Conduc ator stiint i c: Absolvent: Prof.univ.dr. D asc alescu Sorin Grigorescu Teodor-Ioan 2020 UNIVERSITATEA DIN BUCURES TI FACULTATEA DE… [630131]
UNIVERSITATEA DIN BUCURES TI
FACULTATEA DE MATEMATIC A S I INFORMATIC A
LUCRARE DE LICENT A
Conduc ator stiint ic: Absolvent: [anonimizat].univ.dr. D asc alescu Sorin Grigorescu Teodor-Ioan
2020
UNIVERSITATEA DIN BUCURES TI
FACULTATEA DE MATEMATIC A S I INFORMATIC A
Rezultate de clasicare pentru grupuri nite
Conduc ator stiint ic:
Prof.univ.dr. D asc alescu Sorin
Absolvent: [anonimizat]
2020
Cuprins
1 Preliminarii despre grupuri 5
2 Grupuri simple si serii de compozit ie 9
3 Act iuni ale grupurilor pe mult imi 13
3.1 Not iuni de baz a despre act iunile grupurilor pe mult imi . . . . . . . . . 13
3.2 Clasele de conjugare ale grupului Sn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3.3 Clasele de conjugare ale grupului An. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4 Titlul capitolului 4 25
4.1 Titlul sect iunii 1 din capitolul 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
5 Titlul capitolului 5 27
Bibliograe 28
3
4 Cuprins
Capitolul 1
Preliminarii despre grupuri
Denit ia 1.1 FieAun grup . Fie Bo submult ime nevid a a lui A.
Spunem c a Beste subgrup al lui Adac a:
1)Beste parte stabil a a lui A^ n raport cu legea de compozit ie a lui A
2)Beste grup ^ n raport cu legea de compozit ie indus a.
Notat ie :BA.
Denit ia 1.2 FieGun grup siHun subgrup al lui G. Fiex2G siy2G.
Spunem c a x siysunt congruente modulo Hla st^ anga dac a x 1y2H. Congruent a
moduloHla st^ anga este o relat ie de echivalent a .^In acest caz, clasele de echivalent a
sunt de forma gH, cug2G.
Spunem c a x siysunt congruente modulo Hla dreapta dac a xy 12H. Congruent a
moduloHla dreapta este o relat ie de echivalent a .^In acest caz, clasele de echivalent a
sunt de forma Hg, cug2G.
Observa t ie: Mult imile factor se noteaz a cu ( G=H )s, respectiv cu ( G=H )d.
Denit ia 1.3 Av^ and ^ n vedere c a j(G=H )sj=j(G=H )dj, num arul cardinal comun se
noteaz ajG:Hj si se nume ste indicele subgrupului H^ n grupulG.
Teorema 1.1 (Teorema lui Lagrange)
Pentru orice subgrup Hal unui grup Gavem :
jGj=jHjjG:Hj.
Demonstrat ie. Fiind o multime factor, ( G=H )seste o partit ie a lui G. Pe de alt a
parte, aplicat ia :H!xH=Mdenit a prin (h) =xh; h2H, este bijectiv a si,
deci, rezult a c ajMj=jHjpentru orice M2(G=H )s.
Prin urmare,
jGj=jHjj(G=H )sj=jHjjG:Hj2
Observa t ie: DacaGeste un grup nit, teorema lui Lagrange arat a c a ordinul
oric arui subgrup al lui Geste un divizor al ordinului lui G.De exemplu ;un grup
de ordinul 8 nu poate avea subgrupuri de ordinul 3.
5
6 Capitolul 1. Preliminarii despre grupuri
Denit ia 1.4 HGse nume ste subgrup normal al lui Gdac axH=Hxpentru orice
x2G( i.e. clasele de echivalent a modulo Hla st^ anga, respectiv la dreapta coincid ) .
Notat ie :HG.
Observa t ie: FieHG.
Heste subgrup normal al lui Gdac a si numai dac a ( G=H )s= (G=H )d.
Denit ia 1.5 FieHG.
Av^ and ^ n vedere c a ( G=H )s= (G=H )d, se noteaz a unica mult ime cu G=H si se
numeste grupul factor al lui GmoduloH.
Teorema 1.2 (Teorema de corespondent a pentru subgrupuri normale)
Fief:G!G0un morsm de grupuri. Atunci :
a) Dac aKG0, atuncif 1(K)G
b) Dac a f este surjectiv siHG, atuncif(H)G0
c) Dac a f este surjectiv ,aplicat iaH!f(H) , de la mult imea subgrupurilor
normale ale lui Gcare cont in Kerf la mult imea subgrupurilor normale ale lui G0este
bijectiv a.
Teorema 1.3 (Teorema fundamental a de izomorsm)
Fief:G!G0un morsm de grupuri. Atunci G=Kerf'Imf (izomorsm de
grupuri). Mai mult, izomorsmul este unic.
Teorema 1.4 (Prima teorem a de izomorsm)
Fief:G!G0un morsm surjectiv de grupuri si HG, cuKerfH.
Atunci,f(H)G0 siG=H'G0=f(H).
Demonstrat ie. Teorema de corespondent a pentru subgrupuri normale ne asigur a c a
f(H)G0.
Fie acum:G0!G0=f(H) proiect ia canonic a si denim f=f:G!G0=f(H).
^Intruc^ at este compunerea a dou a morsme surjective, feste un morsm surjectiv,
deciImf=G0=f(H).
Fiex2G.
x2Kerf,f(x) =^1,(f(x)) = ^1,f(x)2Ker,f(x)2f(H).
f(x)2f(H),9h2H f (x) =f(h),9h2H f (h 1x) = 1,9h2H
h 1x2Kerf,9h2H x2hKerf,x2H.
Pentru ultima echivalent a, am folosit ^ n mod esent ial ipoteza KerfH.
Am demonstrat,deci, c a Kerf=H. Din Teorema fundamental a de izomorsm
rezult a concluzia 2
Propozit ia 1.5 FieH siKdou a subgrupuri ale unui grup G. AtunciHKeste subgrup
al luiGdac a si numai dac a HK =KH .
7
Observa t ie: Dac aH siKsunt subgrupuri ale lui Gastfel ^ nc^ at HK este de asemenea
subgrup al lui G, avemHK =H_K.
