CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC: DOCTORAND: Prof. univ. dr. Cornel MORARU Maria-Laura POP (RUS) TÂRGU-MURE Ș 2O1O 2 UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR”, TÂRGU-MURE Ș… [601187]

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR”, TÂRGU-MURE Ș
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ȘI LITERE

TEZ Ă DE DOCTORAT
REZUMAT

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC: DOCTORAND: [anonimizat]. univ. dr. Cornel MORARU Maria-Laura POP (RUS)

TÂRGU-MURE Ș
2O1O

2
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR”, TÂRGU-MURE Ș
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ȘI LITERE

ION CREANG Ă. ABORDARE SEMANTIC Ă A
ARTEI NARATIVE
REZUMAT

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC: DOCTORAND: [anonimizat]. univ. dr. Cornel MORARU Maria-Laura POP (RUS)

TÂRGU-MURE Ș
2O1O

3

Cuprins

Argument …………………………………………………………………………………………………… 6

I. Preliminarii

1. Considera ții teoretice și ipoteze de cercetare ……………………………………………… 13
1.1. Conjunc ții metodologice: critica literar ă și analiza semantic ă …………………… 13
2. Ion Creang ă – prozator junimist. Dinspre biografie spre oper ă …………………….. 15
2.1. Receptarea critic ă a operei lui Ion Creang ă …………………………………………….. 46
3. Stabilirea e șantioanelor de analiz ă și descrierea grilei narative …………………….. 87
3.1. Gramaticile povestirii (Vl. Propp, A. J. Greimas, Tz. Todorov, Cl.
Bremond) …………………………………………………………………………………………………………….. 89
Concluzii ………………………………………………………………………………………………… 109

II. Arta narativ ă în opera lui Ion Creang ă

1. Toposuri ……………………………………………………………………………………………… 114
2. Condi ția personajului literar (prototip) ……………………………………………………. 117
2.1. Limbajul „co țcăresc” – indice al stilului aluziv, ambiguu ……………………….. 124
2.1.1. Mo ș Nichifor Co țcariul ……………………………………………………………………. 133
3. Codul oral (dialogul) …………………………………………………………………………….. 136
3.1. Structuri și strategii în codul oral …………………………………………………………. 139
3.2. Efecte ale oralit ății stilului ………………………………………………………………….. 151
Concluzii ………………………………………………………………………………………………… 159

4
III. Abordarea semantic ă a artei narative la Ion Creang ă

1. Analiza sintactico-semantic ă. Modelul ,,gramatical” ………………………………… 162
1.1. Povestea lui Stan P ățitul ……………………………………………………………………..166
2. De la sintax ă la semantic ă ……………………………………………………………………… 186
2.1. Schema narativ ă greimasian ă – aspecte teoretice …………………………………… 186
2.1.1. Schema narativ ă în Povestea lui Harap-Alb ……………………………………….. 189
2.2. Modelul actan țial. Lumea personajelor …………………………………………………. 205
2.2.1. Aspecte teoretice …………………………………………………………………………….. 205
2.2.2. Distribu ția actan țial ă în Povestea lui Harap-Alb …………………………………. 210
2.3. Configurare narativ ă și actan ți în Inul și c ăme șa ……………………………………. 223
2.4. Roluri narative în Povestea porcului ……………………………………………………. 227
3. Izotopia – generalit ăți teoretice ……………………………………………………………… 234
3.1. Seme contextuale ancorate în narativ …………………………………………………… 239
3.1.1. Izotopia pe axa semantic ă [+ /- auditiv] ……………………………………………… 240
3.1.2. Izotopia pe axa semantic ă [+/- temporal] ……………………………………………. 250
3.1.2.1. Atemporal versus temporal: istorie (povestire) versus copil ărie. Timp
universal ……………………………………………………………………………………………………………. 266
3.1.3. Izotopia pe axa semantic ă [+/-vizual] – pasaje descriptive: amintire ……… 267
3.1.4. Izotopia pe axa semantic ă [+/- spa țial] ………………………………………………. 274
3.1.4.1. Exterioritate vs univers domestic ……………………………………………………. 294
3.1.4.2. Interioritate: jovialul Creang ă ………………………………………………………… 298
3.2. Copil ăria – izotopie a spa țiului universal ………………………………………………. 300
3.2.1. Universul simbolurilor copil ăriei ………………………………………………………. 303

IV. „Zicerile tipice” – însemne ale unui ,,artist individual” (Vianu)

1. Autor vs. cititor sau auditor? ………………………………………………………………….. 309
2. Analiza semantic ă: o practic ă a interpret ării de text ………………………………….. 314

5
Concluzii ………………………………………………………………………………………………… 316
Anexe …………………………………………………………………………………………………….. 320
Bibliografie
Bibliografia operei lui Ion Creang ă ……………………………………………………………. 334
Bibliografie critic ă
A. Monografii …………………………………………………………………………………………. 337
B. Studii, eseuri critice ……………………………………………………………………………… 338
C. Articole din periodice …………………………………………………………………………… 342
D. Studii de istorie și teorie literar ă, folclor …………………………………………………. 345
E. Studii de lingvistic ă general ă, naratologie, poetic ă, stilistic ă ……………………… 346
Dic ționare, enciclopedii ……………………………………………………………………………. 350
Bibliografie electronic ă …………………………………………………………………………….. 351

6
Ne-am propus prin teza de fa ță s ă analiz ăm opera lui Ion Creang ă dintr-o
perspectiv ă care s ă îmbine atât modalitatea tradi țional ă folosit ă pân ă acum de
majoritatea exege ților crea ției sale, cât și una modern ă, reunind la rândul ei alte câteva
metode. De și crea ția literar ă a lui Ion Creang ă este redus ă cantitativ, analizele noastre
aplicative propriu-zise nu sunt decât pe marginea a cinci dintre scrierile marelui
humule ștean, din dorin ța de a nu ne repeta și întrucât pe acestea le-am considerat
ilustrative pentru punctul nostru de vedere: Amintiri din copil ărie, Povestea lui Stan
Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Inul și c ăme șa, Povestea porcului .
Scopul cercet ării noastre îl constituie analiza critic ă și semantic ă a crea ției lui
Ion Creang ă, eviden țierea izotopiilor care concur ă la realizarea unit ății operei lui
Creang ă (auditiv ă, temporal ă, vizual ă, spa țial ă), relevarea rela țiilor care exist ă între
componentele acestor izotopii prin men ționarea semelor contextuale, importan ța
rolurilor narative în pove știle lui Creang ă, dar și eviden țierea componentelor esen țiale
ale artei sale narative excep ționale.
Actualitatea temei propuse spre studiere rezid ă în interesul constant și sporit
manifestat de cercet ători din domenii complementare literaturii asupra p roduc țiilor
literare, în explicarea sensurilor acestora prin al te mijloace, metode de interpretare
decât cele tradi ționale. Num ărul în cre ștere de studii consacrate marelui povestitor îi
atest ă actualitatea. De altfel, prin complexitatea sa ( și în ciuda faptului c ă aceasta a
fost scris ă cu peste un secol în urm ă), opera lui Ion Creang ă se preteaz ă metodelor de
cercetare cele mai diverse, f ără a exista vreo clip ă pericolul de a o priva de farmecul și
unicitatea evidente. Vor fi, cu siguran ță , înc ă mul ți cercet ători care se vor opri asupra
acestei crea ții și de acum înainte, continuând s ă g ăseasc ă mereu mijloacele de a
actualiza crea ția în sine și pe autorul acesteia.
Având în vedere scopul cercet ării efectuate, pentru a oferi un tablou integral
asupra perceperii problemei, s-au impus o serie de considera ții cu privire la receptarea
critic ă a operei lui Creang ă, precum și considera ții teoretice referitoare la semiotica
nara țiunii. În primul caz fundamentul teoretic al invest iga ției s-a edificat din studiile
unor critici remarcabili precum: Garabet Ibr ăileanu, Vladimir Streinu, Jean Boutière,
George C ălinescu, Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bu șulenga, Mircea Scarlat,

