Conditionarea Sociala A Dependentei DE Bani

Comunicare

Conditionarea Sociala A Dependentei DE Bani

Byadmin ianuarie 1, 2024

CONDIȚIONAREA SOCIALĂ A DEPENDENȚEI DE BANI

Proiect de licență

CUPRINS

INTRODUCERE

Prezentarea organizației –gazdă. Universitatea Liberă Internațională din Moldova este o instituție de învățământ superior, care se face cunoscută în lumea întreagă datorită calității cadrelor didactice și cooperării internaționale cu multe instituții din întreaga lume. ULIM este o instituție privată, înființată la 1992 de către acedemicianul Andrei Galben, care în prezent este rector. Universitatea se află în municipiul Chișinău, pe strada Vlaicu Pârcălab 52, situată exact în centrul orașului. Cei peste zece mii de absolvenți ULIM promovează imaginea universității în întreaga lume, demonstrând calitatea studiilor și a întregului model universitar. Această instituție de învățământ superior pledează pentru accesibilitatea și divesitatea studiilor. Aici am putut cu succes să-mi realizez toate obiectivele practice pentru realizarea proiectului de licență. Într-o ambianță plăcută și modernă am comunicat deschis și ușor cu profesori și studenți de la toate cele șapte facultăți ale acestei instituții, fapt ce mi-a fost de mare folos. Deoarece aveam nevoie să intervievez și să aplic teste persoanelor din diferite domenii, a fost un mare avantaj să fac stagiul de practică anume la Universitatea Liberă Internațională. Din partea coordonatorilor am primit tot ajutorul și susținerea de care am avut nevoie.

Oportunitatea alegerii obiectului cerectării: Vechiul proverb "Banii fac ca lumea să se învârtă " are o sămânță de adevăr. În plus, este cuvenit de menționat că atunci când banii nu se "mișcă", efectele sunt resimțite la nivel universal datorită impactului globalizării economice. Banii deschid uși și generează afaceri. Atitudinea oamenilor față de bani este învățată prin procesul de socializare, stabilită în copilărie și menținută în viața adultă [10, p. 302]. Atitudinea față de bani poate, de asemenea, reflecta experiența de viață a oamenilor și poate fi folosită ca un "cadru de referință" pentru a examina viața lor de zi cu zi. . Banii sunt o parte foarte importantă a vieții noastre, mai ales într-o lume care devine din ce în ce mai comercializată.

Cei mai mulți dintre noi au sentimente puternice față de bani. Din cauza acestor sentimente pentru noi devine mai dificil procesul de a lua decizii raționale despre banii noștri și de a menține relații armonioase atunci când aveam de-a face cu banii.

Unii oameni se simt vinovați când au prea mulți bani; alții se simt rușinați dacă nu au bani îndeajuns sau dacă nu pot câștiga îndeajuns. Alții se tem să aibă de-a face cu banii având frica că aceștia îi vor corupe într-un mod oarecare sau să-i facă să se simtă inadecvați. Totuși, unii sunt îngrijorați în mod constant din cauza banilor afectându-le calitatea vieții prin permanentele întrebări dacă au bani îndeajuns sau nu. În plus, unii simt un fel de panică scăpată de sub control în privința banilor însă nu au idee de unde provine aceasta. Este comun pentru oameni să nutrească o varietate de sentimente pentru bani în același timp și chiar să treacă de la un set de sentimente la altul.

Convingerea că oamenii sunt niște administratori raționali ai banilor cu scopul de a-și maximiza bunăstarea lor individuală eșuează, oferind o apreciere adecvată dominanței efectului de norme și valori cu referință la bani. Percepțiile oamenilor cu privire la rolul banilor sunt reflectate în convingerile și comportamentul lor, în scopurile pe care le au și sarcinile realizate pentru a le îndeplini, în respectarea sau nerespectarea eticii profesionale și statutul socio-economic.

Problema cercetării practice. În prezent gama de adicții a devenit mult mai largă decât ceea ce avem în DSM, printre care dependența de muncă, cea de gageturi, de calculator, de bani, de shoping etc. Aceste forme de expresie patologică a persoanei, ca fenomen psiho-social, necesită un studiu minuțios și solicită de la știința psihologică metode de prevenire și intervenție recuperatorie.

Dependența de bani este o maladie socială recent identificată și încă insuficient cercetată și delimitată. Comportamentul adictiv se manifestă prin îndepărtarea de oameni și de relațiile cu ei. Persoana dependentă devine indiferentă față de nevoile celor din jur, de multe ori obsedată de oportunitățile de cîștig fără a evalua daunele potențiale și consecințele, astfel îi face pe cei din jur să sufere și să se îndepărteze. Ca și consecință cel dependent rămâne singur, suspicios, anxios și înstrăinast de lume.

Obiectul cercetării practice: dependența de bani, formele ei de manifestare și factorii psiho-sociali care o condiționează.

Scopul cercetării practice: Studiul manifestărilor psiho-socio-comportamentale ale dependenței de bani la persoanele adulte și evidențierea factorilor determinanți.

Obiectivele cercetării practice:

Teoretice:

a) precizarea prin analiza teoretico – practică a noțiunilor de ”persoană dependentă” și”dependență de bani”.

b) elucidarea particularităților psiho-socio-comportamentale ale persoanelor dependente de bani

c) cercetarea existenței trăsăturilor patologice la personalitățile dependente de bani

Practice:

a) Identificarea unor instrumente psihologice validate în baza cărora să fie posibil de depistat persoanele cu atitudini deosebite față de bani

b) Aplicarea instrumentelor pe eșantionul selectat

c) Cotarea răspunsurilor conform instrucțiunilor prezentate de autorii testelor, realizarea unei baze de date și analiza statistică a datelor obținute.

d) Formularea concluziilor și afirmarea sau infirmarea ipotezelor prestabilite

Ipoteza de fond: Persoanele ce manifestă un atașament sporit față de bani prezintă caracteristici psiho-socio-comportamentale specifice.

Pornind de la ipoteza de fond am formulat următoarele ipoteze operaționale:

Ipoteză operațională 1: Dependența de bani se manifestă diferit în dependență de statutul socio-economic și familial al persoanei.

Ipoteză operațională 2: Există particularități specifice de manifestare a dependenței de bani la bărbați și femei.

Ipoteză operațională 3: Persoanele dependente au tendința de dominare și agresivitate în raport cu alții.

Ipoteză operațională 4: Persoana dependentă de bani prezintă accentuări de caracter specifice.

Ipoteză operațională 5: Persoanele dependente de bani prezintă un nivel înalt de anxietate.

Metode, procedee și tehnici de cercetare:

Chestionarul T. Leary

Scala atitudinilor față de bani MAS

Testul MMPI

Descrierea eșantionului: eșationul selectat este alcătuit din 30 de persoane, dintre care 15 femei și 15 bărbați, cu vârste diferite, stare civilă și statut social diferit.

Termeni-cheie: dependență, atitudine, relații interpersonale, accentuări de personalitate.

CAPITOLUL I. STUDII PRIVIND CONDIȚIONAREA SOCIALĂ A DEPENDENȚEI DE BANI

I.1. Factorii psiho-sociali ai dependenței

Noțiunea de adicție este o noțiune descriptivă și definește comportamente sau procese. Ea se referă la zona comportamentelor caracterizate de acte repetate în care predomină dependența față de o situație sau un obiect material care este căutat și consumat cu aviditate [16, p.123]. Cuvântul adicție provine de la latinescul ”adicctus”, care în traducere înseamnă ”cel ce a devenit rob, neputând să-și plătească datoriile”. La începuturile secolului XIX a fost introdus termenul de ”adictologie” care desemnează știința ce studiază dependeța și formele ei. În comportamentul adictiv persoanele deviază toate celelalte centre de interes cu incapacitatea de a alege să nu realizeze gestul adictiv, care nu constituie, de altfel, neapărat, o experiență agreabilă [4, p.308]. .Într-o manieră mai largă, sfera sa de aplicare nu poate fi limitată numai la alcoolism sau toxicomanie, făcând, de asemenea, parte din aceasta: bulimia, toxicofilia, jocul patologic (gambling), autoagresiunea, comportamente sexuale. Termenul de comportament adictiv corespunde extensiei termenului care servește a desemna toxicomanii cu alte comportamente pe care Fenichel i-a numit „toxicomanii fără drog” [5, p.538]. Comportamentul adictiv este pus în raport cu eșecul în fața unei obligații, eșec ce pune la îndoială capacitatea de a reuși (sentimentul incompetenței personale și sociale). Într-o perspectivă psihanalitică modelul adictiv subliniază că relațiile obiectuale sunt în adicție caracterizate de inexistența relațiilor genitale și de predominanța obiectului parțial. Gestul adictiv survine într-un context de separare sau echivalent de separare, dispariția obiectului confruntând subiectul cu sentimentul de vid, chiar de pierdere a limitelor sau cu sentimentul inexistenței. Economia adicțiilor este construită pe reducerea dorințelor la nevoie, se caracterizează prin importanța pulsiunilor agresive, limitele simbolizării și incapacitatea de a elabora tensiuni pulsionale cărora subiectul le răspunde printr-o regresie comportamentală [12, p. 25]. Comportamentul adictiv se manifestă ca o incapacitate psihică de a elabora tensiunile pulsionale sau „violența fundamentală”. Noțiunea de act-simptom propusă de McDougall a demonstrat raportul între descărcarea în comportament și eșecul funcției reprezentării. Pare așadar, în mod clar, că diferențele comportamentale, subsumate sub termenul de comportament adictiv, trebuie să fie situate nu într-un registru oedipian, ci într-o patologie ce evoca axa narcisistă. Înțelesul comportamentului adictiv este situat, în general, de o parte de insuccesul acțiunii de identificare. Impasurile de identificare sunt determinante. Comportamentul adictiv reprezintă un eșec de „introiecție”, de asemenea o tentativă paradoxală de identificare, de renaștere sau de unificare cu sinele. Conduitele adictive trebuie, deci, să se situeze într-o patologie a axei narcisiste.

