Condiții tehnice și reguli tehnologice privind cofrajele. [303956]

Condiții tehnice și reguli tehnologice privind cofrajele.

[anonimizat], dimensiuni, [anonimizat].

Se vor realiza si utiliza tablii sau panouri mici de cofraj corespunzatoare ca si dimensiuni

Cofrajul trebuie sa fie suficient de rigid pentru a nu se deforma peste limitele admise sub actiunea incarcarilor, a umiditatii sau a variatiilor de temperatura

La montaj se vor asigura alinierea panourilor si unghiuri corespunzatoare la toate muchiile elementelor;

[anonimizat], asamblarea si montarea elementelor componente cu respectarea riguroasa a alurii curbei.

Cofrajul trebuie sa respecte pozitia in structura a [anonimizat], iar pentru asigurarea orizontalitatii se vor prevedea sustineri ineformabile;

Elementele verticale de sustinere se vor prevedea cu sisteme de reglare micrometrica a [anonimizat] a nu permite scurgerea laptelui de ciment. [anonimizat], iar rosturile dintre panouri sa fie stranse si inchise cu benzi adezive.

Cofrajul sa fie astfel alcatuit incat sa permita o [anonimizat].

[anonimizat], fara impuritati

Suprafata in contact cu betonul (tablia) sa fie suficient de rezistenta pentru a [anonimizat] a betonului.

[anonimizat] a [anonimizat], pozitie, sustineri, rigiditate, [anonimizat] o [anonimizat],

Realizarea mecanizata a ansamblurilor montate si demontate

Reutilizarea cofrajelor

Ansamblul cofraj și părțile sale componente. Tăblia cofrajului. panouri mici de cofraj din lemn; panouri de cofraj mixte; panouri de cofraj metalice.

Tablia cofrajului= partea cofrajului ce vine în contact direct cu betonul

Cofrajul necesar pentru realizarea unei structuri din b.a. monolit formeaza un ansamblu spatial. Acest ansamblu este alcatuit din cofrajele necesare pentru realizarea fiecarui tip de element al structurii (stalpi, grinzi etc). In final aceste cofraje se pot asambla intre ele formand ceea ce numim ansamblu de cofraj pentru structura respectiva.

Parti componente:- tablia sau astereala; rigidizari locale; sustineri(în cazul cofrajelor orizontale); contravantuiri; sprijiniri (cofrajelor verticale); element de aliniere; elemente de asamblare.

Tablia cofrajului: formeaza fata continua care vine în contact direct cu betonul. Rolul functional al acestui element este de a da forma proiectata pentru elementul din beton.

Poate fi realizata din urmatoarele materiale:

-cherestea de rasinoase(scanduri, dulapi), caz în care tablia se num astereala 25-48mm

-placaj din lemn pentru exterior 8 sau 15mm, tratat cu diferite substante (rasini, pelicule de tego film) pentru a fi protejate impotriva umiditatii

-produse rezultate din utilizarea deseurilor lemnoase(placi aglomerate din lemn P.A.L., placi fibrolemnoase P.F.L.)

-tabla de otel 2-8mm

-materiale plastice ca: foi de mase plastice rigide, cauciuc, etc

-tabla de aluminiu

Panouri mici de cofraj din lemn

Au scheletul de rezistenta dispus longitudinal, alcatuit din rigle paralele denumite longeroane in numar de 2 in cazul panourilor inguste (l=25-40cm) si 3-4 in cazul latimilor de 50-60cm.

Tablia formata din placaj bachelitizat de 8 mm grosime este fixata de scheletul de rezistenta prin intermediul unor suruburi de lemn sau cuie.

Panourile de cofraj din lemn, in tara noastra au urmatoarele dimensiuni:

L=1,2m; 2m; 2,40m

l=0,3-0,6m

h=0,10m

numarul de refolosiri ale cofrajelor din lemn depinde de:

modul lor de alcatuire

materialele utilizate pentru realizarea scheletului si a tabliei

protectia asigurata celor de mai sus

calitatea executiei

modul de exploatare pe santier a cofrajelor

In cazul unei exploatari normale, la panourile tipizate, se poate asigura un numar de 20-25 refolosiri.

Panouri de cofraj mixte

– Au scheletul de rezistenta din profile metalice sau aluminiu, iar tablia din placaj bachelitizat de 12-24mm grosime.

Au scheletul de rezistenta sub forma unei retele de casete cu dimensiunea de 25x25cm si sunt realizate din otel lat de 75x5mm dispuse pe cant

Tablia este realizata din placaj multistrat din 15mm grosime prins de rama prin intermediul unor suruburi

Panourile mixte au un numar de reutilizari mai mare decat la panourile de lemn

Panouri de cofraj metalice

Au scheletul de rezistenta cat si tablia realizate din otel.

Panourile metalice au avantajul unei rezistente mai bune in exploatare si a unei inderfomabilitati sporite ceea ce permite un nr de reutilizari de cca 300 ori.

Dezavantaj- limitarea greutatii proprii, sub 50kg, face ca suprafata acestor panouri dsa fie mai mica decat a celor din lemn sau mixte, consumul de manopera este mai mare. Pentru a preveni degradarea panourilor prin ruginire, este nevoie de intretinere periodica prin curatire si vopsire.

Rigidizări locale ale cofrajelor: primare; secundare;

-rigidizări locale secundare la cofraje plane pentru pereți, ziduri de sprijin și masive din beton;

-rigidizări locale la cofraje pentru grinzi și stâlpi.

Rigidizarile locale formeaza structura de rezistenta a tabliei, având rolul de a asigură rigiditatea cofrajului la diferitele solicitari la care acesta este supus.

Aceste rigidizari sunt formate din mai multe elemente, specifice fiecarui tip de cofraj în parte.

Rigidizarile locale primare sau „coaste”

Sunt elem. pe care reazemă nemijlocit tăblia cofrajului. Au rolul de a fracționa câmpul tăbliei.

Dist. dintre ele se stabilește pe bază de calcul, în fcț. de rigiditatea tabliei și mărimea încărcărilor ce actionează asupra acesteia. În cazul panourilor mici, lonjeroanele și traversele de rezistență au rolul de coaste pentru. cofrajul respectiv. Coastele se pozitionează de regulă după direcția lungă a cofrajului. Pot fi alcătuite din rigle de lemn sau profile metalice ușoare.

În ftie. de natura materialului din care sunt realizate cele doua elem. ale cofrajului, prinderea tabliei de coaste se realizeaza prin cuie, suruburi, sudura sau prin intermediul unor elemente secuntare numite fururi.

Rigidizarile locale secundare

Au rolul de a micșora deschiderea coastelor, fiind dispuse perpendicular pe directia acestora și alcătuind în final, împreuna, scheletul de rezistentă al cofrajului.

In ftie de tipul cofrajului, rigidizarile locale secundare au forme și denumiri specifice:

-la cofrajele plane pentru pereti sau fundatii continue: moază sau palee

-la cofraje pe stalpi sau fundatii izolate: caloți

-la fundatii pentru grinzi: caloți sau chingi.

In cazul cofrajelor verticale(de perete, grinda sau stalpi) dispuse fata în fata, elem de rigidizare secundare sunt legate intre ele cu tiranta, care preiau impingerile orizontale ale betonului proaspat asupra acestora.

Susțineri (elemente orizontale și verticale de susținere);

-contravântuiri;

-sprijiniri;

-elemente de aliniere;

-elemente de asamblare ale cofrajelor.

Apar în cazul cofrajelor orizontale drepte sau curbe și sunt formate din doua categorii de elemente:

a)-elemente orizontale de sustinere, cu rol de a prelua incarcarile verticale ce act asupra cofrajelor;

-grinzi de lemn

-profile metalice simple sau compuse

-grinzi metalice zăbrelite, formate din tronsoane prinse intre ele articulat și care permit și sustinerea cofrajelor curbe; grinzi metalice extensibile.