Teorema 1.6 (A doua teorem a de izomorsm)
FieGun grup si H,Kdou a subgrupuri ale lui Gcu proprietatea HH_K.
Atunci :
1)H_K=HK siH\KK
2)K
H\K'HK
H.
Demonstrat ie. CumHH_K; avem Hk =kH pentru orice k 2K ;deci
HK =[
k2KHk=[
k2KkH=KH .
Conform propozit iei anterioare, avem HKG, ceea ce conduce la HK =H_K.
Consider am incluziunea i:K!HK si proiect ia canonic a :HK!HK
H.
Obt inem un morsm de grupuri f=i:K!HK
H.
Fiex2HK. Atunci exist a h2H sik2Kastfel ^ nc^ at x=hk.
^Intruc^ atH=Ker , avem
(x) =(hk) =(h)(k) =(k) =f(k).
Cumeste surjectiv, deducem c a f este surjectiv si , deci , Imf =HK
H.
S tim c aKerf K. Fiek2K.
k2Kerf,(k) =(1),k2H,k2H\K.
Am ar atat c a Kerf =H\K si , deci ,H\KK.
Teorema fundamental a de izomorsm conduce laK
H\K'HK
H2
Propozit ia 1.7 Dac aH siKsunt dou a subgrupuri normale ale unui grup G, atunci
HK este de asemenea un subgrup normal al lui G.
Demonstrat ie. HG)HH_K)HKG.^In plus, pentru orice x2G
avemxHK =HxK =HKx , deciHK este subgrup normal al lui G.
8 Capitolul 1. Preliminarii despre grupuri
Capitolul 2
Grupuri simple si serii de
compozit ie
Denit ia 2.1 Un grupGnetrivial (i.e. G6= 1) se nume ste grup simplu dac a singurele
subgrupuri normale ale sale sunt 1 si G.
Studiul grupurilor simple este esent ial ^ n teoria grupurilor nite, exist^ and posibilitatea
ca orice grup nit , dup a anumite procedee , s a se obt in a din grupuri nite simple.
Propozit ia 2.1 FieHun subgrup normal al unui grup G. AtunciHeste subgrup
normal maximal al lui Gdac a si numai dac a G=H este grup simplu.
Demonstrat ie. ")" S tim c a Heste subgrup normal maximal. Adic a sunt
^ ndeplinite urmatoarele dou a condit ii :
1)H6=G
2)HKGimplic aK=H sau K =G.
Vrem s a demomstr am c a G=H este grup simplu (adic a G=H6= 1 si singurele
subgrupuri normale ale lui G=H sunt 1 siG=H ).
CumH6=G, avemG=H6= 1. Fie proiect ia canonic a :G!G=H . Aplic am
teorema de corespondent a pentru subgrupuri normale pentru f=. Av^ and ^ n vedere
c aMKer =H si c aMeste subgrup normal al lui G,din maximalitate, obt inem
M=HsauM=G.^In consecint a , (H) si(G) sunt singurele subgrupuri normale
ale luiG=H . Dar(H) este grupul trivial (notat cu 1), iar (G) esteG=H si atunci 1
siG=H sunt singurele subgrupuri normale ale lui G=H . Prin urmare, G=H este grup
simplu.
"(" S tim c aG=H este grup simplu. Vrem s a demonstr am ca Heste subgrup
normal maximal.
Consider am proiect ia canonic a :G!G=H . 1 siG=H sunt ^ n corespondent a
bijectiv a cu subgrupurile normale care cont in nucleul lui , adic a acelea care ^ l cont in
peH( deci vor tot dou a ) . Dar H siGsunt subgrupuri normale si ^ ndeplinesc
9
10 Capitolul 2. Grupuri simple si serii de compozit ie
cerint a de a-l cont ine pe H. Prin urmare, ^ ntre H siGnu mai exist a alt subgrup
normal, adic a Heste maximal. 2
Observa t ie: Propozit ia descris a si demonstrat a anterior prezint a modul in care
putem obt ine unele grupuri simple.
Exemplu : T in^ and cont si de propozit ia anterioar a , avem :
p este prim,pZeste subgrup normal maximal al lui Z,Z=pZ este grup simplu.
Vom demonstra acum urm atoarea :
Propozit ia 2.2 Orice grup simplu abelian este izomorf cu Z=pZ , cu p num ar prim.
Demonstrat ie. FieGun grup simplu abelian. Din ipoteza c a Geste abelian, avem
c a orice subgrup al s au este normal. Faptul c a grupul este simplu ne asigur a, pe de o
parte, c a ^ n Gexist a cel put in un xdiferit de elementul neutru . Deci putem scrie :
16=x2G)16=<x> G)<x> =G)Geste ciclic.
DeciGeste izomorf e cu Z, e cu Zn, cu n num ar ^ ntreg pozitiv.
Cum Znu este grup simplu (pentru c a are o innitate de subgrupuri normale), iar
Zneste simplu doar ^ n situat ia ^ n care n este prim, deducem c a G'Zp, unde p este
num ar prim . 2
Denit ia 2.2 FieGun grup. O mult ime H=fH0;H1;:::;Hngde subgrupuri ale lui
Gse nume ste serie a lui Gdac an > 0 , 1 =HnHn 1:::H1H0=G si
pentru ecare i2f1;2;:::;ngs a avemHiHi 1.
Num arul natural n se mai nume ste lungimea seriei H, subgrupurile H0;:::;Hn
se numesc termenii seriei, iar grupurile factor H0=H1;:::;Hn 1=Hnse numesc factorii
seriei.
SeriaHse nume ste serie de compozit ie a lui Gdac a tot i factorii s ai sunt grupuri
simple.
Denit ia 2.3 Dou a serii de compozit ie, Hde lungime m si Kde lungime n, ale unui
grupGse numesc echivalente dac a m=n si exist a o aplicat ie bijectiv a f de la mult imea
factorilor lui Hpe mult imea factorilor lui K, astfel ^ nc^ at pentru orice factor Hi 1=Hi
al luiH, s a avemHi 1=Hi'f(Hi 1=Hi), undei2f1;2;:::;ng.
Observa t ie: Pe de o parte, Znu are nicio serie de compozit ie( Znu are niciun
subgrup netrivial simplu) .
