Conditii Meteorologice Si Rolul Lor In Navigatia

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul 1. Clima pe glob. Caracterizarea climatelor………………………………………………………………

Capitolul 2. Climatul subtropical – umed………………………………………………………………………………..

2.1.Caracterizare si răspândire…………………………………………………………………………………………….

2.2. Poziționare geografică…………………………………………………………………………………………………

Capitolul 3. Condiții climatice specifice zonelor cu climat subtropical – umed………………………….

3.1. America de Nord…………………………………………………………………………………………………………

Cadrul natural general…………………………………………………………………………………………………….

Statele Unite ale Americii……………………………………………………………………………………………….

3.2. America de Sud…………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Brazilia………………………………………………………………………………………………………………………..

Argentina……………………………………………………………………………………………………………………..

Paraguay………………………………………………………………………………………………………………………

Uruguay……………………………………………………………………………………………………………………….

3.3. Europa……………………………………………………………………………………………………………………….

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Italia……………………………………………………………………………………………………………………………

Slovenia……………………………………………………………………………………………………………………….

Croația…………………………………………………………………………………………………………………………

3.4. Africa………………………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Africa de Sud……………………………………………………………………………………………………………….

Mozambic……………………………………………………………………………………………………………………

3.5. Asia…………………………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

China…………………………………………………………………………………………………………………………..

Japonia………………………………………………………………………………………………………………………..

Coreea de Sud………………………………………………………………………………………………………………

Taiwan…………………………………………………………………………………………………………………………

Nepal…………………………………………………………………………………………………………………………..

Iran……………………………………………………………………………………………………………………………..

3.6. Australia……………………………………………………………………………………………………………………

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Capitolul 4. Rute de navigație oceanice………………………………………………………………………………….

4.1. America de Nord………………………………………………………………………………………………………..

4.2. America de Sud………………………………………………………………………………………………………….

4.3. Africa………………………………………………………………………………………………………………………..

4.4. Asia………………………………………………………………………………………………………………………….

4.5. Australia……………………………………………………………………………………………………………………

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………

Bibiliografie………………………………………………………………………………………….

=== l ===

Index

Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul 1. Clima pe glob. Caracterizarea climatelor………………………………………………………………

Capitolul 2. Climatul subtropical – umed………………………………………………………………………………..

2.1.Caracterizare si răspândire…………………………………………………………………………………………….

2.2. Poziționare geografică…………………………………………………………………………………………………

Capitolul 3. Condiții climatice specifice zonelor cu climat subtropical – umed………………………….

3.1. America de Nord…………………………………………………………………………………………………………

Cadrul natural general…………………………………………………………………………………………………….

Statele Unite ale Americii……………………………………………………………………………………………….

3.2. America de Sud…………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Brazilia………………………………………………………………………………………………………………………..

Argentina……………………………………………………………………………………………………………………..

Paraguay………………………………………………………………………………………………………………………

Uruguay……………………………………………………………………………………………………………………….

3.3. Europa……………………………………………………………………………………………………………………….

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Italia……………………………………………………………………………………………………………………………

Slovenia……………………………………………………………………………………………………………………….

Croația…………………………………………………………………………………………………………………………

3.4. Africa………………………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Africa de Sud……………………………………………………………………………………………………………….

Mozambic……………………………………………………………………………………………………………………

3.5. Asia…………………………………………………………………………………………………………………………..

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

China…………………………………………………………………………………………………………………………..

Japonia………………………………………………………………………………………………………………………..

Coreea de Sud………………………………………………………………………………………………………………

Taiwan…………………………………………………………………………………………………………………………

Nepal…………………………………………………………………………………………………………………………..

Iran……………………………………………………………………………………………………………………………..

3.6. Australia……………………………………………………………………………………………………………………

Cadrul natural general……………………………………………………………………………………………………

Capitolul 4. Rute de navigație oceanice………………………………………………………………………………….

4.1. America de Nord………………………………………………………………………………………………………..

4.2. America de Sud………………………………………………………………………………………………………….

4.3. Africa………………………………………………………………………………………………………………………..

4.4. Asia………………………………………………………………………………………………………………………….

4.5. Australia……………………………………………………………………………………………………………………

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………

Bibiliografie………………………………………………………………………………………….

Introducere

Cunoașterea exactă a influenței condițiilor meteorologice și hidrologice asupra rutei de navigație contribuie la buna desfășurare a voiajului prin asigurarea crearea siguranței echipajelor, a mărfurilor și a navelor.

În lucrarea de față sunt prezentate condițiile meteorologice și rolul lor în navigație în zonele cu climat subtropical – umed, mai exact caracteristicile si răspândirea climatului subtropical – umed, condiții specifice zonelor subtropical – umede și influența acestui tip de climă asupra rutelor de navigație.

Climatul subtropical – umed are o arie de răspândire mare pe glob, fiind intalnit pe toate continetele : America de Nord, America de Sud, Europa, Africa, Asia si Australia. Pentru fiecare dintre acestea au fost puse în evidență trăsăturile regimului climatic și anumite particularități specifice zonelor.

Larga extindere a acestui tip de climă face posibilă o caracterizare în detaliu a rutelor de navigație transoceanice.

Au fost prezentate diferențe, asemănări și evoluții ale climei subtropical -umede așa cum apar pe continentele prezentate în lucrarea de față.

În finalul lucrării este prezentată importanța cunoașterii condițiilor climatice pentru activitatea de navigație, schimbarea rutelor de navigație in funcție de evoluția vremii, fapt ce conduce la o mai bună siguranță a echipajelor, mărfurilor si navelor.

Am anexat mai multe planșe și scheme ce evidențiază trăsăturile climei subtropical umede specifice fiecărei țări, respectiv continent.

Capitolul 1. Clima pe glob. Clasificarea climatelor

Clima este totalitatea fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob.

Spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice dintr-o perioadă mai scurtă de timp (ore la câteva săptămâni), clima se referă la o perioadă de timp mult mai lungă, în mod obișnuit reprezentând valorile medii pe o perioadă de 30 de ani. Punctul de referință a climei este vremea, măsurătorile făcându-se la stațiile meteorologice, sonde, sau sateliți metereologici.

Climatologia este știința care se ocupă cu studiul climei aceasta având mai multe ramuri ca de pildă paleoclimatologia care se ocupă cu studiul climei din vremuri îndepărtate căutând să explice pe perioade mari de timp variațiile mari de climă ca de exemplu perioada de glaciațiune.

Analiza atentă a principalelor clasificări climatice permite împărțirea suprafeței terestre în trei zone climatice mari și anume: zona climatelor calde, zona climatelor temperate și zona climatelor reci. Ultimele două zone sunt duble, câte una pentru fiecare dintre cele două emisfere.

Zona climatelor calde

Are cea mai mare extensiune teritorială, cuprinzând regiuni situate de o parte și de alta a ecuatorului geografic, până la latitudini de 40° nord și sud. Firește, aceasta este o limită cu totul aproximativă, abaterile fiind frecvente mai ales în emisfera boreală, ca urmare a influenței uscatului (mai întins și mai accidentat), a circulației atmosferice generale, a curenților oceanici etc.

Între limitele menționate pot fi deosebite următoarele tipuri de climat:

climatul intertropical permanent umed

climatul intertropical musonic

climatul intertropical alternant

climatul tropical semiarid

climatul tropical arid

climatul subtropical arid

climatul subtropical semiarid

climatul subtropical cu veri uscate

climatul subtropical umed

climatul munților înalți din zona caldă

Zona climatelor temperate

Ocupă suprafețe întinse în emisfera nordică (America de Nord, Europa și Asia) și teritorii relativ mici în cea sudică (America de Sud și Australia). Cea mai mare parte a acestor zone este cuprinsă între paralelele de 40° și 65° latitudine nordică și sudică. Între aceste limite pot fi distinse următoarele tipuri de climă:

climatul temperat oceanic

climatul temperat de tranziție

climatul temperat continental

climatul temperat musonic

climatul temperat semiarid

climatul temperat arid

climatul temperat al munților înalți

Zona climatelor reci

Se dezvoltă în regiunile circumpolare ale ambelor emisfere dincolo de latitudinile nordice și sudice de 60°-65° și cuprind patru tipuri de climat:

climatul subpolar marin

climatul subpolar continental

climatul polar

climatul polar excesiv

Există o anumită ordine în distribuția elementelor climatice și modelul climatic nu este întâmplător. Modelul climatic global reflectă acțiunea și inter-acțiunea a principalilor factori climatici. Aceștia sunt:

Latitudinea, prin recepția diferită a energiei solare și diferențele de temperatură.

Influența uscatului sau a mării, climatele marine sunt în general blânde, în timp ce climatele continentale sunt în general mult mai severe.

Poziția geografică și vânturile predominante, efectul moderator al apei este mai pronunțat pe partea uscatului expusă acțiunii vântului.

Munții și relieful înalt, barierele montane împiedică masele de aer maritime să pătrundă spre interiorul uscatului, determinând apariția ploilor orografice, iar acolo unde ocupă zone întinse își creează propriul climat.

Curenții oceanici, curenții care deplasează masele de apă spre nord determină o creștere a temperaturii aerului, ceae ce face ca acesta să fie mai cald decât în mod normal la latitudinea respectivă.

Presiunea și sistemul vânturilor, care determină distribuția globală a precipitațiilor.

Fig.1. Harta climatică a lumii

Capitolul 2. Climatul subtropical umed

2.1 Caracterizare și răspândire

Aflate la periferiile vestice ale anticiclonilor subtropicali, regiunile cu climat subtropical-umed sunt dominate în semestrul cald de mase de aer tropical oceanic care favorizează căderea unor mari cantități de precipitații. Curenții calzi din apropierea țărmurilor respective favorizează și ei creșterea temperaturii, umezelii și implicit a instabilității maselor de aer tropical-umed.

În semestrul rece , regiunile cu climat subtropical umed se află sub influența ciclonilor de la latitudini medii, fiind dominate de două tipuri principale de mase de aer : polar (continental) și tropical oceanic.

Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate decat cele din regiunile cu climă subtropicală cu veri uscate, datorită umezelii mai mari (care reduce radiația efectivă) și a influenței curenților oceanici calzi. Ele variază cel mai frecvent între 16oC și 20oC (17oC Memphis în Tennesse, SUA și 19,7oC la New Orleans în Louisiana, SUA).

Mediile termice ale lunilor cele mai calde sunt în jur de 270C la cele mai multe stații. Mediile maximelor zilnice variază între 30oC și 38oC, iar maximele absolute depășesc frecvent 38oC.

Amplitudinile termice sunt reduse ca de altfel și cele interdiurne.

În lunile cele mai reci, temperaturile medii sunt cuprinse între 5oC și 12oC pentru majoritatea stațiilor. Excepție fac stațiile din Asia musonică, Hong Kong având media lunii celei mai reci (ianuarie) de 15oC, iar Alahabad (India) de 16oC.

Predominarea suprafețelor oceanice face ca în emisfera sudică mediile temice sa fie mai scăzute. În ambele emisfere, pe țărmuri se înregistrează amplitudini termice anuale (și diurne) mai mici decât în interior.

Cantitățile medii anuale de precipitații din regiunile cu climă subtrpicală umedă variază între 750 mm și 1500 mm. Acestea scad, sub 750 mm în regiunile care se învecinează cu climatele semiaride.

În tipul climatic subtropical umed există și regiuni cu o repartiție relativ uniformă a precipiațiilor pe tot parcursul anului. Valorile medii lunare sunt cuprinse între 80 și 150 mm în sud-estul S.U.A. Cele mai mari cantități lunare de precipitații cad în martie la Vickeburg, în mai la Little Rock, în iulie la Mobile și în septembrie la Miami. Această din urmă maximă se datoreză activității intense a uraganelor în septembrie.

Precipitațiile din timpul iernii se datorează activității frontului polar care înaintează spre tropice (din regiunile cu latitudini medii) generând uneori și căderi de zăpadă.

Barierele montane orientate perpendicular pe direcția vânturilor dominante determină sporirea spectaculară a cantităților de precipitații. Astfel, la Mawaynram, localitate situată în nord-estul Indiei (statul Assam) la poalele colinelor prehymalayene Garo-Khasi-Jaintia din apropierea graniței nordice a statului Bangladesh, s-a înregistrat cea mai mare cantitate medie anuală de precipitații de pe Pământ, cifrată la 13.970 mm. Nu departe de această localitate, la Cherrapunji unde media anuală a precipitațiilor este de 11.000, s-a înregistrat cea mai mare cantitate de apă căzută într-un an (22.900 mm în 1981) și într-o lună (9.300 mm în iulie 1981). În 1873, anul cel mai secetos la Cherrapunji, au căzut 7.180 mm ceea ce înseamnă de 14 ori mai mare cantiatea medie anuală de precipitații ce cade la București.

Umezeala ridicată în semestrul cald sau în tot cursul anului face ca landsaftul regiunilor cu climat subtropical umed sa fie caracterizat prin prezența pădurilor multietajate, dese și umede.

2.2. Poziționare geografică

Acest tip de climat de dezvoltă în sectoarele estice ale continentelor, la latitudinile subtropicale, de obicei între 25o – 40o latitutdine nordică și sudică .