Au o greutate proprie mica, iar rigiditatea lor mare permite preluarea unor mom incovoietoare capabile, cuprinse intre 300 și 1500 daN*m. Schema statică de calcul este de grinda simplu rezemate incarcata cu o sarcina liniara uniform distribuita sau cu sarcini concentrate.

b) elementa verticale de sustinere („popi” sau „esafodaje de sustinere”), având rolul de a prelua incarcarile de la elementele orizontale de sustinere și de a le transmite terenului sau unor elem de constructie executate anterior. De asemenea, susțin cofrajul la cota necesara pe intreaga perioada de intarire a betonului.

Pot fi realizate în mai multe variante constructive astfel:

popi de lemn- utilizati mai rar, în cazul cofrajelor orizontale fixe sau în cazul în care nu se dispune de alte elemente de sustinere. Se realizeaza din lemn rotund sau ecarisat de diferite specii lemnoase.

Pt. a se putea aduce cofrajul la cota, pe intreaga suprafata, iar la decofrare pentru a permite demontarea sustinerilor și a cofrajelor la popi se prevad sisteme de reglaj fin pe inlatime – pene de lemn.

Pt asigurarea transmiterii corecte a sarcinii la teren, la baza se prevad placi de repartitie din dulapi sau traverse de lemn sau din beton armat.

b) popi metalici extensibili- realizati din doua tronsoane de teava care culiseaza una în alta cu ajutorul unui manson filetat, un bolt și o piulita cu urechi

c)-popi metalici extensibili cu baza spatiala- stabilitate mare specifica, au 3 spraituri reglabile în lungime

d) popi metalici usori- la capacitati portante reduse și inaltimi mici

e) esafodaje metalice- alc din elem plane triunghiulare care se asambleaza intre ele prin suprapunere, prin stut și cep. Esafodajul este rigidizat la capete prin diagonale, iar la partea ingerioara și prin barele de legatura. La partea inferioara și superioara sunt prevăzute elem de reglaj fin care asigură verticalizarea turnului.

Inaltimea maxima15m, iar sarcina maxima variaza de inaltimea sa.

Contravantuiri.

Se executa intre elementele verticale ale sustinerilor (intre popi), având rolul de a asigură stabilitatea sistemului de sustineri. Se prevad contravantuiri în doua planuri perpendiculare, în fiecare plan asigurandu-se realizarea unor triunghiuri indeformabile.

Contravantuirile se pot realiza din materiale lemnoase (scandura, dulapi) sau din metal (bare de otel-beton, tevi rotunde sau dreptunghiulare etc)

Prinderea elementelor de contravantuire de popi se realizeaza prin intermediul unor piese speciale numite „bride” sau „coliere” și trebuie sa fie rapida, sigura, simpla și fara excentricitati.

Sprijiniri

Apar în cazul cofrajelor verticale sau inclinate și au rolul de a asigură stabilitatea generala a acestora, pozitionarea și apoi mentinerea lor în pozitia dorita, pana la intarirea betonului. Se mai numesc și „șpraițuri”.

Pot fi realizate din lemn sau elem metalice telescopice, prevăzute la capete cu sisteme speciale de fixăre de moazele sau coastele cofrajului, respectiv de teren sau de elementul orizontal al structurii. Reglajul fin a lungimii spraiturilor se realizeaza ca și la popi, cu pene de lemn (pentru grinzi bile, manele) sau cu manson filetat în cazul spraiturilor telescopice de inventar.

Elementele de aliniere

Apar mai ales la cofrajele verticale (perete, laterale de grinzi) formate din mai multe panouri si au rolul de a asigura planeitatea acestora. In cazul cofrajelor de perete, se pozitioneaza si la baza, avand rol de trasare.

Elemente de asamblare

Au rolul de a asigura cuplarea diferitelor elemente ale cofrajului, cu scopul de a conferi etanseitate si rigiditate acestuia.

Calculul cofrajelor: acțiuni asupra cofrajelor și susținerilor (încărcări verticale; încărcări orizontale).

Cofrajele se calculeaza luan in considerare toate actiunile la care acestea sunt supuse,grupandule in ipoteze de incarcare cele mai defavorabile.

Actiunea aspupra cofrajelor si sustinerilor

Valoarea incarcarilor normate se stabileste conform EC0 si EC2.Mersul urmator este conform NE012-2/’11

Incarcari verticale asupra cofrajelor si sustinerilor

Aceste incarcari ce actioneaza asupra cofrajelor orizontale sau curbe (bolti, arce), provin din greutatea betonului si a armaturii, a cailor de circulatie montate pe cofraj, a aglomerarilor de oameni si materiale etc.

Pot fi uniform distribuite sau concentrate, marimea lor fiind evaluat astfel :

Greutatea proprie a cofrajelor si a elementelor de sustinere.

Pentru produse din lemn se pot considera urmatoarele valori :

cherestea in elemente de sustinere 600daN/m3

cherestea in cofraje 750 daN/m3

placaje 800 daN/m3

Greutatea betonului proaspat si a armaturii.

beton obisnuit (greu) – simplu 2400daN/m3

-armat 2500daN/m3

-precomprimat 2600daN/m3

– beton usor 1,10 x Pb

unde Pb – densitatea in stare intarita.

Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarile cu oameni, are urmatoarele valori :

pentru cofraje (tablie si rigidizari) 250daN/m2

pentru elementele orizontale de sustinere a cofrajelor 150daN/m2

pentru elementele verticale de sustinere 100daN/m2

Incarcare concentrata provenita din greutatea muncitorilor

pt un muncitor ce transporta greutate 130 daN

pt transport cu roaba 170daN

pt transport cu tomberonul de 0.175 m3 280daN

Incarcare datorita vibrarii betonului : se ia 130 daN/m2, in cazul utilizarii vibratoarelor de intorior sau a celor de suprafata.

In cazul utilizarii vibratoarelor de cofraj, valoarea “Pv” se determina cu relatia :

unde : F = forta perturbatoare a vibratorului de cofraj (250 – 2000daN)

= coef. dinamic 1.3 – 1.4

Incarcari orizontale asupra cofrajelor si sustinerilor

Actioneaza asupra cofrajelor verticale sau inclinate si provin din impingerea laterala a betonului proaspat, de la socul produs la descarcarea betonului in cofraj si din actiunea vantului. Aceste incarcari se considera uniform distribuite, cu valori :

Incarcare statica provenita din impingerea laterala a betonului proaspat turnat si apoi compactat prin vibrare : actioneaza asupra peretilor cofrajelor si se distribuie conform diagramelor de presiuni, in functie de viteza de betonare “ v “ (m/ora)

Viteza de betonare “v” reprezinta raportul dintre inaltimea elementului ce trebuie turnat “H” si durata de timp pentru umplerea cofrajului cu beton pana inaltimea respectiva.

Incarcare orizontala dinamica pe peretii cofrajelor, provenite din socurile ce se produc la descarcarea betonului

pt mijloace de transport, avand capacitatea :

< 0,2 m3 200daN/m2

0,2 – 0,7 m3 400daN/m2

> 0,7 m3 600daN/m2

pt turnarea cu jgheaburi 200daN/m2

pt turnarea cu pompa 600daN/m2

Incarcarea datorita vantului

Aceasta incarcare se ia in considerare numai la calculul sustinerilor cofrajelor mai inalte de 6m.

Coeficientul incarcarii “n” pt. stabilirea incarcarilor de calcul se ia 1,2.

