Conditiile de Mediu din Municipiul Sebes

[NUME_REDACTAT]

[1].Bull R.J., Birnbaum L.S., Cantor K.P., et al. 2005,Water chlorination: essential process or cancerhazard, Fundam. Appl. Toxicol., 28: 155166.

[2].Costea M. ,2009,Pluvial hazards and geomorphological consequences in the [NUME_REDACTAT]– Riscuri și catastrofe (V. Sorocovschi – editor),AnVIII, Nr. 6, Edit. [NUME_REDACTAT] de Știință (ISSN – 1584-5273), pp. 131 -141, [NUME_REDACTAT].

[3].Costea M., 2010,The susceptibility of slopes to landslides. Case study: [NUME_REDACTAT] Basin, în [NUME_REDACTAT] Musei, V.3, Edit. Altip, (ISSN1842 -2691), Sibiu, pp. 677- 686,.

[4].Cojocariu M., 2003, Contor I.,Degradările de teren din bazinul [NUME_REDACTAT]. Studii de caz, Revista de Geomorfologie,4 – 5,București (ISSN 1453-5068), pp. 133-142, 2002 – 2003

[5].Ceană D., 2007 , Tarcea M., Szasz S., Ureche R.,2007, Impactul mediului asupra calității apei râului Mureș, [NUME_REDACTAT] de Medicină de [NUME_REDACTAT]. 9, Nr. 4, Decembrie

[6].Ianoș I. ,2001, The maturing of the Romanian urban system, in GEYER H.S. (Ed.)[NUME_REDACTAT] of urban systems, pp. 295-329. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].,Cheltenham, UK, Northampton, MA, USA.

[7].Ileană C.D., Popa M.,2001, Aspecte ale poluării apelor în județul Alba, în [NUME_REDACTAT] Apulensis, seria Topografie-Cadastru,1,p.109-114

[8].Kohler HR, Sandu C, Scheil V, et al.,2007, Monitoring pollution in river Mures,Romania,Part III:biochemical effect markers in fish and integrative reflection – [NUME_REDACTAT] Assess., 2007;127(1-3): 47-54.

[9].Mărculeț I., Mărculeț C.,2013,[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]([NUME_REDACTAT]-Sebeș), [NUME_REDACTAT].Aeternitas,[NUME_REDACTAT]

[10].Neagoe A., Iordache V., Farcașanu I. ,2011, Remedierea zonelor poluate (The remediation of polluted areas), [NUME_REDACTAT] București, (in Romanian).

[11].Pișota I.,1980,[NUME_REDACTAT]. Regim hidrologic și amenajări hidroenergetice, AUB,Geogr.,XIX, București

[12].Popa I., 1998, Cuantificarea riscului apariției catstrofelor naturale în ecosistemele

forestiere cu funcția Weibull, în [NUME_REDACTAT], anul 113, nr. 3-4

[13].Šamonil P. et al. 2009, Dynamics of windthrow events in a natural fir-beech forest in the

Carpathian mountains, [NUME_REDACTAT] and Management 257, 1148-1156

[14].Sorocovschi V. ,2008, Particularitățile scurgerii râurilor din [NUME_REDACTAT],

în [NUME_REDACTAT], anul II, nr. 2, p. 29-36.

[15].Ștef, I., 2005, Reconstituirea debitelor în bazinul hidrografic Sebeș, Conferința națională de hidrologie , București ;

[16].Ștef, I. (2008), Vulnerabilitateși risc la acumulările hidroenergetice de pe valea Sebeșului,International conference „Water resources management in extremeconditions „, București ;

[17].Stef I.I., 2010- Studiul lacurilor de acumulare din [NUME_REDACTAT] Sebeș- [NUME_REDACTAT]

[18].Torry W.I. (1979), Hazards.A critique of the Environment as hazard and general reflections of disaster research, [NUME_REDACTAT], 23,4 ;

[19].Ureche R., Tarcea M. – Date comparative asupra conținutului în nitriți și nitrați a apelor de suprafață și freatice – Revista de Medicină și [NUME_REDACTAT]. Mureș, 2005; 51(1): 61-62

[20].Velcea V.2003,Mediul ambiant și perspectiva dezvoltării durabile a turismului. O abordare geografică, în Rev. Geo-Carpathica,III,3, Edit. Univ. „[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT]:

[21].[NUME_REDACTAT]. 1959, Flora și vegetația văii Sebeșului, Ed. [NUME_REDACTAT],București;

[22].Clepan D.,1999, [NUME_REDACTAT]. Ed. Altip, Alba-Iulia

[23].Ludușan N., [NUME_REDACTAT]., Hanciu M., Muntean M., 2003, Geografia județului Alba, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

[24].Mutihac V.,1974 – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] București

[25].Posea G., 2005,[NUME_REDACTAT]: reliefuri, tipuri, geneza, evoluție, regionare –Ediția a II –a, [NUME_REDACTAT] România de Mâine, București.

[26]***Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din județul Alba – Teritoriul administrativ al municipiului Sebeș,2000

[NUME_REDACTAT]

[27]*** http://www.apulum.ro

[28]*** http://www.alba.insse.ro/cmsalba/files/localitati/locali_alba.htm

[29]*** http://www.cjalba.ro/patj-alba -zone de risc

[30]*** http://www.scientconsult.ro/CD/consult/Module/M60-CalitMediu.htm

PROIECT DE LICENȚĂ

STUDIU PRIVIND CONDIȚIILE DE MEDIU DIN MUNICIPIUL SEBEȘ

CUPRINS

ABSTRACT

INTRODUCERE

CAP. 1 CADRUL NATURAL

[NUME_REDACTAT] fizico-geografice

Morfologia zonei

Geologia regional

[NUME_REDACTAT] supuse riscului natural

CAP. 2 RESURSE NATURALE ÎN TERITORIUL CERCETAT

2.1 Hidrografia și hidrologia

2.1.1. Ape de suprafață

2.1.2. Ape subterane

2.2. Soluri

2.3. Vegetație și fauna

2.3.1. Vegetația

2.3.2. Fauna

CAP. 3 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

3.1. Calitatea aerului

3.2. [NUME_REDACTAT]

3.2.1. Ape de suprafață

3.2.2. Ape subterane

3.2.3. Riscuri naturale provocate de ape

3.3.Poluarea solului

3.4. Biodiversitatea

3.4.1. Habitate natural

3.4.2. Starea pădurilor

CAP. 4 PROCESE TEHNOLOGICE CU IMPACT

ASUPRA MEDIULUI

4.1. Încadrare în contextul național și internațional – Legislație 4.2. Analiza riscurilor tehnologice din zona studiată

4.3. Propuneri pentru diminuarea poluării în ariile afectate

Cap.5 CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Anexe grafice-A1

[NUME_REDACTAT]-P

[NUME_REDACTAT]: municipiul Sebeș, riscuri naturale, riscuri tehnologice, factori de mediu, risc chimic

ABSTRACT

Acțiunile distructive ale activităților industriale, din gospodării sau turism, se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, dublată de o intervenție brutală a omului asupra peisajului și resurselor naturale. Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele de mare atractivitate, situate în spațiile populate sau în imediata apropiere a marilor aglomerări urbane cum este si cazul municipiului Sebeș. De asemenea, absența unor reglementări privind comportamentul populației băștinașe și a vizitatorilor, însoțite de o monitorizare redusă a zonei sau obiectivelor, favorizează desfășurarea activităților care afectează calitatea mediului. Cauzelor antropice li se adaugă și cauzele naturale care intervin în degradarea mediului înconjurător , în măsură mai mică în spațiile urbane, dar care vin să întregească condițiile de deteriorare a factorilor de mediu din anumită zonă.

Destructive actions of industrial activities, households or tourism, is manifested primarily by the improper use of the environment, accompanied by brutal human intervention on the landscape and natural resources. These harmful practices are found mainly in areas of high attractiveness, located in populated areas or in close proximity to large urban as is the case of Sebes city. Also, the absence of regulations on the conduct of the local population and visitors, accompanied by reduced monitoring area or objectives, Favor activities that affect environmental quality. Anthropogenic causes are added the natural that causes environmental degradation, to a lesser extent in urban areas, but come to complete terms of deterioration of the environment in certain area.

INTRODUCERE

Știința mediului a luat naștere în a doua jumătate a secolului XIX ca urmare a unor necesitați economice ale societății umane. În acestă perioadă industria și agricultura s-au dezvoltat vertiginos atrăgand după sine apariția unor probleme majore legate de mediu. Astfel, exploatarea nerațională a resurselor naturale, defrișarea pădurilor in avantajul creșterii suprafețelor agricole, creșterea demografică a populației umane și dezvoltarea intensivă a industriei, au dus la modificarea substanțială a climei și solului.In acest context a apărut necesitatea soluționării problemelor legate de ameliorarea solurilor degradate, s-a impus nevoia studierii relațiilor dintre plante și sol, precum și a multiplelor probleme legate de protejarea mediului. Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneității și una de prim ordin pentru conducerea societății, de aceea ne aflăm în fața unui subiect atât de vast și de complex.

Tematica ce face obiectul actualei lucrări de licență a fost concepută într-un areal industrializat și cu o populație densă, unde factorii de mediu: sol, apă, și aer, sunt supuși unei permanente presiuni cu implicații severe asupra florei, faunei și populației din zonă.

Conviețuirea între om și natură în contextul creșteri demografice, amplificării și diversificării tehnologiilor de obținere a bunurilor materiale, impune ca o necesitate stringentă cunoașterea dinamică a impactului asupra naturii și intervenției permanente pentru păstrarea și conservarea echilibrului acesteia.

Prin abordarea acestei tematici mi-am propus să aduc o modestă contribuție la o problemă de care este interesată intreaga omenire — protecția mediului.

Cunoscând impactul activităților economice asupra mediului, în primele două capitole, am prezentat cadrul geografic și resursele naturale (amplasament, hidrografie, relief,sol și climă), care influențează direct și care sunt afectate de procesele de mediu.

O pondere importantă, în lucrare, este rezervată surselor de degradare și poluare din municipiul Sebeș .

Sursele de poluare sunt dezvoltate pe domeniile agricultură, industrie și pe principalele unități economice din zonă. Un segment aparte în cadrul acestei secțiuni este rezervat proceselor de degradare prin eroziune, secetă și inundații, care completează tabloul proceselor de afectare a mediului. Actuala stare a factorilor de mediu din zona municipiului Sebeș este dezvoltată în capitolul trei. în acest sens sunt aprofundate problemele privind situația apelor de suprafață și subterane, starea solului,starea atmosferei,vegetației și faunei.

Ultimul capitol din lucrare capitolul patru- Procese tehnologice cu impact asupra mediului – este rezervat activităților industriale din zona cercetată cu risc asupra componentelor mediului.