Fig.2 Zonele cu climă subropical – umedă marcate cu roșu

În America de Nord climatul subtropical umed se întâlnește în partea de sud-est a SUA zonele incluse fiind:

● Carolina de Nord,

● Carolina de Sud,

● Georgia,

● Alabama,

● Mississippi,

● Louisiana,

● Florida – partea de nord,

● câteva regiuni adiacente celor prezentate mai sus.

În America de Sud întâlnim climat subtropical umed în:

● sud-estul Braziliei ,

● nord-estul Argentinei ,

● Paraguay,

● Uruguay .

În Europa :

● Italia – câmpia inferioară a Padului ,

● Slovenia – zona de litoral ,

● Croația – partea nordică a litoralului .

În Africa :

● sud-estul statului Mozambic ,

● nord-estul Africii de Sud .

În Asia climatul subtropical umed ocupă urmatoarele zone :

● China de sud-est,

● sudul Coreei de Sud,

● regiuni din Japonia,

● Taiwan,

● Nepal

● regiuni izolate din Iran – aflate la Marea Caspică (Gilan, Mazandaran, Rasht),

În Australia întâlnim climat subtropical umed pe coasta de est .

Capitolul 3. Condiții climatice specifice zonelor cu climat subtropical umed

3.1. America de Nord

3.1.1. Cadrul natural general

Continentul Nord – American este învecinat la nord cu Oceanul Arctic, la vest cu Oceanul Pacific și Marea Bering, la est cu Oceanul Atlantic și la sud cu Golful Mexic. Coastele sale sunt neregulate și au o lungime foarte mare. Este cuprins între 10o latitudine nordică și Polul Nord .

Climatul este în primul rând detreminat de latitudine, astfel că pe acest continent întâlnim toate formele de climă de la cea subpolară și polară în nordul extrem până la clima tropicală în sudul continentului. În general climatul acestui continental este considerat unul rece și umed. Vegetația este diversificată pe tot cuprinsul continentului astfel ca întâlnim: vegetație de tundră (muschi, ierburi) în nordul extrem, păduri de conifere, încluzând molizi, pini și brazi în Canada și vestul S.U.A., copaci cu lemn de esență tare în partea centrală a continentului, pini galbeni, bumbac, citrice în sud.

Fig.3. Harta climatică America de Nord

(Humid supbtropical = subtropical-umed)

Climatul subtropical umed se întâlnește în sud estul continentului Nord – American pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

3.1.2 Statele Unite ale Americii. Statele Unite ale Americii este o țară din America de Nord, situată între Canada, Mexic, Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Este o republică federală, cu capitala la Washington D.C. Teritoriul S.U.A. măsoară peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și se întinde pe aproape 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la sud).

Fig 4. Poziția geografică a SUA

În S.U.A. climatul subtropical umed se întâlnește în partea de sud-est a țării zonele incluse fiind estul Texasului și al Louisianei, mare parte din statul Arkansas, Mississippi, Tennesse, regiuni din Kentuky, Alabama, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia, aproape întregul teritoriu al Floridei (excepție făcând sudul regiunii) și Virginia (mai puțin regiunea muntoasă din sud-vestul statului). Izolat, acest tip de climat se mai gasește și în regiuni ca centrul și estul statului Maryland, sud-estul Penssylvaniei, sudul statului New Jersey și sudul extrem al statului Ohio.

Climatul de tip subtropical-umed prezintă și în America de Nord anumite particularități astfel că în timp ce în orașe ca Tampa, New Orleans și Atlanta mediile anuale sunt ridicate, în Cincinnati, Louisville, Philadephia întâlnim o formă de climat subtropical umed mai răcoros.

Influența climatului subtropical-umed se întinde în partea sudică a S.U.A. până în nordul orașului Miami și coasta statului Texas, zone în care se face deja șimțită prezența unui climat tropical, cu temperaturi mai ridicate și cu diferențe mici de temperatură între anotimpuri. În partea nordică, influența climatului subtropical se face simțită până în zona statului Philadelphia și sudul statului New Jersey sau în jurul paralelei de 40o latitudine nordică, până în sud-vestul statului Washington și sudul statului Missouri. Din aceste zone înspre nord și nord-vest se întâlnește climatul de origine continentală în care iernile sunt mult mai reci, chiar geroase.

Căderile de zăpadă sunt un fenomen foarte rar întâlnit în sud-estul Americii în zona Florida în timp ce ele devin un fenomen sporadic în Atlanta, Little Rock, Dallas, Nashville. În aceste zone pot exista ocazional și căderi de grindină.

Cu cât se avansează spre nord și nord – est ninsorile devin un fenomen din ce în ce mai des întâlnit astfel că în orașe ca Baltimore, Philadelphia și Louisville sunt foarte rare iernile în care să nu cadă precipitații de acest tip.

Precipitațiile sub formă de ploaie sunt frecvente în schimb în aproape toate regiunile aflate sub influența climatului subtropical-umed excepție făcând sud-vestul și regiunea statului Texas unde acestea sunt mult mai rare și datorită faptului că aici se resimte influența climatului specific zonelor aride. În sud-est însă ploile sunt foarte frecvente pe tot timpul anului iar în zonă de coastă există musonul ce bate dinspre Golf , creeză adesea furtuni puternice care pot lua amploarea unor uragane devastatoare.

Vegetația specifică zonei cu climat subtropical-umed sunt pădurile veșnic verzi, cu copaci ale căror frunze nu cad deloc în timpul anului.

Aceste păduri sunt întâlnite mai ales în partea de sud-est a Statelor Unite alături de ferigi, palmieri pitici, arbuști . În partea de nord a zonei cu climă subtropical-umedă (Maryland și Virginia), predominante sunt pădurile de fag și stejar.

Cele mai importante orașe din America de Nord care se găsesc sub influența acestui tip de climat sunt :

▫ Houston, Texas;

▫ Dallas, Texas;

▫ New Orleans, Louisiana;

▫ Atlanta, Georgia;

▫ Washington, Maryland.

▫ Philadelphia, Pennsylvania;

Houston, Texas. Cu o populație de 5.3 milioane de locuitori Houston este al patrulea oraș din S.U.A. Coordonatele sale geografice sunt 29o45’N și 95o22’W.

Fig. 5 Poziția geografică a orașului Houston

Climatul întâlnit în Houston este unul subtropical-umed. Primăvara este anotimpul cu cele mai multe furtuni aici. De asemenea prezența tornadelor nu este una întâmplătoare, acestea provocând adesea pagube importante, cum au fost cele provocate de furtuna tropicală Allison din iunie 2001. Vânturile bat dinspre sud, sud-vest aproape tot timpul anului, aducând aer umed și cald dinspre Golful Mexic. În lunile de vară temperaturile urcă frecvent până la 34oC . Umiditatea este destul de ridicată în perioada verii : poate ajunge la 90% dimineața și la 60 la orele prânzului.

Cea mai ridicată temperatură înregistrată în Houston a fost de 43oC pe 4 septembrie 2004.

Iernile sunt destul de blânde în Houston. Media termică cea mai ridicată a lunii ianuarie a fost de 17oC iar cea mai mică a fost de 7oC. Cea mai scazută temperatură înregistrată în Houston a fost de -15oC pe 23 ianuarie 1940. Ninsorile sunt un fenomen rar întâlnit aici. Ultima ninsoare a fost raportată pe 24 decembrie 2004.

Fig.6. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.7. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Portul Houston este al patrulea port ca mărime din S.U.A. Este cel mai important port din S.U.A. în ceea ce privește importul de mărfuri și al zecelea port din lume ca trafic de marfă.

Dallas, Texas. Situat la 32o46’N și 96o48’W orașul Dallas este unul dintre cele mai mari orașe ale S.U.A., având o populație de 1.250.000 locuitori.

Fig. 8. Poziția geografică a orașului Dallas

Climatul este unul subtropical-umed. Vânturile calde și uscate bat dinspre nord și vest influențând temperaturile întâlnite vara aici. Iarna fronturile reci ce vin dinspre nord duc la scăderea temperaturilor sub 0oC noaptea, astfel că se pot atinge și minime de -12oC. Ninsoarea este un fenomen întâlnit 2-3 zile pe an. De obicei aerul cald și umed ce vine dinspre sud , îmblânzește aerul rece și uscat întâlnit iarna în Dallas astfel că ninsorile se transformă în ploi reci. Furtunile pot apărea primvăra ocazional, în rest acest anotimp este unul blând . Blândă și plăcută este și toamna mai ales în perioada septembrie – noiembrie. Mediile termice cele mai mari ale lunilor iulie și august au fost de 36oC iar cele mai mici de 25oC respectiv 24oC. Cea mai scăzută medie termică a lunii ianuarie a fost de 2oC. Cantitatea medie de precipitații într-un an este de 942 mm.

Fig.9. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.10. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

New Orleans, Louisiana. Cel mai mare oraș din Louisiana și unul dintre cele mai mari porturi ale S.U.A., New Orleans are o populație de 485.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 29o57’53’’ N și 90o4’14’’.

Fig. 11. Poziția geografică a orașului New Orleans

Climatul blând subtropical-umed întâlnit în New Orleans face ca iernile de aici sa fie scurte și foarte blânde iar verile foarte călduroase și umede. În ianuarie minimele coboară până la 5oC iar maximele ating valoarea de 17oC. În iulie minimele coboară până la 23oC iar maximele urcă până la 33oC. Cea mai coborâtă temperatură înregistrată la New Orleans a fost -11oC pe 23 decembrie 1989, iar cea mai ridicată a fost de 38.9oC s-a înregistrat pe 22 august 1980. Media anuală de precipitații este de 1630 mm. Lunile de vară sunt cele mai ploioase, în timp ce octombrie este cea mai secetoasă lună din an. Ninsorile sunt foarte rare aici, ultima fiind semnalată în decembrie 1989. Înainte de aceasta, ultima ninsoare avusese loc în 1954 la sfârșitul lunii decembrie.

Fig.12. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.13. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Furtunile tropicale ce iau amploare în zona Golfului Mexic devenind uragane puternice pot devasta orașul New Orleans. Așa s-a întâmplat pe 23 august 2005 cand uraganul de categoria 5 Katrina a lovit coastele de sud ale Americii de Nord afectând puternic orașul New Orleans, provocând S.U.A. pagube de miliarde de dolari .

Fig. 14. Uraganul Katrina

Atlanta, Georgia. Atlanta este capitala și cel mai mare oraș al statului . Are o populație de 483.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 33o45’18’’N și 84o23’24’’W.

Fig. 15. Poziția geografică a orașului Atlanta

Climatul întâlnit în Georgia este subtropical-umed cu veri calde și umede și ierni blânde. Temperaturile din timpul verii oscilează între 21oC și 32oC , dar pot atinge și valori de 38oC. Maxima termică înregistrată aici a fost de 40.6oC pe data de 17 iulie 1980. Ianuarie este cea mai rece luna din an cu temperaturi ce oscilează între 1oC și 11oC. Cea mai coborâtă temperatură s-a înregistrat pe 13 februarie 1899 și a fost de -22oC. Desigur, temperaturi mai scăzute de -5oC pe timpul zilei se înregistrează foarte rar în iernile din Atlanta. Ceața este un fenomen des întâlnit , media anuală de zile cețoase fiind de 48. Zăpada se depune într-un strat de doar 5 cm anual. Un alt fenomen des întâlnit aici îl reprezintă grindina și furtunile de gheață . Media anuală de precipitații din Atlanta este de 1275 mm .

Fig.16. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.17. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Washington, Maryland. Washington D.C. este capitala S.U.A. Are o populație de 550.000 locuitori iar coordonatele sale geografice sunt 38o53’42’’N și 77o02’12’’W.

Fig. 18. Poziția geografică a orașului Washington

Washington D.C. se află la limita superioară a zonei cu climat subtropical-umed astfel că în această zonă întâlnim patru anotimpuri distincte . Vara este caldă și umedă cu maxime temice ridicate în lunile iulie și august (30-33oC). Combinația dintre aerul cald și umiditate produce adesea furtuni în aceasta zonă. Primăvara și toamna sunt plăcute cu temperaturi medii în aprilie și octombrie de 20oC . Iarna este destul de rece, cu temperaturi scăzute și ocazional, ninsori abundente .

Mediile termice au valori cuprinse între -2oC și 8oC. Cea mai ridicată temperatură înregistrată în Washington a fost de 41°C și s-a înregistrat pe 20 iulie 1920, iar cea mai scazută

s-a înregistrat pe 11 februarie 1899 și a fost de -26°C. Cantitatea medie de precipitații în luna cea mai ploioasă – august, este de 98 mm în timp ce lunile cele mai secetoase, ianuarie și februarie, au o medie de 68 mm.

Fig.19. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.20. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Philadelphia, Pennsylvania. Philadelphia este unul dintre cele mai mari orașe ale S.U.A. cu o populație de 1.400.000 locuitori, care adunată cu populația suburbiilor atinge cifra de 5.8 milioane locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 39o57’12’’N și 75o10’12’’E.

Fig. 21. Poziția geografică a orașului Philadelphia

Philadelphia se află asemenea orașului Washington D.C. la limita superioară a zonei cu climat subtropical – umed. În aceasta zonă se întâlnește și influența climatului continental umed, întâlnit mai mult în partea de nord a metropolei. Verile sunt foarte calde și umede iar ienile sunt destul de reci, chiar geroase. Căderile de zăpadă sunt constante în Philadelphia, astfel ca întâlnim și ierni mai liniștite cu căderi normale de zăpadă dar și ierni cu multă zăpadă, furtuni de zăpadă și temperaturi scăzute. Cele mai însemnate ninsori cad în nordul și vestul metropolei. Media anuală de precipitații este de 1068 mm , cu 8 până la 11 zile ploioase pe lună..