6.Calculul cofrajelor: ipoteze de combinare a încărcărilor; dimensionarea și verificarea cofrajelor (SLU, SLEN,

capacitatea portantă de exploatare, condiția de rigiditate).

Incarcarile nu actioneaza simultan asupra cofrajului.Pentru o dimensionare corecta a acestora se iau in considerare ipotezele de incarcare cele mai defavorabile ,iar pentru calculul deformatiilor se iau in considerare numai incarcarile de lunga durata ce actioneaza asupra cofrajului si dupa punerea in opera a betonului.

In cazul cofrajelor inclinate ,incarcarile luate in calcul vor fi in functie de sensul inclinarii acestuia si a unghiului de inclinare.

Calculul si verificarea elementelor de cofraj se efectueaza in domeniul elastic dupa metoda starilor limita,pentru elemente alcatuite din otel conform EC8 si lemn conform EC5

Verificarea starilor ultime de rezistenta se realizeaza prin compararea eforturilor unitare efective din punctele cele mai solicitate cu rezistenta de calcul “R”

σ = ≤R

Verificarea starilor limita ale exploatarii normale se realizeaza prin compararea deplasarilor statice cu valorile limite acceptate prin cofraje,astfel:

-in cazul elementelor incovoiate: fmax ≤ fa

-in cazul elementelor solicitate axial: λmax ≤ λa

Capacitatea portanta de exploatare: σmax ≤ σa

Conditii de rigiditate se iau pentru a exclude posibilitatea de aparitie a unor deformatii la montaj sub actiunea incarcarilor.In acest scop elementele de cofraj din lemn tr sa satisfaca urmatoarele relatii:

-in cazul elementelor incovoiate: fmax ≤ fa

-in cazul elementelor solicitate axial: λmax ≤ λa

7.Cofraje pentru realizarea pereților; C.M.U.

Cofrajele pentru pereti sunt caracterizate prin realizarea unor panouri mari,plane,pozitionate fata in fata si rigidizate corespunzator intre ele.Pot fi alcatuite in mai multe moduri si anume:

-panouri mici tipizate,montate si demontate manual, bucata cu bucata.

-panouri mici tipizate,asamblate la sol in panouri mari si care apoi se monteaza si se demonteaza macanizat cu ajutorul unor macarale

-utilizarea unor elemente de rigidizare metalice, de inventar, cu ajutorul carora se realizeaza scheletul de rezistenta al panoului,peste care se fixeaza tablia panoului mare.

Cofraj mixt usor pentru pereti:este alcatuit din urmatoarele piese principale:

-barele “B” realizate din teava dreptunghiulara de tabla subtire 70x40x2.5mm sunt prevazute cu gauri 18-50 mm interax.Sunt de 6 tipuri de lungimi diferite intre 0.6m si 6.0 m.Cu aceste bare se realizeaza coastele verticale(1) si moazele orizontale(2).

-menghinele “M”(3) care asigura fixarea moazelor de coaste.Menghinele pot fi cu surub sau cu pana.

-fururi de lemn(4):sunt fixate pe lateralele coastelor cu ajutorul unor suruburi si au rolul de a asigura fixarea tabliei cofrajului de coaste.

-tablia cofrajului(5):realizata din placaj de 15 mm grosime sau din panouri mici de cofraj din lemn(5’).In cazul al 2-lea longeroanele panourilor au rolul de coaste.

-tirantii(7) realizati din beton lis 8mm sau 10mm si care reazema pe moaze prin intermediul placutei metalice “U” (6).Fixarea tirantilor se realizeaza cu zavoarele “Z” (8), iar pretensionarea lor pentru a fi perfect drepte cu ajutorul circului cu parghie (13).Tirantii se recupereaza datorita faptului ca ei se trec prin distantierele din teava P.V.C (15) care au la capete doua conuri de etansare “Cc” (12)

-spraiturile metalice “BR” (9) sunt amovibile si asigura sprijinirea panoului in pozitie verticala atat in faza de montaj cat si in timpul turnarii si intaririi betonului.Fixarea spraiturilor de moaze se realizeaza cu ajutorul placutelor metalice “E” (9’) si a bulonului (9’’)

-coltarele „C1” si chingile”C2” si „C3” sunt piese metalice care permit realizarea de colturi interioare sau exterioare,a rezalitelor,acapetelor de perete.

-consolele pentru podina „KP” necesare pentru sustinerea muncitorilor care toarna betonul.

-talpa de aliniere(11):asigura planeitatea cofrajului si bara de trasaj(14) care asigura grosimea cofrajului.

Caracteristicile tehnice ale cofrajului mixt usor sunt:

-lungimea panoului mare cuprinsa intre 0.6 si 6.0 m;

-inaltimea pana la 4.00 m;

-pasul de modulare a dimensiunilor unui panou: 50mm;

-suprafata acoperita de un set de cofraj:500m

Cofraje pentru realizarea stâlpilor; C.M.S.

Cofrajul metalic pt realizarea stalpilor este un cofraj utilizat pt realizarea stalpilor din beton armat monolit cu sectiunea maxima de 95×95 cm si inaltimea de 7.20 m.

Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:

-panourile de cofraj „p” avand latimea de 500mm si inaltimea de 1200,600,300 si 100mm.Tablia panoului este realizata din tabla 2mm grosime, iar scheletul de rezistenta din otel lat de 5mm grosime.Pe laturile de 500mm sunt prevazute gauri 14mm la 50mm interax.

-calotii ”C” din otel lat 80×5 sau 80x10mm prevazuti cu dornuri 12mm la 50mm interax.Sunt 6 tipuri de caloti tip C1…C6, clasificati in functie de lungimea si pozitia dornurilor.

Astfel calotii de baza(C2 si C4) si calotii de capat (C5 si C6) sunt prevazuti cu dornuri care ies numai intr-o singura parte(in sus si respectiv in jos).Din calotii intermediari (C1 si C3) dornurile ies in sus si in jos,facand legatura dintre un rand de panouri inferior si unul superior.

-clesti „K” si cleme care asigura cuplarea panourilor alaturate;

-elemente de sprijinire compuse dintr-un sprait „S” a carui lungime se poate regla atat macrometic (din 5in 5cm)cat si micrometric si talpa spraitului „ST” care are rol de a asigura fixarea spraitului de sol sau de planseu.

La montarea cofrajului se intalnesc 3 cazuri:

Cazul I:stalpii au toate laturile ≤ 45cm, pe fiecare latura se monteaza cate un singur panou si se utilizeaza calotii scurti.

Cazul II:stalpii cu 2 laturi opuse cu dim intre 50-95cm,iar celelalte 2 lat<45cm.Pe lat scurte se monteaza cate un singur panou, iar pe lat lungi cate 2 panouri in latime.

Cazul III:stalpii au toate laturile de dimensiuni cuprinse intre 50-95cm, se monteaza cate 2panouri pe fiecare latura si se utilizeaza numai caloti lungi.

9.Cofraje pentru realizarea stâlpilor; C.M.U., CSK I, CSK II.

a)C.M.U-utilizeaza elementele componente(bare „B”,tiranti,placute „U”,zavoare „Z”) pt realizarea stalpilor cu laturi >0.95m,cu un pas de modelare de 5cm.

b)CsKI-este alc din panouri mici de cofraj si caloti metalici triunghiulri.Sistemul de panotare este liber si permitte realizarea de doua subansamble spatiale in forma de „L”,care se monteaza si demonteaza mecanizat.Cand lat stalpului este cuprinsa intre 30-60cm se utilizeaza caloti tip CsKIA,iar la dim cuprinse intre 60-110cm caloti CsKIB.Pasul de modelare este de 5cm.

c)CsKII-este un cofraj alc din panouri mici de cofraj,rigidizate cu caloti metalici in forma de „L”,care se cupleaza cu ajutorul unor dispozitive cu pene metalice introduse in fantele practicate in caloti.Prinderea calotilor de panouri se realizeaza prin suruburi de lemn.Panotarea este specifica fiecarei laturi,pasul de modulare a laturii stalpului fiind de 5 cm.Se pot cofra stalpi avand laturile cuprinse intre 30-110cm.Cofrajul permite formarea de doua subansamble in forma de „L” care se muta de la un loc de turnare la altu cu mijloace mecanizate de ridicat.