Acest ultim capitol al lucrării s-a impus din necesitatea aprofundării elementelor de specificitate privind procesul de poluare și degradare de către fiecare din sursele analizate. Lucrarea a fost concepută pe baza numeroaselor observații efectuate de Agenția de [NUME_REDACTAT], iar interpretarea, sistematizarea și concluzionarea stării și modificării factorilor de mediu este o componentă care imi aparține.

Prin prezenta lucrare de licență doresc să -mi exprim cele mai sincere mulțumiri alături de întreaga mea recunoștiință domnului conf.univ.dr. ing. [NUME_REDACTAT], cel care mi-a sugerat tema tezei, care m-a susținut atât din punct de vedere profesional cât și moral. Îi mulțumesc în același timp pentru încrederea acordată și pentru sugestiile și indicațiile prețioase fără de care această lucrare nu s-ar fi realizat.

CAP. 1 CADRUL NATURAL

[NUME_REDACTAT] Sebeș este așezat la 16 km de [NUME_REDACTAT], pe cursul inferior al râului cu același nume, aproape de vărsarea Secașului.

Datorită poziției sale avantajoase pe importante căi de comunicație din Transilvania, teritoriul orașului a fost locuit din cele mai vechi timpuri, cunoscând o dezvoltare importantă mai ales în evul mediu.

Fig.1 Schița încadrare în teritoriu (sursa http://www.alba.insse.ro/cmsalba/files/localitati/locali_alba.htm)

[NUME_REDACTAT] se învecinează după cum urmează(fig.1):

– la est – comunele [NUME_REDACTAT] și Cîlnic;

– la sud – comunele Cîlnic, Săsciori

– la vest – comunele Vințu de Jos, Pianu

– la nord – teritoriul [NUME_REDACTAT]

Suprafața teritoriului administrativ al orasului Sebeș însumează 11.545 ha și cuprinde localitățile:

– Sebeș, situat pe ambele maluri ale râului cu același nume, la intersecția drumurilor naționale și europene, la o distanță de 16 km de municipiul [NUME_REDACTAT];

– Lancrăm – aproape de limita nordică a orașului, la aproximativ 2 km de acesta;

– Răhău – pe [NUME_REDACTAT] Mare ce se deschide la sud de DN 1 (E 81);

– Petrești – de-a lungul râului Sebeș la 3,5 km de Sebeș spre sud cu acumularea ce-i poartă numele, care funcționează în scopul alimentării cu apă și atenuării undelor de viitură din amonte.

Principalele căi de comunicație care străbat teritoriul sunt:

• DN 67 C Petrești – Sebeș;

• DN 1 Sebeș – Lancrăm – Jud. Sibiu;

• DJ 106 k – [NUME_REDACTAT] – Sebeș și DJ 704 A ;

• DC 46 ;

• calea ferată Sebeș – Sibiu cu statia Răhău.

Date fizico-geografice

[NUME_REDACTAT] și localitățile componente: Lancrăm, Petrești și Răhău, este situat în depresiunea [NUME_REDACTAT] (subunitate a [NUME_REDACTAT]) sculptată în formațiunile miocene și umplută cu formațiuni (depozite) fluviatile pleistocen superioare și holocene. Este drenată de rîul Sebeș (cu izvoarele în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ) și de pîrîul Secaș afluent al Sebeșului ce constituie axa de drenaj principală a Depresiunii – culoar al Secașului care “debușează” în marele golf depresionar dezvoltat la confluența Mureșului cu Sebeșul.

În ansamblu ne aflăm în prezența unei lunci cu lățimi apreciabile a Mureșului, luncă ce însoțește și cursurile Sebeșului în interiorul dealurilor piemontane ale Sebeșului (spre sud, la contactul cu muntele) și Secașului ce străbate depresiunea de contact între [NUME_REDACTAT] (aflat la nord) și aceleași dealuri piemontane ale Sebeșului(fig.2).

Fig.2 Zona municipiului Sebeș (sursa MrSid GeoViewer)

Toate râurile principale menționate sunt însoțite de terase bine dezvoltate (de 7-8 m, 20 m și 40-50 m altitudine relativă) care trec pe neobservate în nivelele piemontane situate la contactul nordic al cristalinului munților ce alcătuiesc lanțul [NUME_REDACTAT].

Alte elemente ce trebuiesc menționate se referă la zona nord-estică a depresiunii Sebeș acolo unde în depozitele sarmațiene se remarcă în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (declarate rezervații naturale complexe) un relief cu totul original de bad lands-uri în care șiroirile au creat forme de microrelief deosebit de spectaculoase.

Morfologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic orașul Sebeș este așezat pe conul de dejecție al râului cu același nume, ce se dezvoltă pe direcția sud-nord între comuna Săsciori și râul Mureș. Spre vest conul este delimitat de interfluviul ce desparte bazinul Sebeșului de V. Pianului, iar la est de V. Răhăului (Posea G., 2005). Conul de dejecție al râului Sebeș se poate împărți în două sectoare:

sectorul superior dezvoltat între Petrești și Sibișeni, are altitudini mai mari (între 260-300 m)

sectorul inferior dintre Petrești și Lancrăm se află cu aproximativ 10 m mai jos față de primul. Tot aici se identifică mai multe brațe părăsite ale râului Sebeș, pe care astăzi se dezvoltă o serie de mlaștini sau prin care se drenează unele pâraie (Răstoaca).

[NUME_REDACTAT] este situat într-o zonă depresionară aflată la contactul Dep. Apoldului cu culoarul Mureșului și înconjurată în sud de culmile marginale ale [NUME_REDACTAT] și Șureanu, iar în nord-vest de versanții abrupți ai Pod. Secașelor (Dl.Pripoc, Dl.Pleșu, [NUME_REDACTAT]). Denivelarea între zona de luncă și [NUME_REDACTAT]. Secașelor este în jur de 200-350 m., fapt ce accentuează caracterul depresionar al zonei. Ca vechime depresiunea este de vârstă cuaternară, sculptura ei fiind o urmare a adâncirii Mureșului în zona Deva-Ilia, adâncire ce a determinat o reactivare a eroziunii regresive de către afluenții râului Sebeș și Secaș și formarea teraselor și cuestelor.

Terasele apar în lungul râului Sebeș bine evidențiate în dreptul localității Petrești. Pe dreapta râului se dezvoltă o terasă joasă de luncă și două terase mai înalte. Terasa superioară prezintă o înclinare spre nord, pentru ca în nord-est să aibă loc confluența teraselor Sebeșului cu o terasă a râului Secaș. În sud terasa are 70 m, iar iar în zona de confluență terasa Secașelor coboară până la 30-40 m altitudine relativă. Frunțile teraselor înalte prezintă glacisuri înierbate. Terasele de pe malul stâng se dezvoltă sub un interfluviu deluros al Pianului spre vestul depresiunii.

Un element specific, în partea nordică a depresiunii îl constituie relieful de cueste. Abrupturile cuestice ale dealurilor Pripoc, [NUME_REDACTAT], Pleșu au o denivelare cuprinsă între 150-200 m față de V. Sebeșului ce a determinat apariția proceselor de pantă foarte active. Relieful de cueste a fost generat de subsîparea exercitată de râul sebeș care a fost împins mereu de afluenții din zona montană. Cel mai semnificativ element morfologic pentru orașul Sebeș este, cu siguranță [NUME_REDACTAT] sculptată în versantul sud-vestic al dealului Pleș.

Pe versanții sudici și sud-vestici ai Pod. Secașelor se produc alunecări de teren, fiind vizibile în peisaj râpele de desprindere ale unor alunecări mai vechi dar și alunecări superficiale de vârstă mai recentă.

Relieful structural a luat naștere datorită particularităților structurii geologice, fiind evidențiat în văi și versanți. Înclinarea stratelor în teritoriul orașului în direcția sud-nord a determinat și direcția văii Sebeșului și ai afluenților sudici ai Secașului, ProComm și simetria versanților. Aceste văi sunt consecvente și urmăresc direcția de înclinare a stratelor. Aproximativ pe direcția de înclinare a stratelor și a văilor consecvente sunt valea Secașului și valea Halinga (din sud-vestul Petreștiului) care sunt văi subsecvente.

Relieful antropic- este evidențiat în primul rând pe versanți unde s-a accentuat eroziunea areolară. Construcția căii ferate de pe teritoriu a impus amenajarea unor ramblee, iar pentru construcția și modernizarea drumurilor s-au săpat ramblee.

Geologia regională

Terenul studiat se incadrează din punct de vedere geologico-structural în marea unitate [NUME_REDACTAT] care este delimitată de cele trei ramuri ale Carpaților iar din punct de vedere morfologic se prezintă sub forma unui podiș .

[NUME_REDACTAT] a luat naștere prin afundarea zonei cuprinse între Carpați în urma mișcărilor orogenice din faza laramică ce au produs un sistem de falii profunde . Sub actuala formă se prezintă de la sfârșitul cretacicului – începutul paleogenului până în pliocen .

Pe această arie odată cu începutul afundării s-a instalat un bazin de acumulare ce a funcționat până în pliocen.

Formațiunile depresiunii au un fundament alcătuit din șisturi cristaline și depozite paleozoice și mezozoice diferite de cele ale ramurilor carpatine fapt datorat comportării fundamentului depresiunii ca un bloc lipsit de mobilitate neantrenat în mișcările cu efecte plicative în timpul ciclului alpin.

Dată fiind vârsta neogenă a [NUME_REDACTAT] în structura de ansamblu a acestuia se deosebesc net două etaje structurale :

unul prelaramic alcătuind fundamentul constituit din șisturi cristaline și formațiuni sedimentare până la cretacic superior inclusiv și altul ,

postlaramic reprezentând umplutura depresiunii până în pliocen când se ajunge la colmatarea [NUME_REDACTAT] aceasta evoluând mai departe ca uscat supus acțiunii agenților externi.

În depresiunea [NUME_REDACTAT] este caracterizat prin dezvoltarea depozitelor marine de facies normal și salmastru caracteristice miocenului; spre sfârșitul acestuia se dezvoltă faciesurile de apă puternic îndulcită care se continuă și în pliocenul inferior.

În zona sud-vestică a [NUME_REDACTAT] depozitele miocene se cunosc începând din tortonian .

Depozitele continentale, la nord de orașul Sebeș – unde se încadrează din punct de vedere geologic și terenul studiat – aparțin Acvitanianului – primul etaj al Miocenului – și sunt reprezentate printr-o alternanță de argile roșii , nisipuri și prundișuri care se termină prin argile.

[NUME_REDACTAT] Transilvaniei începe în tortonian o altă etapă , când întregul teritoriu devine zonă submersă și evoluează ca arie de acumulare cu o subsidență foarte activă . Colmatarea ei se realizează în pliocen.

