Conduc ӑtor ṣtiinṭific: [603517]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ṢI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA
FINAN ṬE ṢI ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE DISER TAṬIE

Conduc ӑtor ṣtiinṭific:
Conf.univ.dr. Laura VASILESCU

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ṢI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA
FINAN ṬE ṢI ADMINISTRAREA AFACERILOR

TENDIN ṬE ṢI EVO LUṬII PRIVIND INVESTI ṬIILE
STR ӐINE DIRECTE LA NIVEL GLOBAL

Conduc ӑtor ṣtiinṭific:
Conf.univ.dr. Laura VASILESCU

Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Introdu cere………………………………………………………………………. 4

Capitol 1 INVESTI ṬIILE STR ӐINE LA NIVEL GLOBAL
ṢI IMPACTUL LOR ASUPRA CRE ṢTERII ECONOMIC E…………………5
1.1. Investi ṭiile str ӑine directe – definire, evoluție, particularit ӑṭi……… ……5
1.2. Evolu ṭii recent e a investi ṭiilor strӑine directe la nivel mondial………. .10
1.3. Investi ṭiile ṣi performan ṭa economic ӑ a ṭӑrilor …………………………13

Capitol 2 ROLUL ENTIT ӐṬILOR MULTINA ṬIONALE ÎN DINAMICA
INVESTI ṬIILOR STR ӐINE DIRECTE………………………………………15
2.1. Impactul corpora ṭiilor multina ṭionale în econo mia global ӑ,
ca forme de investi ṭii str ӑine………………………………………………….15
2.2. Fluxurile investi ṭionale interstatale în contextul corporativ
multina ṭional …………… …………………………………………………….. 21
2.3. Achizi ṭiile ṣi fuziunile – forme ale investi ṭiilor str ӑine directe ………… 25
2.4. Criza financiar ӑ global ӑ ṣi investi ṭiile str ӑine directe ………… ………28
2.5. Alternative strategice macroeconomice pentru atragerea ISD în
România………………………………………………………………………… 29
Concluzi i………………………………………………………………………….36
Bibliografie ……………………………………………… ……………………..39

4

Introducere

Investi ṭiile reprezint ӑ stimulentul ce genereaz ӑ noi activit ӑṭi economice ṣi are ca finalitate
obṭinerea de bunuri ṣi servicii indispensabile unei economii viabile. Mai precis, acestea
reprezint ӑ un elemen t important al dezvolt ӑrii economiei oric ӑrei ṭӑri ṣi a funcṭionӑrii acesteia pe
principiile economiei de pia ṭӑ.
Mobilizarea resurselor investi ṭionale favorizeaz ӑ ṣi anticipeaz ӑ atingerea obiectivelo
strategice de dezvoltare a oric ӑrei ṭӑri. Acest proces c ontribuie atâ t la cre ṣterea nivelului
produc ṭiei industriale, ameliorarea complex ӑ a economiei na ṭionale, solu ṭionarea problemelor ce
ṭin de retehnologizarea întreprinderilor, dar ṣi la dezvoltarea durabil ӑ a regiunilor (localit ӑṭilor),
implicit solu ṭionar ea problemelor sociale.
Investi ṭiile str ӑine directe sunt considerate ca fiind unic ӑ soluṭie cu mari ṣanse de reusit ӑ a
rezolv ӑrii problemelor structurale ṣi a reducerii decalajelor de competitivitate, care separ ӑ
economiile ṭӑrilor dezvoltate de economiil e ṭӑrilor în curs de dezvoltare.
România are în mod obiectiv nevoie de investi ṭii strӑine directe, care s ӑ completeze ṣi sӑ
poten ṭeze capitalul autohton, pentru a sus ṭine cre ṣterea competitivit ӑṭii ṣi eficien ṭei resurselor
activelor ṣi capabilit ӑṭilor.
Cele mai multe investi ṭii strӑine sunt atrase de ṭӑrile cu stabilitate economic ӑ ṣi politic ӑ,
ṭӑri care au f ӑcut progrese în ceea ce prive ṣte reforma economic ӑ, restructurarea, inclusiv a
sectorului financiar. Ṭӑrile din Europa Central ӑ ṣi de Est au atras în mod diferen ṭiat investi ṭiile
strӑine, în func ṭie de progresele înregistrate în procesul de tranzi ṭie la economia de pia ṭӑ.
Analiza mediului de afaceri determin ӑ, printer altele, identificarea ṣi înlӑturarea unor
obstacole care produc efecte de îngreunare a ieṣirii din dificult ӑṭi a firmelor, respectiv:
– dorin ṭa de cele mai multe ori ca investi ṭia în capitalul uman s ӑ aibӑ efecte imediate;
– corelarea insuficient ӑ a cre ṣterii salariilor ṣi acordarea de bonusuri cu cre ṣterea
productivit ӑṭii muncii;
– dialogu l ṣi parteneriatele cu mediul universitar care ar putea aduce avantaj competitiv se
situeaz ӑ uneori în faze incipiente.
Investitorul, în momentul în care decide s ӑ investeasc ӑ într-o ṭarӑ, are în vedere dou ӑ
lucruri: nivelul fiscalit ӑṭii ṣi cât de prieteno s este mediul local de afaceri. Este greu de decis unde
este mai bine s ӑ porneasc ӑ o afacere: într -un stat cu fiscalitate joas ӑ, dar cu corup ṭie mai ridicat ӑ,
sau într -unul cu taxe ridicate, dar cu mediu de afaceri stabil ṣi predictibil. Dac ӑ în privin ṭa
fiscalit ӑṭii compara ṭiile sunt relativ u ṣor de f ӑcut, nu acela ṣi lucru se poate spune despre cât de
prietenos este un mediu de afaceri fa ṭӑ de altul.
Un mediu de reglementare neprietenos înseamn ӑ pentru antreprenori mai mult timp ṣi
mai mul ṭi bani pierdu ṭi în crearea ṣi creṣterea unei afaceri. Pe de alt ӑ parte, un mediu eficient de
reglementare va cre ṣte ṣansele pentru antreprenori s ӑ îṣi dezvolte afacerea ṣi sӑ creeze locuri de
munc ӑ, ceea ce înseamn ӑ pentru angaja ṭi protec ṭie social ӑ ṣi venituri stabile.

5
CAPITOL UL I
INVESTIṬIILE STR ӐINE LA NIVEL GLOBAL
ṢI IMPACTUL LOR ASUPRA
CREṢTER II ECONOMICE

1.1. Investi ṭiile str ӑine directe – definire , evoluṭie, particularit ӑṭi

Investi ṭiile str ӑine directe, ca form ӑ direct ӑ de plasament în str ӑinӑtate a flux urilor
investi ṭionale reprezint ӑ plasamente financiare, materiale ṣi umane, efectuate de investitori
persoane fizice sau juridice pentru achizi ṭionarea sau crearea de noi active fixe ṣi
circulante, sau modernizarea celor existente, cu scopul de a controla folosirea acestor
active ṣi de a ob ṭine un flux de lichidit ӑṭi în vederea cre ṣterii avu ṭiei investitorilor.
Conceptul de investi ṭie str ӑinӑ direct ӑ este strâns legat de conceptul de corpora ṭie
transna ṭional ӑ. Corpora ṭiile transna ṭionale sunt promotoare al e investi ṭiilor strӑine directe,
iar investi ṭiile str ӑine directe reprezint ӑ modalit ӑṭi de expansiune, de cucerire de noi pie ṭe
de cӑtre acestea.
Investi ṭiile str ӑine directe pot fi realizate în urm ӑtoarele forme:
a) investi ṭii „pe loc gol” sau greenfiel d, constând în constituirea unei societ ӑṭi noi
sau deschiderea unei filiale de c ӑtre o societate mam ӑ a unei societ ӑṭi, într -o ṭarӑ strӑinӑ;
b) achizi ṭia unei firme str ӑine sau fuziunea cu o astfel de firm ӑ;
c) participarea cu capital investi ṭional la co nstituirea de societ ӑṭi mixte, „joint
venture”.
Atitudinea ṣi politicile guvernelor fa ṭӑ de investi ṭiile str ӑine directe au variat
considerabil de -a lungul istoriei omenirii. Din 1880 pân ӑ în primele decenii ale secolului al
XX-lea, ISD au crescut conside rabil fiind concentrate cu prec ӑdere în sectorul exploat ӑrii
resurselor naturale. Declan ṣarea Primului R ӑzboi Mondial ṣi naṭionalizarea propriet ӑṭilor
strӑine din Rusia în 1917 au reprezentat o frân ӑ puternic ӑ pentru dezvoltarea investi ṭiilor
interna ṭional e. Între anii 1930 -1970 restric ṭiile împotriva investi ṭiilor str ӑine s -au
accentuat, deoarece guvernele erau preocupate de impactul acestor investi ṭii asupra
economiilor na ṭionale. Dup ӑ anul 1980 guvernele au început s ӑ uṣureze restric ṭiile impuse
investi ṭiilor str ӑine directe ṣi au început s ӑ ofere facilit ӑṭi pentru atragerea acestora. De
asemenea, a avut loc o reorientare a investi ṭiilor str ӑine din sectoare precum exploatarea
petrolului ṣi a resurselor naturale c ӑtre sectorul produc ӑtor de bunuri de cons um, servicii ṣi
tehnologii de vârf. În anii ’90 investi ṭiile str ӑine au crescut cu peste 20% pe an.
Investi ṭiile str ӑine directe globale au crescut constant în ultimii 30 de ani, cu unele
declinuri în anii 1980, 1990 ṣi 2000. Anul 2006 a fost cel de -al treilea an consecutiv în
care fluxurile investi ṭionale globale receptate au crescut, ajungând la 1.306 miliarde USD,
iar investi ṭiile str ӑine generate la 1.216 de miliarde USD. Cre ṣterea investi ṭiilor str ӑine
directe s -a manifestat în toate regiunile ṣi a fo st în mare parte datorat ӑ creṣterii profiturilor
companiilor din lumea întreag ӑ, cât ṣi al strategiilor de expansiune a acestora, ṣi datorit ӑ
creṣterii economice la nivel mondial, precum ṣi al liberaliz ӑrii regimurilor privind
investi ṭiile str ӑine.
Nivelul record al investi ṭiilor str ӑine directe a fost atins în anul 2007 când fluxurile
de investi ṭii str ӑine receptate la nivel mondial au fost de 1.941 de miliarde USD, iar
fluxurile de investi ṭii str ӑine generate au fost de 2.063 de miliarde USD.
În anul 200 8, la nivel global s -a înregistrat un volum de 1.659 de miliarde USD al
investi ṭiilor str ӑine directe receptate, reprezentând o sc ӑdere cu 14,5% fa ṭӑ de anul 2007 ṣi

6
un volum de 1.869 de miliarde USD al investi ṭiilor str ӑine directe generate, adic ӑ o scӑdere
de 9,4% fa ṭӑ de anul 2007.
Declinul care s -a produs în anul 2008 a fost determinat de doi factori majori, ṣi
anume: a) reducerea capacit ӑṭii de a investi a corpora ṭiilor transna ṭionale datorit ӑ
restrângerii accesului acestora la resursele financiare în plan intern (scӑderea profiturilor
corporative), dar ṣi în plan extern (reducerea disponibilit ӑṭilor, precum ṣi costul mai mare
al surselor de finan ṭare); b) încetinirea cre ṣterii economice globale ṣi recesiunea în
economiile majore.
În contextul crizei financiare ṣi economice globale1, perspectivele economiei
mondiale ṣi în consecin ṭӑ ṣi cele ale investi ṭiilor str ӑine directe sunt dominate de temeri în
condi ṭiile unor previziuni de sc ӑdere a PIB -ului mondial cu 1,7% (prognoza B ӑncii
Mondiale din martie 2 009) sau cu 1,3% (prognoza FMI din aprilie 2009) în anul 2009. Pe
termen scurt, fluxurile investi ṭionale globale vor sc ӑdea în anul 2009, iar sc ӑderea lor se va
extinde ṣi la ṭӑrile cu economii în curs de dezvoltare sau în tranzi ṭie. Pentru evolu ṭia pe
termen mediu (2010 -2011) a investi ṭiilor str ӑine directe, UNCTAD a formulat trei scenarii:
a) scenariul sub forma literei „V”, care presupune redresarea rapid ӑ a investi ṭiilor str ӑine
directe înc ӑ din anul 2010; b) scenariul sub forma literei „U”, care presup une o redresare
lentӑ, începând cu sfâr ṣitul anului 2010 sau cu începutul anului 2011; c) scenariul sub
forma literei „L”, care exclude redresarea înainte de anul 2012. Scenariul cel mai plauzibil
de relansare a activit ӑṭii investi ṭionale în plan global e ste considerat a fi scenariul în forma
literei „U”.
Investi ṭiile str ӑine directe receptate au crescut în 2011 cu 16%, comparativ cu 2010,
reflectând profiturile mari ale companiilor transna ṭionale ṣi relativa cre ṣtere economic ӑ din
ṭӑrile dezvoltate de -a lungul anului. Stocurile de investi ṭii str ӑine directe la nivel global au
crescut cu 3%, ajungând la 20,4 trilioane dolari americani.
Creṣterea a fost la scar ӑ largӑ, acoperind toate cele trei grupuri majore de economii –
dezvoltate, în curs de dezvoltare ṣi în tranzi ṭie- deṣi motivul cre ṣterii a fost diferit la nivel
global.
Fluxurile de investi ṭii str ӑine directe în ṭӑrile în curs de dezvoltare ṣi în tranzi ṭie au
avut o cre ṣtere de 12%, atingând un nivel record de 777 miliarde dolari americani, în
specia l în ceea ce prive ṣte cre ṣterea continu ӑ a proiectelor greenfield.
Fluxurile de investi ṭii str ӑine în ṭӑrile dezvoltate au crescut de asemenea cu 21%,
dar în cazul lor, cre ṣterea s -a datorat fuziunilor ṣi achizi ṭiilor f ӑcute de c ӑtre companiile
transna ṭionale str ӑine.
Dupӑ componente ṣi modalitate de intrare, cre ṣterea fluxurilor de investi ṭiii str ӑine
directe a fost lipsit ӑ de un anume model.
Fuziunile ṣi achizi ṭiile au avut un recul puternic, dar proiectele greenfield – care
încӑ reprezint ӑ un element important pentru majoritatea investi ṭiilor str ӑine directe au
rӑmas constante.
În ciuda reculului puternic al fuziunilor ṣi achizi ṭiilor, investi ṭiile în obliga ṭiuni –
una din cele trei componentele ale fluxurilor de investi ṭii str ӑine directe – au rӑmas la un
nivel sc ӑzut în anii recen ṭi, în patricular în ṭӑrile dezvoltate.
În acela ṣi timp, dificult ӑṭile în ceea ce prive ṣte cre ṣterea fondurilor de la ter ṭe pӑrṭi,
cum sunt b ӑncile comerciale, au obligat afilia ṭii str ӑini s ӑ apeleze la împrumuturi
intracom panie de la b ӑncile mam ӑ, pentru a -ṣi men ṭine opera ṭiunile curente.
Bazându -se pe prospecte de actualitate ṣi având ca reper factori precum produsul
intern brut (PIB), UNCTAD estimeaz ӑ o cre ṣtere moderat ӑ a fluxurilor globale de investi ṭii
strӑine directe în 2012, la aproximativ 1,6 trilioane dolari americani, adic ӑ un nivel mediu.

1 A. Ghibuțiu, Cauzele prăbușirii investiț iilor internaționale , Tribuna Economică, nr. 25/2009, p. 80.

7
Oricum, fragilitatea economiei mondiale, cre ṣterea temperat ӑ datorit ӑ crizei
datoriilor ṣi volatilitatea pie ṭei financiare vor avea impact aupra fluxurilor de investi ṭii
strӑine directe.
Atât fuziunile ṣi achizi ṭiile, cât ṣi investi ṭiile greenfield au avut o traiectorie
alunecoas ӑ în ultimul trimestru al anului 2011 ṣi în primele cinci luni ale anului 2012.
Num ӑrul fuziunilor ṣi achizi ṭiilor continu ӑ sӑ fie mic în ultimul trime stru, furnizând un
suport redus pentru cre ṣterea fluxurilor de investi ṭii str ӑine directe în 2012, în special în
ṭӑrile dezvoltate.
În primul trimestru al anului 2012, valoarea indicelui trimestrial global al
investi ṭiilor str ӑine directe a sc ӑzut nesemn ificativ ṣi a avut un declin cu oscila ṭii normale
în primul trimestru
Economiile ṣi numerarul de ṭinute de companiilor transna ṭionale garanteaz ӑ un nivel
ridicat al reinvestirii economiilor de c ӑtre componentele investi ṭiilor str ӑine directe, fiind
suport pentru viitoarele proiec ṭii cu privire la cre ṣtere.