10.Cofraje pentru realizarea grinzilor.

Cofrarea grinzilor din beton monolit impune realizarea a doua fete laterale,verticale si a uneia inferioare,orizontale,precum si asigurarea unei rigiditati corespunzatoare preluarii,cu deformatii minime,a incarcarilor date de betonul proaspat,turnat in respectivul cofraj.La panotare se recomanda utilizarea panourilor mici de cofraj,a caror lungime sa fie aleasa convenabil cofrarii,fara completari importante.Compensarea lungimilor se realizeaza de regula in zonele de imbinare a grinzilor cu stalpii,zone cofrate si turnate deobicei impreuna cu grinzile.Utilizarea unor elemente de rigidizare de tipul tirantilor este greoaie,din cauza pozitiilor dificile in care se monteaza deobicei cofrajele grinzilor,conducand la reducerea productivitatii muncii la montaj.De aceea se recomanda solutii de preluare a incarcarilor prin caloti,rigizi,fara tiranti.Utilizarea tirantilor se recomanda doar in cazul grinzilor inalte(peste 60cm inaltime libera sub placa).Sustinerea calotilor se poate realiza fie la partea inferioara,fie la partea superioara,conducand la alcatuiri diferite ale cofrajelor pt grinzi principale respectiv secundare ale planseelor cu retele de grinzi pe doua directii. In scopul asigurarii unul cat mai mare nr de reutilizari pt elem comp ale cofrajelor de grinda,se recomanda:

-panourile laterale sa fie de latimi corespunzatoare inaltimii max a grinzilor cofrate,urmand ca inaltimea pt fiecare tip de grinda in parte sa fie realizata prin pozarea corespunzatoare a panoului pt fundul grinzii cuprins intre panourile laterale.

-sustinerea panoului de fund sa fie realizate din montanti metalici(5) realizati din profile U 100x40x3, prevazuti la partea superioara cu un „cioc” ce permite rezemarea lor pe grinzile extensibile de sustinere(10). Montantii sunt legati intre ei,la partea inferioara a grinzii cofrate prin traversele(4) realizate din bare C.M.U, prinse cu suruburi M16, iar la partea superioara prin tiranti 10mm(7) blocati cu zavoare.

Dimensiunile grinzii sunt date de panourile de cofraj laterale (1) si de fund (2).Pt reglajul dim,atat montantii cat si traversele sunt prev cu gauri 18 mm la 50mm interax.

Sist de cofrare permite realizarea de grinzi avand latimea max de 0.6m si inaltimea de pana la 0.6m.Pasul de modulare a dimensiunii grinzii este necesar a fi de 50mm.Cofrajul se monteaza manual.

11.Cofraje pentru realizarea plăcilor de planșeu.

Realizarea placilor de planseuin solutie monolita prezinta dezavantajele:

-ritmul lent de recuperare a cofrajelor,care trebuie mentinute ca suport al planseului turnat,pana la intarirea corespunzatoare a acestuia;

-necesitatea utilizarii intr-o pondere insemnata a unor panouri de completare pe langa cele standard,pt asigurarea posibilitatii incadrarii lungimii si latimii totale a unora dintre placile cofrate in seria modulara 0 (1M=10cm)

-necesitatea utilizarii unor sist de sustineri pt asigurarea mentinerii cofrajului la inaltimea corespunzatoare cotei planseului.

In cazurile in care se impune realizarea monolita a placilor de planseu,cofrajul necesar se realizeaza din panouri mici de cofraj,care sprijina pe elemente de sustinere orizontale(grinzi extensibile) si apoi pe elemente de sustinere verticale(popi).Acestia din urma vor fi contravantuiti in doua planuri perpendiculare.

In vederea cresterii indicilor tehnico-economici ale acestor cofraje,se recomanda o serie de masuri de rationalizare a alcatuirii acestora,astfel:

-o panotare cat mai corecta in vederea reducerii la maximum a nr panourilor de completare;

-usurarea decofrarii prin prevederea pe ambele directii cel putin a cate unei fasii de compensare de 5-10cm latime.In cazul placilor cu deschideri >3.00m,fasiile de compensare vor fi sprijinite independent

-folosirea unor elemente verticale de sustinere stabile care sa elimine necesitatea contravantuirilor;

-utilizarea unor sisteme de cofraje cu decofrare timpurie care permit recuperarea elementelor orizontale ale cofrajului fara a se mai demonta elem verticale de sustinere.

-folosirea ca elem de sustinere pt panourile de cofraj a unor dispozitive speciale tip „circ” sau a unor platelaje fixate pe cat posibil pe elem verticale ale struct realizate anterior(stalpi,pereti) sau grinzile prefab montate.

12.Cofraje pentru realizarea fundațiilor. Mese pentru turnarea planșeelor.

-cofrarea fundatiilor continue:se real similar cu cofrarea peretilor.Functie de inaltimea si pozitia lor fata de teren,preluarea incarcarilor orizontale se realizeaza prin tiranti sau prin spraituri.

-fundatii izolate formate din bloc si cuzinet:se cofreaza similar cu stalpii,fiind formate din panouri de cofraj si caloti.

In jurul blocurilor de fundatii de mari dim,se introduc suplimentar tiranti sau se mareste rigiditatea calotilor prin realizarea lor sub forma de grinda-macaz.

-fundatii izolate de tip pahar:pe langa cofrajul perimetral este nec a fi real si cofrajul pt golul paharului. Acesta are forma unui trunchi de piramida cu baza in sus,iar pt mentinerea lui la pozitie,se prevad juguri care reazema pe partea superioara a cofrajului perimetral.

-Cofrajul tipizat C.F.P-de tip autoportant ,nefiind necesara executarea unor sprijiniri.

-Cofrajul perimetru:compus din panouri metalice cu schelet spatial(panouri curente si panouri de capat ce se prinde intre el)

-Cofrajul pt golul paharului-este format din elem metalice de colt si panouri din lemn cu tablia din placaj tego,confectionate pe santier la dim necesare.

Mese pt turnarea planseelor:

Real esafodajelor de sustinere a cofrajelor pt plansee din beton monolit este una din op care necesita un mare consum de manopera si de timp.Se pot utiliza la c-tii social-culturale,de locuit si la c-tii industrializate etajate,real pa baza de proiecte tip,cu dim modulate si prevazute cu plansee-dala si fatada libera in mom decofrarii.Mesele de cofrare sunt ansable spatiale amivibile cu posibilitati de reglare a dim atat in plan(LXl) cat sip e vertical.Astfel lungimea poate varia intre 2.5-8.00m,latimea intre 2.75-5,00m,iar inaltimeea intre 2.3-5,00m,asigurand supraf de cofraj de pana la 40,00mp.La dim de placi mai mari decat a unei mese,se pot alatura 2mese pe latime sau mai multe pe lungime.Ele sunt formate din urmatoarele parti component:schelet de sustinere format din picioare extensibile,traversele inferioare, si traversele superioare amovibile, contravantuiri reglabile si un platelaj format din coastele si tablia.Pt depl pe oriz,masa este prev cu roti orientabile in plan,iar pt a putea fi manipulate,sunt prev urechi de ridicare.