Pe de alt a parte, orice grup nit are cel put in o serie de compozit ie . ^Intr-adev ar,
e e G un grup nit. Putem presupune c a Geste netrivial. Construim subgrupurile
H0;H1;:::;Hn;:::ale lui G inductiv astfel : H0=G; presupunem c a Hna fost construit;
dac aHn6= 1 , denim Hn+1ca un subgrup normal maximal al lui Hn( acest lucru
este posibil pentru c a Hneste nit); dac a Hn= 1, lu amHn+1= 1. Deoarece Hn6= 1
implic aHn+1Hn, exist a un num ar natural n cu Hn= 1 si dac a n este cel mai mic
num ar natural cu aceast a proprietate, atunci fH0;H1;:::;Hngeste o serie de compozit ie
a luiG.
11
Lema 2.3 FieGun grup,H=fH0;H1;:::;Hngo serie de compozit ie a lui Gde
lungime n si K1un subgrup normal maximal al lui G. Atunci exist a o serie de
compozit ie a lui Gde formafK0;K1;:::;Kmg si orice astfel de serie de compozit ie
este echivalent a cu G.
Demonstrat ie. Facem induct ie dup a n. Pentru n=1, Geste un grup simplu , deci
armat ia din enunt este demonstrat a.
Presupunem armat ia adev arat a pentru grupuri care au o serie de compozit ie de
lungime i, unde i<n . Dac aK1=H1, atuncifH1;H2;:::;Hngeste o serie de compozit ie
a luiH1, de lungime n-1 si , aplic^ and ipoteza de induct ie, concluzia este imediat a.
Presupunem acum K16=H1. AtunciH1H1K1G, deciH1K1=GdeoareceH1
este subgrup normal maximal. Fie L2=H1\K1. Avem :
H1=L2=H1=H1\K1'H1K1=K1=G=K 1.
K1=L2=K1=H1\K1'H1K1=H1=G=H 1.
G=K 1 siG=H 1sunt grupuri simple , deci H1=L2 siK1=L2sunt grupuri simple.
^In particular, L2este subgrup normal maximal al lui H1. Din ipoteza de induct ie,
exist a o serie de compozit ie a lui H1de formafH1;L2;:::;Ltg si orice asemenea serie
de compozit ie este echivalent a cu fH1;H2;:::;Hng.^In particular, avem n=t. Rezult a
c afH0;H1;L2;:::;Lngeste o serie de compozit ie a lui Gechivalent a cu H. Este clar c a
fK1;L2;:::;Lngeste o serie de compozit ie a lui K1, decifK0;K1;L2;:::;Lngeste o serie
de compozit ie a lui G. Izomorsmele H1=L2'G=K 1 siK1=L2'G=H 1arat a c a seriile
de compozit iefH0;H1;L2;:::;Lng sifK0;K1;L2;:::;Lngale luiGsunt echivalente.
Dac afK0;K1;:::;Kmgeste o serie de compozit ie a lui G, ipoteza de induct ie aplicat a
luiK1( cu seria de compozit ie fK1;L2;:::;Lngde lungime n 1<n) arat a c a seriile
fK1;:::;Kmg sifK1;L2;:::;Lngale luiK1sunt echivalente. ^In particular, m=n si
seriilefK0;K1;:::;Kmg sifG;K 1;L2;:::;Lngale luiGsunt echivalente. Avem c a seria
de compozit iefG;K 1;L2;:::;Lngeste echivalent a cu fG;H 1;L2;:::;Lng, iar la randul
s au este echivalent a cu H. Av^ and ^ n vedere c a echivalent a seriilor de compozit ie este
o relat ie de echivalent a , deducem c a seria fK0;K1;:::;Kmgeste echivalent a cu H.
Teorema 2.4 (Teorema Jordan-Holder)
Orice dou a serii de compozit ie H=fH0;H1;:::;Hng siK=fK0;K1;:::;Kmgale
unui grupGsunt echivalente.
Demonstrat ie. Din faptul c a K=fK0;K1;:::;Kmgeste o serie de compozit ie ,
rezult a in mod necesar K1subgrup normal maximal al lui G.
Nu ram^ ane dec^ at s a aplic am lema anterioar a seriei de compozit ie H si subgrupului
normal maximal K1.
12 Capitolul 2. Grupuri simple si serii de compozit ie
Capitolul 3
Act iuni ale grupurilor pe mult imi
3.1 Not iuni de baz a despre act iunile grupurilor pe
mult imi
Denit ia 3.1 FieGun grup siMo mult ime nevid a. O act iune a lui GpeMeste o
aplicat ie:GM!Mcare satisface urm atoarele condit ii :
1)(1;x) =x; x2M;
2)(g1g2;x) =(g1;(g2;x)); g 1;g22G;x2M
De regul a vom nota (g;x) =gx; g2G;x2M.
Cu aceast a notat ie , cele do@ua condit ii se rescriu astfel :
1') 1x=x; x2M
2') (g1g2)x=g1(g2x); g 1;g22G;x2M
Denit ia 3.2 O reprezentare a lui Gprin permut ari ale mult imii Meste un morsm
de grupuri T:G!S(M), undeS(M) este grupul simetric pe mult imea M.
Observat ie : S a consider am o act iune :GM!Ma luiGpeM. Pentru ecare
g2G, denim aplicat ia T(g) :M!Mdat a de :T(g)(x) =gx, oricare ar x2M.
T(g) este o biject ie de la MlaM. Not amg7!T(g) cuT, undeT:G!S(M).
Faptul c aT(g1g2) =T(g1)T(g2) arat a c a Teste un morsm de grupuri. Prin
urmare,Teste reprezentarea prin permut ari asociat a act iunii .
Denit ia 3.3 Mult imeaKerT=fg2GjT(g) = 1g=fg2Gjgx=x;8x2Mgse
nume ste nucleul act iunii .
Denit ia 3.4 FieGun grup si M=G. Aplicat ia :GG!Gdenit a prin
(g;x) =gx; g2G;x2G(aicigxeste chiar produsul ^ n Gal elementelor g six) este
evident o act iune ; ea se nume ste act iunea lui Gpe el ^ nsu si prin translat ii la st^ anga.
13
14 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
Denit ia 3.5 FieGun grup,Mo mult ime si o act iune a lui GpeM. Spunem c a
este o act iune tranzitiv a dac a pentru orice dou a elemente x1;x22Mexist a ung2G
astfel cagx1=x2.