7
George Munteanu, Vasile Lovinescu, Valeriu Cristea, Ioan Holban, Cornel Regman,
Dan Gr ădinaru, Mircea A. Diaconu, Mircea Mo ț, a unor lingvi ști și stilisticieni
importan ți care și-au orientat aten ția asupra crea ției lui Creang ă, precum Iorgu Iordan,
G. I. Toh ăneanu, ale c ăror lucr ări au contribuit la crearea unui cadru mai larg al
cercet ării de fa ță .
În cel de al doilea caz ne-am oprit asupra unor num e ale c ăror principii ne-au
oferit punctul de plecare pentru aplica țiile noastre: Vladimir Propp (sintagmatica
nara țiunii), Algirdas Julien Greimas (modelul actan țial, schema narativ ă), Tzvetan
Todorov (modelul gramatical) și Claude Bremond (logica povestirii). Am prezentat pe
larg aceste principii în scopul de a contura cât ma i bine cadrul în care am inclus
aplica țiile și pentru a oferi acestora un suport teoretic cât ma i bogat.
Având sprijinul tuturor acestor studii s-a încercat o pozi ționare clar ă a
principiilor metodologice de analiz ă atât semantic ă, dar și critic ă, precum și îmbinarea
acestora. Am aplicat în cazul izotopiilor analiza c omponen țial ă, pentru a eviden ția
semele corespunz ătoare acestora, raportate la contextul dat. Analiza gramatical ă (dup ă
Tzvetan Todorov) constituie o alt ă metod ă de cercetare aplicat ă uneia dintre pove știle
lui Creang ă ( Povestea lui Stan P ățitul ), în timp ce în alta ( Povestea porcului ) s-a
aplicat principiul logicii povestirii (dup ă Claude Bremond).
Abordarea de fa ță ține, a șadar, de principii apar ținând criticii literare,
semanticii, semioticii, naratologiei, lingvisticii, într-o m ăsur ă mai mare sau mai mic ă,
în func ție de fiecare analiz ă în parte, de contextul avut în vedere. De altfel, exerci țiul
critic contribuie la stabilirea în cadrul semantici i a unei formule adecvate de
interpretare.
Caracterul inovator al tezei vizeaz ă în special metoda de cercetare aplicat ă
asupra operei lui Creang ă. Lucr ările care s-au oprit asupra acestei crea ții pân ă în
momentul de fa ță și care se reg ăsesc în bibliografia cercet ării noastre, apar țin
domeniului criticii literare, a lingvisticii, a nar atologiei, a psihanalizei. Abordarea
noastr ă este una interdisciplinar ă, cu accent asupra semanticii. Noutatea rezid ă, prin
urmare, în actualizarea universului epic al operei lui Creang ă, a artei sale narative prin
prisma unghiurilor de abordare men ționate.

8
Teza este structurat ă pe patru capitole, dup ă cum urmeaz ă: Preliminarii, Arta narativ ă
a lui Ion Creang ă, Abordare semantic ă a artei narative și ,,Zicerile tipice” – însemne
ale unui artist ,,individual” .
Primul capitol con ține considera ții introductive asupra temei abordate și
prezint ă ipotezele de cercetare aferente acesteia. Întrucât scrierile lui Ion Creang ă au
fost cunoscute pentru prima dat ă în cercul Junimii și publicate în revista Convorbiri
literare , am punctat principalele momente ale vie ții literare a scriitorului humule ștean
în cadrul acestui cerc, relevând și unele aspecte biografice care i-au influen țat scrisul,
precum și raportul acesta biografie – oper ă. Rafinamentul și prospe țimea limbii lui
Creang ă au constituit noutatea adus ă de prozator între junimi ști.
Pentru c ă orice analiz ă a unei opere literare nu se poate face în absen ța
men țion ării celorlal ți cercet ători care au contribuit la impunerea ei, cel pu țin, dac ă nu
a coment ării acestora, am considerat adecvat ă introducerea în acest capitol a unei p ărți
care se refer ă exclusiv la posteritatea critic ă a lui Ion Creang ă. Receptarea critic ă
reprezint ă, în fond, modul fundamental de fiin țare a operei. În acest sens, am operat
cu o expunere mai mult descriptiv ă decât argumentativ ă a lucr ărilor esen țiale în acest
domeniu, cu riscul (asumat) de a întreprinde o sele c ție a acestora, nu din lips ă de
spa țiu, cât din motivul de a nu extinde un aspect care este demult cunoscut.
Comentariile critice debuteaz ă cu articolul lui Nicolae Iorga și se opresc la studiul lui
Mircea Mo ț.
Grila narativ ă utilizat ă în analiza crea ției lui Creang ă urmeaz ă principiile
gramaticilor povestirii (Vladimir Propp, A. J. Grei mas, Tzvetan Todorov, Claude
Bremond). Conceptul de ,,func ție” al lui Propp este adoptat în sensul de entitate logic ă
și semantic ă, având un caracter general, corespunzând câmpului semantic și având ca
principal ă dominant ă consecutivitatea cauzal ă și cronologic ă. Analiza semantic ă (în
principal cea izotopic ă) a lui Greimas este prezentat ă ca o analiz ă de micro-universuri
care genereaz ă universuri de discurs, drept manifestarea lor de s uprafa ță . Sistemul
gramatical al lui Todorov va fi detaliat în capitol ul al treilea, iar analizele lui
Bremond sunt plasate în cadrul logicii ac țiunilor narate și accentuând asupra
proceselor de virtualitate, actualizare și finalizare.

9
Capitolul al doilea al tezei se axeaz ă pe principalele aspecte care eviden țiaz ă
caracterul individual al artei lui Ion Creang ă, preg ătind ,,terenul” pentru analizele
propriu-zise din capitolul urm ător. În aceast ă parte vor fi amintite toposurile crea ției
lui Creang ă, care angreneaz ă o serie întreag ă de personaje, aproape toate purtând
emblema unui mesager motivic, de unde și dignoza social ă a timpului evocat (sfâr șit
de secol al XIX-lea). În aceste condi ții, prototipuri precum copilul, preotul, mama,
prostul, lene șul, omul r ău î și vor face cunoscute inten țiile într-un mediu tipic rural,
dar mai ales într-un limbaj pe m ăsur ă, care nu face altceva decât s ă individualizeze
personajul și, odat ă cu el, autorul care îl creeaz ă (în fond, îl re-creeaz ă prin mijloace
proprii de o savoare inimitabil ă).
Ambiguitatea, echivocul, calamburul, parafraza, alu zia sunt o parte dintre
mărcile care influen țeaz ă limbajul lui Creang ă, într-o inten ție v ădit artistic ă. Mo ș
Nichifor Co țcariul este nuvela care ilustreaz ă admirabil acest limbaj ,,co țcăresc”. Am
pus accentul, de asemenea, pe disimulare, în țeleas ă drept una dintre func țiile esen țiale
ale echivocului. Paradoxul, ca surs ă a ambiguit ății este ilustrat în majoritatea
pove știlor. De altfel, ce vrea adesea s ă spun ă locutorul nu se poate reduce la Creang ă
la o interpretare univoc ă.
Oralitatea stilului lui Creang ă își g ăse ște ,,resursele” în cultivarea ineditului
ac țiunii prin reliefarea umorului, a ironiei și autoironiei, a jovialit ății prin fondul
paremiologic cu temelii folclorice, dar ridicat la limbaj artistic admirabil,
îndep ărtându-se de sursa popular ă anonimă. ,,Zicerile” lui Creang ă contureaz ă un
univers spectaculos, constituindu-se într-un experi ment lingvistic, prin rostirea
frazeologismului de c ătre personaj. Structurile și strategiile codului oral asupra c ărora
ne-am oprit au fost: anacronia (sub forma analepsei ), elipsa, interjec țiile, repeti țiile,
compara țiile, construc țiile paremiologice, topica invers ă, prezentul narativ,
anacolutul.
Capitolul al treilea con ține, pe lâng ă unele repere teoretice necesare, care
completeaz ă aspectele deja expuse în primul capitol, analize p ropriu-zise într-o
perspectiv ă care conjug ă ,,uneltele” criticii cu cele ale semanticii, semio ticii și
naratologiei. Aceste analize pe text debuteaz ă cu aplicarea modelului gramatical al lui