Sarmațianul se dezvoltă în continuitate de sedimentar cu tortonianul în facies de molasă reprezentat printr-o serie monotonă de argile marnoase și nisipuri ce predomină la partea superioară răspândit în toată [NUME_REDACTAT] .

Procesele exogene au apărut ca urmare a mișcărilor scoarței terestre ce au acționat în Cuaternar . Ariile exondate au fost supuse unor eroziuni intense în timp ce acumulările vor genera depozitele subaeriene .

Dispoziția rețelelor hidrografice, formate în perioada Cuaternară, în general și al râului Sebeș în particular , a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare .

Fig.3 Harta geologică – Cuaternar (sursa Mutihac V.,1974)

[NUME_REDACTAT] se dispun discordant peste marnele Neogene, cenușii și vărgate și sunt reprezentate de aluviuni fine și grosiere din zonele de luncă și de terasă (aceste depozite sunt reprezentate prin argile, prafuri, nisipuri argiloase, respectiv nisipuri fine și grosiere; pietrișuri cu nisip și bolovăniș; bolovănișuri cu pietriș și nisip.

[NUME_REDACTAT] termic este strict legat de altitudine și circulația maselor de aer, influențele sud-vestice fiind legate de masele de aer care pătrund dinspre culoarul Mureșului, pe versanții nordici temperaturile fiind mai scăzute. Iarna, temperaturile multianuale oscilează în jurul valorii de – 20C.

Invaziile de aer maritim produc creșteri ușoare de temperaturi.

Primăvara temperaturile medii lunare sunt mai ridicate cu 6 – 120C, iar toamna mai coborâte 5 – 90C.

Variabilitatea anuală a temperaturii are caracter neperiodic 2 – 40C.

Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorate circulației atmosferice mai intense.

Temperatura minimă absolută – 250C, iar maxima 390C spre culoarul Mureșului.

Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 00C – 30 zile, iar temperaturi cu peste 250C – 60 zile. Nebulozitatea 0,65 – 0,75 iarna, 0,60 zecimi – vara.

Cer senin 80 – 100 zile/an, cer noros 100 zile/an.

Durata strălucirii soarelui 1700 – 1900 ore/an, atingând maximum în septembrie – octombrie.

Regimul precipitațiilor se caracterizează prin cantități modeste 500 – 600 mm/an, strâns legat de circulația atmosferică a maselor de aer. Trecerea fronturilor atmosferice peste lanțurile muntoase generează ploi abundente sub formă de averse, cu maxime care ajung la 10 – 30 mm în zece minute.

Primele ninsori sunt la începutul lui noiembrie, ultimele semnalându-se la sfârșitul lui martie.

Indicele de ariditate se înscrie în jurul valorii de 50 – 60‰.

Regimul eolian – suferă modificări locale după orientarea culmilor și văilor. Vânturile dominante sunt cele de vest. Viteza medie este de 6,5 m/s.

 1.6. Zone supuse riscului natural

Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atât de morfologia terenului, de acțiunea factorilor exogeni asupra acestuia: cursurile de apă (în special a celor torențiale), clima (îngheț, dezgheț), cât și de activitatea antropică.

În zonă se remarcă urmatoarele categorii de riscuri naturale:

A Inundații

O atenție specială ar trebui acordată pârâului Secaș al cărui curs poate fi parțial rectificat, albia sa după decolmatare trebuind a fi recalibrată, iar în unele sectoare drenarea excesului de apă în unele mici golfuri depresionare și chiar unele lucrări de combatere a eroziunii malurilor (Costea M.,2009).

Fig.4 Torenți (afluenți) dreapta ai râului Secaș ([NUME_REDACTAT])

Măsurile care pot fi menționate se referă:

la eliminarea excesului de apă, temporar prin refacerea lucrărilor de drenaj

decolmatare, întreținere; înălțarea digurilor existente în lungul râurilor și pâraielor (unele depășite altitudinal și cu consistență scăzută).

B. Eroziuni de maluri

Depistate în special pe cursul mijlociu și inferior al râului Sebeș și a pârâului Secaș și a principalelor văi torențiale tributare principalelor cursuri de apă din zonă.

Fig.5 Erozini de maluri – V.Sebeșului între Petrești și municipiul Sebeș

C. Zone mlăștinoase

Au fost identificate în teritoriu pe malul drept al râului Sebeș, la ieșirea înspre Petrești, pe partea stângă a DJ 67 C; în nordul teritoriului în zona stației de epurare Lancrăm și pe partea stângă a DN 1 Lancrăm – [NUME_REDACTAT] . O ultimă zonă identificată ca zonă mlăstionasă se află între Lancrăm și municipiul Sebeș, în spatele actualei platforme industriale Kronospan.

Fig.6 Zonă mlăștinoasă între Lancrăm și Sebeș

D. Alunecări de teren

Erodarea și alterarea sedimentelor prin acțiunea factorilor exogeni, transportarea și depunerea produselor rezultate cu creat depozite deluviale care supuse factorilor atmosferici (ploi, îngheț – dezgheț, activitatea torențială) produc fenomene de alunecare (Mărculeț I., Mărculeț C.,2013).

În zona cercetată au fost depistate urme sau forme de alunecări active pe versantul estic al [NUME_REDACTAT] și pe versantul estic în zona Petrești al dealului [NUME_REDACTAT].

Fig.7 Alunecari de teren în zona Sebeș – stânga – versant drept V.Sebeș,dreapta- versantul estic al [NUME_REDACTAT] ( sursa PATJ Alba –Zone de risc)

Aceste alunecări se pot reactiva în urma acumulărilor de apă meteorică în umărul frontului de alunecare sau în zonele depresionare.

Planul de alunecare probabil sunt formațiunile marnoase argiloase cafenii cenușii de vârstă sarmațiană din componența reliefului colinar al zonei.

Solifluxiuni – spălări de sol vegetal au fost depistate pe versantul sud-vestic al [NUME_REDACTAT] Mare.

O sinteză a celor menționate mai sus este ilustrată în tabelul următor:

Tabel 1 Zone supuse riscului natural în zona Sebeș

CAP. 2 RESURSE NATURALE ÎN TERITORIUL CERCETAT

2.1. Hidrografia și hidrologia

Rețeaua de râuri din bazinul hidrografic Sebeș are o formă aproximativ simetrică,râul Sebeș, principalul colector al bazinului are o lungime de 95 km și o suprafață a bazinului de 1289 kmp. Rețeaua hidrografică din bazinul Sebeșului, însumează cca. 483 km, la care se adaugă sistemele torențiale care dublează această valoare.

2.1.1. Ape de suprafață

Elementele climatice dictează caracteristicile rețelei hidrografice de pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș.

Principalele cursuri de apă permanente sunt: râul Sebeș, al cărui debit este menținut constant prin acumularea hidrotehnică de la Petrești și [NUME_REDACTAT], cu un curs meandrat și adâncime mică a talvegului ce poate produce în perioadele bogate în precipitații, inundații în zona de luncă.

Principalii lor afluenți cu curs semipermanent sunt în strânsă legătură cu regimul pluviometric local. Dintre aceștia amintim: pârâul Daia, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (localitatea Răhău), [NUME_REDACTAT], Valea cu Fîneață (localitatea Petrești). Aceste cursuri de apă devin active în perioada topirii zăpezilor și a ploilor abundente.

De remarcat că în 1998 în perioada inundațiilor au fost inundate cca 380 ha în teritoriul administrativ al orașului Sebeș.

Prevenirea acestor fenomene se face în mod normal prin reglarea debitului pe râul Sebeș din acumularea hidrotehnică de la Petrești.

2.1.2. Ape subterane

Apele subterane au fost interceptate în teritoriul administrativ al orașului Sebeș sub formă de:

pânze freatice

Pânze freatice cu nivel liber cantonate în formațiunile nisipoase din zona de luncă și interceptate la adâncimi variabile 0,80 (zona de luncă Petrești – Sebeș) – 1,50 m – 3,00 m (zona de terasă inferioară) cu ridicare ascensionară a nivelului apei în perioadele de precipitații bogate și inundare a zonei de luncă până la cotele 0,30 -:- 1,00 m.

izvoare

Prezența la contactul dintre formațiunile sedimentare nisipoase în care se acumulează apa subterană cu rocile impermeabile (marne, argile marnoase cenușii) au fost identificate izvoare astfel:

– în partea nordică a localității Lancrăm, pe partea dreaptă a DN 1 (E 81);

– pe versantul sud-vestic al râului Sebeș, în zona [NUME_REDACTAT].

2.2. [NUME_REDACTAT] mare a factorilor fizico-geografici,îndeosebi a condițiilor litologice și de relief,au determinat formarea unui inveliș de sol foarte variat atat în ce privește gama solurilor, de la cernoziomuri la podzoluri,cât și distributia lor în spațiu.

Cernisolurile s-au format și au evoluat cu precădere în principal de la confluența Sebesului cu Secașul și până la vărsarea în Mureș.

Luvisolurile au o răspandire semnificativă pe terasele superioare ale Sebeșului și Secașului cât mai ales în sectorul piemontan.

Cambisolurile sunt representative pentru etajul montan inferior cu altitudini cuprinse între 500 și1300 m .

Spodisolurile ocupă suprafețe importante pe versanții moderat – puternic înclinați din bazinul superior al văii Sebeșului.

Umbrisolurile se regăsesc pe suprafețe relative reduse cu altitudini de peste 2000 m.

Hidrisolurile apar insular în cadrul văii Sebeșului, în cadrul luncilor și teraselor inferioare.

Histrisolurile – solul turbos ocupă areale reduse în teritoriul studiat.

