Conducă tor știintific: [613169]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ – DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

ECONOMIA COMERȚULUI , TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Conducă tor știintific:
Conf. univ. d r. Andreea Băltă retu

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ – DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIA L

ECONOMIA COMERȚULUI ,TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

Valorificarea î n scopuri turistice a monumentel or
UNESCO de pe teritor iul Româ niei

Conducă tor știintific:
Conf. univ. d r. Andreea Băltă retu

Absolvent: [anonimizat]
2017

Cuprins
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………………………………………4
Capitolul I PREZENTAREA GENERALĂ A ROMÂNIEI ………………………………………………………………………………..5
1.1 Așezarea geografică a Rom âniei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.2 Potențialul turistic al Rom âniei………………………………………………………………………………………… …..5
1.2.1 Atracții turistice naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
1.2.2 Atracții turistice antropice………………….. ………………………………………… ………………………. ……..13
1.3 Baza tehnico -materială a României …………………………………………………………. …….. ……… ……… …..15
1.4 Circulația turistică a României………….. ……………………………………………………………………………. …..19

Capitolul II PATRIMONIUL MONDIAL CULTURAL ȘINATURAL UNESCO DIN ROM ÂNIA………………. ……..22
2.1 Activitatea UNESCO în România …………………….. …………………………….. …………… …………………….. ….22
2.2 Comisia Națională a României pentru UNESCO………………………………………….. …………… …………. ..24
2.3 Patrimoniul Mondial UNESCO la nivel național……………………….. …………………. …………………………28
2.3.1 Delta Dunării ………… …………………………. …………………………… …………………. …………………………29
2.3.2 Sate cu biserici fortificate din Transilvania ………………………… …………………. …………………………30
2.3.3 Bisericile din Moldova… ……………….. ……….. ……… …………………………………. …………………………35
2.3.4 Mănăstirea Horezu ……………………….. ………… …………………………. ……………………………………. …40
2.3.5 Centrul istoric al Sighișoarei ……………. ………………………… ………………………. …………………………41
2.3.6 Bisericile din lemn în Maramureș ………………………… ……………………………… …………………………42
2.3.7 Fortărețele dacice din Munții Orăștiei ……………………….. …………………………. ………………………..46

2.4 Patrimoniul Imaterial UNESCO la nivel național ………….. …………………… ……….. …………………………47
2.5 Tezaure Umane Vii din Rom ânia …………………………… ……………… …………………………………………………… .49
Capitolul III POSIBILITĂȚI DE PROMOVARE A POTENȚIALULUI TURISTIC UNESCO DIN
ROM ÂNIA…………………………. ………………………………………………………………………………. …………………… .50
3.1 Căi de conservare și promovare a potențialului UNESCO românes c…………… ……………….. …………. .50
3.2 Inițierea unui nou traseu turistic cu tema „În inima Moldovei” ……………… .…………………… ……………… ..54
3.2.1 Justificarea temei alese……… …………… ………………… ……… ……………………………………………………………54
3.2.2 Indicarea traseului cu prezentarea localităților și a obiectivelor vizitate…………… ………… ………….54
3.2.3 Descriere a traseului pe zile……………………………… …………………………… …………………………………………54
3.2.4 Analiza de preț……………………………………… ………………… ………………………………………………………………56
3.2.5 Căi de promovare a traseului turistic……………………………………… .………………………………………………59
CONCLUZII ……………………………………………………………… …………………………………………………………………………….60
ANEXE …………………………………………………………………… …………………… ……………………………………………………….62
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………………………………………6 4

4
INTRODUCERE

Prin lucrarea de fa ță, se urmărește prezentarea potențialului turistic natural și antropic cât și a
valorosului patrimoniu cultural și natur al de pe teritoriul României.
Conținutul lucrării este strâns legat de elementele definitorii ale României, evaluarea
patrimoniului natural și antropic dar și de căile de promovare și de conservare a potențialului
turistic al monumentelor UNESCO.
Turismul reprezintă activitatea complex care presupune deplasarea sau staționarea timp de
câteva ore la mai multe zile pe un traseu sau o regiune cu un scop precum odihnă, tratament,
recreere.
Potențialul turistic reprezintă oferta turistică a unui teritori u iar împreună cu baza tehnico –
materială specifică, cu bunurile alimentare și industriale, alături de infrastructura generală și
turistică precum și condițiile de comercializare alcătuiește oferta reală sau patrimoniul turistic.
Potențialul turistic natu ral deține un rol important în dezvoltarea turismului, având o mare
varietate și complexitate, prin diversitatea componentelor din cadrul natural, ca atracțiile turistice
și resursele potențiale.
Potențialul turistic antropic este alcătuit din creațiile omului, prin elemente de istorie și cultură,
civilizație și artă care prin caracteristicile lor atrag atenția turiștilor.
Țara noastră dispune de majoritatea condițiilor naturale pentru a deveni una dintre cele mai
importante și valoroase destinații turi stice din Europa. Ȋn România, turismul este accentuat
asupra istoriei îndelungate și a peisajelor naturale.
Ȋn acest sens în primul capitol se vor aborda aspecte de prezentare generală a României cu
așezarea geografică, potențialul turistic care cuprinde atracții turistice naturale deosebit de
diverse, datorită condițiilor fizico -geografici care include rețele hidrografice, munții, câmpiile,
zonele umede și unul dintre cele mai speciale sisteme de deltă ale Europei.
Ȋn ceea ce privește a tracțiile turisti ce antropice ele sunt reprezentate de o mare diversitate de
elemente cele mai representative țării fiind arhitectura religioasă a ansamblurilor monahale,
orașele medievale și castelele.
Tot în cadrul primului capitol se va realiza o analiză a bazei tehnic o-materiale a turismului dar și
a circulației turistice existente pe o perioadă de 3 ani consecutivi.
România deține multe locuri minunate, monumente istorice, antice sau monumente ale naturii
care sunt neschimbate de secole . O parte din aceste monumente au fost incluse pe lista
patrimoniului modial UNESCO care are drept scop pacea și securitatea lumii.
Una din misiunile UNESCO este aceea de a conserva și salva anumite locuri importante din
punct de vedere istoric sau natural care sunt importante pentru întreaga lume.

5
Astfel, în capitolul II se va realiza o prezentare a activităților UNESCO și ideile Comisiei
Naționale a României pentru UN ESCO, se vor enumera monumentele naturii dar și cele istorice
care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO la nivel național cât și elementele patrimoniului
imaterial cu ajutorul cărora țara noastră este recunoscută.
Relația dintre turism și mediul înconjurător are o legătură deosebită, astfel încât dezvoltarea și
ocrotirea mediului reprezintă condiția primară a turis mului. Orice modificare produsă poate
cauza diminuarea sau chiar dispariția resurselor
O formă mai complexă a relației mediului înconjurător cu turismul incluzând și situațiile în care
acțiunile desfășurate în vederea activităților turistice sunt incluse ș i măsurile care duc la creșterea
atractivității unor component ale mediului înconjurător.
La nivel economic, neajunsurile din cadrul resurselor turistice degradate se reflect în
imposibilitatea valorificării turistice a acestora ca surse de venituri cons tituind o pierdere.
Factorii care au dus la degradarea mediului înconjurător, la distrugerea zestrei cultural e ducând
la pagube economice sunt factorii ca urmare a dezvoltării economice si factorii din folosirea
mediului pentru turism și agrement.
Dezv oltarea turismului are la bază conservarea și protejarea potențialului turistic, acestea
constituind o problemă destul de mare.
Aplicarea unei politici de protecție a potențialului turistic este urgent deoarece apar serioase
deteriorări a resurselor turi stice.
Capitolul III intitulat “Posibilități de promovare a potențialului turistic UNESCO în România”
reprezintă partea cea mai accentuată din lucrare. Aici sunt abordate problemele existente privind
conservarea patrimoniului turistic material și imaterial și vor fi introduse anumite propuneri
pentru conservarea și promovarea acestui potențial turistic de pe teritoriul României căruia
trebuie să îi acordăm o mare importanță.
Tot în cadrul acestui capitol va fi propus un traseu turistic care să promoveze anumite
monumente UNESCO de pe teritoriul României .

5

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A ROMÂNIEI

România are o poziție central ă în cadrul continentului European și este situată la distanțe
egale(2.900 km) de vestul,nordul și estul cotinentului, adică de Oceanul Atlantic(Lisabona),
Oceanul Arctic(Capul Nord) ,si Urali este,prin comparație, relatic ai apropiata(1.000 km) de
sudul continentului.1

1.1Așezare a geografică a României
Româ nia este situată in sud -estul Europei ,in inter iorul si ext eriorul arcului munț ilor
Carpați ,pe cursul inf erior al Dună rii(1075 km), are ieșire la Marea Neagră,la o distanță față de
extremitaț ile contine ntului,ce variază în tre 1050 km si 2800 km.
Româ nia este situat ă la intersecț ia paralelei 45 N cu meridianul 25 E. Pe glob,situația țării
noastre la 45 latitudine nordică sugeează clar influența acestei poziții asupra unor elemente
fizico -geografice( radiația solară, circulația general a atmosferei, spațiul zonalității climatic,
biogeografice și agrogeografice în care se află).
Litoralul româ nesc al Mă rii Negre se desfăsoară pe 245 km,între gâ rla Muș ura(graniț a cu
Ucraina) si localitatea Vama Veche(graniț a cu Bulgaria).

1.1 Potenț ialul turistic al României

Datorită c onfigurați ei variate a teritoriului ș i istoriei multimilenară a poporului român ,
Româ nia deține un potenț ial turistic de o mare c omplexitate ș i valoare turistică , care sunt
recunoscute pe plan mondial.
Poziț ia geografică ii conferă Româ niei trei component e naturale defin itorii în structura
peisagistică și a teri toriului,care conturează parțial și potențialul turistic al țăr ii: Munț ii
Carpati ,fluviul Dunărea ș i Marea Neagră ,cu faș ia de litoral.
Funcți a de tranz it turist ic este dată de așezarea sa , România asigurâ nd legătura între ț arile
Europe i Centrale, Nordice ș i Estice cu cele din sudul continentului si din Orientul Apropiat ș i
Mijlociu .
Dezvoltarea economică și socială a Rom âniei are implicații mari și asupra activității de turism
atât prin crearea unei infrastructure generale( căi de co municație și mijloace de transport),
dotarea cu utilaje și construirea bazei tehnico -materiale specific turismului, prin diversificarea

1Mândruț Octavian,Ge ografia României,Editura Coresi,București,1993, pag 11.

6
bunurilor de consum și a produselor agro -alimentare, c ât și prin realizarea unor obiective
economice aparțin ând altor ra muri, d ar care interesează și turismul( baraje și lacuri de
acumulare, hidrocentrale, poduri, palate de cultură) unele dintre ele, devenind obiective de mare
atracție turistică.
Progresul tehnico -economic, dezvoltarea științei, cultura și învățăm ântul î n Rom ânia permite
extinderea și diversificarea relațiilor sale externe pe plan economic ( mai ales, în condițiile
economiei de piață), tehnico -știintific, cultural, mărind interesul cetățenilor străini de a vizita țara
ca parteneri de afaceri,pentru studii, ca turiști.
Prin politica s a consecventă de colaborare, de o mai bună cunoaștere și de înțelegere, Rom ânia
și-a căpătat un binemeritat prestigiu pe plan european și mondial, devenind sediul unor instituții
și organismeale Organizației Națiunilor Unite, iar orașul București, ca și alte centre urbane, locul
unor numeroase întruniri internaționale.2
1.2.1 Atracții turistice naturale
Potenț ialul turistic al unui teritoriu reprezintă elemental fundamental î n crearea p roduselor
turistice,respective a ofe rtei turistice.
In cadrul acestuia, potenț ialul natural are un rol principal în dezvoltarea turismului și
înregistrează o mare varietate ș i complexitate, dată fiind diversitatea componen telor cadrului
natural,ca atracții turistice ș i resurse potenț iale.
Relieful țării noastre și cu precădere cel carpatic se înscrie cu cel mai variat și important
potențial turistic, prezent ând interes at ât prin valoarea sa peisagistică,dar mai ales prin aceea că
oferă posibilități diferențiate de am enajare și dotar e turistică, și, î n general,de desfășurare a
activității de turism,constituind “suportul” material al acesteia.
Româ nia se caracteri zează printr -o mare diversitate a peisajului generată de felurite structuri
geologice și forme de relief,de alternanța c ulmilor montane și deluroase cu depresiunile și
culoarele de vale,de diferențierile altitudinale ce se completează cu diferite componente ale
vegetației,faunei și apelor ,care -i sporesc complexitatea ș i atractivitatea.
Pe culmile carpatice cele mai înalte,de peste 2000 m, o mare atracție turistică prezintă
peisajele alpine:cu pajiști întinse și bo gate-leagăn al păstoritului româ nesc și al unor sărbatori
tradiționale ce se menți n și azi pe platourile Munților Godeanu, Țarcu, Șureanu, Cindrel, Lotru,
Parâng, Bucegi, Rodna, sau cele cu relief glaciar, stern, dar impunător prin grandoarea și semeția
formelor sale, circuri și văi glaciare, psicuri golașe, creste zimțate și custuri specific Masivelr
Făgăraș( cu cea mai mare suprafață ocupată de releful gl aciar 127 km, 175 de circuri, 50 de văi
glaciare), Retezat( 54 km, cu cel mai compkex relief glaciar) Par âng, Rodna, Țarcu, Godeanu,

2Dr. Vasile Gălvan, Geografia turismului în România -note de curs -,Editura Fundației”România de
Mâine”,București -1995, pag. 14 -15.