Grafic nr. 1 Indicele trimestrial al investi ṭiilor str ӑine directe globale, trimestrul I
2007 – trimestrul I 2012
Sursa : UNCTAD, Global Investement Trends, p.2

Dinamica investi ṭiilor str ӑine direct e pe tipuri de economii
În anul 2014 , economiile dezvoltate au receptat fluxuri investi ṭionale directe de 1.586 de
miliarde USD ṣi au generat fluxuri investi ṭionale directe de 1.927 de miliarde USD.
În cadrul economiilor dezvoltate, Europa de ṭine primul l oc, receptând fluxuri
investi ṭionale de 1. 860 de miliarde USD ṣi generând fluxuri investi ṭionale directe de 1. 584 de
miliarde USD. Urmeaz ӑ pe locul al doilea SUA cu fluxuri investi ṭionale receptate de 315
miliarde USD ṣi fluxuri investi ṭionale generate de 425 de miliarde USD. Pe locul trei se situeaz ӑ
Japonia cu fluxuri investi ṭionale receptate de 35 de miliarde USD ṣi fluxuri investi ṭionale
generate de 86 de miliarde USD.
Economiile în dezvol tare au înregistrat în anul 2014 fluxuri investi ṭionale directe
receptate de 758 miliarde USD ṣi fluxuri investi ṭionale generate de 386 miliarde USD.
În cadrul economiilor în dezvoltare, pozi ṭia dominant ӑ este de ṭinutӑ de Asia ṣi Oceania,
cu 386 de miliarde USD fluxuri investi ṭionale receptate ṣi 359 miliarde USD flu xuri
investi ṭionale generate. În continuare, pe locul doi se afl ӑ Asia de Est ṣi Sud -Est, cu fluxuri
investi ṭionale directe receptate de 302 miliarde USD ṣi cu fluxuri de investi ṭii str ӑine directe
generate de 256 de miliarde USD. Locul al treilea apar ṭine zonei America Latin ӑ-Caraibe, care
înregistreaz ӑ investi ṭii strӑine receptate de 186 miliarde USD ṣi investi ṭii strӑine directe generate
de 85 de miliarde USD. Pozi ṭiile urm ӑtoare sunt ocupate de economiile din zona Asiei de Vest ṣi
de Africa.

8
Economiile în tranzi ṭie (ṭӑrile din Europa de Sud – Est ṣi CSI) au recept at în anul 2014
investi ṭii str ӑine directe de 87 de miliarde USD ṣi au generat în acela ṣi an investi ṭii str ӑine
directe de 51 miliarde USD.
Dacӑ în anul 2014 , investi ṭiile str ӑine directe recep tate cât ṣi cele generate au înregistrat o
creṣtere atât la nivel global cât ṣi în cadrul fiec ӑrui tip de economii, în anul 2015 , volumul de
investi ṭii str ӑine directe a înregistrat o usoară scӑdere la nivel mondial ṣi în cadrul economiilor
dezvoltate ṣi o creṣtere în cadrul economiilor în dezvoltare ṣi a celor în tranzi ṭie.
Economiile dezvoltate au avut în anul 2015 un volum de 1.45 2 miliarde USD, investi ṭii
strӑine directe receptate ṣi un volum de 1. 625 miliarde USD investi ṭii str ӑine generate, ceea ce
înseamn ӑ cu 12% mai pu ṭin decât în a nul 2014 . În cadrul acestor economii, Europa a inregistrat
un flux de 559 de miliarde USD investi ṭii strӑine directe receptate, cu un declin de 39% fa ṭӑ de
2014 ṣi investi ṭii str ӑine generate de 990 de miliarde USD, cu un declin de 22% fa ṭӑ de anul
2014 . SUA au avut în 2015 un volum de 468 miliarde USD investi ṭii receptate, cu o cre ṣtere de
38% fa ṭӑ de 2014 ṣi fluxuri de investi ṭii str ӑine generate de 325 miliarde USD, adic ӑ o scӑdere
de 5% fa ṭӑ de anul 2014 . Japonia a înr egistrat 26 miliarde USD, investi ṭii str ӑine directe
receptate, adic ӑ o scӑdere de 16% fa ṭӑ de anul 2014 ṣi 149 miliarde USD investi ṭii strӑine directe
generate, adic ӑ o cre ṣtere de 2 3% fa ṭӑ de 2014 .
Economiile în dezvoltare au înregistrat în anul 2015 un volum total de 549 miliarde USD
investi ṭii strӑine directe receptate, adic ӑ o cre ṣtere de 7% fa ṭӑ de anul 2014 ṣi 274 miliarde USD
investi ṭii str ӑine directe generate, adic ӑ o cre ṣtere de 2% fa ṭӑ de anul 2014 . Cele mai mari
creṣteri în cadrul economiilor în dezvoltare le -au înregistrat în anul 2015 faṭӑ de anul 2014 Asia
ṣi Oceania, care au înregistrat cre ṣteri atât la investi ṭii strӑine directe receptate (2%) ṣi investi ṭii
strӑine generate (13%), precum ṣi Asia de Est ṣi Sud -Est, unde cre ṣterile au fost d e 6% la
investi ṭiile directe receptate ṣi 11% la investi ṭiile directe generate.
Economiile în tranzi ṭie au receptat în anul 2015 investi ṭii strӑine directe în volum de 108
miliarde USD, adic ӑ o cre ṣtere de 24% fa ṭӑ de anul 2014 ṣi investi ṭii strӑine direc te generate în
volum de 58 de miliarde USD, adic ӑ 14% în plus fa ṭӑ de anul 2014 .
Economiile în curs de dezvoltare ṣi economiile în tranzi ṭie au înregistrat în anul 2015
influxuri pozitive ale investi ṭiilor str ӑine directe, datorit ӑ ritmurilor de cre ṣtere pozitive ale
economiilor din ṭӑrile BRIC (Brazilia, Rusia, India ṣi China).
În mijlocul incertitudinilor de la nivelul economiei globale, fluxurile de investi ṭii str ӑine
directe au crescut cu 16% în 2016 , ajungând la 1. 828 miliarde dolari americani, în timp ce în
ṭӑrile cu economii în curs de dezvoltare ṣi în tranzi ṭie cre ṣterea a fost condus ӑ de investi ṭiile
greenfield, cre ṣterea în ṭӑrile dezvoltate s -a datorat fuziunilor ṣi achizi ṭiilor.

Grafic nr.2 Fluxurile de investi ṭii str ӑine directe, global e ṣi pe grupuri de economii,
1995 -2011(miliarde dolari americani)

Sursa: UNCTAD, Global Investment Trends, www.unctad.org/fdistatistics

9
Privind comparativ cu perioadele anterioare, când f luxurile de investi ṭiile str ӑine directe în
ṭӑrile dezvoltate au crescut puternic în 2011, ajungând la 748 miliarde dolari americani, cu 21%
mai mult fa ṭӑ de 2010, i nvesti ṭiile str ӑine directe au crescut în Europa cu 19%, în special datorit ӑ
fuziunilor ṣi achizi ṭiilor companiilor transna ṭionale.
Factorii principali care duc la aceste fuziuni ṣi achizi ṭii includ restructurarea corporativ ӑ,
stabilizarea ṣi raṭionalizarea opera ṭiunilor companiilor, îmbun ӑtӑṭiri în folosirea capitalului ṣi
reducerea costurilor. Restructur area corporativ ӑ ṣi industrial ӑ post – crizӑ în desf ӑṣurare ṣi
existen ṭa gradual ӑ a statelor din unele firme na ṭionalizate financiar sau nefinanciar a creat noi
oportunit ӑṭi pentru investi ṭiile str ӑine directe în ṭӑrile dezvoltate.
În plus, cre ṣterea inve stiṭiilor str ӑine directe s -a datorat sumelor de economii reinvestite,
din care o parte au r ӑmas în filialele str ӑine ca ṣi numerar. (Economiile reinvestite pot fi
transformate imediat în cheltuieli de capital sau re ṭinute ca rezerve pe balan ṭele de pl ӑṭi ale
filialelor str ӑine pentru investi ṭii viitoare. Ambele cazuri transmit statistic economiile reinvestite
cӑtre una dintre cele trei componente ale investi ṭiilor str ӑine directe). Ele au atins unul dintre cele
mai înalte niveluri în anii recen ṭi în contra st cu investi ṭiile de obliga ṭiuni.

Grafic nr. 3 Investi ṭiile str ӑine directe generate de ṭӑrile dezvoltate pe componente,
2005 -2011 (miliarde dolari americani)

Sursa: World Investments Report 2012, Toward a New Generation of Investment Policies , Global
Investment Trends
Notӑ: Tӑrile includ: Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Fran ṭa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Olanda, Noua Ze eland ӑ, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia, Elve ṭia, Marea Britanie ṣi Statele Unite ale Americii

Ṭӑrile în curs de dezvoltare au continuat s ӑ deṭinӑ jumӑtate din investi ṭiile str ӑine directe
globale în 2011, odat ӑ cu noul nivel record de investi ṭii strӑine directe receptate de 684 miliarde
dolari americani.
Creṣterea din 2011 a fost condus ӑ în special de investi ṭii în Asia ṣi mai mult de media
creṣterii în America Latin ӑ ṣi Caraibe (excuzînd centrele financiare).
Fluxurile de investi ṭii str ӑine c ӑtre economiile în tranzi ṭie au continuat de asemenea s ӑ
creasc ӑ, ajungând la 92 miliarde dolari americani, de ṭinând 6% din totalul mondial.
În contrast, Africa, regiunea cu cel mai mare num ӑr de ṭӑri cel mai pu ṭin dezvolt ate ṣi Asia
de Vest au înregistrat un declin al investi ṭiilor str ӑine directe.
Investi ṭii str ӑine directe receptate în America Latin ӑ ṣi Caraibe (excluzând centrele
financiare) au crescut cu 27% în 2011, atingând 150 miliarde dolari americani. Investitor ii
strӑini au g ӑsit atractiv ӑ America de Sud pentru resursele sale naturale ṣi pentru regiunile cu
piaṭӑ de desfacere mare.

10
Investi ṭiile str ӑine directe receptate de c ӑtre Asia în curs de dezvoltare au continuat s ӑ
creasc ӑ, în timp ce Asia de Sud -Est ṣi Asia de Sud au experimentat o cre ṣtere mai rapid ӑ a
investi ṭiilor str ӑine directe. Cele dou ӑ mari economii emergente, China ṣi India au avut cre ṣteri
de 8%, respectiv 13%. Economiile majore receptoare de investi ṭii strӑine directe din subregiunile
ASEAN, in cluzând Indonezia, Malaezia ṣi Singapore au experimentat de asemnea cre ṣteri ale
influxurilor.
Asia de Vest a fost martora unui declin de 16% a fluxurilor de investi ṭii strӑine directe în
2011, în ciuda cre ṣteriii puternice a investi ṭiilor str ӑine direc te în Turcia.
Unele dintre ṭӑrile Consiliului Cooper ӑrii din Golf înc ӑ se refac dup ӑ suspendarea ṣi
anularea la scar ӑ largӑ a proiectelor din anii prceden ṭi.
În Africa, sc ӑderea fluxurilor de investi ṭii din anii 2009 ṣi 2010 a continuat ṣi în 2011, dar
la o rat ӑ mai redus ӑ. Declinul de pe continent din 2011 s -a datorat în mare parte dezinvestirii din
Africa de Nord. În contrast, investi ṭiile str ӑine directe receptate din Africa Sub -Saharian ӑ ṣi-au
revenit, atingând la 37 miliarde dolari americani, aproape de apogeul lor.
Investi ṭiile str ӑine directe c ӑtre economiile în tranzi ṭie din Sud -Estul Europei, Comunitatea
Statelor Independente ṣi Georgia s -au recuperat puternic în 2011. În Sud -Estul Europei, costurile
de produc ṭie competitive ṣi accesul la pie ṭele Uniunii Europene au condus investi ṭiile str ӑine
directe; în CSI, beneficiile mari ale economiilor bazate pe resurse au continuat c ӑtarea
investi ṭiilor în cautare de resurse natural ṣi au crescut puternic consumul pe pie ṭele locale.

1.2. Evolu ṭii recente a investi ṭiilor strӑine directe la nivel mondial

Dinamica investi ṭiilor str ӑine directe în UE -27, pornind de la criza economică
UE-27 a receptat în anul 2007 un volum de investi ṭii str ӑine directe de 920,9 miliarde
USD ṣi a generat investi ṭii strӑine directe în valoare de 1.270,7 miliarde USD, pentru ca în anul
2008 s ӑ recepteze investi ṭii str ӑine directe de 559 miliarde USD ṣi sӑ genereze investi ṭii str ӑine
directe de 990,3 miliarde USD.
Fluxurile de ISD generate de 171 de miliarde de euro în 2007 ṣi 149 de miliarde de euro
în 2008 au avut ca destina ṭie SUA. Fluxurile de ISD receptate de UE -27 în 2008 î ṣi au originea
în SUA, care în 2007 au avut un volum de 194 de miliarde de euro, iar în 2008 de 45 de miliarde
de euro. Se poate observa o sc ӑdere în anul 2008 fa ṭӑ de 2007 atât a fluxurilor investi ṭionale
generate cât ṣi a fluxurilor investi ṭionale receptate de c ӑtre UE -27 în raport cu SUA. O sc ӑdere a
fluxurilor de ISD receptate de UE -27 în 2008 fa ṭӑ de 2007, în raport de ṭӑrile de origine a fost
înregistrat ӑ ṣi faṭӑ de alte asemenea state ṣi anume, din Elve ṭia de la 20 de miliarde de euro la 5
miliarde de euro, din Japonia, de la 19 miliarde euro la 4 miliarde euro, din India, de la 10
miliarde euro la 2 miliarde euro. Au existat îns ӑ creṣteri în pri vinṭa fluxurilor de ISD generate de
anumite state c ӑtre UE -27 ṣi anume, de c ӑtre Canada, de la 14 miliarde de euro la 18 miliarde de
euro ṣi de c ӑtre Brazilia, de la 2 miliarde la 7 miliarde de euro.
Principalii benficiari din UE -27, ai ISD receptate din afara UE -27 în anul 2008, au fost:
Luxemburg cu 76 de miliarde de euro, Marea Britanie cu 45 de miliarde de euro, Fran ṭa cu 25 de
miliarde de euro.
Principalii investitori din UE -27, în afara UE -27 în anul 2008, au fost: Luxemburg cu 83
de miliarde de eur o, Fran ṭa cu 58 de miliarde de euro ṣi Marea Britanie cu 52 de miliarde de
euro. În cadrul UE -27, în anul 2008, principalii generatori de fluxuri investi ṭionale str ӑine au
fost: Fran ṭa cu 92 de miliarde de euro, Germania cu 71 de miliarde de euro ṣi Olanda cu 37 de
miliarde de euro, iar principalii beneficiari de investi ṭii strӑine directe intra UE -27 în anul 2008
au fost: Fran ṭa cu 55 de miliarde de euro, Spania cu 40 de miliarde de euro ṣi Belgia cu 34 de
miliarde de euro.

11
O problem ӑ interesant ӑ de anali zat ar fi cea privind fluxurile de investi ṭii str ӑine directe
generate ṣi receptate de noile state membre ale UE -27 în anul 2008. Din totalul de 434 de
miliarde de euro de fluxuri de ISD generate intra UE -27, noile state membre au realizat un volum
de 26 d e miliarde de euro, iar din totalul de 354 de miliarde de ISD generate extra UE -27, noile
state membre au realizat un volum de 12 miliarde euro. În privin ṭa fluxurilor de ISD receptate
intra UE -27, din totalul de 321 de miliarde de euro, noile state membre au realizat 60 de miliarde
de euro, iar din totalul de fluxuri de investi ṭii str ӑine directe receptate extra UE -27, de 173 de
miliarde de euro, noile state membre au ob ṭinut 15 miliarde de euro.
Noile state membre ale UE -27, au de ṭinut în anul 2008 o pon dere de 9% din fluxurile
generate de UE -27 (6% intra UE ṣi 3% extra UE). Dintre toate noile state membre ale UE -27,
Ungaria s -a remarcat în anul 2008 cu un volum de 30 de miliarde de euro. În privin ṭa fluxurilor
receptate, noile state membre ale UE -27 au d eṭinut în anul 2008 un procent de 28% (19% intra
UE ṣi 9% extra UE). Ṣi în aceast ӑ categorie de fluxuri, tot Ungaria este pe primul loc, receptând
un volum de 33 de miliarde de euro, dup ӑ care urmeaz ӑ Polonia cu 11 miliarde de euro ṣi
România cu 8,9 miliar de de euro.
O situa ṭie a fluxurilor de ISD generate ṣi receptate atât de vechile state membre ale UE,
cât ṣi de noile state membre ale UE -27 în anul 2008 poate fi vizualizat ӑ în urm ӑtoarele tabele:

Tabel nr. 1. Fluxurile de ISD generate ṣi receptate de vechile state membre ale UE în anul
2008 (miliarde euro)
Fluxuri de ISD generate Fluxuri de ISD receptate
Intra UE -27 Extra UE -27 Intra UE -27 Extra UE -27
UE-27 din care: 434,2 354,4 321,2 172,7
Belgia 35,4 11,2 34,4 6,4
Danemarca 15,1 3,6 6,3 1,2
Germania 71,1 35,7 8,0 9,1
Grecia 0,8 1,0 0,7 2,8
Spania 23,9 28,9 40,4 4,4
Franṭa 92,2 58,0 54,8 25,4
Irlanda 5,0 4,0 2,1 -10,5
Italia 28,3 2,8 8,8 0,3
Luxemburg -11,7 82,8 -20,8 75,8
Olanda 36,5 2,8 -14,3 11,9
Austria 11,3 8,4 11,3 -1,8
Portugalia 0,8 0,7 1,1 1,3
Finlanda 0,5 0,6 -2,3 -0,6
Suedia 15,1 12,4 29,3 -1,3
Marea B ritanie 25,2 52,2 21,4 45,3
Sursa: Eurostat 2009

Tabel nr. 2. Fluxurile de ISD generate ṣi receptate de noile state membre ale UE în anul
2008 (miliarde euro)
Fluxuri de ISD generate Fluxuri de ISD receptate
Intra UE -27 Extra UE -27 Intra UE -27 Extra U E-27
UE-27 din care: 434,2 354,4 321,2 172,7
Bulgaria 0,4 0,1 5,4 0,7
Republica Ceh ӑ 1,2 0,1 6,4 1,0
Estonia 0,7 -0,1 1,1 0,2
Letonia 0,1 0,1 0,7 0,2
Lituania 0,2 – 0,9 0,3
Ungaria 20,7 9,6 22,5 10,4

