansa de a învăța în practică ceea ce au învățat teoretic pe tot parcursul anului. Curriculumul solicită ca aceștia să urmeze un stagiu de practică fie într-o instituție, fie într-o firmă de avocatură.

Stagiul a dobândit o importanță deosebită, deoarece astăzi există foarte multe posibilități în ceea ce privește cariera. Suportul teoretic este doar un alfabet pentru cariera juridică și nu este suficient atunci când este vorba de luarea unei astfel de decizii importante. Concurența determină studenții să acorde mai multă atenție formării profesionale de la băncile facultăților, diferențele dintre teorie și practică fiind uneori semnificative.

Firmele de avocatură au un interes deosebit pentru studenți. Pentru al treilea și al patrulea an este deja un concurs, deoarece implică interviuri. Munca lor pe parcursul anului universitar este răsplătită prin faptul că vor avea ocazia să învețe alături de profesioniști.

Ioana, studentă în anul III, a avut această ocazie. "Internship-ul intr-o societate de avocatura reprezinta un contact profund cu lumea juridica. Principala diferenta este dorinta concretizarii acestei sanse intr-un loc de munca si nu doar a stagiarului, ci si a angajatorului. Acest aspect se reflecta pe tot parcursul internship-ului in modul in care te vor aborda avocatii, tipurile de sarcini, entuziasmul de a-ti oferi informatii utile pe care nu ti le poate da un discurs didactic. Vei fi inconjurat asadar de persoane care depun tot efortul pentru a te convinge ca, in cazul in care te vei ridica la nivelul asteptarilor, firma lor este cea mai buna varianta pentru practicarea profesiei de avocat. Internship-ul in cadrul unei societati de avocatura iti ofera o perspectiva unica privind profesia de avocat si modul de interactionare cu echipa si consider ca reprezinta o experienta benefica oricarui jurist in formare, indiferent daca s-a decis sau nu sa devina avocat".

Exemple de practică în România :

Adriana,studentă în anul III la drept, face practică la un birou notarial, și a declarat faptul că practica a ajutat-o enorm astfel a văzut cu ochii ei actele juridice despre care a învățat atat de mult timp în facultate, a reușit să aprofundeze cunoștiinștele acumulate pe parcursul anilor de facultate, a reușit sa se acomodeze cu modalitățile de redactare și a reușit să își găsească menirea, ea dorind în viitor să devină notar.

Exemple de practică în SUA :

Timp necesar angajării după absolvire :

Figura 2.1

De asemenea, este relevant faptul că nivelul de aprofundare a studiilor duce la creșterea succesului în găsirea unui loc de muncă. Într-o piață ce este din ce în ce mai competitivă și care evoluează împreună cu nevoile agenților economici, integrarea absolvenților devine mai dificilă în contextul faptului că programele de studii urmate în cadrul facultăților nu țin întotdeauna cont de nevoile pieței.

Un sondaj realizat în 2012 pe 300 de studenți, 50 de profesori și 50 de inspectori de resurse umane a relevat faptul că mediul universitar nu poate fi singurul responsabil pentru compatibilitatea absolvenților cu cerințele pieței, pentru echilibrul dintre integrarea absolvenților și integrarea acestora pe piața muncii. Atât autoritățile publice, cât și partenerii sociali sau agenții economici ar trebui să joace un rol activ în conceperea conținutului specific procesului educațional, pentru a asigura un echilibru între fluxul de specialiști instruiți și cei de pe piața forței de muncă.

Studenții ar trebui să poată beneficia de un proces de orientare profesională care să le permită să dezvolte o atitudine creativă, critică și independentă, să dobândească o bază solidă de cunoștințe profesionale și să dezvolte abilități personale generale care formează temeiul integrării în orice mediu profesional cum ar fi: spirit de inițiativă, conducere, spontaneitate, adaptabilitate și responsabilitate.

Varietatea de specializări care au apărut în acești douăzeci de ani și creșterea explozivă a numărului de studenți trebuie cu evoluția și cererea pieței muncii.

Cu cât specializările au deschidere mai largă și implică o formare pluridisciplinară, șansele de mobilitate în carieră sunt în creștere. În același timp, sistemul educațional ar trebui să fie capabil să ofere absolvenților posibilitatea de a se integra pe piața muncii prin programe care să asigure formarea adecvată – profesioniști bine instruiți capabili să se integreze rapid la locul de muncă cu un set de abilități adaptate cerințelor.

Angajatorii, când iau sub aripă absolvenții, doresc rezultate imediate pentru a justifica plata și pentru a asigura productivitatea muncii necesare pentru a îndeplini obiectivele organizaționale.

La nivelul pieței mondiale a muncii, în comparație cu alte țări din UE, România menține o rată a șomajului sub media europeană de 9,3%, ajungând la 6,8% în septembrie 2015.

România trebuie să încerce să alinieze programele educaționale la cerințele reale ale pieței muncii, atât la nivel național, cât și la nivel european. În programele de învățământ superior din România programele de studiu nu sunt în corelație cu cerințele pieței muncii. Există foarte puține universități care pregătesc absolvenți cu calificări și abilități bine definite pentru a avea o perspectivă clară în carieră.

Abordările teoretice și generale excesive și lipsa aplicabilității imediate a cunoștințelor acumulate sunt relevate chiar de absolvenți, care, atunci când sunt integrați pe piața forței de muncă, se confruntă cu lucruri la care au cunoștințe teoretice foarte bune, dar pe care nu le pot aplica practic.