7
Iezer. Cu un farmec aparte se înscriu aici numeroasele lacuri de înalțime(circa 180) adăpostite pe
fundul circurilor glacia re între impresionante abrupturi stâ ncoase și p ânze de grohotiș(Rete zat(58
lacuri), Făgăraș(30),Parâ ng(28),Rodna(23),Godeanu(22).
Arealele calcaroase, răspandite în țara noastră(2% din teritoriu),se remarcă, totuși forme
carstice,uneori aride,dar de mar e spectaculozitate, cu o paletă largă de forme ș i fenomene
carstice de suprafață si de adâ ncime. O importanță deosebită pentru turism o prezintă platourile
de doline ș i lacuri carstice temporare,ch eile,abrupturile,izbucurile, stâ ncăriile și crestele,precum
și peșterile, râurile subterane cu cascade așa cum se intalnesc în Munții Bihorului, Pădurea
Craiului, Aninei, Piatra Craiului -Culoarul Rucăr -Bran, Rodnei, Par âng, Bucegi, Hășmașul Mare .
Țara noastră dispune de un important potențial speologic, cu cele pe ste 10.900 de
peșteri,Româ nia se situează pe locul al treilea în Europa,alături de țările fostei Iugoslavii și
Franței. Între acestea sunt peșteri de dimensiuni mari,adevărate complexe carstice subterane, cu
râuri și cascade(Topolnița, Cetățile Ponorului) sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje,
unele bogat și frumos concreționate(peste 300),altele cu mineralizații rare sau cu picturi
murale(peștera Cuciulat,peștera lui Adam),dar nu toate interesează sau pot fi valorificate prin
turism. O mare parte di ntre acestea,prin valoarea științifică și estetică, se constituie ca unicate pe
plan național și chiar internațional ,fiind declarate monumente ale naturii sau rezervații
speologice,așa cum sunt peșterile: Topolnița,Cetățile Ponorului,Șura Mare,Peștera de l a Izvorul
Tăușoarelor,Scărișoara cu renumitul ghețar,Cloșani,Urșilor(de la Chișcău),multe deja intrate în
circuitul turistic.
Potențialul speologic este valorificat prin turism doar parțial deoarece î n prez ent,numai peștera
Urșilor de la Chișcău este un obiectiv speologic și turistic bine conservat și cu o amenajare
turistică comparabilă cu cele existente in străinatate. Amenajări sumare mai sunt realizate și în
peșterile Muierii din Munții Parâ ng,Ialomiței din Munții Bucegi ș i din Munții Bihor. Dar sunt
peșteri de remarcabilă valoare științifică și peisagistică aflate în apropierea unor zone sau stațiuni
turistice care pot fi a menajate pentru vizitare. Avem î n vedere peșterile: Topolnița(zona Porțile
de Fier), Ponicova(Defileul Dunării), Ghețarul de la S cărișoara și Cetățile Ponorului(Munții
Bihor) Ialomiței( Munții Bucegi), Haiducilor , La Despicătură(peșteră termală) ambele la Băile
Herculane.
Relieful vulcanic , în general neexpresiv,se înscrie totuși și prin forme spectaculoase ca
Detunata goală,cre ată în bazaltul Munților Metaliferi și Creasta Cocoșulu i,cizelată în andezitul
din Gutâ i,sau introduce variație în peisaj,precum și craterele din Munții Călimani, Gurghiu –
Harg hita și conurile vulcanice din Munții Țibleș -Gutâ i.
Carpații româ nești prezint ă un întins domeniu schiabil desfășurat pe aproape 1200 -1400 m
altitudine(de la 800 la 2200m) în general lipsit de avalanșe de zăpadă și ferit de viscol.

8
Fizionomia și expunerea reliefului ,disp unerea altitudinală a acestuia alături de condițiile
meteoro logice sunt factori favorizanți ai sporturilor de iarnă. Cele mai întinse și importante
domenii schiabile se localizează între 1500 și 1800 m alt itudine,ca în Munții
Bucegi,Parâ ng,Muntele Mic -Țarcu,Postăvaru,Retezat,Rodna, Vlădeasa, Făgăraș dar se poate
schia, p ână primăvara tarziu, și la 1900 -2000 m în circurile glaciare din Făgăraș,Rodna și
Retezat,după cum, în stațiunile montane Semenic,Băișoara și Stâ na de Vale situate numai la
1100 -1400 m înălțime,dar, în calea maselor de aer oceanic,schiatul se pract ică peste patru luni
din an.
Unele ma sive m ontane ca Muntele Mic -Țarcu,Parâ ng,Rodna,Făgăraș ,Bucegi, permit
amenajarea de p ârtii și mijloace de transport pe cablu în sistem”releu”,de la etajul inferior(900 –
1000 m)la cel superior,(2200 m),permițand o valo rificare succesivă de la poale spre culme,a
domeniului schiabil și prelungirea sezonului de sporturi de iarnă pană în aprilie -mai.
Crestele și piscurile alpine,verticalitatea pereților stancoși,prezenți la tot pasul în Carpați,au
conturat și un important domeniu pentru practicarea alpinismului , mai ales în partea de est a
Carpaților,centrele de alpinism de la Bușteni,Brașov și Sibiu fiind recunoscute pentru alpinismul
de vară și de iarnă,localizate,mai ales,în masivele în care predomină formele glaciare s au
abrupturile calcaroase,cum sunt: Bucegi(256 trasee), Piatra Craiului (218) , Retezat(71),
Apuseni(69), Cheile Bicazului(42), Făgăraș(11), Cernei(21).
Prin poziția lor central ă,Carpații sunt ușor accesibili din toate co lțurile țării, iar configurația
reliefului,altitudinile nu prea mari(2544 m alt. maximă) și fragmentarea datorată mulțimii
depresiunilor ,a văilor, pășurilor ș i trecătorilor facilitează pătrunderea și circulația în toate
direcțiile și pană aproape în interiorul masivelor montane.
Dealuri le și podișurile se înscriu cu un potențial tu ristic al reliefului mai modest care este
reprezentat prin aspec te peisagistice legate de alternanța deal urilor cu depresiunile și văile, iar
păduri le de foioase și plantații le de pomi și viță de vie, pășunile și fânețele, apele mai ales a cele
minerale(clorosodice,bicarbonate sau sulfuroase),completează și îmbogățesc valoarea turistică a
acestora. Un real interes turistic prezintă unele fenomene geologice ca “Focurile nestinse” de la
Andreiașu de Jos(jud. Vranc ea)și“Vulcanii noroioși” de la Pâclele Mari si Pâ clele
Mici(jud.Buzău) , “Muntele de sare” de la S lănic(jud. Prahova), Roșie(jud.Alba),toate fiind
monumente ale naturii.
În Podișul Dobrogei predomină relieful carstic cu peșteri,abrupturi,chei și cel rez idual format pe
grani te sau șisturi verzi cu măguri înecate î n grohotișuri și stâ ncării,care înviorează peisajul
stepic al Dobrogei de nord.
Rețeaua hidrog rafică reprezintă unul din factorii determinanți ai turismului.

9
Apele curgătoare,care impâ nzesc într eaga țară,se înscriu cu un potențial ridicat, atât prin
peisajul creat, cât mai ales prin posibilitățile pe care le oferă pentru practicarea pescuitului
sportive și agrementului nautic, pentru baie ș i plajă.
Amenajările hidrotehnice realizate, pe principa lele r âuri(Bistrița,Argeș,Olt,Sebeș,Cerna, Râul
Mare, Raul Sadu) îmbogătesc zestrea turistică a acestora, sporindu -le atractivitatea și ultilizarea
pentru recreere.
Pe r âurile mari,ca Mureșul,Oltul,Someșul, Bistrița,au intrat în tradiț ie “expedițiile
nautice”,reeditâ ndu-se în scopuri recreative, tradiția plutașilor sau a “cărăușilor” de sare de
odinioară. Între apele curgătoare, Dunărea deține cel mai important potențial turistic, de la
aspectele peisagistice și p ână la cele de amenajare și dotare,croazie re, utilizat,însă,în mai mică
măsură.
Oglinzile de apă natural e sau artificiale, deosebit de numeroase î n țara noastră,constituie un
remarcabil potențial turistic.
Lacurile de munte glaciare( Bucura și Zănoaga în Retezat,Capra și Balea -Lac în Făg ăraș,
Câlcescu și Roșiile în Parâ ng, Lala si Buhăiescu în Rodna), vulcanice(Lacul Sf. Ana în Muntele
Ciomatu din Masivul Hargita) sau de ba raj natural(Lacul Roșu pe Bicaz în Munții Hășmașul
Mare), ultimele doua, unicate î n țara noastră,reprezintă elemente de mare
spectaculozitate,c onstituind obiective turistice de mare importanță. În arealul dealurilor și
podișurilor predomină lacurile cu apă sărată fiind utilizate balnear în stațiunile care au apărut în
apropiere(Sovata,Ocna Sibiului,Ocna Dejului,Slănic).
Alte acum ulări de apă, unele realizate î ncă din secolul al XIX -lea(Drăcșani langă Botoșani) sunt
iazurile,importante domenii pentru irigații,alimenta re cu apă și pescuitul sportive din C âmpia
Transilvaniei sau C âmpia Moldovei.
Lacurile de c âmpie, destul de multe în parte amenajate de om, au d e asemene a importante
valențe turistice: balneare(Amara,Balta Albă,Lacul Sărat), agreement și pescuit
sportiv(Snagov,Căldărușani,Mosiștea ,Gălățui,Cernica). O notă aparte,de atractivitate dar mai
ales pentru recreere și odihnă o au lacurile de pe Colentina, din partea de nord -est a capitalei.3
Litoralul Mării Negre , constituie regiunea turistică cea mai vizitată în sezonul estival,ca loc de
odihnă și cură heliomarină și de nămol. S -au dezvoltat multe stațiuni balneoclimaterice:
Năvodari, Mamaia, Eforie, Techirghiol , Costinești și complexul Mangalia.4
Clima are o importan ță considerabilă pentru turism deoarece e a determină ambianța necesară
desfăș urării turismului. Temperatura medie anuală scade de la sud(peste 11 C în Lunca Du nării)
la nord( 8,5 C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine( ajung ând la 0 C la 2.200 m).

3Vasile Gălvan, Turismul în Rom ânia, Editura Econom ică, București, 20 00, pag. 23 -24
4Tufescu Victor, Geografia Rom âniei manual pentru clasa a XII a , Editura didactică și pedagogic, R.A -București ,
Reeditare pentru anul școlar 1994 -1995 pe baza programei cu numărul 32665/1993 aprobate de M.I, pag 116

10
În general,o serie de indici bioclimatici evidențiază faptul că regiunile cu altitudini
mijlocii(dealurile și munții sub 1000 m) prezintă un climat mai puț in solicitant decat litoralul,
Bărăganul sau munții înalți,unde condițiile climatic e supun organismul unei solicitări mai mari în
vederea aclimatizării. Pe de altă parte,clima influențează,în funcție de sezon(sporturi de iarnă,
plajă pe litoral) și pe zone ,stațiuni sau trepte de relief,întreaga activitate turistică,precum și
deplasarea turiștilor spre destinațiile solicitate. În țara noastră, condițiile de climă constituie un
factor important de cură și așa a apărut climatoterapia,ca un mijloc terapeutic cu ajutorul
elementelor climato -geografice.
Vegetația se asociază, de regulă, altor component de peisaj, -le(peisajul carstic,montan,de
dealuri,etc.), dar reprezintă și un valoros potențial,în toate regiunile țării. Avem în vedere
pajiștile alpine sau montan e,care dau farmecul munților înalți și medii, dar mai ales pădurile.
Alături de funcțiile economice, natural e sau de protecție, acestea au un rol impor tant în
practicarea turismulu i.Valoarea turistică a vegetației sporește prin aportul știițific dat exist ența
unor specii declarate monumente ale naturii și a rezervațiilor natural e sau cu c aracter
științific(codrii de la Slătioara și din Gi umalău, pădurile Ciornuleasa .). Un real interes turistic
prezintă vegetația submediteraneană din Defileul Dunării,Munții Banatului și Valea Cernei, ca și
pădurile de liliac de care se leagă sărbătorile folclorice de la Carașova și Eft imie Murgu( jud.
Caraș -Severin), Ponoare(jud. Mehedinți).
Vegetația variată cu c aracter luxuriant și specific din Delta Dunării reprezintă,de asemenea, un
element important de atracție turistică.
Fauna , prezintă importanț ă prin valoarea sa cinegetică,estetică sau științifică. Fondul cinegetic
este reprezentativ pe plan interațional prin varietate,densitate dar mai ales prin valoarea trofeelor
premiate la numeroase expoziții internaționale. Animalele de interes vânătoresc –
urs,mistreț,cerb,căprior, cocoș de munte, se concentrează în unitățile montane( Munții Călimani –
Harghita, Rodna -Maramureș, Ceahlău -Bistriței, Tarcău -Parâng, Godeanu -Țarcu,etc.), d ar și în
pădurile de deal și câmpie( căprior,cerb lopătar, mistreț), iar bălțile și Delta Dunării constituie
paradisul păsărilor pentru vânătoare,valoare științifică și estetică.
Fauna acvatică și mai ales cea ihtiologică reprezintă un element de mare at ractivitate
constituind o principal componentă de potențial. Lacurile și râurile de munte dețin un important
fond salmonicol( păstrăv, lipan), iar lacurile și apele de dealuri și câmpie sunt populate cu clean,
mreană, dar și crap, știucă,biban ,caras. Dunăr ea și mai ales Delta Dunării dețin o bogată și
variată faună ihtiologică, de la crap, știucă, somn ,șalău, scrumbie, până la sturioni cu morun,
nisetru,cegă, păstrugă. În Marea Neagră reprez entative sunt scrumbiile albastre, calcanul,
hamsiile, stavrizii, guvizii,alături de sturionide.

11
Fauna țării noastre are și o valoare științifică, sporindu -i interesul turistic( turism professional,
stiințific) prin specii rare (ca cele mediteraneene ),sau pe cale de dispariție( dropia,lostrița), altele
care au fost rep opulate(capra neagră,zimbrul, marmota), toate fiind ocrotite de lege sau cuprinse
în rezervații științifice cum sunt cele din Delta Dunării ornitologice si cele din Carpații Orientali
pentru lostriță și cocoșul de mesteacăn). Zonele protejate de interes naț ional și monu mente ale
naturii sunt numeroase și variate și prezintă o importanță, atât sub aspectul estetic, ca element de
atractivitate turistică, cât și, mai ales, cognitiv -științific și instructiv -educativ,ca bază a turismului
științific, pro fesional și de cunoaștere. Nu toate aceste zone protejate vor fi accesibile circulației
turistice,unele având regim strict protejat,fiind destinate cercetării științifice și refacerii
ecosistemelor(reconstrucție ecologică).
Ariile naturale protejate din România au fost desemnate pentru a asigura măsurile speciale de
protecție și conservare a bunurilor patrimoniului natural. Ariile naturale protejate pot fi de
interes național : rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații
naturale, pa rcuri naturale,acestea mai pot fi de interes internațional : situri naturale ale
patrimoniului natural universal,geoparcurile, zonele umede de importanță internațională,
rezervații ale biosferei. Mai pot fi de interes comunitar: arii speciale de conservare , arii de
protecție special avifaunistică sau situri de importanță comnitară. Acestea mai pot fi de interes
județean sau local care sunt stabilite numai pe domeniul public sau privat al unitaților
administrative teritoriale.
În anul 2015 au existat următ oarele categorii de arii natural e protejate din România :
• Rezervații științifice, monumente ale naturii, rezervații naturale – 916
• Parcuri naționale – 13
• Parcuri naturale – 15
• Arii de pr otecție specială avifaunistică – 148
• Situri de importanță comunitară – 383
• Rezervații ale biosferei – 3
• Zone umede de importanță internațională (situri RAMSAR) – 19
• Situri naturale ale patrimoniului natural universal – 1

Tabelul 1.1 Parcuri naționale în Rom ânia în anul 2015
Denumire Județ Suprafață (ha)
Total 317419.19
Domogled -Valea Cernei Caraș -Severin,Mehedinți,Gorj 61661.28
Munții Rodnei Bistrița -Năsăud, Maramureș 47202.31
Retezat Hunedoara, Caraș -Severin,Gorj 38315.95