12
1990 1995 2000 2005 2010 2015
Total mondial 6,6 8,3 9,3 10,2 19,3 22,9
Țări dezvoltate 4,9 6,2 8,2 8,9 16,6 20,7
UE 6,1 9,2 10,9 13,2 28,5 32,8
SUA 3,0 4,4 6,9 7,2 12,4 14,1
Japonia 0,3 0,3 0,3 0,7 1,1 2,1
Țări în curs de dezvoltare 12,4 16,3 14,7 16,3 29,3 31,4
America Latină și
Caraibe 6,5 11,0 10,4 11,7 25,6 36,8
Asia de Sud, Est și
Sud-Est 27,4 24,6 20,8 20,8 36,6 34,6
Africa 8,2 9,8 10,9 15,4 24,6 25,3
Polonia 1,5 0,8 10,1 0,9
România -0,2 – 8,1 0,8
Slovenia 0,2 0,8 1,0 0,2
Slovacia 0,2 – 3,1 -0,7
Malta 0,2 – 0,3 0,4
Cipru 0,3 0,7 0,7 0,7
Total noile state
membre 26 12 60 15
Sursa: Eurostat 2009

Distribu ṭia sectorial ӑ a investi ṭiilor str ӑine directe. Dinamica sectorial ӑ a ISD este
diferitӑ în func ṭie de nivelul de dezvoltare economic ӑ al ṭӑrilor gazd ӑ.
În statele dezvoltate, cele mai solicitate sunt industria chimic ӑ, industria farmaceutic ӑ,
industria constructoare de ma ṣini, iar în statele în curs de dezvoltare, transporturile, indu stria
alimentar ӑ, construc ṭiile.
În anul 2008, pe fondul crizei economice, ISD au sc ӑzut în domeniile industriale sensibile
faṭӑ de oscila ṭiile ciclice cum sunt: industria automobileleor, industria echipamentelor
electronice, industria materialelor de con struc ṭii, dar ṣi în cazul unor sectoare de servicii, cum
sunt: serviciile financiare, liniile aeriene.
Excep ṭie a f ӑcut în acest an industria petrolului ṣi a gazelor, care a înregistrat profituri,
fapt care a determinat companiile din domeniu (Shell, BP, Exxon Mobil) sӑ promoveze programe
de investi ṭii. Celelalte ramuri, care nu depind de ciclicitatea pie ṭei, cum sunt industria
agoalimentar ӑ, serviciile de telecomunica ṭii, comer ṭul au fost mai pu ṭin afactate ca distribu ṭie a
fluxurilor investi ṭionale str ӑine directe.
Investi ṭiile str ӑine directe au fost în anul 20 15 de 560 mld. USD, în sc ӑdere pentru
al treilea an consecutiv. Aceast ӑ scӑderea se datoreaz ӑ în principal reducerii investi ṭiilor
strӑine în ṭӑrile dezvoltate (367 mld. USD), cea mai mare sc ӑdere înregistrându -se în SUA,
de 50% fa ṭӑ de anul 2012, respectiv un nivel al investi ṭiilor str ӑine de 30 mld. USD, cel
mai sc ӑzut nivel din ultimii 12 ani. În ṭӑrile în curs de dezvoltare, investi ṭiile str ӑine directe
au crescut cu 9% pân ӑ la 172 mld. USD. Fa ptul c ӑ investi ṭiile str ӑine directe înregistreaz ӑ
scӑderi nu înseamn ӑ cӑ globalizarea se restrânge, mai degrab ӑ au loc relocaliz ӑri ale
produc ṭiei, iar multe firme din ṭӑrile dezvoltate, dintre cele care fac aceste investi ṭii,
prefer ӑ ṭӑrile în curs de de zvoltare.
Globalizarea se manifest ӑ ṣi prin intermediul cre ṣterii stocurilor interna ṭionale de
investi ṭii str ӑine directe. Ponderea acestora în PIB -ul mondial a crescut de la 6,6% în
anul 1980 la peste 25% în anul 2015, în conformitate cu datele prezentate în tabelul nr .3.

Tabelul nr.3 Stocul de ISD al regiunii/ ṭӑrii ca pondere în PIB

Sursa: Conferinta Na ṭiunilor Unite pentru Comer ṭ ṣi Dezvoltare, World Investment Report , pg.
399-410.

13
Anul Reglementări
referitoare la ISD Reglementări
favorabile la ISD Reglementări mai
puțin favorabile
pentru ISD
2001 82 80 2
2002 79 79 0
2003 102 101 1
2004 110 108 2
2005 112 106 6
2006 114 98 16
2007 151 135 16
2008 145 136 9
2009 140 131 9
2010 150 147 3
2011 208 194 14
2012 248 236 12
2013 244 220 24

Cu toate acestea, investi ṭiile c ӑtre cele mai s ӑrace 50 de ṭӑri ale lumii au continuat
sӑ fie sc ӑzute, de aproximativ 7 mld. USD în 2016. Importan ṭa investi ṭiilor str ӑine pentru
cele mai s ӑrace 50 de ṭӑri este foarte mare, întrucât ISD au o pondere ridicat ӑ (peste
23%) în formarea capitalului productiv al acestor ṭӑri.
Volumul investi ṭiilor str ӑine directe a crescut ca urmare a adopt ӑrii pe plan
interna ṭional a unui num ӑr tot mai mare de reglement ӑri favorabile (tabelul nr. 4 ). Ca
urmare, putem aprecia c ӑ ṭӑrile v ӑd în investi ṭiile str ӑine o modalitate de cre ṣtere ṣi
dezvoltare economic ӑ ṣi în consecin ṭӑ, încearc ӑ sӑ atrag ӑ cât mai multe investi ṭii.

Tabelul nr.4 Reglement ӑri referitoare la investi ṭiile strӑine directe pe plan
interna ṭional

Sursa: Conferinta Na ṭiunilor Unite pentru Comer ṭ ṣi Dezvol tare, World Investment Report
2014 , pag. 8.

1.3. Investi ṭiile ṣi performan ṭa economic ӑ a ṭӑrilor

Investi ṭiile str ӑine joac ӑ un rol important pentru ṭara primitoare întrucât ele contribuie la
transferul de tehnologie ṣi cuno ṣtinṭe manageriale, crearea de noi locuri de munc ӑ, sporirea
calific ӑrii for ṭei de munc ӑ. Ṭӑrile lumii caut ӑ sӑ atrag ӑ noi investi ṭii str ӑine prin acordarea de
facilit ӑṭi fiscale, legislative ṣi de alt ӑ natur ӑ. Investi ṭiile str ӑine directe sunt fluxuri interna ṭionale
complexe care incl ud resurse financiare, tehnologice,
de expertiz ӑ managerial ӑ ṣi organiza ṭional ӑ, în jurul c ӑrora se concentreaz ӑ interesul unei firme
sau al unei persoane fizice investitoare, cu scopul desf ӑṣurӑrii de activit ӑṭi economice în afara
grani ṭelor ṭӑrii în care firma sau persoana respectiv ӑ sunt rezidente.
Conform teoriei neoclasice, deoarece starea de echilibru reprezint ӑ punctul în care nu
avem o cre ṣtere a produc ṭiei pe seama acumul ӑrii de capital, în starea de echilibru putem avea
creṣtere doar pe seama inpu turilor în munc ӑ sau pe seama îmbun ӑtӑṭirii productivit ӑṭii totale a
factorilor. Presupunând c ӑ ṭӑrilor nu mai pot s ӑ îṣi reduc ӑ ṣomajul ṣi cӑ ṭӑrile au acces la aceea ṣi
tehnologie, în momentul st ӑrii constante rata de cre ṣtere va fi aceea ṣi. Investi ṭiile suplimentare,
deṣi nu conduc la îmbun ӑtӑṭirea ratei de cre ṣtere economic ӑ, determin ӑ sporirea standardului de
viaṭӑ. Investi ṭiile suplimentare au ca scop nu m ӑrirea stocului de capital ci îmbun ӑtӑṭirea
randamentului capitalului.

14
Impactul investi ṭiilor str ӑine directe asupra cre ṣterii economice difer ӑ ṣi în func ṭie de
domeniul de activitate în care sunt efectuate investi ṭiile. Astfel, investi ṭiile str ӑine în sectorul
primar au un efect negativ asupra cre ṣterii economice iar investi ṭiile în sectorul secundar au un
impact pozitiv. Investi ṭiile în sectorul serviciilor nu exercit ӑ o influen ṭӑ evident ӑ asupra cre ṣterii.
Impactul negativ al investi ṭiilor în agricultur ӑ sau exploatarea resurselor naturale poate fi
explicat prin faptul c ӑ genereaz ӑ puṭine externalit ӑṭi pentru ṭara în cauz ӑ. Investi ṭiile în sectorul
productiv, au un impact puternic, generând investi ṭii complementare ṣi crearea de noi locuri de
munc ӑ. Astfel politicile de atragere a investi ṭiilor str ӑine trebuie canalizate c ӑtre acele sectoare în
care c omplementarit ӑṭile sunt cele mai mari ṣi impactul asupra cre ṣterii economice cel mai
pronun ṭat2.
O evaluare obiectiv ӑ a costurilor ṣi beneficiilor investi ṭiilor str ӑine directe pentru
economia gazd ӑ este imposibil de realizat, deoarece nu exist ӑ o modalita te efectiv ӑ de
cuantificare a costurilor ṣi beneficiilor directe ṣi indirecte. De ṣi potrivit teoriei economice,
primirea de investi ṭii str ӑine directe are acelea ṣi efecte economice ca ale comer ṭului, aceasta nu
rezolv ӑ problema pentru c ӑ este dificil de m ӑsurat impactul direct al comer ṭului asupra unei
economii. De asemenea nu exist ӑ dovezi clare c ӑ firmele str ӑine ṣi cele locale dintr -o economie
se comport ӑ suficient de diferit pentru a face posibil ӑ o evaluare a întregului lor impact asupra
economiei. Dez baterea asupra costurilor ṣi beneficiilor ISD pentru economia gazd ӑ devine ṣi mai
dificil ӑ atunci când e vorba de ṭӑri industrializate avansate. Cum aceste ṭӑri sunt de obicei ṣi
economii de origine ṣi economii gazd ӑ, este greu s ӑ se disting ӑ costurile ṣi beneficiile3.
Investi ṭiile noi, nu numai c ӑ aduc un pachet de resurse financiare ṣi materiale, dar
creeaz ӑ, în acela ṣi timp, capacit ӑṭi de produc ṭie ṣi locuri de munc ӑ noi. Partea vizibil ӑ a
globaliz ӑrii este reprezentat ӑ de fuziunile ṣi de achizi ṭii de fi rme str ӑine. Preocupare prezent ӑ în
discu ṭii politice, intr ӑrile de investi ṭii str ӑine prin preluarea de firme interne sunt privite cu
suspiciune, deoarece pot prezenta ṣi anumite dezavantaje. Achizi ṭiile str ӑine nu adaug ӑ capacit ӑṭi
productive noi, ci con stituie doar un simplu transfer de proprietate din intern spre interna ṭional,
fiind înso ṭit, deseori, de concedieri ale angaja ṭilor sau de închideri ale unor activit ӑṭi productive
sau func ṭionale, putând fi privite chiar ca o erodare a suveranit ӑṭii naṭionale.

2 Laura Alfaro , Foreign Direct Investment and Growth: Does the Sector Matter?, Harvard Business School, 2003,
pag. 14.
3 Robert Gilpin, Economia mondial ă în secolul XXI: provocarea capitalismulu i global , Editura Polirom, Iași, 2004,
pag. 136.

15
CAPITOL UL II
ROLUL ENTIT ӐṬILOR MULTINA ṬIONALE ÎN DINAMICA
INVESTI ṬIILOR STR ӐINE DIRECTE

2.1. Impactul corpora ṭiilor multina ṭionale în economia global ӑ,
ca forme de investi ṭii str ӑine

Corpora ṭiile multina ṭionale reprezint ӑ un elem ent cheie al globaliz ӑrii economiei.
Totu ṣi, opiniile cu privire la importan ṭa globaliz ӑrii activit ӑṭilor multina ṭionalelor pentru
afacerile economice na ṭionale ṣi interna ṭionale difer ӑ foarte mult. O parte din economi ṣtii
susṭin p ӑrerea conform c ӑreia, co rpora ṭiile multina ṭionale s -au eliberat de economia
naṭional ӑ ṣi au devenit o for ṭӑ puternic ӑ ṣi independent ӑ, determinant ӑ atât pentru afacerile
interna ṭionale economice, cât ṣi pentru cele politice. Al ṭii resping aceast ӑ afirma ṭie ṣi
consider ӑ corpora ṭiile multina ṭionale ca un element al economiei na ṭionale.
În ciuda importan ṭei pe care companiile multina ṭionale o au în func ṭionarea
economiei mondiale, teoria economic ӑ nu s -a preocupat s ӑ formuleze o teorie bine
articulat ӑ cu privire la rolul companiilor multina ṭionale ṣi leg ӑtura dintre acestea ṣi
procesul cre ṣterii economice.
Indiferen ṭa tradi ṭional ӑ a economi ṣtilor fa ṭӑ de firmele transna ṭionale a început s ӑ se
schimbe ca r ӑspuns la o serie de formul ӑri teoretice, cât ṣi ca r ӑspuns la importan ṭa de
netӑgӑduit a multina ṭionalelor în economia mondial ӑ. Formul ӑrile teoretice cu privire la
teoria organiza ṭiilor industriale ṣi a comer ṭului strategic, ca ṣi aprecierea crescând ӑ a
importan ṭei inova ṭiei tehnologice pentru avantajul comparativ, i -au determinat pe
economi ṣti sӑ fie mai con ṣtienṭi de importan ṭa multina ṭionalelor. Spre exemplu,
multina ṭionalele au fost recunoscute drept mijloace de reducere a costurilor de
tranzac ṭionare; poate fi mai ieftin ӑ organizarea vertical ӑ prin intermediul investi ṭiilor
strӑine directe decât prin intermediul tranzac ṭiilor pe pia ṭӑ4.
Importan ṭa companiilor multina ṭionale rezult ӑ ṣi din cre ṣterea num ӑrului acestora pe
plan mondial. În tabelul nr.5 sunt prezentate num ӑrul companiilor multina ṭionale ṣi a
filialelor acestora în str ӑinӑtate.

Tabelul nr. 5 Num ӑrul corpora ṭiilor provenind dintr -o economie ṣi al filialelor
corpora ṭiilor strӑine înregistrate în economie în anul 2014
Regiune/ ṭarӑ Corpora ṭii multina ṭionale
provenind din economie Filiale ale multina ṭionalelor
strӑine în ec onomie
Econo mii dezvoltate 49048 10583
Econo mii în curs de
dezvoltare 13936 517611
Uniunea Euro peanӑ 34291 66460
SUA 3235 15712
Japonia 3760 3359
Asia de Sud -Est 9934 445272
America Latinӑ 2022 45383
Africa 1202 7049
Sursa: Conferinta Na ṭiunilor U nite pentru Comer ṭ ṣi Dezvoltare, World Investment Report 2015 , pag.
222.