Absolvenții învățământului superior, cu câteva excepții, își exprimă nemulțumirea privind faptul că nu reușesc să integreze noțiunile teoretice și practice într-un mod care să le permită să facă față cu succes primului loc de muncă. Pe de altă parte, angajatorii susțin că facultățile ar trebui să facă o selecție mai dură și să reintroducă examene de admitere mai grele. Astfel, în opinia lor, numărul celor care dau examenul de admitere la o facultate doar pentru o diplomă s-ar mai limita. Angajatorii doresc, de asemenea, o proporție mai mare de timp de predare pe partea practică a specializărilor.

Soluțiile pentru situația din România pot fi aduse în contextul unui dialog și al colaborării dintre principalele părți interesate – statul, ministerul educației, angajatorii, părinții, elevii și studenții, firmele de recrutare și formare,. Măsuri eficiente prin care fiecare angajator trebuie să depășească un anumit prag de profitabilitate pentru a recruta periodic noi absolvenți, pentru a face un raport lunar privind cerințele companiei și abilitățile / competențele necesare schemei de posturi din organigrama ar putea reprezenta solutii care sa ofere institutiilor de invatamant o baza de date utila pentru ajustarea programelor de invatamant in functie de nevoile firmelor.

Problema asigurării calității sistemului educațional nu este o problemă a politicii de concurență a unei universități sau a unei alte instituții, simpla necesitate de a asigura un nivel mai înalt al satisfacției consumatorilor de servicii educaționale. Creșterea calității sistemului educațional ar trebui să fie un efort conjugat al tuturor celor implicați pe o perioadă îndelungată de timp, cu implicarea unor resurse adecvate.

Dialogul eficient dintre universități și angajatori, universități și studenți, angajatori și stat, poate oferi căile concrete pe care toți dorim să le aderăm, fiindcă reprezintă o armonizare între cerințele pieței muncii și formarea adecvată, integrarea și dezvoltarea pe plan prefional în ceea ce privește tinerii.

Programe de simulare în SUA: The Succesful Internship

Profesioniștii și studenții din anumite domenii consideră faptul că practica este una dintre cele mai influente experiențe din carieră. Studenții deseori afirmă faptul că activitatea normală a cursurilor de la facultate oferă informații irelevante și în multe cazuri, pregătire insuficientă pentru prima expunere într-un anumit domeniu. În ediția a patra a cărții “The Successful Internship”, autorii continuă să facă cercetarea necesară în rândul facultăților și a studenților pentru a vedea potențialul transformativ al unui internship ca o metodă de dezvoltare personală, academică și civică. Cartea conține de asemenea și informații referitoare la cele mai bune practici în internship-uri, practici ce sunt consistente cu rădăcinile educației experiențiale și cu noile cercetări referitoare la cogniție ce ar putea îmbunătăți implicarea unui student.

Aceste cercetări în domeniul psihologiei au produs în ultimul sfert de secol o stiință a învățării ce are la bază aspecte empirice. (Bransford et al, 2000). Pe scurt, știm faptul că “Cel ce învață nu este un receptor de cunoaștere, ci mai degrabă își creează activ și unic modul de a învața; a învața înseamnă că fiecare individ să înțeleagă prin stabilirea sau reconstruirea unor modele, relații și conexiuni; experiența directă contribuie decisiv la abilitatea fiecărui individ de a ințelege; cel mai bine se învață în contextul unei probleme dificile; și în afară de stimulare, a învăța necesită și reflectare” (Ewell, 1997).

Așadar, bazandu-ne pe științele referitoare la cogniție, cum ar trebui să arate metodele noastre de învățare și predare? Ar trebui să încorporeze elemente ce pun accent pe aplicare și experiența, pe formarea legăturilor dintre conceptele deja învățate și situații noi, pe colaborarea interpersonală și care dezvoltă într-o manierî consistentă abilitățile trans-disciplinare (Ewell, 1997). Pe scurt: internship.

Problema este însă, cum a afirmat și Derek Bok în 2008, faptul că ironic, profesorii nu aplică rezultatele empirice ale acestor cercetări în metodele de învățare. Această carte ajută la umplerea acestui gol, oferind informații pentru facultăți și studenți din orice domeniu relevante pentru management-ul, aplicarea și participarea în internship-uri eficiente din toate punctele de vedere.

Autorii au făcut o treabă excelentă în această ediție deoarece ea reflectă cele mai recente cercetări care ne adâncesc înțelegerea cu privire la învățare și importanța experienței. Având la baza rezultatele cercetarilor efectuate de National Survey of Student Engagement (NSEE), s-a constientizat faptul ca accentul trebuie să cadă pe o implicare mai mare în practicile de impact major precum internship-urile. Aceste studii afirmă faptul că “…acest fel de experiente fac ca invatatul sa aiba mult mai mult sens, și în fond sa fie mult mai util fiindcă ce știu studenții devine o parte din ce îi conturează pe ei ca persoane” (NSEE, 2002).