2.3. Vegetație și fauna

2.3.1. [NUME_REDACTAT] municipiului Sebeș este determinată de particularitățile de climă, altitudine, relief, hidrografie și sol ale zonei, dar și de intervenția omului. [NUME_REDACTAT] se încadrează în etajul stejarului și al silvostepei ([NUME_REDACTAT]. 1959). Pădurea, de amestec, în care predomină stejarul, ocupă relieful înalt și insular. Prezența solurilor de pădure pe care astăzi sunt culturi agricole sau pășuni dovedește că extinderea pădurii în trecut era cu mult mai mare. În afară stejarului, în padurile Sebeșului se mai întâlneste: carpen, paltin, arțar, ulm, frasin, mesteacăn, tei, cireș sălbatic sau măr pădureț. Condițiile bioclimatice oferă condiții bune de dezvoltare a arbuștilor, cum ar fi: porumbarul, măceșul, cornul sau socul. În lunci apar pâlcuri de arini, plopi, salcii si răchite. Pe pășuni și fânețe de deal, în cadrul stepei uscate cu extindere mai mare pe versantul cu expunere nordică din dreapta Secașului, cresc sipica, rogozul și colilia. Pe pajiștile și fânetele de luncă întâlnim iarba câmpului, golomatul, mohorul și alte specii de păiuș. În condiții de mare umiditate (mlaștini și bălți) se dezvoltă trestia, papura, rogozul, piciorul cocoșului, etc. În parcuri se găsesc câteva exemplare de [NUME_REDACTAT] și un singur exemplar de [NUME_REDACTAT], de origine asiatică, localizat în apropierea [NUME_REDACTAT]. Parcul muzeului adaposteste un pom fructifer exotic, Asimina triloba, originar din SUA, foarte rar în Europa. Din punct de vedere botanic, [NUME_REDACTAT] este monumentală, prezentând posibilităti de colonizare pentru plante din diverse epoci, protejate pâna în zilele noastre. [NUME_REDACTAT] Rosie întâlnim garoafa Sebeșului (Dianthus serotinus), stejarul pufos (Quercus pubescens), un stramoș al orzului (Agropyron cristatum), stânjenelul pitic (Iris pumilla), laleaua pestriță (Fritilaria meleagris), crinul de pădure (Lilium margaton) sau feriga neagră (Asplenium adiantum nigrum).

2.3.2. [NUME_REDACTAT] municipiul Sebes se disting în prezent doua etaje faunistice: etajul faunei de deal și podiș, respective etajul faunei de luncă. Acestor etaje le corespund asociații faunistice de pădure, de teren agricol și asociații faunistice de luncă și de apă curgătoare. În zona de pădure se întalnesc frecvent mamifere: căprioara, iepurele de câmp, mistrețul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele și ariciul. Pădurea mare din apropierea Sebeșului adăpostește un mamifer foarte valoros, cerbul lopătar (Dama dama). Pe teritoriul municipiului Sebeș există o mare varietate de păsări: gaița,pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, graurul, turturica, porumbelul, coțofana, vrabia și cioara. Răpitoarele de noapte, bufnița, huhurezul, cucuveaua, sunt și ele în număr destul de mare, iar dintre rapitoarele de zi amintim uliul gainilor, șorecarul, uliul păsărelelor, gaia și eretele. În pădurea Sebeșului trăiește fazanul. Pe terenurile agricole elementele faunistice sunt determinate atât de apropierea padurii cât și de prezența vailor adânci cu plantațtii de salcâm, sau a tufișurilor în zone cu pășuni. Reprezentative aici sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, cățelul pamântului și iepurele. Păsările caracteristice acestei zone sunt ciocârlia, potârnichea, cioara de semănătură și vrabia. În perioada de vară cuibăresc aici un număr mare de păsări migratoare.

CAP. 3 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Definiția ONU (1972): calitatea mediului înconjurător este dată de calitatea factorilor naturali și a celor creați antropic, aflați în interacțiune, având ca rezultat influențarea echilibrului ecologic.

[NUME_REDACTAT] 9/1973 (Legea protecției mediului înconjurător): protecția mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic, menținerea și ameliorarea calității factorilor naturali; dezvoltarea valorilor naturale ale țării, asigurarea unor condiții de viață și de muncă tot mai bune generațiilor actuale și viitoare. Protecția mediului înconjurător se realizează prin utilizarea rațională a resurselor naturale, prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurător și a efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale.

3.1. Calitatea aerului

Aerul înconjurator este definit ca fiind aerul din troposferă, cu excepția celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin [NUME_REDACTAT] nr.1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare, unde publicul nu are de regulă acces și pentru care se aplică dispozițiile privind sănătatea și siguranța la locul de muncă.

În prezent [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Aerului (RNMCA) efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului din fiecare stație este reprezentată prin indici de calitate sugestivi,stabili pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici măsurați.

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea și condițiile de viață ale populației din aglomerările urbane (Clepan D.,1999). Disconfortul produs de fum și mirosuri, reducerea vizibilității, efectele negative asupra sănătății umane și a vegetației produse de pulberi și gaze nocive, daune asupra construcțiilor datorate prafului și gazelor corozive,precipitațiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în aer afectând direct și indirect, la mică și la mare distanță, atât elementul uman cât și toate celelalte componente ale mediului natural și construit.

Principalele cauze care generează poluarea atmosferei sunt reprezentate de:

– traficul rutier din zonele de circulație intensă continuă (arterele de circulație pe care se desfășoară traficul greu, inclusiv transportul în comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu);

– gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere;

– diminuarea suprafețelor acoperite cu vegetație forestieră;

– activitățile industriale și prestări servicii (distribuție gaze naturale și produse petroliere,spălătorii, service auto și pentru aparatura electrocasnică);

– activitățile de demolări și construcții;

– producerea agentului termic și a apei calde pentru locuințe, spații comerciale si instituționale;

– prepararea hranei (prin mijloace proprii și unități specializate).

Aceste surse generează o gamă de poluanți atmosferici comuni marii lor majorități, care se constituie la rândul lor în categoria poluanților tipic urbani. Aceștia sunt formați dintr-un complex de substanțe sub forma de aerosoli și gaze, cu efecte negative atât prin acțiune singulară, cât și sinergică. Majoritatea poluanților gazoși generați de sursele urbane și anume: oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, compușii organici volatili au natura acidă, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci și a tuturor celorlalte componente ale mediului natural și artificial.

Mai mult, unii dintre acești poluanți primari conduc, din cauza prezenței apei în atmosferă și reacțiilor fotochimice, la formarea unor poluanți secundari, dintre care în primul rând oxidanții fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenată, acid formic etc.), acidul sulfuric și acidul azotic cu un grad de agresivitate ridicat(Neagoe A., și colab ,2011).

Agresivitatea poluanților urbani primari și secundari se manifestă nu numai asupra sănătății umane, prin creșterea morbidității și a mortalității, ci și asupra construcțiilor civile și industriale. Astfel, aerosolii solizi și lichizi precum și gazele acide și puternic oxidante determină creșterea substanțială a ratei de coroziune și de degradare a materialelor: beton,metal, sticlă, lemn, cauciuc, vopsele etc.

Aceasta are drept consecință apariția unor daune serioase asupra mediului urban construit: locuințe, instituții, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă etc. Efectul acestor daune se răsfrânge desigur tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de întreținere, restaurare, conservare), ci și în plan psihic și moral, atât la nivelul individului cât și cel al societății.

Un factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei este vegetația. În marile aglomerări urbane nu se pune problema plantelor de cultură pentru ca daunele să fie privite din punct de vedere economic, ci este vorba de spațiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atât de necesare populației.

a. Dioxid de azot

Tabel 2 Valori limită pentru NO2

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosi în diferite instalatii industriale, rezidentiale, comerciale, institutionale si din transportul rutier. Oxizii de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor si efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar și construcțiile și monumentele.

NO2 este un gaz ce se transportă la lungă distanță și are un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentratii mari determina inflamații ale căilor respiratorii și reduce funcțiile pulmonare, crescând riscul de afecțiuni respiratorii și agravând astmul bronșic.

Tabel 3 Valori limită pentru dioxid de azot- în stația Sebeș

b. Dioxid de sulf

Tabel 4 Valori limită pentru SO2

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosI în diferite instalatii industriale, rezidentiale, comerciale, institutionale si din transportul rutier.

Tabel 5 Date statistice pentru dioxid de sulf (SO2) – valori medii orare- în stația [NUME_REDACTAT] 6 Date statistice pentru dioxid de sulf (SO2) – valori medii zilnice- în stația Sebeș

c. Pulberi în suspensie – PM10

Tabel 7 Valori limită pentru PM10

Particulele în suspensie, din atmosferă, sunt poluanți ce se transportă pe distanțe lungi, proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgica, industria chimică etc.), șantierele de construcții, transportul rutier, haldele și depozitele de deșeuri industriale și municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte diversă. Astfel, ele pot conține particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier,sulfati, dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanților organici persistenți PAH-uri și bifenili policlorurati PCB adsorbiți pe suprafața particulelor de aerosoli solizi).

Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitățile industriale, traficul sau lucrări de construcții, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamnă-iarnă,respective arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor sau activitățile agricole, specifice perioadei de toamnă. De asemenea, o contribuție majoră la creșterea concentrației de pulberi în suspensie (PM10) o au și condițiile meteorologice cum sunt ceața sau calmul atmosferic, care îngreuneaza dispersia poluanților în atmosferă.

Tabel 8 Date statistice pentru PM10– valori medii zilnice prin metoda nefelometrică- în stația Sebeș

d. Metale grele

Tabel 9. Valori limită pentru [NUME_REDACTAT] 10 Valori limită pentru As,Cd și [NUME_REDACTAT] slujește drept colector nu numai a poluanților organici ci și a metalelor,în particular a unor metale toxice cum sunt mercurul, plumbul, cadmiul. Metalele ajung în aer sub forma de aerosoli solizi care rezultă din arderea carbunelui, petrolului, turbei și a unor minereuri, din fumul cuptoarelor de topire la producerea oțelului și a aliajelor metalice. Ca rezultat al activității antropogene ajung în atmosfera cantități de câteva ori mai mari de cadmiu, plumb, staniu, selen, telur și alte metale, decât din surse naturale.În cazul mercurului, aportul antropogen reprezintă aproximativ 1/3 din toate emisiile acestui metal în atmosferă. Din atmosferă, mercurul ajunge pe suprafața solului și apoi, împreună cu scurgerile de suprafață, ajunge în bazinele acvatice. Acțiunea toxică a mercurului este cauzată de capacitatea lui de a reacționa cu grupele tiolice.

Mercurul, ca multe alte metale sau nemetale (arsen, staniu, plumb, taliu, seleniu,cadmiu, chiar aur), poate fi supus alchilării sub acțiunea bacteriilor. Sub forma alchilată,metalele au o acțiune toxică mai pronunțată decât sub formă ionică, exercitând un efect dăunator și chiar mortal asupra organismelor vii, în doze nanogramice (Botnariuc și Vădineanu, 1982).

Intoxicarea omului cu plumb se manifestă prin simptome nespecifice: la început el este iritat si are insomnii, mai târziu apar stări de extenuare și depresii. Simptomele de mai târziu se explică prin dereglarea funcției sistemului nervos și atacarea creierului.

Plumbul, ca și alte metale grele (Cd, Hg), acționează negativ asupra retinei ochiului.Un pericol serios îl reprezintă poluarea aerului cu cadmiu. Sursele principale de poluare în acest caz sunt metalurgia feroasă, arderea cărbunelui (38%), arderea petrolului (12%) etc.