4 Robert Gilpin, Global Political Econ omy, Understan ding the International Economic Order, Princet on University
Press, 2001

16
Cele mai mari multina ṭionale ale lumii num ӑrӑ aproximativ patru cincimi din
produc ṭia industrial ӑ a lumii în timp ce angajeaz ӑ douӑ treimi din for ṭa de munc ӑ a
acesteia. Aproape 80% din comer ṭul SUA este desf ӑṣurat de corpora ṭiile multina ṭionale,
aceasta nereprezentând în mare o propor ṭie atipic ӑ pentru statele dezvoltate. Din totalul
comer ṭului SUA, aproximativ 40% reprezint ӑ comer ṭul intrafirm ӑ5. Acest comer ṭ intrafirm ӑ
are loc la preṭuri de transfer stabilite de c ӑtre firme, în cadrul unei strategii corporatiste
globale care nu este neap ӑrat conform ӑ cu teoria comercial ӑ conven ṭional ӑ bazat ӑ pe
conceptele tradi ṭionale ale avantajului comparativ. Faptele sugereaz ӑ cӑ aceste tendin ṭe vor
continua ṣi vor ajunge chiar s ӑ se accelereze.
Priorit ӑṭile de dezvoltare ale ṭӑrilor în curs de dezvoltare includ realizarea unei
creṣteri sus ṭinute a venitului na ṭional prin majorarea ratei investi ṭiilor, înt ӑrirea
capacit ӑṭilor tehnologice, cre ṣterea competitivit ӑṭii exporturilor proprii, ocuparea ṣi
creṣterea calific ӑrii for ṭei de munc ӑ. Activitatea companiilor multina ṭionale poate îndeplini
un rol semnificativ în completarea eforturilor firmelor na ṭionale. Dar obiectivele
companiilor multina ṭional e nu concord ӑ în totalitate cu cele ale guvernelor ṭӑrilor gazd ӑ:
guvernele caut ӑ sӑ accelereze dezvoltarea na ṭional ӑ, în timp ce companiile multina ṭionale
urmӑresc cre ṣterea propriei lor competitivit ӑṭi în mediul interna ṭional.
Politicile guvernamentale p rivind investi ṭiile str ӑine directe ale companiilor
multina ṭionale caut ӑ sӑ contracareze dou ӑ tipuri de e ṣecuri de pia ṭӑ. În primul rând, se
remarc ӑ eṣecurile privind informarea sau coordonarea în procesele investi ṭionale, care pot
determina atragerea insu ficient ӑ a investi ṭiilor str ӑine directe sau investi ṭii de calitate
necorespunz ӑtoare. În al doilea rând, interesele private ale investitorilor nu converg cu
interesele economice ale ṭӑrilor gazd ӑ ṣi de aceea companiile multina ṭionale pot induce
efecte neg ative asupra dezvolt ӑrii.
Rolul companiilor multina ṭionale în stimularea economic ӑ a unui stat poate fi
eviden ṭiat la nivelul a pentru componente: cre ṣterea exporturilor, ocuparea for ṭei de munc ӑ,
injec ṭii de capital, transfer de tehnologii.
Companiile mul tinaṭionale pot îmbun ӑtӑṭii competitivitatea produselor locale pe
piaṭa mondial ӑ, determinând astfel o cre ṣtere a volumului produselor exportate ṣi deci a
încas ӑrilor din export, ceea ce favorizeaz ӑ stabilitatea macroeconomic ӑ. Cre ṣterea
exporturilor atrag e dup ӑ sine alte avantaje (legile înv ӑṭӑrii în ceea ce prive ṣte mediul
tehnologic, realizarea economiilor de scar ӑ, stimularea competitivit ӑṭii).
Produc ṭia interna ṭional ӑ genereaz ӑ oportunit ӑṭi pentru ocuparea for ṭei de munc ӑ,
care sunt deosebit de relevan te în acele ṭӑri gazd ӑ cu rate mari ale ṣomajului, lucru valabil
ṣi pentru România. În ultimii ani num ӑrul salaria ṭilor în companiile multina ṭionale a
crescut, aceast ӑ tendin ṭӑ fiind mai pronun ṭatӑ în cadrul filialelor din ṭӑrile în curs de
dezvoltare.
Activitatea companiilor multina ṭionale presupune injec ṭia de capital în ṭӑrile gazd ӑ,
fluxurile de investi ṭii str ӑine directe fiind mult mai stabile decât investi ṭiile de portofoliu.
Spre deosebire de alte surse de capital, companiile multina ṭionale investesc în proiecte pe
termen lung.
Companiile multina ṭionale au la dispozi ṭie tehnologii moderne, unele dintre acestea
neputând fi disponibile în absen ṭa investi ṭiilor str ӑine directe. În anumite cazuri firmele
multina ṭionale pot înfiin ṭa facilit ӑṭi locale de c ercetare -dezvoltare, pot îmbun ӑtӑṭii
tehnologiile datorit ӑ inova ṭiei ṣi schimb ӑrii obi ṣnuinṭelor de consum, stimulând eficien ṭa
tehnologic ӑ a firmelor locale, furnizorilor, clien ṭilor ṣi concuren ṭilor. Aceste tehnologii ṣi

5 Paul Hirst, G rahame Thompson, Globalizarea sub semnul întreb ării, Editura Trei, București, 2002 , pag. 101

17
practici manageriale pot determin a modificarea managementului în cadrul firmelor locale
ce opereaz ӑ în acelea ṣi ramuri cu filiale str ӑine.
Contribu ṭia companiilor multina ṭionale nu este numai cantitativ ӑ – prin pachetul de
active ṣi efectele indirecte – ci ṣi calitativ ӑ, ca agen ṭi de inte grare, organizare ṣi conducere
a unor activit ӑṭi economice. De aceea, companiile multina ṭionale reprezint ӑ un motor al
creṣterii economice, în condi ṭiile ac ṭionӑrii într -un sistem economic permisiv ṣi stimulativ.
Rolul multina ṭionalelor în economia mondial ӑ rӑmâne în continuare controversat. Criticii
susṭin cӑ investi ṭiile str ӑine directe ṣi interna ṭionalizarea produc ṭiei transform ӑ natura
economiei mondiale ṣi a afacerilor politice în modele care submineaz ӑ naṭiunile ṣi
integreaz ӑ economiile na ṭionale. Se presupune c ӑ forṭele de pia ṭӑ impersonale ṣi strategiile
corporatiste domin ӑ natura ṣi dinamica economiei mondiale ṣi a sistemului politic. În
vreme ce Kenichi Ohmae ṣi mul ṭi alṭii consider ӑ cӑ o astfel de dezvoltare este benefic ӑ
pentru omenire, al ṭii pri vesc multina ṭionale ca pe un imperiu exploatator care ṭine în loc
progresul mondial. Ace ṣti critici consider ӑ cӑ firmele gigant sunt societ ӑṭi integrate într -o
masӑ enorm ӑ, în care indivizii ṣi grupurile pierd controlul asupra propriilor vie ṭi ṣi sunt
subjugaṭi activit ӑṭilor exploatatoare ale firmei. Lumea, sus ṭin ace ṣti critici, se afl ӑ sub aripa
unui imperialism capitalist nemilos în cadrul c ӑruia singura preocupare o reprezint ӑ nivelul
profitului.
Deoarece corpora ṭiile multina ṭionale sunt esen ṭiale pentr u economia mondial ӑ, ele
joacӑ un rol major în dezvoltarea ṭӑrilor lumii. Cercet ӑrile sugereaz ӑ cӑ, de-a lungul
timpului, globalizarea produc ṭiei implic ӑ o desprindere treptat ӑ a performan ṭei economice
naṭionale de cea corpora ṭiilor multina ṭionale localiza te în economia respectiv ӑ. În plus,
procesul pare s ӑ se fi accentuat pentru industriile de înalt ӑ tehnologie, în care ar fi de
aṣteptat ca profiturile ob ṭinute din inova ṭie sӑ fie cele mai mari. Implica ṭiile mai vaste ale
acestui lucru sunt mai importante: cu toate c ӑ guvernele au încercat s ӑ sprijine corpora ṭiile
multina ṭionale cu baz ӑ intern ӑ ṣi sӑ creeze un climat favorabil pentru investi ṭii str ӑine
directe, aceasta nu spore ṣte în mod obligatoriu rata de cre ṣtere economic ӑ. Totu ṣi, în
special în ṭӑrile O CDE, amploarea ṣi importan ṭa economic ӑ a investi ṭiilor str ӑine ṣi a
multina ṭionalelor sunt de asemenea natur ӑ încât nevoile capitalului multina ṭional nu pot fi
ignorate. Adaptarea politicii economice na ṭionale la aceste nevoi poate avea consecin ṭe
importan te, nu toate pozitive, pentru structura ṣi performan ṭa economiilor na ṭionale6.
Globalizarea afacerilor ṣi a produc ṭiei face ca economiile na ṭionale ṣi destinele
comunit ӑṭilor economice din cadrul lor s ӑ din ce în ce mai interconectate. În teoria
economic ӑ tradi ṭional ӑ, investi ṭiile str ӑine directe pot avea un impact pozitiv sau negativ
asupra bun ӑstӑrii na ṭionale, îns ӑ mulṭi adep ṭi ai globaliz ӑrii sus ṭin c ӑ produc ṭia ṣi
competi ṭia global ӑ sporesc eficien ṭa economiei mondiale, deoarece firmele multina ṭionale
încurajeaz ӑ o diviziune interna ṭional ӑ a muncii, astfel c ӑ ṭӑrile devin mai specializate în
producerea bunurilor în care de ṭin un avantaj comparativ. Competi ṭia reduce profiturile
monopoliste ṣi intensific ӑ presiunea pentru inova ṭie. Firmele multina ṭional e îmbun ӑtӑṭesc
performan ṭa economic ӑ naṭional ӑ, din moment ce aceste firme au o productivitate mai mare
decât firmele interne ṣi contribuie la r ӑspândirea noilor tehnologii ṣi la ridicarea nivelului
de calificare al for ṭei de munc ӑ naṭionale.
Analizând imp actul investi ṭiilor promovate de corpora ṭiile multina ṭionale7 în
diverse zone, regiuni sau state, putem conchide cu ipoteza potrivit c ӑreia efectul
amplific ӑrii comer ṭului mondial asupra economiilor na ṭionale confer ӑ organiza ṭiilor de

6 David H eld, Anthony McG rew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transf ormări globale, politică, economie și
cultu ră, Editura Polirom, Iași 2004 , pag. 324
7 Harrison Bennett, Lean and Mean: The Changing Landscapes of Corporate P ower in the Age of Flexibility,
Basic Books: New York, 1993.

18
acest gen o oportunit ate aparte, concretizat ӑ în urm ӑtoarea abordare formal ӑ8: corpora ṭia
multina ṭional ӑ poate fi perceput ӑ ca o form ӑ de organizare economic ӑ ṣi social ӑ a
entit ӑṭilor de grup cu profil industrial, comercial, financiar, bancar sau diversificat, la
nivelul c ӑreia outem identifica o serie de tr ӑsӑturi specifice, dintre care amintim pe cele
mai semnificative :
 venitul global este realizat în propor ṭie de 51% în afara grani ṭelor na ṭionale;
 deṭine în componen ṭa sa mai multe filiale, având fiecare existen ṭӑ ṣi /sau
profil economic propriu;
 exercit ӑ controlul asupra întregului ansamblu de filiale, f ӑcând posibil ӑ
manifestarea unei unit ӑṭi de decizie economic ӑ ṣi financiar ӑ eminmente
manifestat ӑ;
 realizeaz ӑ fuziuni sau/ ṣi afilieri prin plasamente interna ṭionale de cap ital;
 îṣi dimensioneaz ӑ eforturile în direc ṭia asigur ӑrii unei convergen ṭe între
interesele sociale, specifice angaja ṭilor ṣi mediul cu care intr ӑ în contact, ṣi
interesele corpora ṭiei, ca entitate de -sine-stӑtӑtoare .

Diversificarea opera ṭiunilor desf ӑṣurate la scar ӑ mondial ӑ de c ӑtre corpora ṭiile
multina ṭionale, cu impact indirect ṣi asupra modului în care se realizeaz ӑ raportarea prin
intermediul situa ṭiilor financiare anuale consolidate, ne ofer ӑ posibiliatatea surprinderii
unor tendin ṭe9 cu caracter general ce privesc premisele func ṭionale ale acestora. Astfel, pot
fi considerate "corpora ṭii multina ṭionale", în general, companiile care desf ӑṣoarӑ
opera ṭiuni externe directe, indiferent de amploarea ṣi ponderea acestor activit ӑṭi. Putem
cota ca "multina ṭionale" doar acele entit ӑṭi în care gradul de transna ṭionalizare a activit ӑṭii
lor trece de un anumit prag (o anumit ӑ reprezentare a filialelor externe, un ansamblu
cuantificat al pie ṭelor externe pe care compania opereaz ӑ, ponderea în total a cifrei de
afaceri, a beneficiilor sau a produc ṭiei realizate pe aceste pie ṭe etc.). Sfera corpora ṭiilor
multina ṭionale poate restrâns ӑ ṣi mai mult, fiind apreciate doar companiile c ӑrora, pe lâng ӑ
trӑsӑturile anterioare, li se adaug ӑ o structur ӑ managerial ӑ puternic integrat ӑ fie la nivelul
companiei lider , fie la scara filialelor externe , cu valen ṭe strategice de orientare global ӑ
10.
Dacӑ sistemele decizionale sunt în mare m ӑsurӑ flexibile ṣi aproape imposibil de
identificat, îndeosebi ca urmare a complexului manage rial practicat, configura ṭia filialelor
ṣi cea organiza ṭional ӑ presupun o delimitare distinct ӑ, ca urmare a asimil ӑrii
particularit ӑṭilor func ṭionale manifestate între entitatea corporativ ӑ ṣi economiile de
implantare.
Oportunitatea entit ӑṭii de grup privitӑ în aceast ӑ manier ӑ organiza ṭional ӑ, este
pusӑ în eviden ṭӑ odatӑ în plus prin diversitatea formelor pe care le manifest ӑ corpora ṭia
multina ṭional ӑ, confirmându -se astfel ipoteza evolutiv ӑ a progresului economic ṣi social
înregistrat în perioada contempo ranӑ atât la nivel mondial, cât ṣi la scara fiec ӑrui stat
naṭional în parte. Astfel, prezen ṭa investi ṭiilor str ӑine de capital în diverse state gazd ӑ
confirm ӑ configura ṭia organiza ṭional ӑ sistemic ӑ a corpora ṭiei multina ṭionale, aceasta
manifestându -se în i postaza unei entit ӑṭi economico -sociale, de multe ori o entitate de grup.
Putem aprecia astfel, c ӑ echilibrul macroeconomic are drept fundament echilibrul
structural ṣi func ṭional al fiec ӑrei organiza ṭii de acest gen, în timp ce buna func ṭionare

8 O'Reilly Brian, The New Deal: What Companies and Employees Owe One Another, Fortune, 13th. June
1994.
9 Business Week; The Virtual Corporation, 8th. February 2006.
10 Coșea M., Dambischi, A., Managementul structurii și operațiilor corporației multinaționale, Economistul/ Economie
teoretică și aplicată, Nr. 1199 (302), 23 Septembrie 2002.

19
structural ӑ, managerial ӑ ṣi opera ṭional ӑ se afl ӑ în deplin consens cu stabilitatea întregului
sistem economic mondial11.
Aceast ӑ perspectiv ӑ abordat ӑ de corpora ṭia multina ṭional ӑ ṣi identificat ӑ în ipostaza
emergen ṭei pie ṭei subfactorilor, confer ӑ entit ӑṭii organiza ṭionale corporatiste cadrul
institu ṭional menit s ӑ permit ӑ structurii sale o permanent ӑ adaptare la modific ӑrile
intervenite la nivelul factorilor cu impact deosebit asupra sa.
Elementul esen ṭial în reliefarea oportunit ӑṭii entit ӑṭii de grup îl formeaz ӑ
corelaṭia existent ӑ între unele ipostaze divergente, îns ӑ interdependente, dintre care se
amintesc:
structura unui centru de decizie mondial;
unitatea de produc ṭie ṣi reparti ṭie;
imaginea unei structuri sociale.
Aceste aspecte confer ӑ entit ӑṭii de grup o or ientare generat ӑ de mecanismul
sistemului economic mondial.
Sub aspect organiza ṭional, opera ṭiunile sale se finalizeaz ӑ într-un ciclu investi ṭional,
al cӑrui obiectiv îl constituie redistribuirea beneficiilor acumulate din diverse zone, regiuni
sau economi i de implantare, c ӑtre principalele elemente structurale: angaja ṭi (sub forma
salariilor, participa ṭii la profit etc.); statelor na ṭionale, în care corpora ṭia îṣi desf ӑṣoarӑ
activit ӑṭile (sub forma prelev ӑrilor obligatorii); deṭinӑtorilor de capital (sub f orma
dobânzilor distribuite posesorilor de plasamente interne, în spe ṭӑ creditorilor de orice gen;
acṭionarilor (sub forma dividendelor cuvenite); corpora ṭiei însӑṣi, în scopul autofinan ṭӑrii
pentru dezvoltare ṣi realiz ӑrea de investi ṭii interna ṭionale.
Surprinzând grupul de entit ӑṭi prin intermediul formei sale de manifestare de baz ӑ,
corpora ṭia multina ṭional ӑ, putem observa comportamentul mondial al acesteia care
confirm ӑ interesul sporit în realizarea unei combin ӑri optime ṣi a unei eficacit ӑṭi crescute a
folosirii factorilor de produc ṭie în vederea cre ṣterii productivit ӑṭii globale, în special prin
practicarea unor pre ṭuri de vânzare reduse, rambursarea mai rapid ӑ a creditelor asimilate în
diferitele lor ipostaze financiare, cre ṣterea dividendelor cuveni te ac ṭionarilor ṣi sporirea
posibilit ӑṭilor de autofinan ṭare a noilor programe investi ṭionale ṣi deopotriv ӑ, a structurii
organiza ṭionale în expansiune.
Aceste aspecte se pot reliefa în mod sugestiv prin intermediul diagramei
urmӑtoare12:

11 Stoner, James A.F.; Freeman, Edward R.; Management, Prentice Hall Inc.: New Jersey, 1992.
12 Adaptare după Harrison B.; Lean and Mean: The Changing Landscapes of Corporate Power in the Age of
Flexibility, Basic Books: New York, 1993.