Cercetările ne-au arătat și de ce este nevoie ca o experiență să fie de un impact major. Autorii oferă studenților și facultăților atât justificări teoretice cât și metode practice pentru operaționalizarea acestor principii în contextul unui internship academic. Invățarea cu impact major se datorează calității aplicării în lumea reală (Kuh, 2006). Calitatea este cea care ajută ca “deep learning”-ul sa fie un rezultat: studenții sunt mai capabili sa “perceapă subînțelesuri dar și să creeze conținut, să integreze și să sintetizeze diferite idei, să discearnă între modele si evidenta, sa aplice cunoasterea in diferite situatii si sa vada problemele din perspective multiple” (Laird, 2008). Acesta este tipul de învățare care provine de la experiența strâns legată de studiile academice riguroase și autorii oferă o experiență de internship plină de integritate academică, relevantă în comunitate și dezvoltare civică prin aspectele cuprinse în conținutul capitolelor.

Ca un ultim aspect, această ediție are un aspect cotidian – ne înfruntăm în secolul XXI cu probleme transdisciplinare care necesită soluții inovative, rezolvarea într-un mod colaborativ a problemelor prin tangența cu persoane din diferite spații culturale ce au experiențe și perspective diferite și căi prin care se pot rezolva cât mai diplomat posibile dispute.

Internship-urile au un potențial imens în pregătirea studenților pentru aceste dificultăți în domeniul civic.

Prezentarea conținutului:

Cartea este organizată în patru părți și capitolele tratează tema despre care se discută în fiecare parte. Autorii au întitulat anumite capitole ca fiind esențiale și în ele se află conținutul relevant.

În prima parte, “Foundations” (Fundamente) (capitolele 1-4), se află un capitol esențial, și anume “Tools for Staying Engaged” (Metode pentru a rămane implicat), făcand referire la problemele pe care le întampina studenții în internship și căi de a menține o mentalitate pozitivă, de a fi comunicativ, de a cunoaște propriul stil de învățare și alte aspecte ce țin de domeniul psiho-cognitiv.

A doua parte intitulată “Beginnings” (Inceputuri) (capitolele 5-7), prezintă stadiul de anticipare.Capitolul esențial aferent acesteia este “The Learning Contract and Supervision” (Contractul de invatare si supravegherea), in care se trateaza stadiile de invatare, relatia cu mentorul, procesul de evaluare si alte aspecte referitoare la conceptul de supraveghere.

A treia parte, “Rhythms” (Ritmuri) (capitolele 8-11), tratează provocările cu care se înfruntă un student dupa ce preocupările inițiale au fost rezolvate. În capitolul 8, se introduce următorul stagiu de internship,și anume stagiul de explorare. Capitolul 9 este esențial în această parte, oferind o varietate de metode pentru a menține implicarea și concentrarea pe progres în timpul stagiului de explorare. Capitolele 10 si 11 trateaza pe lângă relația cu colegii și clienții, o gamă largă de probleme și provocări referitoare la contextul în comunitate.

Partea finală intitulată “Crescendos” (capitolele 12-14), prezintă probleme și preocupări care sunt comune în ultimele stagii ale unui internship: competențe și culminare. Capitolul 12 tratează probleme de capabilitate care de regulă apar cand un intern se descurcă în timpul stagiului. Capitolul 13 este cel esențial în această parte, el constând în prezentarea aspectelor profesionale, legale pe care un intern ar trebui să le aibă la cunoștință în timpul practicii. Capitolul final ghidează studentul spre moduri ideale de a finaliza un internship, lăsând asfel posibilitatea de colaborare ulterioară sau angajare.

Mai jos este o prezentare mai amănunțită a temelor tratate pe parcursul cărții.

O parte din conceptele tratate în conținut sunt:

Motivarea în învățare – caracteristicile și gândirea necesară pentru a putea fi motivat în domeniul de activitate și pentru a putea progresa cât mai eficient pe plan profesional, personal și civic

Educația prin experiență – se explică importanța de avea multe experiențe personale ca parte fundamentală a educației

Înțelegerea de sine – abilitatea de a-ți cunoaște propriile limite și valori

Anticiparea problemelor, respectiv a reușitelor

Explorarea și cercetarea pentru rezolvarea unor sarcini – gândirea potrivită pentru entuziasmul în cercetare

Competențele necesare în anumite domenii

Importanța de a fi flexibil și receptiv – majoritatea domeniilor necesită ca un individ să fie deschis la adaptare și la schimbări

Metode de adaptare a propriului stil de învățare la condițiile locului de muncă – fiecare individ este diferit și sunt prezentate metode aplicabile pentru cunoscutele tipuri de învatare

Etica profesională – de ce trebuie respectată și importanta ei

Probleme legale și rezolvarea lor – informații necesare pivind aspectul legal și cum să evităm exploatarea

Acte necesare – exemple de acte atât în internship cât și post-internship

Puterea anumitor abilități sociale – gândirea pozitivă, umorul și limbajul în comunitate și rolul lor în relațiile interpersonale

Diferența dintre propria persoana și cei din jur și tratarea acestui aspect – indubitabil vor exista persoane cu un nivel profesional mai bun decât noi, prin urmare vom fi nevoiți să progresăm sau să ne adaptam în funcție de situație. Se prezintă și sfaturi pentru a menține un nivel ridicat al moralului

Intelegerea propriului rol intr-o firma – se prezinta ierarhia si se pune aspect pe rolul unui individ intr-un tot unitar

Lucrul in echipa – se prezinta motive pentru care lucrul in echipa este de o importanta majora si metode de adaptare la acest concept in cazul in care o persoana este individualista

Relatiile cu cei din jur – cu cine si de ce sa mentinem un anumit tip de relatie. Relatia cu sefii versus relatia cu angajatii

Tratarea sarcinilor de lucru – gândirea necesară pentru a fi eficient în rezolvarea lor

Supravegherea și de ce este nevoie de ea – mentorul are un rol major într-un internship deoarece comunică direct cu studentul și oferă cunoștinte practice ce țin de domeniul de activitate. Acestea ar putea fi învățate și pe cont propriu dar eficiența este mult mai bună în momentul în care un student obține ajutor și sfaturi de la un profesionist.