Cu alte cuvinte, comportamentul adictiv reprezintă tendița de a fugi de realitate prin schimbarea artificială a stării psihice ca urmare a administrării anumitor substanțe sau a fixării atenției asupra unui anumit obiect sau tip de ocupație cu scopul de a dezvolta și menține intensitatea emoțională [20, p. 101].

Predispunerea spre adicții vizează pe oricare dintre noi, cel puțin pentru faptul că acest comportament adictiv, de fapt, reprezintă o cale de adaptare la condițiile societății actuale. Dependența sau adicția este o soluție imperfectă, uneori chiar distructivă, de corespundere cerințelor existențiale și de comunicare, prea complicate pentru unii indivizi. Depența poate fi privită ca o încercare de a fugi spre un spațiu valoric și ideologic diferit unde individul se poate odihni, se poate bucura și își reîncarcă bateriile pentru a reveni la complicata viața reală. Paradoxul lumii actuale este faptul că standardele societății de consum impun menținerea diferitor tipuri de depență, realizându-și cu succes obiectivele prin politici de promovare și publicitate. Anume dependența față de obiecte sau servicii susțin și dezvoltă producerea de mărfuri și comerțul lor [27, p.38]. Tendința actuală este de a extinde comportamentele adictive asupra copiilor și adolescenților.

Comportamentele adictive se înrăutățesc odată cu apariția tendinței de autoapărare a psihicului uman. Deprinderile formate în procesul adaptării incorecte sunt apărate de către sistemul nervos indiferent de atitudinea conștientă a persoanei dependente. Din perspectiva psiho-fiziologiei, dezvoltarea dependențelor este văzută ca o învățare falsă sau, mai bine zis, o programare incorectă a creierului și, prin urmare, o greșeală de adaptare socială stereotipizată ce duce la un comportament inefectiv. Dependența sau comportamentul adictiv este cea mai răspândită formă a devianței.

Starshenbaum, în cartea sa despre adictologie, vorbește despre existența a cinci etape de formare a dependenței [28, p. 152]. Prima este etapa la care persoana trăiește o creștere emoțională bruscă provocată de un obiect, de caracterul riscant a unui proces, de azart sau de efectul unui produs chimic.s chimic. La a doua etapă, individul recurge la același proces sau produs în situații frustrante. Tot aici începe și deteriorarea relațiilor cu cei din jur, creșterea discomfortului moral și, ca urmare, comportamentul adictiv este și mai mult provocat. La etapa a treia, comportamentul adictiv devine un răspuns stereotipizat la cerințele realității, iar nevoile adictive încep să predomine în sfera motivațională a personalității. Persoana încetează să mai reacționeze la critica care îi este adusă și rămâne indiferent față de probleme cauzate celor apropiați [14]. A patra etapă se caracterizează prin înstrăinarea individului de societate și de personalitatea pe care o avea inițial. Cei ce îl înconjoară încep să-l considere un om pierdut. El pierde capacitatea de a interacționa cu ceilalți. Etapa a cincea este considerată catastrofală. La această etapă nu doar psihicul este distrus, dar și întreg organismul, pentru că se irosesc toate resursele vitale. În cazul dependențelor nechimice, de asemenea, are loc un proces de influiență negativă asupra corpului. Din cauza stresului continuu provocat de ideea obsesivă de a obține obictul adicției, încep să apară probleme cardiovasculare grave.

I.2. Caracterizarea și descrierea persoanelor dependente

Caracteristicele generale ale persoanelor ce manifestă un comportament adictiv sunt influiențate de modificarea activă a stării psihice nesatisfăcătoare, care este văzută de către cel dependent ca o stare apatică, monotonă și lipsită de sens. Unei astfel de persoane nu-i reușește să se identifice în lumea reală sau în careva domenii de activitate, carea ar putea să îi capteze atenția pe o perioadă îndelungată și, care să-i provoace emoții pozitive intense. O astfel de persoană este mai greu de acord cu normele sociale, care prevăd ca fiecare să aibă o anumită ocupație, să se afirme într-un anumit domeniu și să respecte reguli și obiceiuri impuse de familia și societate. Indivizii cu tendințe spre un comportament adictiv prezintă un activizm scăzut considerabil și un se grăbesc să ofere răspuns cerințelor și așteptărilor sociale [13]. În domeniile care le provoacă totuși o doză de interes, chiar dacă pe o perioadă mai scurtă, și care reușesc să îi scoată din starea de stagnare emoțională, ei pot fi foarte implicați și pot realiza cu succes scopurile propuse. O caracteristică foarte importante a unei persoane dependente este necesitatea excesivă de a fi supervizată, care duce la un comportament submisiv și adeziv și la frica de separare. Persoanele dependente eu dificultăți în a lua decizii simple fără reasigurări și sfaturi din partea altora. Ele necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții proprii, reducându-și sau chiar anulându-și inițiativele. Au dificultăți în a-și exprima dezaprobarea față de alții de teama de a nu pierde aprobarea sau suportul acestora. Au stimă de sine redusă și își subestimează calitățile și disponibilitățile proprii. Au nevoie de aprobare, de acceptare și de susținere. Fac sacrificii în vederea obținerii aprobării suportului și îngrijirii. Acordă altora girul propriilor sale responsabilități. Le este teamă de abandon, manifestând o toleranță excesivă față de persoana investită ca protector [29]. Își limitează relațiile sociale la cei de care sunt dependenți. Au tendința de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresia neîncrederii sau incapacitării sale. Merg foarte departe spre a obține solicitudine până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute. Caută urgent o altă relație drept sursă de supervizare când o relație strânsă se termină. Le este exagerat de frică să nu fie lăsați să aibă grijă de sine și se simt lipsiți de ajutor când rămân singuri. Tulburarea dependentă este mai prevalentă la femei decât la bărbați. Tulburarea este frecventă, constituind, poate, 2,5% din totalul tulburărilor de personalitate.

I.3. Dependența de bani ca fenomen psiho-social

Dependența de bani este cea mai răspândită formă a dependenței, chiar dacă este și cea mai puțin evidentă. Această adicție este rodul societății capitaliste, ideologiilor individualiste și promovării consumerismului. Mulți oameni sunt absolut dominați de bani și de valoarea acestora, considerând această atitudine una normală. Din cauza funcție pe care banii o au în prezent, ce pare a fi una indispensabilă supraviețuirii, ei nu îndrăznesc a fi priviți ca și un produs distructiv al unei ideologii, iar influiența lor negativă asupra comportamentului uman este de neobservat. Autorul rus, Kotlearov, numește persoana dependentă de bani – ”homo amplificationus”, recunoscând astfel existența mai multor tiputi de atitudini adictive față de bani, nu doar cea determinată de tendința continuă de a cheltuii, dar și cea de a agonisi, de a amplifica cantitatea [25, p. 314]. Deși banii constituie un aspect important în viața modernă, în literatura de psihologie lipsește materialul empiric și există foarte puține informații relevante teoretice și clinice despre bani. S-a observat că există mai multe informații despre comportamentul sexual decât despre comportamentul față de bani. Din cauza că dependența de bani nu este prezentată și descrisă în prea multe surse teoretice, uneori este numită difrit, de exemplu dependență de cosumerism, dependență de ierarhie sau dependență economică. În această formă de dependență, persoana trăiește și gândește prin prisma categoriilor economice [15]. Tot pornind de la aceste categorii își stabilește scopurile și face alegerile importante în viață. Un aspect foarte important al acestui tip de dependență este faptul că lumea interioară a persoanei și experințele emoționale tot de bani sunt influiențate.

În societatea actuală unul din pilonii structurali foarte importanți este ierarhia. Fiecare om își stabilește locul și poziția în raport cu ceilalți, respectând legea consecutivității numerice. Chiar de la naștere, odată ce devii membru al societății ești inclus în ierarhie, la nivelul familiei tale. În era capitalistă, ierarhia se bazează pe pe proprietatea privată materială a fiecărei persoane, adică ceea ce ea deține îi stabilește poziția în societate și puterea pe care o poate exercita. Proprietatea privată este esențială pentru existență în condițiile actuale, devenind un intrument manipulator, prin care poate fi controlat comportamentul uman și atitudinile. Proprietatea este, de fapt, o marfă care poate fi vândută sau cumpărată [23]. Aceasta ar trebui să îmbunătățească calitatea vieții și să minimizeze pierderile de timp și resurse pentru realizarea scopurilor. Din păcate însă, de multe ori situația este chiar înrăutățită. Banii, ca și echivalent al ierarhiei, predomină în formarea consecutivității pozițiilor sociale.