Denit ia 3.6 FieHun subgrup al grupului G. Consider am mult imea ( G=H )sa
claselor la st^ anga ale lui H^ nG.
Pentru orice g2G sixH2(G=H )savem :
g(xH) = (gx)H2(G=H )s.
Prin urmare, putem considera aplicat ia : :G(G=H )s!(G=H )sdenit a prin
(g;xH ) =g(xH); g2G;xH2(G=H )s.^In mod evident este o act iune. se
nume ste act iunea lui Gpe mult imea ( G=H )sprin translat ii la st^ anga .
Observat ie : Act iunea lui Gpe mult imea ( G=H )sprin translat ii la st^ anga este
tranzitiv a. ^Intr-adev ar, dac a x1H;x 2H2(G=H )s, lu amg=x2x 1
12G si avem :
g(x1H) = (gx1)H= (x2x 1
1×1)H=x2H.
Denit ia 3.7 FieGun grup,Hun subgrup al s au si HGnucleul act iunii lui Gpe
(G=H )sprin translat ii la st^ anga. Pentru un element g2Gavem :
g2HG,(gx)H=xH;8x2G,x 1gx2H;8x2G,g2xHx 1;8x2G.
Prin urmare, HG=\
x2GxHx 1.
HGse nume ste inima lui HinG.
Observat ie :HGeste un subgrup normal ^ n G(pentru c a este nucleul unei act iuni)
siH= 1H1 1\
x2GxHx 1=HG.
^In plus, pentru orice subgrup normal Nal luiGastfel caNH, avemN=
xNx 1xHx 1pentru orice x2G, deciN\
x2GxHx 1=HG. Am demonstrat
astfel c aHGeste cel mai mare subgrup normal al lui Ginclus inH.
Propozit ia 3.1 FieGun grup siHun subgrup de indice nit al lui G.
Dac ajG:Hj=n, atunciG=HGpoate scufundat ^ n Sn.
Demonstrat ie. FieM= (G=H )s,act iunea lui GpeMprin translat ii la st^ anga
siT:G!S(M) reprezentarea prin permut ari asociat a lui . Prin denit ie, T
este un morsm de grupuri si HG=KerT. Teorema fundamental a de izomorsm ne
asigur a c aG=HGpoate scufundat ^ n S(M).
Dar, ^ n situat ia noastr a , jG:Hj=n, decijMj=n si atunciS(M)'Sn. Prin
urmare,G=HGpoate scufundat ^ n Sn.
Propozit ia 3.2 FieGun grup nit si pcel mai mic divizor prim al ordinului lui G.
Atunci, orice subgrup al lui Gde indicepeste normal ^ n G.
3.1. Not iuni de baz a despre act iunile grupurilor pe mult imi 15
Demonstrat ie. FiejGj=m siHun subgrup de indice pal luiG. Conform teoremei
lui Lagrange, avem :
i)jG:HGj=jG:HjjH:HGj=pjH:HGj si
ii)m=jGj=jG:HGjjHGj=pjH:HGjjHGj.
^In continuare , vom folosi metoda reducerii la absurd.
Presupunem prin absurd c a Hnu este normal ^ n G. AtunciH6=HG si exist a un
divizor prim qal luijH:HGj. Relat ia ii) arat a c a qeste si un divizor prim al lui m,
deci ,din minimalitatea lui p,pq. Pe de alt a parte, propozit ia anterioar a arat a c a
G=HGpoate scufundat ^ n Sp, ceea ce conduce la faptul c a jG:HGj=jG=HGjeste
un divizor al luijSpj=p!
Folosind acum relat ia i), pqeste un divizor al lui jG:HGj si decipqjp! . Deci
qp 1. Contradict ie cu faptul c a pq.
R amane deci c a Heste normal ^ n G.
Denit ia 3.8 FieGun grup,Mo mult ime nevid a si o act iune a lui GpeM. Pentru
ecare element x2M,Gx=fgxjg2Ggse nume ste orbita lui xrelativ la act iunea
(sau, pe scurt, G-orbita luix). Avemx= 1x2Gx. Dac ax1;x22M siG-orbitele
Gx1 siGx2au un element comun, adic a exist a g1;g22Gastfel cag1x1=g2x2, atunci
pentru orice g2Gavem :
gx1=gg 1
1(g1x1) =gg 1
1(g2x2) = (gg 1
1g2)x22Gx2
si, analog, gx22Gx1; prin urmare, Gx1=Gx2. Rezult a ca mult imea Meste
reuniunea disjunct a a G-orbitelor. ^In particular, obt inem egalitatea :
jMj=PjGxj(unde sumarea se face dup a toate orbitele).
Denit ia 3.9 CardinaluljGxjse nume ste lungimea orbitei Gx. Orbitele de lungime
1 se numesc triviale. Deci, orbita Gxeste trivial a dac a si numai dac a Gx=fxg, adic a
gx=xpentru orice g2G.
Observat ie : Pentru ecare element x2M;g2G;g0x2Gx;g02Gavem:
g(g0x) = (gg0)x2Gx :
Rezult a c a putem considera aplicat ia
:GGx!Gx
denit a prin (g;g0x) =g(g0x) si aceast a aplicat ie este evident o act iune a lui G
pe mult imea Gx.^In plus,este o act iune tranzitiv a : pentru orice g0
1x;g0
2x2Gx
elementulg=g0
2g0 1
12Gsatisfaceg(g0
1x) =g0
2x.
Armat ia 1 :H=fg2Gjgx=xgeste un subgrup al lui G.
Justicarea armat iei 1 :
i)Heste nevid a, ^ ntruc^ at 1 2H
16 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
ii) Fieg1;g2dou a elemente din H. Decig1x=x sig2x=x. Rezult a c a ( g1g2)x=
g1(g2x) =g1x=x. Prin urmare, g1g22H
iii) Fieg2H. Atuncigx=x. Rezult a c a x=g 1(gx) =g 1x. Prin urmare,
g 12H.
Din i), ii) si iii), deducem c a Heste subgrup ^ n G.
Armat ia 2 : Pentru un x^ nMxat, exist a o aplicat ie bijectiv a f:Gx!(G=H )s.