Tratarea clienților și tipul acestora – metode aplicabile pentru diferitele tipuri de clienți cu care o firmă poate avea contact. Tratarea lor în functie de statut și tip de personalitate

Evaluarea progresului pe parcursul practicii – cu toții avem nevoie de conștientizarea progresului personal când dorim să evaluam dacă un stagiu de practică a fost sau nu benefic pentru noi

Exprimarea sentimentelor – ce e bine sa spui într-o firmă și ce este de evitat în relația cu angajații, managerii și șefii

Importanta voinței și a efortului

Tratarea eșecului – metode aplicabile pentru a trece peste eșec și de a putea fi în continuare eficient. Sfaturi pentru menținerea moralului la un nivel satisfăcător

Tratarea diferentelor culturale – unele persoane au origini diferite și e importantă toleranța în momentul cooperării pentru a duce la bun sfarșit o sarcina

Organizarea timpului și a sarcinilor – management-ul de sarcini și de ce este important

Reguli nescrise într-o firmă

Tratarea disputelor colegiale – de ce este importantă menținerea unei relatii cel putin neutre față de colegii de lucru

Terminarea într-o manieră pozitivă a unui stagiu de practică – se prezintă importanța finalului și posibila oportunitate de angajare

Minimizarea nivelului de risc

Toate acestea se aplică și în invățământul universitar românesc. Fie că este vorba de practică în sine sau doar de o simulare a acesteia pentru pregătire, aceste concepte sunt valabile. În majoritatea cazurilor, studentul român beneficiază de o perioadă de practică la facultate, un fel de simulare pentru un internship real la o firmă. În acest timp i se atribuie sarcini ce ar trebui rezolvate și simuleaza condițiile de lucru de la locul de muncă. Studentul are, de asemenea, opțiunea de a face stadiul de practică la o firma reală, participând astfel direct și activ. De exemplu, în IT, aceste internship-uri sunt preponderent plătite și oferă beneficii atât studentului ce dobândește abilități noi dar și angajatorului sau mentorului deoarece intern-ul poate contribui direct la buna funcționare a firmei. În ciuda nivelului scăzut de cunosținte pe care le are un intern față de restul angajaților dintr-o firmă, acesta prezintă totuși un rol important deoarece în orice domeniu vor exista oameni care rezolvă sarcinile dificile și oameni care le rezolvă pe cele triviale. Conceptele menționate mai sus nu fac decât să pună în evidență anumite aspecte de care un viitor intern ar trebui să fie conștient și să trivializeze o perioadă din cariera fiecăruia.

În concluzie, cartea prezentată pune în lumină nenumăratele beneficii aduse de o perioada relativ scurtă în viața unui student, în care acesta are șansa de a-și aplica noțiunile teoretice în domenii active pe piața muncii.

De ce sunt importante programele de simulare?

Oferă oportunități de învățare și antrenament pentru toate nivelurile de practică.

Pot oferi informații despre nivelul de pregătire a studenților.

Au rol în creșterea siguranței de sine și acumularea de experiență.

Au rol în perfecționarea profesională.

Promovează educația prin experiență

Au rol în înțelegerea de sine

Ajută la anticiparea problemelor, respectiv a reușitelor

Promovează explorarea si cercetarea pentru rezolvarea unor sarcini

Dau o idee a competențelor necesare în anumite domenii

Importanța de a fi flexibil si receptiv

Perfecționează metode de adaptare a propriului stil de invățare la condițiile locului de muncă.

3. Învățământului românesc

3.1 Analiza învățământului românesc

Sistemul de învățământ din România a reușit să facă progrese în ultimele decenii, îmbunătățindu-și astfel rezultatele la învățat pe care le au elevii. Elevior li se oferă șansa de a excela dar mulți dintre aceștia nu stăpânesc competențele de bază și mulți renunță la școală înainte de a absolvi liceul. Se urmărește crearea unui sistem de învățământ în care toți elevii au acces la educație de calitate și sunt susținuți. Acest sistem va îmbunătăți performanțele și procesul de învățare.

În primul rând, România trebuie să perfectioneze standardele de învățare și să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învățare și predare. Standardele de învățare ar trebui formulate mai clar și însoțite de exemple. Având în vedere consecințele negative ale actualelor examinări naționale asupra învățării, motivației și evoluției elevilor, este importantă creșterea calității lor.

Sistemul de învățământ din România are avantaje dar și dezavantaje în comparație cu alte țări europene precum Italia.

Avantaje :

În România, manualele sunt gratuite pe când în Italia nu sunt asigurate nici macar în învățământul primar și trebuie plătite de către părinți.

În România, orele durează 50 de minute urmate de pauze de câte 10 minute, iar în Italia au o singură pauză de 20 de minute.

Sistemul de notare al României este mai permisiv nota de trecere este 5,exceptând Bacalaureatul, iar în Italia nota de trecere este 6.

De asemenea, subiectele de la Bacalaureat au o dificultate crescătoare.

Dezavantaje:

În alte țări sunt oferite mai multe instrumente necesare pentru aprofundarea materiei precum laptop-uri cu conexiune la internet în timpul cursurilor sau folosesc table inteligente.