Temperaturile medii ale lunii ianuarie se încadrează între -5oC și 3oC. Cea mai scazută temperatură s-a înregistrat pe 9 februarie 1934 și a fost de -24oC. Temperaturile mai mici de

-10oC se înregistrează de puține ori într-un an.

Temperaturile medii ale lunii iulie se încadrează între 20oC și 30oC, adesea însă se ating și temperaturi de 35oC . Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat pe 7 august 1918 și a fost de 41oC. Cele mai lipsite de precipitații luni din an sunt februarie și octombrie, cantitatea medie de precipitații fiind în aceasta luna de 69.8 mm respectiv 63 mm.

Fig.22. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.23. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Statele Unite ale Americii deținea în 2006 o flotă comercială formată din 465 nave : 7 barje, 67 bulk carriere , 91 cargo-uri, 20 tancuri chimice, 76 containere, 19 pasagere, 58 cargo – pasagere, 76 tancuri petroliere, 3 cargouri de mărfuri refrigerate 27, roll on/roll off , 1 tanc specializat, 20 nave ce transportau vehicule. Australia deținea 2 nave, Canada 4, Danemarca 24, Germania 2, Grecia 1, Malaiesia 4, Olanda 4, Norvegia 2, Singapore 2 , Suedia 5 , Taiwan 1.

700 nave erau înregistrate în alte țări: Antigua and Barbuda 7, Australia 3, Bahamas 121, Belize 5, Bermuda 27, Cambogia 8, Canada 2, Insulele Cayman 41, Comoros 2, Cipru 7, Grecia 1, Honduras 1, Hong Kong 21, Irlanda 2, Isle of Man 3, Italia 15, Coreea de Nord 3, Coreea de Sud 7, Liberia 93, Luxembourg 3, Malta 3, Insulele Marshall 143, Olanda 13, Antilele Olandeze 1, Norvegia 13, Panama 94, Peru 1, Filipine 8, Portugalia 1, Puerto Rico 3, Qatar 1, Rusia 1, Saint Vincent și Grenadines 21, Sierra Leone 1, Singapore 7, Spania 7, Suedia 1, Trinidad Tobago 1, Marea Britanie 6, Vanuatu 1, Wallis și Futuna 1.

3.2. America de Sud

3.2.1. Cadrul natural general

America de Sud este învecinată la nord cu Marea Caraibelor, la vest cu Oceanul Pacific și la est cu Oceanul Atlantic. America de Sud este situată într-o zonă cu climă caldă în general.

Fig.24. Harta climatică America de Sud

(Humid subtropical = subtropical – umed)

Traversând continentul de la nord la sud, întâlnim clima ecuatorială în zona Amazonului, tropicală în zona Tropicului Capricornului și temperată la latiudini mai mari de 35-40o S. Spre sudul continentului ploile devin un fenomen din ce în ce mai rar. În zonele tropicale întâlnim veri umede și calde și ierni blânde și uscate cu perioade de secetă. Seceta este un fenomen des întâlnit în nord-estul Braziliei și de-a lungul coastelor statelor Venezuela și Columbia. Un tip de climat arid este întâlnit în zona de coastă a statului Peru și în nordul statului Chile. Singura regiune cu climat mai aspru din jumatatea nordică a continentului o reprezintă zona munților Anzi. În partea nordică a Pampasului și în sudul Braziliei verile sunt umede, în timp ce iernile sunt dominate de ploi și vreme răcoroasă. Ninsori cad doar zonele montane și sudul extrem al continentului iar fenomenul de îngheț se produce la sud de Tropicul Capricornului, putând produce mari pagube culturilor.

Vegetația întâlnită în America de Sud corespunde tuturor zonelor de climă întâlnite aici. Astfel , întâlnim păduri tropicale veșnic verzi care mai poartă și denumirea de selva. Cea mai mare pădure din lume se găsește aici, în zona Amazonului și a coastelor de nord și est ale Braziliei și Venezuelei. Vegetația este foarte bogată , încluzând palmieri, copaci cu lemn de esență tare, ferigi, bambuși și liane. Între zonele acestea cu vegetație abundentă și zonele secetoase ale continentului întâlnim regiuni cu ierburi înalte denumite de localnici campos (savane). Vegetație mixtă formată din paduri de foioase și păduri tropicale întâlnim în sudul Braziliei și pe versanții estici ai Anzilor. Gran Chaco este o regiune din nord-estul Argentinei în care se găsesc câmpii întinse cu vegetație formată din ierburi înalte. Pampasul este cea mai mare preerie din America de Sud . Se află în partea central-estică a Argentinei și vegetația întâlnită aici fiind una specifică stepei. În sudul continetulul, în Patagonia, vegetația este formată din tufișuri mici specifice zonelor aride și reci. De-a lungul coastei Pacificului vegetația este destul de variată, astfel ca întâlnim păduri tropicale în nord, arbuști și tufișuri în zona centrală a statului Chile și vegetație specifică deșertului în nordul Perului și pe versanții vestici ai munților Anzi.

În continuare sunt prezentate caracteristicile climatice ale țărilor din America de Sud ce prezintă climat subtropical-umed.

3.2.2. Brazilia. Cu o populație de 150.368.000 locuitori, Brazilia este cel mai mare stat din America de Sud, ocupând cam jumatate din teritoriului continentului. Coordonatele sale geografice sunt 5o16’ – 33o 45’ N și 34o45’-73o59’V. Se învecinează la nord cu Guiana Franceză , Suriname, Venezuela, Columbia, la vest cu Peru, Bolivia și Paraguay și la sud cu Argentina și Uruguay.

Fig.25. Brazilia – Poziționare georgrafică

Cele mai importante orașe și provincii din Brazilia în care întâlnim climatul subtropical – umed sunt :

▫ Sao Paolo, Sao Paolo;

▫ Curitiba , Parana;

▫ Foz de Iguazu , Parana ;

▫ Porto Alegre , Rio Grande Do Sul;

▫ Pelotas , Rio Grande Do Sul;

Sao Paolo este cel mai mare oraș din Brazilia. Situat în sud-estul Braziliei, orașul este capitala statului Sao Paolo și coordonatele sale geografice sunt 23o32’S și 46o37’S. Populația orașului este de peste 11 milioane de locuitori, însă adunată cu populația suburbiilor populația metropolei Sao Paolo ajunge la 19.7 milioane locuitori, făcând astfel din acest oraș al cincilea oraș din lume în ceea ce privește numărul de locuitori.

Fig. 26. Poziția geografică a orașului Sao Paolo

Climatul întâlnit în Sao Paolo este unul subtropical-umed, cu veri calde și umede și ierni blânde. Temperaturile din timpul verii pot atinge din când în când 30oC, în timp ce iarna fenomenul de îngheț este unul foarte rar. Cea mai ridicată temperatură în Sao Paolo a fost de 35.3ºC în noiembrie 1985 iar cea mai scazută s-a înregistrat pe 2 august 1985 și a fost de -2.1°C . Ninsoarea este un fenomen extrem de rar aici, ultima fiind semnalată pe 25 iunie 1918. Ploile sunt destul de abundente în Sao Paolo în lunile calde ale anului (ianuarie, februarie), însă cad foarte rar în iunie și august. De asemenea nici Sao Paolo nici regiunile învecinate nu au fost afectate vreodată de furtunile tropicale, care sunt fenomene neobișnuite pentru această zonă. Cantitatea medie de precipitații din timpul unui an este de 1350 mm, lunile cele mai ploioase fiind ianuarie (241 mm) și februarie (203 mm).

Fig.27. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.28. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Portul orașului Sao Paolo se numeste Santos și se afla la 40 kilometri distanță de metropolă. Este cel mai mare port din America de Sud, iar în 2006 a fost și cel mai aglomerat. Lungimea docurilor portului totalizează 14 kilometri. Portul are în dotare 42 magazii unde sunt depozitate materii prime. Este dotat cu terminale foarte moderne pentru cargouri.

Curitiba oraș este capitala provinciei Parana și are o populație de 1.757.904 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 25o45’53’’S și 49o26’27’’W. Este unul dintre cele mai importante orașe din partea de sud a Braziliei .

Fig. 29. Poziția geografică a orașului Curitiba

Climatul întâlnit în Curitiba este unul subtropical-umed cu temperaturi medii în luna iulie de 13oC și temperaturi medii de 21oC vara, când maximile pot atinge și valori de 32oC. Temperaturile minime din timpul iernii pot coborî până la 0oC, datorită altitudinii la care se află orașul (900 m), făcând din această regiune una dintre cele mai reci din Brazilia. Vremea este destul de imprevizibilă aici, datorită existenței maselor de aer cald ce vin dinspre nord-est în timpul iernii și a maselor de a aer rece ce se pot abate în perioada verii deasupra zonei Parana. Fronturile reci de aer ce vin dinspre Antarctica și Argentina pot aduce furtuni vara și vânturi reci în timpul iernii. Cantitatea medie de precipitații este în luna aprilie (cea mai secetoasă) de 228 mm iar în luna ianuarie (cea mai ploioasă) este 723 mm.

Foz de Iguazu. Orașul are o populație de 309.000 locuitori și este situat la 25o50’S și 54o30’W.

Fig. 30. Poziția geografică a orașului Foz de Iguazu

Climatul întâlnit aici este unul subtropical-umed cu două anotimpuri distincte: unul călduros și umed și unul uscat și rece. Temperatura medie din timpul unui an este de 23.8oC. Maxima înregistrată aici a fost de 47oC iar minima a coborât până la -5oC. Media termică a lunilor de vară este de 26,5°C, iar a celor de iarnă este 15,4°C. Precipitațiile sunt mai des întâlnite primăvara și vara, media anuală a precipitațiilor fiind de 1685.8 mm. Climatul de aici este într-o continuă schimbare, datorită faptului că se află la întâlnirea a trei fronturi de aer. Astfel vara putem întâlni frecvent temperaturi de 35oC dar pot fi și temperaturi scăzute de până la 8oC.

Porto Alegre este situat în statul Rio Grande Do Sul în dreptul Lacului Guaiba , coordonatele sale geografice fiind 30o01’59’’S și 51o13’48’’ Are o populație de 1.440.930 locuitori și este al doilea oraș ca mărime din sudul Braziliei.

Fig. 31. Poziția geografică a orașului Porto Alegre

Climatul întâlnit în Port Alegre este subtropical-umed. Precipitațiile sunt abundente pe tot timpul anului. Vara, temperaturile urcă frecvent peste 32oC. Umezeala din aer este foarte ridicată. Cea mai ridicată temperatura a fost înregistrată în ianuarie 1943 și a fost de 40.7°C. Iarna este destul de blândă în aceasta zonă, cu temperaturi ce variază în general între 5 ºC și 25 ºC. Precipitațiile sunt adesea sub forma de ploaie, zăpada fiind un fenomen foarte rar. Cea mai scazută temperatură înregistrată vreodată a fost de -4°C în iulie 1918. Cel mai uscat anotimp este primăvara, în timp ce toamna este destul de blândă dar ploioasă.

Fig.32. Temperaturi (oC)medii lunare Fig.33. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Pelotas este un alt oraș al provinciei Rio Grande Do Sul în care întâlnim climat subtropical-umed. Aici verile sunt calde și ploioase iar iernile răcoroase cu fenomene de îngheț și foarte cețoase.

Cea mai calduroasă lună din an este ianuarie cu temperaturi medii de 23oC, iar cea mai rece lună este iulie cu temperaturi medii de 12o. Luna cea mai bogată în precipitații este februarie cu o medie de 144 mm. Media anuală a temperaturii în Pelotas este 17.6oC iar cantitatea medie de precipitații într-un an este de 1200 mm. Umiditatea aerului este foarte ridicată în tot timpul anului și se înregistrează în jurul valorii de 85%.

Fig. 34. Poziția geografică a orașului Pelotas

Ninsoarea este un fenomen foarte rar în aceasta zonă, ea fiind raportată o singură dată pe 8 iulie 1994. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în Pelotas a fost de -3.4°C pe 1 august 1955. Cea mai ridicată temperatură a fost de 41°C pe 8 ianuarie 2006.

În 2006 flota comercială a Brazilei era compusă din 137 nave : 21 bulk carriere, 21 cargo- uri, 8 tancuri chime, 8 containere , 12 nave de transport gaz lichefiat, 12 nave mixte pasager/cargo, 47 tancuri petroliere și 8 roll-on/roll-off . Chile deținea 1 nava, Germania 7, Norvegia 2, Spania 4, Marea Britanie 1 navă. 5 nave înregistrate în alte țări erau : Ghana 1, Liberia 3, Insulele Marshall 1.

3.2.3. Argentina. Fiind statul care ocupă cea mai mare regiune a latitudinilor temperate din America de Sud, Argentina are o populație de 32.370.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 22o-55o N și 53o40’- 73o30’. Se învecinează la nord cu Bolivia , Paraguay, la est cu Brazilia și Uruguay și la vest cu Chile.

Fig.35. Argentina – Poziționare georgrafică

Climatul subtropical se întâlnește în nord-estul Argentinei în Gran Chaco și în zona râului Rio de la Plata. În Gran Chaco temperaturile variază între 16oC și 29oC umiditatea aerului este de 50 până la 75%.