20
Figura nr.1 Schema producerii simultane de valoare, valoare ad ӑugat ӑ ṣi a
ciclului de investi ṭii la nivelul corpora ṭiei multina ṭionale

21
2.2. Fluxurile investi ṭionale interstatale în contextul
corporativ multina ṭional

Conjunctura mondial ӑ actual ӑ a sistemului comercia l global ṣi implicit, contribu ṭia
anumitor companii de dimensiuni reduse la dinamizarea ṣi continua reconfigurare a
structurilor organiza ṭionale ṣi opera ṭionale cu caracter transfrontalier, au imprimat
operatorilor cu investi ṭii str ӑine de capital necesita tea abord ӑrii componentelor mediului
interna ṭional ṣi emergen ṭei acestuia din urm ӑ, ca premis ӑ definitorie a asigur ӑrii unei
func ṭionalit ӑṭi depline a întregului sistem economicosocial global. Din aceast ӑ perspectiv ӑ,
cunoa ṣterea caracteristicilor ṣi perma nentelor muta ṭii intervenite în mediul interna ṭional
constituie un element de referin ṭӑ în perpetua adaptare a strategiilor, politicilor de
dezvoltare ṣi nu în ultimul rând, a structurii manageriale ṣi informa ṭionale de care dispune
la un moment dat, corpo raṭia multina ṭional ӑ în scopul satisfacerii cât mai eficiente a tuturor
cerin ṭelor manifestate pe diferite pie ṭe ale lumii.
Mediul interna ṭional reprezint ӑ aṣadar, ansamblul elementelor exogene companiilor
ṣi operatorilor cu investi ṭii str ӑine de capital, de natur ӑ demografic ӑ, economic ӑ, ecologic ӑ,
tehnologic ӑ, politic ӑ ṣi socio -cultural ӑ, ce marcheaz ӑ direct sau indirect stabilirea
obiectivelor acesteia, ob ṭinerea resurselor necesare, adoptarea ṣi aplicarea deciziilor de
realizare a lor13.
Mediul demografi c este eviden ṭiat de popula ṭie ṣi structurile sale, oamenii fiind de
altfel, fondatorii pie ṭelor existente în prezent. Aceast ӑ component ӑ ambiental ӑ cunoa ṣte în
perioada contemporan ӑ, un dinamism pronun ṭat, materializat în explozia demografic ӑ. Cu
un ritm anual de 1.7% , în ultimul deceniu al secolului XX, se estimeaz ӑ cӑ omenirea va
depӑṣi în mileniul trei, o popula ṭie de 6.2 miliarde locuitori 2. Pe fundalul acestei evolu ṭii
spectaculoase, statele lumii continu ӑ sӑ menṭinӑ o tendin ṭӑ de diferen ṭiere sub as pect etnic
ṣi rasial . Astfel, la una din extreme se afl ӑ Japonia, unde locuitorii sunt în propor ṭie de
100% japonezi, în timp ce extrema cealalt ӑ este dominat ӑ de Statele Unite ale Americii, cu
o popula ṭie apar ṭinând tuturor na ṭiunilor. A ṣa se explic ӑ de a ltfel, motivul pentru care
S.U.A. dispune ast ӑzi, de un mediu demografic în care grupurile etnice formeaz ӑ un
segment aparte în ansamblul consumatorilor locali. Fiecare asemenea categorie, înglobeaz ӑ
cerin ṭe bine definite ṣi totodat ӑ, deprinderi proprii de cump ӑrare. În acest sens, exist ӑ
companii ṣi operatori multina ṭionali în sfera produc ṭiei alimentare, textile, îmbr ӑcӑminte,
mobil ӑ, etc. care ṣi-au orientat ofertele ṣi activit ӑṭile promo ṭionale spre acest orizont al
pieṭei.
Spectrul politic al mediului investi ṭional la rândul s ӑu, determin ӑ printr -un sistem
coerent ṣi cuprinz ӑtor de acte legislative, reglement ӑri ṣi uzan ṭe, posibilitatea derul ӑrii unor
investi ṭii pe teritoriul altor state. În sens restrâns, totu ṣi, activitatea corpora ṭiei
multina ṭionale se afl ӑ într-o strâns ӑ interdependen ṭӑ cu trei elemente de importan ṭӑ
strategic ӑ: (a) politicile guvernamentale referitoare la investi ṭiile str ӑine de capital; (b)
acordurile interstatale cu privire la desfӑṣurarea opera ṭiunilor de comer ṭ exterior; (c)
reglement ӑrile guvernamentale ṣi fluctua ṭia ratelor de schimb . În primul caz, politica
guvernamental ӑ poate stimula procesul investi ṭiilor str ӑine sau poate frâna accesul
acestora, propunând alternative sub forma cooper ӑrii cu un partener autohton, în cadrul
unei societ ӑṭi mixte; o asemenea situa ṭie reg ӑsindu -se de altfel, în Mexic. Pe de alt ӑ parte,
integrarea economico -social ӑ de tipul celei consemnate în Uniunea European ӑ reduc
semnificativ pân ӑ la dispari ṭie, deosebirile de ordin legislativ între statele m embre,
permi ṭând libera circula ṭie a m ӑrfurilor ṣi for ṭei de munc ӑ. În ceea ce privesc acordurile
interstatale , acestea pot reprezenta un factor esen ṭial în cadrul procesului investi ṭional

13 Nicolescu, Ovidiu (coord.); Burduș, Eugen; Zorlențan, Tiberiu; Căprărescu, Gheorghița; Verboncu, Ion;
Management , Ed. Didactică și Pedagogică R.A., Buc. 1992.

22
numai în m ӑsura în care poten ṭialele state gazd ӑ aplic ӑ reglement ӑri convenite fie la nivel
mondial, fie prin instrumente legale bi( -) sau multi( -)laterale. Aceste instrumente stabilesc
tratamentul reciproc în materie comercial ӑ, de pl ӑṭi, de cooperare, de investi ṭii, de
naviga ṭie, etc. pe care ṣi-l acord ӑ ṭӑrile semnata re în vederea efectu ӑrii unor tranzac ṭii
interna ṭionale diversificate.
O alt ӑ ramur ӑ de interes major în cadrul opera ṭiunilor corporative este ilustrat ӑ de
reglement ӑrile monetare ṣi fluctua ṭia ratelor de schimb , a cӑror impact se r ӑsfrânge asupra
cotelor de profit realizate în diferite ṭӑri de reziden ṭӑ ṣi nu în ultimul rând, asupra
mecanismului repatrierii capitalului corporativ ṣi a profitului aferent. Se poate constata
astfel, prezen ṭa în circuitul legislativ mondial, a unui conglomerat de situa ṭii mai mult sau
mai pu ṭin favorabile investi ṭiilor str ӑine de capital. Din aceast ӑ perspectiv ӑ, un rol
important revine conven ṭiilor încheiate la nivel mondial privind schimburilor economice.
Dintre acestea, Organiza ṭia Mondial ӑ a Comer ṭului (O.M.C./ W.T.O.) , fiind un organism
de voca ṭie interna ṭional ӑ, se fundamenteaz ӑ pe urm ӑtoarele principii delimitative sub
aspectul cadrului institu ṭional mondial, concretizate astfel: (1) nediscriminarea , care
impune asigurarea egalit ӑṭii de tratament prin acordarea “Clauzei N aṭiunii Celei Mai
Favorizate” ṣi prin respectarea “Clauzei Regimului Na ṭional” (atitudine legislativ ӑ
uniform ӑ faṭӑ de companiile locale ṣi fa ṭӑ de corpora ṭiile multina ṭionale); (2)
reciprocitatea , prin garantarea avantajelor mutuale ṣi în condi ṭiile reduc erii ṣi elimin ӑrii
obstacolelor din calea comer ṭului interna ṭional;
(3) liberalizarea , prin înl ӑturarea restric ṭiilor din schimburile interna ṭionale; (4)
multilateralizarea , respectiv dezvoltarea polivalent ӑ a tranzac ṭiilor comerciale
interna ṭionale. În es enṭӑ, evolu ṭia cadrului legislativ mondial din zilele noastre constituie
un criteriu de referin ṭӑ în permanenta ac ṭiune a corpora ṭiei multina ṭionale de armonizare a
propriilor interese cu cele ale diferitelor pie ṭe naṭionale, în scopul construirii unei str ategii
ṣi politici de implantare adecvat ӑ mediului politic din fiecare stat gazd ӑ.
Aceste tendin ṭe conturate în peisajul economic actual au constrâns companiile locale
ṣi în mod deosebit, corpora ṭiile multina ṭionale la multiple modific ӑri atât în promovare a
produselor ṣi serviciilor proprii, cât ṣi în strategiile ṣi politicile globale de penetrare a
pieṭelor na ṭionale. Un exemplu edificator este Corpora ṭia WHIRLPOOL a cӑror m ӑsuri
adoptate au îmbun ӑtӑṭit substan ṭial informarea ṣi calitatea serviciilor oferi te consumatorilor
de pretutindeni. În fapt, adoptarea corpora ṭiilor multina ṭionale la preferin ṭele
consumatorilor este expresia creerii unei societ ӑṭi în care afirmarea personalit ӑṭii
individuale constituie fundamentul dezvolt ӑrii economice mondiale. Mai m ult decât atât,
cunoa ṣterea componentelor ṣi dimensiunilor mediului interna ṭional se dovede ṣte a fi
esen ṭialӑ în mecanismul de constituire, func ṭionare ṣi dezvoltare a corpora ṭiilor
multina ṭionale, precum ṣi în conceperea strategiilor ṣi politicilor de imp lantare pe diferite
pieṭe naṭionale sau regionale.
Fluidizarea investi ṭiilor corpora ṭiilor multina ṭionale pe diferite pie ṭe integrate
regional sau conjugate în sens geopolitic sau geostructural, presupune ca element
delimitativ, asimilarea strategic ӑ ṣi de opotriv ӑ, fructificarea avantajelor competitive
avansate, de poten ṭialele state gazd ӑ în spa ṭiul competi ṭional mondial14. Din acest punct de
vedere, procesul derul ӑrii opera ṭiunilor corpora ṭiei multina ṭionale în diverse regiuni sau
ṭӑri ale lumii este influ enṭat de o multitudine de factori, a c ӑror orientare îi poate grupa pe
douӑ nivele distincte, dar interdependente, ṣi anume:
(a) determinan ṭii pie ṭelor de absorb ṭie (structura poten ṭialului de consum;
capacitatea de integrare a investitorilor str ӑini în circuitul economic local) ;

14 Dunning, John H.; The Globalization of Business , London: Routledge, 1993 .

23
(b) determinan ṭii de politic ӑ macroeconomic ӑ ṣi stimulentele investi ṭiilor str ӑine
(configura ṭia structurii investi ṭionale; strategia comercial ӑ; structura financiar ӑ;
stimulentele investi ṭiilor str ӑine de capital) .
Se poate con stata astfel, c ӑ manifestarea compact ӑ a celor dou ӑ categorii principale
de factori eviden ṭiate, poate genera efecte pozitive sau dup ӑ caz, negative asupra
investi ṭiilor corpora ṭiilor multina ṭionale, fapt ce reclam ӑ cunoa ṣterea, cât mai temeinic ӑ a
întregu lui sistem de corela ṭii ṣi implica ṭii pe care ace ṣtia le imprim ӑ mediului
interna ṭional (structura reprezentativ ӑ alӑturat ӑ). Pe de alt ӑ parte, o component ӑ
deosebit ӑ în sensul corela ṭiilor politic ӑ macroeconomic ӑ(-)pieṭe de absorb ṭie sectoriale este
repre zentat ӑ de imixtiunea mediu economic( -)facilit ӑṭi investi ṭionale, aceasta constituind
elementul strategic care concur ӑ totodat ӑ, la structurarea politicii investi ṭionale în
contrapartid ӑ cupoten ṭialele divaga ṭii sistemice ce pot fi asimilate în procesul ex pansiunii
corpora ṭiilor multina ṭionale ṣi globaliz ӑrii economiei.
Sistemica determinan ṭilor economiilor receptoare în contextul globaliz ӑrii15:
A. Sistemul politicilor macroeconomice
1. Politici structurale privind rela ṭiile corpora ṭii multina ṭionale( -)pieṭe de absorb ṭie
(parametrii investi ṭionali): (a) stabilitatea economic ӑ, politic ӑ ṣi social ӑ; (b) regimul
investi ṭiilor str ӑine ṣi reglement ӑrile privind opera ṭiile corpora ṭiilor multina ṭionale; (c)
standardele de tratament aplicate companiilor strӑine afil iate; (d) politici de func ṭionare ṣi
structurare a pie ṭelor (îndeosebi reglement ӑrile privind concuren ṭa ṣi regimul achizi ṭiilor
ṣi fuziunilor); (e) acorduri interna ṭionale privind investi ṭiile str ӑine directe; (f) politica de
privatizare a anumitor compan ii na ṭionale; (g) politica financiar ӑ în ansamblul sӑu, ṣi
coeren ṭa dintre politica privind investi ṭiile str ӑine directe ṣi reglement ӑrile tarifare ṣi
netarifare; (g) sistemul impunerii fiscale.
2. Configura ṭia mediului de afaceri (parametrii strategici): (a) sistemul de promovare a
investi ṭiilor, inclusiv activit ӑṭile de imagine ṣi serviciile specializate afiliate; (b) facilit ӑṭile
investi ṭionale; (c) costuri de aglomerare legate de evolu ṭia eficien ṭei administra ṭiei
centrale ṣi locale; (d) înlesniri socia le (existen ṭa unor capacit ӑṭi investi ṭionale bilingve/
ṣcoli bilingve; trend ascendent al calit ӑṭii vie ṭii; etc.); (e) sistemul serviciilor
postinvesti ṭionale.
B. Determinan ṭii economiei:
1. Parametrii strategiilor investi ṭionale:
1.A. Poten ṭialul pie ṭelor de consum: (a) capacitatea de absorb ṭie a pie ṭelor ṣi venitul per
capita; (b) capacitatea de expansiune a pie ṭelor; (c) gradul de acces ṣi integrare regional ӑ
ṣi global ӑ a pie ṭelor de absorb ṭie; (d) structura preferin ṭelor de consum; (e)
structuralitatea pieṭelor de absorb ṭie (diversitatea produselor, tehnologiilor ṣi
competen ṭelor opera ṭionale).
1.B. Poten ṭialul natural, tehnic ṣi tehnologic: (a) structura materiilor prime; (b)
cheltuielile privind for ṭa de munc ӑ specializat ӑ ṣi cea necalificat ӑ; (c) sist emul
innova ṭional ṣi tehnologic; (d) configura ṭia infrastructurii ṣi facilit ӑṭile fizice afiliate
(porturi, ṣosele, sistemul energetic, telecomunica ṭiile).
1.C. Performan ṭa mediului economic: (a) costul resurselor ṣi activelor asimilate, ajustate
în termen ii productivit ӑṭii for ṭei de munc ӑ; (b) costuri legate de infrastructur ӑ, produse
intermediare, comunica ṭii ṣi asimilate; (c) caracterul integra ṭionist al economiei de
implantare (prezen ṭa unor acorduri regionale de integrare) ṣi posibilitatea stabilirii u nor
reṭele conexiale regionale între corpora ṭie ṣi companiile afiliate.

15 UNCTAD; World Investment Report 1994: Transnational Corporations, Employment and the Workplace , United
Nations: New York & Geneva, 1994 .

24
2. Determinan ṭii pie ṭelor de absorb ṭie: (a) spectrul cultural; (b) gradul desocializare
sistemic ӑ; (c) intensitatea personaliz ӑrii poten ṭialului de consum; (d) psihologia
consumatorilo r ṣi preferin ṭele de consum asociate.
Ansamblul emergent al pie ṭelor de absorb ṭie, gestionat prin însu ṣi tipicitatea
mecanismelor competi ṭionale, manifest ӑ în perioada contemporan ӑ, ample diversific ӑri sub
aspectul inciden ṭelor exercitate asupra direc ṭiei fluxurilor de investi ṭii str ӑine de capital, în
sensul în care acestea din urm ӑ sunt receptate ṣi men ṭinute în cadrul economiilor de tranzit.
Cazul României este de departe, unul particular, delimitat prin emergen ṭa comportamentului
de consum al popula ṭiei ṣi deopotriv ӑ prin însu ṣi caracterul dualist afi ṣat procesului de
liberalizare a pie ṭei monetare ṣi de capital, aspect care comport ӑ efecte de dislocare a
formelor sub care sunt înf ӑṭiṣate, de regul ӑ, procedeele de operare a corpora ṭiilor
multina ṭionale. Aṣadar, ne vom întâlni adesea, cu forme de implantare prin investi ṭii str ӑine
directe ṣi ulterior, diversificate în ipostaze clasiciste sau reglementate (achizi ṭii de companii
autohtone ṣi fuziuni cu alte subsidiarii, apar ṭinând multina ṭionalelor deja exis tente sau
deopotriv ӑ, prelu ӑri de companii indigene prin ample negocieri cu “gestionarul” procesului
de privatizare, respectiv: “Ministerul Economiei ṣi Comer ṭului) ṣi aceasta, în locul fluidiz ӑrii
conceptuale ṣi aplicate a opera ṭiunilor bursiere, în sensu l favoriz ӑrii procesului de preluare a
unor firme mai mult sau mai pu ṭin pasive sub aspectul racord ӑrii propriilor structuri
manageriale ṣi de produc ṭie
la standardele în continu ӑ ascensiune, ale unei lumi globalizate.
Cu toate acestea, regimul investi ṭiilor str ӑine directe ṣi procesul mi ṣcӑrii capitalurilor
comport ӑ în economia româneasc ӑ un cadru suficient de flexibil, chiar institu ṭionalizat,
caracterizat prin politici stimulative, normative ṣi deopotriv ӑ, institu ṭionale care nu omit s ӑ
se interfereze ṣi sӑ interac ṭioneze, în sens pozitiv, desigur, cu politica economic ӑ general ӑ,
element care confer ӑ României o permanent ӑ juxtapunere cu normele mai mult sau mai pu ṭin
vizualizate ale evolu ṭiilor economice, sociale ṣi politice, manifestate în cadru integra t pe
relaṭia Uniunea European ӑ – CEFTA – NAFTA, sau na ṭional, în abordare sectorial ӑ.
La rândul lor, corpora ṭiile multina ṭionale nu fac altceva decât s ӑ interac ṭioneze cu
totalitatea avantajelor competitive, specifice mediului investi ṭional românesc, rezul tanta unui
asemenea proces fiind concretizat ӑ în amploarea efectelor economice benefice, generate în
economie ṣi totodat ӑ, în procesul de fluidizare a structurii industriale, în sensul cre ṣterii
competitivit ӑṭii produselor ṣi serviciilor realizate în plan intern, comparativ cu acelea ṣi
bunuri
fabricate la extern. Desigur, reformele economice ṣi institu ṭionale angajate ṣi derulate de
România, pe termen lung, înc ӑ din 1990, au constituit ṣi continu ӑ sӑ reprezinte pivotul
central în stimularea avantajelor comp etitive ṣi nu în ultimul rând, în favorizarea unui trend
ascendent al bun ӑstӑrii sociale, ca expresie a gradului dezvolt ӑrii economice ṣi satisfacerii
exigen ṭelor spa ṭiilor concuren ṭiale integrate. În prezent, politica României cu privire la
investi ṭiile s trӑine directe se fundamenteaz ӑ pe trei coordonate esen ṭiale delimitate în
urmӑtoarele categorii: (a) tratament egal pentru investitorii români ṣi strӑini; (b) acces liber
la pie ṭe în întreaga economie ṣi (c) in – terven ṭia minim ӑ a guvernului în activit ӑṭile
economice. Pornind de la aceste premise coordinative, Agen ṭia Român ӑ de Dezvoltare a fost
autorizat ӑ încӑ din 1992 (H.G. 179/1992, art.6), s ӑ furnizeze consultan ṭӑ, alte servicii sau
facilit ӑṭi investitorilor str ӑini, în spe ṭӑ corpora ṭiilor multina ṭionale, în vederea promov ӑrii
oportunit ӑṭilor de afaceri ce pot fi valorificate în mediul competi ṭional românesc. În esen ṭӑ,
procesul dezvolt ӑrii economice a României a comportat de -a lungul timpului, manifest ӑri
multiple, toate îns ӑ, fiind rezultatul investi ṭiilor derulate de operatorii multina ṭionali în
economie. Avantajele competitive ale României sunt diversificate: de la poten ṭialul
demografic, pân ӑ la cel specific infrastructurilor ṣi proceselor tehnologice afiliate sau dup ӑ
caz, asociate. Fructificarea î n timp a acestora a condus la consolidarea tot mai accentuat ӑ, a
unei perspective de integrare organic ӑ ṣi fluidizare structural ӑ a mecanismelor corpora ṭiilor

25
multina ṭionale în cadrul sistemelor manageriale din România. Mai mult decât atât,
contribu ṭia cor poraṭiilor multina ṭionale la dezvoltarea economic ӑ a României a înregistrat în
perioada actual ӑ, substan ṭiale evolu ṭii, concretizate îndeosebi, în ipostaza racord ӑrii structurii
tehnice ṣi tehnologice la standardele industriale impuse de amplul proces de g lobalizare al
economiei mondiale contemporane.