Împreună cu hrana și aerul ajung zilnic în organismul omului matur circa 50 µgCd. Obișnuit, se rețin în organism numai 2 µg Cd iar restul se elimină în decurs de 4 ore. Acțiunea cronică a concentrațiilor mici de Cd poate duce la îmbolnavirea sistemului nervos și a țesutului osos, dereglarea schimbului enzimatic, dereglarea funcționării rinichilor.Un mare pericol îl reprezintă și poluarea atmosferei cu compuși ai taliului. Astfel,chelirea copiilor din orașul Cernăuți, la sfîrșitul anilor '80, a fost legată de deșeurile industriale care conțineau compuși organici ai taliului .

e. Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz toxic ce afectează capacitatea organismului de a reține oxigenul, în concentrații foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricarui tip de materie combustibilă, atât în instalații energetice, industriale, cât și în instalații rezidențiale (sobe, centrale termice individuale) și mai ales din arderi în aer liber (arderea miriștilor, deșeurilor, incendii etc.).

Tabel 11 Valori limită pentru CO

Cele mai importante surse antropogene de oxid de carbon și de compuși organici sunt transportul auto, intreprinderile industriale, centralele termo-electrice, gospodăria comunală și agricultura.Conținutul de CO în aerul nepoluat este destul de mic: 0,05 – 0,1 ppm. Totuși, luat după masa totală, oxidul de carbon este unul din principalii poluanți ai mediului aerian.Cantitatea totală de CO format în toata lumea datorită activității umane este de 30% din conținutul total de CO din atmosferă. Faptul că nivelul atmosferic al CO nu este mare demonstrează existența proceselor naturale ce decurg cu consum de CO.Timpul mediu de rezidență a CO în atmosferă este de circa 6 luni. Acțiunea toxică a CO este legată de proprietatea lui de a se combina cu ionii de fier în molecula de hemoglobina, fiind de 210 ori mai activ ca oxigenul. Carboxihemoglobina formată în urma acestei reacții pierde capacitatea de a transporta oxigenul. De exemplu, la omul care respiră câteva ore aer ce conține 0,1% CO se micșoreză posibilitatea sângelui de a transporta oxigen, cu 60%.

Oxidul de carbon este poluantul cel mai toxic din orașele cu densitate mare de autovehicule. Concentratia CO pe magistralele auto orășenești ajunge deseori la 50 ppm, iar în locurile de staționare poate atinge și cifra de 140 ppm. De aceea, la oamenii care lucrează în zonele cu o densitate mare a transportului auto conținutul de carboxihemoglobina în sânge este cu mult mai mare decât la restul populației .

Tabel 12 Valori maxime zilnice în stația Sebeș pentru CO

f. Benzen – C6H6

Benzenul este o substanță toxică, cu potențial cancerigen, provenită în principal din traficul rutier și din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite,terminale, stații de distribuție carburanți), dar și din diferite alte activitati cu produse pe baza de solvenți (lacuri, vopsele etc.), arderea combustibililor fosili, a lemnului și deșeurilor lemnoase, controlată sau în aer liber.

Tabel 13 Valori limită pentru [NUME_REDACTAT] 14 Valori în stația Sebeș

g. Ozon – O3

Ozonul se găsește în mod natural în concentrații foarte mici în troposferă (atmosferă joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viață împotriva acțiunii radiațiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol și 8-10km înălțime) este toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor și are potențial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect nociv pentru vegetație,determinând inhibarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alti poluanți, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari (precursori și ozonului – NOx, compușii organici volatili (COV), monoxidul de carbon).Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor,traficul rutier, diferite activități industriale) cât și din surse naturale (COV biogeni emiși de plante și sol, în principal izoprenul emis de păduri; acești compuși biogeni, dificil de cuantificat, pot contribui substanțial la formarea O3). O altă sursă naturală de ozon în atmosfera joasă este reprezentată de mici cantități de O3 din stratosferă care migrează ocazional, în anumite condiții meteorologice, către suprafața pamântului.Formarea fotochimică a O3 depinde în principal de factorii meteorologici și de concentrațiile de precursori, NOx și COV. În atmosferă au loc reacții în lanț complexe,multe dintre acestea concurente, în care O3 se formează și se consumă, astfel încât concentrația O3 la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre NO si NO2 din atmosferă, prezența compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor, dar și de factori meteorologici: temperaturi ridicate și intensitatea crescută a luminii solare, care favorizează reacțiile de formare a O3, precipitații, care contribuie la scăderea concentrațiilor de O3 din aer. Ca urmare, concentrațiile ozonului în atmosferă localităților urbane cu emisii ridicate de NOx sunt în general mai mici decât în zonele suburbane și rurale, datorită consumului prin reacția cu monoxidul de azot. Astfel se explică faptul ca în zonele rurale unde traficul este redus și emisiile din arderi mai scăzute, concentrațiile de ozon sunt în general mai mari decât în mediul urban. Ca urmare a complexității proceselor fizico-chimice din atmosferă și a strânsei lor dependențe de condițiile meteorologice, a variabiliății spațiale și temporale a emisiilor de precursori, a creșterii transportului ozonului și precursorilor săi la mare distanță,inclusiv la scara inter-continentală în emisfera nordică, precum și a variabilității schimburilor dintre stratosferă și troposferă, concentrațiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp și spațiu, fiind totodată dificil de controlat.

Tabel 15 Valori țintă pe termen lung pentru ozon

Tabel 16 Date statistice/an- în stația Sebeș

3.2. [NUME_REDACTAT]

Progresul continuu al civilizației, care include urbanizarea si industrializarea, pe lângă realizările folositoare, atrage după sine si producerea unei imense cantități de substanțe poluante care pot cauza dezechilibrul ecologic,având efecte dăunătoare asupra mediului, viețuitoarelor,asupra sănătății omului.( Ceană D. și colab,2007)

3.2.1. Ape de suprafața

Afluent al râului Mureș de pe partea stânga, râul Sebeș are izvoarele la cca 2000m altitudine , sub vârful Cindrel și își desfașoară arealul la contactul dintre masivele montane Șureanu,Cindrel, Steflești, Lotru și Parâng (Pișota I.,1980). Cele mai mari valori altimetrice sunt situate pe aliniamentul cumpenei de apă, care prezintă vârfuri cu cote de peste 2000 m :

Cindrel (2244m), Steflesti(2241m), Vârful lui Pătru (2130m), [NUME_REDACTAT](2008m), etc.

Fig.8 Harta rețelei hidrografice

Masivele montane fac parte din grupa montană a Parângului și se desfașoară sub forma unui evantai, format din culmi divergente, care cad în trepte largi și prelungi către [NUME_REDACTAT].După caracterele sale, în tot lungul văii Sebeșului se pot distinge trei sectoare : superior, central și inferior.

– sectorul superior cuprinde valea Sebeșului de la izvoare pâna la acumularea [NUME_REDACTAT];

– sectorul mijlociu (central) este cuprins între acumularea [NUME_REDACTAT] și localitatea Săsciori . Acest sector are forma unui defileu lung de aproximativ 25 km;

– sectorul inferior, delimitat între localitatea Săsciori și confluența cu râul Mureș, având o lungime de cca. 30 km.Pentru fixarea acestor limite, alături de elementele geomorfologice (altitudine,geneza, fragmentare a reliefului) s-au luat în considerare și alti factori cum ar fi : constituția litologică, tectonică, condițiile climatice, etc.

Bazinul hidrografic al râului Sebeș este monitorizat foarte atent în cadrul unuia sau a mai multor programe dupa cum urmează(Ștef, I., 2005) :

– în cadrul a 2 programe de monitoring: S–de supraveghere si IH pentru ihtiofaună.

– în cadrul unui singur program de monitoring: HS – pentru protecție habitate și specii.

Cu toate că pe suprafața bazinul Sebeș există o salbă de lacuri de acumulare, râul este supravegheat având ca secțiune martor râul Sebes, amonte de confluența cu râul Gâlceag, acolo unde activitatea omului este redusă,impurificarea artificială fiind aproape nulă și zona din aval a coloniilor, unde fenomenul de impurificare este sesizabil.Având în vedere că unele din acumulările hidroenergetice existente au și rol de alimentare cu apă potabilă în sistem microregional a județului Alba, secțiunile martor sunt urmărite foarte atent.Singurele surse de poluare sunt coloniile construite în apropierea lacurilor de acumulare, colonia Tău, ce deservește hidrocentrala de la Gâlceag, colonia Dobra, cu hidrocentrala Șugag, colonia Săsciori situata în apropierea lacului Nedeiu.

Principalele surse de poluare a acestora sunt substanțele fecaloid-menajere, care însă suferă un proces de epurare înainte de a fi deversate în râul Sebes (Ileană C.D., Popa M.,2001). Caracterizarea calității apei și a stadiului eutrofizării acumulării s-a făcut pe valorile medii aritmetice ale determinărilor efectuate. Pentru biomasa fitoplanctonică,conform normativului s-a lucrat cu valoarea maximă regăsită în zona fotică.Încadrarea calității apei din punct de vedere fizico–chimic s-a făcut la cele cinci grupe de indicatori: regim de oxigen, regim de nutrienți, salinitate, metale grele și micropoluanți anorganici și organici, prin determinarea ponderii indicatorilor component ai acestor grupe.

În bazinul hidrografic Sebeș se disting două feluri de impurificări : naturale și artificiale.Impurificarea naturală se produce prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri sau substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundentă în zona malurilor este de asemenea, o sursă de impurificare naturală manifestata prin procesul de descompunere a frunzelor și plantelor căzute în apă.Impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate, menajere,indutriale de la unitățile și asezările din zonă.

Din punct de vedere fizico-chimic apa lacurilor de acumulare din zonă se încadreaza în clasa I-a de calitate la toți parametrii monitorizați : regimul de oxigen, nutrienți, salinitate, metale grele, micropoluanți anorganici și organici, etc. Temperatura medie anuală a apei lacurilor de acumulare a fost cuprinsă între 9-11 gr.C fapt ce a dus la dezvoltarea biomasei fitoplanctonică.

3.2.2. Ape subterane

În funcție de factorul geologic în munții Sebeșului și versantul de vest al munților Cindrei s-a delimitat complexul acvifer epimetamorfic. Structura geologică nu este favorabilă existenței apelor subterane, cu excepția sectorului localității Căpâlna – zona calcaroasă cu debite cuprinse între 0,2 – 0,3 l/s. Din șisturile cristaline apar izvoare al căror debite sunt cuprinse între 0,2 – 0,3 l/s. Complexul cretacic cuprinde cursul mijlociu al văii Pian și cursul inferior al văii Sebeșului, zona Petrești. Debitele variază in limita a 0,1 – 0,2 l/s.