10
Todorov în Povestea lui Stan P ățitul , continu ă cu relevarea izotopiilor principale în
întreaga crea ție a lui Creang ă și se finalizeaz ă cu identificarea simbolurilor izotopiei
centrale a copil ăriei.
Reperele teoretice din aceast ă parte vizeaz ă teoria lui Tzvetan Todorov,
conform c ăreia, prin relevarea tr ăsăturilor sintactice ale constituen ților unei povestiri,
se ajunge la o gramatic ă narativ ă care este bazat ă pe unitatea profund ă a limbajului și
de aici, a povestirii în sine. De asemenea, persona jele sunt v ăzute drept agen ți ai
mecanismului determin ărilor evenimen țiale. Am ales pentru ilustrare Povestea lui
Stan P ățitul , în care am punctat, pornind de la prima propozi ție narativ ă, diversele
situa ții narative declan șate de personajele ac țiunii, rela țiile dintre unit ățile minimale
ale nara țiunii și raportul lor cu secven țele narative, componentele sintactico-semantice
care îi definesc pe Stan și pe Chiric ă (a se vedea în acest sens, atributele, predicatele
etc.). Numele proprii (Stan, Chiric ă) constituie realitatea textului (ceilal ți actan ți apar
drept categorii generice: socrul, baba, copilul etc ).
Un alt aspect teoretic descrie schema narativ ă greimasian ă, cu unit ățile
paradigmatice care func ționeaz ă ca organizatori ai povestirii; probele care intr ă în
alc ătuirea pove știi sunt în num ăr de trei: de calificare, decisiv ă, de glorificare, fiecare
dintre acestea cu propriul rol în desf ăș urarea firului narativ.
Povestea lui Harap-Alb intr ă în descrierea unei astfel de scheme, aplica ție prin
care am privit basmul drept o povestire dramatizat ă definit ă prin dimensiunea
temporal ă, care poate fi divizat ă între ,,un înainte” și ,,un dup ă”, de unde și secven țele
ini țial ă, respectiv final ă. Sintagmelor narative de tipul performan ță , contract,
disjunc ție li se al ătur ă m ărci semantice generale care surprind evolu ția lui Harap-Alb
și a celorlalte personaje din basm. Activitatea de l ectur ă – interpretare este definitorie
în organizarea secven țelor narative.
Modelul actan țial al lui Greimas, care include destinatorul, obie ctul,
destinatarul, adjuvantul, subiectul și opozantul este actualizat în acela și basm, precum
și în povestirea intitulat ă Inul și c ăme șa. În Povestea lui Harap-Alb , nucleul general al
povestirii const ă în performan ța eroului (traiectorie cu urcu șuri și coborâ șuri). În
progresia discursului narativ, actan ților li s-au relevat rolurile narative diverse (ace a

11
,,multiplicare a func țiilor” de care amintea Vl. Propp). Întreaga re țea actan țial ă este
subordonat ă sensului global al textului: drumul ritualului de ini țiere a eroului subiect.
În Inul și c ăme șa, am subliniat nu numai rolul și distribu ția actan ților, ci și
configurarea narativ ă. Cumularea etapelor exprimate de verb și decuparea fiec ărui
moment prin intermediul formei verbale reprezint ă un surplus informativ, contribuind
la construirea evolu ției referentului.
Povestea porcului este textul ales pentru eviden țierea rolurilor narative dup ă
modelul logicii povestirii a lui Bremond. În acest sens, agen ții și pacien ții povestirii
au fost subclasifica ți conform semioticianului francez, relevându-se cu prec ădere
rela țiile pe care ei le între țin în cadrul proceselor de virtualitate, actualizar e și
finalizare.
Conceptului de izotopie i s-a rezervat o mare ponde re în acest capitol, cu tot
ceea ce implic ă el, de la definire pân ă la ilustrarea lui în crea ția lui Creang ă pe patru
niveluri: auditiv, vizual, spa țial și temporal. Izotopia pe axa semantic ă [+/- auditiv]
are ca m ărci semantice definitorii [+sonoritate] (care impli c ă participarea activ ă a
auditoriului), [+muzicalitate] (a se vedea, de pild ă, asonan țele ca purt ătoare ale
acesteia) sau realiz ări aparte concretizate, de pild ă, în diverse impreca ții, blesteme
(construc ții care trimit la for ța mistuitoare a focului, sonoritatea care implic ă note de
umor, în ciuda exprim ării ,,serioase”) etc. Creang ă este un prozator înclinat spre
muzicalitate, v ădindu-se la el pl ăcerea de a sonoriza, în context, cuvintele. [Auditi vul
zgomotos] este prezent în ciorov ăiala, dond ăneala eroilor.
Izotopia pe axa semantic ă [+/- temporal] are în vedere timpul evenimen țial și
timpul scriiturii (cu ad ăugarea timpului amintirii în cazul Amintirilor din copil ărie ,
tr ăit bivalent: ca retr ăire a trecutului și ca tr ăire plenar ă a prezentului), precum și
diversele m ărci semantice de tipul [+/-obiectiv], [+/-subiectiv ], [+rememorare], [-
cronologie] (de unde discontinuitatea temporal ă, atemporalitatea), [+/-fabulos] (o
marc ă semantic ă aflându-și împlinirea și în izotopia de la nivel spa țial) ș.a.
Echivocul dintre realitate și irealitate este marcat, de pild ă, în Mo ș Nichifor
Co țcariul și prin referin ța temporal ă ini țial ă caracterizat ă prin [-individualizare]:
odat ă, când a fost … Tot aici sunt identifica ți indicii temporali de diverse tipuri care

12
contribuie la stabilirea sau, dimpotriv ă, la desfiin țarea cronologiei, de asemenea
caracteristicile care numesc copil ăria drept timp universal. [Permanen ța] ac țiunilor
este asigurat ă de prezen ța verbelor la imperfect, iar [ciclicitatea] prin pr ezen ța
verbelor la gerunziu. De remarcat la acest nivel su nt și acroba țiile temporale cu care
se ,,joac ă” prozatorul ( Dar și s ărac ca anul acesta, ca în anul trecut și ca de când
sunt niciodat ă n-am fost ). Am re ținut și discutat m ărcile semantice [imprecis], [vag]
ata șate limitelor temporale ale ac țiunilor pove știlor sau ipostaza ludic ă a perceperii
timpului ( să tr ăiasc ă trei zile cu cea de alalt ăieri ).
Izotopia pe axa semantic ă [+/- vizual] prive ște pasajele descriptive din crea ția
lui Ion Creang ă și antreneaz ă m ărci precum [+medita ție], [+nostalgie], [+detaliere]
(una dintre cele mai importante m ărci de la acest nivel) etc. Dominanta semantic ă a
izotopiei de la acest nivel este [mi șcarea] (prezent ă în aceea și m ăsur ă și la izotopia de
la nivel auditiv), implicând la rândul ei [rapidita te], [promptitudine], [vitalitate].
[Descriptivul interior] are ca scop fixarea exact ă a detaliilor. Dintre personajele
construite prin vizualizare, Geril ă este un caz interesant prin faptul paradoxal c ă el
refuz ă, totu și, vizualizarea datorit ă hiperboliz ării comice. Una dintre m ărcile realizate
negativ la acest nivel este [- cromatic].
Izotopia pe axa semantic ă [+/- spa țial] presupune pe de o parte raportarea la
[exterioritate], iar pe de alt ă parte la [interioritate]. Dac ă prima ,,degaj ă” tr ăsături ale
spa țiului mai degrab ă str ăin, neprimitor, dar uneori și propice ac țiunilor personajului,
cea de a doua implic ă recuren ța unor m ărci precum [intimitatea], [protec ția] etc. (vezi
casa, odaia, poiana). Iarmarocul, târgul pot fi și însemne ale spa țiului marcat de
[ambiguitate]: lumea este perceput ă drept un joc în care orice figur ă este permis ă.
Tot referitor la aceast ă izotopie am subliniat prezen ța și importan ța unor m ărci
precum [+/-real] (vezi cetatea Neam țului, Humule ști / spa țiul ,,potcovirii puricelui”,
,,satul nenumit”), [+orizontalitate], [+verticalita te] și din nou [+mi șcare]. Distan ța
implic ă în Povestea lui Harap-Alb echivalente ale [comunic ării], ale [cunoa șterii].
Dou ă aspecte aparte sunt discutate în continuare. Primu l îl constituite izotopia
[drumului], marcat ă pe de o parte ca exterioritate (drum existând ca a tare) sau
interioritate (având drept coordonate [ini țierea], [metamorfoza]), iar pe de alt ă parte