Totodată, în celelalte tări europene se pune mai mult accent pe practică, pe prezentări susținute în fața colegilor, pe mai multă învățare practică decât teoretică. România are un învățământ obilgatoriu de 11 ani pe când în alte țări precum cele nordice se învață 9 sau 10 ani, dar rezultatele noastre nu arată același nivel de performanță, dupa studiile efectuate de Eurostat.

De asemenea, în școlile colile nordice în care profesorul predă din centrul clasei nu în fața clasei, băncile fiind amplasate în cerc pentru a face elevii să se simtă mai confortabil.

Copii beneficiază și de o masă caldă nutritivă la prânz în loc de corn și lapte.

Specialiștii în educație susțin faptul că numărul mare de ani petrecuți la școală reflectă ineficiență și că se bazează pe cantitate nu pe calitate.

Astfel, o mare parte din profesori sunt dezmăgiți de studenții care vin la facultate iar la rândul lor, angajatorii sunt nemulțumiți de pregătirea mult prea “teoretică” a studenților care nu are legatură cu realitatea.

3.2 Barometrul calității învățământului românesc

Imaginea de ansamblu a calității învățământului romanesc rezultă din percepțiile angajatorilor și studenților și reflectă un nivel ridicat de calitate. Se vizează calitatea academică pe care o au activitățile din sistemul de învățământ superior și rezultatele obținute.

Universitățile românești nu se află în clasificările Europene sau globale ale celor mai bune instituții de învățământ superior,dar nici nu se află în Top cinci destinații de studii pentru studenții vreunei țări europene.În comparație cu alte state europene cifrele ce privesc studenții străini care aleg învățământul superior românesc sunt scăzute. Aici apar probleme ce privește capacitatea universităților din România de a asigura condițiile necesare pentru găzduirea studenților ce provin din alte țări precum și gradul de competitivitate.

De asemenea probleme apar și după absolvirea facultății în momentul angajării. Pentru angajatori există elemente importante în procesul de selecție a absolvenților precum reputația universității absolvite ,capacitatea candidatului de a se prezenta în timpul interviului de angajare și istoria de muncă adică experiența absolventului.

Aspectele principale care sunt urmărite de către angajatori la un absolvent nu sunt strâns legate de pregătirea pe care au avut-o în timpul facultății. Primele patru caracteristici pe care angajatorii le urmăresc la un absolvent sunt:

punctualitatea

moralitatea

comunicarea

capacitatea de a lucra în echipă

Angajatorii au păreri diferite asupra valorii diplomei de studii, o parte din iei considerând faptul că diploma de licență nu garantează calitatea absolventului, în timp ce cealaltă parte consideră exact opusul.

Peste jumătate din procentul de angajatori consideră că universitățile publice sunt mai bune decât cele private și tot atâția preferă absolvenții facultăților din România în detrimentul celor din străinătate.Peste 60 la sută dintre angajatori consideră că pregătirea universitară a absolvenților nu este îndeajuns de și este nevoie de practică, din acest motiv majoritatea firmelor oferă cursuri și programe de formare profesională.

De cealaltă parte se află percepțiile studenților care consideră că cei mai importanți factori pentru alegerea unei facultăți sunt :

dorința de a avea un venit mai mare

prestigiul pe care îl are facultatea în societate

pasiunea pentru un anumit domeniu

dorința pentru cunoaștere

Opiniile studenților cu privire la conținutul cursurilor reflectă faptul că au nevoie de informații de actualitate și consideră că în cursuri se pune un accent prea mare pe pregătirea teoretică astfel neglijanduse aplicarea acestora în practică.

Studenții consideră că practica este foarte importantă și este neglijată de către universități și esențială pentru angajatori. Studenții sunt totuși optimiști în ceea ce privește angajarea după finalizarea studiilor astfel 48% dintre studentii chestionați consideră că vor găsi locul de muncă visat dupa încheierea studiilor.

Totodată percepțiile cadrelor didactice cu privire la cursuri sunt pozitive, considerând că acestea îi stimulează din punct de vedere intelectual îi studenți și ajută pe studenți să înțeleagă. mai bine domeniul pentru care se pregătesc.De asemenea cadrele didactice consideră faptul că facultatea îi ajută pe studenți în obținerea competențelor și abilităților de care au nevoie la locul de muncă și că stagiile de practică sunt foarte importante pentru pregătirea studenților,Aceștia considerând că diploma de studii pe care studenții obține după finalizarea studiilor este un real indicator al cunoștințelor și abilităților lor.

Astfel atât cadrele didactice cat și studenții și angajatorii au o imagine de ansamblu pozitivă asupra calității învățământului românesc.

Deși opiniile asupra calității învățământului românesc sunt în general pozitive există totuși o tendință de scădere a încrederii în ceea ce privește universitatea, mai ales în legătură cu piața muncii. Acest lucru ar putea fi explicat de faptul că Universitatea este percepută ca fiind o instituție la ale cărții servicii nu ar trebui sa aibă acces oricine, ci doar cei mai buni, menirea ei fiind să pregătească elite,acest lucru fiind în contrast cu faptul că tot mai multi studenți sunt înmatriculați pentru obținerea finanțării de bază.

Cifre din 2009 arată faptul că studenții foarte buni sunt aproape de jumătate din total iar in 2010 cifra a scăzut sub jumătate.