Dependența de bani apare atunci când persoana deja și-a satisfăcut nevoile primare, cele biologice, a învățat să supraviețuiască, și-a asigurat un animit nivel de securitate și începe să își caute un nou scop pentru a se afirma. Căutarea poate fi orientată fie în interior, fie în exterior. Dacă este orientată în exterior, adică în afară – energia este canalizată spre societate și, respectiv, socpul va fi găsit tot acolo, sau mai bine zis va fi pur și simplu preluat de la alți oameni [22]. De aceea, este foarte mare probabil ca să se aleagă banii ca scop, ținând cont de valorile societății actuale. Individul devine foarte ușor dependent de bani. La prima etapă el este recompensat printr-o creștere a intensității emoționale, ca urmare a aprobării de către cei din jur. De asemenea, banii îi permit cumpărarea unei imagini de succes a unui om implinit și fericit. Cu ajutorul banilor devine mai simplu de soluționat problemele cotidiene, iar relațiile pot fi imitate. O influiență enormă o are natura ierarhiei. Din cauza faptului că ierarhia este infinită în raport cu individul, se va crea impresia de insatisfacție permanentă, pentru că toată viața va tinde să agonisească tot mai mult, nefiind niciodată pe deplin împăcat. Cu cât mai mult va urca pe scara ierarhică, cu atât mai mare vor fi cerințele față de sine [24].

Primul simptom al dependenței de bani este starea permanentă de insuficiență de bani pentru realizarea scopului propus. Legând insatisfacția și insuccesul cu lipsa banilor, individul își limitează potențialul social [2]. Al doilea simptom este apariția convingerii că banii rezolvă orice tip de probleme și că aduc fericirea. Viața individului dependent de bani devine o fugă continuă după bani, irațională și fără sfârșit.

Un obstacol în cadrul investigării aspectelor psihologice a banilor a fost lipsa unui instrument standardizat pentru evaluarea acestora. Problemele legate de bani constituie, de asemenea, un motiv important al conflictelor inter-relaționale și divorțurilor. Acest lucru este, adesea, rezultatul anumitor convingeri legate de bani, fie exacte sau nu, care influențează modul în care oamenii conceptualizează și relaționează cu banii în viața de zi cu zi. Domeniul sănătății mentale a elaborat mai multe scale pentru evaluarea tendințelor de personalitate, anxietate, depresie, obsesiv-compulsive, și a altor simptome și procese psihologice; cu toate acestea, problema banilor a fost relativ ignorată în domeniul sănătății mentale.

La studierea atitudinii față de bani, oamenii de știință din domeniul social au pornit de la ipoteza tradițională a economiștilor precum că luarea deciziilor este rațională și uniformă. Atitudinea oamenilor față de bani poate fi una neprevăzută. Sensul și importanța banilor este la fel de variată precum sunt personalitățile individuale a oamenilor. Banii pot fi văzuți ca fiind buni și răi. Banii pot provoca invidie sau pot genera respect. Pot reprezenta putere, realizare, libertate și securitate. Diversitatea trecutului individului și experiențele de socializare întârzie să identifice un sens unic al banilor [30]. Prin intermediul diferitor experiențe de socializare oamenii înțeleg banii în mod diferit. Unele atitudini față de bani folosite de cercetători sunt obsesia, puterea, reținerea, securitatea, caracter neadecvat și efort/ abilitate [11, p. 147].

Diferența dintre genuri niciodată nu e aparentă decât la planificarea unui viitor sigur. Consilierii financiari trebuie să ia în considerație obiective diferite . O primă încercare de a lega demografia de atitudinea a banilor făcută de către Furnham, a determinat autorii să concluzioneze că banii înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți. Aceștia au identificat șapte factori de atitudine față de bani unul dintre care a fost direct relaționat la gen. Femeile au găsit banii ca fiind mai puțin importanți decât bărbații, consideră Furnham. Pentru unele femei s-a descoperit a fi mai dificil să-și gestioneze banii și să-și obțină independența decât pentru bărbați. În trecut în societățile patriarhale femeile aveau încredere în bărbați pentru suportul lor financiar și multe au fost condiționate să creadă că ele nu pot manevra banii într-un mod competent [21]. Cercetările de asemenea au constatat că bărbații erau mult mai dependenți de bani.

Propriului sistem de valori determină o percepție despre cum alții valorează bani. Unii poate râde de cei care sunt economi cu banii pentru a fi ieftin și zgârcit în timp ce alții îi respectă pentru modestie și înțelepciune. Cercetătorii la examinarea valorii banilor și a convingerilor au identificat câteva trăsături: posesivitate, egoism și invidie [8, p.106]. Banii sunt văzuți ca o extensie directă a ego-ului sau ca o metodă de a obține elemente de valoare care devin o extensie a ego-ului. Banii de asemenea pot funcționa ca un mijloc de transformare de sine simbolizând putere, succes, stimă, identitatea de gen și bunăstare [19, p.54]. Banii pot fi orice. Unii i-au perceput ca fiind un instrument în mâini, puterea în buzunar, un bilet la libertate și acesta este un lucru din care faci ceva. În secolul XIX percepțiile oamenilor cu privire la bani joacă un rol important în viața de zi cu zi . Gândurile și comportamentele influențează decizia de a cheltui sau de a economisi bani. Economisirea nu este o prioritate printre tineri astăzi. Tang sugerează că tinerii văd banii ca pe o idee; de fapt nu există cu excepția minții privitorilor. Fără a intra în polemică despre existența sau inexistența banilor nu este nici o îndoială că are o mare influență asupra comportamentului oamenilor. Astfel, banii sunt importanți indiferent dacă este trecut sau viitor [10, p. 88]. Oamenii deseori combină comportamentul față de bani a părinților lor cu alte comportamente în formarea atitudinilor sale proprii față de bani. Conform teoriei social cognitive a lui Bandura, persoanele tind să adopte în viața adultă convingerile legate de bani și abilitățile față de bani învățate încă din copilărie [3, p.205]. Din păcate, aceste atitudini și abilități față de bani nu pot fi utile în cazul în care părinții sau alți îngrijitori nu au avut o relație sănătoasă cu banii. Klontz și Klontz au emis ipoteza că, conceptele despre bani, definite ca și convingeri pe care persoanele le posedă cu privire la bani, sunt (a) dezvoltate în copilărie, (b) adesea transmise din generație în generație în sistemele familiale, (c) de obicei involuntare, (d) dependente de context, și (e) un factor care conduce o mare parte din comportamentele financiare ale unei persoane. Autorii susțin că, experiențele „financiare tensionate”, cu încărcătură emoțională, pot lăsa o amprentă cognitivă de durată, întrucât copiii încearcă să înțeleagă rolul pe care îl au banii în familia acestora, în circumstanțele vieții lor și în lume. Conceptele despre bani stau adesea la baza bolilor banilor, și atunci când sunt asociate cu evenimente cu încărcătură emoțională sau traumatizante, aceste modele de convingeri pot opune rezistență la schimbare [19]. Există anumite date care sugerează că, anumite tipuri de concepte despre bani pot avea un impact negativ asupra sănătății financiare și emoționale ale unei persoane; cu toate acestea, există puține dovezi care sugerează că și conceptele despre bani pot fi legate de anumite caracteristici demografice.

Numeroși psihoterapeuți renumiți și teoreticieni ai personalității au comentat asupra banilor și comportamentului uman. Freud, în descrierea sa a caracterului anal, a teoretizat că banii constituie echivalentul inconștient al excrementelor [6, p.77]. Autorul susține că reacțiile diferite a oamenilor față de bani – de la ordinară și repulsivă la dorință și admirație – au fost similare cu reacțiile față de excremente. Acesta a presupus că modul respingător al răspunsului a fost, de fapt, o formă de reacție la stimul, în timp ce atracția a fost legată de acceptarea directă sau sublimarea dorințelor instinctuale [7, p.68]. Ferenczi, a continuat delimitarea procesului prin care banii devin un substitut al fecalelor. Semnificația orală a fost, de asemenea, atribuită și bani. Căutarea banilor poate fi echivalată cu setea lui Klein de imaginea „sânului inepuizabil”. Abraham a susținut că, banii pot fi utilizați în încercarea de a depăși anxietatea legată de problemele de separare. El credea că lipsa banilor poate fi percepută ca o amenințare pentru siguranță și poate da naștere depresiei și golului. Fenichel a susținut că, imboldul de a deveni bogat are drept scop căpătarea sentimentului de putere și respect în încercarea de a recuceri sentimentele infantile de atotputernicie. Adler a afirmat că, necesitatea de a aduna și păstra banii vine de la sentimentul de inferioritate [1, p.18]. Murray a scris că, comportamentul banilor reflectă nevoile pentru realizare, achiziționare și recunoaștere. Astfel de comportament bazat pe necesitatea pentru realizare a fost subliniat și de McClelland. Fromm a caracterizat societatea industrială occidentală drept posesoare a unei orientări „necesare” unde lăcomia de bani, faimă și putere au devenit aspecte dominante ale vieții [9, p.213].