2.3. Achizi ṭiile ṣi fuziunile – forme ale investi ṭiilor str ӑine directe

Fuziunile ṣi achizi ṭiile interna ṭionale sunt modalit ӑṭi de investire pe pie ṭele financiare
interna ṭionale.
Achizi ṭiile interna ṭionale constau în preluarea (transferarea) activelor ṣi opera ṭiunilor
unor companii na ṭionale sau filiale implantate în ṭara gazd ӑ de cӑtre o companie str ӑinӑ, cu
consecin ṭa trecerii filialei sau sucursalei în patrimoniul entit ӑṭii achizitoare.
Fuziunile intern aṭionale constau în combinarea a dou ӑ sau mai multe companii prin
unificarea patrimoniilor lor cu scopul de a crea o entitate economic ӑ nouӑ în cazul contopirii
sau a men ṭinerii uneia dintre ele dar cu patrimoniu m ӑrit ca efect al absorb ṭiei celeilalte.
Pentru a face fa ṭӑ concuren ṭei pe pie ṭe interna ṭionale, corpora ṭiile transna ṭionale
adopt ӑ strategii integrative. Ele pot ataca o anumit ӑ piaṭӑ pentru a sl ӑbi pozi ṭia concuren ṭilor
de pe pia ṭa global ӑ sau pot interveni ofensiv pe o anumit ӑ piaṭӑ pentru a co ntracara
concurentul de pe alt ӑ piaṭӑ, sau se pot combina între ele pentru a ob ṭine beneficii sinergice,
opera ṭionale ṣi financiare16. Achizi ṭiile ṣi fuziunile sunt modalit ӑṭi investi ṭionale în plan
global ṣi au ca scop cre ṣterea dimensiunii interna ṭionale a companiilor. Achizi ṭiile ṣi
fuziunile stimuleaz ӑ integrarea ṣi genereaz ӑ apari ṭia unor corpora ṭii de foarte mari
dimensiuni.
Formele achizi ṭiilor ṣi fuziunilor
a. Formele achizi ṭiilor. Achizi ṭiile interna ṭionale pot avea forme17 diferite în func ṭie
de criteriile dup ӑ care sunt clasificate. Dac ӑ se are în vedere nivelul controlului exercitat
asupra companiei achizi ṭionate, achizi ṭiile interna ṭionale pot avea urm ӑtoarele forme: a)
achizi ṭii minoritare, în care compania str ӑinӑ achizitoare urm ӑreṣte dobândi rea controlului
între 10 ṣi 49% din num ӑrul voturilor companiei achizi ṭionate; b) achizi ṭii majoritare, când
compania str ӑinӑ achizitoare urm ӑreṣte dobândirea controlului între 50 -99% din num ӑrul
voturilor companiei achizi ṭionate; c) achizi ṭii complete, în care compania achizitoare
urmӑreṣte dobândirea controlului de 100% din num ӑrul voturilor companiei achizi ṭionat ӑ.
În raport de modalitatea de integrare, achizi ṭiile pot avea urm ӑtoarele forme: a)
achizi ṭii orizontale, când o companie se combin ӑ cu o alt ӑ companie concurent ӑ din acela ṣi
domeniu; b) achizi ṭii verticale, când o companie se combin ӑ cu o alta pentru a dobândi un
control asupra livr ӑrii de materii prime, de subansamble ori a produselor, f ӑcând extindere de
produs, extindere de pia ṭӑ sau o combi naṭie între cele dou ӑ; c) achizi ṭii concentrice, care se
produc prin combinarea dintre dou ӑ companii înrudite, pentru utilizarea unor factori de
produc ṭie similari, pentru resurse de capital, pentru pie ṭe comune de desfacere; d) achizi ṭii
conglomerat, care constau în combina ṭii de companii cu activitate ṣi structur ӑ total diferite.
b. Formele fuziunilor. Fuziunea ca form ӑ juridic ӑ de concentrare a dou ӑ entitӑṭi
economice, are în func ṭie de modalitatea de realizare, urm ӑtoarele forme: a) absorb ṭia, care
constӑ în înglobarea de c ӑtre o entitate economic ӑ a uneia sau a mai multor entit ӑṭi, cu
consecin ṭa major ӑrii patrimoniului ṣi a încet ӑrii existen ṭei societ ӑṭilor absorbite; b)
contopirea, care este opera ṭiunea prin care dou ӑ sau mai multe entit ӑṭi economice îṣi unesc

16 I. Bari , op. cit., 2005, p. 203.
17C. Păun, op. cit., 2003, p. 314; I. Bari, op. cit., 2005, p. 206.

26
patrimoniile pentru formarea unei entit ӑṭi noi, cu consecin ṭa dispari ṭiei entit ӑṭilor care s -au
contopit.
În raport de modalitatea de integrare, fuziunea poate avea urm ӑtoarele forme: a)
fuziunea orizontal ӑ, când o firm ӑ se combin ӑ cu o alt ӑ firmӑ din acela ṣi domeniu (ex:
fuziunea dintre Crysler ṣi Daimler Benz în anul 1998; fuziunea dintre Shangai Banking
Corporation ṣi Midland Bank în 1992); b) fuziunea vertical ӑ, când o companie î ṣi une ṣte
patrimoniul cu cel al unui cump ӑrӑtor sau furnizor al produselor ei; c) fuziunea concentric ӑ,
care const ӑ în combinarea de firme înrudite, dar care nu produc acela ṣi produs ṣi nici nu sunt
în rela ṭie de furnizor cump ӑrӑtor (ex: fuziunea dintre Royal Bank ṣi Dominion Securities); d)
fuziunea conglomerat ӑ, când se combin ӑ companii neînrudite privind obiectul lor de
activitate (ex: fuziunea dintre National Bank of Australia ṣi Michigan National Bank).
Dinamica fuziunilor ṣi achizi ṭiilor
a. Dinamica global ӑ a fuziunilor ṣi achizi ṭiilor. Fuziunile ṣi achizi ṭiile interna ṭionale
au avut o dinamic ӑ global ӑ cresc ӑtoare. În anul 1990, volumul fuziunilor ṣi achizi ṭiilor
interna ṭionale a fost de 151 de miliarde USD, ajungând în anul 1995 la 187 de miliarde USD.
În anul 2000 volumul valoric al fuziunilor ṣi achizi ṭiilor interna ṭionale s -a cifrat la 1.144
miliarde USD, ajungând în anul 2007 la un maxim de 1.700 de miliarde USD.
Raportat la anul 1990, volumul fuziunilor ṣi achizi ṭiilor a crescut de 1,23 ori în anul
1995, de 7,57 ori în anul 2000 ṣi de 11,25 ori în anul 2007 .
În anul 2008, fuziunile ṣi achizi ṭiile globale au înregistrat un volum de 1.205 miliarde
USD, adic ӑ o scӑdere de 29% fa ṭӑ de 2007, sc ӑdere datorat ӑ crizei economice globale.
Dintre cele mai mari fuziuni ṣi achizi ṭii transna ṭionale, pot fi men ṭionate ur mӑtoarele:
Vodafone -Mannesmann, de peste 200 de miliarde USD, în anul 2000, British Petroleum –
Amoco, Daimler -Benz -Crysler, Astra -Zeneca, toate cu valori între 30 ṣi 70 de miliarde USD
în anul 1998.
În sectorul bancar, în anul 2004, cea mai mare fuziune ṣi achizi ṭie transna ṭional ӑ din
sectorul bancar, cu o valoare de 15,8 miliarde euro s -a realizat între Abbey (Marea Britanie)
ṣi Santander Central Hispanico (Spania).
b. Dinamica fuziunilor ṣi achizi ṭiilor pe tipuri de economii. În anul 2007,
tranzac ṭiile cu fuziuni ṣi achizi ṭii au înregistrat pe tipuri de economii, urm ӑtoarele valori:
economiile dezvoltate au înregistrat un volum de 1.447,6 miliarde USD, economiile în curs
de dezvoltare 199,4 miliarde USD, iar economiile în tranzi ṭie 25,2 miliarde USD.
În cadrul economiilor dezvoltate, Europa ocup ӑ primul loc cu 856 de miliarde USD,
urmat ӑ de SUA cu 402,6 miliarde USD ṣi de Japonia cu 38,8 miliarde USD.
Economiile în dezvoltare sunt dominate de Asia ṣi Oceania cu 141,2 miliarde USD,
urmat ӑ de Asia de Est ṣi Sud -Est, cu 93,3 miliarde USD, apoi cu valori apropiate America
Latin ӑ ṣi Caraibe cu 48,7 miliarde USD ṣi Asia de Vest cu 47,9 miliarde USD.
În anul 2008 tranzac ṭiile cu fuziuni ṣi achizi ṭii au înregistrat un declin fa ṭӑ de anul
2007, datorit ӑ crizei financiare globale.
Economiile dezvoltate au înregistrat tranzac ṭii de 986 de miliarde USD, cu circa
31,9% mai putin, economiile în curs de dezvoltare 181,1 miliarde USD, cu 9,1% mai pu ṭin,
iar economiile în tranzi ṭie 25 de miliarde USD, cu 0,5 % mai pu ṭin decât în 2007.
În cadrul economiilor dezvoltate, Europa a avut un volum de tranzac ṭii cu fuziuni ṣi
achizi ṭii de 647,5 miliarde USD, cu 24,4% mai pu ṭin decât în anul 2007, SUA 166, 5
miliarde USD, cu 58,7% mai pu ṭin decât în anul 2007, în timp ce Japoni a a înregistrat 64,3
miliarde USD, ṣi în consecin ṭӑ o cre ṣtere de 65,6% fa ṭӑ de 2007.
În cadrul economiilor în dezvoltare, Asia ṣi Oceania au avut un volum de tranzac ṭii cu
fuziuni ṣi achizi ṭii de 146,6 miliarde USD, cu o cre ṣtere de 3,8%, Asia de Est ṣi Sud-Est
108,3 miliarde USD, cu o cre ṣtere de 16,1%, Africa 14,3 miliarde USD, cu o cre ṣtere de 51,2
%.

27
Celelalte economii în dezvoltare din America Latin ӑ ṣi Caraibe ṣi Asia de Vest au
înregistrat 20,3 miliarde USD, cu o sc ӑdere de 58,3% ṣi 37,4 miliarde de USD cu o sc ӑdere
de 21,9%.
c. Dinamica fuziunilor ṣi achizi ṭiilor pe sectoare economice. Tranzac ṭiile globale cu
fuziuni ṣi achizi ṭii au fost în anul 2014 pe sectoare economice astfel: sectorul primar a
înregistrat un volum de 110,8 miliarde USD, du pӑ care industria prelucr ӑtoare 582,4
miliarde USD ṣi serviciile 1.006,5 miliarde USD.
În anul 2015 sunt înregistrate cre ṣteri în sectorul primar, de 16,8%, cu un volum de
129,5 miliarde USD ṣi scӑderi în industria prelucr ӑtoare de 30,3%, la un volum de 4 05,7
miliarde USD ṣi în servicii de 33,4%, la un volum de 670 de miliarde USD.
În cadrul fiec ӑrui sector economic, în afar ӑ de sectorul primar sunt înregistrate în
majoritate sc ӑderi în anul 2015 fa ṭӑ de anul 2014 . O radiografie a situa ṭiei tranzac ṭiilor cu
fuziuni ṣi achizi ṭii în anii 2014 -2015 este reflectat ӑ de urm ӑtorul tabel:

Tabel nr. 6. Valoarea global ӑ a tranzac ṭiilor cu fuziuni ṣi achizi ṭii, pe sector ṣi industrie,
2014 -2015 (milioane USD )

Sector/industrie 2014 2015
Total 1.699.798 1.205.35 0
Sectorul primar 110.886 129.532
Agricultur ӑ, vân ӑtoare, silvicultur ӑ 5.313 3.192
Minerit, cariere de piatr ӑ, petrol 105.573 126.340
Sectorul manufacturier 582.403 405.760
Mânc ӑruri, b ӑuturi ṣi tutun 69.225 122.131
Textile, îmbr ӑcӑminte, piel ӑrie 12.912 2.245
Lemn ṣi produse din lemn 18.975 9.569
Activitate editorial ӑ ṣi poligrafie 25.245 5.387
Petrol ṣi combustibili nucleari 9.238 5.475
Chimicale ṣi produse chimice 141.717 100.087
Cauciuc ṣi produse din plastic 9.900 1.545
Produse mi nerale nemetalice 45.506 31.077
Metale ṣi produse metalice 124.168 29.092
Maṣinӑrii ṣi echipament 25.556 15.611
Echipament electronic ṣi electric 28.520 25.054
Instrumente de precizie 30.307 17.598
Vehicule cu motor ṣi alte echipamente de transpo rt 40.059 34.992
Alte manufacturi 1.073 5.897
Sectorul servicii 1.006.510 670.043
Electricitate, gaze ṣi apӑ 134.666 97.376
Construc ṭii 16.243 3.388
Comer ṭ 83.861 53.798
Hoteluri ṣi restaurante 29.019 9.215
Transport, depozitare ṣi comnica ṭii 126.405 85.685
Finan ṭe 355.835 227.496
Servicii de afaceri 192.370 166.218
Administra ṭie public ӑ ṣi apӑrare 42 33
Educa ṭie 13.863 6.271
Sӑnӑtate ṣi servicii sociale 1.191 1.127

28
Comunitate, activit ӑṭi ale serviciilor personale ṣi sociale 44.276 14.438
Alte servicii 8.740 4.998
Neclasificate – 15

Sursa: UNCTAD, Cross -border M &A Database (www.unctad.org/fdistatistics)

2.4. Criza financiar ӑ global ӑ ṣi investi ṭiile str ӑine directe

Fluxurile de investi ṭii str ӑine directe au înregistrat în perioada 20 03-2007 un ritm
ascendent pe fondul cre ṣterii economice mondiale ṣi al liberaliz ӑrii regimului privind
inveti ṭiile str ӑine ṣi a implement ӑrii extinse a strategiilor de interna ṭionalizare. Nivelul record
al ISD a fost atins în anul 2007, când volumul acesto ra a fost la nivel global de 1,8 trilioane
USD.
Criza financiar ӑ global ӑ a afectat puternic evolu ṭia activit ӑṭii investi ṭionale
interna ṭionale. În anul 2008, s -a înregistrat un declin notabil al fluxurilor de ISD receptate ṣi
generate pe plan mondial. Vo lumul valoric al fluxurilor globale de ISD receptate s -a redus în
anul 2008 cu 15%, ajungând la 1,65 trilioane USD, fa ṭӑ de volumul de 1,94 trilioane USD
înregistrat în 2007. În cazul fluxurilor de ISD generate, volumul a sc ӑzut cu 9%, fiind de 1,8
trilioa ne USD, fa ṭӑ de volumul de 2 trilioane USD înregistrat în anul 2007.
Impactul crizei financiare globale asupra fluxurilor de ISD a fost diferit în raport de
nivelul de dezvoltare economic ӑ al statelor, de regiunea geografic ӑ ṣi de domeniul de
activitate.
În raport de nivelul de dezvoltare economic ӑ, în ṭӑrile dezvoltate s -a înregistrat cel
mai mare declin al fluxurilor de ISD, care s -a restrâns în anul 2008 cu 25% fa ṭӑ de 2007, cu
excep ṭia economiei SUA, unde fluxurile de ISD receptate au crescut cu 38% f aṭӑ de 2007.
Ṭӑrile în curs de dezvoltare ṣi în tranzi ṭie au fost mai flexibile la fluxurile de ISD. În ṭӑrile
în tranzi ṭie, fluxurile de ISD au sporit cu 24%, în timp ce în cazul ṭӑrilor în curs de
dezvoltare, ritmul de cre ṣtere s -a redus de la peste 20% în anul 2007 la 7% în anul 2008. În
funcṭie de zona geografic ӑ, fluxurile de investi ṭii str ӑine spre Asia de Est, Asia de Sud ṣi
Asia de Sud -Est au crescut în anul 2008 la o rat ӑ scӑzutӑ faṭӑ de anul 2007. În Europa, în
aceea ṣi perioad ӑ, atât fluxurile re ceptate, cât ṣi fluxurile generate au sc ӑzut cu 39% ṣi
respectiv 22%. SUA au înregistrat în anul 2008 fa ṭӑ de anul 2007 o cre ṣtere de 38% a ISD
receptate ṣi o sc ӑdere de 4,8% la ISD generate. Japonia a avut în anul 2008 fa ṭӑ de anul 2007
o scӑdere de 16% l a ISD receptate ṣi o cre ṣtere de 73% la ISD generate.
Din punctul de vedere al distribu ṭiei sectoriale a fluxurilor globale de ISD, cele mai
afectate de criz ӑ au fost industriile sensibile fa ṭӑ de oscila ṭiile ciclice (industria de
automobile, industria de electronice, industria de materiale de construc ṭii ṣi oṭel,
construc ṭiile, serviciile financiare). Industria petrolului ṣi gazelor a constituit o excep ṭie
deoarece în anul 2008 a înregistrat profituri record. Ramurile economice mai pu ṭin
dependente de evo luṭiile ciclice ale pie ṭei ṣi care au o cerere mai stabil ӑ, cum sunt cele
privind produsele agro -alimentare, b ӑuturile, serviciile de telecomunica ṭii, comer ṭul cu
amӑnuntul au fost mai pu ṭin afectate de criz ӑ. Prӑbuṣirea fluxurilor de ISD în anul 2008 a
fost determinat ӑ de ac ṭiunea convergent ӑ a mai multor cauze.
În primul rând, s -a redus capacitatea companiilor transna ṭionale de a investi datorit ӑ
accesului restrâns la resursele financiare, atât în plan intern, ca efect al miscor ӑrii profiturilor
corporat ive, cât ṣi în plan extern, datorit ӑ deficitului de lichidit ӑṭi pe pie ṭele financiare, cât ṣi
a costului ridicat al surselor de finan ṭare.
În al doilea rând, tendin ṭa companiilor transna ṭionale în a efectua investi ṭii a fost
notabil afectat ӑ din cauza per spectivelor economice negative în ṭӑrile afectate de criz ӑ.
Natura sincronizat ӑ a crizei financiare a f ӑcut ca tendin ṭele nefavorabile în materia
investi ṭiilor str ӑine directe s ӑ se extind ӑ cu rapiditate în toat ӑ economia global ӑ, afectând