Justicarea armat iei 2 :
Denimf:Gx!(G=H )sprinf(gx) =gH.
iv)feste corect denit a : g1x=g2x)g 1
1(g1x) =g 1
1(g2x))x=g 1
1g2x
)g 1
1g22H)g1H=g2H
v)feste surjectiv a : Fie gH2(G=H )s. AtuncigH=f(gx)
vi)feste injectiv a : f(g1x) =f(g2x))g1H=g2H)g 1
1g22H)
)g 1
1g2x=x)g1g 1
1g2x=g1x)g2x=g1x
Din iv), v) si vi), deducem c a jGxj=j(G=H )sj=jG:Hj.
Denit ia 3.10 SubgrupulHdenit ^ n observat ia anterioar a se nume ste stabilizatorul
luix^ nG(relativ la act iunea ) si se noteaz a StabG(x).
Relat ia (2) devine :
jGxj=jG:StabG(x)j.
Denit ia 3.11 :GG!Gdat a de(g;x) =gxg 1se nume ste act iunea lui Gpe
el ^ nsu si prin conjugare . Nucleul acestei act iuni este centrul grupului G, adic aZ(G).
Denit ia 3.12 Orbita unui element x2Grelativ la act iunea prin conjugare este :
Gx=fgxjg2Gg=fgxg 1jg2Gg si se nume ste clasa de conjugare a luix.
Observat ie : Clasa de conjugare a unui element x2Geste trivial a dac a si numai
dac agxg 1=x, pentru orice g2G, adic agx=xg, pentru orice g2G.
A sadar,jGxj= 1,x2Z(G).
Denit ia 3.13 Dou a elemente x;y2Gse numesc conjugate dac a au aceea si clas a de
conjugare, adic a dac a exist a un g2Gastfel cay=gxg 1.
Denit ia 3.14 Stabilizatorul unui element x2Grelativ la act iunea prin conjugare,
adic afg2Gjgxg 1=xg=fg2Gjgx=xgg, se noteaz a cu CG(x) si se nume ste
centralizatorul lui x^ nG.
Observat ie :^In baza relat iei de la nalul denit iei 3.10 , in cazul particular al
act iunii prin conjugare, avem jGxj=jG:CG(x)j.
T in^ and cont de observat ia anterioar a si de relat ia de la nalul denit iei 3.8 ,
obt inem o ecuat ie numit a ecuat ia claselor grupului G:
jGj=jZ(G)j+X
jG:CG(x)j
(aici sumarea se face dup a toate clasele de conjugare netriviale).
3.2. Clasele de conjugare ale grupului Sn 17
Denit ia 3.15 FieMmult imea tuturor subgrupurilor lui G(Meste,deci, o mult ime
de mult imi). Act iunea lui GpeMprin conjugare se dene ste prin :
GM!M
(g;H)7!gHg 1;g2G;H2M
Armat ie : Aplicat ia anterioar a este bine denit a.
Justicarea armat iei :g(x) =gxg 1este un automorsm al grupului G si,deci,
g(H) =gHg 1este subgrup al lui Gpentru orice H2M2.
Orbita unui subgrup HGrelativ la act iunea prin conjugare este fgHg 1jg2Gg
si se nume ste clasa de conjugare a lui H^ nG. Dou a subgrupuri HsiH0ale luiGse
numesc conjugate dac a au aceea si clas a de conjugare, adic a dac a exist a un g2Gastfel
caH0=gHg 1
Stabilizatorul unui subgrup H2Mrelativ la act iunea prin conjugare este
NG(H) =fg2GjgHg 1=Hg=fg2GjgH=Hgg
si se nume ste normalizatorul lui H^ nG.
Observat ie : FieHG. Avem, evident, HNG(H)G si, pentru orice subgrup
Kal luiG,HKimplic aKNG(H).
Deci,NG(H) este cel mai mare subgrup al luiGcare cont ine pe Hcasubgrup
normal .^In particular, HG,NG(H) =G.
3.2 Clasele de conjugare ale grupului Sn
Fie n un num ar natural nenul. Pentru ecare 2Snvom considera descompunerea
(1)=12:::n;
unde1;2;:::;nsunt cicluri disjuncte dou a cate dou a. Vom considera c a ^ n membrul
drept al lui (1) apar si cicluri care corespund orbitelor triviale, cicluri care au
deci lungimea 1 si sunt egale cu permutarea identic a. S a presupunem c a ^ n membrul
drept al lui (1) apar,pentru ecare i2f1;2;:::;ng, un num ar de icicluri de lungime
i. Atunci, 1;2;:::;nsunt numere ^ ntregi nenegative si 1+ 22+:::+nn=n.
Sistemul= (1;2;:::;n) se va numi tipul permut arii .
Propozit ia 3.3 Dou a permut ari ;02Snsunt conjugate ^ n Sndac a si numai dac a
au acela si tip.
18 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
Demonstrat ie. "(" S tim c a permut arile si0sunt de acela si tip. Atunci
descompunerile lor ca produse de cicluri disjuncte dou a cate dou a sunt de forma :
(2)= (a11a12:::a1n1)(a21a22:::a2n2):::(as1as2:::asns)
si
0= (a0
11a0
12:::a0
1n1)(a0
21a0
22:::a0
2n2):::(a0
s1a0
s2:::a0
sns)
unden1;n2;:::;nssunt numere ^ ntregi pozitive si n1+n2+:::+ns=n. Fie
(3)=a11a12::: a 1n1a21::: asns
a0
11a0
12::: a0
1n1a0
21::: a0
sns
Pentru orice i2f1;2;:::;sg sij2f1;2;:::;ni 1gavem :
1(a0
ij) =(aij) =(ai;j+1) =a0
i;j+1 si
1(a0
ini) =(aini) =(ai1) =a0
i1
Obt inem c a :
(4) 1= (a0
11a0
12:::a0
1n1)(a0
21:::a0
2n2):::(a0
s1:::a0
sns);
deci 1=0, ceea ce ^ nseamn a c a ;0sunt conjugate ^ n Sn.
")" S tim acum c a permutarile ;0sunt conjugate ^ n Sn. Vrem s a demonstr am
c a acestea au acela si tip.
Avem c a orice permutare conjugat a cu este de forma 1; cu 2Sn. S a
presupunem c a (2) este descompunerea lui ca produs de cilcuri disjuncte si c a este
dat a prin (3). Atunci obt inem (4) si, prin urmare, si 1au acela si tip 2.