Potrivit lucrărilor timpurii ale lui Yamauchi și Templer din 1982, prin elaborarea Scalei sale de atitudini față de bani (MAS), persoanele pot adopta atitudinea sau avea convingerea că banii sunt un simbol al succesului sau al statutului social. Yamauchi și Templer au stabilit, în rândul unor persoane, sentimentul de anxietate legat de bani; pentru unii, banii i-au eliberat de anxietate, iar pentru alții, aceștia au provocat anxietate. Cercetările mai recente, care au folosit MAS, sugerează că persoanele care cred că banii sunt strâns legați de statutul social manifestă mai multă aversiune față de pierderi decât populația generală, din cauza scăderii constante a statutului social asociat cu nivelurile inferioare de bunăstare. În plus, dovezile sugerează că, persoanele care adoptă convingerea potrivit căreia banii sunt un semn al statutului social, au niveluri mai scăzute de inteligență emoțională măsurate prin capacitatea de face legătura precisă între expresiile faciale și emoțiile trăite după cum susțin Engelberg și Sjöberg. S-a stabilit că convingerile despre propria valoare corelează pozitiv cu satisfacția financiară și percepțiile pozitive despre situațiile financiare din trecut, prezent și viitor, și negativ, cu cheltuielile excesive și îngrijorările de ordin financiar [17].

CAPITOLUL II. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A ATITUDINII FAȚĂ DE BANI ȘI A FACTORILOR PSIHO-SOCIALI DETERMINANȚI

II.1. Principii și metode de cercetare

Pentru realizarea scopului acestei cercetări am folosit atît metode teoretice cît și practice. Astfel în calitate de metode teoretice am folosit analiza și sinteza literaturii din domeniul psihologiei.

Obiectul cercetării practice: dependența de bani, formele ei de manifestare și factorii psiho-sociali care o caracterizează.

Scopul experimental: Determinarea relației între dependența de bani și factorii psiho-socio-comportamentali caracteristici.

Obiectivele experimentale:

selectarea metodelor în scopul cercetării dependenței de bani și trăsăturilor psiho-socio-comportamentale.

întocmirea principiilor de constituire a eșantionului;

realizarea cercetării;

identificarea particularităților dependenței de bani la bărbați și la femei;

identificarea relației între atitudinea față de bani și stilurile comportamentale în relațiile interpersonale;

stabilirea relației dintre diferite trăsături de personalitate și dependența de bani;

analiza cantitativă și calitativă a datelor;

Metodele practice folosite sunt:

Scala de atitudini față de bani ”MAS” a autorilor Yamauchi și Templer, care este formată din 29 subiecte constituind cele 4 scale de atitudini față de bani: 1.putere-prestigiu, 2. păstrare-timp, 3. neîncredere, și 4. anxietate. Yamauchi și Templer au definit factorul putere-prestigiu ca utilizarea banilor pentru influențarea altor persoane și pentru demonstrarea statutului social. Factorul păstrare-timp a fost definit ca fiind pregătirea pentru viitorul financiar, neîncrederea s-a stabilit a măsura starea de nedorință de a cheltui bani, și anxietatea a fost definită ca stare de îngrijorare în ce privește banii, precum și dorința de a cheltui bani.

Datele arată că MAS oferă o evaluarea fiabilă a celor 5 factori ai atitudinilor față de bani: Putere-Prestigiu, Păstrare -Timp, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Acești factori atitudinali nu depind esențial de venitul persoanei. Relația a 4 dintre acești factori cu variabilele de personalitate, evaluate din punct de vedere al psihometriei, oferă suport pentru unele presupuneri teoretice în literatura clinică. Corelările sunt în acord cu motivele aparent sugerate, cum ar fi puterea și prestigiul. Și, dovezile sunt privite drept congruente cu mai puține formulări psiho-dinamice superficiale, cum ar fi relația dintre păstrarea banilor și structura obsesiv-anală a caracterului.

Cele nouă subiecte din Factorul Putere-Prestigiu își propun să descrie în ce măsură persoana își folosește banii pentru a impresiona sau influența alte persoane și care cred că banii reprezintă un simbol al succesului. Persoanele care au înregistrat cel mai mare punctaj pot fi caracterizate ca punând accent pe importanța și necesitatea banilor ca simbol al statutului social și care influențează comportamentul uman.

Factorul Păstrare-Timp conține șapte subiecte care descriu persoanele ce planifică cu atenție și se pregătesc de viitor. Persoanele care au înregistrat cel mai mare punctaj sunt descrise ca fiind persoane care acordă o importanță deosebită procesului de pregătire pentru siguranța financiară. Moto-ul acestora poate fi formulat ca „fii gata”. Cei care au înregistrat cel mai mic punctaj, pe de altă parte, încearcă să minimizeze comportamentele care promovează proverbul „fii gata”.

Cele șapte subiecte din Factorul Neîncredere încearcă să prindă atitudinile de neîncredere și suspiciune. Persoana care a înregistrat cel mai mare punctaj la factorul dat, pare să adopte o atitudine de ezitare, suspiciune și incertitudine, când vine vorba de bani. Aceste pot fi descrise și ca persoane care se plâng de toate aspectele legate de bani. Persoana care a înregistrat cel mai mic punctaj, dimpotrivă, pare să se încreadă și să accepte situațiile legate de bani.

Ultimul factor- anxietatea, conține șase subiecte care descriu atitudinea potrivit căreia banii constituie o sursă de anxietate și tensiune pentru oameni. Persoanele care au înregistrat cel mai mare punctaj pot fi privite ca fiind nervoase și anxioase în interacțiunile care implică banii. Lipsirea acestora de oportunitățile de cumpărare contribuie la anxietatea lor. Cei care au înregistrat cel mai mic punctaj, dimpotrivă, pot fi descriși ca fiind mai puțin îngrijorați și anxioși în ceea ce privește banii și în situațiile legate de bani.

Metoda de diagnosticare a relațiilor interpersonale ”T.Leary”.

Chestionarul conține 128 opinii de apreciere, la fiecare din cele 8 tipuri de atitudini în relație având câte 16 întrebări. Această metodă permite identificare tipului de comportament a unei persoane în relație cu celelalte. Tipurile descrise sunt: autoritar, egoist, agresiv, supus, suspicios, dependent, cooperant și altruist. Sunt posibile patru nivele de manifestare a comportamentelor în relații: de la 0 la 4 puncte – nivel scăzut; de la 5 la 8 puncte – nivel moderat; de la 9 la 12 puncte – nivel ridicat și de la 13 la 16 puncte – extremitate, adică prezintă un comportament extrem sau patologic. Metoda se aplică individual și în grup. Subiectului i se propune să indice acele afirmații care corespund reprezentărilor lui despre sine sau referitoare la alt individ. În rezultat, se face totalizarea punctelor la fiecare sector cu ajutorul cheii din chestionar. Totalul punctelor se trece pe discogramă, distanța de la centru corespunzînd numărului de puncte din sector (0-16 puncte). Capetele vectorilor se unesc și se formează profilul de personalitate.

Tipurile de comportamente în relații pe care le putem determina cu ajutorul aplicării acestui chestionar sunt:

Tip autoritar

Pînă la 8 puncte- manifestă încredere în sine,capacitatea de a fi bun consultant,are calități de conducător. În cazul indicilor mai înalți, 12 puncte, nu suportă critica, supraapreciază capacitățile personale. Peste 12 puncte- aplică stilul didactic de opinii și are necesitatea imperativă de comanda cu alții. De la 13 la 16 puncte se caracterizează prin trăsături de despotism, trăsături dictatoriale și dominante. Întotdeauna impune altora să procedeze cum vrea el, se ascultă numai pe sine și contează doar părerea lui.

Tip egoist

De la 0 la 8 puncte se evidențiază prin stilul de relații interpersonale ca un conducător încrezut în sine,independent,mereu în competiție. De la 8 la 12 puncte-manifestă sentimentul de dominare,tendința de a avea o părere deosebită față de ceilalți. De la 12 la 16 puncte se caracterizează prin tip de relații egoiste cu oamenii,predomină tendința de a fi mai bun decît alții, se iubește numai pe sine, îi place să se laude, problemele și greutățile le pune pe umerii altora, predomină tendința de a se autoafirma,egoism. Asemenea oameni au probleme cu ei însăși și tind să devină foarte bine apreciați.

Tip agresiv

De la 0 la 4 puncte, persoana manifestă puțină energie, agresivitate și încăpăținare.

De la 4 la 8 puncte este caracterizată o persoană energică și încăpăținată în dependență de situație. De la 8 la 12 se caracterizează un tip deschis la suflet, hotărât și sincer, ce posedă înclinații de a avea un caracter bărbătesc. Agresivitatea este energia pentru existență și se manifestă sub forme diferite. Ea trebuie transferată în formă socială binevenită. De la 12 la 16 se manifestă încăpaținare și irascibilitate. Persoana e neprietenoasă, dușmănoasă, brutală și îi învinovățește pe alții dacă nu-i reușeste ceva. În dependență de măsura manifestării indicilor acest sector exprimă sinceritate, spontanietate și independență în atingerea scopului.