13
pe [orizontal ă] (desf ăș urare de suprafa ță : strâmtoare, poteci etc.) sau pe [vertical ă] (ca
adâncime: vezi fântâna). Marca [sanc țiunii] este aplicat ă acestei izotopii spa țiale când
inten țiile celui care parcurge drumul sunt necurate, nepo trivite (vezi Fata babei și fata
mo șneagului, Povestea lui Harap-Alb ). Drumul creeaz ă și amplific ă tensiunea epic ă.
Aici sunt incluse ilustr ări din majoritatea scrierilor, cu accent pe compone nta
[ini țierii]. Al doilea aspect vizeaz ă cronotopul ,,aventur ă”, ilustrat în nuvela Mo ș
Nichifor Co țcariul .
Ultima parte a capitolului vizeaz ă exterioritatea marcat ă de imaginea satului
Humule ști, respectiv interioritatea ,,împlinit ă” în jovialitatea scriitorului humule ștean,
precum și simbolurile copil ăriei.
Ultimul capitol constituie, practic, o modalitate d e a concluziona asupra
limbajului lui Creang ă, cel care îl individualizeaz ă cel mai bine, conferindu-i
originalitate, plecând de la cuvintele lui Vianu: , ,Zicerile tipice sunt în Creang ă
mijloacele unui artist individual”. Creang ă nu inventeaz ă ceva esen țial în pove știle
sale, dar retr ăie ște cu ingeniozitate întâmpl ările povestite. Fiorul autenticit ății sale
rezid ă în special în alchimia verbal ă a cuvintelor, în for ța lor dramatic ă, în hazul de
necaz, în for ța creatoare a epicii.
Ne-am oprit aici și asupra acelor aspecte care identific ă mai degrab ă pe
ascult ătorul lui Creang ă decât pe cititorul lui (în țelegerea și interpretarea întâmpl ărilor
depind de rela ția dintre autor și auditor: subtextul este în mare m ăsur ă ,,contribu ția”
auditorului, acea ,,punte a unei în țelegeri tainice”, în termenii lui Toh ăneanu), precum
și asupra importan ței analizei semantice în practica interpret ării pe text, în spe ță pe
textul lui Creang ă. Aceast ă analiz ă a eviden țiat în textul narativ discursul subiacent
care îl parcurge, ducând la îmbog ățirea mijloacelor de expresie ale creatorului,
cre șterea densit ății țes ăturii de semnifica ții care informeaz ă opera. Analiza semantic ă
a discursului fantastic a demonstrat organicitatea structurilor acestuia, o desf ăș urare
tensionat ă a ac țiunii, o evolu ție în virtutea unor reguli interne, a unor determin ări
constituite într-un sistem narativ rela țional. Ea ilustreaz ă și faptul c ă povestitorul nu
inventeaz ă, ci mai degrab ă combin ă. Combin ă o serie de unit ăți narative pentru a
scoate la iveal ă o structur ă unitar ă. Modalitatea în care a combinat, îns ă, Ion Creang ă

14
aceste unit ăți a fost una particular ă, purtând însemnele unei individualit ăți creatoare
remarcabile. ,,Inven ția”, în m ăsura în care ea exist ă, se realizeaz ă f ără nicio îndoial ă,
la nivelul limbajului. Analiza semantic ă a intervenit și acolo unde se impunea
eviden țierea schemelor narative, subliniindu-le func ționalitatea în cadrul unit ății
basmului.
Percepând opera lui Creang ă drept o ,,enigm ă”, folosind termenul lui Mircea
Tomu ș, am încercat s ă g ăsim și noi o cheie de interpretare. Aceasta întrucât ,,î n
lectura operei sale se poate adopta orice formul ă, orice metod ă de interpretare oricât
de nou ă. Textul le suport ă admirabil” (C. Moraru).
Oprindu-ne, astfel, atât asupra textului în sine (o pera lui Creang ă), cât și
asupra metatextului (opera criticilor care au inter pretat-o), analiza critic ă și semantic ă
a urm ărit pe de o parte, relevarea mesajului transmis de textul literar, iar pe de alt ă
parte eviden țierea componentelor structurii textuale a acestui m esaj. Exerci țiul critic
nu s-a putut îndep ărta de imaginea autorului reflectat ă în textul nara ției. Creang ă
adopt ă, în fond, atitudinea scriitorului, care știe multe despre eroii basmelor, le
analizeaz ă mi șcările, devine caracterolog prin excelen ță , imprimând un stil propriu,
personal basmului.
Semantica izotopiilor aplicat ă la cele patru niveluri (auditiv, vizual, spa țial,
temporal) în scrierile lui Ion Creang ă a avut rolul de a identifica în principal acele
particularit ăți de ordin semantic ce caracterizeaz ă opera acestuia. Identificarea în
cauz ă a urm ărit, la rândul ei, stabilirea unor raporturi esen țiale în cadrul textului
narativ, raporturi de simultaneitate, de consecutiv itate, de cauzalitate, care au fost
redate mai mult sau mai pu țin explicit, dar care au contribuit în cea mai mare m ăsur ă
la explicarea unei construc ții narative unitare.
Posteritatea lui Creang ă este un proces continuu, închis și redeschis o dat ă cu
fiecare interpretare pertinent ă. De altfel, nici teza de fa ță nu reprezint ă un punct de
vedere finalizat, în sensul în care complexitatea c rea ției lui Creang ă trimite spre o
multitudine de perspective de interpretare.

15
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIA OPEREI LUI ION CREANG Ă

Scrieri , cu o prefa ță de A. D. Xenopol; biografie de Gr. I. Alexandrescu – edi ție
princeps, I-II, Ia și, Tipografia H. Goldner, 1890-1892
Opere complete , cu o prefa ță de Ilarie Chendi și Șt. O. Iosif, Editura Minerva,
Bucure ști, 1902
Opere complecte , I-III, precedate de un studiu biografic și bibliografic de E.
Lovinescu, Bucure ști, 1928 (Biblioteca clasicilor români)
Opere complete , prefa ță , cu o prefa ță și list ă de cuvinte / Ion Creang ă; edi ție rev ăzut ă
de G.T. Kirileanu, Bucure ști, 1932 (Clasicii Români)
Opere complecte , cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu și cu portretul și o prefa ță
autograf ă a autorului, Editura Libr ăriei ,,Universala” Alcalay, Bucure ști, 1939
Pove ști. Amintiri. Anecdote și istorioare , edi ție îngrijit ă de Ioan Cre țu, Bucure ști,
1939
Pove ști , edi ție îngrijit ă de Liviu Rebreanu, Bucure ști, 1940
Opere complete , introducere de C. Botez, prefa ță și list ă de cuvinte de G.T. Kirileanu
și Ilarie Chendi, Bucure ști, 1942
Amintiri din copil ărie , prefa ță de M. Sadoveanu, E.S.P.L.A., Bucure ști, 1952
Opere , edi ție îngrijit ă, prefa ță și glosar de George C ălinescu, E.S.P.L.A., Bucure ști,
1953
Opere , edi ție îngrijit ă de G.T. Kirileanu, E.S.P.L.A., Bucure ști, 1957
Pagini alese , edi ție îngrijit ă de G.T. Kirileanu, prefa ță de Zoe Dumitrescu-Bu șulenga,
E.S.P.L.A., Bucure ști, 1959
Amintiri, pove ști, povestiri , edi ție îngrijit ă de G.T. Kirileanu, prefa ță de Alexandru
Piru, E.S.P.L.A., Bucure ști, 1960
Amintiri din copil ărie. Pove ști și povestiri , prefa ță și note de Zoe Dumitrescu-
Bu șulenga, Editura Tineretului, Bucure ști, 1962 (edi ția a 2-a: 1964)