Din propozit ia 3.3, deducem c a exist a o aplicat ie injectiv a de la mult imea claselor
de conjugare ale grupului Snla mult imea solut iilor ^ n numere naturale ale ecuat iei
(5)1+ 22+:::+nn=n;
aplicat ie care este denit a astfel : la ecare clas a de conjugare a lui Sn, se asociaz a
tipul uneia dintre permut arile care apart in acestei clase (observ am c a funct ia este bine
denit a).
Av^ and ^ n vedere c a, pentru orice solut ie ^ n numere naturale = (1;2;:::;n) a
ecuat iei1+ 22+:::+nn=n, exist a o permutare care are tipul , aplicat ia
descris a mai sus este bijectiv a .
Observat ie : Fie (1;2;:::;n) o solut ie ^ n numere naturale a ecuat iei (5). Con-
sider am sistemul format din urm atoarele n ecuat ii :
(6)m1=1+2+3+:::+n,m2=2+3+:::+n, …,mn=n.
Atunci (m1;m2;:::;mn) este o partit ie a lui n.
Reciproc, dac a ( m1;m2;:::;mn) este o partit ie a lui n, atunci lu^ and
(7)1=m1 m2; 2=m2 m3;:::; n=mn,
avem c a= (1;2;:::;n) este o solut ie ^ n numere naturale a ecuat iei (5).
3.2. Clasele de conjugare ale grupului Sn 19
Este clar acum c a avem o aplicat ie bijectiv a de la mult imea solut iilor ^ n numere
naturale ale ecuat iei (5) la mult imea partit iilor lui n.
Observat ie : Din cele prezentate anterior, exist a o aplicat ie bijectiv a de la mult imea
claselor de conjugare ale grupului Snla mult imea partit iilor lui n.
Vom aplica acum cele prezentate anterior ^ n cazul particular n=4.
Num arul 4 are cinci partit ii.
i) (m1;m2;m3;m4) = (4;0;0;0))(1;2;3;4) = (4;0;0;0).^In acest caz, sunt
patru cicluri de lungime 1 avem clasa de conjugare a permut arii identice : C1=f1g.
ii) (m1;m2;m3;m4) = (3;1;0;0))(1;2;3;4) = (2;1;0;0).^In acest caz,
conform notat iilor stabilite, avem dou a cicluri de lungime 1 si un ciclu de lungime 2.
Deci, permut arile care au acest tip sunt exact transpozit iile lui S4 si avem urm atoarea
clas a de conjugare : C2=f(12);(13);(14);(23);(24);(34)g.
iii) (m1;m2;m3;m4) = (2;2;0;0))(1;2;3;4) = (0;2;0;0).^In acest caz,
avem dou a cicluri de lungime 2 ,deci, permut arile care au acest tip sunt produse de
c^ ate dou a transpozit ii din S4disjuncte. Clasa de conjugare corespunz atoare este :
C3=f(12)(34);(13)(24);(14)(23)g.
iv) (m1;m2;m3;m4) = (2;1;1;0))(1;2;3;4) = (1;0;1;0). Avem un ciclu
de lungime 1 si un ciclu de lungime 3. Clasa de conjugare corespunz atoare este :
C4=f(123);(132);(124);(142);(134);(143);(234);(243)g.
v) (m1;m2;m3;m4) = (1;1;1;1))(1;2;3;4) = (0;0;0;1).^In acest caz,
avem permut ari cu un ciclu de lungime 4. Clasa de conjugare care se obt ine este :
C5=f(1234);(1243);(1324);(1342);(1423);(1432)g.
A sadar, ecuat ia claselor grupului S4este :
24=1+6+3+8+6.
Propozit ia 3.4 Fie () = (1;2;:::;n) o solut ie ^ n numere ^ ntregi nenegative a
ecuat iei1+ 22+:::+nn=n.
Atunci , num arul de permut ari din Sncare au tipul esten!Qn
i=1(i!ii)
Demonstrat ie. Fie o permutare 2Sncare are tipul ( ). Deciapart ine clasei de
conjugareSn. Avem :
(1)jSnj=jSn:CSn()j=n!
jCSn()j.
Pentru o permutare oarecare 2Sn,se obt ine efectu^ and permutarea ^ n
interiorul ciclurilor disjuncte care apar ^ n descompunerea lui . Av^ and ^ n vedere c a
pentru ecare i2f1;2;:::;ngsuntiastfel de cicluri si dac a schimb am ordinea acestor
cicluri permutarea nu se schimb a, rezult a 1!2!:::n! permut ari 2Sncare nu schimb a
permutarea (adic a2CSn()). Pe de alt a parte, ecare din ciclurile de lungime
i poate incepe cu ecare din cele i cifre ale sale si, deoarece sunt iastfel de cicluri
pentru ecare i2f1;2;:::;ng, mai apar 2233:::nnpermut ari2Sncare nu schimb a
permutarea pe l^ ang a ecare dintre cele 1!2!:::n! permut ari precedente. ^In acest
20 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
mod, obt inem ^ n totalQn
i=1(i!ii) permut ari ale lui Sncare nu schimb a permutarea
si este clar c a toate celelalte permut ari din Snschimb a permutarea . Avem c a :
jCSn()j=Qn
i=1(i!ii)
si formula din enunt se obt ine ^ n baza relat iei (1). 2
^In cele ce urmeaz a, vom determina ecuat ia claselor grupului S5. Num arul 5 are
sapte partit ii :
i) (m1;m2;m3;m4;m5) = (5;0;0;0;0))(1;2;3;4;5) = (5;0;0;0;0).
ii) (m1;m2;m3;m4;m5) = (4;1;0;0;0))(1;2;3;4;5) = (3;1;0;0;0).
iii) (m1;m2;m3;m4;m5) = (3;2;0;0;0))(1;2;3;4;5) = (1;2;0;0;0).
iv) (m1;m2;m3;m4;m5) = (3;1;1;0;0))(1;2;3;4;5) = (2;0;1;0;0).
v) (m1;m2;m3;m4;m5) = (2;2;1;0;0))(1;2;3;4;5) = (0;1;1;0;0).
vi) (m1;m2;m3;m4;m5) = (2;1;1;1;0))(1;2;3;4;5) = (1;0;0;1;0).
vii) (m1;m2;m3;m4;m5) = (1;1;1;1;1))(1;2;3;4;5) = (0;0;0;0;1).