13.Cofraje suspendate. Cofraje pierdute.

Cofraje suspendate:

Se util in cazul c-tiilor industriale etajate, cu sarcini mari pe plansee(2000-2500daN/mp) real in sol monolita.Pt reducerea consumului de mat si manopera pt esafodaje de sustinere,avand in vedere inaltimea in general mare a etajelor,se recurge la cofrje metalice autoportante cu dim de 6,00×6,00m,suspendate de stalpii prefab montati anterior.Cofrajul suspendat este format dintr-o platforma confectionata din profile „I” ajurate,pe care se fixeaza o podina din dulapi de lemn.Platforma se suspenda prin intermediul a 4 tiranti reglabili de jugurile fixate pe stalpii prefabricati la cca 1,5m deasupra cotei planseului ce urmeaza a fi turnat. Pe fiecare latura ext a platformei se pot fixa cate 3 console reglabile care sustin cofrajele grinzilor dintre stalpi.Mai multe platforme alaturate formeaza o podina gen de lucru de pe care se real in cond optime cofrajele pt lat grinzilor sec si pt placi.Podina se fixeaza la cota fundului grinzilor secundare,fiind in acest fel cofrajul de fund al acestora.

Cofraje pierdute:

La aceste cofraje tablia nu se mai recupereaza ci ea urmeaza a intra in alc elem structural(fiind luata in considerare in faza de dimensionare a acesteia).Cu aceste sist de cofrare se pot executa dif elem structurale:

-pereti:executati din corpuri ceramice cu goluri mari,in goluri se monteaza armatura si se toarna betonul,corpurile ceramice indeplinesc rolul de cofraj;

-stalpi de sect circulara cofrati cu tuburi de beton in int carora se monteaza armatura si se toarna betonul;

-grinzi prefabricate in forma de jgheab, avand armatura de rezistenta dreapta si etrierii inglobati in element,iar barele inclinate si barele de montaj se pozitioneaza odata cu realizarea nodului de cadru.Apoi se toarna beton atat in grinda cat si in monolitizare.

-plansee casetate realizate din casete de dim modulate si tipizate,confectionate din armociment de cca 3cm grosime.Caseta reazema pe o platforma de sustinere realizata ca pt cofrajul unei placi drepte.

-placi din b.a:sunt realizate din dale prefabricate subtiri (4-6cm) numite predale si care inglobeaza armatura nec preluarii mom din campul planseului.Peste predale se monteaza armatura nec preluarii mom negative pe reazeme si se toarna un strat de beton monolit numit suprabetonare avand o grosime de 8-12cm.

14. Punerea în operă a cofrajelor: trasarea cofrajelor (trasarea poziției cofrajelor față de axe; trasarea și verificarea cotelor de nivel.

Trasarea cofrajelor

Trasarea pozitiei cofrajelor atat in plan cat si pe verticala se executa conform indicatiilor date in plansele de executie a structurii de rezistenta.

Lucrarile de trasare a cofrajelor se bazeaza pe lucrarile de trasare executate anterior pt materializarea axelor constructiei si pentru executarea sapaturilor.

Astfel, pe teren sunt materializate axele principale ale constructiei si conturul acesteia.

Pentru masuratori se vor utiliza aparate topografice, mire gradate, rulate, panglici. Pt lucrari mai simple se pot utiliza furtunul de nivel, firul de plumb, etc.

Trasarea pozitiei cofrajelor fata de axe.

Trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii continue : se realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre repele (cuie), in stanga si in dreapta reperului ce marchiaza axa fundatiei.

Transmiterea pe verticala a conturului cofrajului se executa in raport cu sarmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea pozitiei cofrajului pe fundul sapaturii se face prin tarusi batuti in pamant.

Trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii izolate (inclusiv tip pahar) : se executa in raport cu axele marcate pe portile de trasare amplasate pe conturul constructiei. Pe rigla portii se masoara dimensiunile in plan ale fundatiei si se materializeaza prin repere (cuie). Intre repere se intind sarme pe cele doua directii. Prin acest sistem de intersectie repetata se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei. Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectia sarmelor se face cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea cu ajutorul unor tarusi batuti in pamant.

Trasarea pozitiei cofrajelor la pereti : se executa in raport cu repere materializate prin borne sau pe rigla portilor de trasare si comporta urmatoarele operatii:

– trasarea liniilor principale de referinta

– pozitionarea elementelor de cofraj

Trasarea pozitiei cofrajelor la stalpi : se executa asemanator trasarii peretilor. Se marcheaza pe blocul de fundatie semnele de axa, se traseaza si se marcheaza pe blocul de fundatie liniile de contur ale stalpilor ce urmeaza a fi cofrati precum si liniile de pozitionare a cofrajului. Materializarea si fixarea acestor linii se realizeaza printr-o rama de trasare confectionata din lemn sau profile metalice. Dupa montarea cofrajelor pt axarea corecta si la partea superioara, se procedeaza la verificarea verticalitatii acestora pe doua directii.

Trasarea si verificarea cotelor de nivel

Trasarea cotei de nivel a oricarui cofraj se executa in raport cu un reper care materializeaza cota +/-0,00m sau o alta cota conventionala (cota bornei, cota riglei portii). Acest reper trebuie sa fie accesibil spre exteriorul constructiei.

Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se executa cu instrumente optice-nivela- si mira si se materializeaza prin insemnare cu vopsea.

In dreptul semnului se inscribe cota nivelului respectiv. In raport cu aceste semene, se traseaza prin masurarea directa cu rigla gradate si se materializeaza nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare al betonului.

15. Montajul cofrajelor: montarea cofrajelor la fundații, pereți, stâlpi, grinzi și plăci.

In functie de modul de alc al cofrajelor,acestea se pot monta manual sau mecanizat.Montajul manual apare in cazul utilizarii panourilor mici de cofraj care se pun in opera bucata cu bucata.Sistemul este utilizat pt cofrarea unor struct sau a unor elem struct cu forme geometrice complicate sau nemodulate,sau la cofrarea unor zone locale nerepetative cu supraf mici de cofrat,unde nu este posibila sau rentabila utilizarea cofrajelor de tip industrial.

La fundatii continue se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului fata de care apoi se va trasa poz fetelor laterale ale panourilor de cofraj.La fundatii izolate,pe fundul sapaturii se traseaza cele 2 axe perpendiculare ale fiecarei fundatii,dupa care se traseaza poz fetelor int ale panourilor de cofraj.Rigidizarea si fixarea cofrajelor se va face cu moaze,spraituri,tarusi,distantiere,dupa ce in prealabil se verifica poz cofrajelor in rap cu prev proiectului(planul de fundatii).

La pereti se executa in urmat ordine:

-se traseaza axele peretilor si conturul lor;

-se fixeaza riglele de trasare si aliniere;

-se monteaza panourile de cofraj pt una din fetele peretelui,in cazul cand montajul se face manual se va incepe cu panoul de intersectie si pe masura ce se executa montarea,fiecare panou de cofraj se asambleaza de cel montat anterior cu ajutorul elem de asamblare; se monteaza elem de aliniere ce asigura coplaneitatea panoului si se executa sprijinirile provizorii;

-se monteaza armatura si se fixeaza cutiile si ramele pt formarea eventualelor goluri in perete;

-se monteaza panourile de cofraj pe cea de-a doua fata a peretelui concomitent montandu-se distantierele si tirantii;

-se monteaza sprijinirile celei de-a 2 fete a cofrajului, se verifica verticalitatea acestuia si se actioneaza corespunzator dispozitivelor de reglare a elem de sprijinire.