Dincolo de aceste opinii contradictorii asupra imaginii de ansamblu a calității învățământului superior, din Barometrul Calității din 2009 rezultă faptul că lipsa încrederii angajatorilor apare din pricina faptului că experiența este considerată mult mai importantă decât reputația facultății absolvite, majoritatea angajatorilor preferând studenți care au lucrat part-time in facultate dobândind astfel experiență.

4. Studiu de caz: Practica în viziunea unor studenți orădeni

În vederea obținerii unor date concrete despre care este poziția elevilor în legătură cu programele de simulare în practica universităților din România am

Chestionarele au fost realizate pe 25 de studenți de la diverse facultăți din Oradea. Am început prin a întreba niște studenți de la Facultate de Medicină și Farmacie din Oradea, cum li se pare ideea înființării unui centru de simulare similar celui construit la Cluj [].

Figura 4.1

După cum se poate vedea, majoritatea studenților consideră benefică ideea înființării unui astfel de centru.

În continuare am intervievat studenți ai Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică despre importanța practicii:

Figura 4.2

După cum poate era de așteptat acești studenți pun foarte mult preț pe practică, așadar primind doar răspunsuri pozitive.

Cu toate că foarte mulți studenți doresc să facă mai multă practică, în momentul în care i-am întrebat câte luni sunt de practică sunt necesare, aceștia au răspuns evaziv și destul de amestecat. După cum putem vedea, majoritatea consideră 2 luni de practică a fi suficiente, însă totodată există destul de mulți studenți care consideră ca nici după 4-5 luni nu se pot considera 100% instruiți.

Figura 4.3

Părerile au fost împărțite și în momentul în care am întrebat respectivii studenți cât de folositoare li s-a părut practica efectuată până în momentul respectiv. Unii studenți au considerat că prin ajutorul practicii au acumulat experiență extrem de valoroasă și folositoare, timp în care unii studenți nu au rămas cu un grad de satisfacere așa de ridicat, semn că deși au făcut practică, aceasta nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor lor.

Figura 4.4

Am continuat cu o întrebare destul de simplă: dacă acestia consideră că exercitarea practicii le influențează în mod direct cariera profesională.

Figura 4.5

După cum se poate observa, 67% dintre studenți consideră că practica îți infuențează în mod direct traseul profesional.

O ultimă întrebare pusă acestor studenți a fost una puțin întrăzneață, cum li se pare ideea de a face practica obligatorie. Se poate constata faptul că acești studenți au considerat ideea fiind una bună.

Figura 4.6

Chestionarele au avut loc în primăvara anului 2018 și au avut ca țintă studenți în ani terminali care urmează specializări din cadrul facultăților din Oradea.

5. Conceptul de aplicație suport

Este destul de clar faptul că studenții nu au suficient suport atunci când vine vorba de procesul de invățare (atât teoretic cât și practic), iar o soluție în vederea opținerii unei eficientizări a instruirii studenților in vederea succesului profesional ar putea fi constituit de implementarea unor aplicații cu caracter educativ, care ar pot să constituie o pârghie de comunicare dintre cadrele didactice și studenți.

5.1 Avatanje implementării unor astfel de aplicații

Viața de student nu este întotdeaua ușoară și pot exista situații când studentul poate fi pus în situația de a lipsi de la un curs, așadar ar fi foarte util să existe un loc de unde să iși poată procura suportul electronic atașat cursului respectiv. De asemenea o astfel de aplicație poate constitui o cale de comunicare între facultate și student, dar totodată între profesori și facultate. Un argument adițional adus în favoarea construirii acestor tipuri de aplicații este faptul că costurile unui astfel de kit software sunt relativ reduse.

O variantă mobilă a unei aplicații de acest tip s-ar putea dovedi a fi extrem de utilă, deoarece portabilitatea este un factor important. Datorită programului încarcat pe care un student îl are, timpul este o resursă foarte importantă și delicată, așadar cu ajutorul unei astfel de aplicații orice timp mort din programul unui student, precum atunci când se află în drum spre universitate, poate fi folosit într-un mod extrem de constructiv și eficient, recapitulând cursul anterior sau căutând informații relevante asupra respectivului curs, precum incinta și sala la care va avea loc cursul.

5.2 Aplicația ca și concept

În continuare va fi realizată o prezentare în linii mari al acestui conceptul.

O astfel de aplicatie trebuie sa aiba mai multe tipuri de utilizatori (cel putin 3 tipuri: student, profesor, administrator) care cu ajutorul unui sistem de autentificare sa aiba posibilitatea de a accesa funcțiile din aplicatie.

Vom prezenta succint pentru fiecare tip de utilizator care sunt actiunile care ar trebui sa ii fie permise.

Utilizatorul de tip administrator

Un utilizator de tip administrator ar trebui să aibă posibilitatea de a manipula facultățile.Introducem astfel conceptul de facultate, aceasta având un nume, o adresă, un număr de telefon ș.a.m.d.

Un utilizator de tip administrator ar trebui să aibă dreptul de a manageria aceste facultăți, concret să aibă opțiunea de a crea o facultate nouă, de a modifica informațiile aferente unei facultăți și nu în ultimul rând de a putea șterge (în momentul în care o facultate iși suspendă / încheie activitatea).

Un alt concept care trebuie introdus este cel de specializare. În cadrul unei facultăți trebuie sa existe mai multe specializări. Și în cazul specializărilor, administratorul ar trebui să aibă dreptul de a efectual acțiunile standard de creare, modificare și ștergere.