Tip suspicios (sceptic)

De la 0 la 8puncte se manifestă prin scepticism, iar nonconformismul crește și se transformă în relații supărătoare. Manifestă neîncredere cu înclinații către critică, nemulțumire de ceea ce-l înconjoară, suspiciune. De la 12 la 16 puncte manifestă suspiciune, se supără pe toată lumea, nu iartă nimănui nimic. Toată lumea este considerată dușmănoasă și rea. Le vine geu să trăiască pentru că li se pare că toți sunt groaznici. Le este greu și persoanelor care îi înconjoară.Vede, aproape totul, în culori negre, ceea ce este dăunător pentru sănătatea lui.

Tip supus (timid)

Punctajul de la 0 la 8 puncte reflectă particularități ale relaților interpersonale ca:modestie, timiditate, înclinația de a lua asupra sa obligațiuni străine. Se supune oricui, în special liderului. Punctajul de la 8 la 12 puncte presupune o supunere totală, sentimentul vinovăției înalt și un nivel ridicat de autodistrugere.

Tip dependent

Punctajul de la 0 la 4puncte reflectă necesitatea de ajutor și încredere, recunoaștere din partea celor din jur. De la 8 la 12 puncte superconformitate, dependență totala de opiniile celor din jur. Este neîncrezut în sine, neliniștit și îngrijorat. Nu se iubește pe sine și se teme de toți. De la 12 la 16 puncte, este punctajul ce descrie o persoană ce nu are încredere în sine, e receptiv la mai mult la problemele celor din jur decât la ale sale și se acomodează ușor la situații noi chiar dacă nu este în favoare lui.

Tip prietenos,cooperant

De la 0 la 8 puncte se manifestă tendința de colaborare strînsă cu grupul de referenți, și tendința către relații prietenoase cu cei din jur. De la 8 la 12 puncte este caracterizată o persoană binevoitoare, ce nu crează probleme. Punctajul de la 12 la16 descrie o persoană ce merge la compromis, este prietenoasă cu toți oamenii. Interesele altora sunt mai presus decît cele personale. Se stăduie să fie în releții bune cu colegii și cu cei ce-l înconjoară. Tinde către colaborare, entuziasm, este energic și conștiincios. Ține cont de părerea majorității, face compromisuri. Problema sa este că dorește să fie bun cu toți,să atragă atenția tuturor. Sunt preocupați mereu de a afla atitudinea celorlalți față de ei.

Tip altruist

În intervalul 0- 4 puncte este exprimată dorința expresivă de ai ajuta pe alții. Aceste persoane au simțul responsabilității foarte dezvoltat. De la 8 la 12 puncte sunt caracterizați cei responsabili, delicați, care îi încurajează pe cei din jur. De la 12 la 16 puncte este vorba despre o persoană ce ține sub tutelă pe cei ce-l înconjoară, manifestă sentimentul de părinte, dar arată și tendința de mascare. Este altruist, dar altruismul extrem poate fi o formă de egoism.

Forma small a chestionarului MMPI. Chestionar elaborat în 1941 de către cercetătorii americani cu scopul de a stabili raportul dintre normă și patologie la cateva scale, care reprezintă anumite tipuri de accentuări de personalitate. Forma precurtată este alcătuită din 71 de întrebări. Testul examinează mai întâi trei scale de corecție și 8 scale clinice. Scalele de corecție sunt:

1. Scala minciunii (L)- analizează sinceritatea subiectului;

2. Scala de fidelitate (F)- determină fidelitatea răspunsurilor. Cu cât sunt mai înalte cotele la acestă scală, cu atât sunt mai infidele rezultatele.

3. Scala corecției (K)- își propune să minimaliezeze erorile ce pot apărea în timpul testării datorită controlului exagerat al subiectului în procesul de testare. Cotele înalte la scala de corecție vorbesc despre un ontrol inconștient al propriului comportament.

Scalele clinice pe care le măsoară aceasta sunt:

Scala ipohondriei (Hs) – este aprope de tipul asteno-neurotic. Cotele înalte vorbesc despre pasivitate, activism minim. Caracterizează persoane credule, dependente de putere, care foarte greu se adaptează la situații noi și foarte repede pierd controlul în situații de conflict.

Scala depresiei (D) – cotele înalte la această scală vorbesc despre sensibilitate sporită, tendință spre anxietate, timiditate, manifestă un nivel scăzut de încredere în sine și nu au capacitatea de a lua decizii individual.

Scala isteriei (Hy) – se referă la persoanele ce pot fi atribuite la tipul neurotic, ce prezintă tendințe neurotice în reacțiile de apărare. Folosesc simptomele bolilor somatice ca o metodă de a evita responsabilitatea. Caracteristica lor de bază este tendința de a atrage atenția asupra sa prin diferite metode. Au emoții superficiale și improfunde.

Scala psihopatiei (Pd)- persoanele sunt agresive, conflictogene, are valori confuze, nu respectă normele sociale. Tinde spre dezaprobare socială.

Scala paranoiei (Pa)- cotele înalte la această scală vorbesc despre formarea unor idei supra valorice despre sine. De obicei aceste persoane sunt unidirecționale în relație, sunt agresive, au o memorie bună atunci când este vorba despre negativ. Persoanele ce au o părere diferită sunt neglijate sau considerate proaste.

Scala psihasteniei (Pt)- caracterizează persoanele anxioase cărora le este caracteristică neliniștea, frica, nesiguranța și care pun totul la dubii.

Scala schizofreniei (Se)- persoane schizoide de comportament, capabile de trăiri emoționale foarte profunde și de perceperea unor reprezentăriabstracte, însă trăirile cotidiene nu le produc o anumită reflexie emoțională.

Scala hipomaniei (Ma)- indicatorul înalt la această scală se referă la persoanele ce seaflă permanent într-o stare de euforie continuă, cu dispoziție ridicată, activi, energici, cu inițiativă. Acceptă și produc deseori schimbări în viața proprie. Stabilesc ușor contacte cu persoanele, dar au niște interese instabile și nu întotdeauna pot menține activitatea și efortul depus.

De asemenea am folosit metode de comparare cu ajutorul testului neparametric Mann-Whitney U și coeficientul de corelație Spearman incluse în programul computerizat SPSS 15.0.

Descrierea eșantionului:

În selectarea eșantionului am ținut cont: de sexul și vîrsta persoanelor, statutul socio-economic și starea civilă. Au fost chestionate 30 de persoane adulte, dintre care 15 de sex masculin și 15 persoane de sex feminin. Vîrsta medie pe eșantion este egală cu 33 de ani, vârsta minimă fiind 21, iar maximă 45 ani.

Ipoteza de fond: Persoanele ce manifestă un atașament sporit față de bani prezintă caracteristici psiho-socio-comportamentale specifice.

Din ipoteza de fond am formulat 5 ipoteze operaționale:

Ipoteză operațională 1: Dependența de bani se manifestă diferit în dependență de statutul socio-economic și familial al persoanei.

Ipoteză operațională 2: Există particularități specifice de manifestare a dependenței de bani la bărbați și femei.

Ipoteza operațională 3: Persoanele dependente au tendința de dominare și agresivitate în raport cu alții.

Ipoteza operațională 4: Persoana dependentă de bani prezintă accentuări de caracter specifice.

Ipoteza operațională 5: Persoanele dependente de bani prezintă un nivel înalt de anxietate.

II.2. Rezultate și interpretări ale corelației între atitudinea față de bani și factorii psiho-sociali determinanți

În procesul de prelucrare a datelor colectate s-a ținut cont de ipotezele formulate. Astfel, întreg procesul de „culegere” a informației este direcționat pe obiectivele stabilite anterior. În acest capitol sunt descrise rezultatele obținute la toate cele 3 chestionare aplicate.

Am aplicat chestionarul MAS cu scopul de a verifica atitudinile față de bani pe care le manifestă persoanele chestionate, dar mai cu seamă dacă este prezent fenomenul dependenței de bani. Pentru prelucrarea statistică a datelor am folosit metoda corelației Pearson și testul nonparametric Mann-Whitney U, icluse în programul computerizat SPSS-15.0, dar mai întâi am stabilit media pe eșantion, abaterea standard și respectiv procentajul persoanelor dependente și a celor nedependente.

Tabelul 1. Prezentarea mediilor pe eșantion la chestionarul MAS

În urma analizei mediilor pe eșantion, dar și a puntajului la fiecare dintre scalele MAS, care depășește media admisibilă și prezintă o atitudine exagerată față de bani, sau dependență de bani, am stabilit frecvența persoanelor dependente pe eșantionul cercetat. Din numărul total de persoane, adică din cele 100%, 53% s-au dovedit a menifesta dependență față de bani, iar 47% nu manifestă nici un atașament deosebit față de acest domeniu.

Figura 1. Frecvența persoanelor dependente

Pornind de la tema acestei cercetări care este ”Condiționarea socială a dependenței de bani”, am stabilit ipoteza operațională 1 care presupune că dependența de bani este influiențată de statutul socio-economic și familial al persoanei. Pentru a putea verifica acest lucru am creat un chestionar unde respondenții trebuiau să indice vârsta, starea civilă, statutul socio-economic în copilărie și în prezent și salariu mediu lunar. Am aplicat testul T-student pentru a stabili mediile pentru fiecare dintre aceste categorii și pentru a vedea dacă există vreo diferență care ne indică spre confirmarea sau infirmarea acestei ipoteze.