Fig. 36. Gran Chaco Fig. 37. Poziția geografică a orașului Buenos Aires

Buenos Aires este cel mai important oraș al Argentinei în care întâlnim o climă subtropical umedă. Capitala Argentinei are o populație de 2.780.000 iar coordonatele sale geografice sunt 34o36’36’N și 58o22’11’’W.

Situat în estuarul râului Rio de la Plata, orașul are ierni mai răcoroase și veri mai calde decât alte orașe aflate la aceeași latitudine în emisfera sudică. Iarna, temperaturile coboară foarte rar sub 0oC. Ninsoarea este un fenomen foarte rar în Buenos Aires, în secolul XX înregistrându-se o singură ninsoare în acest oraș. În iulie, cea mai rece lună din an, mediile termice se înregistrează între 8oC și 15oC. În ianuarie, mediile termice sunt cuprinse între 20oC și 30oC. Mediile anuale de precipitații sunt de 1147 mm. Umiditatea aerului poate fi destul de ridicată vara.

Fig. 38. Temperaturile medii (minime și maxime) lunare și numărul de zile ploioase/ lună în Buenos Aires

În 2006 flota comercială a Argentinei era compusă din 41 nave: 2 bulk cariere, 10 cargo-uri, 1 pasager, 3 nave mixte pasager/cargo, 21 tancuri petroliere, 2 cargori specializate în transportul de mărfuri refrigerate, 1 rool on/ roll off. Chile deținea 4 nave și Uruguay 1. 24 nave erau înregistrate în alte țări: Bolivia 1, Chile 1, Liberia 7, Panama 9, Uruguay 3, Paraguay 3.

3.2.4. Paraguay. Statul Paraguay este situat în centrul Americii de Sud, învecinându-se cu urmatoarele state: la nord – Bolivia, la est – Brazilia, la sud – Argentina. Coordonatele sale geografice sunt 19o20’ – 27o40’S și 54o15’ – 62o40’ W. Populația Paraguay-ului este de 4.397.000 locuitori.

Fig.39. Paraguay – Poziționare geografică

Clima este subtropical-umedă cu temperaturi de vară ce variază între 25-30oC . Temperatura medie iarna este 15oC. În părțile vestice ale Gran Chaco, cantitatea totală de precipitații dintr-un an este de numai 750 mm, iar în restul țării plouă în principal în timpul verii. Iarna pot fi secete.

Asuncion este capitala statului Paraguay și cel mai mare oraș al țării, cu o populație de 512.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 25o29’S și 57o30’W.

Climatul întâlnit în Asuncion este unul subtropical-umed cu o medie anuală termică de 24oC . Temperatura medie anuală maximă a fost de 29.4ºC iar minima de 19.2ºC. Anul 2002 a fost cel mai ploios, media anuală de precipitații fiind de 1420 mm. De obicei cea mai ploioasă lună în Asuncion este ianuarie cu 160 mm iar cele mai mai secetoase iunie și iulie cu 60 mm respectiv 40 mm.

Fig. 40. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 41. Precipitații (mm) medii lunare

minime si maxime

Paraguay deținea în 2006 o flotă comercială formată din 21 nave dintre care : 15 cargo-uri, 1 carrier ce transportă animale, 1 pasager, I navă mixtă pasager/cargo, 2 tancuri petroliere, I roll on/ roll off. Argentina deținea 3 nave și o singura navă era înregistrată în Ecuador.

3.2.5. Uruguay. Statul Paraguay este situat în partea de est a continentului Sud – American. Statele vecine sunt: Brazilia – la nord, Argentina – la sud. Populația Uruguay-ului este de 3.167.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 30o-35o N și 53o15’-57o42’ W.

Fig.42. Paraguay – Poziționare geografică

Verile sunt destul de calde în Uruguay cu temperaturi medii de 22oC, în timp ce iernile au o temperatură medie de 10oC. Cantitatea medie de precipitații dintr-un an este de 1000 mm, descrescând spre interior. Toamna este cea mai umedă.

Capitala statului Uruguay, Montevideo este cel mai mare oraș și cel mai mare port al țării. Coordonatele sale geografice sunt 34º 53'S și 56º 10'W . Are o populație de 1.326.00 locuitori.

Climatul este subtropical-umed cu precipitații în lunile martie (105 mm) și octombrie (108 mm). Media anuală de precipitații în Montevideo este de 1525 mm Media termică a lunii ianuarie este de 29.3oC iar cea a lunii iulie este de 18.3oC. Cea mai ridicată temperatură în Montevideo a fost de 41.8oC iar cea mai scăzută a fost de 2.3oC. .

Fig. 43. Graficul numărului de zile ploioase Fig. 44. Precipitații (mm) medii lunare

din fiecare lună

Uruguay deținea în 2006 o flotă comercială formată din 13 nave: 2 cargo-uri, 2 tancuri chimice, 7 nave mixte pasager/cargo, 2 petroliere,1 roll on / roll of. Argentina deținea 3 nave iar Grecia 1. Navele înregistrate în alte țări erau : în Argentina 1,Bahamas 3, Liberia 3, Spania 2.

3.3. Europa

3.3.1. Cadrul natural general.

Deși o mare parte din Europa este situată la latitudini trecute de 40o, apele calde care o înconjoară influențează clima în vestul și centrul Europei, făcând ca iernile de aici sa fie mai blânde decât în restul continentului și verile calde și plăcute. Curentul Atlanticului de Nord aduce ploi mai tot timpul anului în partea de vest a continentului. Climatul mediteranean este întâlnit în sudul continetului în special în Italia, Spania, Grecia. Este caracterizat prin veri calde și uscate și ierni blânde și ploioase. Climatul de influență oceanică se simte în interiorul continentului până în Germania, de aici începând un climat cu caracter mai sever, în sensul ca verile sunt mai călduroase iar iernile mai geroase. Nordul continentului este de asemenea influențat de masele de aer oceanice, astfel că pentru latitudinea la care se află, partea sudică a Norvegiei, Suediei și Finlandei se bucură de un climat destul de blând. Climatul subpolar se întâlnește în jumătatea nordică a Finlandei și a Suediei și de asemnea în nordul Rusiei.

Țărmurile Europei sunt scăldate de apele Marii Norvegiei la nord, oceanul Atlantic la vest, Marea Mediterană la sud iar limita sa estică o constituie Munții Ural din Rusia.

Fig.45. Harta climatică Europa

(Humid subtropical = subtropical – umed)

Vegetația Europei este destul de variată, astfel că întâlnim de la vegetația de tundră în nordul extrem, cu mușchi și licheni și plante mici viu colorate, până la păduri de foioase în vestul Europei și păduri de conifere nord – estul continetului. Vegetația de stepă este întâlnită în zonele de câmpie din Polonia, Ungaria, Romania. Vegetația specifică zonei mediteraneene este alcătuită din citrice, măslini, bumbac, arbusti, palmieri pitici etc.

În Europa influența climatului subtropical-umed se face simțită în zona Campiei Padului din nordul Italiei și zona de litoral a Sloveniei și Croatiei. În aceste zone ploile sunt mult mai abundente decât în zonele cu climă mediteraneană și de asemenea iernile sunt mai aspre, cu temperaturi ce se apropie de 0o frecvent.

În continuare sunt prezentate caracteristicile climatice ale țărilor din Europa ce prezintă climat subtropical-umed.

3.3.2. Italia . Italia este una dintre cele mai mari țări din Europa, populația sa fiind de 59.093.000 locuitori. Este poziționată în partea de sud a continentului având ca țări vecine : Franța în partea de nord-vest, Elveția și Austria în nord și Slovenia în nord-est.

Fig.46. Italia – Poziționare geografică

Țărmurile sale sunt scăldate de apele Marii Mediteraneene astfel ca pe un teritoriu destul de întins, Italia are o climă mediteraneană cu veri calde și uscate și ierni blânde și ploioase. Excepție face partea de nord-est a litoralului italian unde climatul este subtropical-umed, cu veri mai putin toride și ierni mai friguroase.

Veneția este cel mai important oraș din Italia în care întâlnim un climat subtropical -umed. Populația este de 271.250 locuitori și coordonatele geografice ale orașului sunt 46o26’N și 12o19’E.

Fig. 47. Poziția geografică a orașului Veneția

Desi este un oraș aflat la o latitudine destul de ridicată (peste 40o), prin poziția pe care o are, Veneția are un climat blând subtropical – umed, nu la fel de blând însă ca climatul mediteranean. În Veneția lunile iulie și august sunt cele mai calde cu temperaturi ce urcă până la 30-33oC. Iernile sunt destul de reci cu minime ce pot ajunge și până la -3oC. Datorită poziționării sale la Marea Adriatică, Veneția se confruntă cu ploi abundente primăvara și toamna. Cea mai ploioasă lună este noiembrie, când cantitatea medie de precipitații este de 87 mm. Umiditatea este mare tot timpul anului iar cantitatea medie de precipitații într-un an este de 800 mm.

Fig. 48. Temperaturile și precipitațiile medii lunare înregistrate în Veneția

Italia deținea în 2006 o flotă comercială formată din 591 nave astfel: 52 bulk carriere, 45 cargo-uri, 136 tancuri chimice, 25 contaniere, 37 nave de transport gaz lichefiat, 3 nave ce transportă animale, 16 pasagere, 150 nave mixte pasager/cargo, 49 petroliere, 4 nave specializate în transportul mărfurilor refrigerate, 33 roll on / roll off, 13 tancuri specializate, 28 transportoare de veicule. Franța deținea 1 navă, Grecia 6, Spania 1, Taiwan 10, Marea Britanie 3, S.U.A. 15. Conform statisticilor în alte țări erau înregistrate 152 nave , după cum urmează: Bahamas 5, Belize 4, Insulele Cayman 12, Cipru 2, Franța 2, Germania 1 , Gibraltar 6, Isle of Man 5, Jamaica 1, Liberia 16, Malta 29, Insulele Marshall 1, Norvegia 4, Panama 15, Portugalia 12, Romania 1, Saint Vincent & Grenadines 18, Singapore 2, Spania 2, Suedia 7, Turcia 3, Marea Britanie 4.

3.3.3. Slovenia. Situată în partea central-sudică a Europei, Slovenia o populație de aproximativ 2.000.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 45o25’- 46o53’ N și 13o23’-16o36’E.

Se învecinează la vest cu Italia, la nord cu Austria, la est cu Ungaria iar la sud statul vecin este Croația.

Fig.49. Slovenia – Poziționare geografică

Climatul Sloveniei variază de la cel alpin în centrul țării, la cel continental – umed în est și subtropical-umed în sud – vest.

Izola este un oraș port al Sloveniei la Marea Adriatică unde întâlnim un climat subtropical-umed. Vegetația este destul de bogată fiind alcătuită din pini, cedri, și palmieri pitici. Verile sunt călduroase cu temperaturi medii ce ajung la 28oC în iulie. Iernile sunt răcoroase cu minime ce pot coborî sub 0oC ocazional. Media termică a lunii ianuarie este de 5oC . Luna cea mai bogată în precipitații este noiembrie când cantitatea medie este de 115 mm.

Conform statisticilor în alte țări erau înregistrate 26 nave, după cum urmează: Antigua și Barbuda 6, Bahamas 1, Cipru 4, Georgia 1, Liberia 2, Malta 3, Insulele Marshall 3, Vincent & Grenadines 5, Singapore 1.

3.3.4. Croația. Croația este situată în partea sudică a continentului European, coordonatele sale geografice fiind 42o35’- 46o30’N și 12o50’-18o45’E . Populația sa este de 4.837.000 locuitori iar statele vecine sunt Slovenia, Austria și Ungaria la nord, Serbia și Bosnia la est și la sud. În partea vestică, Croația este scaldată de apele Marii Adriatice.

În zona coastei , Croația are un climat blând , mediteranean, excepție făcând partea de nord a litoralului, unde clima este mai puțin blândă ca în sud, aceasta intrând la categoria subtropical-umedă. Aici iernile sunt mai reci decât în sudul litoralului croat iar umiditatea aerului este mai mare.

Rijeka este cel mai important oraș din Croația unde întâlnim un climat subtropical-umed cu veri calde în care temperatură medie este de 22.8oC și ierni reci cu temperaturi medii de 5oC . Media precipitațiilor anuale este de 1600 mm iar numărul zilelor însorite este de 83.

Fig.50. Croația – Poziționare geografică Fig. 51. Poziția geografică a

orașului Rijeka

Flota comercială a Croației număra în 2006 un total de 72 nave : 22 bulk-carriere, 11 cargo-uri, 3 tancuri chimice, 27 nave mixte pasager/cargo, 5 petroliere, 1 navă specializată pe transportul produselor refrigerate, 3 roll on /roll off. Numărul navelor înregistrate în alte țări era 36 : Belize 1, Cipru 2, Liberia 7, Malta 10, Insulele Marsall , Panama 5, Saint Vincent & Grenadines 9.

3.4. Africa

3.4.1. Cadrul natural general.

Întinzându-se între 37o latitudine nordică și 35o latitudine sudică, Africa are aceleași zone climatice atât în emisfera nordică și sudică, aranjate simetric de-o parte și alta e liniei Ecuatorului. Africa este continentul cu clima cea mai caldă de pe glob, în cea mai mare parte aceasta fiind tropicală, excepție făcând doar extremitățile nordice și sudice unde întâlnim un climat de tip temperat.