Apele subterane au fost interceptate pe teritoriul administrativ al [NUME_REDACTAT] sub forma de:

pânze freatice cu nivel liber cantonate în formațiunile nisipoase din zona de luncă și interceptate la adâncimi variabile 0,80 (zona de lunca Petrești – Sebeș) – 1,50 m – 3,00 m (zona de terasă inferioară) cu ridicare ascensionară a nivelului apei în perioadele de precipitații bogate și inundare a zonei de luncă până la cotele 0,30 -:- 1,00 m;

izvoare prezente la contactul dintre formațiunile sedimentare nisipoase în care se acumulează apa subterană cu rocile impermeabile (marne, argile mărnoase cenușii) au fost identificate izvoare astfel:

o în partea nordică a localității Lancrăm, pe partea dreapta a DN 1 (E 81);

o pe versantul sud-vestic al râului Sebeș, în zona [NUME_REDACTAT].

Sursa de informare: Stația hidrologică Alba.

Apa potabilă

Sursa de informare: S.C. APA CTTA S.A. Alba, R.A. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Autoritatea de [NUME_REDACTAT] Alba.

Prizele de captare pentru apa potabilă distribuită în județul Alba sunt apele de suprafață și în unele zone apele subterane (izvoare). Orașele aprovizionate cu apă potabilă din sistemul public – sursa râu Sebeș, sunt: [NUME_REDACTAT], Aiud, Blaj, Sebeș, [NUME_REDACTAT] și Teiuș – există stație de tratare.

În tabelul următor este prezentată situația centralizatoare la nivelul anului 2008 a rețelei de distribuție apă potabilă administrate de către S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba (de la preluarea datelor de la S.C. Argos S.A. Sebeș).

Tabel 17 Reațeaua de distribuție apă potabilă

Calitatea apei potabile, administrate de către S.C. Argos S.A. Sebeș, distribuită în perioada 1999 – 2008 până la preluarea de către SC Apa CTTA Alba.

Tabel 18 Calitatea apei potabile

În anul 2008 din 996 probe de apă potabilă analizate de către Autoritatea de [NUME_REDACTAT] Alba 188 (18,87%) probe nu s-au încadrat în limitele Normativelor în vigoare. În mediul urban din 904 probe analizate 111 (12,2%) au fost necorespunzătoare, iar în mediul rural din 92 probe analizate 77 au fost necorespunzătoare (83%) Se observă numărul mare de probe necorespunzătoare standardelor în vigoare în mediul rural. (apa de fântâna).

Apele uzate

Din volumul total de ape uzate evacuate în anul 2008 se disting următoarele procente privind gradul (necesarul) de epurare al apelor evacuate:

• 3,30% nu necesita epurare;

• 34,85% nu se epurează;

• 31,76% se epurează insuficient;

• 30,09% se epurează suficient.

Sursele majore de poluare ale apelor de suprafață din județ aparțin următoarelor activități economice: industria extractivă, captare și prelucrare apă pentru alimentare, stații de epurare – ape uzate orășenești, prelucrări chimice, industria prelucrării lemnului și industria metalurgică, construcții de mașini.

În tabelul următor prezentăm principalele surse de poluare din municipiul Sebeș ce au fost supravegheate prin analize de laborator de către SGA Alba.

Tabel 19 Surse de poluare din municipiul [NUME_REDACTAT] datele tabelului de mai sus rezultă faptul ca apele uzate ale municipiului Sebeș, provenite din surse de poluare industriale necesită epurare.

3.2.3. Riscuri naturale provocate de ape

Principalele riscuri naturale legate de apele din zona Sebeș sunt inundațiile și zonele mlăștinoase.

În ce privește inundațiile,o atenție specială ar trebui acordată pârâului Secaș al cărui curs poate fi parțial rectificat, albia sa după decolmatare trebuind a fi recalibrată, iar în unele sectoare drenarea excesului de apă în unele mici golfuri depresionare și chiar unele lucrări de combatere a eroziunii malurilor.

Măsurile care pot fi menționate se referă:

• la eliminarea excesului de apă, temporar prin refacerea lucrărilor de drenaj

• decolmatare, întreținere; înălțarea digurilor existente în lungul râurilor și pâraielor (unele depășite altitudinal și cu consistență scăzută).

Eroziuni de maluri (ravene)au fost depistate în special pe cursul mijlociu și inferior al râului Sebeș și a pârâului Secaș și a principalelor văi torențiale tributare principalelor cursuri de apă din zonă.

Zone mlăștinoase au fost identificate în teritoriu pe malul drept al râului Sebeș, la ieșirea înspre Petrești, pe partea stângă a DJ 67 C; în nordul teritoriului în zona stației de epurare Lancrăm și pe partea stângă a DN 1 Lancrăm – [NUME_REDACTAT] .

3.3. Poluarea solului

Solul este un mediu complex care influențează și este influențat de procesele și condițiile din mediul înconjurător. Astfel solul va fi afectat de calitatea aerului în zonă, de deversările accidentale de fluide poluante, sau de depozitările necontrolate de deșeuri. Din momentul poluării lui cu diverși compuși, solul afectat de prezența acestor poluanți devine o sursă de poluare atât pentru apele freatice sau de suprafață (apele pluviale constituind vehicolul), cât și pentru atmosferă (volatilizarea acelor compuși). Solul reprezintă factorul de mediu care integrează toate consecințele poluării constând în creșterea concentrației ionilor de hidrogen (pH), modificarea compoziției, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetației, asupra apei subterane și chiar a omului, direct sau indirect prin alimentație și apă.

Calitatea solului în intravilanul municipiului Sebeș este afectată în principal de:

– gestiunea necorespunzatoare a deșeurilor menajere și din construcții;

– traficul auto – indirect prin noxele degajate în aer.

3.4. Biodiversitatea

3.4.1. Habitate naturale

În teritoriul studiat vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar (Quercus robur), arțar tătărăsc (Acer tataricum).

Suprafețe relativ intinse le ocupă pajiștile naturale din lunci și pe versanții cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu paiuș stepic (Festuca rupicola), rogoz (Carex humilis), colilie (Stipa lessingiana).

În cadrul vegetației naturale mai distingem: ghiocelul (Galantus nivalis), vioreaua (Scilla biofila),lăcrimioara (Convalaria majalis); ciuperci: bureți galbeni, bureți iuti, ghebe, ciuperci otrăvitoare: pălăria șarpelui, hribul dracului.

În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul (Artemisia), macul (Papaver orientalis), rușcuța de primăvara (Adonis vernalis), mohorul (Sectaris virielis), sânziene (Gallium verum).

Fauna este reprezentată prin mamifere: iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici; păsări: cucuveaua, bufnița, uliu porumbar, stăncuța, coțofana, ciocănitoarea, vrabia.

3.4.2. Starea pădurilor

Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafețelor pădurilor, terenurilor destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, iazurile, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor) precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.

Extinderea culturilor agricole a făcut ca pe mari porțiuni vechile păduri de silvostepă și pajiștile tipice de silvostepă să dispară cu totul sau să se mai păstreze doar ca mici pâlcuri degradate și adesea puternic poienițe, astfel că peisajul actual din acele arii nu se deosebește vizibil de cel de stepă.

Elemente componente: suprafața pădurilor reprezintă suprafața terenurilor acoperite cu vegetație forestieră constând din arbori și arbuști reproduși natural și artificial care își crează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață mai mare de 0,25 ha.

După funcția pe care o îndeplinesc, pădurile se împart în două categorii:

• păduri de grupa I, cu funcții speciale de protecție a apelor, a solurilor și terenurilor, contra factorilor climatici și industriali dăunători, păduri cu funcții de recreere și păduri cu funcții de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier;

• păduri de grupa a II-a, păduri cu funcții de producție și protecție.

Procesul de producție forestieră cuprinde două laturi strâns legate între ele și anume: un proces natural, cu caracter biologic, de creștere a arborilor, implicit de formare a lemnului și un proces cu caracter economic asupra activităților de cultură, protecție, pază și exploatare efectuate de la întemeierea pădurii până la recoltarea produselor sale.

Suprafața altor terenuri care fac parte din fondul forestier cuprind terenurile neîmpădurite și care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în registrul apelor), terenurile afectate împăduririi, terenurile neproductive, terenurile scoase temporar din fondul forestier și terenurile forestiere deținute de diverse persoane fizice fără titlu definitiv de proprietate și pentru care există acțiuni de revendicare în justiție.

Efectele poluării asupra plantelor

Bioxidul de sulf

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt influențate de abilitatea țesuturilor plantelor de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO32-) și acidul sulfitic (HSO3-) sunt principalii compuși formați prin dizolvarea SO2 în soluții apoase. Efectele fitotoxice sunt micșorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice și neenzimatice în sulfat, care este mult mai puțin toxic decât sulfitul. În funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusă planta, apar efecte biochimice și fiziologice cum sunt: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creșterea ratei respiratorii,schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanțul lipidelor și al apei și în activitatea enzimatică. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creșterii plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni și la condiții climatice excesive.

În cadrul vegetației apar astfel schimbări ale echilibrului interspecific – reducerea varietăților sensibile determină alterarea structurii și funcțiilor întregii comunități.
Oxizii de azot

Până la anumite concentrații, oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,contribuind la creșterea acestora. În aceste cazuri s-a observat totuși o creștere a sensibilității la atacul insectelor și la condițiile de mediu (de exemplu la ger). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acțiune fitotoxică foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcție de concentrația poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina și umezeala. Simptomele se clasifică în "vizibile" și "invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei și a transpirației. Cele vizibile apar numai la concentrații mari și constau în cloroze și necroze.

Oxizii de azot în combinație cu alți poluanți

Studiile de specialitate au pus în evidență efectul sinergic al bioxidului de azot și al bioxidului de sulf, precum și al acestor două gaze cu ozonul.

Efectele poluării asupra animalelor

Oxizii de azot

Expunerile pe medie durată (circa 1…2 săptămâni) a animalelor la concentrații de NOx de 2 ppm (3160 mg/m3) conduc la – apariția edemelor pulmonare, la creșterea metabolismului antioxidant și a enzimelor pulmonare, asociate cu afectarea celulelor.

Expunerile pe termen lung conduc la emfizeme pulmonare, cu modificări ale membranei alveolare, pierderea epiteliului ciliat și formarea de colagen atipic. Aceste modificări ireversibile s-au observat chiar la concentrații coborâte (0,1 ppm = 190 mg / m3).S-a observat că deteriorările pulmonare induse prin expunerea la aceste concentrații continuă și după încetarea expunerii. S-a remarcat, de asemenea, ca NOx determină creșterea susceptibilității la infecțiile pulmonare de natură virală și care pot conduce, chiar în cazul expunerii la concentrații relativ scăzute (0,5 ppm), la creșterea mortalității.

Expunerea pe termen scurt (ore) la niveluri coborate de NOx conduce rar la efecte cuantificabile. Totuși, expunerea pe durate de ordinul săptămânilor la concentrații mici poate determina o serie de efecte ca:

– alterarea metabolismului;

– alterarea structurii și funcției plămânilor;

– efecte extrapulmonare.