12
Cheile Nerei -Beușnița Caraș -Severin 36811.52
Semenic -Cheile Carașului Caraș -Severin 36100.29
Călimani Bistrița –
Năsăud,Harghita,Mureș,Suceava 24435.47
Cozia Vâlcea 16725.23
Piatra Craiului Argeș, Brașov 14789.21
Defileul Jiului Gorj,Hunedoara 10976.39
Munții Măcinului Tulcea 11247.02
Ceahlău Neamț 7763
Cheile Bicazului -Hășmaș Harghita,Neamț 6912.82
Buila -Vânturarița Vâlcea 4478.7
Sursa: MMAP

Parcul Național Retezat este o arie naturală protejată fiind recunoscut ca Rezervație a
Biosferei din 1979. Se remarcă printr -o mare diversitate floristică și faunistică, a ici există peste
o treim e din speciile de plante din Rom ânia, peste 90 de specii endemice care pot fi văzute doar
în acest parc , 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 speci i amfibieni. În
rezervație se găsesc plante ocrotite de lege: garofiță , floarea -de-colț, smird arul, ghințura galbenă,
zâmbrul. Printre animalele care se bucură de o atenție mai deosebită se remarcăc apra neagră,
ursul, râsul, cerbul, căprior ii, mistrețul, iar ca păsări, cocoșul de munte, ciocănitoarea neagră.
Parcul se remarcă prin existența crestelor alpine care depășesc 2000 de metri si prin existența a
peste 80 de lacuri glaciare dintre care Lacul Zănoaga care este cel mai adânc lac glaciar din
Români a și Lacul Bucura care este cel mai întins lac glaciar din România .5

Tabelul 1. 2 Parcurile naturale în Rom ânia în anul 2015

5http://www.infoghidroman ia.com/parcul -national -retezat.html Denumire Județ Suprafață
Total 769841.81
Apuseni Alba, Bihor, Cluj 76054.97
Porțile de Fier Caraș -Severin, Mehediți 128101.71
Grădiștea Muncelului -Cioclovina Hunedoara 38106.85
Bucegi Prahova, Brașov, Dâm bovița 32519.7
Balta Mică a Brăilei Brăila 20665.48
Vânători -Neamț Neamț 30705.62
Lunca Mureșului Arad, Timiș 17397.39
Lunca Joasă a Prutului Inferior Galati 8109.96
Comana Giurgiu 25107
Geoparcul Dinozaurilor Hunedoara 100049.66

13

Sursa: MMAP

Tabelul 1.3 Rezervațiile biosferei în anul 2015
Denumire Județ Supr afață
Total 661939.33
Delta Dunării Tulcea, Constanța 576421.31
Pietrosul Rodnei Maramureș, Bistrița -Năsăud 47202.31
Retezat Caraș -Severin, Hunedoara,Gorj 38315.95
Sursa:MMAP

Delta Dunării este recunoscută datorită suprafeței dar și dato rită faptului că are triplu
statut internațional fiind Rezervație a Biosferei, Sit Ramsar( zonă umedă de importanță
internațională) și Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultural.
Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată din grupul nordic al
Carpaților Orientali și a fost declarată Rezervație a Biosferei, în cadrul programului UNESCO –
MAB.
Prin administrareaariilor naturale protejate se urmărește promovarea unui management
eficient și asigurarea unei protecții și conservări durabile a biodiversității din ariile naturale
protejate. Administratorii au obligația de a elabora anumite măsuri de conservare pentru
habitatele naturale, speciilor de floră și faună, cât și pentru păsările aflate în ariile protejate
administ rate. Prin această acțiunde se promovează ariile protejate respective și se informează
populația despre valorile naturale existente în aceste zone protejate.6
1.2.2 Atracții turistice antropice
Această formă de potențial derivă din istoria multimi lenară și bogată a poporului roman, ca
și continuitatea de locuire în spațiul carpato -danubiano -pontic,ca și din realizările economice și
sociale mai vechi sau mai noi ale țării noastre. România deține un tezaur imens de vestigii
arheologice,monumente istor ice,de artă sau de arhitectură, ca și a unui inestimabil patrimoniu
etnofolcloric, care atestă evoluția și perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii și artei
poporului român. Tot acest fond cultural -istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice și
o componentă a imaginii turistice a României pe piața internațională. În Legea 5/2000 s -au

6http://www.anpm.ro/document s Munții Maramure șului Maramureș 133450.43
Geoparcul Pl atoul Mehedinți Mehedinți 106376.34
Putna -Vrancea Vrancea 38060.18
Defileul Mureșului Superior Mureș 10158.58
Cefa Bihor 4977.94

14
cuprins 688 de valori de patrimoni u cultural de interes național( monumente istorice de valoare
națională excepțională), între care 197 biserici și ansamb luri mănăstirești, 36 de monument e și
ansambluri de arhitectură, 11 castele,conace, palate,70 de ansambluri arhitecturale urbane(clădiri
civile), 20 de centre istorice.
Vestigiile antichității sunt numeroase și de o mare valoare pentru istoria culturii ș i civilizației
popo rului nostru. Ru inele cetăților grecești înființate de coloniștii greci( secolele VII -VI î. Hr.)
pe coasta Mării Negre: Histros(Istria),Tomis(Constanța) și Callatis(Mangalia), prin intermediul
cărora populația autohtonă -geto-dacică au ve nit în contact cu marile civilizații.
Cetățile dacice și romano -bizantine larg răspândite,sunt unele dintre cele mai reprezentative
pentru existența multimilenară a poporului român. Descoperirile arheologice au scos la zi vestigii
( 33 de fortificații) în toate zonele țării: Petrodava -Piatra Neamț și Bâtca Doamnei pe valea
Bistriței în Moldova, Sucidava, lângă Caracal, Pelendava -Craiova în Câmpia Română, Drobeta –
Turnu Severin, la Dunăre, Ziridava -Pecica, în partea de vest, iar Potaissa -Turda și Piatra Crai vii(
lângă Alba Iulia),în Transilvania dar in Munții Orăștiei se află cea mai important aglomerare de
cetăți și așezări dacice, care a constituit central politic al statului dac în perioada lui Burebista și
Decebal . Este vorba despre cetățile de la Costeșt i, Blidaru,Sarmizegetusa Regia, lângă Grădiștea
Muncelului( cea mai mare,considerată capital a statului dac,distrusă și apoi refăcută,după anul
106, de romani,la Sarmizegetusa -Cetate în depresiunea Hațeg,Piatra Roșie toate cu ziduri și
sanctuare lucrate în tehnica specifică dacilor).
Un loc important îl ocupă fortificațiile militare(castre), care constituiau puncte de sprijin în
expansiunea romană în Dacia, și erau construite, de regulă, pe vechi așezări dacice,ca la
Drobeta,unde se află și ruinele podulu i lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, Tibiscum,
Potaissa -Turda, Porolissum -Moigrad. Apoi, centrelor urbane,ridicate la rang de municipiu sau
colonie: Drobeta,Apulum -Alba Iulia, Napoca, Potaissa, Romula lângă Caracal, Tomis și capital a
Daciei Roma ne, Sarmizegetusa Colonia Ulpia Traiana Augusta -Dacica de lângă Hațeg.
Un mare interes turist ic prezintă cetățile feudale care au fost ridicate de bresele târgoveților în
fața atacurilor turcești,de unde și denumirea turnurilor de pază sau bastioanelor î n grija cărora se
aflau( Turnul croitorilor,cizmarilor, în Transilvania, Banat și Crișana și au fost construite în sec.
XIII-XIV,dar,fiind mereu distruse,de fiecare dată au fost refăcute în stilul epocii respective:
baroc italian( sec. XVI), Vauban(sec. XV III). Între ansamblurile urbane medieval mai bine
păstrate sunt cele din Sighișoara( sec. XIV -XVII), Sibiu( sec. XIII -XVI), Brașov(sec. XV -XVI),
Târgu -Mureș( sec. XV -XVII), Mediaș( sec. XIV -XVI), Cluj -Napoca( sec. XV), Bran( sec. XIV),
în mare parte restau rate.

15
1.3 Baza tehnico -materială din România
Tabel 1.3 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de
structuri, categorii de confort si destinatii turistice

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Conform tabelului 1.3 structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au crescut de la an
la an astfel că în anul 2013 având un număr de 6009, în a nul 2014 având un număr de 6130 iar î n
2015 un număr de 6821. Ani
Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Numar
Numar Numar Numa r
Total 6009 6130 6821
Hoteluri 1429 1456 1522
Hosteluri 185 204 248
Hoteluri apartament 16 17 23
Moteluri 215 212 221
Hanuri 3 5 3
Vile turistice 621 624 643
Cabane turistice 152 162 196
Bungalouri 249 242 280
Sate de vacanta 6 9 7
Campinguri 48 52 66
Popasuri turistice 35 35 33
Casute turistice 45 53 61
Tabere de elevi si
prescolari 62 62 63
Pensiuni turistice 1335 1323 1527
Pensiuni agroturistice 1598 1665 1918
Spatii de cazare de pe
navele fluviale si
maritime 10 9 10

16

Figura 1.1 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri

Din acest grafic putem observa că în cadrul structurilor de primire turistica cu funcțiuni d e
cazare, cea mai mare creștere o au pensiunile agroturistice în anul 2015 față de anii precedenti
urmat de către hoteluri și pensiuni turistice.
Tabel 1.4 Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de cazare turistica,
categorii de co nfort si destinatii turistice
Ani
Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri
Total 305707 311288 328313
Hoteluri 182284 185172 188607
Hosteluri 8482 9116 11757
Hoteluri apartament 1046 1064 1668
Moteluri 8493 7883 8331
Hanur i 61 143 63
Vile turistice 14074 13812 14473
Cabane turistice 5183 5128 5876
Bungalouri 2834 2722 2768
Sate de vacant 372 717 557
Campinguri 11945 12925 15039
Popasuri turistice 1800 2209 1792
Casute turistice 2665 2398 2657 1456
204 17 212 5624162 242 9 52 35 53 6213231665
96130
010002000300040005000600070008000
2013
2014
2015

17
Tabere de elevi si
prescolari 9851 9759 6979
Pensiuni turistice 27325 27295 32051
Pensiuni agroturistice 28775 30480 35188
Spatii de cazare de pe
navele fluviale si
maritime 517 465 507
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Pe baza tabelului 1.4 în ceea ce privește cazarea turistică existentă pe tipuri de structuri de
cazare turistică se observă o creștere a numărului de locuri, în anul 2013 fiind 305707 locuri, în
anul 2014 un număr de 311288 locuri ca în anul 2015 să crească la 328 313 locur i.

Figura 1.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de cazare turistică

Din acest grafic putem observa faptul că capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri de
cazare turistică de la an la an a avut o creștere în ca drul hotelurilor urmat de pensiuni
agroturistice și pensiuni turistice.

2013050000100000150000200000250000300000350000
Hoteluri
Hosteluri
Hoteluri apartament
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Bungalouri
Sate de vacanta
Campinguri
Popasuri turistice
Casute turistice
Tabere de elevi si prescolari
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Spatii de cazare de pe…
Total2013
2014
2015

18
Tabelul 1.5 Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire
turistica, categorii de confort si destinatii turistice

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Din tabelul 1.5 rezultă că capacitatea turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire
turistică a crescut considerabil astfel încât în anul 2013 erau 77028488 locuri -zile, în anul 2014
erau 77676817 locuri -zile iar în anul 2015 erau 81872539 locu ri-zile. Tipuri de structuri
de primire turis tica Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Locuri – zile
Numar
locuri -zile Numar
locuri -zile Numar
locuri -zile
Total 77028488 77676817 81872539
Hoteluri 47737109 48349656 49142321
Hosteluri 2185296 2429554 2880394
Hoteluri apartament 128945 132490 438486
Moteluri 2778809 2609986 2750418
Hanuri 7300 16892 20381
Vile turistice 3154761 2751708 3129939
Cabane turistice 1396329 1360436 1386448
Bungalouri 333863 329426 365313
Sate de vacanta 74802 82167 113196
Campinguri 1114112 1070281 1392974
Popasuri turistice 196783 252141 251225
Casute turistice 179728 148216 161215
Tabere de elevi si
prescolari 1551293 1638528 1338432
Pensiuni turistice 8179000 8279529 9416908
Pensiuni
agroturistice 7932634 8219979 9079901
Spatii de cazare de pe
navele 18luvial si
maritime 77724 5828 4988

19

Figura 1.3 Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica
Din acest grafic putem observa faptul că pe primul loc în anul 2015 privind capacitatea
turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică s -au situat hotelurile, pe locul doi
pensiunile agroturistice iar pe locul trei pensiunile turistice.
1.4Circulația turistică a Rom âniei
Tabelul 1.6 Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica, dupa d estinatii turistice pe tipuri de turisti
Categorii de
confort Tipuri de
turiști Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Număr persoane
Numă r
persoane Numă r
persoane Numă r
persoane
Total Total Romani 6225798 6551339 7681896
– – Straini 1717355 1914570 2239978
Total 7943153 8465909 9921874
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Conform tabelului 1.6 privind sosirile turistilor în structuri de cazare turistică numărul de
persoane a crescut, astfel încât în anul 2013 turiști români erau 6225798, în anul 2014 erau
6551339 persoane iar în anul 2015 erau 7681896 persoane.
Ȋn anul 2013 turiști străini erau 1717355 persoane, în anul 2014 era un număr de 1914570
persoane iar în anul 2015 a crescut până la 2239978 persoane. 0100000002000000030000000400000005000000060000000
2013
2014
2015

20

Figura 1.4 Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Din acest grafic care se referă la sosirile turiștilor în structuri de cazare turistică putem
observa că în an ul 2015 a fost înregistrată cea mai mare valoare a sosirilor dintre care cei mai
mulți turiști au fost cei români.

Figura 1.7 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, categorii de
confort si tipuri de turiști

Categorii
de conf ort Tipuri de
turiști Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Număr persoane
Numă r
persoane Numă r
persoane Numă r
persoane
Total Total Romani 15884817 16511937 19047701
– – Straini 3477854 3768104 4471639
Total 19362671 20280041 23519340
Sursa:http://statistici.insse.ro/shop/

Pe baza tabelului 1.7 în ceea ce privește înnoptările în structure de cazare turistică pe tipuri de
turiști putem observa că în anul 2013 turiști români au fost 1588481 7, în 2014 au fost 16511937
persoane iar în anul 2015 au fost 19047701 persoane.
010000002000000300000040000005000000600000070000008000000900000010000000
Romani Straini Total2013
2014
2015

21
Numărul turiștilor străini care au înnoptat în anul 2013 a fost de 3477854 persoane, în anul
2014 au fost 3768104 persoane ca în anul 2015 să ajungă la 4471639 persoane.

Figura 1.5 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de stru cturi
Din graficul privind înnoptările în structuri de primire turistică putem observa faptul că în
anul 2015 s -a atins cea mai mare valoare față de anii precedenți, cea mai mare po ndere având -o
turiștii români.