16
Opere / Oeuvres , edi ție bilingv ă, îngrijit ă și prefa țat ă de George C ălinescu, Editura
Meridiane, Bucure ști, 1963
Pove ști, amintiri, povestiri , edi ție îngrijit ă de Iorgu Iordan și Elisabeta Brâncu ș,
Bucure ști, 1964 (alte edi ții: 1975, 1978, 1983)
Opere , I-II, edi ție îngrijit ă de Iorgu Iordan și Elisabeta Brâncu ș, introducere de Iorgu
Iordan, Editura Minerva, Bucure ști, 1970
Amintiri din copil ărie , postfață de Mircea Tomu ș, Editura Minerva, Bucure ști, 1971
Pove ști. Amintiri din copil ărie. Povestiri. Varia. Coresponden ță , Bucure ști, Editura
Minerva,1972
Pove ști , postfa ță și bibliografie de Adrian Isac, Editura Minerva, Buc ure ști, 1974
Amintiri din copil ărie, prefa ță , tabel cronologic, note, bibliografie și glosar de G.I.
Toh ăneanu și I. Funeriu, Editura Albatros, Bucure ști, 1976
Amintiri din copil ărie. Pove ști și povestiri , edi ție îngrijit ă și prefa ță de Ion Rotaru,
Editura Ion Creang ă, Bucure ști, 1977 (edi ția a II-a, 1984)
Pove ști și povestiri , postfa ță și bibliografie de M. Braga, Editura Minerva, Bucure ști,
1981 (edi ția a II-a, 1987)
Pove ști, amintiri , postfa ță și bibliografie de Paul Cornea, Editura Minerva, Buc ure ști,
1982 (edi ția a II-a, 1985)
Pove ști, povestiri, amintiri , cuvânt înainte de Domnica Filimon, Editura Minerv a,
Bucure ști, 1987
Pove ști, povestiri, amintiri , prefa ță și tabel cronologic de Alexandru Piru, Editura
Minerva, Bucure ști, 1989
Povestea lui Ionic ă cel Prost (poreclit și Irimiea). Povestea pove știlor , studiu
introductiv de P. Anghel, edi ție îngrijit ă de Nedic Lemnaru, Editura Roza
vânturilor, Bucure ști, 1990
Povestea lui Harap-Alb. Amintiri din copil ărie , edi ție îngrijit ă de Iorgu Iordan și
Elisabeta Brâncu ș, Editura Minerva, Bucure ști ,1991
Opere , edi ție de Iorgu Iordan și Elisabeta Brâncu ș, Editura Funda ției Culturale
Române, Bucure ști, 1993
Scrieri alese , edi ție îngrijit ă de Anatol Ghermanschi, Editura Arania, Bra șov, 1994

17
Amintiri din copil ărie; Pove ști, povestiri , edi ție îngrijit ă, tabel cronologic, aprecieri
critice, bibliografie, glosar de Monica Dun ă; studiu introductiv și comentarii
de I. Dun ă, Editura Floarea Darurilor, Bucure ști, 1996
Amintiri din copil ărie; Povestea lui Harap-Alb , prefa ță , comentarii și referin țe critice
de Ion Rotaru, Editura Porto-Franco, Gala ți, 1997
Amintiri din copil ărie , edi ție bibliofil ă îngrijit ă de Ileana Ene, Editura Muzeul
Literaturii Române, Colec ția Manuscriptum, Bucure ști, 1998
Opere , introducere de Eugen Simion, edi ție critic ă, note și variante, glosar de Iorgu
Iordan și Elisabeta Brâncu ș, edi ție rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura Univers
Enciclopedic, Bucure ști, 2000
Amintiri din copil ărie; Pove ști , antologie, referin țe critice (selec ții), comentarii, note,
bibliografie, glosar de Florin Ioni ță , Editura Coresi, Bucure ști, 2001
Opere complete , vol.I-V, Editura Fortuna, Bucure ști, 2003
Amintiri din copil ărie , schi ță biografic ă, not ă introductiv ă, documentar, aprecieri
critice și teme pentru acas ă de Ioan Holban, Ia și, Institutul European, 2007
Pove ști , cu un cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Bu șulenga, cu ilustra ții de Th.
Kiriakoff, Editura Coresi, Bucure ști, 2007
Scrieri, Amintiri din copil ărie, Pove ști, Povestiri, Teatru, Coresponden ță , Rostiri,
Zic ători, Cuvinte , prefa ță de Mihai Cimpoi; selec ție de texte, note,
bibliografie, itinerar biografic și postfa ță de Daniel Corbu, Editura Princeps
Edit, Ia și, 2008

BIBLIOGRAFIE CRITIC Ă

A. MONOGRAFII

Apostolescu, M., Ion Creang ă între marii povestitori ai lumii , Editura Minerva,
Bucure ști, 1978
Bălu, Ion, Via ța lui Ion Creang ă, Editura Cartea româneasc ă, Bucure ști, 1990

18
Bertea, Mircea, Creang ă înainte de Creang ă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Bârlea, Ovidiu, Pove știle lui Creang ă, Editura pentru literatur ă, Cluj, 1967
Botnaru, Sorin Th., Noua interpretare a operei lui Ion Creang ă, Editura
Romcartexim, Bucure ști, s.a.
Boutière, Jean, Via ța și opera lui Ion Creang ă, Editura Junimea, Ia și, 1976
Bratu, Savin, Ion Creang ă – Biografie , Editura Tineretului, Bucure ști, 1968
Caraioan, Pompiliu, Ioan Creang ă, Editura Tineretului, Bucure ști, 1955
Călinescu, George, Ion Creang ă (via ța și opera) , Editura pentru literatur ă, Bucure ști,
1964
Cristea, Valeriu, Despre Creang ă, Editura Litera, Bucure ști, 1989
Cristea, Valeriu, Dic ționarul personajelor lui Creang ă, Editura Funda ției Culturale
Române, Bucure ști, 1999
Diaconu, Mircea A., Ion Creang ă. Nonconformism și gratuitate , Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2002
Dumitrescu-Bu șulenga, Zoe, Ion Creang ă, Editura Elion, Bucure ști, 2000
Gr ădinaru, Dan, Creang ă, Editura Allfa, Bucure ști, 2002
Holban, Ioan, Ion Creang ă – spa țiul memoriei , Editura Junimea, Ia și, 1984
Lovinescu, Vasile, Creang ă și Creanga de aur , Editura Cartea româneasc ă, Bucure ști,
1989
Mo ț, Mircea, Ion Creang ă sau pactul cu cititorul , Editura Paralela 45, Pite ști, 2004
Munteanu, George, Introducere în opera lui Ion Creang ă, Editura Minerva, Bucure ști,
1976
Oi șteanu, Andrei, Gr ădina de dincolo , Editura Discobol, Cluj-Napoca, 1980
Parascan, Constantin, Ion Creang ă. M ăș tile inocen ței , Editura Prut Interna țional,
Chi șin ău, 2006
Petra ș, Irina, Ion Creang ă. Povestitorul , edi ție rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura didactic ă
și pedagogic ă, R.A., Bucure ști, 1992
Regman, Cornel, Ion Creang ă. O biografie a operei , Editura Demiurg, Bucure ști,
1995
Rezu ș, Petru, Ion Creang ă. Mit și adev ăr, Editura Cartea româneasc ă, Bucure ști, 1981

19
Sadoveanu, Mihail, În amintirea lui Creang ă, Editura Via ța Româneasc ă, Ia și, 1920
Scarlat, Mircea, Posteritatea lui Creang ă, Editura Cartea româneasc ă, Bucure ști, 1990
Streinu, Vladimir, Ion Creang ă, Editura Albatros, Bucure ști, 1971
Tanco, Teodor, Lumea transilvan ă a lui Ion Creang ă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1989
Trandafir, Constantin, Ion Creang ă. Spectacolul lumii , Editura Porto-Franco, Gala ți,
1996

B. STUDII, ESEURI CRITICE

Amintiri despre Ion Creang ă, Antologie și note de Ion Popescu-Sireteanu, Editura
Junimea, Ia și, 1981
Ardeleanu, Virgil, Însemn ări despre proz ă, Editura pentru literatur ă, Cluj, 1966
Braga, Mircea, Postfa ță (la Ion Creang ă, Pove ști, povestiri ), Editura Minerva,
Bucure ști, 1981, pp. 255-275
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini pân ă în prezent , Editura
Minerva, Bucure ști, 1986
Cheie-Pantea, I., Palingeneza valorilor , Editura Facla, Timi șoara, 1982
Ciobanu, Nicolae, Între imaginar și fantastic în proza româneasc ă, Editura Cartea
Româneasc ă, Bucure ști, 1987
Cioculescu, Șerban, Ion Creang ă artistul. În marginea lui ,,Mo ș Nichifor Co țcariul” ,
în volumul Variet ăți critice , Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1966, pp.
193-202
Cioculescu, Șerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor, Istoria literaturii române
moderne , I, Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1971
Ciopraga, Constantin, Creang ă: Memoria timpului trecut , în Personalitatea literaturii
române , Editura Junimea, Ia și, 1973
Constantinescu, Nicolae, Prefa ță la vol. Ion Creang ă, Povestea lui Harap-Alb , Editura
Albatros, Bucure ști, 1983
Constantinescu, Pompiliu, Scrieri , II, Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1967