Conform Propozit iei 3.4 , num arul de permut ari ^ n ecare caz este :
i) 1
ii) 10
iii) 15
iv) 20
v) 20
vi) 30
vii) 24
Prin urmare, ecuat ia claselor grupului S5este :
120=1+10+15+20+20+30+24.
3.3 Clasele de conjugare ale grupului An
Observat ie : Fie n un num ar^ ntreg pozitiv si e 2Sn.se descompune^ n produs de
cicluri disjuncte : =12:::s si, deci,sgn =sgn 1sgnn:::sgns=( 1)r1 1( 1)r2 2:::( 1)rs 1
under1;r2;:::;rssunt lungimile ciclurilor. S a presupunem c a are tipul (1;2;:::;n).
Obt inem c a sgn = ( 1)2+4+:::+2[n=2].
Fie2An. Vom nota cuAnclasa de conjugare a lui ^ nAn si cuSnclasa de
conjugare a lui ^ nSn.
Armat ie :SnAn
Justicarea armat iei : Cumse g ase ste ^ n An, avemsgn() = 1 si un element
din clasa de conjugare a lui este de forma u=gg 1pentru ungdinSn. Atunci
sgn(u) =sgn(g)sgn()sgn(g 1) =sgn(g)sgn(g 1) = 1, deci u2An.
Propozit ia 3.5 Fie2An si (1;2;:::;n) tipul lui.
i) Dac a pentru orice idin mult imeaf1;2;:::;ngavemi1 si pentru orice ipar
avemi= 0, atuncijAnj=1
2jSnj si pentru orice 02SnnAnavemSn=An[An0.
ii)^In caz contrar, avemAn=Sn.
3.3. Clasele de conjugare ale grupului An 21
Demonstrat ie. FieH=CSn() centralizatorul lui ^ nSn. Atunci,CAn() =An\H
si avem :
(1)jAnj=jAn:CAn()j=jAn:An\Hj=jSn:An\Hj
jSn:Anj=jSn:HjjH:An\Hj
2=jSnjjH:An\Hj
2.
Presupunem c a HAn. AtunciAn\H=H si relat ia anterioar a devine :
jAnj=1
2jSnj:
^In acest caz, dac a 02SnnAn,An siAn0sunt disjuncte siSn=Sn0. Avem
jAn[An0j=jAnj+jAnj=1
2jSnj+1
2jSnj=jSnj. Rezult a c aAn[An0=Sn.
Presupunem acum c a Hnu este subgrup ^ n An. Din teorema a doua de izomorsm
avem :
i)AnHSn
ii)AnAnH
iii)An\HH si
(2)H=An\H'AnH=AnSn=An:
T in^ and cont de faptul c a Hnu este subgrup ^ n An, avemAnH=An6= 1. ^In plus,
jSn=Anj= 2, deciAnH=An=Sn=An si din (2) obt inem H=An\H'Sn=An. Deci
jH:An\Hj= 2 si (1) devineAn=Sn.
R amane acum s a demonstr am c a condit ia HAnare loc dac a si numai dac a
pentru orice i2f1;2;:::;ngavemi1 sii= 0 pentru i par, adic a toate ciclurile
distincte care apar ^ n descompunerea =12:::ssunt de lungime impar a si nu exist a
astfel de cicluri distincte care au aceea si lungime.
Pentru ^ nceput, presupunem c a HAn. Deoarece ciclurile 12;:::;s2HAn si
ciclurile de lungime par a sunt permut ari impare, obt inem 2=4=:::=[n=2]= 0.
Dac aar avea dou a cicluri de aceea si lungime ( cicluri de lungime impar a ), putem
presupune c a aceste cicluri sunt :
1= (12:::2k+ 1),2= (2k+ 2;2k+ 3;:::;4k+ 2):
Lu am= (1;2k+ 2)(2;2k+ 3):::(2k+ 1;4k+ 2):
Av^ and ^ n vedere relat ia (4) din demonstrat ia bf Propozit iei 3.3, avem1=2,
2=1 sii=i, pentru orice i2f3;4;:::;sg. Rezult a=
12:::s=, deci
2HAn. Dareste un produs de 2 k+ 1 transpozit ii, adic a nu se gase ste ^ n An,
contradict ie.
Reciproc, presupunem c a lungimile i1;i2;:::;isale ciclurilor 1;2;:::;ssunt impare
si distincte dou a c^ ate dou a. Din Propozit ia 3.4 , avemjHj=n!
jSnj=i1i2:::is si rezult a
c ajHjeste num ar impar, contradict ie cu faptul ca An\Heste subgrup de indice 2 ^ n
H.2
Subgrupurile normale ale grupului A4:
^InA4, consider am permut arile s= (12)(34) si t= (13)(24). Avem, evident,
o(s)=o(t)=2 si st=ts= (14)(23). Obt inem c a < s;t > =f1;s;t;stg si not am acest
22 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
subgrup cu B4. AvemB4=C1[C3(undeC1 siC3sunt clase de conjugare ale lui S4),
de unde rezult a B4S4, deci, cu at^ at mai mult, B4A4.
Ne propunem s a ar atam c a B4este singurul subgrup normal propriu si netrivial
^ nA4. Pentru ^ nceput, observ am c a permut arile pare ale lui S4pot avea urm atoarele
tipuri :
i) (4,0,0,0) = tipul permut arii identice 1 ;
ii) (0,2,0,0) = tipul permut arii s= (12)(34) ;
iii) (1,0,1,0) = tipul permut arii = (123) ;
^In plus, conform Propozit iei 3.5 avemA4s=S4s=C3, decijA4sj= 3.
Obt inem de asemenea c a jA4j=1
2jS4j=1
2jC4j= 4.
Rezult a c aA41 = 1,A4s,A4,A40(unde02S4nA4) sunt singurele clase de
conjugare ale lui A4. A sadar, ecuat ia claselor pentru A4este: 12=1+3+4+4.
FieHun subgrup normal propriu si netrivial al lui A4. Deoarece Htrebuie s a
cont in a pe 1 si sa e o reuniune de clase de conjugare, ordinul s au ar putea unul din
urm atoarele numere : 1+3 , 1+4, 1+3+4 sau 1+4+4. Pe de alt a parte, din Teorema
lui Lagrange,jHjtrebuie sa e un divizor al lui 12. Rezult a c a jHj= 4 si, mai mult,
H= 1[A4s=C1[C3=B4(CuC1 siC3sunt notate clasele de conjugare din S4) .