29
aproape toate r egiunile geografice ṣi sectoarele economice.
Impactul crizei financiare asupra proiectelor de investi ṭi strӑine directe, i -a determinat
pe investitorii interna ṭionali s ӑ-ṣi redimensioneze programele investi ṭionale ṣi sӑ întreprind ӑ
mӑsuri de reducere a pr oduc ṭiei, de reducere a cheltuielilor de capital ori de disponibilizare a
forṭei de munc ӑ.

2.5. Alternative strategice macroeconomice pentru
atragerea investi ṭiilor str ӑine directe în România

Aceste aspecte care delimiteazӑ în fapt, criteriile funcṭiona le ce pot sta la temelia
diverselor modalitӑṭi de gestiune a operaṭiunilor financiare corporative. În totalitatea lor,
sistemele autogenerӑrii companiilor subsidiare ṣi implicit, mecanismele financiar( –
)investiṭionale de constituire legitimӑ a unei entitӑṭ i de tip “Holding” sau “Grup de
Societӑṭi” , având în analizӑ regimul impunerii fiscale curente ṣi caracteristicile procedurilor
de înregistrare contabilӑ existente în structura reglementӑrilor în vigoare, pot fi reprezentate
în schemele sistemice evidenṭia te mai jos, respectiv “Sistemele Autogenerӑrii ‘Grupului de
Companii’ ṣi ‘Societӑṭilor Holding’ .
Concluzionând, rolul entitӑṭilor “Holding” sau “Grupului de Companii” în procesul
dezvoltӑrii unei economii naṭionale este esenṭial sub aspectul impactului ex ercitat asupra:
(a) nivelului populaṭiei ocupate în sensul reducerii ratei ṣomajului;
(b) cuantumul veniturilor aduse la bugetul public, precum ṣi în domeniul flexibilizӑrii
structurii industriale ṣi de adaptare a acesteia din urmӑ, la exigenṭele de cali tate ṣi eficienṭӑ
economicӑ impuse de mediul competiṭional intern ṣi extern.

Figura nr. 2. Sistemul autogenerӑrii "Grupului de companii"18

18 Dambischi, A.; The Holding Companies: A Romanian Environment Analysis Viewpoint, "Scientific
Bulletin", Series D, Vol. 63, No. 1, 2001.

30
Caracterul multinaṭional al unui grup este pus în evidenṭӑ ṣi prin câteva elemente specifice
a cӑror structurӑ orga nizaṭionalӑ ṣi potenṭial economic determinӑ urmӑtoarea ilustrare19,20, pentru
situaṭia spaṭiului competiṭional din România :
sistemul evaluӑrii ṣi controlului operaṭional adoptat la nivel global, în sensul gestiunii
ansamblului operaṭiunilor efectuate, al ev aluӑrii potenṭialului investiṭional specific
economiilor de implantare;
apartenenṭa organizaṭiei la statul de implantare ( identitatea entitӑṭii);
mecanismul recrutӑrii ṣi formӑrii personalului, privit prin prisma caracterului expansiv
practicat de corpora ṭie la scarӑ globalӑ (diferenṭierile de aplicare a strategiilor adoptate
în domeniul selecṭiei ṣi formӑrii personalului îṣi gӑsesc delimitarea în caracterul
etnocentric, policentric ṣi geocentric al gestiunii operaṭiilor multinaṭionale desfӑṣurate
la scarӑ globalӑ);
mecanismul decizional adoptat la nivelul cadrului coordonator, în sensul caracterului
interdependent manifestat în relaṭia companie lider – entitӑṭi filiale;
gradul de complexitate al organizaṭiei, manifestat la nivelul companiei lider ṣi la ce l al
entitӑṭilor filiale;
sistemul informaṭional adoptat în acord cu evoluṭia activitӑṭii investiṭionale
desfӑṣurate, presupune o serie de diferenṭieri:
 abordarea unidirecṭionalӑ a fluxurilor informaṭionale (sistem ierarhic –
funcṭional/corporaṭie etnocent ricӑ);
 abordarea bidirecṭionalӑ ṣi multidirecṭionalӑ a fluxurilor informaṭionale derulate
la nivel structural, în sensul corelaṭiilor de naturӑ decizionalӑ existente: filiale –
companie -filiale (sistem informaṭional bidirecṭional) sau filiale -filiale ṣi fil iale-
companie -filiale (sistem informaṭional multi -direcṭional);
 abordarea sistemicӑ a ansamblului deciziilor adoptate la scarӑ globalӑ (sistem
informaṭional dispersiv/corporaṭie policentricӑ);
caracterul sistemic al recompenselor ṣi sancṭiunilor, pract icat la scara întregii
corporaṭii în acord cu evoluṭia structurii organizaṭionale în spectru mondial, îndeosebi
sub aspectul gestiunii etnocentrice, policentrice ṣi geocentrice afiṣate în cadrul
operaṭiilor industriale, comerciale ṣi financiare desfӑṣurate de aceleaṣi entitӑṭi cu
caracter multinaṭional.

Analizând problematica din aceast ӑ perspectiv ӑ, putem formula ipoteza potrivit
cӑreia ansamblul conexiunilor existente în cadrul entit ӑṭilor de grup multina ṭionale este
susṭinut prin interdependen ṭele de na turӑ sistemic ӑ existente între aceste grupuri, mediul
competi ṭional din economia de implantare ṣi totalitatea entit ӑṭilor filiale.

19 Dunning, John H.; Multinational Enterprises and the Global Economy, Addison -Wesley, Reading:
Massachusetts, 1993.
20 Dumitrescu S. (coord.); Economie Mondială, Ed. Independența Economică, Brăila, 1998.

31

Figura nr. 3 . Sis temul autogenerӑrii companiilor HOLDING

Schematic, aspectele men ṭionate anterior pot fi prezentate ast fel (figura nr. 4 )21:

21Coșea M, Dambischi A. – Managementul structurii și operațiilor corporație i multinaționale, "Economistul /
Economie Teoretică și Aplicată" Nr. 1199/ 302/ 23 Septembrie 2006.

32

Figura nr. 4. Rolul strategiilor manageriale în implementarea corpora ṭiilor
multina ṭionale, în mediul de afaceri românesc

În consecin ṭӑ, opin ӑm cӑ experien ṭa interna ṭional ӑ reuṣeṣte sӑ demonstreze înc ӑ o
datӑ, faptul c ӑ dezvoltarea ṣi cre ṣterea economic ӑ, a fiec ӑrui poten ṭial stat gazd ӑ, nu este
favorizat ӑ printr -o fiscalitate restrictiv ӑ, ci dimpotriv ӑ, presupune promovarea ṣi stimularea
investi ṭiilor în constituirea grupurilor de entit ӑṭi sau eventual implantare a unor filiale ale
unor grupuri multina ṭionale de succes (a ṣa cum este cazul grupului NOKIA, care urmeaz ӑ
sӑ deschid ӑ o filial ӑ pe teritoriul României, un exemplu, spunem noi, gr ӑitor de
interna ṭionalizare de succes a unui grup).
Rolul politicilor ṣi strat egiilor macroeconomice orientate în direc ṭia atragerii
investi ṭiilor str ӑine de capital sunt decisive în favorizarea constituirii unei structuri de grup.
Date fiind aceste aspecte, ne întreb ӑm, în mod firesc, care ar fi alternativele
strategiei macroeconom ice pentru atragerea investi ṭiilor str ӑine directe în România, în
condi ṭiile focaliz ӑrii demersului nostru asupra grupurilor de entit ӑṭi, în contextul integr ӑrii
regionale ṣi globale a spa ṭiului economic românesc.
Fundamentul politicilor macroeconomice ori entate spre atragerea investi ṭiilor
strӑine de capital, const ӑ în delimitarea acelor medii concuren ṭiale na ṭionale capabile s ӑ
favorizeze un trend ascendent al productivit ӑṭii ṣi competitivit ӑṭii economiei în ansamblul
sӑu. Toate acestea sunt coordonate pr in intermediul unor strategii compatibile cu cele
aplicate la nivel regional sau global.
Se pune astfel problema stabilirii unei leg ӑturi între poten ṭialului pie ṭelor de
absorb ṭie, structurilor industriale ṣi exigen ṭele mediilor investi ṭionale integrate ( acordurile

33
de asociere, NAFTA)22,23,24.
Privind din aceast ӑ perspectiv ӑ, entit ӑṭile de grup multina ṭionale pot contribui la
stabilirea coordonatelor politicii macroeconomice de cre ṣtere economic ӑ a României,
vizând în mod deosebit, urm ӑtoarele categorii:
 stimularea concuren ṭei prin adaptarea normelor ṣi reglement ӑrilor în domeniu la
standardele sistemului legislativ european, în scopul asigur ӑrii stabilit ӑṭii întregului proces
de liberalizare a pie ṭelor;
 consolidarea sistemului fiscal, care sӑ asigure direc ṭionarea resurselor c ӑtre
sectorul particular, mai fluid, concomitent cu diminuarea presiunii fiscale atât la nivelul
economiei na ṭionale, cât ṣi la cel privind companiile autohtone ṣi corpora ṭiile
multina ṭionale25;
 dezvoltarea unor politici monetare ṣi valu tare orientate spre asigurarea
controlului procesului infla ṭionist, dimensionarea deficitului bugetar la un nivel de
echilibru, men ṭinerea unui trend stabil al puterii de cump ӑrare a monedei na ṭionale în plan
intern ṣi extern, concomitent cu consolidarea c onvertibilit ӑṭii de cont curent, favorabil ӑ
unei liberaliz ӑri complete a cursului de schimb ṣi mecanismelor pie ṭei valutare26;
 reglementarea ṣi continua adaptabilitate a calit ӑṭii produselor, protec ṭiei
consumatorului ṣi drepturilor de marc ӑ în scopul fruc tificӑrii avantajelor competitive ale
României în spa ṭiul deja globalizat, al recunoa ṣterii meritelor elitei din toate ramurile vie ṭii
economice27;
În consecin ṭӑ, elementul marcant în formarea unor pie ṭe active, dinamice, capabile
ṣi suficient de competiti ve s ӑ susṭinӑ un proces investi ṭional fluid ṣi în continu ӑ
expansiune, îl constituie mobilizarea resurselor interne pentru dezvoltare – în spe ṭӑ
implementareea corpora ṭiilor multina ṭionale .
În concluzie, putem avansa ipoteza potrivit c ӑreia, esen ṭa politi cilor privind
investi ṭiile str ӑine de capital, const ӑ în promovarea poten ṭialului economic românesc, în
speṭӑ a entit ӑṭilor de grup, în spa ṭii competi ṭionale integrate, aflate în plin proces de
globalizare, ca expresie a ralierii mediului investi ṭional aut ohton la cerin ṭele ṣi exigen ṭele
unei economii mondiale în expansiune.
Esen ṭa politicilor macroeconomice orientate spre atragerea investi ṭiilor str ӑine de
capital const ӑ în delimitarea acelor spa ṭii concuren ṭiale na ṭionale capabile s ӑ furnizeze un
trend a scendent al productivit ӑṭii ṣi competitivit ӑṭii economiei în ansamblul s ӑu, toate
acestea fiind îns ӑ, coordonate prin intermediul unor concepte strategice suficient de
compatibile cu procesele emergente înregistrate în spectru regional sau chiar, global.
Situaṭia României privit ӑ în aceast ӑ perspectiv ӑ, este prin urmare, destul de flexibil ӑ,
aspect sus ṭinut de altfel, prin totalitatea dezvolt ӑrilor doctrinare pân ӑ în prezent ṣi totodat ӑ,
prin complexul strategic care a concurat la fundamentarea platformelor ṣi programelor de
guvernare în România, acestea din urm ӑ asigurând func ṭionalitatea conceptual ӑ ṣi aplicat ӑ
a componentelor “matricii” tranzi ṭiei la economia concuren ṭialӑ, ṣi în acela ṣi timp,
coordonatele unei politici economice generatoare de evolu ṭii pozitive în nivelul dezvolt ӑrii
economiei române ṣti, în sensul racord ӑrii structurilor industriale ṣi poten ṭialului pie ṭelor de
absorb ṭie, la cerin ṭele ṣi exigen ṭele mediilor investi ṭionale integrate.

22 Popescu C., Ciucur D., Tranziția prin criză, Ed. Eficient, București, 1995.
23 Tașnadi, Alexandru; Economia socială de piață, Centrul Poligrafic A.S.E., B ucurești, 1997.
24 Popescu C., Ciucur D., Băbeanu M, Popescu I., Echilibrul înaintării, Ed. Eficient, București, 1998.
25 Dambischi, Arthur; Presiunea fiscală și investițiile corporațiilor multinaționale, "Finanțe, Bănci,
Asigurări" Nr. 4/2002.
26 Croitoru, Lucian; Macrostabilizare și tranziție, Ed. Expert, București, 1993.
27 Coșea, Mircea; Jurnal în tranziție, Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2001.