20
Cornea, Paul, Itinerar printre clasici , Editura Eminescu, Bucure ști, 1984
Cra șoveanu, Mariana, Coordonate ale artei povestirii la Ion Creang ă, Editura Irco
Script, Drobeta-Turnu Severin, 2007
Cuble șan, Constantin, Ion Creang ă în con știin ța criticii , Editura Tribuna, Cluj-
Napoca, 2006
Dan, Ilie, Pa șii memoriei (repere în istoria literaturii române), Editura Al batros,
Bucure ști, 2001
Destinul unui clasic. Studii și articole despre Ion Creang ă, Antologie, prefa ță , note și
bibliografie de Ilie Dan, Editura Albatros, Bucure ști, 1990
Diaconu, Mircea A., Instantanee critice din timpul iluziei , Editura Moldova, Ia și,
1998
Dobrescu, Alexandru, Butoiul lui Diogene. Eseuri despre omul din literat ur ă, Editura
Augusta, Timi șoara, 2003
Gafi ța, Mihai, Fa ța ascuns ă a lunii , studii de istorie literar ă epoca 1870-1900, Editura
Cartea Româneasc ă, Bucure ști, 1974
Ibr ăileanu, Garabet, Scriitori români și str ăini , Editura Vie ții române ști, Ia și, 1926
Ibr ăileanu, Garabet, Studii literare , Editura Albatros, Bucure ști, 1976
Ion Creang ă, Antologie, prefa ță , tabel cronologic și bibliografie de Const. Ciopraga,
Editura Eminescu, Bucure ști, 1977
Ion Creang ă comentat de Gheorghe Mitrache, Editura Recif, Bucu re ști, 1996
Iorga, Nicolae, Istoria literaturii române contemporane , I, Editura Adev ărul,
Bucure ști, 1933
Iorga, Nicolae, Oameni cari au fost , I, Bucure ști, 1934
Iva șcu, George, Confrunt ări literare , Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1966
Livescu, Cristian, Voluptatea labirintului , Editura Timpul, Ia și, 1995
Lovinescu, Eugen, Critice , IX, Editura Minerva, Bucure ști, 1982
Manolescu, Nicolae, Istoria critic ă a literaturii române (5 secole de literatur ă),
Editura Paralela 45, Pite ști, 2008
Manolescu, Nicolae , Lecturi infidele , Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1966

21
Manolescu, Nicolae, Postfa ță la vol. lui Mircea Scarlat, Posteritatea lui Creang ă,
Editura Cartea Româneasc ă, Bucure ști, 1990, pp. 114-121
Micu, Dumitru, Periplu , Editura Cartea româneasc ă, Bucure ști, 1974
Micu, Dumitru, Scurt ă istorie a literaturii române , I, De la începuturi pân ă la primul
război mondial, Editura Iriana, Bucure ști, 1994
Mincu, Marin, Repere , Editura Cartea Româneasc ă, Bucure ști, 1977
Mincu, Marin, Textualism și autenticitate , Editura Pontica, Constan ța, 1993
Moraru, Cornel, Istoria literaturii române (Marii clasici) , curs pentru uzul
studen ților, Universitatea ,,Petru Maior”, Tg.-Mure ș, 2008
Munteanu, George, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici , Editura
Didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1980
Munteanu, George, Postfa ță (la Ion Creang ă, Povestiri ), Editura Minerva, Bucure ști,
1976
Munteanu, Ștefan, Expresia artistic ă a limbii populare în opera lui Ion Creang ă, în
M. Eminescu. I. Creang ă. Studii , Universitatea din Timi șoara, 1965
Negoi țescu, I., Istoria literaturii române , volumul I (1800-1945), Editura Minerva,
Bucure ști, 1991
Panu, George, Amintiri de la ,,Junimea” din Ia și, Biblioteca pentru to ți, Editura
Minerva, Bucure ști, 1971
Petra ș, Irina, Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Ion Creang ă, Veronica Micle,
Editura Dacia, Cluj, 1989
Petrescu, Liviu, Romanul condi ției umane . Studiu critic, Editura Minerva, Bucure ști,
1979
Philippide, Al., Răsfoind pe Creang ă, în Considera ții confortabile , Editura Eminescu,
Bucure ști, 1970
Piru, Al., Analize și sinteze critice , Editura Scrisul românesc, Bucure ști, 1973
Piru, A., Prefa ță la Ion Creang ă, Pove ști, amintiri, povestiri , Editura pentru
Literatur ă, Bucure ști, 1967, pp. V-XXI
Piru, Al., Varia , II, Editura Eminescu, Bucure ști, 1973
Piru, Al., Valori clasice , Editura Albatros, Bucure ști, 1978

22
Pi țu, Luca, Naveta spa țial ă. Șotii patafizice pe șantierul deconstruc ției , Editura
Moldova, Ia și, 1996
Pi țu, Luca, Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie , Editura Junimea,
Ia și, 1992
Rău, Aurel, În pove ști cu Ion Creang ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști,
1994
Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române , I, Editura Minerva, Bucure ști, 1971
Simu ț, Ion, Revizuiri , eseuri, Editura Funda ției Culturale Române, Bucure ști, 1995
Sorescu, Roxana, Lumea, repovestit ă, Editura Eminescu, Bucure ști, 2000
Sorohan, Elvira, Postfa ță . Râs și grotesc în opera lui Ion Creang ă, în vol. Ion
Creang ă, Povestiri, Pove ști, Amintiri , Editura Junimea, col. Scrires, Ia și, 1990
Streinu, Vladimir, Clasicii no ștri , Editura tineretului, Bucure ști, 1968
Studii despre Ion Creang ă, vol.I-II, Editura Albatros, Bucure ști, 1973
Tiutiuca, Dumitru, Literatura marilor clasici , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști, 2005
Todoran, Eugen, Sec țiuni literare , Editura Facla, Timi șoara, 1973
Tomu ș, Mircea, Carnet critic , Editura pentru literatur ă, Bucure ști, 1969
Tomu ș, Mircea, Mitul copil ăriei, secven ță a mitului vârstei de aur: ,,Amintirile din
copil ărie” ale lui Ion Creang ă și zeul copil , în Romanul romanului românesc ,
vol. I: În c ăutarea personajului , Editura 100+1 Gramar, Bucure ști, 1999, pp.
31-52
Tomu ș, Mircea, Romanul romanului românesc , vol II: Despre identitatea unui gen
fără identitate; romanul ca personaj al propriului s ău roman , Editura 100+1
Gramar, Bucure ști, 2000
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români , Editura 100+1 Gramar, Bucure ști, 2002
Vianu, Tudor, Ion Creang ă, în volumul Studii de literatur ă român ă, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, Bucure ști, 1965
Vulc ănescu, Mircea, Ion Creang ă v ăzut de genera ția actual ă, prefa ță la Ion Creang ă,
Opere , Editura Funda ției Culturale Române, Bucure ști, 1993

23

C. ARTICOLE DIN PERIODICE

Ardeleanu, Virgil, Farmecul lui Creang ă, în Steaua , XV, nr. 1, 1965, pp. 10-21
Arion, Alexandru, Spa țiul în literatura fantastic ă, în România literar ă, nr. 36, 1998
Bertea, Mircea, Creang ă între dou ă structuri verbale , în Tribuna , XXXIV, nr. 14,
1987, pp. 1-6
Bertea, Mircea, Ion Creang ă – geneza și structurile operei , în Tribuna , nr. 45, 1989,
p. 6
Borcil ă, Mircea, Stilul (lui Creang ă), în Tribuna, VIII, nr. 52, 1964, p. 9
Bulg ăr, Gheorghe, Arta limbajului , în România literar ă, 22, nr. 50, 1989, p. 8
Bulg ăr, Gheorghe, Sadoveanu despre stilul artistic al lui Creang ă, în Limb ă și
literatur ă, XII, 1966, pp. 295-302
Ciobanu, Nicolae, Creang ă și structurile epice , în Luceaf ărul , XXII, nr. 23, 1979, pp.
1-7
Cioculescu, Șerban, Aspecte ale operei , în Tribuna , nr. 52, 1964, p. 6
Cioculescu, Șerban, Glose la umorul lui Creang ă, în România literar ă, nr. 52, 1969,
p. 4
Ciopraga, Constantin, Posteritatea lui Creang ă, în Gazeta literar ă, nr. 52, 1965, p. 9
Corbu, Daniel, Ion Creang ă în oglinzile paralele și neparalele ale timpului – 170 de
ani de la na ștere , în Dacia literar ă, nr. 72 (3/2007), anul XVIII, pp. 19-22
Cr ăciun, Victor, Creang ă și caracterul dramatic al operei sale, în Gazeta literar ă, nr.
51, 1964, p. 8
Cre țu, Nicolae, Ion Creang ă și energia limbajului , în Convorbiri literare , 93, nr. 3,
1987, p. 6
Cuble șan, Constantin, Ion Creang ă – povestitorul , în Adev ărul literar și artistic , 4, nr.
170, 1993, p. 7
Dima, Al., Pove știle lui Creang ă, în Luceaf ărul , VIII, nr. 26, 1964, p. 4