^In concluzie, am ar atat c a B4este singurul subgrup normal propriu si netrivial ^ n
A4.^In consecint a, A4nueste grup simplu. 2
Subgrupurile normale ale grupului A5:
Permut arile pare ale lui S5pot avea urm atoarele tipuri :
i) (5,0,0,0,0)=tipul permut arii identice;
ii) (1,2,0,0,0)=tipul permut arii s= (12)(34);
iii) (2,0,1,0,0)=tipul permut arii t= (123);
iv) (0,0,0,0,1)=tipul permut arii u= (12345);
DinPropozit ia 3.5 , deducem c a :
1)A5s=S5s)jA5sj=jS5sj= 15;
2)A5t=S5t)jA5tj=jS5tj= 20;
3)jA5uj=1
2jS5uj=1
224 = 12 siA5u[A5u0=Snu, cuu02SnunA5u.
Rezult a, deci, c aA51 = 1;A5s;A5t;A5u siA5u0sunt singurele clase de conjugare ale
luiA5, iar ecuat ia claselor grupului A5este:
60 = 1 + 15 + 20 + 12 + 12 :
Fie H un subgrup normal propriu si netrivial al lui A5. Av^ and^ n vedere c a Htrebuie
sa cont ina pe 1 si sa e o reuniune de clase de conjugare, jHjpoate sa e unul dintre
urm atoarele numere: 1+15, 1+20, 1+12, 1+15+20, 1+15+12, 1+20+12, 1+12+12,
1+15+20+12, 1+15+12+12 sau 1+20+12+12.
^Ins a, niciunul dintre aceste numere nu este un divizor al lui 60.
^In concluzie, 1 si A5sunt singurele subgrupuri normale ale lui A5, ceea ce arat a c a
A5este grup simplu.
3.3. Clasele de conjugare ale grupului An 23
Propozit ia 3.6 Aneste grup simplu pentru orice n5.
Demonstrat ie. Vom demonstra armat ia folosind metoda induct iei matematice.
S tim deja c a A5este grup simplu astfel c a vom presupune c a n>5 si c aAn 1este
grup simplu.
Pentru ecare i2f1;2;:::;ng, denimHi=f2Anj(i) =ig.
Este clar c a HiAn si c a aplicat ia An 1!Hn, care asociaz a oric arei permut ari
2An 1permutarea
1 2::: n 1n
(1)(2)::: (n 1)n
;
este un izomorsm de grupuri. Deci Hneste grup simplu.
Pentru orice i;j2X=f1;2;:::;ng;i6=j, putem alege un k2Xastfel ^ nc^ at
i6=k6=j si lu^ and= (ijk)2Anavem(i) =j, deci pentru orice 2Anavem :
2Hi,(i) =i, 1(j) = 1(j), 1(j) =j, 12Hj.
Am obt inut c aHi=Hj, ceea ce arat a c a subgrupurile H1;H2;:::;Hnsunt conju-
gate dou a c^ ate dou a ^ n An.^In particular, Hi'Hn, pentru orice i2X, deciHieste
un grup simplu pentru orice i2X.
Presupunem, prin absurd, c a exist a un subgrup normal propriu si netrivial al lui
Anpe care ^ l vom nota cu B. Avem c aB\Hieste normal ^ n Hi, deciB\Hi= 1 sau
B\Hi=Hi, pentru orice i2X.
Dac a exist a un j2Xastfel ^ nc^ at B\Hj=Hj, avemHjB. Oricare ar i2X,
exist a2Anastfel ^ nc^ at Hi=HjB=B, deciHiB, pentru orice i2X. Fie
2An:Dac a(1) = 1, atunci 2H1B. Altfel, dac a (1) =j6= 1, lu am un i2X
cu 16=i6=j. Avem (j1i)2An si ((j1i))(1) = (j1i)(j) = 1, deci ( j1i)2H1B.
Av^ and ^ n vedere c a n >5, putem alege un k2Xastfel ^ nc^ at 1 ;i;j;k sa e distincte
dou a c^ ate dou a. Avem ( j1i) 1= (i1j)2HkB si rezult a c a = (j1i) 1(j1i)2B.
A sadar, am obt inut c a An=B, contradict ie.
R am^ ane, deci, c a B\Hi= 1, pentru orice i2X. Alegem o permutare 2B,
6= 1. Este clar c a nu se g ase ste ^ n Hi, adic a(i)6=i, pentru orice i2X. Fiea si
b^ nXastfel ^ nc^ at (a) =b. Avema6=b si, cumn>5, putem alege c2X, cuc6=a,
c6=b sic6= 1(a). Fie(c) =d. Avemd6=a( pentru c a c6= 1(a)) ,d6=b( pentru
c a(a) =b) sid6=c( pentru c a (i)6=i, pentru orice i2X). Cumn6, mai alegem
^ nc a dou a elemente e;f2X, distincte de a;b;c sid. Atunci :
= (ab)(cdef) = (ab)(cd)(de)(ef)2An:
Deoarece2BAn, avem 12B si 12B.
Pe de alt a parte,
1(a) = 1(b) =(a) =(b) =a
24 Capitolul 3. Act iuni ale grupurilor pe mult imi
si
1(c) = 1(d) =(c) =(d) =e:
Am obt inut c a 16= 12B\Ha= 1, contradict ie.
R am^ ane, deci, c a Aneste grup simplu.
Din metoda induct iei matematice, Aneste grup simplu, pentru orice n5.2
Capitolul 4
Titlul capitolului 4
4.1 Titlul sect iunii 1 din capitolul 4
25
26 Capitolul 4. Titlul capitolului 4
Capitolul 5
Titlul capitolului 5
27
28 Capitolul 5. Titlul capitolului 5
Bibliograe
[1] C. Nastasescu, C. Nit a, C. Vraciu , Bazele Algebrei , Editura Academiei Republicii
Socialiste Rom^ ania, 1986
[2] D. Popescu, C. Vraciu, Elemente de teoria grupurilor nite , Editura Stiint ic a si
Enciclopedic a, 1986
29
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conduc ator stiint i c: Absolvent: Prof.univ.dr. D asc alescu Sorin Grigorescu Teodor-Ioan 2020 UNIVERSITATEA DIN BUCURES TI FACULTATEA DE… [630131] (ID: 630131)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