Tabelul 2. Indicii mediilor pentru dependenți și nedependenți

Pentru a vedea dacă este vreo diferență semnificativă statistică și pentru a mă asigura de veridicitatea confirmării sau infirmării ipotezelor, am aplicat testul nonparametric Mann-Whitney și am stabilit mai întâi indicii pentru fiecare dintre cele două grupuri- dependenți și nedependenți în relație cu categoriile socio-economice.

Tabelul 3. Indicii testului nonparamentric Mann-Whitney U la chestionarul MAS în relație cu categoriile socio-economice

În urma prelucrării statistice a datelor, am observant un singur indicator a statutului socio-economic important, care s-a dovedit a fi și semnificativ statistic, pentru că pragul de semnificație p</=0, 05. Este vorba de statutul socio-economic în copilărie, care s-a dovedit a fi unul din factorii condiționanți ai dependenței de bani. Pesoanele dependente au nivelul mai jos la statutul socio-economic în copilărie, ceea ce înseamnă că persoanele mai sărace în copilărie, sunt mai predispuse de a dezvolta dependența de bani. Această ipoteză a fost deci confirmată parțial, așa cum celelalte categoii socio-economice nu sunt statistic semnificative.

Tabelul 4. Rezultatele testului nonparamentric Mann- Whitney U

Ipoteza operațională 2 în această cercetare este presupunerea că există particularități specifice de manifestare a dependenței de bani la bărbați și femei. Aplicarea chestionarului MAS a fost suficient pentru a putea cerceta acest lucru. În urma aplicării testului T-student asupra rezultatelor MAS am putut stabili diferențele de atitudini a bărbaților și a femeilor față de bani. Astfel au fost calculate mediile pentru fiecare scală aparte a chestionarului MAS.

Tabelul 5. Rezultatele obținute în urma aplicării testului T-student

Pentru a putea vedea mai bine comparația între aceste medii, am creat un grafic, unde sunt reprezentate mediile pentru ficare dintre cele două grupuri la fiecare scală a cehstionarului MAS.

Figura 2. Prezentarea comparativă a mediilor la bărbați și la femei după MAS

După cum se vede, există careva diferențe între atitudinile acestor două grupuri. Pentru a demonstra însă veridicitatea acestor diferente, a fost nevoie de aplicarea testului nonparametric Mann-Whitney U, pentru a vedea pragul de semnificație și dacă este sau nu semnificativă din punct de vedere statistic aceast rezultat.

Tabelul 6. Indicii testului nonparametric Mann- Whitney U

Rezultatele obținute în urma aplicării testului nonparametric Mann- Whitney U s-au dovedid a fi nesemnificative statistic. Așa deci, ipoteza operațională 2 s-a infimat. Faptul că există particularități specifice de manifestare a dependenței de bani la bărbați și femei nu a putut fi demonstrat din punct de vedere statistic. Pragul de semnificație este mai mare decât 0, 05. Chiar dacă se observă anumite diferențe a mediilor dintre aceste două grupuri, conform statisticii particularități specifice de manifestare a dependenței de bani la bărbați și femei nu sunt prezente.

Tabelul 7. Rezultatele testului nonparametric Mann- Whitney U

Pentru a putea verifica ipoteza operațională 3, care presupune că persoanele dependente au tendința de dominare și agresivitate în raport cu alții am aplicat chestionarul Leary, care stabilește tipul de comportament și atitudine a unui individ în relațiile sale cu cei din jur. În tabelul 8 sunt prezentate mediile pe cele două grupuri- dependenți și nedependenți, la cele 8 scale a chestionarului Leary și abaterea standard, carea u fost stabilite cu ajutorul testului T-student.

Tabelul 8. Mediile pentru ambele grupuri la scalele Leary

În figura 3 este reprezentarea grafică a acestor medii, unde poate fi ușor observată diferența evidentă dintre anumite tipuri de comportament în relațiile interpersonale la cele două grupuri-dependenți și nedependenți.

Figura 3. Compararea tipurilor comportamentala la cei dependenți și la nedependenți

După cum se observă, cele mai mari diferențe se înregistrează la tipul de comportament suspicios, dependent, egoist și agresiv, care sunt considerabil mai ridicate la cei dependenți de bani. Pe când indicatorul altrismului este mai mare la cei nedependenți de bani. Pentru a vedea, însă relevanța științifică a acestor date și dacă este sau nu confirmată ipoteza a fost nevoie de aplicarea testului nonparametric Mann- Whitney U.

Tabelul 9. Rezultatele testului nonparametric Mann- Whitney U

După cum se observă în tabelul 9, diferențele de comportamente inter-relaționale sunt într-adevăr diferite la persoanele dependente de bani și la cele nedependente. Pragul de semnificație p este mai mic sau egal cu 0,05 la scalele: ”autoritar”, ”egoist”, ”agresiv”, ”suspicios” și ”dependent”. Așa deci, ipoteza operațională 3 a fost confirmată. Faptul că persoanele dependente au tendința de dominare și agresivitate în raport cu alții s-a dovedid a fi adevărat. Mai mult decât atât se poate observa și evidențierea altor tipuri de atitudini inter-relaționale la persoanele dependente e bani, cum ar fi egoismul, suspiciozitatea și dependența.

În continuare pentru verificarea ipotezei operaționale 4 care presupune că persoana dependentă de bani prezintă accentuări de caracter specifice a fost nevoie să aplic testul MMPI pe cele două grupuri- dependenți și nedependenți. În urma aplicării și stabilirii rezultatelor MMPI, am aplicat testul T- student, pentru a vedea media rezultatelor pentru cei dependenți de bani și pentru nedependenți. În tabelul 10 sunt prezente aceste rezultate, dar și abaterea standard.

Tabelul 10. Mediile pentru cele două grupuri și abaterea standard la MMPI

Pentru a putea observa mai bine diferența mediilor la dependenți și nedepenenți, am reprezentat rezultatele pe un grafic- figura 4. După cum se vede, diferențele dintre cele două grupuri nu sunt prea mari. Ceva mai mult se observă la scala Pa (paranoiei) și Pt (psihopatiei), însă nu putem face nici un fel de concluzii fără o prelucrare statistică mai amplă.

Figura 4. Reprezentarea comparativă a mediilor la scalele MMPI la dependenți și nedependenți

Pentru a vedea dacă ipoteza operațională 4 se confirmă sau se infirmă este nevoie, ca și în celelalte cazuri, de aplicarea testului nonparametric Mann- Whitney U, care ne va arăta pragul de semnificație pentru fiecare scală MMPI. În tabelul 11 sunt prezente rezultatele acestei prelucrări statistice și putem observa că la nici o scală nu se identifică vreo diferență statistic semnificativă, pragul de semnificație fiind în toate cazurile mai mare decât 0,05. Acest lucru infirmă ipoteza operațională 4, ce presupunea că că persoana dependentă de bani prezintă accentuări de caracter specifice.

Tabelul 11. Rezultatele testului nonparametric Mann- Whitney U pentru MMPI

Pentru a putea verifica ultima ipoteză operațională, ipoteza 5, care presupune că persoanele dependente de bani prezintă un nivel înalt de anxietate a fost nevoie de corelarea rezultatelor tuturor toate chestionarele aplicate. Astfel am cercetat corelarea între dependența de bani și anxietate aplicând coeficientul Spearman. Am cercetat această corelație pentru fiecare dintre scale pe întregul lot de cercetare. În tabelul 12 sunt prezentate corelațiile pozitive pe întreg lotul de cercetare. Unde p0,01; p0,05

Tabelul 12. Corelațiile pozitive pentru întreg lotul de cercetare

Pe lângă corelațiile atitudinilor față de bani și anxietate, mai sunt scale care au corelat pozitiv la această cercetare. Rezultatele obținute au indicat o corelație pozitivă între factorul putere – prestigiu a dependenței de bani și factorul neîncredere, tot putere- prestigiu corelează pozitiv cu anxietate, autoritate și dependență. Dependența de bani care se manifestă prin neîncredere corelează pozitiv cu anxietate, supunere, dependență și agresivitate. Factorul păstrare-tip din chestionarul MAS corelează pozitiv doar cu scala depresiei din MMPI, ceea ce explică cumva condiționarea acestui tip de dependență de bani. Factorul anxietate a dependenței de bani corelează pozitiv cu agresivitate, suscpiciune, dependență și supunere din scalele Leary și cu ipohondrie, isterie, paranoie și psihopatie din scalele MMPI. După cum observăm, anxietatea corelează cu 3 din 4 factori ai dependenței de bani și cu mai multe scale Leary si MMPI decât alte caracteristici, fapt ce ne face să considerăm ipoteza operațională 5 drept confirmată- persoanele dependente de bani prezintă un nivel înalt de anxietate.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma efectuării acestei cercetări m-am convins încă o dată că dependența de bani este o problemă care necesită atenție și merită să fie cercetată și analizată mult mai detaliat. Datorită faptului că 4 din cele 5 ipoteze operaționale s-au confirmat, este încă o dovadă a faptului că dependența de bani există și că are unele caracteristici nu tocmai bune pentru personalitate și nici pentru societate. Ipoteza de fond a acestei cercetări, care presupunea că persoanele ce manifestă un atașament sporit față de bani prezintă caracteristici psiho-socio-comportamentale specifice, consider că a fost pe deplin confirmată. Astfel am observat o serie de caracteristici a comportamentului inter-relațional manifestate de către persoanele dependente. După cum au arătat rezultatele acestei cercetări, persoanele dependente au atitudine autoritară față de ceilalți, mai ales cei care au dependență de bani de tipul putere- prestigiu. Tot ei sunt mai egoiști, agresivi și dependenți. Persoanele ce sunt dependente de bani cu scopul de ai păstra în timp pot fi caracterizate prin a avea o personalitate depresivă. Cei ce sunt dependenți de bani și manifestă neîncredere față de ei, în relațiile cu ceilalți oameni sunt foarte suspicioși. În cazul unei dependențe de bani manifestată prin anxietate este vorba de persoane suspicioase, agresive și dependente în relațiile cu oamenii, care manifestă tendințe de formare a trăsăturilor de personalitate de tip ipohondric, isteric și paranoic.