Fig.52. Harta climatică Africa

(Humid subtropical = subtropical – umed)

Cea mai mare parte a continentului african se afla cuprinsă între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului, ceea ce înseamnă că aici întâlnim temperaturi ridicate tot timpul anului. Prezența precipitațiilor este singurul element ce face ca în Africa sa întâlnim mai multe tipuri de climă. Astfel întâlnim:

– climat ecuatorial (tropical umed) în centrul și vestul continentului și în partea estică a insulei Madagascar, cu medii anuale de precipitații de 1500 mm până la 2300 mm și temperaturi constante de 27oC. Vegetația întâlnită în aceasta zonă este foarte bogată. Pădurile ecuatoriale sunt formate din copaci veșnic verzi, palmieri, liane etc. cu precipitații medii anuale de 1500 mm.

– climat tropical cu veri ploioase (sau climat de savană / subecuatorial) la nord și la sud de zonele cu climat ecuatorial, în partea central-sudică a continentului și în cea mai mare parte a insulei Madagascar cu medii anuale de precipitații de 500 mm – 1500 mm, cu două anotimpuri distincte (ploios și secetos) , și temperaturi ridicate de până la 30oC. Vegetația de tip savană ocupă 65% din vegetația întâlnită în Africa și este formată din ierburi înalte, copaci razleți mai deși în zona râurilor;

– climat semiarid și arid întâlnit în partea central – nordică a Africii, în partea central – estică și în sudul continentului cu precipitații anuale de 250 mm – 500 mm cu maxime ce pot atinge și 50oC în timpul zilei (Sahara) și cu medii temice diurne cuprinse între 25 – 36oC. Vegetația este foarte rară în aceste zone și aceste alcătutită din plante mici, rezistente la secetă . În zona Sahara sunt numeroase oaze cu palmieri și plante cultivate de om (legume, fructe) în zone special amenajate;

– climat specific zonelor înalte întâlnit în Etiopia și Kenya, cu temperaturi medii de 16 – 21oC ;

– climat mediteranean întâlnit în extremitățile nordice și sudice ale continentului (Maroc, Tunisia, Africa de Sud) cu ierni blânde, ploioase și veri toride, cu precipitații anuale de 250 mm- 1000 mm. Vegetația întâlnită aici este formată din palmieri pitici, citrice, măslini, pomi fructiferi etc.

– climat subtropical – umed întâlnit în sud – estul extrem al continentului cu veri ploioase calde și ploioase și ierni uscate și sectoase și cu o vegetație similară celei întâlnită în zonele cu climat mediteranean ale Africii.

Țările în care întâlnim un climat subtropical – umed sunt Africa de Sud și Mozambic.

3.4.2 Africa de Sud. Cu o populație de 44.820.000 locuitori, Africa de Sud este cel mai dezvoltat stat din Africa. Se învecinează la nord cu Namibia, Botswana, Zimbabwe și la nord – est cu Mozambic. Coastele sale sunt scăldate la vest de Oceanul Atlantic și la est de Oceanul Indian.

Fig.53. Africa de Sud – Poziționare geografică

Durban este cel mai important oraș al țării unde întâlnim un climat de tip subtropical – umed. Situat în partea de est a Africii de Sud la 29o53’S și 31o03’E , Durban are o populație de 3.200.000 locuitori fiind al doilea mare oraș din această țară după Johannesburg.

Fig. 54. Poziția geografică a Fig. 55. Portul Durban

orașului Durban

Climatul întâlnit în Durban este subtropical-umed cu veri căduroase și ploioase și ierni uscate și răcoroase. În partea vestică a regiunii, climatul se transformă într-unul semiarid. Temperaturile din timpul zilei variază între 18oC și 26oC cu maxime ce depășesc 30oC pe timpul verii. Maxima termică înregistrată în Durban a fost de 40oC în luna octombrie, iar minima a coborât până la 3oC în iulie și august. Temperaturile pot scădea frecvent sub 10oC în timpul noptii, iarna.

Precipitațiile sunt destul de abundente în Durban în comparație cu alte regiuni din Africa de Sud, media anuală a acestora fiind de 1000 mm. Frecvența acestora este mult mai mare vara în lunile ianuarie, februarie și martie când cantitățile medii de precipitații sunt de 134 mm, 113 mm și 120 mm.

Fig. 56. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 57. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Direcția vânturilor ce bat în această regiune este nord-est, sud-vest. Câmpul de presiune ridicată ce se formează în interiorul continentului, în deplasarea lui spre est generează vânturi puternice în zona litoralului.

Portul Durban este unul dinte cele mai importante porturi din Africa de Sud . Este un port natural și se află într-o zonă cu furtuni pe mare foarte violente. Acest lucru face ca acest port să fie și unul important pentru reparațiile de nave. Portul Durban este cel mai tranzitat port din Africa de Sud și cel mai mare ocupat port de containere din emisfera sudică. Cantitatea de mărfuri tranzitată într-un an în Durban este de 31,4 milioane tone. În Durban se descarcă 44% din cantitatea de mărfuri generale ce se descarcă într-un an în Africa de sud și 61% din cantitatea de mărfuri containerizate (in medie 83000 containere în fiecare lună).

Flota comercială a statului Africa de Sud număra în 2006 un total de 3 nave dintre care: 1 container și 2 tancuri petroliere. Danemarca deținea 1 nava iar numărul navelor înregistrate în alte porturi era 8 astfel : Panama 3, Marea Britanie 5.

3.4.3. Mozambic . Situat în sud – estul Africii, Mozambicul are o populație de 19.792.000 locuitori. Se învecinează cu Africa de Sud în sud – vest, Zimbabwe și Zambia la vest și Tanzania la nord iar coastele sale sunt scăldate de Oceanul Pacific în partea estică.

Fig.58. Mozambic – Poziționare geografică

Maputo este capitala țării și este cel mai important oraș în care întâlnim o climă subtropical – umedă . Are o populație de 990.000 locuitori și este principalul oraș al Mozambicului. Este situat în vestul golfului Maputo la gura de vărsare a râului Tembe în ocean.

Fig. 59. Poziția geografică a Fig. 60. Portul Maputo

orașului Maputo

Climatul întâlnit în oraș este unul subtropical-umed cu două anotimpuri: unul umed și unul uscat. Anotimpul umed se întinde din noiembrie până în martie. Temperaturile medii în acest interval variază între 26.6oC și 29.4oC. Anotimpul uscat se întâlnește în Maputo din aprilie până în octombrie iar mediile termice ale lunilor iunie și iulie sunt de 18.4oC, respectiv 20oC. Precipitațiile medii anuale sunt de 1000 mm.

Portul Maputo este cel mai mare port din Mozambic. Aici sunt încărcate și exportate mărfuri precum cărbuni, bumbac, zahăr, minereuri, crom, sisal, copra și lemn de esență tare. Zona de intrare în portul Maputo este o zonă impânzită cu dune de nisip și depuneri de mâl . Acest fapt implică sporirea atenției la navigația in această zonă.

Flota comercială a Mozambicului era formată în 2006 din 2 nave cargo. Belgia deținea 2 nave.

3.5. Asia

3.5.1. Cadrul natural general.

Asia este cel mai mare și cel mai populat continent din lume. Limitele sale geografice

sunt :

– în partea vestică Muntii Ural, Muntii Caucaz ,

– în partea sud – vestică Canalul Suez ,

– la sud este limitată de apele Oceanului Indian, la est de Pacific iar la nord de Oceanul Arctic.

Mare parte din climatul Asiei este similar climatului din centrul și estul Americii de Nord. Astfel în nordul Rusiei întâlnim un climat subpolar cu ierni lungi și friguroase și veri scurte și răcoroase. Influențele acestui tip de climat se fac simțite până în interiorul Rusiei, și este influențat de vânturile ce bat dinspre Pacific în direcție vestică. Climatul continental excesiv este întâlnit în partea centrală a Rusiei și în fostele țări sovietice situate în preajmă, în nordul Chinei și al Japoniei . În centrul și sud-vestul Asiei întâlnim un climat semi-arid și arid în care influența oceanică este stopată de prezența munților . În sud-vestul extrem al Asiei (Liban, Siria etc) întâlnim un climat mediteranean, blând și foarte plăcut.

În sud-estul Asiei întâlnim un climat subtropical-umed, cu destul de puține precipitații în timpul iernii datorită prezenței anticlonului siberian ce aduce vreme uscată, în general însorită și destul de răcoroasă. Excepție face partea estică a Chinei – zona cuprinsă între râul Zhu Jiang și râul Huáng Hé. În acesta zonă se înregistrează precipitații și în timpul iernii însă sunt slabe cantitativ în comparație cu cantitățile de apă ce cad aici în timpul verii. Singura regiune în care cantitățile de apă din timpul iernii echivalează precipitațiile din timpul verii este Marea Japoniei (Marea San-in) unde câmpurile de joasă presiune de pe coasta de est a continentului asiatic se întâlnesc cu câmpul de presiune ridicată ce vine dinspre Siberia în timpul iernii astfel că în această perioadă întâlnim precipitații pe coasta de vest a Japoniei.

Pe timpul verii, în aceasta zonă se întâlnește musonul est-asiatic ce cauzează adesea furtuni mari și chiar taifunuri. Supranumit și meiyu , anotimpul ploios este întâlnit de la sfârșitul lui iunie până în iulie în Japonia și din iulie până în august în două regiuni din China: Chang Jiang și Huai He.

Frontul meiyu se formează când aerul umed de deasupra Pacificului se întâlnește cu masa de aer continentală rece. Acest fenomen duce la producerea ploilor în Japonia, Peninsula Coreea și China. În aceste zone au loc căderi abundente de precipitații ce provoacă inundații mai ales în estul Chinei. Când însă precipitațiile nu sunt atât de bogate, se poate întâlni în aceste zone fenomenul de secetă. Sezonul ploios ia sfârșit în momentul în care masele de aer cald subtropical “imping” fronturile de aer rece înspre nord.

Fig.61. Harta climatică Asia

(Humid subtropical = subtropical – umed)

Vegetația întlanită în Asia este foarte variată și include vegetația specifică tundrei (in nord), vegetația specifică stepei (in centrul Asiei), vegetația alpină (Hymalaya) și cea tropicală cu păduri verzi și bogate, influențată de ploile abundente în perioada musonică în sud și sud est. De asemenea întâlnim și vegetația de tip mediteranean în sud-estul continentului Asiatic si cea de deșert (Peninsula Arabă).

În continuare vor fi prezentate țările și orașele principale din Asia în care se întâlnește climatul subtropical-umed.

3.5.2. China . Statul cu cea mai mare populație din lume (1.171.000.000 locuitori), China are următorele coordonate georgrafice 18o30’-53o N și 73o-134o E. Statele vecine ale Chinei sunt : la sud Nepal, India , Pakistan, Tadjikistan, Kirghistan, Kazahstan, la nord Mongolia și Rusia și la sud Vietnam, Laos și Myanmar.

Fig.62. China – Poziționare geografică

Cele mai importante orașe ale Chinei unde întâlnim un climat subtropical – umed sunt :

▫ Shanghai ,

▫ Hong Kong ,

▫ Nanjing ,

▫ Chengdu .

Shanghai. Cel mai important oraș al Chinei, orașul Shanghai are o populație de 11.46 milioane de locuitori, din care 5.8 milioane locuiesc în suburbii se află în partea de sud-est a țării la gura de vărsare a râului Yangtze în Marea Chinei . Coordonatele sale sunt 31o13’ N și 121o28’E. Shanghai este unul dintre cele mai mari porturi ale lumii.

Fig. 63. Poziția geografică a orașului Shanghai

Tipul de climă întâlnit în acest oraș este cel subtropical-umed cu patru anotimpuri distincte, vara și iarna fiind mult mai lungi decât toamna și primăvara. Media anuală a temperaturilor este de 16oC. Temperaturile minime întâlnite aici au fost de -10oC iar cele maxime au atins valoarea de 41oC. Media zilelor însorite dintr-un an se ridică la 230, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 1200 mm. Cele mai multe precipitații (60%) cad în timpul sezonului ploios (mai-septembrie) la începutul verii. Umiditatea este destul de mare în timpul verii cand se pot produce și taifunuri în Marea Chinei afectând și zona de coastă a orașului. Toamna este lipsită de precipitații și are multe zile însorite. Iernile sunt în general răcoroase și se pot semnala căderi de zăpadă, desi aceste fenomene sunt mai rare.

Fig. 64. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 65. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Portul Shanghai are cel mai mare șantier naval din lume și este conform ultimelor statistici și cel mai mare port al lumii, după ce în 2003 a întrecut portul Rotterdam, în 2004 portul din Hong Kong și în 2005 pe cel din Singapore. Portul Shanghai este foarte aglomerat având o rată de creștere a traficului de mărfuri de 30% anual.

Hong Kong. De-a lungul anilor, poziția geografică și legăturile comerciale au transformat Honk Kong-ul într-o mare metropolă. Orașul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial și financiar de prim rang în lume, având o populație de 5 900 000 locuitori. În 1997 a încetat dominația engleză asupra orașului, Hong Kong-ul revenind Chinei. Orașul Hong Kong este situat la sud de Tropicul Racului , coordonatele sale geografice sunt 22o18’N și 114o10’E.