Sejurul mediu în Rom ânia
S=𝐧𝐫.𝐢𝐧𝐧𝐨𝐩𝐭𝐚𝐫𝐢
𝐧𝐫.𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢 𝐜𝐚𝐳𝐚𝐭𝐢 =𝒙
În anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 2,4 zile .
S=𝟏𝟗𝟑𝟔𝟐𝟔𝟕𝟏
𝟕𝟗𝟒𝟑𝟏𝟓𝟑=𝟐.𝟒 zile
În anul 2014 durata medie sejurului a fost de 2,3 zile.
S=𝟐𝟎𝟐𝟖𝟎𝟎𝟒𝟏
𝟖𝟒𝟔𝟓𝟗𝟎𝟗=𝟐.𝟑 zile
În anul 2015 durata medie a sejurului a fost de 2,3 zile.
S=𝟐𝟑𝟓𝟏𝟗𝟑𝟒𝟎
𝟗𝟗𝟐𝟏𝟖𝟕𝟒=𝟐.𝟑 zile
Sejurul mediu din Rom ânia în anii 2013, 2014 și 2015 a suferit o scădere d e la 2,4 zile la 2,3
zile.
0500000010000000150000002000000025000000
Romani Straini Total2013
2014
2015

22
Capitolul II
PATRIMONIUL MONDIAL CULTURAL ȘI NATURAL UNESCO DIN
ROMÂNIA

România , pe lângӑ un valoros potenṭial turistic deṭine un patrimoniu cultural și natural
reprezentat de monumente istorice, antice dar și monumente ale natu rii care au rӑmas intact de
secole.

2.1Activitatea UNESCO în România

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este una dintre
cele 16 agenții specializate din sistemul Organizației Națiunilor Unite (ONU), care a fost
constituită la 16 noiembrie 1945 de către un număr de 20 de state care au elaborat Constituția
acestui organism. România i s -a alăturat la 27 iulie 1956. În present, UNESCO cuprinde 195 de
state membre și 10 state asociate iar se diul se află în Pari s, Fr anța.
Misiunea UNESCO este să contribuie la promovarea păcii și securității în lume prin
intermediul educației, științei și culturii, în vederea consolidării cooperării internaționale,
respectării drept urilor fundamentale ale omului, fără restricții de rasă, sex, limbă sau religie.
În prezent, Organizația își definește strategia și activitatea în baza a 17 obiective de dezvoltare
durabilă cuprinse în Agenda 2030 a UNESCO .
România desfășoară, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și
Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic și
în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunuril or culturale în țările de
origine sau restituirea lor.

23
Tabelul 2.1 Convențiile culturale UNESCO
Titlul convenției Data /
locul
adoptării Data
Adoptării/Aderării/Acceptării/Ratificării
de către România
1 Convenția pentru protecția bunurilor cul turale în
caz de conflict armat 14.05.1954
Haga Ratificată prin Decretul nr. 605/1957
2 Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate
pentru interzicerea și impiedicarea operațiunilor
ilicite de import, export și transfer de proprietate
al bunurilor cu lturale 14.11.1970
Paris Legea de aderare nr. 79/1993
3 Convenția privind protecția patrimoniului
mondial, cultural și natural 16.11.1972
Paris Acceptată prin Decretul nr. 187/1990
4 Al doilea protocol la Convenția de la Haga din
1954 pentru protecția bu nurilor culturale în caz
de conflict armat 26.03.1999
Haga Ratificat prin Legea nr. 285/2006
5 Convenția asupra protecției patrimoniului
cultural subacvatic 02.11.2001
Paris Acceptată prin Legea nr. 99/2007
6 Conventia pentru salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial 17.10.2003
Paris Acceptată prin Legea nr. 410/2005
7 Convenția asupra protecției și promovării
diversității expresiei culturale 20.10.2005
Paris Legea de aderare nr. 248/2006
Sursa: http://www. cultura.ro/unesco

24

2.2 Comisia Națională a României pentru UNESCO

Comisia Națională a României pentru UNESCO , a luat ființă în anul 1956 și a fost
reorganizată prin Hotărârea de Guv ern nr.624 în august 1995. A tunci a fost stabilit și statutul său
de instituție public ă cu personalitate juridică , finanțată de la bugetu l de stat în coordonarea
Ministerului Educației și Cercetării. Activitatea Comisiei se desfășoara în conformitate cu Carta
UNESCO, cu Statutul sau propriu, cu respectarea normelor legale privind instituțiile publice,în
consens cu politica general a Guvernului României. Pentru reprezentarea intereselor României la
UNESCO și semnarea parteneriatelor internaționale, Comisia colaborează cu Delegația
Permanentă a României pe lângă UNESCO, orga nism aflat în subordinea Ministerului Afacerilor
Externe din România .
Activ itatea Comisiei este structurată pe 5 Subcomisii, deservită fiecare de c âte un
expert: Subcomisia Educație, Subcomisia Cultură, Subcomisia Știința, Subcomisia Comunicare
și Infor mare, Subcomisia Programe Interdisciplinare. Conducerea Comisiei este asigurată de
Secretarul General.
Obiectivele generale ale CNR UNESCO – în baza articolului VII al Actului Constitutiv al
UNESCO și î n conformitate cu Carta Comisiilor Naționale pentru UNESCO, adoptată la cea de a
20-a sesiune a Conferintei Generale, 27 noiembrie 1978:
• Acordă consultanță de specialitate Guvernului Rom âniei î n toate problemele care privesc
activitatea UNESCO (rol consultativ);
• Elaborează și evaluează programele UNESCO î n Rom ânia; sprijină cunoasterea pe plan
intern și, dupa caz, punerea în practică a Recomandărilor, Declarațiilor și Convenț iilor
UNESCO (rol participativ);
• Asociază activitățile UNESCO în plan național ministerele, diversele instituții de stat,
agențiile ONU din România, organizațiile și personalitățile a căror activitate se înscrie în
problematica educației, științei, culturii și informării și pe plan internațional la nivel
bilateral, subregional, regional sau inter -regional alte Comisii N aționale UNESCO sau
alte entitați aflate în subordinea sau î n coop erare cu UNESCO (rol de legatură );

25
Obiectivele specifice ale CNR UNESCO
• Face propuneri Guvernului direct sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe cu
privire la masurile ce urmează a fi luat e în legatură cu programul și activitatea
Organizatiei;
• Organizează activitatea necesară pentru aplicarea Rezoluțiilor și Programelor UNESCO,
colabor ând în ace st scop cu ministerele, instituțiile de stat, organizaț iile
interguvernamentale și nonguvernament ale, p recum și cu personalitațile a căror activitate
se înscrie în problematica educației, științei, culturii și informă rii;
• Incurajează participarea instituțiilor naționale, guvernamentale ș i nonguvername ntale, a
diverselor personalitaț i la elaborarea și execuția programelor, în asa fel î ncât Organizatia
să benefic ieze de concursul intelectual, științ ific, artistic sau administrativ de care are
nevoie;
• Difuzează informaț iile as upra obiectivelor, programului și activitaț ilor UNESCO pentru
dezvoltarea intere sului opiniei publice;
• Participă la selectarea de candidaț i pentru posturile vacante de funcționari internaționali
ale UNESCO, precum și a bursierilor UNESCO și a candidaț ilor la premiile UNESCO;
• Participă alături de alte Comisii Nați onale la elaborarea de studii privind pr oblemele de
care este interesată Organizaț ia;
• Intreprinde din proprie initiativă alte activitaț i legate de obiectivele generale ale
UNESCO;
• Colaborează cu birourile ș i centrele regionale ale UNESCO în vederea dezvoltă rii
cooperă rii bilat erale, regionale, subregionale și inter -regionale în domeniul educației,
științei, culturii și informării. Această colaborare se traduce prin par ticiparea la
elaborarea, execuția și evaluarea proiectelor și poate lua forma studiilor, semina riilor,
reuniunil or și conferințelor organizate în comun, precum și a schimbului de informații, de
documente ș i de vizite.

Obiective specifice a le CNR UNESCO in domeniul EDUCAȚ IE
• Promovarea politicilor și instrumentelor de natură să ducă la realizarea î n sistemul
național de învățământ a unei educații incluzive și de calitate pentru toț i;
• Implementarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții ș i a „Memorandu mului
Strategiei LLL”, stabilită la nivel european;
• Susținerea educaț iei pentru dezvoltare dur abilă, a înv ățământului profesional și tehnic ș i a
programelor de formare profesională ca resurse pentru adaptarea curriculei la piata
muncii, pentr u reducerea abandonului scolar ș i a somajului, pentru reducer ea saraciei,

26
asigurarea durabilă a mijloacelor de subzisten tă, integrarea responsabilitații sociale și
atenuarea efectelor schimbă rilor climatice;
• Sprijinirea int roducerii tehnologiilor informației și comunicării în sistemul educaț ional;
• Dezvoltarea și diseminarea de bune practici ș i manuale pentru formarea profes orilor;
• Promovarea educației î mpotriva HIV / SIDA;
• Dezvoltarea rețelelor naționale de Școli Asociate UNESCO ș i de Catedre UNESCO.

Obie ctive specifice ale CNR UNESCO în domeniul ȘTIINTELOR NATURALE și
ȘTIINTELOR SOCIALE Ș I UMANE
• Promovarea poli ticilor și i nstrumentelor menite să sporească rolul științei ș i tehnologiei la
dezvoltarea durabilă a României, în corelare cu domeniile și tematicile din Planul
Național de Cercetare, Dezvoltare ș i Inovare;
• Protecția și imbunatățirea biodiversității ș i a patrimoniulu i natural, prin spr ijinirea
managementului rezervațiilor biosferei și prin sporirea numărului și suprafeț elor acestor
arii protejate;
• Implicarea în gestiunea durabilă a riscurilor referitoare la schimbările climatice ș i la
dezastrele naturale, prin impleme ntarea măsurilor preventive î n cele mai vulnerabile
zone;
• Promovarea eticii în cercetarea științifică și tehnologică, î n special a bioeticii;
• Anticiparea transformărilor sociale ș i a evolut iilor din societate și evaluarea critică a
programului MOST;

Obiective specifice ale CNR UNESCO î n domeniul CULTUR Ă
• Promovarea ș i sprijin ul pentru diversitatea culturală și a dialogului între culturi si
civilizaț ii;
• Aplicarea unor mecanisme eficace pentru protecția ș i salvg ardarea patrimoniului material
și imaterial;
• Promovarea rolului culturii și al diversității culturale î n dezvoltar ea durabilă a României;
• Participarea României la Programul Memoria Lumii prin realizarea de programe care să
asigure conservarea, accesul universal și constientizarea importanțe i patrimon iului
documentar national.
Obie ctive specifice ale CNR UNESCO î n dome niul COMUNICARE Ș I INFORMARE
• Imbunataț irea accesului universal la informație și cunoaștere, în particular la informaț ia
referitoare l a misiunea, obiectivele, rezoluțiile și programele UNE SCO ș i CNR UNESCO;

27
• Organi zarea Centrului de Documentare ș i Informare al CNR UNESCO;
• Promovarea, diseminarea ș i ech ilibrarea schimbului de informații, făra niciun obstacol î n
ceea ce priveste libertatea de exprimare;
• Promovarea și utilizarea multilingvismul ui și a accesului universal la spaț iul virtual,
inclusiv prin promova rea normelor ș i politicilor globale referitoare la internet;
• Incurajarea utiliză rii celor mai noi tehnologii informaț ionale;
• Promovarea libertății de exprimare, a libertăț ii presei, promo varea mass -mediei libere.
Obie ctive specifice ale CNR UNESCO î n domeniul PROGRAME INTERDISCIPLINARE
• Susținerea obiectivelor definite de comunitatea internațională pentru asigurarea
prosperității și dezvoltă rii la nivel global exprimate prin „Declaraț ia Mil eniului”;
• Promovarea drepturilor omului și creșterea reactivităț ii la probleme corespondente;
• Promovarea condiției femeii în societate și a egalității de ș anse;
• Dezvoltarea relaț iilor UNESCO cu societatea civilă, sporirea numerică și calitativă a
asociații lor, centrelor ș i cluburilor UNESCO din România;
• Organiz area marcării în România a aniversărilor personalităților româneș ti la care
UNESCO s-a asociat, a zilelor, anilor și deceniilor internaț ionale UNESC O.7

2.3 Patrimoniul Mondial UNESCO la nivel națio nal
Prin c onvenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural adoptată de
UNESCO în 1972 și acceptată de România prin Decretul nr.187/1990, se stabilește că anumite
bunuri din patrimoniul cultural prezintă o deosebită importanță prin care se necesită protejarea
lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.
Lista Patrimoniului Mondial , este constituită odată cu adoptarea Convenției și conține astăzi un
număr de 1052 de poziții dintre care 814 culturale, 203 naturale și 3 5 mixte
În prima fază pe Lista Patrimoniului M ondial a fost înscrisă Delta Dunării (1991) ca sit natural
și a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale: Sate cu biserici fortificate din
Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetățile
Dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Biserici de lemn din
Maramure ș (1999).
În România aceste mo numente suntprotejate ,atât în baza Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, cât și conform Legii nr. 564/2001 pentru aprobarea OG nr.47/2000
privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor ist orice care fac parte din Lista
patrimoniului mondial,cu modificările și completările ulterioare. Prin acestea se stabilesc

7Sursa:http://cnr -unesco.ro/home/

28
responsabilități atât pentru proprietari – cu rol de gestiune curentă, întreținere și restaurare și
pentru autorități locale – cu rol de avizare, cofinanțare, de coordonare a Comitetelor de
Organizare UNESCO, cât și pentru autorități central . Institutul Național al Patrimoniului are
atribuții în monitorizarea monumentelor care sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial.
Cele 165 sta te pentru a putea propune situri pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial și –
au luat angajamentul să pregătească liste indicative cu acele situri care sunt considerate ca a vând
valoare deosebită , conform celor zece crit erii stabilite prin Convenție. Aceste l istele indicative
sunt revizuite o dată la 10 ani și sunt transmise către Centrul Pa trimoniului Mondial UNESCO și
sunt accesibile pe site -ul acestuia pentru a permite tuturor statelor o definire și o armonizare a
acestora pe baza strategiei UNESCO pentru o Listă a Patrimoniului Mondial credibilă . Lista
indicativă a României a fost completată în 2004 cu Centrul Istoric al Sibiului , în 2012 cu Satele
istorice Hollókő și Rimetea și împrejurimile lor, ca extindere a poziției Hollókő (Ungaria), în
2015 cu Pădurile seculare de fag ale Carpaților ca extindere a seriei deja existente în Lista
Patrimoniului Mondial iar în 2016 cu Peisajul Cultural Minier al Roșiei Montane .