24
Holban, Ioan, Ion Creang ă v ăzut ,,altfel”. Înc ălcarea cronologiei și retardarea
nara țiunii în ,,Amintiri din copil ărie” , în Via ța româneasc ă, 34, nr. 12, 1981,
pp. 168-176
Ionescu-Rux ăndoiu, Liliana, Observa ții asupra stilului narativ în pove știle lui I.
Creang ă, în Studii și cercet ări lingvistice , XXXIV, nr. 5, 1978, pp. 559-562
Jumbei, Victoria, Aspecte ale semanticii poetice în textele ,,Pove știlor” lui Ion
Creang ă, în Saeculum , nr.3, 2007, pp. 32-35
Laz ăr, Marius, Ion Creang ă și ,,Junimea” , în România literar ă, 19, nr. 41, 1986, pp.
12-13
Livescu, Cristian, Ion Creang ă – magia râsului popular , în Ateneu , 24, nr. 2, 1987, p.
16
Manolescu, Nicolae, Via ța și opera , în Contemporanul , nr. 46, 1966, p. 4
Mănuc ă, Dan, Ponciful ,,oralit ății” lui I. Creang ă sau despre re-oralizare , în
Convorbiri literare , nr. 4 (28), aprilie, 1998
Metea, Al., Modalitate narativ ă și structur ă sintactic ă în opera lui Ion Creang ă, în
Analele Universit ății din Timi șoara , VII, 1969, pp. 51-62
Micu, Dumitru, Lirismul Amintirilor , în Gazeta literar ă, XI, nr. 51, 1964
Parascan, Constantin, Condi ția biografiei literare , în Dacia literar ă, anul X, nr. 32,
1999
Parascan, Constantin, Recitind ,,Mo ș Nichifor Co țcariul” , în Convorbiri literare , nr.
3, 1987, p. 7
Piru, Al., Arta lui Creang ă, în Via ța româneasc ă, IX, nr.8, august 1956, pp. 181-188
Pop, Maria Laura, Interjec ția și onomatopeea în contextul structurii stilistice a limbii
române , în Analele Universit ății din Oradea, Fascicula Limba și literatura
român ă, Limba român ă. Lingvistic ă. Stilistic ă, Editura Universit ății din
Oradea, 2004, pp. 93-98
Pop, Maria Laura, Valori ale repeti ției prin apozi ționare , în Annales Universitatis
Apulensis. Philologica , 4, tom 1, Alba-Iulia, 2003, pp. 233-236
Rus, Maria Laura, Ion Creang ă – dinspre biografie spre oper ă, în Studia Universitatis
,,Petru Maior”, seria Philologia , nr. 8, Tg.-Mure ș, 2009, pp. 124-132

25
Rus, Maria Laura, Paremiologia – nucleu expresiv în opera lui Ion Cre ang ă, în Studia
Universitatis ,,Petru Maior”, Seria Philologia , nr.7, Tg.-Mure ș, 2008, pp. 117-
121
Rus, Maria Laura, Personajul ca moderator al universului fantastic la Ion Creang ă, în
Proceedings of the International Conference "Europe an Integration Between
Tradition and Modernity", Tg.-Mure ș, 2009, pp. 299-304
Rus, Maria Laura, O perspectiv ă semantic ă asupra basmului ,,Povestea lui Harap-
Alb” de Ion Creang ă, în Limba român ă, nr. 11-12, anul XIX, Chi șin ău, 2009
Rus, Maria Laura, Roluri narative în ,,Povestea porcului” de Ion Crea ng ă, în Studia
Universitatis ,,Petru Maior”. Seria Philologia , nr. 9, Târgu-Mure ș, 2010, pp.
152-157
Simion, Eugen, Originalitatea lui Creang ă, în Gazeta literar ă, nr. 51, 1964, p. 4
Speran ția, Eugeniu, Arta naratorului , în Tribuna , VIII, nr. 52, 1964, p. 9
Teodorescu, Cristian; Berindeanu, Florin, Geometria amintirii , în Amfiteatru , nr. 4,
1988, p. 9
Todoran, Eugen, Timpul în basmul românesc , în Limb ă și literatur ă, nr. 6, Bucure ști,
1962, p. 397-421
Zalis, Henri, Farmecul rafinamentului (Ion Creang ă), în Convorbiri literare , 96, nr.
8, 1989, p. 13

D. STUDII DE ISTORIE ȘI TEORIE LITERAR Ă; FOLCLOR

Bratu, Savin, Ipoteze și ipostaze : pentru o teorie a istoriei literare , Editura Minerva,
Bucure ști, 1973
Corobca, Liliana, Personajul în romanul românesc interbelic , Universitatea din
Bucure ști, 2003
Arvinte, Vasile, Normele limbii literare în opera lui Ion Creang ă, Indice de cuvinte și
forme de Alexandrina Ioni ță , Casa Editorial ă Demiurg, Ia și, 2008
Bahtin, Mihail, Probleme de literatur ă și estetic ă, traducere de Nicolae Iliescu,
Editura Univers, Bucure ști, 1982

26
Bahtin, M., Probleme de literatur ă și estetic ă, traducere de Nicolae Iliescu, Editura
Univers, Bucure ști, 1982
Iordan, Iorgu , Studii de istoria limbii române literare, secolul XIX, vol. II, Editura
pentru Literatur ă, Bucure ști, 1969
Lovinescu, Vasile, Interpretarea ezoteric ă a unor basme și balade române ști , Editura
Cartea româneasc ă, Bucure ști, 1993
Petra ș, Irina, Teoria literaturii , Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002
Ro șianu, Nicolae, Stereotipia basmului , Editura Univers, Bucure ști, 1973
Simion, Eugen, Genurile biograficului , vol. I-II, Funda ția Na țional ă pentru Știin ță și
Art ă, Bucure ști, 2008
Simion, Eugen, Întoarcerea autorului, Eseuri despre rela ția creator-oper ă, Editura
Cartea Româneasc ă, Bucure ști, 1981
Studii de istoria limbii române literare. Secolul X IX , vol. II, Editura pentru literatur ă,
Bucure ști, 1969
Tiutiuca, Dumitru, Teoria literar ă, Institutul European, Ia și, 2002
Toma șevski, Boris, Teoria literaturii , traducere de Leonida Teodorescu, Editura
Univers, Bucure ști, 1973
Vlad, Ion, Lectura: un eveniment al cunoa șterii , Editura Eminescu, Bucure ști, 1977
Vlad, Ion, Povestirea. Destinul unei structuri epice , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972
Wellek, René, Warren, Austin, Teoria literaturii, în române ște de Rodica Tini ș,
Editura pentru Literatur ă Universal ă, Bucure ști, 1967

E. STUDII DE LINGVISTIC Ă GENERAL Ă, NARATOLOGIE, POETIC Ă ȘI
STILISTIC Ă

Adam, Jean Michel, Revaz, Françoise, Analiza povestirii , traducere de Sorin Pârvu,
Institutul European, Ia și, 1999
Ardeleanu, Sanda-Maria, Repere în dinamica studiilor pe text , De la o gramatic ă
narativ ă c ătre un model de investiga ție textual ă, Editura Didactic ă și
pedagogic ă, Bucure ști, 1995