Fig. 66. Poziția geografică a orașului Hong Kong

Climatul întâlnit aici este unul subtropical-umed în care formarea musonilor este propice datorită latitudinii și deschiderii largi pe care o are la Marea Chinei această regiune. Astfel aici întâlnim ierni răcoroase lipsite de precipitații în general, care durează din decembrie până la sfârșitul lunii februarie.

Temperaturile mai scăzute din timpul iernilor se datorează vânturilor puternice și reci ce bat dinspre nord. Primăverile și verile sunt umede cu temperaturi ridicate. Umezeala din aceste anotimpuri este datorată acțiunii vânturilor ce bat dinspre sud-vest și aduc un aer cald și umed.

Toamna este singurul anotimp călduros și lipsit de precipitații în Hong Kong. De asemenea toamna întâlnim aici și cele mai multe zile însorite din an, excepție făcând începutul lunii septembrie.

Formarea ciclonilor este un fenomen obișnuit în acestă zonă mai ales în perioada verii și la începutul toamnei. Cea mai ridicată temepratură înregistrată în Hong Kong a fost de 38oC în timp ce cea mai scazută a fost de -4oC. Temperatură medie a lunii ianuarie este de 16.1oC iar cea a lunii iulie este de 28.7oC.

Fig. 67. Precipitații (mm) medii lunare

Fig. 68 Portul Hong Kong.

Portul orașului Hong Kong, unul dintre cele mai aglomerate din lume este un port în care predomină transportul produselor manufacturiere și într-o mai mică masură transportul de pasageri, a minereurilor și materiilor prime. Așezarea portului este una foarte bună datorită adăpostului pe care îl rezervă pentru nave cât și a apelor destul de adânci din portul Victoria ce permit ancorarea sau acostarea tuturor tipurilor de nave.

Nanjing. Întinzându-se pe o suprafață de apoape 6.600 km2 orașul Nanjing este unul dintre cele mai importante orașe ale Chinei. Orașul se află la vărsarea prin deltă a râului Yangtze în Marea Chinei, la doar 300 kilometri de Shanghai.

Fig. 69. Poziția geografică a orașului Nanjing

Climatul întâlnit aici este unul de tranziție de la cel temperat umed la cel subtropical-umed. Media anuală a temperaturilor este de 15.7oC . Temperatura maximă înregistrată în Nanjing a fost de 43oC ( 13 iulie 1934), iar cea minimă a fost de -16.9oC (06 ianuarie 1955). În medie, numărul zilelor ploioase din an este de 117 și cantitatea medie de precipitații din timpul unui an este de 1056.5mm. Perioada în care cad cele mai multe precipitații este jumătatea lui iunie – sfarșitul lui iulie.

Portul Nanjing este cel mai mare port aflat în interiorul Chinei, aici realizându-se anual un trafic de marfă de 66 milioane tone. Suprafața portului este de 98 km2. Acesta include 64 dane din care 16 dane sunt destinate navelor cu un tonaj mai mare de 10000 tone dwt. Nanjing este de altfel cel mai mare port de containere aflat pe râul Yangtze.

Chengdu.. Orașul Chengdu este situat în partea central – sudică a Chinei în partea de vest a râului Sichuan. Coordonatele sale sunt 30o40’N și 104o01’E. Are o populație de 10.000.000 locuitori.

Fig. 70. Poziția geografică a orașului Chengdu

Climatul este blând și umed, zăpada fiind un fenomen foarte rar în aceasta zonă deși există zile geroase în fiecare an. Media temică a lunii ianuarie este de 10oC și cea a lunii iulie este de 30oC. Zilele de iarnă sunt în general mohorâte. Lunile martie și aprilie sunt cele mai însorite și plăcute din an .

Flota comercială a Chinei era reprezentată în 2006 din 1723 nave dintre care : 387 bulk – carriere, 2 barje, 695 cargo-uri, 45 tancuri chimice, 1 navă mixtă petrol/uleiuri de bază, 152 containere, 31 nave de transport gaz lichefiat, 8 pasagere, 83 nave mixte pasager/cargo, 261 tancuri petroliere, 30 cargo-uri de marfa refrigerate, 8 roll on/ roll off, 6 tancuri specializate, 14 nave specializate în trasportul de vehicule. Hong Kong deținea 7 nave, Japonia 3, Coreea de Sud 2, Norvegia 1, iar încă 1191 nave erau înregistrate în alte țări : Bahamas 3, Bagladesh 1, Belize 102, Bolivia 1, Cambogia 128, Cipru 11, Georgia 2, Honduras 3, Hong Kong 274, India 2, Coreea de Nord 1, Liberia 35, Malaiesia 1, Malta 14, Mongolia 4, Norvegia 3, Panama 420, Saint Vincent & Grenadines 103, Sierra Leone 2, Singapore 23, Tailanda 1, Tuvalu 23 și alte 33 nave a caror înregistrare era necunoscută.

3.5.3. Japonia . Cea mai puternic industrializată țară din Asia, Japonia are peste 3000 de insule, dintre care cele mai mari și mai importante sunt Hokkaido, Honshu, Shikaku și Kyushu. Japonia are o populație de 123.921.000 locuitori iar coorodonatele sale geografice sunt : 26o59’ – 45o31’ N și 128o06’ – 145o49’ E.

Fig.71. Japonia – Poziționare geografică

Fiind înconjuarată numai de apă, Japonia are în general un climat musonic. Vântul sulfă dinspre est în timpul verii și dinspre vest iarna. Marea Japoniei are un efect moderator asupra climei astfel că iarna nu e la fel de rece și vara nu e atât de calduroasă ca în China sau Coreea.

Climatul subtropical – umed se face simțit în partea central – sudică a insulei Honshu, cuprinzând doua orașe mari : Tokyo și Kyoto.

Tokyo. Este capitala Japoniei, are cea mai mare suprafață urbană din țară și este una dintre cele mai dens populate metropole din lume. Tokyo este situat la 35°41' N și 139°46' E, la jumătatea coastei de est a Insulei Honshu, cea mai mare dintre cele patru insule principale din arhipelagul Japoniei.

.

Fig. 72. Poziția geografică a orașului Tokyo

Legătura orașului Tokyo cu marea se face prin Golful Tokyo în care se află adapostit orașul. Orașul ocupă cea mai mare parte din sudul câmpiei Kanto, cea mai mare suprafață de teren plat din Japonia.

Tipul de climat întâlnit în Tokyo este unul subtropical umed. Temperatura medie anuală este de 16oC luna august fiind cea mai călduroasă din an, iar luna ianuarie cea mai friguroasă. Întâlnim cele patru anotimpuri și aici astfel: primăvara și toamna sunt foarte blânde, vara destul de călduroasă și iarna în care ninsorile sunt fenomen destul de rar întâlnit iar temperaturile scad greu sub OoC . Cea mai ridicată temperatura întâlnită în Tokyo s-a înregistrat în 2004 și a atins valoarea de 42.7oC.

De asemenea anul 2004 a fost unul dintre cei mai căldurosi ani în Tokyo, aici înregistrându-se timp de 40 de zile consecutive temperaturi de peste 30oC.

Sezonul ploios durează de la începutul lui iunie până la mijlocul lunii iulie iar perioada în care se formează taifunurile puternice este în septembrie de obicei. Media precipitațiilor în luna iunie este de 185 mm iar în septembrie de 180 mm. De asemenea acestea sunt lunile în care avem cele mai multe zile ploioase, în jur de 20.

Fig. 73. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 74. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Situat în golful Tokyo, portul este deține unul dintre cele mai mari și mai dotate terminale de nave de pasageri din Japonia. Din acest port se efectuează zilnic transporturi de pasageri către porturile Kawasaky, Yokohama, Yokosuka, Chiba, Kisarazu. Suprafața portului este de 5453 hectare și permite un trafic de peste 33.000 nave /an și un trafic de marfuri de peste 82 milioane tone anual.

Kyoto. Aflat în sudul insulei Honshu, pe malul lacului Biwa, Kyoto are o populație de 1.473.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 35o01’N și 135o44’E.

Fig. 75. Poziția geografică a orașului Kyoto

Climatul întâlnit în Kyoto este unul subtropical-umed cu patru anotimpuri distincte. În general verile sunt foarte călduroase și umede aici iar iernile destul de răcoroase . Vara , senzația de caldură toridă este dată și de lipsa vântului. Astfel cele 35oC ce se ating frecvent vara sunt suportate destul de greu de locuitorii orașului.

Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în august 2001 și a fost de 37.2oC. Iarna temperaturile pot coborî și sub 0oC și se pot înregistra ocazional ninsori. Cel mai ploios anotimp este vara, când în lunile iunie și iulie cad anual precipitațiile cele mai multe, media lor fiind de 230 mm. De asemenea septembrie este o lună ploioasă cu cantități medii de precipitații de 205 mm. În luna decembrie (cea mai sectoasă din an) precipitațiile medii sunt sub 50 mm.

Portul orașului Kyoto se numește Maizuru se află în nordul orașului Kyoto și este pe coasta de sud a Mării Japoniei de Est. Portul are un terminal de pasagere foarte modern cu o adâncime de 9 metri și o lungime de 330 m.

Japonia deținea în 2006 o flotă comercială formată din 683 nave dintre care: 134 bulk-carriere, 30 cargo-uri, 20 tancuri chimice, 11 containere, 59 nave ce transportă gaz lichefiat, 14 nave mixte pasager/cargo, 156 tancuri petrolere, 3 cargouri de marfuri refrigerate, 51 roll on/roll off, 56 nave ce transportă vehicule.

2459 nave erau înregistrate în alte țări: Australia 1, Bahamas , Belize 2, Burma 4, Cambogia 4, Insulele Cayman 1, China 3, Cipru 17, Provinciile Franceze de Sud 4, Honduras 4, Hong Kong 67, Indoneia 3, Isle of Man 4, Coreea de Sud 1, Liberia 102, Malaiesia 4, Malta 1, Insulele Marshall 7, Mongolia 1, Norvegia 1, Panama 2007, Filipine 26, Portugalia 9, Singapore 100, Suedia 2, Tailanda 4, Vanuatu 28, 1 navă a carei înregistrare nu era cunoscută.

3.5.4. Coreea de Sud. Situat în jumătatea sudică peninsulei Coreea, statul Sud – Coreean are o populație de 43.268.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 33o07’ – 38o30’ N și 125o – 129o40’ E. Se învecinează la nord cu Coreea de Nord, la est este scăldată de apele Marii Japoniei, la vest de apele Mării Galbene iar în partea sud-vestică Coreea de Sud are țărm la Marea Chinei de Est.

Fig.76. Coreea deSud – Poziționare geografică

Climatul Coreei de Sud este unul musonic cu veri calde și umede și ierni reci și uscate.

Vânturile reci suflă dinspre Asia în timpul iernii, iar râurile sunt înghețate timp de aproape 4 luni pe an.

Un climat blând, subtropical – umed întâlnim doar în partea de sud a țării în zona litoralului, în zona orașului Pusan.

Pusan. Situat la 35o10’ N și 129o3’ E, Pusan este cel mai mare port al Coreei de Sud și al doilea mare centru comercial dupa Seul. Are o populație de 3.65 milioane de locuitori .

Poziționarea sa face ca acest oraș sa aibă un climat mult mai blând față de climatul întâlnit în restul țării, respectiv un climat subtropical-umed. Cele mai ploioase luni ale anului sunt iunie, iulie și august. Cantitățile medii de precipitații în aceste luni ale anului sunt de 230 mm în iunie, 250 mm în iulie și 210 mm în luna august. Iernile sunt mult mai blânde aici decât în restul țării, rareori temperaturile coborând sub 0o noaptea în lunile ianuarie și februarie. Mediile diurne ale lunilor cele mai friguroase sunt încadrate între 5 – 10oC . Verile sunt calde cu temperaturi medii de 27oC în lunile iulie și august. Cantitatea medie de precipitații în decursul unui an este destul de ridicată : 1525mm.

Fig. 77. Poziția geografică a orașului Pusan

Fig. 78. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 79. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Coreea de Sud deținea în 2006 o flotă comercială formată din 669 nave dintre care: 157 bulk- carriere, 193 cargouri, 98 tancuri chimice, 81 containere, 22 nave ce transportă gaz lichefiat, 5 pasagere, 24 nave mixte pasager/cargo, 57 tancuri petroliere, 17 cargouri de mărfuri refrigerate, 6 roll on/ roll off, 3 tancuri specializate, 6 nave ce transportă vehicule. Franța deținea 12 nave, Japonia 1, Marea Britanie 2, S.U.A. 7 , iar încă 365 nave erau înregistrate în alte țări: Belize 4, Cambogia 23, China 2, Cipru 1, Georgia 1, Honduras 6, Hong Kong 6, Indonezia 1, Liberia 3, Malaiesia 1, Malta 6, Insulele Marshall 1, Panama 291, Singapore 17, 2 nave a caror înregistrare nu era cunoscută.

3.5.5. Taiwan. Situat în Marea Chinei , statul Taiwan este o insulă cu o suprafață de 35.742 km2. Are o populație de 20.894.520 locuitori iar coordonatele sale geografice sunt 21o45’ – 25o38’ N și 120o – 122o E. Climatul predominant în Taiwan este subtropical – umed.

Fig.80. Taiwan – Poziționare geografică

Taipei este capitala statului Taiwan și se află în nordul țării. Este un oraș cu 2.625.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 25o2’N și 121o38’E.