Monoxidul de carbon

Efectele CO asupra organismelor animale sunt similare celor evidențiate în cazul organismelor umane, prezentate mai jos.

Studiile epidemiologice au pus în evidență patru tipuri de efecte asupra sănătății umane, asociate cu expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale carboxi-hemoglobinei COHb sub 10%):

– efecte cardiovasculare;

– efecte neurocomportamentale;

– efecte asupra fibrinolizei;

– efecte perinatale.

Hipoxia cauzată de CO determină deficiențe în funcțiile organelor senzoriale și a țesuturilor.

Nivelurile ridicate ale COHb determină și efecte secundare, ca de exemplu schimbări în pH-ul sângelui și în fibrinoliză, reducerea greutății fătului la naștere și dezvoltarea postnatală întârziata.

Bioxidul de sulf și particulele în suspensie

Rezultatele studiilor de specialitate evidențiază că expunerea timp de 24 de ore la concentrații de SO2 și particule în suspensie de 500 mg/m3 determină creșterea semnificativă a ratei zilnice a mortalității, față de normal.

În cazul expunerii pe termen scurt și mediu, la concentrații de particule de 11…272 mg/m3si de SO2 de 0…281 mg/m3 se remarcă o scădere importantă a capacității vitale.

În cazul expunerii pe termen lung, la concentrații coborâte (30…100 mg/m3) s-a constatat:

– afectarea funcției pulmonare;

– stări de disconfort;

– pierderea memoriei.

CAP. 4 PROCESE TEHNOLOGICE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI

4.1. Încadrare în contextul național și internațional

Mediul reprezintă ansamblul factorilor ecologici în cadrul cărora omul a facut modificări.Din punct de vedere geografic mediul reprezintă totalitatea elementelor geografice dintr-un anumit areal.Din punct de vedere juridic se folosește noțiunea de mediu ambiant, mediu biologic sau mediu uman reflectând legăturile dintre statutul social al omului și contextual ecologic.

Prima lege a mediului inconjurător: ’’Mediul inconjurător reprezintă totalitatea factorilor naturali și ai celor create prin activități umane care în strânsă legătură influențează echillibrul ecologic determinând condițiile de viață pentru om și pentru dezvoltarea socială.’’

Legislația mediului înconjurător sau ecologică vizează problemele protecției mediului care implică menținerea, ameliorarea, dezvoltarea și utilizarea rațională a factorilor de mediu.

Factorii care acționează asupra mediului și necesită măsuri legislative sunt: explozia demografică;supaindustrializarea; megaurbanizarea; criza resurselor energetic; criza resurselor alimentare.

Impactul cel mai important asupra omului îl are poluarea care reprezintă acel fenomen creat de activitatea umană ce conduce la degradarea mediului sau a factorilor de mediu.

În ultimii ani au fost adoptate o serie de legi naționale și internaționale( la care care a aderat și România ) cu privire la protecția mediului înconjurător și crearea mediului înconjurător constituindu-se în dreptul mediului.

Izvoarele interne de drept al mediului sunt:

-[NUME_REDACTAT];

-Legi organice(legea protecției mediului);

-legi sectoriale(legea apelor,pădurilor, ariilor protejate);

-decrete cu putere de lege care reglementează relații cu privire la protecția mediului;

-ordonanțe, hotărâri ale Guvernului;

-tratate și convenții internaționale care trebuie să aibă aplicabilitate directă și nemijlocită, sa fie licite(legale) și ratificate de [NUME_REDACTAT].

Una dintre caracteristicile dreptului intern și internațional este adaptabilitatea sa la modificările privind condițiile de mediu.

4.2. Analiza riscurilor tehnologice din zona studiată

Pe teritoriul administrativ al municipiului Sebeș au fost identificate riscuri tehnologice de natură chimică cu impact asupra mediului.

Acestea pot fi determinate de două mari companii și anume C.T.T.A APA MARE PETREȘTI-SEBEȘ și KRONOSPAN –SEBEȘ.

C.T.T.A APA MARE PETREȘTI-SEBEȘ – Stația de tratare și alimentare cu apă

Fig.9 Stația de tratare [NUME_REDACTAT] substanței toxice:

Caracteristicile focarului chimic:

Populația din zonele de acțiune a norului toxic

KRONOSPAN SEBEȘ

Profilul instalației Kronospan: producerea rășinilor ureoformaldehidice (prafuri în compoziția carora intră mai multe substanțe printre care si formaldehida, din care se fac cleiurile folosite la fabricarea plăcilor, mai precis la întărirea fibrei lemnoase); producerea plăcilor stratificate din lemn MDF și placi aglomerate PAL.

În cazul Kronospan mediul inconjurator este expus constant de emisiile de formaldehida produse la scară industrială. În plus asa cum rezultă și din controalele oficiale realizate de [NUME_REDACTAT] de Mediu și de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], acestea depășesc cu mult limitele permise, propagându-se necontrolat și afectând profund mediul înconjurator.

Fig.10 Platforma industrial [NUME_REDACTAT]( sursa sebesfarapoluare.files.wordpress.com)

Formaldehida este transportată în aer, apă, sol. Aproximativ 99% din formaldehida emisă ajunge în aer iar restul în apă – sol. În timp ce în aer formaldehida se volatilizează relativ usor, în apă se poate descompune într-o perioadă de aproximativ 20 de zile. Se consideră că datorită solubilității ridicate în apă, este puțin probabil ca formaldehida să se volatilizeze la fierbere. Acest aspect este foarte îngrijorător în cazul apei potabile contaminate cu formaldehidă.

Tot datorită nivelului mare de solubilitate în apă, formaldehida se transferă din aer în nori de precipitatii dând naștere acidului formic – component al ploilor acide. Indirect, formaldehida ajunge în solul terenurile agricole, apele de suprafață si apele subterane. Eliberată în apele de suprafață, formaldehida se absoarbe în sedimente în cantități mici. Formaldehida are un nivel de toxicitate cronică pentru mediul acvatic (pești, alge, bacterii). Păsările și animalele terestre expuse la formaldehidă pot contacta boli similare cu cele ale oamenilor. Conform studiilor, formaldehida a generat boli cronice – cancer, scăderea fertilității, schimbări de comportament și mortalitate prematură.

Nu există suficiente date pentru a prezice impactul pe termen lung asupra plantelor.

În sol se consideră că formaldehida este mobilă, nu se absoarbe în particulele din sol, și poate ajunge în apa subterană prin scurgeri. Nu există suficiente date stiințifice care să expună efectele formaldehidei din sol și apele subterane.

Deși prezența formaldehidei ca atare în mediu, nu este de durată, în cazul emisiilor constante și de nivel industrial ne confruntam cu o prezență permanentă în mediu a acesteia și firește, cu toate efectele secundare pe care le generează.

4.3. Propuneri pentru diminuarea poluării în ariile afectate

Măsurile de protecție a populației și a calității factorilor de mediului pentru zona Sebeș pot fi :

-solicitarea și obținerea acordului de mediului/avizului Natura 2000 pentru toate activitățile ce se vor desfășura in zona ariei protejate;

-gestionarea corespunzătoare a deșeurilor din zonă, colectare selectivă, transportul și eliminarea în conformitate cu reglementarile în vigoare și prin operatori economici specializați.

-refacerea zonelor afectate de lucrări de decopertare, prin acoperirea cu strat de sol fertil si înierbare;

-reconstructia ecolgică a zonelor afectate de poluarea din trecut în zonă;

-gestionarea corespunzatoare a deșeurilor rezultate în timpul lucrărilor de construcție;

-delimitarea spațiilor verzi din cartiere, protejarea și amenajarea spațiilor libere virane ca spații verzi;

-inființarea unor centuri vegetale de protecție intre sursele de emisii și cartierele de locuinte (flancarea autostrazii, zone tampon intre platformele industriale, cimitire,piete agroalimentare si cartierele invecinate);

-pozarea subterană a rețelelor de comunicații aeriene existente și propuse.

Totodată este necesară o monitorizare a factorilor de mediu în zona Sebeș. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești indicatori trebuie sa fie astfel stabiliți încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.Controlul emisiilor de poluanți în mediu, precum și controlul factorilor de mediu,se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autorități acreditate, cu echipamente de prelevare și analize adecvate, folosind metode de lucru standardizate.

Monitorizarea factorului de mediu aer

In zonă se face zilnic o monitorizare a calității aerului prin stația automată de monitorizare a calității aerului AB2 de tip industrial, situată în Sebes, Str.[NUME_REDACTAT] (școala generală nr. 4), ca parte integrantă a [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] (RNMCA). La această stație se monitorizează următorii indicatori SO2, NOx, CO, O3, PM10, COV. Corelarea nivelului poluanților cu sursele de poluare, se realizează pe baza datelor meteorologice obținute în stațiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcție și viteza vântului, temperatură, presiune, umiditate, precipitații și intensitatea radiației solare.

Se impune monitorizarea periodică a concentrației de formaldehidă din aer.

Monitorizarea factorului de mediu apă

În conformitate cu prevederile normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor industriale și orășenești la evacuarea în receptori naturali H.G. 188/2002, cu modificările și completările ulterioare NTPA – 001, valorile substanțelor poluante, evacuate de la stația de epurare a municipiului Sebeș, nu vor depăși urmatoarele limite la evacuarea în râul [NUME_REDACTAT] se vor determina urmatorii indicatori: NO3- , NO2- , [NUME_REDACTAT] uzate provenite de la stația de epurare a localității Răhău, după construirea acesteia, nu vor depăsi urmatoarele limite:

Analizele chimice se vor face în mod obligatoriu într-un laborator dotat cu instrumentar și reactivi pentru gama de analize impuse. Prelevarea probelor supuse analizei chimice se va face de către personal calificat și instruit pentru această activitate.

Monitorizarea factorului de mediu sol și biodiversitate

Suprafațele afectate de poluarea istorică din zonă vor fi ecologizate.Astfel va mai fi necesară o monitorizare a calității solului din zonă, în fiecare an.

Pentru biodiversitate se va face o monitorizare periodică a speciilor și habitatelor prioritare din aria protejată.

CAP.5 CONCLUZII

[NUME_REDACTAT] și localitățile componente: Lancrăm, Petrești și Răhău, este situat în depresiunea [NUME_REDACTAT] (subunitate a [NUME_REDACTAT]) sculptată în formațiunile miocene și umplută cu formațiuni (depozite) fluviațile pleistocen superioare și holocene. Este drenată de rîul Sebeș (cu izvoarele în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ) și de pîrîul Secaș afluent al Sebeșului ce constituie axa de drenaj principală a Depresiunii – culoar al Secașului care “debușează” în marele golf depresionar dezvoltat la confluența Mureșului cu Sebeșul.