Dacă ar fi să revenim la primele ipoteze operaționale, vedem că statutul social- economic din prezent nu influiențează la fel de mult ca acel din copilărie. Ba mai mult, cel din copilărie pare a fi unul hotărâtor în condiționarea depenenței de bani. Persoanele ce au fost mai sărace în copilărie, manifestă un grad mai mare de dependență de bani. Acest fapt se poate datora faptului că dacă copilul nu își formează o atitudine față de bani în copilărie din cauza lipsei lor, probabil atunci când începe să îi aibă în viața adultă nu știe cum trebuie să se comporte cu ei, ce atitudine să ia și care le este rostul. Atunci, împrumută probabil de la socitate exemple de eficiență iluzorică a banilor pentru a le oferi un statut. Altă atitudine greșită este frica de bani și tendința de a deveni rob al lor, în timp ce ei tebuie să servească ca un mediu de satisfacere a nevoilor primare și de auto realizare intrinsecă.

Ipoteza ce viza diferențele dependenței de bani între bărbați și femei este unica care s-a infirmat ca urmare a prelucrării statistice. Totuși, la început, apăreau careva diferențe între aceste două grupuri de sexe. Poate din cauza numărului relativ mic al persoanelor chestionate, sau poate pentru că ar fi trebuit de pus mai mult accent pe cercetarea acestui aspect această ipoteză nu a putut să se confirme. Cercetările făcute anterior în acest domeniu, dar cu un eșsantion mult mai mare, au putut evidenția diferențe în atitudinea față de bani la bărbați și la femei. Și anume s-a demonstrat că bărbații sunt mult mai dependenți de bani decât femeile. Cercetătorii ce au primit astfel de rezultate explică acest fenomen prin faptul că femeia a început, relativ recent, să se includă în câmpul muncii și să-și formeze un comportament financiar, pe când bărbații, din totdeauna, au fost considerați de către multe culturi cei care trebuie să aducă banii în casă. Acest lucru, în opinia cercetătorilor, este un factor social foarte important în condiționarea dependenței de bani. Alt factor ar fi comportametul și atitudinile distincte pe care le au bărbații și femeile în relații cu ceilalți. Femeile tind spre supunere, pe când bărbații spre atoritare sau dominare, proces influiențat de asemenea de aspectele culturale și sociale existente de secole.

După cum a arătat și prezenta cercetare și altele efectuate anterior în alte colțuri ale lumii, dependența de bani nu ține prea mult de trăsăturile de peronalitate sau accentuările ce caracterizează o persoană. Lucrul acesta ne convinge înca o dată că depedența de bani este condiționată de circumstanțe sociale. Fapt ce îl susțin mulți alți cercetători, cum ar fi Brad Klontz, doctor în psihologie, care susține că dependeța de bani exercită o mai mare influiență asupra trăsăturilor de personalitate decât ele asupra dependenței. Adică, pe baza dependenței de bani, trăsăturile unei persoane pot suferi modificări, dar dependeța nu este nici într-un fel influiențată de către acestea.

Cât despre faptul că persoanele dependente de bani manifestă un grad înalt de anxietate nu sunt prea multe de specificat, pentru că acest lucru este caracteristic persoanelor dependnte în general. În partea practică a acestei lucrări sunt prezentate teorii ce susțin că atât dependențele chimice, cât și cele nechimice sunt însoțite de anxietate. Persoanele dependente sunt cele care controlează anxietatea prin satisfacerea dependențelor și care o condiționează în același timp. Aici se formează un cerc viciios între dependențe și anxietate. Anxietatea condiționează dependeța și tot anxietatea este rezultatul ei. În cercetarea aceasta, de asemenea, am obervat că anxietatea corelează pozitiv cu mulți factori, atât comportamentali cât și caracteriali ai persoanei dependente.

Problemele de ordin financiar au fost identificate în literatura de specialitate ca o sursă importantă de stres pentru indivizi și familii. Cu toate acestea, se știe foarte puțin despre problemele psihologice legate de bani, care pot contribui la problemele individuale și familiale. Cred că acest domeniu merită mult mai multă atenție și implicare din partea specialiștilor, mai ales în situația actuală a globalizării capitaliste, unde banii sunt focarul tuturor lucrurilor. În unele țări, dar mai cu seamă în Statele Unite ale Americii există deja terapia financiară, atât pentru indivizi cât și pentru familii. Din cauza faptului ca dependența de bani este un fenomen reversibil, adică anumiți factori sociali cauzează dependeța de bani, iar dependența de bani cauzează apariția unor noi factori sociali distructivi.

Crearea și punerea în aplicare a chestionarului MAS este o etapă importantă în dezvoltarea acestui domeniu. Pe lângă utilitatea potențială pentru studiile de viitor legate de personalitate, variabilele motivaționale și comportamentale privind atitudinile față de bani, MAS se va putea aplica în practica clinică. De exemplu, în cazul cuplurilor căsătorite, care solicită consiliere, MAS poate fi aplicată la identificarea discrepanțelor în ce privește atitudinile față de bani și astfel, la identificarea zonelor posibile de conflict. MAS poate fi folosită și la evaluarea eficacității diverselor proceduri clinice care au drept scop identificarea și modificarea atitudinilor și comportamentelor iraționale și problematice în ce privește banii.

Nu trebuie să ignorăm aspectul banilor în viața noastră, locul pe care îl ocupă și influiența pe care o au asupra personalității noastre. Trebuie să rămânem conștienți că legea dualității lucrurilor se aplică și în acest caz. Banii nu sunt doar buni, banii sunt și răi. Cunoscând aspectele negative ale relației cu banii am putea să evităm multe din problemele actuale cu care se confruntă societatea.

BIBLIOGRAFIE

Adler A. Sensul Vieții. București: Eitura IRI, 1995. 175 p.

Adler A. Practica și teoria psihologiei individuale. București: Editura Trei, 2011. 423 p.

Bandura A. Principles of behavior modification. New York: Halt, 1969. 263 p.

Bonchis E.; Drugaș M. Introducere în psihologia personalității. Oradea: Edit.Universității din Oradea, 2006. 404 p.

Fenichel O. The psychoanalytic theory of neurosis. New York: Paperback, 1970. 720 p.

Freud S. The sexual enlightenment of children. New York: Paperback, 1963. 192 p.

Freud S. Inhibitions, symptoms and anxiety. New York: Hogarth Press, 1971. 102 p.

Fromm E. A avea sau a fi?. București: Editura Trei, 2013. 263 p.

Fromm E. Frica de libertate. București: Editura Teora, 1998. 255 p.

Furnham A. The new psychology of money. London: Routledge, 2014. 345 p.

Howard H.; Wagon L. The long work hours culture. Causes, consequences and choices. London: Emerald Group Publishing, 2008. 313 p.

Iluț P. Sinele și cunoașterea lui. Iași: Polirom 2001. 219 p.

Marcus S. Carismă și personalitate. București: Edit. Științifică și Tehnică, 2000. 130 p.

Miller P. Principles of Addiction. Comprehensive Addictive Behaviors and Disorders. Charleston: Hardbound, 2013. 958 p.

Modrea M. Imagine de sine și personalitate în adolescență: Studii teoretice și experimentale. Focșani: ALITER, 2006. 224 p.

Țuțu M. Psihologia personalității. Ediția a IV-a. București: Edit. Fundației România de mîine, 2007. 180 p.

Асмолов А. Психология личности: принципы общепсихологического анализа. Москва: “Смысл”, ИЦ “Академия”, 2002. 416 c.

Безносов С. Профессиональная деформация личности (Психологический практикум). Санкт-Петербург: Речь, 2004. 272 c.

Бернс Р. Развитие Я- концепции и воспитание. Москва: Прогресс, 1986. 66 c.

Гоголева А. Аддиктивное поведение и его профилактика. Москва: МОДЭК , 2002. 240 c.