Ideal ar fi ca fiecare specializare să aibă mai multe discipline, astfel având posibilitatea de a manipula cumulul de date într-un mod organizat și structurat.

Administratorul trebuie să aibe dreptul de a șterge, modifica și crea atât utilizatori de tip profesor cât și utilizatori de tip elev.

Pentru ca această aplicație să prindă contur, un ultim concept trebuie introdus: conceptul de an școlar. Astfel, la începerea unui nou an universitar (creat de către un administrator), administratorul trebuie să adauge facultățile. Fiecări facultăți trebuie adaugate specialitățile aferente, iar fiecărei specializări, disciplinele aferente.

Totodata, trebuie atașat fiecărei discipline câte un utilizator de tip profesor, care va gestiona datele aferente disciplinei respective și asociat fiecărei discipline un interval orar în care acesta este desfășurat, cât și detalii despre locație (precum clădirea în care se va desfășura cursul, sala etc.).

Ca o ultimă responsabilitate a utilizatorului de tip administrator, acesta trebuie să adauge studenții înscriși în cadrul universității respective, în anul universitar curent și să atașeze fiecarui student facultatea, specializarea, respectiv disciplinele corespunzătoare constractului de studiu.

Utilizatorul de tip profesor

În momentul în care un utilizator de tip profesor se autentifică, acesta trebuie să aibă posibilitatea de a viziona facultatea (sau facultățile) la care acesta are cursuri.

După selectarea facultății, acesta trebuie să aleagă specializarea care dorește să o acceseze. Odată intrat pe o specializare, utilizatorul de tip profesor trebuie să consulte lista de discipline. În momentul selecției unei disciplone, acesta are posibilitatea de a selecta una dintre urmatoarele 3 secțiuni:

Secțiunea consultare note

Secțiunea suport curs

Secțiunea exerciții practice

Secțiunea consultare note

Secțiunea consultare note ar trebui să conțină o listă cu toți studenții care aparțin acelei discipline. Profesorul trebuie să aiba posibilitatea de a adauga note sau observații acestori elevi.

Secținea de suport curs

Această secțiune ar trebui să îi ofere profesorului posibilitatea de a adauga suportul electronic aferent unui curs (preferabil în format pdf, xmlx) și de a modifica / șterge materiale deja existente. Astfel se introduce un alt concept util unei astfel de aplicații, cel de material curs.

C. Secțiunea de exerciții practice

In Sectiunea de exercitii practice profesorul ar trebui sa adauge intrebari practice referitoare la materia respectiva. Aceste întrebări ar trebui să forțeze studentul să își formeze niște deprinderi corecte în luarea unor decizii corecte cu care s-ar putea confrunta în viața reală.

Utilizatorul de tip student

Utilizatorul de tip student în momentul în care se autentifică trebuie redirectat direct către o specializare (desigur, pot exista și unele excepții precum cea în care studentul este înscris la 2 specializări sau 2 facultăți aparținând aceleași universități simultan, moment în care sunt necesare niște selecții adiționale).

Odată ajung pe o specializare, utilizatorul de tip student trebuie să aibe posibilitatea de a selecta disciplina dorită. Odată ajuns aici, utilizatorul trebuie să aibă 3 secțiuni similare cu cele ale profesorului, însă acest tip de utilizator având alte drepturi asupra conținutului.

Astfel, studentul va avea drept de vizualizare a notelor sale aferente acelei discipline, va avea drept de vizualizare a suportului electronic aferecnt cursurilor și va putea parcurge exercițiile practice adăugate de către utilizatorii de tip profesor.

Exercițiile practice ar trebui să fie sub forma unui joc. În scopul dinamizării interesului studenților și totodată a implementării unei aplicații cu puternic caracter interactiv, acest joc poate fi jucat doar în 2, de către 2 studenți care aparțin aceleași discipline. Fiecare răspuns corect trebuie recompensat printr-un punct, câștigatorul duelului fiind studentul care opține cele mai multe puncte. Nu în ultimul rând, un clasament în timp real al prestației studenților ar putea fi util și totodata motivator.

5.3 Alte funcționalități posibile și utile

Există și alte funcționalități posibile care ar face din această aplicație un adevărat suport universităților și practicii studenților pe perioada facultății:

Conceptul de știre

Aceste știri pot fi de 2 tipuri:

Știri de tip administrativ: care prezintă decizii administrative la nivel de universitate

Știri de tip informativ: care sunt create de către utilizatorii de tip profesor și au ca public țintă doar studenții unei anumite specializări. Aceste știri au ca și conținut posibile modificări ale programului sau anunțuri generale.

Aplicație mobilă

O aplicație mobilă poate să constituie o soluție extrem de eficientă atât pentru profesori cât și pentru studenți. Astfel, am putea introduce mai multe concepte precum:

Conceptul de notificare

Consider că ar fi extrem de util atât pentru profesori cât și pentru studenți să fie notificați înainte cu 60 de minute de începerea unui curs, seminar sau examen sau despre modificări de ultim moment. Totodată conceptul de notificare poate fi expandat și mai mult prin oferirea utilizatorului de tip student de a-și programa notificări despre termene limită de predare.

Conceptul de mesagerie

Această aplicație mobilă ar putea să constituie o pârghie de comunicare utilă atât între studenți cât și între studenți și cadre didactice.

Plata online

Prin această aplicație studenții ar putea plăti taxele de scolarizare online, într-un mod comod și rapid.