În ansamblu ne aflăm în prezența unei lunci cu lățimi apreciabile a Mureșului, luncă ce însoțește și cursurile Sebeșului în interiorul dealurilor piemontane ale Sebeșului (spre sud, la contactul cu muntele) și Secașului ce străbate depresiunea de contact între [NUME_REDACTAT] (aflat la nord) și aceleași dealuri piemontane ale Sebeșului.

Toate râurile principale menționate sunt însoțite de terase bine dezvoltate (de 7-8 m, 20 m și 40-50 m altitudine relativă) care trec pe neobservate în nivelele piemontane situate la contactul nordic al cristalinului munților ce alcătuiesc lanțul [NUME_REDACTAT].

Alte elemente ce trebuiesc menționate se referă la zona nord-estică a depresiunii Sebeș acolo unde în depozitele sarmațiene se remarcă în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (declarate rezervații naturale complexe) un relief cu totul original de bad lands-uri în care șiroirile au creat forme de microrelief deosebit de spectaculoase.

De asemenea în cazul localității Răhău, aceasta este situată în dealurile Sebeșului, în versantul stâng al văii Răhăului (afluent al Secașului) acolo unde relieful este mai puțin fragmentat datorită și prezenței gresiilor alcătuite de pietrișurile și nisipurile caracteristice depozitelor piemontane.

De asemenea dat fiind nivelul de bază coborât altitudinal al culoarului la contactul (confluența) Mureșului cu Sebeșul de numai 200 m altitudine relativă, zona orașului Sebeș a fost în decursul timpului geologic o adevărată “pistă” de adunare a apelor și ca atare umectarea terenurilor de luncă din spațiul depresionar era tradițională, iar la ape mari Sebeșul în special, dar și Secașul și afluentul său pârâul Daia produceau frecvent inundații.

Amenajarea bazinului hidrografic Sebeș pentru producerea energiei electrice, pentru aprovizionarea cu apă sau de combatere a viiturilor a determinat practic dispariția acestor fenomene, și cu totul excepțional pe Secaș sau pe unii afluenți ai Sebeșului se produc creșteri de nivel și au loc inundații temporare. Se mai menține pe unele sectoare pericolul supraumectărilor (excesului de umiditate).

De asemenea pârâul Daia chiar de la ieșirea din [NUME_REDACTAT] este amenajat pentru piscicultură, existența lacurilor în salbă din lungul văii scăzând efectele creșterilor de nivel generate de ploi însemnate cantitativ.

Ca atare pentru orașul Sebeș și localitățile componente riscurile naturale generate, inundațiile produse de cursurile de apă subterane sau alohtone sunt diminuate drastic.

Face excepție Secașul cu o albie colmatată, însoțită de o luncă joasă, supraumectată “bordată” de glacisuri la contactul cu [NUME_REDACTAT] și dealurile Sebeșului.

Orașul SEBEȘ propriu-zis este străbătut de râul Sebeș care la ploi mari, însemnate cantitativ sau în urma unor goliri ale lacurilor de acumulare din amonte, străbate o albie parțial canalizată (amenajată), pe alocuri cu vegetație și gunoaie ce umplu pe alocuri spațiul din preajma albiei și care tot pe alocuri erodează malurile (în special avale de podul drumului național Sibiu-Deva).

LANCRĂMUL aflat în aval situat pe un nivel de terasă de pe stânga Sebeșului este puțin expus inundațiilor. Vințul de Jos cu terenurile agricole din luncă mai suportă temporar unele creșteri ale nivelului freatic, Sebeșul străbătând acest sector al depresiunii între maluri (remodelate antropic) relativ înalte.

PETREȘTI este satul de la sud de Sebeș, aflat ca teritoriu în cea mai profundă transformare. În lunca largă a Sebeșului s-a construit un imens lac de acumulare mărginit de terenurile și nivelurile piemontane. Rețeaua apelor de suprafață și apele subterane a fost dezorganizată și doar parțial este funcționabilă în intravilanul satului.

RĂHĂU este separat prin poziție de pericolul riscul) unor inundații. Pe alocuri sunt de semnalat procesele de solifluxiune (deplasarea solului sub învelișul vegetal) și de alunecare (cu caracter superficial) sub forma unor mici brazde.

În ce privește riscul tehnologic la nivelul municipiului Sebeș, este legat de activitățile industrial ale platformei Kronospan prin emisii de formardehidă și de stația de tratare a apei cu instalația de clorinare care proce vapori de clor.

Asigurarea unei calități corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitatea supraviețuirii și progresului reprezintă o problemă de interes major și certa actualitate pentru evoluția socială. În acest sens, se impune păstrarea calității mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Este bine cunoscut faptul ca poluarea nu cunoaste frontiere si în acest context, efectele sale locale pot evolua rapid catre cele regionale, continentale si chiar globale. Constientizarea pericolului degradarii si distrugerii elementelor mediului, a înscris atât la nivel national, cât si mondial, protectia si conservarea naturii printre prioritatile umanitatii.

Calitatea factorilor de mediu din municipiul Sebeș este afectată de activitățile antropice desfășurate în zonă și în mai mică măsură de cauze naturale , acestea din urmă fiind în mare măsură declanșate tot de influența omului sau de un managemen de mediu defectuos.

În principal , datorită activităților industriale desfășurate într-o zonă cu o populație densă , dintre componentele de mediu cele mai afectate sunt aerul și apa și mai puțin solul și component biotice precum fauna sau flora.

[NUME_REDACTAT]

[1].Bull R.J., Birnbaum L.S., Cantor K.P., et al. 2005,Water chlorination: essential process or cancerhazard, Fundam. Appl. Toxicol., 28: 155166.

[2].Costea M. ,2009,Pluvial hazards and geomorphological consequences in the [NUME_REDACTAT]– Riscuri și catastrofe (V. Sorocovschi – editor),AnVIII, Nr. 6, Edit. [NUME_REDACTAT] de Știință (ISSN – 1584-5273), pp. 131 -141, [NUME_REDACTAT].

[3].Costea M., 2010,The susceptibility of slopes to landslides. Case study: [NUME_REDACTAT] Basin, în [NUME_REDACTAT] Musei, V.3, Edit. Altip, (ISSN1842 -2691), Sibiu, pp. 677- 686,.

[4].Cojocariu M., 2003, Contor I.,Degradările de teren din bazinul [NUME_REDACTAT]. Studii de caz, Revista de Geomorfologie,4 – 5,București (ISSN 1453-5068), pp. 133-142, 2002 – 2003

[5].Ceană D., 2007 , Tarcea M., Szasz S., Ureche R.,2007, Impactul mediului asupra calității apei râului Mureș, [NUME_REDACTAT] de Medicină de [NUME_REDACTAT]. 9, Nr. 4, Decembrie

[6].Ianoș I. ,2001, The maturing of the Romanian urban system, in GEYER H.S. (Ed.)[NUME_REDACTAT] of urban systems, pp. 295-329. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].,Cheltenham, UK, Northampton, MA, USA.

[7].Ileană C.D., Popa M.,2001, Aspecte ale poluării apelor în județul Alba, în [NUME_REDACTAT] Apulensis, seria Topografie-Cadastru,1,p.109-114

[8].Kohler HR, Sandu C, Scheil V, et al.,2007, Monitoring pollution in river Mures,Romania,Part III:biochemical effect markers in fish and integrative reflection – [NUME_REDACTAT] Assess., 2007;127(1-3): 47-54.

[9].Mărculeț I., Mărculeț C.,2013,[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]([NUME_REDACTAT]-Sebeș), [NUME_REDACTAT].Aeternitas,[NUME_REDACTAT]

[10].Neagoe A., Iordache V., Farcașanu I. ,2011, Remedierea zonelor poluate (The remediation of polluted areas), [NUME_REDACTAT] București, (in Romanian).

[11].Pișota I.,1980,[NUME_REDACTAT]. Regim hidrologic și amenajări hidroenergetice, AUB,Geogr.,XIX, București

[12].Popa I., 1998, Cuantificarea riscului apariției catstrofelor naturale în ecosistemele

forestiere cu funcția Weibull, în [NUME_REDACTAT], anul 113, nr. 3-4

[13].Šamonil P. et al. 2009, Dynamics of windthrow events in a natural fir-beech forest in the

Carpathian mountains, [NUME_REDACTAT] and Management 257, 1148-1156

[14].Sorocovschi V. ,2008, Particularitățile scurgerii râurilor din [NUME_REDACTAT],

în [NUME_REDACTAT], anul II, nr. 2, p. 29-36.

[15].Ștef, I., 2005, Reconstituirea debitelor în bazinul hidrografic Sebeș, Conferința națională de hidrologie , București ;

[16].Ștef, I. (2008), Vulnerabilitateși risc la acumulările hidroenergetice de pe valea Sebeșului,International conference „Water resources management in extremeconditions „, București ;

[17].Stef I.I., 2010- Studiul lacurilor de acumulare din [NUME_REDACTAT] Sebeș- [NUME_REDACTAT]

[18].Torry W.I. (1979), Hazards.A critique of the Environment as hazard and general reflections of disaster research, [NUME_REDACTAT], 23,4 ;

[19].Ureche R., Tarcea M. – Date comparative asupra conținutului în nitriți și nitrați a apelor de suprafață și freatice – Revista de Medicină și [NUME_REDACTAT]. Mureș, 2005; 51(1): 61-62

[20].Velcea V.2003,Mediul ambiant și perspectiva dezvoltării durabile a turismului. O abordare geografică, în Rev. Geo-Carpathica,III,3, Edit. Univ. „[NUME_REDACTAT]”,[NUME_REDACTAT]:

[21].[NUME_REDACTAT]. 1959, Flora și vegetația văii Sebeșului, Ed. [NUME_REDACTAT],București;

[22].Clepan D.,1999, [NUME_REDACTAT]. Ed. Altip, Alba-Iulia

[23].Ludușan N., [NUME_REDACTAT]., Hanciu M., Muntean M., 2003, Geografia județului Alba, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

[24].Mutihac V.,1974 – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] București

[25].Posea G., 2005,[NUME_REDACTAT]: reliefuri, tipuri, geneza, evoluție, regionare –Ediția a II –a, [NUME_REDACTAT] România de Mâine, București.

[26]***Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din județul Alba – Teritoriul administrativ al municipiului Sebeș,2000

[NUME_REDACTAT]

[27]*** http://www.apulum.ro

[28]*** http://www.alba.insse.ro/cmsalba/files/localitati/locali_alba.htm

[29]*** http://www.cjalba.ro/patj-alba -zone de risc

[30]*** http://www.scientconsult.ro/CD/consult/Module/M60-CalitMediu.htm