Егоров А. Нехимические аддикции. Москва: Речь, 2007. 192 с.

Даулинг С. Психология и лечение зависимого поведения. Москва: Независимая фирма “Класс”, 2000. 228с.

Ильин Е. Работа и личность. Трудоголизм, перфекционизм, лень. Санкт-Петербург: Питер, 2011. 224 с.

Котляров А. Другие наркотики, или Homo Addictus. Москва: Психотерапия, 2006. 480 с.

Куликов Л. Психогигиена личности. Вопросы психологической устойчивости и психопрофилактики. Санкт-Петербург: Питер, 2004. 464 с.

Москаленко В. Зависимость. Cемейная болезнь. Москва: ПЕРСЭ, 2008. 352 с.

Симатова О. Психология зависимости. Чита: Изд-во ЗабГГПУ, 2006. 308 с.

Старшенбаум Г. Аддиктология. Психология и психотерапия зависимостей. Москва: Когито-Центр. Серия: Клиническая психология, 2006. 368 c.

Фромм Э. Революция надежды. Избавление от иллюзий. Москва: Айрис-пресс, 2005. 342 с.

Фрэнсис Б. Опыты, или наставления нравственные и политические / Сочинения в 2-х томах, Том 2, Москва: “Мысль”, 1977 . 449 c.

ANEXE

Anexa 1

INSTRUCȚIUNI: Afirmațiile din prezentul chestionar reprezintă comportamente comune legate de bani. Citiți fiecare afirmație și încercuiți numărul din partea dreaptă a fiecărei afirmații care indică măsura în care se manifestă comportamentul dvs. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Răspundeți descătușat și sincer. Fiecare afirmație necesită un răspuns.

Anexa

Instrucțiune:

Vă prezentăm un șir de afirmații. Apreciindu-le, nu pierdeți prea mult timp. Prima reacție este cea mai firească. Citiți cu atenție textul, fiecare afirmație pînă la sfîrșit, apreciind-o dacă este corectă sau nu în raport cu Dvs.

Dacă răspunsul Dvs. este “corect”, încercuiți afirmația “da” din fișa de înregistrare.

Dacă răspunsul Dvs. este “nu este corect”, încercuiți afirmația “nu” din fișa de înregistrare.

Atenție la afirmațiile cu două negații: de exemplu, “N-am avut niciodată neplăceri din cauza comportamentului meu sexual”: dacă au fost asemenea cazuri, răspunsul Dvs. este “corect”, dacă nu – “nu e corect”. Străduiți-vă să răspundeți cît mai sincer, deoarece testul va demonstra nesinceritatea Dvs. Și va fi nevoie să-l repetați. Respunzînd, cugetați, “Cum sunt eu, de fapt?”. În asemenea caz datele vor fi utilizate pentru o interpretare cît mai corectă a personalității Dvs.

Anexa 3

Răspundeți cu DA sau NU la următoarele întrebări.

1.Puteți fi plăcut?

2.Produceți impresie asupra celor din jur?

3.Aveți capacitatea de a ordona,comanda?

4.Sunteți insistent?

5.Aveți sentimentul propiei demnități?

6.Sunteți independent?

7.Aveți grijă de sine?

8.Puteți manifesta independență?

9.Aveți capacitatea de a fi crud?

10.Sunteți riguros,dar cu deptate?

11.Puteți fi sincer?

12. Puteți critica pe alții?

13.Vă place să va plîngeți altora?

14.Deseori sunteți mîhnit?

15.Sunteți capabil să manifestați neîncredere?

16.Deseori vă deyamăgiți?

17:Sunteți critic față de sine?

18.Sunteți capabil să recunoașteți că nu ați fost corect?

19.Vă supuneți cu plăcere?

20.Sunteți blînd,îngăduitor?

21.Sunteți recunoscător?

22.Sunteți încîntat și aveți tendința de a imita?

23.Sunteți respectuos?

24.Aveți nevoie să fiți încurajat?

25.Sunteți capabill de a colabora și acoprda ajutor?

26.Aveți tendința de a trăi în pace?

27.Sunteți binevoitor?

28.Sunteți atent și gingaș?

29.Sunteți delicat?

30.Aveți o atitudine binevoitoare față de cei din jur?

31.Reacționați la cererea de a ajutor a unei persoane?

32.Sunteți dezinteresat?
33.Aveți capacitatea de ai face pe cei din jur să vă admire?

34.Aveți respect din partea altora?
35.Posedați talent de conducător?

36.Vă place responsabilitatea?
37.Sunteți încrezut în sine?

38.Sunteți încrezut în sine și dîrz?
39.Sunteți întreprinzător și practic?

40.Iubiți concurența?

41.Sunteți strabil și neînduplecat, unde trebuie?
42.Sunteți neînduplecat dar părtinitor?

43.Sunteți supărăcios?

44.Sunteți deschis la suflet și sincer?

45.Nu suportați să vă comande?

46.Sunteți sceptic?

47.Nu sunteți impresionat?

48.Sunteți sensibil la supărare?

49.Vă intimidați repede?

50.Nu aveți încredere în propia persoană?

51. Sunteți conciliat,îngăduitor?

52. Sunteți modest?

53.Apelați deseori la ajutorul altora?

54.Vă place autoritatea?
55.Primiți sfaturi cu plăcere?

56. Sunteți credul,aveți tendința de ai bucura pe alții?
57.Aveți un comportament amabil în relații cu ceilalți întotdeauna?

58.Prețuiți părerea altora?

59. Sunteți o persoană comunicabilă și sociabilă?

60. Sunteți mărinimos?

61. Sunteți bun,reușiți să insuflați încredere altora?

62 Sunteți gingaș și bun la inimă?

63.Vă place să aveți grijă de alții?

64. Sunteți generos?

65.Vă place să dați sfaturi altora?

66. Creați o impresie de mare importanță?

67.Creați impresie de șef poruncitor?

68. Sunteți lider,iubiți puterea?

69. Sunteți lăudăros?
70. Sunteți mulțumit de sine?

71.Vă gîndiți numai la Dvs?

72. Sunteți viclean,șiret?

73.Puteți suporta greșelile altora?
74. Sunteți prudent?

75. Sunteți sincer?
76. Sunteți deseori dușmănos?

77. Sunteți înrăit?

78. Sunteți îngăduitor?
79. Sunteți gelos?

80.Țineți supărarea pentru mult timp?
81.Aveți tendința de a vă autopedepsi?
82. Sunteți timid?

83. Sunteți o persoană fără inițiativă?

84. Sunteți blînd?

85. Sunteți dependent,influențat?

86.Vă place să fiți op persoană supusă?

87.Dați altora posibilitattea de a lua decizii?
88.Cădeți ușor în capcană?

89.Cădeți ușor sub influența prietenilor?

90. Sunteți gata să credeți în oricine?

91. Sunteți predispus să fiți binevoitor cu toți indivizii?
92.Simpatizați toți oamenii?
93. Sunteți iertător?

94. Sunteți prea sensibil?
95. Sunteți generos și răbdător la toate neajunsurile?

96.Tindeți să-i ajutați pe ceilalți?

97.Tindeți către succes?
98.Așteptați admirație de la fiecare persoană?
99.Dați dispoziție tuturor?
100. Sunteți despot?

101.Aveți atitudine exigentă?

102. Sunteți înfumurat?

103. Sunteți egoist?

104. Sunteți rece,dur,insensibil?

105 Sunteți ironic,batjocuritor?

106. Sunteți răutăcios?
107.Deseori vă înfuriați?

108. Sunteți indiferent,lipsit de sentimente?
109. Sunteți ranchiunos?
110.Manifestați spirit de contradicție?

111. Sunteți încăpăținat?
112. Sunteți suspicios?

113. Sunteți fricos,timid,sfios?

114. Sunteți rușinos?

115. Sunteți amabil,îndatoritor?

116. Sunteți molatic?

117.Nu puteți refuza pe nimeni?

118. Sunteți sîcîitor,cicălitor?

119.Vă place tutela altei persoane?

120. Sunteți peste măsură de credibil?

121.Tindeți să dobîndiți acordul fiecăruia?

122.Reușiți să mențineți relații cordiale cu toți indivizii?

123.Totdeauna sunteți prietenoșii cu toți indivizii?

124.Iubiți pe toată ălumea?

125. Sunteți prea indulgent față de ceea ce vă înconjoară?

126.Vă străduiți să liniștiți pe oricine?

127.Aveți grijă de alții?

128. Sunteți prea bun față de cei din jur?

Anexa 4

Completați, vă rog, următorul chestionar:

Vârsta:

Sexul:

Feminin

Masculin

Stare civilă:

Căsătorit(ă)

Necăsătorit(ă)

Educație

Liceu sau studii incomplete

Colegiu

Studii profesionale

Studii de licență

Studii superioare

Statutul socio-economic din copilărie

săraci

clasa de mijloc inferioară

clasa de mijloc

clasa de mijloc superioară

bogați

Statutul socio-economic în prezent

săraci

clasa de mijloc inferioară

clasa de mijloc

clasa de mijloc superioară

bogați

Venitul mediu lunar (MDL)

0-3 000

3 100-5 000

5 100-8 000

8 100-11 000

11 000- 15 000

15 000- …..