2.3.1.Delta Dunării

Dunărea, este cel d e-al doilea fluviu ca mărime , este una dintre cele mai frumoase delte din
Europa și chiar din lume, și este cunoscută și ca una din marile zone umede ale planetei. Dunărea
deține un i mpresionant bazin hidrografic a cărui suprafață acoperă mai mult de 80% din
suprafața Europei . Întinderile de apă și uscat care s -au format aici conferă condiții de viață bune
pentru un număr mare de specii de plante și animale. Dintre acestea, stuful formează una dintre
cele mai întinse suprafețe compacte din lume , iar pădurile Letea și Caraorman reprezintă limita
nordică pentru două specii rare în țara noastră de stejar, frecve nt întâlnite în zonele sudice ale
peninsulei Balcanice și Italice. Alături de numărul mare de plante acvatice și terestr e se întâlnesc
aici multe specii de pelicani și cormorani atât de specifice Deltei Dunării precum și un număr
mare de alte păsări acvati ce,exist ând și specii de pesti cu valoare ecologică dar și economică
ridicată.
Prin diversitatea impresionantă a habitatelor și a formelo r de viață pe care le deține într -un spațiu
restrâns, Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversității .
Specii le vegetale și animale au constituit, importante resurse naturale, care au atras oamenii pe
aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Așezările omenești înființate s -au bazat, în principal pe
valorificarea res urselor naturale dezvoltâdu -se, astfel activități economice tradiționale .
Datoria tendinței de supraexplotare a resurselor naturale în special asupra peștelui și pășunilor,
precum și tendința de a dezvolta unele activități economice nepotrivite acestui sistemului, cum a
fost situația investiție i pentru exploatarea nisipurilor de la Caraorman, au avut drept consecință

29
dereglarea echilibrului natural existent și a dus la dispariția unor zone de reproducere naturală a
peștelui .
Datorită efectelor negative existente se va ajunge la dez echilibrul ec osistemelor naturale și seva
ajunge să se agraveze dacă nu vor fi luate măsuri de reducere a fenomenelor negative.Delta
Dunării a fost recu noscută prin includerea în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei
(1990), în cadrul Programului "Omul si B iosfera", lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta
Dunării îndeplineste principalele caracteristici ale unei rezervații a biosferei:
a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice și conține zone strict protejate, zone de utilizare
tradițională a resurs elor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole și zone tampon;
b) este o zonă marină în care oamenii reprezintă o componentă integrală și care este administra tă
pentru obiective plec ând de la protecția completă până la producția intensivă ;
c) este un c entru regional pentru monitorizare , cercetare, educare și instruire asupra
ecosistemelor.

Din anul 1990, Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de
import anță internațională , ca și habitat al păsărilor de apă, și a fost inclusă într e cele peste 600
astfel de zone Delta Dunării situându -se printre cele mai întinse dintre acest ea.
Valoarea de patrimoniu a Rezervației Biosferei Deltei Dunării a fost recunoscută, în luna
decembrie a anului 1990 prin includerea a pest e jumatate din suprafața acesteia, în Lista
Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. A fost e laborată de Comitetul Patrimoniului Mondial
în baza Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural adoptată de
Statele Membre UNES CO, î n 1972, această acțiune a avut rolul de a proteja împotriva
activităț ilor umane care ducea la distrugerea zonelor a căror valoare este importantă atât pentru
fiecare țară cât și pentru întreaga umanitate .

Figura 2.2 Delta Dunării
Sursa:http://www.indelt adunarii.ro/fotografii_pasari_delta_dunarii.php

30
2.3.2 Sate cu biserici fortificate din Transilvania
Sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial șapte localități a căror trăsătură comună este
păstrarea structurii și imaginii istorice, care e ste asociată cu prezența, pe teritoriul acestei
așezării, a unei biserici fortificate exemplară pentru acest fenomen arhitectural tipic s atelor
săsești.
Sașii sunt o populație de origine germană, colonizată, pe teritoriul Transilvaniei. Colonizarea a
fost inițiată de regalitatea maghiară pentru consolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu de
curând cucerit.Prima zonă ocupa tă de coloniști a fost Sibiul în sudul Transilvaniei.Colonizarea
Țării Bârsei, în sud -estul Transilvaniei, a fost încredințată, în 1211, ordinului cavalerilor teutoni .
Confirmarea scrisă a drepturilor colonilor din Provincia Sibiului – Diploma Andreeană/Goldener
Freibrief – a fost semnată în 1224 de regele Andrei al II -lea și avea ca scop regla rea relațiilor
între regalitate și sașii din această Provincie. Drepturile prevăzute de Diplomă au constituit un
reper pentru sașii din celelalte zone de colonizare, care s -au străduit să ajungă în posesia
acelorași privilegii. În 1486, regele Mattia Corvinul a întărit privilegiile cupri nse în Diploma
Andreeană pentru toți sașii de pe pământurile regale În același timp s -a inființat și Universitatea
Săsească Națională, care, prin atribuțiile sale, a dat coeziune grupurilor de coloni veniți din
teritorii diferite și în perioade diferite, fo rmând o unitate etnică, juridică și administrativă.
Primul eveniment catastrofal pentru coloniile în curs de constituire a fost năvălirea tătară din
1241 -1242. Ca urmare, regalitatea a încurajat fortificarea localităților, iar colonii au aplicat
practici le defensive din regiunile de origine: localitatea era lăsată pradă invadatorilor,
comunitatea refugiindu -se într -o fortificație ușor accesibilă. 8

Situl rural Câlnic
Situat la 28 km de Alba Iulia, în satul Câlnic se găsește una dintre cele mai vechi cetăți din
Transilvania, care a fost r idicată în jurul anului 1200. Din incintă acestui sit fac parte o capelă,
un donjo n cu trei etaje și două turnuri de pază. În secolele XV -XVI aceasta a fost amenajată ca
cetate țărănească, construindu -se o centură e xterioară de ziduri.

8Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial -unesco/17 -monumente –
istorice/unesco/91 -sate-cu-biserici -fortificate -din-transilvania

31

Figura 2.3 Cetatea Calnic vazuta de sus(foto Martin Rill);
Sursa: http://patrimoniulnational.ro/
Situl rural Prejmer
Situată la 15 km de Brașov , biserica din Prejmer a fost construită în tre 1241 -1250 în stilul gotic
timpur iu, de inspirație cisterciană. Aceasta păstrează un valoro s altar pictat din secolul al XV-lea
și o orgă din anul 1803. Ulterior fortificării , aceasta a devenit cea mai puternică cetate țărănească
din Transilvania.

Figura 2.4 Biserica fortificată Prejmer
Sursa: http://transylvania -mountainguide.com

Situl rural Viscri
În apropierea Sighișoarei, în mijlocul cetății țărănești de la Viscri ,a fost înălțată în se colele XV –
XVII, s -a păstrat o veche biserică în stil gotic, construită pe locul unei capele romanice(secolele
XII-XIII).

32

Figura 2.5 Vedere din exterior asupra ansamblului bisericii evanghelice fortificate din
Viscri
Sursa: https://ro.wikipedia.org

Situl rural Dârjiu
La 18 km de Odorheiu Secuiesc, în satul Dârjiu , atestat documentar din anul 1334, a fost
construită în secolele XIII -XIV o biserică în stil romanic, transformată mai târziu în stil gotic,iar
apoi fort ificată. În interior se consevă picturi murale de factură gotică executate în anul 1419.

Figura 2. 6 Biserica fortificată de la Dârjiu
Sursa:http://www.romaniajournal.ro

Situl rural Saschi z
Situată la 20 km de Sighișoara, biserica fortificată din centrul satului Saschiz, a fost co nstruită în
perioada 1493 -1496. Din i ncinta fortificată a bisericii nu s -a păstrat până în zilele noastre. Pe un
deal din apropierea Saschizului se află și o cetate țărănească din secolele XIV -XV.

33

Figura 2.7 Biserica Saschiz
Sursa: http://www.saschiz.ro/

Situl rural Biertan
Situat la 80 km de Sibiu, în incinta cetății țărănești din satul Biertan , a fost ridicată în perioada
1492 -1516 o biserică fortificată. Biserica este construită în stilul go ticului târziu, cu elemente de
renaștere și deține un valoros altar compus din 28 de panouri pictate și sculpturi policrome î n
lemn realizate în precum și un amvon din piatră. Incepând cu anul 1572, biserica a fost timp de
aproape trei secole,sedi u Episcopal al Bisericii Evanghelice.

Figura 2.8 Cetatea Biertan
Sursa: http://www.sibiu -turism.ro/
Situl rural Valea Viilor
Așezarea Valea Viilor( 50 km de Sibiu) păstrează o frumoasă biserică fortificat ă, cu hramul
Sfântului Petru. Biserica fost construită în secolul al XIII -lea, la sfârșitul secolului al XV -lea

34
fiind inconjurată cu puternice ziduri de a părare,cu o înălțime de 8 metri care au fost prevăzute cu
turnuri .

Figura 2.9 Biserica Valea Viilor
Sursa: http://www.sibiu -turism.ro/

2.3.3. Biserici din Moldova
Acestea au fost incluse î n Lista Patrimoniului Mondial datorită unicității ansamblelo r de
picturi murale exterioare, care sunt particula rizate prin întinderea lor pe întreaga suprafaț ă a
turlei si a zidurilor, prin semnificațiile teologice cu multiple mesaje.I conografii si pictorii din
Moldova introduc nuanțări si soluții plastice originale care conferă o unicitate deosebită
ansamblelor re alizate intre ultimele decenii ale secolului al XV -lea si jumătatea secolului al XVI –
lea.
Intervalul ocupa domniile lui Stefan cel Mare (1457 -1504) si ale urmașilor săi direcți Bogdan
III (1504 -1517), Stefan cel Tânăr (1517 -1527) si Petru Rareș (1527 -1538, 1541 -1546). Stefan cel
Mare și Petru Rareș au fost in mod constant si programatic antrenați in activitatea ctitoriceasca.
In timpul domniei lui Stefan cel Mare se consolidează așa -numitul "stil moldovenesc" in
arhitectura dar si principalele programe ic onografice pentru interior.
Ca un fenomen specific Moldovei de Nord , apare și pictura murala exterioară care a beneficiat
de atenția cercetătorilor sub aspectul iconografiei si realizării plastice si tehnice.

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Bot ezătorul
Situată î n satul Arbore la 32 km nord -vest de Suceava făcea parte din curtea boierească a lui
Luca Arbore, pârcălab din Suceava în vremea lui Ștefan cel Mare. Pictura exterioar ă a fost

35
realizată în anul 1541, iar în pronao s se află mormântul ctit orului, cel mai reprezentativ
monument fun erar în stil gotic din întreaga Moldovă.

Figura 2.10 Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Sursa :http://patrimoniu.gov.ro

Biserica Mănăstirii Voroneț
Se afl ă la 5 km depărtare de Gura Humorului și este socotită ca fiind ” o adevărată Capelă
Sixtină a Orientului”. Aceasta a fost realizată în incofundabila culoare albastră,ajunsă de mult
celebră. Originea “albastrului de Voroneț” nu a fost elucidată pe deplin nici până în prezent.

Figura 2.11 Biserica Mănăstirii Voroneț
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/m onumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial –
unesco/17 -monumente -istorice/unesco/120 -biserica -sfantul -gheorghe -a-fostei –
manastiri -voronet -album -foto

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița este situată la 36 km de Gura Humorului,fiind ctitorie a l ui Petru Rareș
din anul 1532. Este una dintre cele mai frumoase biserici cu p icturi exterioare ale Bucovinei,
aceasta s e remarcă prin strălucitorul auriu al frescelor ei,executate în anul 1537 .

36

Figura 2.12 Mănăstirea Moldovița
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului –
mondial -unesco/17 -monum ente-istorice/unesco/115 -biserica -buna -vestire -a-
manastirii -moldovita -album -foto

Mănăstirea Probota

Mănăstirea Probota este așezată la 5 km de Dolhasca și a fost înălțată în anul 1530 de Petru
Rareș. Această mănăstire es te una dintre cele mai reușite re alizări ale artei constructive
feudale mold oveneșt. .Biserica mănăstirii a fost pictată atăt în interior cât și la exterior în anul
1532, în stilul epocii lui Petru Rareș.

Figura 2.13 Mănăstirea Probota
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial –
unesco/17 -monumente -istorice/unesco/119 -manastirea -probota -album -foto

Biserica Pătrăuți

Biserica din Pătrăuți se afl ă la 12 km depărtare de Suceava și a fost ctitorită de Ștefan cel Mare
în anul 1487. Biserica de mici dimensiuni , încă își păstrează în întregime pictura inițială .

37

Figura 2.14 Biserica Pătrăuți
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica “ Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou

Aceasta a început sa fie construită în timpul lui Bogdan al III -lea(1514), fiind terminată ulterior
de Ștefăniță Vodă în anul 1522 -ambii fii ai lui Ștefan cel Mare. Datând din vremea lui Petru
Rareș din picture exterioară s-au păstrat doar câteva fragmente. Biserica deține moaștele
Sfântului Ioan cel Nou,aduse la Suceava în anul 1402 de Alexandru cel Bun. Mănăstirea Sfântul
Ioan cel Nou din anul 1991 este sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Figura 2.15 Biserica “ Sfântul Gheorghe”
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial –
unesco/17 -monumente -istorice/unesco/121 -biserica -sfantul -gheorghe -din-suceava -album –
foto

Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor

Situată la 6 km nord de orașul Gura Humorului, această biserică este unul dintre cele mai
reprezentative monumente ale artei medieval românești. A fost înălțată în anul 1530 și își

38
păstrează fresce exterioare în stil bizant in din anul 1535 de către Toma Zugr avul din Suceava.
Culoarea predominant este roșu -cărămiz iu, fapt care o face unică faț ă de alte lăcașuri de cult.

Figura 2.1 6Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii
Humor
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Sucevița

Mănăstirea Sucevița reprezintă un monument istoric al țării noastre, aceasta datând de la s fârșitul
secolului al XVI -lea. Arhitectura seamănă mai mult ca o c etate fortificată sau curte dom nească,
cuprinz ând central biserica .Unicitatea mănăstirii este dată și de pictura exterioară a cărei
strălucire a rezistat în timp.9

Figura 2.17 Mănăstirea Sucevița
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manasti rea-sucevita -67947.html

2.3.4 . Mănăstirea Horezu

Complexul monahal este situat în nordul provinciei Olteniei, î n depresi unea subcarpatică
Hurezu, la circa 5 km N de drumul național DN 67 ce face legătura între orașele capitală de județ

9http://romaniaoriginal.info/manastirea -sucevita -monument -istoric -si-atractie -turistica

39
Râmnicu Vâ lcea și Târgu -Jiu. Mănăstirea Horezu este cel mai mare și cel mai dezvoltat
ansamblu mon ahal din Ț ara Românească . Mănăstirea Horezu, ctitoria lui Constantin
Brâncoveanu (1688 -1714) a fost începuta în 1690, completată și extinsă de egumenii mănăstirii
în mai multe etape: 1734 -1735, 1829 – 1854 și 1854 – 1873.
"Biserica Mare", cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, e ra destinată să devină
necropolă a familiei lui Constantin Brâncoveanu. În epoca, Hurezii devin e un mare centru
artistic în jurul căruia s -a născut "stilul brâncovenesc", model de referință, cu o mare varietate de
interpretări, până după 1800. Ansamblul de la Hurezi a încununat procesul de elaborare a unui
ordin muntenesc, denumit de urmași "stilul brâncovenesc".