La stalpi se executa in urmatoarea ordine:

-se traseaza axele perpendiculare si conturul stalpilor, fixandu-se rama de trasare;

-se monteaza armatura pe inaltimea unui nivel dupa care se curata baza stalpului;

-se monteaza cofrajul gata asamblat pt 2 lat in „L”;

-se sprijina provizoriu cofraju cu aj spraiturilor;

-se monteaza celelalte 2 lat ale cofrajului, se strang calotii si se verticalizeaza cofrajul prin actionarea dispozitivului de reglare ale spraiturilor.

La grinzi si placi-cofrarea acestor elem incepe cu montarea elem de sustinere a acestora, astfel:

-se traseaza poz elem verticale de sustinere (popi,esafodaje);

-se amplaseaza elem verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;

-se monteaza si se fixeaza elem orizontale de sustinere(grinzi extensibile.traverse);

-se verifica poz,dim,cotele,operandu-se corecturile nec si se strang definitiv contravantuirile.

Elem de sustinere verticale vor rezema pe pamant prin intermediiul unor talpi si a unor traverse sau placi din beton care sa nu permita tasari mari si neuniforme.In cazul asezarii popilor deasupra unor goluri in teren sau in planseele inferioare,rezemarea lor se va face pe grinzi-jug verificate prin calcul.Popii ce sustin cofrajele c-tiilor etajate dispuse pe mai multe nivele, trebuie sa fie asezati suprapus pe aceasi verticala.

16. Condiții tehnice și reguli tehnologice de armare.

Conditia tehnica nr 1- este necesara asigurarea aderentei dintre beton si armatura

Reguli tehnologice:

Armatura trebuie sa fie depozitata corespunzator pentru a nu rugini sa a nu se deteriora

Inainte de prelucrare sau de punerea in opera, armatura se curata de rugina neaderenta, pamant, grasimi, gheata…

La montarea armaturii trebuie asigurata distantele dintre bare si dintre bare si cofraj

Trebuie asigurat un strat de beton care sa protejeze armatura de factorii corozivi externi

Conditia tehnica nr 2- armaturile trebuie sa preia efortul de intindere, o data cu aplicarea sarcinii pe elemntul de constructie

Reguli tehnologice:

Barele de armatura puse in opera trebuie sa fie drepte, rectilinii

Este necesar sa se asigure ancorarea armaturilor in beton

In cazul realizarii unor tiranti, betonarea se va efectua numai dupa tensionarea tirantului. Betonul are doar rol de protectie.

Conditia tehnica nr 3- eforturile trebuie sa fie transmise corect, de la bara la bara, in intreaga structura

Reguli tehnologice:

Barele de armatura ce transmit efortul, trebuie sa fie petrecute (innadite) pe distante corespunzatoare. Barele se pot innadi prin suprapunere sau sudura.

Pentru asigurarea transmiterii corecte a eforturilor, intr-o sectiune se admit innadiri ale barelor intinse in urmatoarele procente maxime din aria totala a armaturii: 25% in cazul barelor netede OB37; 50% in cazul barelor profilate

Barele innadite trebuie sa fie coliniare

Conditia tehnica nr 4- este obligatorie respectarea prevederilor planurilor de armare ale proiectelor de executie.

Reguli tehnologice:

Este obligatorie respectarea prevederilor planurilor de armare in toate fazele de prelucrare a otelului-beton.

Se vor respecta calitatile de otel si diametrele prevazute in planurile de armare.

Se efectueaza un control riguros al armaturii inainte si dupa introducerea in cofraj, urmarindu-se verificarea calitatii otelului, a diametrelor, apozitiei barelor de rezistenta si a etrierilor, a asigurarii stratului de acoperire cu beton, a innadirilor.

Inainte de betonare se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse intre constructor si beneficiarul lucrarii, in care se consemneaza pentru fiecare element de constructie din structura de rezistenta, daca armarea s-a facut conform proiectului.

17. Rosturi tehnologice de lucru la punerea în operă a betoanelor.

18. Betonarea pe timp friguros și pe timp foarte călduros.

Masuri ce trebuie luate in in cazul betonarii pe timp friguros

la prepararea betonului

-reducerea raportului A/C

-incalzirea agregatelor si a apei

la transportul betonului

-folosirea de mijloace de transport rapide si bine izolate contra frigului (lateral si la fata de sus)

-evitarea distantelor mari de transport si stationarilor pe traseu.

-verificarea mijloacelor de transport inainte de incarcarea unei noi cantitati de beton. (daca in aceasta exista gheata, se indeparteaza cu apa calda)

la turnarea betonului

-se verifica sustinerile cofrajelor; rezemarea popilor se face pe talpi asezate pe pamant curatat, in cazul umpluturilor pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente.

-zapada si gheata se indeparteaza de pe armaturi si cofraje prin suflare cu aer cald sau jet de abur.

-gropile de fundatii se protejeaza impotriva inghetului.

-betonarea elementelor de ctii pe timp friguros poate incepe la temperaturi mai mari de +5°C. Dupa turnare trebuie asigurat betonului o temperatura minima de +5°C pana la realizarea unei rezistenta minime de 50daN/

Betonare pe timp foarte calduros

Pe timp foarte calduros este necesar sa se ia masuri de protejare a betonarii, pentru evitarea evaporarii apei de amestecare, ce cauzeaza aparitia contractiilor si fisurilor:

Masuri ce trebuie luate:

reducerea distantelor de transport

reducerea stationarilor pe traseu

reducerea transbordarilor

acoperirea betonului din autobasculante si bene

evitarea utilizarii unor cantitati mari de parti fine in compozitia betonului.

Protejarea impotriva evaporarii rapide a apei din beton se face prin:

stropirea cofrajelor cu apa

acoperirea betoanelor cu prelate (care se uda periodic), folii de polietilena sau cu nisip (la elem. orizontale) , care se mentine umed 3-7 zile de la turnare.

19. Întocmirea programelor de compactare prin vibrare (internă).

20. Clasificarea elementelor prefabricate.

– dupa rolul pe care il au in ctii:

– de rezistenta

– rezistenta la compartimentare

-umplutura

– dupa natura si destinatia constructiilor la care se folosesc:

– pt ctii de locuinte si social-culturale

– pt ctii industriale

– pt ctii ingineresti si speciale

– specifice, care se folosesc independent. (fara folosirea altor elemente prefabricate)

– dupa forma elementelor:

– elemente liniare, la care predomina lungimea (stalpi, grinzi, piloti, etc.)

– elemente de suprafata (panouri mari de pereti, placi, etc.)

– elemente de volum sau spatiale, dezvoltate pe cele trei dimensiuni (blocuri masive, elemente spatiale pt incaperi intregi, etc.

– in fctie de locul unde se confectioneaza:

– prefabricate uzinale (confectionarea elementelor se face in fabrici) – au dimensiuni si greutati limitate de gabaritul si capacitatea mijloacelor de transport.

– prefabricate pe santier – elemente cu gabarite si greutati mari, care nu pot fi transportate de la fabrici.

Prefabricatele pot fi confectionate pe santier :

in ateliere inchise

in poligoane deshise

prin preturnar, pe platforma constructiei, langa locul de montaj

– din punct de vedere al folosirii elementelor prefabricate:

– in sistem “ inchis ” (fabricare specifica) : se folosesc elemente specifice, concepute economic si destinate exclusiv unei anumite categorii de ctii.

– in sistem “ deschis “ (prefabricare libera sau inversala) : folosirea elementelor prefabricate universale, concepute mai larg pentru aceasi functiune, dar corespunzand exigentelor mai multor categorii de constructii.