Clima întâlnită aici este una subtropical-umedă influențată de existența sezonului ploios care se întinde din aprilie până în luna septembrie. Iernile sunt scurte și destul de blânde temperaturile putând coborî sub 10oC des. Verile sunt însă călduroase și foarte umede, cu temperaturi ce depășesc frecvent 30oC. Temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt de de 13oC în timp ce în august (cea mai călduroasă lună din an) temperatura medie este de 31oC. Media precipitațiilor în luna iunie (cea mai ploioasă lună din an ) este de 285 mm. Decembrie este cea mai secetoasă lună astfel ca media precipitațiilor din această lună este de 75 mm. Portul orașului Taipei se află în partea de sud a estuarului râului Tamsui..

Portul orașului Taipei se afla în partea de sud a estuarului râului Tamsui. Portul se întinde pe o suprafață de 3100 hectare, fiind de 5 ori mai mare decât portul Keelung aflat la 35 Mm distanță, pe coasta estică a Taiwanului.

3.5.6. Nepal. Statul Nepal are ca țări vecine India și China. Are o populație 27.133.000 locuitori și un relief predominant muntos. Climatul subtropical-umed se întâlnește în Nepal până la altitudini de 1200 m.

Fig.81. Nepal – Poziționare geografică

Capitală a Nepalului, Kathmandu este și cel mai mare oraș din oraș, având o populație de 823.000 locuitori. Coordonatele sale geografice sunt 27o42’N și 85o20’E.

Climatul întâlnit aici este unul subtropical-umed cu temperaturi ce variază de la 15oC în luna ianuarie, până la 33oC în luna iunie care este și cea mai calduroasă din an. Cele mai secetoase luni din an sunt mai, iunie, noiembrie și decembrie iar cele mai ploioase sunt iulie și august cu peste 20 zile ploioase, când precipitațiile pot ajunge la 370mm. Minima termică înregistrată în Kathmandu a fost de -2oC iar maxima fost de 36oC.

3.5.7. Iran. Situat în sud – estul Asiei, Iranul are o populație de 63.200.000 locuitori. Țările vecine sunt : la nord – Turkmenistan și Azerbaijan, la est – Afganistan și Pakistan, la vest Irak și în partea nord-vestică – Turcia. Țărmurile Iranului sunt scăldate la nord de Marea Caspică și la sud de Marea Arabiei.

Fig.82. Iran – Poziționare geografică

Climatul Iranului este în general continental excsiv, marcat de extreme de temperatură și precipitații. Verile sunt foarte călduroase în zona Golfului Persic, unde temperaturile maxime ajung frecvent la 50oC, însă minime nocturne sunt mult mai scăzute. Iernile, în general, sunt reci cu excepția zonelor din jurul Golfului Persic și a Mării Caspice, unde întâlnim un climat blând subtropical – umed. Provinciile din nordul țării unde întâlnim acest climat sunt Gilan și Mazandaran. Aici precipitațiile anuale sunt de la 740mm la Sari (Mazandaran) până la 200 mm în zona Astara . În Astara cantitățile pot ajunge și la 400 mm în lunile cele mai ploioase octombrie și noiembrie. Temperaturile sunt în general mult mai blânde decat în alte zone din vestul Asiei astfel că la Rasht (nord-vestul Iranului) media în timpul lunii iulie este de 28oC iar în ianuarie este 9oC.

Fig.83. Provincia Gilan Fig. 84. Provincia Mazandaran

Iranul deținea în 2006 o flotă comercială formată din 141 nave dintre care: 39 bulk-carriere, 45 cargo-uri, 4 tancuri chimice,12 containere, 1 navă ce transportă gaz lizhid, 1 pasager, 6 nave mixte pasager/cargo, 30 nave petroliere, 3 roll on/roll off . 22 nave erau înregistrate în alte țări: Bolivia 1, Cipru 2, Malta 14, Panama 4, Saint Vincent & Grenadines 1.

3.6. Australia

3.6.1. Cadrul natural general

Situată în sud-estul Asiei, între Oceanul Pacific și cel Indian, Australia, cel mai mic continent de pe glob, este aproape în întregime înconjurată de întinderile oceanice. Australia are o suprafață totală de 7 686 850 km2.

Australia este limitată la nord de Mările Timor și Arafura, la nord-est de Marea Coralilor, la est de Oceanul Pacific, la sud-est de Marea Tasmaniană, iar la sud și vest de Oceanul Indian, cu o lungime totală a liniei de coastă de 25 760 km.

Fig.85. Australia – Poziționare geografică

Climatul Australiei este în general unul uscat și cald, excepție făcând zonele de coastă ale țării. Vara, care durează din decembrie până în februarie, există valuri de caldură frecvente cu temperaturi ce ating frecvent 38oC . Unele zone sunt în umede, în principal zonele de coastă estice unde climatul este unul subtropical – umed.

Vegetația Australiei este dominată în general de plante cu frunze tari, adaptate pentru supraviețuriea în zone aride. Pădurile tropicale ce se întâlnesc pe coasta nordică și nord – vestică conțin pini, palmieri, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile din zona litoralului. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est. Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt și arbuști. Regiunile cele mai uscate din Australia conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră.

Fig.86. Harta climatică Australia

(Humid subtropical = subtropical – umed)

Climatul subtropical-umed se găsește pe continentul australian în partea estică la sud de Bundaberg (Queensland), încluzând Bega (New South Wales) până în nordul orașului Sydney. Influența acestui tip de climat se face simțită până în apropiere de regiunile Dubbo și Warrumbungle transformându-se într-un climat arid cu cât se înaintează spre zona montană .La sud de Bega climatul capătă caracteristicile specifice climatului de tip temperat cu influențe oceanice, cel din urmă întâlnindu-se în Guyra, New South Wales, Katoomba și marea parte a regiunii Victoria.

Regiunile în care se întâlnește acest tip de climat sunt singurele în care solul nu este sărac în cantitatea de fosfor ce se gaseste în el fapt ce face din aceste zone cele mai importante zone agricole ale țării.

În Australia climatul subtropical nu este caracterizat prin uniformitate .Astfel că, dacă în zona de coastă media anuală a precipitațiilor atinge 2000, în rest cantitatea de precipitații nu depășește 1000 mm într-un an. Pot exista variații de precipitații de la an la an deoarece sunt ani în care timp de 2-3 zile aici se înregistrează cele mai puternice furtuni din lume datorită formării unor cicloni în estul continentului la nord de frontul rece de înaltă presiune existent în nord-vestul Noii Zeelande. La Lismore mediile anuale de precipitații au fost foarte variate de-a lungul anilor astfel ca în 1915 ele erau de 550 mm iar în 1950 atingeau 2780 mm.

Temperaturile din zonele cu acest climat sunt ridicate astfel că în ianuarie mediile sunt situate în jurul valorii de 28oC iar în iulie se situează la 19oC.

Cele mai importante orașe din Australia unde se întâlnește climatul subtropical – umed sunt Brisbane și Newcastle.

Brisbane este unul din cele mai mari orașe ale Australiei, capitală a regiunii Queensland. Se află în sud-estul acestei regiuni, coordonatele sale fiind 27o28’S și 153o02’E. Populația acestui oraș este de 1.810.943 locuitori. Orașul se află la gura de vărsare a râului Brisbane în ocean, și est est este mărginit de Golful Moreton.

Fig. 87. Poziția geografică a orașului Brisbane Fig. 88. Portul Brisbane

Climatul întâlnit este unul subtropical-umed cu veri călduroase și umede și ierni blânde și uscate. Sezonul ploios durează de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei, furtunile fiind un fenomen des întâlnit aici, la fel ca și grindina, ploile torențiale și vânturile puternice, distructive. Orașul a supraviețuit unor mari inundații care au avut loc în anii 1893 și 1974. Ciclonul Wanda a provocat mari pagube în 1974 prin precipitațiile abundente pe care le-a adus timp de 3 săptămâni consecutive în Brisbane.

Cele mai ploioase luni ale anului sunt ianuarie (cantitatea medie de precipitații este de 159.6 mm) și februarie (cantitatea medie de precipitații este de 158.3mm). Cantitatea medie de precipitații în decursul unui an este de 1146.4 mm. Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în 1940 pe 26 ianurie și a fost de 43.2 °C iar cea mai scazută a fost de 2.3 °C și s-a înregistrat pe 12 iulie 1894 și pe 2 iulie 1896. Cea mai ploioasă zi din istoria orașului a fost 21 ianuarie 1887, când cantitatea de precipitații a fost de 465 mm. În ultimii ani Brisbane s-a confruntat cu cea mai mare secetă din ultimii 100 ani.

Fig. 89. Temperaturi (oC)medii lunare Fig. 90. Precipitații (mm) medii lunare

minime și maxime

Portul orașului Brisbane este cel mai mare port de mărfuri generale din Australia. Limitele portului sunt capul Caloundra la nord și Insula Moreton la est și râul Brisbane la sud. Portul include și canalul lung de 90km care este dragat la minim 15 metri în cazul refluxului. Conține 9 dane cu apă adâncă, ce permite acostarea containerelor în port, 3 dane pentru bulk-uri și 17 dane pentru nave ce transportă marfuri generale. Anual, portul este tranzitat de aproximativ 2600 nave iar traficul de marfă este de 26 milione tone, fapt ce contribuie la economia statului Queensland cu 770 milioane de dolari.

Newcastle. Orașul se află în estul provinciei New South Wales la 32o55’S și 151o45’E. Are o populație de 512.000 locuitori și este al șaptelea oraș ca mărime din Australia și al doilea din ținutul New South Wales după Sydney. Newcastle este situat pe țărmul sudic al râului Hunter River la curgerea sa în ocean.

În Newcastle întâlnim o climă subtropical-umedă cu veri umede și ploioase și ierni blânde și uscate. Temperatura maximă întâlnită aici a fost de 44oC iar minima a coborât până la valoarea de -3.9o. Media termică cea mai mare a celei mai călduroase luni (ianuarie) a fost de 27.8oC iar media termică minimă a celei mai friguroase luni (august) a fost de 6.9oC. Cantitatea medie de precipitații în lunile cele mai ploioase (februarie și martie) este de 120.7 mm respectiv 121.5 mm. Media anuală de precipitații este de 1120.4 mm.

Fig. 91. Poziția geografică a orașului Newcastle

Portul Newcastle este un port riveran cu un canal propriu al cărei adâncime este de 15.2 metri. Este cel mai mare exportator de cărbune din Australia și unul din cele mai mari din lume. De aici se mai fac exporturi și de cereale, uleiuri vegetale, aluminiu, fertilizatori și minereuri.

Fig.92. Portul Newcastle

Marina comercială a Australiei în 2006 era reprezentată de 53 de nave, dintre care 17 vrachiere, 4 cargo, 4 cargo-uri, 3 tancuri chimice, 1 navă port-container, 4 nave de transport gaze lichefiate, 6 pasagere, 7 nave mixte pasager/cargo, 6 tancuri petroliere și 5 nave roll-on/roll-of. Canada deținea 1 nava, Franța 3, Germania 3, Japonia 1, Olanda 2, Norvegia 1, Filipine 1, Marea Britanie 2, S.U.A. 3. 34 nave erau înregistrate în alte țări: Antigua și Barbuda 1, Bahamas 2, Bermuda 3, Fiji 1, Hong Kong 1, Liberia 2, Insulele Marshall 2, Olanda 1, Noua Zeelanda 2, Panama 3, Portugalia 1, Singapore 7, Tonga 1, Marea Britanie 3, S.U.A. 2, Vanuatu 2.

Capitolul 4. Rute de navigație oceanice

4.1. America de Nord.

Rutele ce pornesc din America de Nord în Oceanul Atlantic spre Europa și Africa converg în mai multe repere. Astfel din Golful Delaware (S.U.A.) și Golful Chesapeake rutele de navigație loxodromică pot porni direct spre zona de sud a Marilor Bancuri de Nisip ( în punctul BS de coordonate 42o30’N, 50o00’ W ) sau pot ocoli prin puntul C ( în sudul Insulei Sable ) de coordonate 43o00’ N, 60o00’ W.

Din portul New York ruta de navigație este următoarea : Nantucket TSS – BS sau Nantucket TSS – BS – C. Cele două golfuri Delaware si Chesapeake se află la limita nordică a zonei cu climat subtropical-umed, ceea ce inseamnă că aici verile sunt in general calde și umede dar iernile sunt destul de reci. Vara, combinația dintre umezeala și aerul cald poate genera furtuni puternice in zona de coastă, cu precipitații abundente. De asemenea, in această zone tornadele nu mai prezintă un pericol, datorită latitudinii la care se găsesc cele două golfuri.

Fig 93. Rute de navigație dinspre America de Nord spre Europa prin punctele BS și C

Din puntul BS rutele de navigație loxodromică pornesc spre Europa de Nord prin punctele A ( 57o50’N, 18o00’W ) si B ( 61o14’N, 6o40’W ) sau direct spre tot prin loxodromă spre Cape Wrath, Inistrahull, Fastnet Rock, Bishop Rock, La Gironde, Vigo.

Fig 94. Rute de navigație loxodromică din puntul BS spre Europa

Distanțele din Golful Delaware prin punctul BS spre orașele din Europa sunt următoarele: Nordkapp – 4020 Mm, Trondheim – 3580 Mm, Bergen – 3430 Mm, Cape Wrath – 3100 Mm, Inishtrahull – 2990 Mm, Fastnet Rock – 2880 Mm.