Figura 2. 18 Măn ăstirea Horezu
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial –
unesco/17 -monumente -istorice/unesco/90 -manastirea -horezu

2.3.5. Centrul istoric al Sighișoarei

Centrul istoric al orașului Sighișoara a fost inclus în Lista patrimoniului mondial î n anul 1999
în cadrul celei de -a 23-a sesiuni a Comitetului Patrimoni ului Mondial.
Centrul istoric Sighișoara este locuit în continuare și se definește ca fiind cel mai reprezentativ sit
urban medieva l din Transilvania datorită faptului că, în comparație cu celelalte orașe istorice din
România, centrul istoric Sighișoara și -a păstr at în cea mai mare parte organizarea spațiului urban
.Așezarea se caracterizează printr -o mare densitate a clădirilor cu valoare de monument istoric ce
constituie ansambluri impresionante .
Fortificațiile
Este o mică așezare incipientă dezvoltată pe platoul colinei și a fost fortificată cu un zid lung de

40
930 m care înconjoară dealul pe conturul celor două platouri ale sale și cu 14 turnuri de apărare
dintre care se păstrează 9 (Turnul Cositorarilor – Zinngiesserturm , Turnul Frîngherilor –
Seilerturm , Turnul Măcelarilor – Fleischerturm, Turnul Cojocarilor – Kürschnerturm, Turnul
Croitorilor – Schneiderturm, Turnul Cismarilor – Schusterturm, Turnul Fierarilor – Schmiedturm ,
Turnul cu Ceas, Turnul Tăbăcarilor) . Zidul datând din sec. XV -XVI păstrează ur mele unor etape
diferite de construcție datorate schimbărilor survenite în tehnica militară.

Clădirile publice
Cel mai important monum ent de arhitectură al orașului este constituit de Biserica din Deal ,
închinată Sf. Nicolae care este reprezentativă pent ru stilul gotic transilvănean. Construcția
dezvoltată în etape, intre sec. XIV – XV, aparține tipului de biserică hală având 3 travei egale ca
înălțime, acoperite cu o boltă gotică în rețea . Acest monument adăpostește un remarcabil
ansamblu de picturi mura le (sec. XIV și XV), o reprezentativă serie de monumente funerare (sec.
XVI-XVII), piese de mobilier medieval (sec. XV – XVI) precum și un al tar poliptic de asemenea
gotic. Biserica Mănăstirii, închinată Sf. Maria se află în imedia ta apropiere a Turnului c u Ceas.

2.3.6. Bisericile din lemn în Maramureș
Este vorba de bisericile din lemn situate în satele Bârsana, Budești,Desești,Ieud,Sisești,Poienile
Izei, Târgu -Lăpuș înscrise în 1999 ca și sit cultural . Acest ansamblu reprezintă o selecție a opt
exemple impresionante de stiluri arhitecturale diferite din diverse perioade și zone . Sunt
construcț ii din lemn înalte dar înguste, cu turnuri cu ceas și cu unul sau două acoperișuri cu
șindrile. Aceste biserici sunt exemple remarcabile ale arhitecturii re ligioase naționale în lemn ce
rezultă din întâlnirea dintre tradițiile religioase ortodoxe cu influențele gotice împletindu -se într –
o interpretare specific națională a tradițiilor costrucției din lemn .

Biserica din Ieud -din Deal

Datează din secol ul al XVII -lea și a fost pictată de Alexandru Ponehalschi în secolul al
XVIII -lea. În podul ei a fost găsit „Codicele de la Ieud”, cea ma i veche pravilă în limba
română. Aici se păstrează o colecție de icoane vechi pe lemn, o colecție de icoane pe sticl ă din
centrul de iconari Nicula, valoroase cărți și documente.

41

Figura 2. 19Biserica Nașterea Maicii Domnului din Ieud -Deal
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente -istorice/lista -patrimoniului -mondial –
unesco/17 -monumente -istorice/unesco/109 -biserica -nasterea -maicii -domnului -ieud-deal-
album -foto

Biserica Sfântul Nico lae din Budești( Josani)

A fost înălțată în anul 1643 pe locul uneia din secolul al XV -lea. Biserica din bârne groase de
lemn, așezate pe o fundație de piatră a fost pictată în culori calde si luminoase, plăcut
armonizate, pe la 1672, de către Alexandru Ponehalschi, fiind unul dintre cei mai activi p ictori
maramureșeni. Din nefericire, pictura s-a păstrat bine doar pe pereții de sud și vest ai
pronaosului .

Figura 2.20 Biserica Sfântul Nicolae din Budești( Josani )
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

42

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei

Datează d in secol ul al XVII -lea și se deosebește față de alte biserici prin altarul, cu patru laturi,
ca în vechime. Pictura executată în anul 1794,impresionea ză prin stilul eclectic, combinând
elemente iconografice tradiționale cu altele specific epocii respective.

Figura 2.21 Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro
Biserica din lemn “Sfinții Arhangheli” din Rogoz

Construită în anul 1663, reprezintă unul dintre cele mai interesante lăcașuri de cult din
Transilvania. Turnul clopotniță ,este flancat de patru turulețe, amplasate pe colțuri iar s ub
streașină se află numeroase console, sculptate în formă de capete de cai.

Figura 2.22 Biserica din lemn “Sfinții Arhangheli” din Rogoz
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Desești

A fost înălțată în anul 1 717 iar a rhitectura ei se înscrie în linia tradițională prin m odul de
îmbinare a elementelor constructive, echilibrul formelor și volu melor,armonia de ansamblu care

43
în conferă impresia de simplitate și eleganță. Originalitatea monumentului este dată de bâr nele
din parta superioară, care susțin șarpanta acoperișului, prelungite și sculptate în scară. Biserica
păstrează o valoroasă pictură murală, care a fost executată în anul 1780 de zugravii Radu
Munteanu și Gheorghe Vișoveanul.

Figura 2.23 Biserica “Cuv ioasa Paraschiva” din Desești
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bârsna

Aceasta d atează din anul 1720 și oferă un exemplu tipi c de arhitectură maramureșeană și se
remarcă prin dimensiunile mici, fiind pictată în anul 1806 cu influențe baroce.

Figura 2.24 Biserica “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bârsna
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica “Sfinții Arhagheli” din Plopiș

Aceasta a fost construită la sfârșitul secolului al XVII -lea de meșterul Ioan Macarie și pictată în
anul anul 1811 de zugravul Ștefa din Șișești.

44

Figura 2. 25Biserica “Sfinții Arhagheli” din Plopiș
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

Biserica “Sfinții Arhangheli” din Șurdești

Aceasta a fost construită în anul 1776 de meșterul Ioan Macarie și pictată în an ul 1783 de
Ștefan din Șișești și e ste considerată cea mai înaltă construcție de l emn din țară, având un turn cu
o înălțime de 54 metri. Iconostasul bisericii se remarcă prin elementele sculptate de natură
barocă, policromate și prin icoanele pictate cu fonduri de aur.

Figura 2.26 Biserica “Sfinții Arhangheli” din Șurdești
Sursa: http://patrimoniu.gov.ro

2.3.7. Fortărețele dacice din Munții Orăștiei

Fortărețele dacice reprezintă fuziunea dintre tehnicile și conceptele arhitecturii militare
dinăuntrul și din afara stilului clasic pen tru a crea un stil unic șiau fost înscrise in patrimonial
UNESCO în anul 1999 -sit cultural . Regii geto -daci ai sfârșitului de mileniu I î. Hr.au atins un
nivel cultural și socio -economic de excepție,acesta fiind simbolizat de grupul de fortărețe.

45
Fortărețe le dacice defensive în număr de șase datează din Epoca d e Fier târzie, și au fost create
în secolele I î. Hr. și d.Hr. ca o protecție împotriva cuceririi romane. Ele sunt foarte bine păstrate
fiind localizate într -o zonă natural spectaculoasă , prezentând o imagine dramatic a unei civilizații
inventive și puternice a Epocii de Fier.

2.4 Patrimoniu l Imaterial UNESCO la nivel național
Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care a fost adoptată de
UNESCO în 2003 și acceptată de România prin Legea nr. 410/2005 are ca scop protejarea și
valorificarea expresiilor patrimoniului cultural imaterial ale comunităților, grupurilor și
indivizilor de peste tot din lume.
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității , alcă tuită oficial în 2008, conține în
prezent un numă r de 391 de elemente care au fost înscrise prin decizie a Comite tului
Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții le și expresii or ale, artele spectacolului,
practici le sociale, ritualuri le și evenimente le festive, cunoștințe și tehnici legate de meștesuguri
tradiționale.
România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
UNESCO cu 5 elem ente: Ritualul Călușului ( care a fost proclamat inițial drept capodoperă a
patrimoniului oral și imaterial al umanității în data de 25 noiembrie 2005, pentru ca în anul 2008
să fie înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Uman ității), Doina (2
octombrie 2009), Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu (6 decembrie 2012), Colindatul de
ceată bărbătească (5 decembrie 2013) și Jocul fecioresc (2 decembrie 2015).
Ritualul Călușului este un dans popular românesc cu un ritm sinc opat și figuri variate, care
este jucat de flăcăii din sudul țării sau din Moldova, în săptamâna Rusaliilor.Conform unui ritual
călușarii merg prin sate pentru a -i vindeca pe cei bolnavi. Prin acest dans se spune că sunt
protejați de cele rele oamenii, vite le și recoltele.Dansul călușarilor se practică în special în sudul
țării, dar și în Moldova. Calușarii execută un ritual magic, care evoluează în jurul fructului de
alun numit "căluș".
Doina este un cântec liric solemn, improvizat și spontan. Reprezintă un element esențial al
folclorului românesc, iar până în 1900 doina a fost unicul gen muzical prezent în multe din
regiunile țării", scrie portalul UNESCO. Doina este o specie a literaturii populare, care aparține
genului liric, în care autorul își exprimă sentimentele și convingerile față de unele probleme ale
vieții, față de timp și natură și față de sine însuși. Doina este specifică poporului român, ea
exprimând sentimente variate: dor, tristețe, iubire, înstrainare, regret

46
Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu
La Horezu, în județul Vâlcea, se produce una dintre cele mai frumoase și rafinate ceramici
românești.Elementele tradiționale, vechile forme și motive menținute de -a lungul timpului, cu
ajutorul cunoștințelor și tehnicilor specific e, transformă olăria de aici în obi ecte de artă și de
civilizație.
Caracterul unic este conferit prin t ehnica specială a jirăvitului cu gaița, precum și alte modalități
de decorare cu ajutorul cornului de vită, motivele străvechi, ca valul, spirala, steaua , șarpele,
peștele, dar mai ales cocoșul – emblema olăriei horezene, realizate într -o paletă art istică și
cromatică special.
Colindatul de ceată bărbătească
Acesta este p racticat pe întreg teritoriul României și Republici i Moldova, și este asimilat cu un
mesaj creștin, anuntând sărbătorile de iarnă. Obiceiul Colindatului nu este doar o performanță
spectaculoasă și un ritual de prestigiu ci, mai presus de toate, este o formă de păstrare a identității
sociale și solidaritate între comunități, inclusiv înt re comunități multietnice.
Jocul fecioresc
Acesta este p racticat în zona centrală, d e Vest și Nord -Vest a României și este primul dans din
ciclul de joc tradițional, iar scopul acestuia este în primul rând inițiatic. Dansul reprezinta o
modalitate tradiți onală de celebrare a bărbăției tinerilor din comunitate și de afirmare a statutului
social, având mai multe variante, în funcție de comunitatea care îl practică.

Dosare în curs de evaluare
România are în evaluarea Comitetului Interguvernamental pentru S alvgardarea Patrimoniului
Cultural Imaterial din anul 2016 două dosare de candidatură pe Lista Reprezentativă a
Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: Tehnici tradiționale de realizare a scoarței și
Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc (dosar național) .
Nominalizarea multinațională a României și Republicii Moldova „Tehnici tradiționale de
realizare a scoarței” a fost înscrisă pe 1 decembrie, în urma deciziei Comitetului
Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în Lista
Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
Este a doua înscriere multinațională a României alături de Republica Moldova, după colindatul
de ceată bărbătească în 2013 .
Urmare a Deciziei adoptată de Comitetul Interguvernament al pentru Salvgardarea
Patrimoniului Cultural Imaterial în cadrul celei de -a zecea sesiuni (Namibia – Windhoek, 30
noiembrie – 4 decembrie 2015) prin care s -a hotărât amânarea evaluării dosarului multinațional
Practici culturale asociate datei de 1 Mar tie (Mărțișor) în cadrul unui ciclu ulterior.

47
În acest sens, la sfârșitul lunii martie 2016, a fost înaintat către Secretariatul Convenției
UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial dosarul multinațional de
nominalizare a Practicilor cult urale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul) pe Lista
Reprezentativă. Astfel, dosarul va intra în evaluarea organismelor de specialitate ale UNESCO în
anul 2017.

2.5Tezaure Umane Vii din Rom ânia

A pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea
patrimoniu lui cultural imaterial.V izează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și
vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în
cadrul comunităților din care fac par te, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte îli
dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării,
sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloa cele
tradiționale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.
Titlul de TEZAUR UMAN VIU este personal și netransmisibil și se acordă pentru România
de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Programul
funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea
Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU, amendat prin Ordinul
Ministrului Culturii prinvind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.
Cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea UNESCO, Ministerul Culturii, Comisia
Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și Muzeul Național al Satului
„Dimitrie Gusti“ a organizat în data de 9 noiembrie 2015, GALA TEZAURE UMAN E VII,
manifestare menită să încununeze totodată creația tradițională românească în cadrul programului
omonim derulat în perioad a 2014 -2015, sub auspiciile UNESCO.

Evenimentul a vizat recunoașterea și promovarea creatorilor și păstrătorilor valorilor
tradiționale românești prin acordarea titlului onorific tezaur uman viu. Cu această ocazie,
unsprezece personalități au primit diploma tezaur uman viu, iar șase creatori au fost comemorați
pentru activitatea lor meritorie în domeniul artei populare.
În ace eași zi, a avut loc ceremonia de decorare cu medalia Meritul Cultural clasa a III -a a
personalităților declarate tezaure umane vii în perioada 2010 – 2015, acțiune ce a consfințit,
astfel, calitățile și efortul depus de acești creatori pentru păstrarea și continuarea tradițiilor
românești, parte a identității naționale.10

10Sursa: http://www.cultura.ro/unesco

48

Capitolul III

POSIBILITĂȚI DE PROMOVARE A POTENȚIALULUI TURISTIC
UNESCO DIN ROMÂNIA

Monumentele UNESCO aflate pe teritoriul României sunt deosebit de importante astfel încât
trebuiesc p rotejate și promovate la adevărata lor valoare.