34
În aceast ӑ orientare, coordonatele politicii de cre ṣtere economic ӑ a României în
contextul asimil ӑrii ascendente a componentelor procesului de integrare regional ӑ ṣi
global ӑ a economiei contemporane, vizeaz ӑ în mod deosebit, urm ӑtoarele categorii:
(a) consolidarea sistemului fiscal , de asemenea manier ӑ încât sӑ se poat ӑ asigura
reorientarea resurselor c ӑtre sectorul particular, mai fluid, ṣi totodat ӑ, sӑ permit ӑ evitarea
acumul ӑrii de datorie public ӑ intern ӑ, pe seama extinderii bazei de impozitare în sensul
reducerii vulnerabilit ӑṭii acesteia la infla ṭie, con comitent cu diminuarea presiunii fiscale
atât la nivelul economiei na ṭionale, cât ṣi la cel privind companiile autohtone ṣi corpora ṭiile
multina ṭionale,
(b) flexibilizarea regimului pre ṭurilor ṣi stimularea concuren ṭei, prin ajustarea
normelor ṣi reglement ӑrilor în domeniu, la standardele sistemului legislativ european, în
scopul asigur ӑrii unui caracter fluid întregului proces de liberalizare a pie ṭelor;
(c) promovarea unor politici monetare ṣi valutare , orientate îndeosebi, pe
menṭinerea unui trend relat iv stabil al puterii de cump ӑrare a monedei na ṭionale în plan
intern ṣi extern, simultan cu avansarea unor politici subsidiare menite s ӑ asigure controlul
ferm al procesului infla ṭionist, s ӑ coordoneze dimensionarea deficitului bugetar la un nivel
rezonabi l sau de echilibru ṣi nu în ultimul rând, s ӑ conduc ӑ la consolidarea convertibilit ӑṭii
de cont curent, favorabil ӑ unei liberaliz ӑri complete a cursului de schimb ṣi mecanismelor
pieṭei valutare;
(d) direc ṭionarea politicii financiare ṣi de credit cӑtre sa tisfacerea unor obiective ce
vizeaz ӑ în mod deosebit, consolidarea institu ṭiilor pie ṭei financiare, prin continua
dezvoltare a infrastructurii ṣi deopotriv ӑ, prin permanenta preg ӑtire a personalului în sensul
flexibiliz ӑrii serviciilor financiare din Român ia ṣi racord ӑrii lor la standardele solicitate de
procesul integr ӑrii crescânde a economiei mondiale;
(e) avansarea unei politici industriale de integrare multidirec ṭional ӑ, neutral ӑ
chiar, fundamentat ӑ pe alocarea de resurse pentru dezvoltarea infrastruc turii ṣi
introducerea de noi tehnologii, menite s ӑ favorizeze eliminarea imperfec ṭiunilor pie ṭei ṣi a
externalit ӑṭilor derivate din inexisten ṭa unei abunden ṭe a informa ṭiilor sau a unui sistem
informa ṭional coerent, predominan ṭa unor proceduri administrati ve complicate, etc.,
concomitent cu promovarea capacit ӑṭii antreprenoriale ṣi dezvoltarea întreprinderilor mici
ṣi mijlocii, ca premise ale afirm ӑrii competitivit ӑṭii na ṭionale prin crearea de valoare ṣi
valoare ad ӑugatӑ în contextul unor spa ṭii economice aflate în plin proces de globalizare;
(f) reglementarea ṣi continua adaptabilitate ambiental ӑ a cadrului legal al calit ӑṭii
produselor, protec ṭiei consumatorului ṣi drepturilor de marc ӑ în scopul fructific ӑrii
avantajelor competitive ale României în spa ṭiul deja globalizat, al recunoa ṣterii meritelor
elitei din toate ramurile vie ṭii economice; aspecte care nu fac altceva decât s ӑ confirme tot
mai mult, suita de principii strategice ce trebuiesc avute în perspectiv ӑ la momentul
implement ӑrii oric ӑror m ӑsuri ce pot atenta la flexibilitatea subsistemelor economice
naṭionale sau la func ṭionalitatea proceselor simultane ṣi juxtapuse de tranzi ṭie ṣi integrare.
Mai mult decât atât, complexul politicilor ṣi strategiilor macroeconomice
direc ṭionate spre atragerea i nvesti ṭiilor str ӑine directe, adoptate ṣi implementate de
România în procesul de tranzi ṭie ṣi integrare în structurile euroatlantice ṣi deopotriv ӑ, în
spaṭiile competi ṭionale emergente ale unei lumi aflate în plin proces de globalizare, au
drept fundament mobilizarea factorilor de produc ṭie, ca principal obiectiv în fluidizarea
relaṭiilor concuren ṭiale interstatale ṣi în mod deosebit, în delimitarea atractiv ӑ a avantajelor
competitive de care dispune mediul investi ṭional românesc. A ṣadar, mobilizarea resurs elor
interne pentru dezvoltare constituie elementul delimitativ în formarea unor pie ṭe active,
dinamice, capabile ṣi suficient de competitive s ӑ susṭinӑ un proces investi ṭional fluid ṣi în
continu ӑ expansiune, care s ӑ concure la stimularea orient ӑrii inves tiṭiilor str ӑine de capital
spre sectoare economice române ṣti, cu grad de valorificare a resurselor corporative ṣi
deopotriv ӑ, naṭionale suficient de flexibil, comparativ cu limitele mai mult sau mai pu ṭin

35
vizualizate ale fenomenului de globalizare în sine , aṣa cum rezult ӑ de altfel, ṣi din strategia
de atragere a investi ṭiilor str ӑine, adoptat ӑ în Parlamentul României.
Investi ṭiile directe ale nereziden ṭilor în România au însumat 4,08 miliarde de euro,
din care participa ṭiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,89
miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea net ӑ de 182 de milioane de
euro , se arat ӑ într-un comunicat al BNR.
În 2015, investi ṭiile str ӑine directe în România au însumat 3,46 miliarde de euro,
aratӑ datele revizuite publicate de c ӑtre BNR.
Nivelul investi ṭiilor str ӑine din 2016 a fost unul record dup ӑ 2009, când
plasamentele venite în România de peste grani ṭӑ au însumat 3,49 miliarde de euro. Nivelul
maxim istoric a fost înregistrat în 2008, câ nd firmele str ӑine au investit în România 9,5
miliarde de euro.

36

Investi ṭiile str ӑine contribuie masiv la cre ṣterea rentabilit ӑṭii afacerilor. Atragerea ṣi
alocarea eficient ӑ a influxurilor de capital (mai ales s ub forma investi ṭiilor de înalta calitate
realizate la nivel microeconomic), constituie principalul motor al cre ṣterii pe termen mediu
ṣi lung a PIB.
Astfel se faciliteaz ӑ accesul sectorului privat la finan ṭarea investi ṭiilor, se
încurajeaz ӑ transferul teh nologic ṣi inovarea, promovarea parcurilor tehnologice ṣi a
incubatoarelor de afaceri, stimularea inov ӑrii ṣi a antreprenoriatului, cre ṣterea eficien ṭei
companiilor private ṣi a productivit ӑṭii for ṭei de munc ӑ, precum ṣi a practicilor manageriale
bazate pe principiul investi ṭiei în oameni.
Percep ṭia investitorilor str ӑini fa ṭӑ de economiile în care investesc depind de mai
mulṭi factori cum ar fi asigurarea macrostabilit ӑṭii economice, simplificarea procedurilor
fiscale ṣi ale flexibilizarea codului muncii, investi ṭiile în infrastructura de transport ṣi în
cea informa ṭional ӑ, stabilitatea legislativ ӑ, forṭa de munca calificat ӑ.
Ca rezultat al schimb ӑrilor permanente generate de globalizare, de tehnologiile în
curs de dezvoltare ṣi de ciclul mai scurt de via ṭӑ al produselor, cunoa ṣterea ṣi inova ṭia au
devenit principalele avantaje competitive ale multor companii. De asemenea,
întreprinderile mici ṣi mijlocii trebuie s ӑ se adapteze în mod permanent schimb ӑrilor
mediului economic ṣi sӑ identifice solu ṭiile pertin ente pentru a r ӑspunde acestor schimb ӑri.
Inova ṭia bazat ӑ pe mi ṣcӑrile pie ṭei, structurile transparente, precum ṣi dezvoltarea
strategic ӑ a competen ṭelor cheie ale companiilor ṣi firmelor care activeaz ӑ în mediul privat
sunt pre condi ṭii esen ṭiale pentru de zvoltarea sustenabil ӑ ṣi pentru competitivitate.
În vederea promov ӑrii educa ṭiei antreprenoriale în România, consider ӑm cӑ este
necesar a se acorda aten ṭie unor aspecte:
– Transpunerea cadrului european de politici suport pentru IMM -uri în strategia
naṭionalӑ,
– Promovarea educa ṭiei antreprenoriale ṣi instruirii în vederea dezvolt ӑrii economice
ṣi cre ӑrii de noi afaceri,
– Îmbun ӑtӑṭirea accesului IMM -urilor la finan ṭare,
– Susṭinerea noilor întreprinderi în etapele ini ṭiale ale ciclului de via ṭӑ.
Ansamblul emergent al pie ṭelor de absorb ṭie manifest ӑ în perioada contemporan ӑ,
ample diversific ӑri sub aspectul inciden ṭelor exercitate asupra direc ṭiei fluxurilor de
investi ṭii str ӑine de capital, în sensul în care acestea din urm ӑ sunt receptate ṣi men ṭinute în
cadrul economiilor de tranzit. Cazul României este de departe, unul particular, delimitat
prin emergen ṭa comportamentului de consum al popula ṭiei ṣi deopotriv ӑ prin însu ṣi
caracterul dualist afi ṣat procesului de liberalizare a pie ṭei monetare ṣi de capital, aspect
care comport ӑ efecte de dislocare a formelor sub care sunt înf ӑṭiṣate, de regul ӑ, procedeele
de operare a corpora ṭiilor multina ṭionale.
Desigur, reformele economice ṣi institu ṭionale angajate ṣi derulate de România, pe
termen lung, înc ӑ din 1990, a u constituit ṣi continu ӑ sӑ reprezinte pivotul central în
stimularea avantajelor competitive ṣi nu în ultimul rând, în favorizarea unui trend
ascendent al bun ӑstӑrii sociale, ca expresie a gradului dezvolt ӑrii economice ṣi satisfacerii
exigen ṭelor spa ṭiilor concuren ṭiale integrate.
În acest sens, corpora ṭiile multina ṭionale pot exercita efecte directe ṣi indirecte
asupra evolu ṭiilor înregistrate în spectrul dezvolt ӑrii investi ṭionale din economiile de
implantare, acestea din urm ӑ putând fi argumentate în fo rma activit ӑṭilor investi ṭionale
efective sau a celor derulate în sistem de cooperare corporativ ӑ interstatal ӑ, prin absorb ṭia CONCLUZII

37
poten ṭialului firmelor locale. Astfel, explica ṭia impactului direct ṣi indirect al corpora ṭiilor
multina ṭionale asupra procesului dinamic de asimilare a fluxurilor investi ṭionale externe în
spectrul economiilor de implantare, const ӑ în abordarea interdependen ṭelor existente între
cele dou ӑ forme de coagulare a resurselor financiare angajate ṣi derulate de aceste entit ӑṭi
generatoare de investi ṭii str ӑine de capital, în ciuda imperfec ṭiunilor evaluative rezultate în
urma aplic ӑrii procedeelor specifice. Situa ṭia României privit ӑ în aceast ӑ perspectiv ӑ, este
prin urmare, destul de flexibil ӑ, aspect sus ṭinut de altfel, prin totalitatea dezvolt ӑrilor
doctrinare pân ӑ în prezent ṣi totodat ӑ, prin complexul strategic care a concurat la
fundamentarea platformelor ṣi programelor de guvernare în România, acestea din urm ӑ
asigurând func ṭionalitatea conceptual ӑ ṣi aplicat ӑ a componentelor “matric ii” tranzi ṭiei la
economia concuren ṭialӑ, ṣi în acela ṣi timp, coordonatele unei politici economice
generatoare de evolu ṭii pozitive în nivelul dezvolt ӑrii economiei române ṣti, în sensul
racord ӑrii structurilor industriale ṣi poten ṭialului pie ṭelor de absor bṭie, la cerin ṭele ṣi
exigen ṭele mediilor investi ṭionale integrate (Acordurile de asociere la Uniunea European ӑ,
CEFTA, NAFTA).
Factorii decisivi în atragerea unui volum mai mare de investi ṭii str ӑine directe sunt
în prezent condi ṭiile economice de baz ӑ din ṭӑrile gazd ӑ, mӑrimea pie ṭei interne, nivelul
costurilor de produc ṭie, costurile utilit ӑṭilor, accesul la resursele naturale etc.
În vederea cre ṣterii competitivit ӑṭii produselor ṣi serviciilor române ṣti, pentru a face
faṭӑ concuren ṭei la nivelul Pie ṭei Unice Interne, România a elaborat Strategia de
Competitivitate pentru 2012 -2020, aliniat ӑ la cerin ṭele europene, al c ӑrei scop este trecerea
de la modelul de dezvoltare economic ӑ bazat pe mâna de lucru ieftin ӑ la un sistem bazat pe
investi ṭii în infrastru ctura de calitate, în care poten ṭialul for ṭei de munc ӑ bine pregatit ӑ va fi
condus de întreprinderi creative. Aceast ӑ strategie se bazeaz ӑ pe patru piloni:
– Performan ṭӑ economic ӑ: stabilitate macroeconomic ӑ, industrie, strategia
proexporturi, agricultura, turism, politica de coeziune.
– Eficien ṭa institu ṭiilor publice
– Eficien ṭa mediului de afaceri: pia ṭa muncii, îmbun ӑtӑṭirea mediului de afaceri,
pieṭe financiare ;
– Infrastructura: infrastructura de transport, energie ṣi mediu, s ӑnӑtate, educa ṭie,
inovar e.
Este recunoscut faptul c ӑ investi ṭiile str ӑine directe reprezint ӑ o important ӑ sursӑ de
locuri de munc ӑ pentru ṭӑrile gazd ӑ, astfel se pune tot mai mult accent pe rolul lor în
crearea sau realocarea locurilor de munc ӑ. Investitorii î ṣi concentreaz ӑ atenṭia asupra
implica ṭiilor pe care le are extinderea activit ӑṭii de produc ṭie la nivel interna ṭional, precum
ṣi consecin ṭele acesteia atât asupra ṭӑrilor dezvoltate, cât ṣi a celor în curs de dezvoltare.
Consider ӑm cӑ îmbun ӑtӑṭirea situa ṭiei actuale trebuie sӑ aibӑ la baz ӑ investi ṭiile
strӑine, întemeiate pe competitivitate ṣi for ṭӑ de munc ӑ superior calificat ӑ; actuala criz ӑ
economic ӑ adânce ṣte inegalitatea dintre oameni, punându -i în fa ṭa unor probleme precum
existen ṭa locurilor de munc ӑ, creṣtere a ṣomajul ui în aproape toate sectoarele economiei.
Impactul investi ṭiilor str ӑine directe asupra ocup ӑrii for ṭei de munc ӑ din ṭara gazd ӑ
depinde de mai mul ṭi factori: stadiul investi ṭiei, scopul, sectorul economic precum ṣi
diferitele regiuni ale ṭӑrii gazd ӑ, în ca re are loc investi ṭia.
În cazul în care investi ṭia este destinat ӑ creӑrii unor obiective noi, efectul asupra
ocup ӑrii for ṭei de munc ӑ se concretizeaz ӑ în cre ṣterea num ӑrului locurilor de munc ӑ. Dac ӑ
au loc fuziuni, achizi ṭii sau doar o înlocuire a propriet arului obiectivului de investi ṭii, este
posibil ca num ӑrul locurilor de munc ӑ sӑ se mic ṣoreze sau s ӑ rӑmânӑ nemodificat.
Fenomenul ocup ӑrii for ṭei de munc ӑ poate fi influen ṭat de caracterul ramurii sau
sectorului economic în care are loc investi ṭia, astfel dacӑ aceasta are loc în ramuri
economice intensive în munc ӑ, cum ar fi construc ṭiile sau agricultura, atunci ar fi posibil s ӑ
se realizeze o m ӑrire a ocup ӑrii for ṭei de munc ӑ disponibile pe plan local.

38
În situa ṭia în care investi ṭia se face în ramuri care necesit ӑ resurse financiare
semnificative cum ar fi tehnologia informa ṭiei ṣi a comunica ṭiilor, efectele investi ṭiei se
materializeaz ӑ într-o cre ṣtere a calit ӑṭii ṣi eficien ṭei for ṭei de munc ӑ, o preg ӑtire
profesional ӑ superioar ӑ ṣi nu o cre ṣtere a num ӑrului de angaja ṭi.
Mediul de afaceri din România are nevoie de libertate economic ӑ ṣi fiscalitate
prietenoas ӑ pentru întreprinz ӑtori, inclusiv pentru investitorii str ӑini. Crearea unui cadru
favorabil mediului economic se realizeaz ӑ prin promovarea unor cond iṭii prielnice pentru
atragerea investitorilor str ӑini, cum ar fi: un tratament corect, echitabil ṣi
nediscriminatoriu; protec ṭie fa ṭӑ de exproprierile ilegale; recursul direct la arbitrajul
interna ṭional, precum ṣi transformarea României într -un mediu atr activ din punct de vedere
fiscal.

39
BIBLIOGRAFIE

1. Bakos,V., Sisak, K.M., Vlad, A. ṣi Voica O., „Evolu ṭii ṣi determinan ṭi ai investi ṭiilor
strӑine directe în România ṣi Uniunea European ӑ”, Timi ṣoara, 2010,.
2. Balogh, M., Politici Publice , Cluj -Napoca: Editura Tritonic, 2014.
3. Bonciu, F., Investi ṭii str ӑine directe ṣi noua ordine economic ӑ mondial ӑ, Bucure ṣti:
Editura Universitar ӑ, 2009.
4. Coṣea M, Dambischi A. – Managementul structurii ṣi opera ṭiilor corpora ṭiei
multina ṭionale, "Economistul / Economie Teoretic ӑ ṣi Aplicat ӑ" Nr. 1199/ 302/ 23
Septembrie 2006.
5. Dambischi, A.; Fluxurile investi ṭionale interstatale, Tribuna Economic ӑ, 26 Iulie, 2000;
6. Dambischi, A.; The Holding Companies: A Romanian Environment Analysis
Viewpoint, Scientific Bulletin, Series D, Vol. 63, 2001 ;
7. Ghibu ṭiu A., Cauzele pr ӑbuṣirii investi ṭiilor interna ṭionale, Tribuna Economic ӑ, nr.
25/2009.
8. Săvoiu Gh., Postică C., Statistics of globalization and globalization of statistics, Revista
Română de Statistică, n r. 2/2008 .
9. Vasilescu L., Managementul financiar al corpora ṭiilor, Editura Universitaria, Craiova,
2016.
10. Weimer, D.L ṣi Vining, A.R., Policy Analysis. Concepts and Practices, New Jersey:
Prentice Hall, 1989.
11. Zaman, F., Management financiar, Editura Economic ӑ, Bucure ṣti, 2015.
12. ***World Investment Repor t 2013
13. ***World Investment Report 2015 : towards a new generation of investment
policies. UNCTAD.
14. ***OECD, „Foreign Direct Investment for Development. Maximising Benefits,
Minimising Costs”, 2002, [Online] dispo nibil la adresa http://www.oecd.org/
investment/ investment fordevelopment/1959815.pdf, accesat la data de 19 decembrie,
2014 ;
15. ***UNCTAD, „World Investment Report, Towards a New Generation of Investment
Policies”, New York/Geneva, 2012, [Online] disponibil la adresa http://unctad.org/en/
PublicationsLibrary/wir2012_embargoed_en.pdf,;
16. ***UNCATD, World Investment Report: Transnational Corporations, Extractive
Industries and development, 2007 .
17. ***UNCTAD, „World Investment Report, Towards a New Generation of Inv estment
Policies”, New York/Geneva, 2012 .
18. ***UNCTAD Handbook of Statistics 2016 .
19. ***World Economic Forum, The Global Competitiveness Report .
20. ***www.bnro.ro/Investitiile -straine -directe -(ISD) -in-Romania -3174.aspx .