27
Bachelard, Gaston, Poetica spa țiului , traducere de Irina B ădescu, Editura Paralela 45,
Pite ști, 2003
Bal, Mieke, Naratologia. Introducere în teoria nara țiunii , edi ția a II-a, traducere de
Sorin Pârvu, Institutul European, Ia și, 2008
Berea-Găgeanu, Elena, Aspecte ale repeti ției în limbajul popular , în Analele
Universit ății din Bucure ști, XXVIII (1979), p. 111-123
Bremond, Claude, Logica povestirii , traducere de Micaela Sl ăvescu, Editura Univers,
Bucure ști, 1981
Caiet de semiotic ă (1), Tipografia Universit ății, Timi șoara, 1981
Caiet de semiotic ă (9), Tipografia Universit ății, Timi șoara, 1992
Caiet de semiotic ă (10), Tipografia Universit ății, Timi șoara, 1994
Carpov, Maria , Introducere la semiologia literaturii , Editura Univers, Bucure ști, 1978
Chiorean, Lumini ța, Discurs eseistic. Coeren ță , referen țialitate, coeziune , în
Proceedings of the international conference Europea n Integration Between
Tradition and Modernity, Tg.-Mure ș, 2007
Chiorean, Lumini ța, Eseul st ănescian – Configurare poetic ă sau Despre ,,Un ierbivor
interior ierbii” , Editura Universit ății ,,Petru Maior”, Tg.-Mure ș, 2007
Ciocârlie, Corina, Pragmatica personajului , Editura Minerva, Bucure ști, 1992
Cârâc, Ioan S., Curs de semantic ă, Editura Edmunt, Br ăila, 2001
Codoban, Aurel, Semn și interpretare: o introducere postmodern ă în semiologie și
hermeneutic ă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Coteanu, Ion, Stilistica func țional ă a limbii române. Stil, limbaj, stilistic ă. Limbajul
poeziei populare , Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ști,
1973
Coteanu, Ion, Wald, Lucia, Semantic ă și semiotic ă, Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, Bucure ști, 1981
Drago ș, Elena, Structuri narative și semantice , Editura Universit ății „Babe ș-Bolyai”,
Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, uz intern, 19 78
Eco, Umberto, Tratat de semiotic ă general ă, traducere de Anca Giurescu și Cezar
Radu, Editura Știin țific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1982

28
Eco, Umberto, O teorie a semioticii , traducere de Cezar Radu și Costin Popescu,
Editura Meridiane, Bucure ști, 2003
Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate , traducere, prefa ță și note de Ileana
Verzea, Editura Univers, Bucure ști, 1981
Fontanier, Pierre, Figurile limbajului , traducere, prefa ță și note Antonia
Constantinescu, Editura Univers, Bucure ști, 1977
Genc ărău, Oana Aurelia, Proverbul: de la paremiologic la retoric: o abordar e lexico-
semantic ă și pragmatic ă a proverbului , Editura Universit ății din Oradea, 2008
Greimas, A. J., Despre sens. Eseuri semiotice , text tradus și prefa țat de Maria Carpov,
Editura Univers, Bucure ști, 1975
Greimas, A. J., Elemente pentru o gramatic ă narativ ă, Editura Univers, Bucure ști,
1975
Hébert, Louis, Tools for Text and Image Analysis. An Introduction to Applied
Semiotics , translated from French by Julie Tabler, Limoges, Presses de
l'Université de Limoges, 2005
Hrubaru, Florica, Ambiguitatea între mimesis și poiesis , Editura Ex Ponto, Constan ța,
2000
Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române , Editura Știin țific ă, București, 1975
Klinkenberg, Jean-Marie, Ini țiere în semiotica general ă, traducere și cuvânt înainte de
Marina Mure șan Ionescu, Institutul European, Ia și, 2004
Maingueneau, Dominique, Pragmatica pentru discursul literar: enun țarea literar ă,
traducere de Raluca-Nicoleta Balatchi, Institutul E uropean, Ia și, 2007
Mauro, Tullio de, Introducere în semantic ă, în române ște de Anca Giurescu, Editura
Știin țific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1978
Merlan, Aurelia, Sintaxa și semantica – pragmatica limbii române vorbite.
Discontinuitatea , Editura Universit ății „Al. I. Cuza”, Ia și, 1998
Mila ș, Constantin, Introducere în stilistica oralit ății , Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, Bucure ști, 1988
Munteanu, Mihaela, Semantica textului și problema referin ței nominale , Editura
Accent, Cluj-Napoca, 2006

29
Ne ț, Mariana, Lingvistic ă general ă, semiotic ă, mentalit ăți: o perspectiv ă de filosofie a
limbajului , Institutul European, Ia și, 2005
Ne ț, Mariana, O poetic ă a atmosferei. Rochia de moar , Editura Univers, Bucure ști,
1989
Propp, V.I., Morfologia basmului , în române ște de Radu Nicolau, Editura Univers,
Bucure ști, 1970
Propp, V. I., Rădăcinile istorice ale basmului fantastic , traducere de Radu Nicolau,
Editura Univers, Bucure ști, 1973
Roven ța-Frumu șani, Daniela, Semiotic ă, societate, cultur ă, Institutul European, Ia și,
1999
Semantic ă și semiotic ă, sub redac ția acad. I. Coteanu și prof. dr. Lucia Wald, Editura
Știin țific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1981
Semiotica folclorului , sub redac ția prof. Solomon Marcus, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucure ști, 1975
Semiotic ă și poetic ă (3), Text și textualitate , coord. Carmen Vlad, Tipografia
Universit ății ,,Babe ș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1987
Solomon, Marcus, Semnifica ție și comunicare în lumea contemporan ă, Editura
Politic ă, Bucure ști, 1985
Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului , traducere și studiu introductiv
de Paul Micl ău, Editura Univers, Bucure ști, 1975
Toh ăneanu, G. I., Stilul artistic al lui I. Creang ă, Editura Știin țific ă, Bucure ști, 1969
Vasiliu, Em., Elemente de teorie semantic ă a limbilor naturale , Editura Academiei,
Bucure ști, 1970
Vlad, Carmen, Semiotica criticii literare , Editura Știin țific ă și Enciclopedic ă,
Bucure ști, 1982
Vlad, Carmen, Sensul, dimensiune esen țial ă a textului , Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1994
Vlad, Carmen, Textul-aisberg , Casa C ărții de Știin ță , Cluj-Napoca, 2000
Vrabie, Gheorghe, Structura poetic ă a basmului , Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucure ști, 1975

30

DIC ȚIONARE, ENCICLOPEDII:

Dic ționar analitic de opere literare române ști, vol. I (A-D), vol. III (M-P), vol. IV
(Q-Z) coordonare și revizie știin țific ă: Ion Pop, Casa C ărții de Știin ță , Cluj-
Napoca, 2000-2003
Dic ționarul esen țial al scriitorilor români , coord. Mircea Zaciu, Editura Albatros,
Bucure ști, 2000
Bidu-Vrănceanu, Angela; C ălăra șu, Cristina; Ionescu-Rux ăndoiu, Liliana; Manca ș,
Mihaela; Pan ă Dindelegan, Gabriela, Dic ționar de știin țe ale limbii , Editura
Nemira, Bucure ști, 2001
Dragomirescu, Gh. N., Dic ționarul figurilor de stil , Editura Știin țific ă, Bucure ști,
1995
Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean-Marie, Noul dic ționar enciclopedic al știin țelor
limbajului (în colaborare cu Marielle Abroux, Dominique Bassan o, Georges
Boulakia, Michel de Fornel, Philipe Roussin, Tzveta n Todorov), traducere de
Anca M ăgureanu, Viorel Vi șan, Marina P ăunescu, Editura Babel, Bucure ști,
1996
Enciclopedie de filosofie și știin țe umane , traducere de Lumini ța Cosma, Anca
Dumitru, Florin Frunz ă, Radu Gâdei, Cornel Mihai Ionescu, Mihaela Pop,
Hanibal St ănciulescu, Sabin Totu, Editura All Educational, Buc ure ști, 2004
Moeschler, Jacques; Reboul Anne, Dic ționar enciclopedic de pragmatic ă, traducere
de Elena Drago ș, Ligia Florea, Ștefan Oltean, Liana Pop, Dorina Roman,
Carmen Vlad, Editura Echinox, Cluj, 1999
Prince, Gerald, Dic ționar de naratologie , traducere de Sorin Pârvu, Institutul
European, Ia și, 2004