3.1 Căi de conservare și promovare a potențialului UNESCO rom ânesc
Misiunea UNESCO este aceea de a încuraja protejarea și conservarea patrimoniului cultural
și natural și pentru acest lucru au facut de mersuri pentru adoptarea unui tratat numit Convenția
privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, adoptată în anul 1972 de către
UNESCO.
UNESCO dorește să ofere ajutor pentru a proteja aceste proprietăți prin asistență tehnică, să
intocmească anumite activități de informare și conștientizare a publicului pentru conservarea
patrimoniului c ât și participarea populației din zonă la conservarea lor. Există anumite pericole
cum ar fi conflictele armate, catastrofele naturale, braconajul, pol uarea și urbanizarea
nemonitorizată.11
În ceea ce privește Delta Dunării datorită braconajului și pescuitului intensiv s-au redus
resursele piscicole în aceasta zonă. Chiar dacă este interzis pescuitul anumitor specii de pește nu
se respectă aproape de loc această lege.
Din cauza dezvoltării necontrolate a turismului biodiversitatea Deltei are de suferit. Localnicii
ar trebu i sa fie singurii care beneficiază de sursele de venit provenite și nu investitorii din această
zonă doarece ei sunt cei care con tribuie la conservarea biodiversității.
Prin amenajarea și transformarea anumitor plaje și stațiuni se duce la distrugerea
habitatelor mediului natural din anumite zone din Delta Dunării.
Mai sunt și alți factori care duc la deteriorarea zonei cum ar fi: deșeurile, poluarea apei și
modificarea cursurilor de apă, ambarcațiunile care distrug malurile și bancurile de nisip c ât și
achiziționarea de amintiri din floră sau faună.
Pentru conservarea și pr omovarea acestei zone ar trebui să se acorde o importanță deosebită
următoarelor aspecte: să se îmbunătățească infrastructura drumurilor și a utilităților publice care
sunt precare,să scadă numărul ambarcațiuilor de mare viteză care tulbură liniștea. Educarea și
formarea resurselor umane pentru îmbună tățirea calității serviciilor deoarece în ceea ce privește

11http://cnr -unesco.ro/lista -patrimoniului -mondial -in-pericol/

49
calitatea comunicării de informații de către ghizi există o barieră de limbaj deoarece aceștia nu
sunt intruiți suficient.
Ar trebu i să se acorde importanță infrastructurii de cazare și aliment ație deoarece anumite
construcții sunt localizate necorespunzător în zonă iar produsele alimentare specifice ar trebuii
promovate și comercializate mai intens.
O dezvoltare continuă a turismului peisagistic,pescuitului prin metode tradiționalecare să nu
dăuneze și birdwatchingului poate duce la o promovare durabilă a Deltei Dunării.12
Satele cu bisericile fortificate din Transilva nia sunt ansambluri arhitecturale reprezentative ale
societății rom ânești.
Situl rural Câlnic este într -o stare de co nservare destul de bună, turnul clopotniță prezenta
fisuri puternice care au fost reparate c ât și zidul din interior care risca să se răstoarne a fost
consolidat. Pe viitor b iserica parohială trebuie reabilitată.
Biserica fortificată din Prejmer este c ea mai bine conservată fortificație. Aceasta a fost
restaurată de mai multe ori și își păstrează intactă toată frumusețea.
Din nefericire casa de la numărul 13 din Prejmer nu a fost reamenajată și pe structura clădirii
ceea ce a dus la la degradarea c onstrucției.
În situl rural Viscri încă se mai păstrează un ansamblu complet și deosebit de bine conservat
de arh itectură rurală. În timp, anumite fundații au început să dezvolte anumite idei de conservare
a satului tradițional, ajung ându-se la reabilit area anumitor gospodării și promovarea turismului
rural și cultural.
Biserica fortificată de la D ârjiu necesită o restaurare a picturilor murale și a frescelor
interioare. Intervențiile de conservare și restaurare efectuate în ultimul timp asupra picturi lor
murale chiar dacă sunt realizate intr -un mod mult mai modern au încercat să păstreze stilul
autentic.
Situl Saschiz va beneficia de reparații asupra turnului de clopotniță prin lucrări asupra
fațadelor, a acoperișului și a instalației electrice. Odat ă cu această reabilitare, cu accesul în
biserică și turn c ât și prin a menajarea anumitor locuri de relaxare în zonă semalizate
corespunzător pot duce la creșterea atractivității turistice și prin inmulțirea vizitatorilor.
Biserica fortificată Biertan ca și celelalte biserici a suferit anumite transformări dar în interior
s-a păstrat mobilierul și arhitectura din acea perioadă.
Biserica Valea Viilor necesită anumite reparații iar pentru creșterea numărului de vizitatori ar
trebuii sa fie un program de vi zitare mult mai mare.
Bisericile din Moldova au anumiti factori care afectează monumentele aflate în stare de
conservare.

12http://www.ddbra.ro

50
Biserica Tăierea Capu lui Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore necesită o restaur are at ât
exterioară c ât și interioară deoarece ac operișul s -a degradat datorită ploilor iar în interior altarul
este singurul care nu a suferit nici o modificare si de aceea este intr -o stare de degradare
continuă.
Datorită factorilor fizici,umani și biologici Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Vor oneța
suferit o degradare a picturii murale exterioare iar acoperișul s -a degradat și în timp devine
habitatul anumitor păsări care își fac cuiburi acolo. La interior toată biserica a fost restaurată.
Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldovița a suferi t lucrări de restaurare at ât la interior c ât
și la exterior.
Biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota se află într -o degradare serioasă datorită
agenților biologici cum ar fi mușchi și licheni care au acaparat o mare parte a clădirii. Interiorul
bisericii necesită lucrări de consolidare și reamenajare.
Biserica din Pătrăuți suferă o degradare tot din cauza mușchilor și lichenelor apărute iar o altă
problem ă o reprezintă umiditatea apărută.
Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou are aceeași problemă
datorită agenților biologici care duc la degradarea construcției, acoperișul s -a deteriorat în timp și
necesită reparare. În interior ul acesteia o mare parte din încăperi au fost restaurate.
Biserica din Humor cât și Biserica Învi erea Domnului a Mănăstirii Sucevița se află într -o
stare de degradare avansată și necesită reconstrucția acoperișului, îndepărtarea buruienilor care
au apărut și reabilitarea picturilor.
Pentru un succes turistic ar trebui să se reabiliteze aceste biseric i care reprezintă un patrimoniu
național, să se lucreze la rețeaua de drumuri care duc la aceste monumente și să se construiască
centre de informare care să ofere informații turiștilor.
Mănăstirea Horezu se bucură de creșterea vizitatorilor de la an la an , beneficiază de ghid
specializat, are o infrastructură mai dezvoltată. De o recunoaștere deosebită se bucură și tehn ica
olăritului de aici.
Centrul istoric al Sighișoarei este cel mai reprezentativ sit urban medieval, acesta și -a păstrat
în mare parte o rganizarea spațiului urban dar a suferit modificări importante cum ar fi extinderea
școlii din apropierea Bisericii din Deal, edificarea bisericii catolice și demolarea Turnului
Dogarilor. Acest ansamblu are o valoare deosebită și reprezintă o responsabil itate pentru
conservarea si reabilitarea lui. Intervențiile chiar daca sunt modern ar trebu i să readucă vechile
construcții la nivelul de funcționlitate a celor noi .
Deoarece bisericile din Maramureș sunt din lemn factorii care pot afecta starea de cons ervare
a monumentelor sunt instalațiile electrice interioare care sunt vechi în majoritatea bisericilor din

51
acea zonă și focul deschis care vine de la lum ânările aprinse din biserică sau de la oamenii care
aprind în zona bisericii anumite gunoaie.
Pentru o conservare mai durabilă a patrimoniului acestor biserici ar trebuii implementate
sisteme de semnalizare a incendiilor,hidranți și pază permanentă deoarece în interiorul bisericilor
se află icoane și obiecte de mare valoare. Momentan de aceste facilități nu beneficiază dec ât
biserica din Poienele Izei și biserica din Rogoz care are senzori de fum.
Starea de conservare a monumentelor fortărețelor dacice din Munții Orăștiei prezintă un risc
major deoarece nu sunt păzite și sunt amenințate de factorii natur ali cât și de cei umani.
Pentru o conservare durabilă și pentru un potențial turistic mai crescut la cetatea dacică de la
Sarmisegetuza Regia ar trebu i sa se îmbunătățească infrastructura drumului de acces, să se
creeze o bază arheologică pentru a ajuta cercetarea arheologică să se desfășoare mult mai bine,
îngrijirea cetății sa fie asigurată de mai mulți oameni,semnalizarea cetății să se reabiliteze
deoarece este veche fără prea multe explicații , să existe pază, ghid care sa se ocupe de vizitatorii
care vin.
Fortificația dacică de la Costești -Cetățuie este o cetate unde accesul se face mult mai ușor
decât la celelalte cetăți. Exista un chioșc de unde se puteau comercializa diferite liante și cărți cu
informații despre cetății dar acesta ulterior s -a înc his.
Situl este semnalizat corespunzător dar paza nu este permanentă fiind chiar vandalizat. Este
singura cetate care dispune de un sistem de protecție temporar deși e foarte vechi păstrează stilul
acelor vremuri.
Situl dacic de la Bănița este aproape inaccesibil iar monumentele abia se mai vad deoarece nu
s-a mai intervenit deloc pentru a ajuta la păstrarea lor .
Cetatea dacică de la Piatra Roșie -Luncani are mari probleme cu elementele de vegetație care
au crescut exagerat și pun în pericol integrita tea zidurilor. Accesul către cetate e relativ mai ușor
fața de celelalte cetăți.
Situl de la Căpâna se află într -o stare de conservare extrem de proastă mai ales datorită
faptului că nu este dată în administrare și nu pot fi acesate fondurile pentru reab ilitare.
Pentru conservarea și îmbunătățirea situației turistice a fortărețelor dacice din Munții Orăștiei ar
trebuii să existe un proprietar de drept asupra acetor cetăți pentru a putea fi reabilitate, să se
îmbunătățească infrastructura drumului către c etăți, să existe pază permanentă pentru a evita
actele de vandalism și nu în ultimul r ând să se creeze centre de informare în preajma cetăților
exist ând și ghizi specializați care să se ocupe de turiștii sosiți.
Pentru protejarea patrimoniul ui cultural i material ar trebui să se pună în valoare prin susținerea
proiectelor și programelor inițiate pentru promovarea elementelor care fac parte din acest
patrimoniu.

52

3.2 Inițierea unui nou traseu turistic cu tema „În inima Moldovei”
3.2.1 Justificare alegerii t emei
Am ales această temă deoarece turismul religios reprezintă una dintre cele mai vechi forme
de turism iar România este recunoscută pentru obiecti vele cultural -religioase aici fiind foarte
multe lăcașuri de cult, țara noastră având un real succes î n acest domeniu. În Moldova se găsesc o
mare parte dintre cele mai vechi mănăstiri, care au o arhitectură deosebită iar această zonă
trebuie valorificată la nivel național și de ce nu și la nivel international pentru a nu se pierde
adevărata valoare a aces tor locuri.
3.2.2 Indicarea traseului cu prezentarea localit ăților și a obiectivelor vizitate
București -Urziceni -Buzău -Adjud -Bacău – Piatra Neamț( Mănăstirea Văratec; Mănăstirea Agapia;
Mănăstirea Neamț) – Gura Humorului( Mănăstirea Voroneț; Mănăstirea Humor) – Suceava(
Mănăstirea Arbore; Mănăstirea Probota; Mănăstirea Pătrăuți) – Rădăuți( Mănăstirea Putna;
Mănăstirea Sucevița; Mănăstirea Moldovița) – Suceava -Roman -Bacău -Adjud -Buzău -Urziceni –
București.
Elemente de prezentare general ă
Nr. turiști -20
Nr. ghizi -1
Nr. șoferi -1
Mijloc de trans port folosit: microbuz Mercedes dotat cu aer condiționat
An fabricatie:2016
Nr. locuri:22+1
Nr. km parcurși în total: 1007(ziua 1 -354 km);(ziua 2 -178 km);(ziua 3 -475 km).
Nr. zile:3;2 nopți
Perioadă desfășurare: septembrie -octombri e 2017
Preț informativ: 781 lei
3.2.3 Descrierea traseului pe zile
Ziua 1:
➢ 8:00-plecare din București din fața autogării Filaret
➢ Traseul:București -Urziceni -Buzău -Adjud -Bacău -Piatra Neamț
➢ Obiective vizitate: în Piatra Neamț -Mănăstirea Văratic; Mănăstirea Ag apia; Mănastirea
Neamț.

53
Mănăstirea Văratec
Mănăstirea Văratec este una dintre cele mai mari si mai vizitate mănăstiri ortodoxe din județul
Neamț. Aflată la numai 12 kilometri de Târgu Neamț si la 40 de kilometri de Piatra -Neamț, este
amplasată într -un cadru natural deosebit. Mănăstirea Văratec este situată într -o mică depresiune,
de la poalele munților, adăpostită de culmea Dealul Mare, la o altitudine de doar 460 metri.
Biserica mănăstirii, închinată Adormirii Maicii Domnului, îmbină stilul moldo venesc cu
elemente noi, apărute în Moldova prin secolele XVIII -XIX. Biserica se află înălțată în centrul
curții interioare, precum la mai toate mănăstirile ortodoxe, fiind zidită din piatră de râu, luată din
zona, cât și din cărămidă. Muzeul mănăstirii Vă ratec păstrează un valoros patrimoniu cultural –
artistic și istoric, alcătuit dintr -un mare număr de hrisoave autentice, acte de danie si de întărire,
obiecte de cult din metal prețios, icoane vechi, broderii, covoare si veșminte preoțești. Printre
cele mai deosebite obiecte din muzeu se număra: icoanele din secolul al XV -lea, crucea din lemn
de chiparos , și crucea de procesiune din lemn de măslin , potir din argint aurit, Epitaful lucrat în
fir de aur și argint, Evangheliarul grec tipărit la Veneția în anul 1811 și Evanghelia cea Mare
tipărită la Mănăstirea , ambele lucrate în argint aurit si împodobite cu icoane emailate.
Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia – Topolița, la poalele culmii Măgura,
în apropiere de Târgu Nea mț(la 9 kilometri), într -un cadru natural deosebit de pitoresc,
înconjurată de culmi montane îmbrăcate cu păduri seculare.
Este singura așezare monahală din tară care poartă numele de "dragoste creștină" – grecescul
"agapis". Mănăstirea și -a preluat nume le de la Sihastrul Agapie care, conform tradiției ar fi
ridicat în secolul al XIV -lea, în această zonă a Neamțului o bisericuță din lemn. Numele acestui
călugăr a fost preluat apoi și de munții care înconjoară mănăstirea, de pârâu și de așezarea din
vale.
Mănăstirea Neamț
Mănăstirea Neamț este așezată la o distanță de 12 kilometri nord -vest față de Cetatea Neamțului,
pe valea râușorului Nemțișor. Mănăstirea Neamț mai este numită și "Ierusalimul ortodoxiei
române". Nu exstă Izvoare istorice care să determine cu exactitate timpul si împrejurările în care
ea a luat ființă. Tradiții locale existente în mai multe versiuni, dovedesc existența mănăstirii la
sfârșitul celui de -al XIV -lea secol.13
➢ Ora și locul de sosire: 18:00,Motel Cochet Piatra Neamț
➢ Servicii oferite: Prânz la restaurant Amadeus Piatra Neamț,cina și cazare la Motel Cochet
Piatra Neamț