21. Transportul și depozitarea elementelor prefabricate.

Elementele prefabricate care sunt realizate in unitati specializate, se transpoarta pe santier cu mijloacele de transport:

nespecifice(autocamioane, remorci, semiremorci, vagoane descoperite)

specifice(remorci cu platform joasa-treilere, vagoane platform speciale) a caror alegere depinde de:

– distant de transport

– dimensiunile si greutatea elementelor prefabricate

– nr elementelor prefabricate ce urmeaza sa fie transportate

– situatia cailor de comunicatie

Pt. ca transportul sa aiba loc in bune conditii, fara degradarea prefabricatelor, trebuie respectate urmatoarele:

– elementele prefabricate sa fie asezate in locul de transport, pe cat posibil, pe pozitia prevazuta in proiect

– elementele prefabricate sa fie fixate in mijlocul de transport, astfel in cat sa fie impiedicata deplasarea si izbirea lor

– elementele prefabricate nu se vor sprijini decat pe podina mijlocului de transport, ci prin intermediul unor talpi, cu fetele la aceasi nivel

– elementele prefabricate de forma speciala vor fi sprijinite pe suporturi de lemn sau metal, avand forma conturului elementului

– elementele usoare vor fi transportate sub forma de pachete balotate

– elementele grele transportate pe treilere, vor fi sprijinite pe stelaje metalice, de care trebuie fixate.

Depozitarea elementelor prefabficate se face pe suprafete plane betonate, balastate sau pietruite cu macadam cilindrat, cu panta usoara pentru scurgerea apelor de ploaie, pe sortimente si dimensiuni, in raza de actiune a utilajelo, pentru a se permite manipularea lor.

La asezarea elementelor prefabricate in depozite se vor respecta indicatiile din proiectul de executie privind:

– conditii de protective contra intemperiilor, pentru elemente special( cu izolatii termice, finisaje sau echipamente special)

– conditiile de rezemare ( directia rezemarii si pozitia reazemelor)

– nr maxim de elemente ce se pot depozita prin suprapunere

– masurile de protective a muncii

22. Dispozitive de manipulare și montaj a elementelor prefabricate.

Conditii generale pentru dispozitive de manipulare si montaj :

Dispozitivele de manipulare si montaj a elementelor prefabricate sunt cele care fac legatura intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului prefabricat si se aleg in functie de :

tipul, forma, dimensiunile si greutatea elementului prefabricat.

de tipul utilajului.

de modul de deplasare a prefabricatului in timpul montajului, etc.

Elementele prefabricate sunt prinse prin:

agatare, legare – prin intermediul unor gauri lasate in elementul prefabricat

asezare – pneumatic

Dispozitivele de manipulare si montaj – la proiectare si realizare se urmareste urmatoarele conditii:

sa prezinta siguranta in exploatare si sa nu permita alunecarea sau caderea elementelor in timpul ridicarii,

sa permita o manipulare usoara (prindere si desprindere in timp scurt),

sa aiba greutate proprie cat mai redusa,

sa aiba inaltime proprie cat mai redusa,

sa nu deterioreze elementele prefabricate,

sa prezinte un grad cat mai mare de universalitate.

23. Tipuri de macarale folosite la montajul elementelor prefabricate.

24. Metode de montaj folosite pentru executarea construcțiilor din elemente prefabricate

Metodele de montaj folosite pentru executarea constructiilor sunt foarte variate si depend de natura constructiei. Tehnologic se disting 3 criterii de baza:

1.marimea prefabricatelor ce se monteaza

2.sistemul de deplasare a prefabricatelor in timpul montajului

3.succesiunea de montaj a prefabricatelor

Metodele de montaj in functie de marimea prefabricatelor ce se monteaza:

montajul constructiilor din prefabricate mici sau parti de elemente de constructive care consta in ridicarea acestora una cate una sau in pachete la locul de montaj unde se aseaza pe schele sau parti de constructive anterioare executate

montajul constructiilor din elemente de constrictive-consta din montarea acestora

montajul constructiilor din elemente mari prefabricate

Metodele de montaj in functie de sistemul de deplasare a prefabricatelor in timpul montajului:

ridicare pe vertical care se efectueaza in special la elementele prefabricate care se aseza in pozitie orizontala la locul de montaj

ridicare prin aluncare sau tarare se efectueaza in special la elementele prefabricate care se aseza in pozitie vertical sau inclinata la locul de montaj

ridicare prin rotire se efectueaza in special la elementele prefabricate care se aseza in pozitie verticala la locul de montaj

ridicare sau montaj prin translatia orizontala a elementelor sau ansamblului de elemente.

Metodele de montaj in functie de succesiunea de montaj a prefabricatelor:

metoda succesiva (diferentiala) consta in organizarea mai multor circuite successive in care se monteza pe rand toate elementele prefabricate de aceasi tip pe intreaga constructive.

metoda paralela (complexa) consta in montarea tuturor elementelor prefabricate dintr-o celula, de regula cu acelasi utilaj, dupa care se trece la o alta celula.

metoda combinata, consta in combinarea metodelor precedente prin aplicarea metodei differentiate la un sector limitat pe care se termina montajul cu fiecare din utilajele folosite, inainte de a trece la un alt sector.

25. Scheme tehnologice de ansamblu la montarea elementelor prefabricate din beton armat la hale industriale.

26. Situatii posibile pentru montajul stalpilor prefabricati

a) macaraua monteaza din fiecare pozitie numai cate un stalp, din cauza greutatii mari a acestuia si pt ca raza de actiune a macaralei nu permite montarea din aceeasi pozitie a doi stalpi. In aceasta situatie, macaraua se deplaseaza da-a lungul sirului de stalpi executand pentru fiecare cate o mutare a pozitiei, ceea ce conduce la o productivitate redusa.

1- fundatie tip pahar; 2- locul geometric al pozitiilor macaralei;

3 – pozitia macaralei la montaj; 4 – traseul macaralei

b) macaraua monteaza din fiecare pozitie cate doi stalpi, reducand la jumatate numarul de mutari ale pozitiei macaralei, marind productivitatea. Cei doi stalpi care se monteaza pot fi de pe siruri alaturate (b1) sau de pe acelasi sir (b2)

1- fundatie pahar; 2- locul geometric al pozitiilor macaralei; 3- pozitia macaralei la montaj; 4 – traseul macaralei.

c) macaraua monteaza din fiecare pozitie cate patru stalpi, acestia avand greutati relativ reduse -> se obtine productivitate ridicata.1- fundatie pahar; 2- locul geometric al pozitiilor macaralei; 3 – pozitia macaralei la montaj; 4 – traseul macaralei.

27. Montarea cladirilor din panouri prefabricate mari (metode)

28. Executarea zidariilor din caramizi si blocuri ceramic

Executia zidariei cuprinde 2 categorii de lucrari distinct si anume :

lucrarile pregatitoare : operatiile de masurare si trasare a axelor zidariei, a pozitiilor intersectiilor, a golurilor de usi si ferestre, precumsipregatireascheletelorpentruniveluri de lucrumaiinalte de 1,50m;

lucrarile de zidarie propriu-zise: incep de la colturi sau goluri spre mijlocul peretului, montandu-se dreptare vertical gradate si intinzandu-se sfori intre aceastea pentru alinierea sirurilor de caramizi. Dispunerea caramizilor sau a blocurilor este influentata de grosimea zidariei si trebuie sa respecte cateva reguli tehnologice principale.

Reguli tehnologice principale :

rosturile vertical se dispun astfel incat suprapunerea caramizilor din 2 randuri successive sa se faca pe minim ¼ din lungimea caramizilor, sau ½ din lungimea blocurilor ceramice.

Grosimea rosturilor intre caramizi sau blocuri trebuie sa fie de cca 12mm in cazul rosturilor orizontale, respective 10mm in cazul celor verticale.