5.4 Aplicație prototip

În continuare voi prezenta un prototip al acestei aplicații. Pe parcursul dezvoltării acestui prototip s-a pus accentul pe partea care ar aduce o reală îmbunătățire asupra părții practice.

Prototipul este facut pe scheletul Universității din Oradea, Facultatea de Știinte Economice (având toate specializările aceste facultăți) și este funcțional pentru utilizatorii de tip student. Studentul are posibilitatea de a se autentifica cu credențialele sale. În momentul în care autentificarea a avut succes, utilizatorul este redirectat către specializările din care face parte. După selecția unei anumite specializări, utilizatorul este redirectat spre ecranul premergător începerii jocului.

Aici acesta poate viziona și inspecta clasamentul în timp real și poate să compare performanțele colegiilor săi. În momentul în care acesta dorește să inceapă un duel există un temporizator setat la 10 secunde, moment în care se așteapta conectarea unui al 2-lea student aparținând aceleași specializări.

În momentul în care conexiunea este realizată, începe duelul efectiv. Fiecare rundă a jocului conține o întrebare și 4 variante de răspuns și un singur răspuns corect. Fiecare jucător are la dispoziție 10 secunde pentru a lua decizia potrivită situației respective cu care s-ar putea lovi în viața reală la locul de muncă.

Răspunsul corect va fi recompensat cu un punct. Câștigătorul va fi desemnat dupa ce s-a trecut prin toate întrebarile aferente acestei discipline.

Design-ul acestei aplicații se dorește a fi unul simplu și intuitiv, care să pună în prim plan nevoile utilizatorului.

5.5 Scenarii de utilizare

Figura 5.1

După autentificare, apare meniul unde sunt prezentate toate specializările, astfel fiecare student poate accesa specializarea la care se află.

Figura 5.2

Spre exemplu eu sunt studentă la specializarea management și voi apăsa butonul “Management”.

Figura 5.3

Figura 5.4

Figura 5.5

Tehnica de practică din spatele acestui joc e că studenții se vor lovi pasiv de anumite situații, prin joc,fiind puși față în față cu o anumită întâmplare în mod virtual, toate întrebarile din joc nefiind teoretice, ci practice ,prezentând astfel situații de care se vor lovi în viața de zi cu zi, în domeniul în care activeaza, fiecare specializare având întrebări practice pentu specializarea aferentă, iar studentul cu cele mai multe puncte fiind declarat cel mai descurcăreț.

6. Concluzii și propuneri

Am putut constata încă din începutul lucrării, nevoia stundeților de a săvârși programe de simulare în practica universităților din România. Țara noastră se confruntă cu cifre descurajatoare atunci când vine vorba de gradul de ocupare a forței de muncă de către tinerii absolvenți, motivul principal fiind faptul că mulți dintre angajaori îi consideră pe acestia lipsiți de experiență.

De asemenea, în urma studiului de caz am putut constata că inclusiv majoritatea stundenților au fost de părere că șansa de a urma stagii de practică pe parcursul anilor studențești repezintă întradevăr o oportunitate în vederea unui debut solid în profesia care doresc să o urmeze. Motivele invocate de aceștia sunt dobândirea de experientă, confruntarea cu situații reale, dorința de a explora noi provocări și nu în ultimul rând, cunoașterea și dezvoltarea personală și creșterea încrederii în sine. Un alt motiv solid invocat de către stundeți, care încurajează efectuarea stagiilor de practică este faptul că prin săvârșirea acestora ei ajung să fie puși în diverse situații care cresc adaptibilitatea sau capacitatea de a doza efortul într-un mod eficient.

Propunerea mea pentru îmbunătățirea programelor de simulare în practica universităților din România este implementarea unor aplicații menite să ofere suport studenților. Consider că integrarea unor astfel de aplicații în procesul de învățare și dezvoltare a studenților este binevenită. O astfel de aplicație are la bază un set de întrebări practice cu care un tânăr debutant se poate lovi încă din prima zi de lucru.

Dintre avantajele unei astfel de aplicații amintim costul relativ redus al proiectării lor, posibilitatea de exercitare a practicii prin intermediul unui joc (procesul de modelare și învățare fiind efectuat într-un mod pasiv), crearea unui ambient competitiv în care li se oferă posibilitatea studenților să exceleze, un mijloc de comunicare între profesori și studenți și nu în ultimul rând un mediu de învățare.

Consider însă că învățământul românesc a conștientizat datorită maturității sale, nevoia programelor de simulare în practică, așadar este mai mult o problemă de timp până putem spune că un proaspăt absolvent a unei universități din România este precătit încă din băncile facultății de a profesa pe piața muncii într-un mediu competitiv.

Bibliografie

1. Autor: Mihaela Pascari, 2017

http://www.zf.ro/profesii/absolventii-de-facultate-isi-gasesc-cel-mai-usor-un-loc-de-munca-rata-de-angajare-in-randul-licentiatilor-este-de-peste-80-16588947

2. Autor: Adelina Mihai, 2015

http://www.zf.ro/eveniment/peste-50-000-de-romani-au-facut-o-facultate-dar-apar-in-statistici-ca-someri-care-nu-au-lucrat-niciodata-13802301

3. Autor: Teodora Munteanu, 10 Februarie

https://editiadedimineata.ro/rata-somajului-din-romania-scos-la-iveala-care-sunt-cele-mai-productive-zone-din-tara/

4. http://www.umfcluj.ro/educatie-med-ro/resurse-med-ro/centrusim-mg-ro