13http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri

54
Ziua a 2 -a:
➢ 8:00-9:00-mic dejun Motel Cochet
➢ 9:00-plecare de la Motel Cochet
➢ Traseu: Piatra Neamț -Gura Humorului -Suceava -Rădăuți
➢ Obiective vizitate: în Gura Humorului – Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humor; în
Suceava -Mănăstirea Arbore,Mănăstirea Probota și Mănăstirea P ătrăuți.
Mănăstirea Voroneț
Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneț este probabil cea mai cunoscuta biserică din
România atâ t pentru frescele ei exterioare cu o luminozitate si culori foarte intense cat si pentru
mulțimea de figuri bine păstrat e. Mănăstirea se află pe malul un ui râu, la capătul unui sat cu
același nume, aproape de Gura Humorului . Vârsta așezământului monahal nu es te cunoscută.
Legenda ne povestește că Ștefan cel Mare, în timpul unei crize într -un război cu turcii, a venit la
Arhimandritul Daniel, la schitul său în Voroneț și a cerut sfatul acestuia. Câștigând bătălia
împotriva turcilor, prințul și -a păstrat promis iunea către călugăr și a construit o nouă biserică
dedicată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie .
Mănăstirea Humor
Mănăstirea Humorului este situată mai sus pe râul Humorului, aproape de orașul Gura
Humorului , împrejmuită de dealuri împădurite. In jur, pe valea râului s -a format și satul ce dă
numele mănăstirii, Mănăstirea Humorului. In timpul secolului al XV -lea Humor a fo st printre
cele mai cunoscute mănăstiri din județ.
Mănăstirea Arbore
Nu se cunoaște datarea picturilor acestui lăcaș. Este remarcată atât pentru picturile exterioare,
cât și pentru cele interioare.
Arbore a fost unul dintre boierii cei mai importanți de la curtea lui Ștefan cel Mare, Bogdan al
III-lea și Ștefăniță Vodă. Diferențe politice l -au separat pe Arbore de Ștefăniță Vodă, și -a pierdut
poziția de hatman și de portar al Sucevei, iar în 1523 a fost decapitat. Biserica își are hramul
„Tăierea capul ui Sf. Ioan Botezătorul”.
Mănăstirea Probota
Mănăstirea a fost inclusă în patrimoniul național din 1993. Biserica și picturile exterioare și
interioare ale ei cât și toate clădirile care aparțin mănăstirii au fost res taurate de către UNESCO .
Picturile di n exteriorul bisericii Sf. Nicolae nici nu se compară cu cele din interior care fac parte
din cele mai deosebite de acest gen din Moldova. Ruinele vechii mănăstiri au fost găsite în
săpăturile arheologice care au fost făcute.

55
Mănăstirea Pătrăuți
Biseri ca „Sfânta Cruce” din Pătrăuți e situată aproape de Suceava .Ascunsă foarte bine în
păduri, satul Pătrăuți a fost ales ca locație pentru unica mănăstire d e măicuțe fondată de către
Ștefan cel Mare. Acesta a dotat mănăstirea cu to ate cele necesare, dar î n cele din urmă nu s-a
putut opune trecerii secolelor, la un moment dat fiind abandonată.
Ora si locul de sosire: ora 19:00 hotel Galany
Servicii oferite: restaurant Casa Bucovineană Suceava, cina și cazare hotel Galany
Ziua a 3 -a:
➢ 8:00-9:00 micul dejun hotel Galany
➢ 9:00 plecare din fața hotelului Galany
➢ Traseul: Rădăuți -Suceava -Roman -Bacău -Adjud -Buzău -Urziceni -București
➢ Obiective vizitate: în Rădăuți – Mănă stirea Putna, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea
Sucevița.
Mănăstirea Putna
Complexul me dieval din Putna este ctitorie a lui Ștefan cel Mare și ultim locaș de odihnă al
domnitorului, al soției sale Maria Voichiț a, al Mariei de Mangop si al urmașilor săi. Mormântul
lui Stefan cel Mare este acoperit cu o impresionantă placa sculptată din marmură a lbă. In
interiorul mănăstirii se află un muzeu cu documente, cărți rare, obiecte diverse și broderii cu fir
de aur.
Mănăstirea Sucevița
Dintre toate monumentele de arhitectură cu pictură exterioară din Nordul Moldovei, întărit e în
scop de apărare , este cel mai bine păstrat. Ridicată de frații Ieremia și Simion Movila, între 1582 –
1584, edificiul a fost pictat în exterior in 1601, de către zugravii romani Ion și Sof ronie. Frescele
exterioare și interioare, având un colorit viu, în care predomină verdele, se caracterizează printr –
un număr extrem de mare de imagini si prin apariția unor elemente decorative de inspirație
populară. Muzeu l din incinta mănăstirii deține o bogată colecție de obiecte vechi, m anuscrise și
broderii deosebite.
Mănăstirea Moldovița
Cea mai importantă caracteristică a Bisericii „Buna Vestire” este exonartexul cu cele trei bolți
în fațada vestică. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile ex terioare de aici s -au pă strat cel
mai bine iar c uloarea specifica Mănăstirii Moldoviț a este galbenul .

56
3.2.4 Analiza de preț14
Tabel 3.1 Calculația prețului de vânzar e
Sursa: Prelucrare Economia turismului:studii de caz, statistici, legislație/ Andreea
Băltărețu,Nicolae Neacșu, Monica Neacșu. -Ed. A 2 -a, rev. -București: Uranus,2008

3.2.5 Căi de promovare a traseului turistic cu tema „Ȋn inima Moldovei”

14Sursa: Prelucrare Economia turismului:studii de caz, statistici, legislație/ Andreea
Băltărețu,Nicolae Neac șu, Monica Neacșu. -Ed. A 2 -a, rev. -București: Uranus,2008 Nr.crt Articole de
calculatie Elemente de
cheltuieli Elemente de calcul Valoarea
Pe
turist Totala
1. Chelt.cu cazarea 70/noapte x 2 no pti 140 2.800
2. Chelt.cu aliment atia 60 x3 zile 180 3.600
3. Chelt.cu transportul 1007 km x 3,6 lei/km 126 2.518
4. Chelt.culurale Case memoriale,muzee,castele 20 400
5. Chelt.organizatorice Cina festiva 30 600
6. Chelt.cu ghidul 1×1100(cazare,masa,cota ghid) 55 1.100
7. Chelt. cu soferul 1×900(cazare,masa,cota sofer) 45 900
8. Alte cheltuieli Suveniruri 30 600
9. Total C.D (1+…+8) 626 12.518
10. Asigurare (3% x C.D) 18,8 375,5
11. Comision (20%x C.D) 125 2.504
12. TVA (9%x comision) 11,25 225,36
13. Total conturi (9+..+12) 781,0
5 15.622,8
6
14. Rotunjiri -0,5 -0,86
15. Total P.V 781 15.622

57
Una dintre căile de promovare a traseului turistic propus este aceea de realizare a unui pli ant
cu informațiile referitoare la traseul turistic inițiat și datele informative necesare.

Figura 3.1 Realizarea unui pliant pentru promovarea traseului turistic cu tema „ Ȋn inima
Moldovei”

Segmentul de turiști căruia i se adresează produsul turist ic este cel al persoanelor interesate de
turismul religios, de la persoanele tinere la cele mai în vârstă.

58
CONCLUZII
Ȋn concluzie, această lucrare a avut rolul de a arăta și demonstra faptul că România este o țară cu
resurse turistice naturale și an tropice de mare valoare, deține un patrimoniu național UNESCO
care trebuie valorificat și promovat prin toate mijloacele posibile.
Scopul propus de această lucrare a fost de a aduce la cunoștință valorile României din punct de
vedere turistic.
Ȋn cadrul primului capitol am prezentat idei legate de așezarea geografică a țării, o atenție
deosebită am acordat -o potențialului turistic unde poziția geografică conferă trei componente
naturale definitorii teritoriului conturând potențialul turistic prin Munții Carpați, fluviul Dunărea
și Marea Neagră.
România deține atracții turistice deosebite date de relieful variat atât vulcanic cât și glaciar, de
potențialul speologic cu peste 10.900 de peșteri fiind situată pe locul trei în Europa.
Hidrografia și clima es te favorabilă desfășurării turismului și activităților de turism.
Ȋn ceea ce privește vegetația și fauna România se bucură de existența unor specii declarae
monumente ale naturii.
Din punct de vedere antropic se estimează faptul că România deține 688 val ori de patrimoniu
cultural de interes național cu 197 biserici și ansambluri mănăstirești, 36 monumente și
ansambluri arhitecturale, 11 castele, conace, palate, 70 ansambluri arhitecturale urbane și 20 de
centre istorice.
Baza tehnico -materială și circula ția turistică din România a crescut de la an la an.
Ȋn cadrul capitolului II m -am oprit asupra patrimoniului cultural și natural UNESCO din
România , unde misiune UNESCO este aceea de a contribuii la promovare păcii și securității în
lume prin educație, ș tiință și cultură.
Am evidențiat siturile naturale dar și culturale de pe lista patrimoniului UNESCO la nivel
național.
Situl natural Delta Dunării, Rezervație a Biosferei, cel de -al doilea fluviu ca mărime având cele
mai întinse suprafețe compacte din l ume și specii de pești cu valoare ecologică.
Următoarele au fost siturile culturale reprezentate de bisericile fortificate din Transilvania care
păstrează structura și imaginea istorică deținând câte o biserică fortificată tipică satelor săsești.
Biseri cile din Moldova dețin o unicitate a picturilor murale exterioare, nuanțări și soluții plastic
originale.
Un alt sit reprezentativ este Mănăstirea Horezu care este cel mai mare și dezvoltat ansamblu
monahal din Țara Românească.
Centrul istoric al Sighișo arei este cel mai reprezentativ sit urban și medieval din România.

59
Ansamblul de biserici din lemn din Maramureș reprezintă o selecție a opt exemple impresionante
de stiluri arhitecturale diferite din diverse perioade și zone.
Un ultim sit care a fost înscr is pe lista patrimonial este reprezentat de fortărețele dacice din
Munții Orăștiei fiind localizate într -o zonă natural prezentând imaginea unei civilizații inventive
și puternice a Epocii de Fier.
Datorită faptului că această lucrare este concentrată asup ra patrimonial de pe teritoriul României
am prezentat și patrimonial imaterial care este compus din cinci elemente ca Ritual Călușului;
Doina; Tehnici de prelucrare a ceramicii de la Horezu; Colindatul de ceată bărbătească și Jocul
Fecioresc. Mai sunt dos are în curs de evaluare ca Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței și
Pelerinajul de la Șumului Ciuc.
Ȋn ultimul capitol am abordat posibiltățile de promovare a potențialului turistic UNESCO din
România și am evidențiat căile de conservare și prom ovare a acestui potențial.
Delta Dunării este în pericol datorită braconajului și a dezvoltării necontrolate a turismului.
Pentru conservare și promovare trebuie să se utilizeze tehnica de pescuit tradițională și să se
promoveze birdwatchingul.
O mare part e din satele cu biserici fortificate din Transilvania trebuiesc restaurate și să se
construiască centre de informare pentru a putea crește potențialul turistic.
Mănăstirea Horezu și central istoric al Sighișoarei s -au păstrat în stare bună și se bucură de o
promovare accentuată.
Problema generală a bisericilor din Maramureș este aceea ca sunt din lemn iar riscul de incendi u
este destul de ridicat deoarece instalația electric este veche iar pentru o bună conservare ar trebuii
să se implementeze sisteme de s emnalizare a incendiilor, pază permanentă deoarece există
obiecte de valoare.
Fortărețele dacice din Munții Orăștiei au o stare de conservare precară deoarece nu sunt îngrijite
iar factorii naturali duc la degradarea lor. Potențialul turistic este redus d atorită accesibilității în
zonă destul de dificilă și datorită faptului ca nu există centru de informare și ghizi care să se
ocupe de turiștii sosiți.
Tot în acest capitol am introdus un traseu turistic care să promoveze și să evidențieze câteva
dintre monumentele patrimoniului cultural al țării.
Prin această lucrare am încercat să demonstrez cât de bogată e ste România din punct de vedere
al resurselor turistice și faptul că deține un patrimoniu natural și cultural deosebit care trebuie
conservat și p romovat la adevărata sa valoare atât pe plan național cât și pe plan internațional.

60
ANEXE

Anexa 1 Situri sătești cu biserici fortificate din Transilvania

Sursa: http://www.cimec.ro/monumente/unesco

Anexa 2 Ceramica de la Horezu

Sursa: http://www.roturism -info.ro

61
Anexa 3 Sarmisegetusa Regia

Sursa: http://cetateasarmizegetusa.ro/galerie.html

Anexa 4 Ritualul Călușului

Sursa: http://www.roturism -info.ro

62
BIBLIOGRAFIE

1. Baron Petre, Neacșu Nicolae, Snak Oscar”ECONOMIA TURISMULUI
“ – Editura Expert din Bucu resti,octombrie 2001.
2. Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Neacșu Nicolae, Economia
turismului:studii de caz, statistici, legislație -Ed. a2 -a,rev. -București:
Uranus,2008
3. Bran Florina, Candea Melina” Spațiul geografic românesc”, Editura
Economică, București 20 01
4. Bran Florina , Istrate Ioan, Roșu Anca Gabriela „Economia turismului și
mediul înconjurător”, Editura Economică, București 1996
5. Dr. Gălvan Vasile , Geografia turismului în România -note de curs -,Editura
Fundației”România de Mâ ine”,București -1995
6. Gălvan Vas ile, Turismul în Rom ânia, Editura Economică, București,
2000
7. Ispas Ana, Economia turismului, Editura Universitatii Transilvania
8. Mândruț Octavian,Geografia României,Editura Coresi, București 1993
9. Minciu Rodica, "Economia Turismului", Editura Uranus, Bucure ști
10. Nedea Petronela -Sonia, “Geografie economică mondială”, editura
Universitară, București, 2012
11. Neacșu Nicolae “Turismul și dezvoltarea durabilă”, Editura Expert,
București,2000
12. Tufescu Victor, Geografia Rom âniei manual pentru clasa a XII a, Editura
didac tică și pedagogic, R.A -București, Reeditare pentru anul școlar 1994 –
1995 pe baza programei cu numărul 32665/1993 aprobate de M.I

13. http://www.anpm.ro/documents
14. http://cnr -unesco.ro/lista -patrimoniului -mondial -in-pericol/
15. http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri
16. http://www.cu ltura.ro/unesco
17. http://www.ddbra.ro
18. http://www.infoghidromania.com/parcul -national -retezat.html
19. http://patrimoniu.gov.ro/ro/
20. http://romaniaoriginal.info/manastirea -sucevita -monument -istoric -si-
atractie -turistica

63