Rosturile orizontale trebuie sa se afle in acelasi plan, iar cele vertical trebuie sa corespunda modului de tesere adoptat.

Zidariile cu lungimi mai mari de 3m, dispuse in zone seismic vor trebui fixate de diafragme de beton, stalpi sau stalpisori de rigidizare, cu bare de otel-betonØ6-8 mm sau plase sudate.

Lungimea de ancorare a armaturilor din zidarii trebuie sa fie minim 50cm.

Executarea stalpisorului are loc dupa realizarea zidariei.

29. Alcatuirea tencuielilor. Lucrari pregatitoare

Tencuielile fac parte din categoria lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructive, avand rol : de protectie, de izolare termica si fonica, de strat support pt finisaj ( zugraveli, vopsitori).

Din p.d.v. al alcatuirii staturilor si a modului de prelucrare a suprafetei vizibile, avem urmatoarele categorii de tencuieli:

tencuieli brute – un singur strat de mortar de var cu sau fara adaos de ciment si a caror suprafete vizibile nu necesita o calitate deosebita.

tencuieli simple (driscuite) – 3 straturi de mortar de compozitii diferite, a caror mod de realizare si aspectul fetei vizibile trebuie sa respecte succesiuni de operatii tehnologice.

Tencuieli gletuite – sunt realizate asemanator celor driscuite (tenc. simple), iar suprafata vizibila urmeaza a fi pregatita deosebit pentru aplicarea zugravelilor si vopsitoriilor.

Tencuieli sclivisite– constituie din 2 straturi de mortar de ciment cu grad mare de impermeabilitate, destinate incaperilor cu umiditate ridicate.

tencuieli decorative – este elementul de finisaj, datorita modului decorativ de prelucrare a suprafetei vizibile.

Toate tencuielile, cu exceptia celor brute sunt alcatuite din 3 straturi de mortar aplicate pe suprafata de tencuit.

spritul – are rol de a asigura o aderenta cat mai buna intre suprafata de tencuit si tencuiala propriu-zisa.

grundul – este stratul de baza, avand rol de a acoperi neregularitatile suprafetei de tencuit si de suportul suprafetei vizibile a tencuielii.

Stratul vizibil (tinciul) – are rol de a da forma si aspectul de finisaj al tencuielii.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie asigurate conditii generale privind atat pregatirea obiectului cat si a suprafetei ce urmeaza a fi tencuita.

Pregatirea constructiei presupune treminarea urmatoarelor categorii de lucrari:

Executarea zidariilor si montarea definitiva a tamplariei in goluri.

Montarea definitiva a instalatiilor ce urmeaza a fi ingropate sub tencuiala

Terminarea invelitorilor la acoperis si a hidroizolatiei la planseu terasa.

Pentru obtinerea unor tencuieli de buna calitate, suprafetele de tencuit trebuie sa fie rigide, plane si rugoase pentru a asigura o buna aderenta a mortarului.

Pt. realizarea acestor conditii trebuie luate urmatoarele masuri :

Verificarea verticalitatii si orizontalitatii peretilor cu firul cu plumb respective dreptarul cu nivela cu bula de are.

Pt asigurarea aderentei, suprafetele se curata de praf, pete de grasime, se cioplesc cu dalta suprafetele netede de beton sau se curate rosturile zidariei de caramida;

Fixarea plaselor de rabit, prin ancorarea de elementele constructiei, pt tencuirea suprafetelor de lemn sau metalice.

30. Executarea tencuielilor simple (drișcuite).

31. Defecte la executarea tencuielilor și remedierea lor.

Defectele pe tencuieli pot aparea atat in timpul executarii cat si in timpul exploatari acestora, datorandu-se cel mai frecvent urmatoarelor cauze:

pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor de tencuit

calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarelor

executarea gresita a lucrarilor de tencuieli

greseli la executarea altor lucrari pregatitoare

intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei.

Principalele defecte, cauzele aparitiei, precum si modul de remediere a acestora sunt:

coscovirea tencuielii- desprinderea unei portiuni de tencuiala, repararea se realizeaza dupa curatarea zonei si udre prealabila cu apa

crapaturile- apar in cele mai des cazuri, repararea consta in largirea lor cu spaclul indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa driscuirea cu mortar de var, de ciment sau var cu ciment

petele- se datoreaza urmatoarelor cause: infiltratii de apa, aplicarea tencuielilor sau facut pe zidarii umede, lipsa izolatiei hidrofuge, condensarea aburilor in incaperi pe peretii exterior reci; repararea consta in indepartarea sursei de umezeala uscarea tencuieli si aplicarea unui alt finisaj

impuscaturi de var- apar din cauza calitatii necorespunzatoare a varului din mortar, a existentei in compozitia acestuia a unor granule de var nestins; reparatia se realizeaza prin operatii asemanatoare ca in cazul tencuieliror coscovite.

32. Tehnologia lucrarilor de izolatii: structura de principiu a unei termo-hidroizolatii.

Structura de principiu a unei termo-hidroizolatii aplicata pe un element support este

urmatoarea:

betonul de panta, realizat cu un beton cu densitatea maxima 1800 kg/m3 avândrolul

de a crea învelitorilor sau pardoselilor panta necesara spre gurile de scurgere.

sapa de egalizare realizata cu mortar de ciment M 100 T, aplicata local sau pe

întreaga suprafata suport.

stratul de amorsaj, având rolul de a crea aderenta dintre sapa de egalizare si straturile urmatoare. Amorsajul poate fi executat cu solutie de bitum, emulsie de bitumsau

suspensie de bitumfilerizat (SUBIF).

stratul de difuzie, are rolul de a permite circulatia vaporilor proveniti din evaporarea apei din sapa sau betonul de panta. Materialele utilizate: împâslitura bitumata simpla sau perforata.

bariera contra vaporilor, având rolul de a împiedeca accesul vaporilor de apa la

termoizolatie. Se realizeaza : fie dintr-o foaie bitumata, împâslitura bitumata sau

tesatura din fibra de sticla bitumate.

stratul de termoizolatie, realizat din placi BCA cu adaos de cenusa de termocentrala, placi

PFL poros, polistirencelular, vataminerala, etc.

– stratulsuport al hidroizolatiei realizat dintr-o pelicula de ciment, aracet sau sapa amorsata;

-stratul de hidroizolatie,realizat din carton bitumat, pânza bitumata sau tesatura din fibre de sticla bitumata;

– protectia hidroizolatiei, având un rol de protectie la actiunile mecanice din circulatie si la actiunile radiatiei solare calorice si ultraviolete.

Stratul reflectorizant, având rolul de a elimina actiunea radiatiilor solare, fiind realizate din vopsele reflectorizante de culori deschise;

Înaintea începerii lucrarilor de izolatii trebuie asigurate urmatoarele conditii tehnice:

Terminarea lucrarilor de constructii montaj instalatii pe întreaga suprafata ce urmeaza a fi izolata sau pe suprafete de minimum 500 m;

-umiditatea sapei support sau de egalizare sa nu depaseasca8 %;

-suportul sa fie neted, rigid, fara fisurisi cu panta prevazuta în proiectul de executie;

– nu se admit denivelari ale sapei support mai mari de ± 5 mm verificate cu dreptarul de 3 m, iar în cazul suportului alcatuit din elemente prefabricate, de maxim ± 10 mm.

– existent diblurilor sau bolturilor pentru montarea elementelor de tinichigerie;

– taierea mustatilor sau a buclelor de agatare a prefabricatelor la nivelul fetei suport;

– montarea definitiva a sifoanelor, gurilor de scurgere sau a oricaror piese de strapungere;

– asigurarea unei incinte uscate, prin lucrari de epuismente, în cazul executarii izolatiilor subterane.