Distanțele din Golful Chesapeake prin punctul BS spre aceleasi orașe europene sunt urmatoarele : Nordkapp – 4100 Mm, Trondheim – 3660 Mm, Bergen – 3510 Mm, Cape Wrath – 3180 Mm, Inishtrahull – 3070 Mm, Fastnet Rock – 2960 Mm.

Rute ocolitoare de navigație loxodromică către Europa se pot face și prin Insula Porto Grande sau Insulele Azore.

Fig 95. Rute din America de Nord și America de Sud spre Europa prin Insulele Capului Verde

Fig .96. Rute din America de Nord și America de Sud spre Europa prin Insulele Azore

4.2. America de Sud.

Dinspre porturile Americii de Sud avem rute de navigație loxodromică spre porturile din vestul Africii. În zona fluviului Rio de la Plata navigația se poate desfășura în bune condiții tot timpul anului, mai puțin vara când din cauza umidității mari a aerului se pot produce furtuni în zona de coastă. În acesta zonă lipsesc furtunile mari, uraganele sau alte fenomene similare.

Fig .97. Rute din America de Sud spre porturile din vestul Africii

Distanțele dintre Rio de la Plata ( 35 o10’ S, 56o15’ W ) și orașele din vestul Africii sunt următoarele: Tokarady – 3900 Mm, Lagos – 4190 Mm, Bonny River – 4270 Mm , Pointe Noire – 4170 Mm.

Rute de navigație loxodromică și ortodromică se găsesc și pe coasta de est a Americii de Sud. Curentul cu direcție nordică Falkland influențează voiajele între Rio de la Plata și Strâmtoarea Magellan ( 57o27’S, 68o26’W ).

Distanțele între Rio de la Plata și alte porturi de pe coasta de est a Africii de Sud sunt următoarele : Recife – 2060 Mm , Salavdor – 1370 Mm, Rio de Janeiro – 1020 Mm, Bahia Blanca – 410 Mm, Comodoro Rivadavia – 840 Mm.

Fig .98. Rute de navigație între porturile aflate pe coasta de est a Americii de Sud

4.3. Africa.

Din portul Durban, aflat în partea de sud-est a Africii cele mai importante rute de navigație sunt cele ce fac legătura între acest port și portul Colombo (Insula Sri Lanka), strâmtoarea Malacca , portul Selat Sunda (Indonesia) sau porturi din nordul si nord – vestul Australiei. Direcția vânturilor ce bat în această regiune este nord-est, sud-vest. Câmpul de presiune ridicată ce se formează în interiorul continentului african, în deplasarea lui spre est, generează vânturi puternice în zona litoralului.

Fig .99. Rute de navigație între Durban și porturile din sudul Asiei

Din Durban ( 29o51’S , 31o06’E ) avem două rute principale spre portul Colombo . Prima dintre acestea este cea directă, ce trece la 20 Mm de portul Taolagnaro din sudul insulei Madagascar, prin punctul O ( 25o35’S, 47o00’E ) . Distanța între Durban și Colombo pe această rută este 3670 Mm. Cea de-a doua rută trece prin punctul M ( 26o45’S, 47o45’E ) unindu-se cu prima rută in puntul Q (14o00’S, 60o00’E).

Fig .100. Rute de navigație între Durban , Strâmtoarea Malacca, Selat Sunda și porturile Broome și Port Headland din Australia

Din Durban există 3 rute de navigație spre Strâmtoarea Malacca. Prima trece la 20 Mm sud de insula Madagascar prin punctul O ( 25o35’S, 47o00’E ) și apoi în drum direct spre Malacca. Cea de-a doua și a treia au traiectorie comună până in punctul M ( 26o45’S, 47o45’E ), despărțindu-se apoi astfel : una dintre ele în traiectorie directă până la destinație, cealaltă parcurgând cele două repere Q ( 14o00’S , 60o00’E ) si P ( 5o 00’S , 70o00’ E ).

Din Durban pornesc de asemenea rute de navigație loxodromică spre Selat Sunda astfel : o rută directă și una ce trece prin punctul N ( 30o00’S, 56o30’E ) și care este comună până în acest punct cu o rută de navigație spe Australia.

Spre porturile Broome și Port Headland avem rute de navigație loxodomică comună până în reperul W( 19o00’S, 115o00’E ).

4.4. Asia.

Pe timpul verii, în partea de est a Asiei ia naștere musonul est-asiatic ce cauzează adesea furtuni mari și chiar taifunuri. Acesta îngreunează mult navigația în zonă. Frontul meiyu se formează când aerul umed de deasupra Pacificului se întâlnește cu masa de aer continentală rece. Acest fenomen duce la producerea ploilor în Japonia, Peninsula Coreea și China. Existența ciclonilor tropicali în sud-estul Asiei este un fenomen obișnuit în acestă zonă mai ales în perioada verii și la începutul toamnei.

Rutele cele mai importante de navigație din Asia de est si de sud-est sunt cele ce unesc porturi precum Hong Kong , Shanghai, Yokohama și Tokyo de porturile din vestul Americii de Nord.

Fig .101. Rute de navigație între porturile din estul și sud-estul Asiei și San Francisco, San Diego

Din Hong Kong ( 22o17’N, 114o10’E ) avem următorele rute de navigație loxodromică spre San Francisco ( 37o45’N, 122o40’E ) și San Diego ( 32o38’N, 117o15’W ) :

– în perioada iunie – septembrie există o rută de navigație ortodromică si loxodromică prin Canalul Balintang ( 20o00’N, 122o20’E ) sau Canalul Bashi ( 21o20’N, 121o00’E ) și apoi din punctul A ( 31o00’N, 140o00’E ) există rută comună o porțiune pentru ca apoi să se despartă în două rute ce vor avea ca destinație cele două porturi din America de Nord. Din Tokyo și Shanghai avem aceleași rute de navigație loxodromică . Distanța dintre Hong Kong și San Francisco pe această rută este de 6820 Mm, iar cea dintre Hong Kong și San Diego este 6660 Mm.

– în perioada octombrie – mai ruta de navigație între Hong Kong și San Francisco, San Diego străbate Canalele Balitang si Bashi, pentru ca apoi să devină comună cu cea din Shanghai spre cele două porturi nord-americane. În punctul B ( 30o00’N, 140o00’W ) ruta de navigație se desparte în două rute de navigație: una spre San Francisco si cealaltă spre San Diego. Distanța Hong Kong – San Francisco este 6820 Mm iar cea Hong Kong – San Diego este 7020 Mm.

Fig .102. Alte rute de navigație între Hong Kong și San Francisco, San Diego

Alte rute de navigație pentru ruta Hong Kong – San Francisco sau San Diego sunt : prin Tzugaru Kaikyo ( 41o39’N, 140o48’E ) și Strâmtoarea Coreei sau prin Guam și Honolulu. Astfel prin Tzugaru Kaikyo distanța Hong Kong – San Francisco este 6050 Mm iar distanța Hong Kong – San Diego este 6450 Mm. Pe ruta Guam , Honolulu distanța Hong Kong – San Francisco este 7240 Mm iar distanța Hong Kong este 7430 Mm.

Cea mai scurtă rută de navigație din Shanghai spre porturile din vestul Americii de Nord este cea ce trece prin Strmatoarea Coreei și Tzugaru Kaiko. Distanțele între Shanghai și porturile respective sunt următoarele : Prince Rupert – 4770 Mm; San Francisco – 5400 Mm, San Diego – 5810 Mm, Canalul Panama – 8590 Mm, Stramtoarea Juan De Fuca – 5080 Mm.

Fig .103. Rute de navigație între Yokohama și Prince Rupet, San Francisco, San Diego, Juan de Foca

Din Yokohama avem rute de navigație loxodromică spre Prince Rupert prin intrarea Dixon (4200 Mm), San Francisco, San Diego și Juan de Fuca (3890 Mm)

4.5. Australia .

Datorită latitudinii la care se află, Australia are o climă destul de blândă în partea estică, lunile ploioase fiind ianuarie si februarie. Nu sunt excluse furtunile, frecvența acestora fiind mai mare in zona uscatului.

Fig .104. Rute de navigație între Brisbane, Sidney și Prince Rupet, San Francisco, San Diego, Juan de Fuca

Din Australia, de la Sydney și Brisbane avem rute de navigație loxodromică către San Diego, San Francisco, Strâmtoarea Juan de Fuca, Prince Rupert, intrarea Dixon sau alte destinații, având în vedere insulele Suva, Nanuku, Swains, Tokelau, Torres, Honolulu, Nihoa, Alenhuihaha Ch.

Din Brisbane către Noua Zeelanda și Insulele din Oceanul Pacific avem următoarele rute de navigație:

– de la Capul Caloundra ( 26o49’S, 153o10’E ) în drum direct până la Capul Farewell (40o30’S,173o41’E ), trecând prin partea vestică a Stramtorii Cook și apoi direct spre Wellinghton. Distanța între Capul Caloundra și Brisbane este 35 Mm iar intre Capul Caloundra și Wellington 1400 Mm.

– de la Capul Caloundra , în drum direct până în dreptul punctului E ( 31o30’S,167o00’E ) trecând prin nordul recifului Middleton (29o28’S, 159o04’E), apoi iar în drum direct până la North Cape (34o25’S, 173o03’E) , trecând la nord de Bancul Wanganella (32o31’S, 167o24’E) , iar din North Cape în drum direct până la Aukland (36o36’S, 174o49’E). Distanța de la Capul Caloundra până la Aukland este de 1300 Mm.

– de la Capul Caloundra în loxodromă până la Papeete . Distanța între aceste două destinații este 3210 Mm.

Fig .105. Rute de navigație între Brisbane și portuirile din Noua Zeelandă

Concluzii

Analiza în ansamblu a temei propuse și cercetate permite tragerea unor anumite concluzii:

Cele mai importante elemente în descrierea climei sunt temperatura, presiunea și precipitațiile deoarece acestea au cea mai mare influență asupra oamenilor și activităților lor, inclusiv cele ce implică transportul pe mare sau ocean.

Pentru asigurarea unei navigații în bune condiții o importanță deosebită o are cunoașterea caracteristicilor climatului subtropical-umed, caracteristici prezentate în capitolul al doilea al prezentei lucrări, precum și poziționarea climatului, pentru a cunoaște ce fenomene meteorologice se pot întâlni în diferite luni ale anului.

Cunoașterea caracteristicilor climatului, înseamnă a înțelege impactul pe care îl poate avea asupra echipajului, dar și asupra siguranței navei și mărfurilor. În capitolul 3, am caracterizat pentru fiecare țară particularitățile parametrilor climatici. De asemenea s-a făcut o trecere în revistă a principalelor porturi si așezărilor de referință din zona cu climat subtropical-umed. Acestea pot constitui puncte de plecare sau puncte intermediare pentru rutele de navigație care au fost analizate în capitolul 4.

În capitolul al patrulea sunt prezentate rute de navigație loxodromice și ortodromice din zona cu climă subtropcal-umedă, rute alternative în funcție de vreme sau anotimp, precum și distanțele la punctele de destinație sau de legătură. Rutele de navigație prezentate sunt rute fixe, standard, prezentate cu rol consultativ.

Prin prezentul proiect am realizat o scurtă descriere a climatului subtropical – umed, pentru a demonstra importanța cunoașterii tuturor factorilor si caracteristicilor acestui tip de climă. Cunoașterea temperaturii, presiunii atmosferice, vânturilor, umidității, precipitațiilor, curenților marini, toate acestea conduc la o bună stare de navigabilitate, dar mai ales la siguranța echipajului de pe navă.

Bibliografie

● Cursuri „Meteorologie și Hidrologie”, UMC Anul II-III Alina Boștină

● NP 136 “Ocean Passages of the World ”- ediția 2007 Admiralty

● Atlas „Arborele lumii” , Encyclopedia Marshall Cavendish – ediții 2003-2004

● Internet, următoarele site-uri:

◘ http://www.britannica.com/

◘ http://www.wikipedia.org

◘ http:// www.answers.com

◘ http://www.encarta.msn.com

◘ http://www.cia.gov

◘ http://www.weatherreports.com

◘ http://www.climate-charts.com

◘ http://en.allmetsat.com/climate/norway-sweden-finland.php?code=01025

◘ http://www.aiig.it/Un%20quaderno%20per%20l'ambiente/immagini/clima-mondo.jpg

◘ http://www.infomarine.gr/china/shanghai/

◘ http://portbris.com.au/about

◘ http://www.newportcorp.com/page_default.aspx?pageID=3

◘ http://www.ceroi.net/reports/durban/drivers/Climate/index.htm

◘ http://www.safenavigation.com/products/charts/mainPCharts.asp?rg=9

◘ http://www.npa.co.za/Ports/Durban/Index.htm

◘ http://www.sakura-house.com/tips/tokyo_general/climate/climate.htm

◘ http://www.port.maizuru.kyoto.jp/index_e.htm

◘ http://www.fao.org/docrep/006/ad652e/ad652e37.gif

◘ http://www.fiepr.org.br/fiepr/ingles/FiepIngles/connection.asp

◘ http://www.boisc.com/arkiv_en.htm

◘ http://www.adrialin.co.uk/infouk/rijeka/

◘ http://www.referatele.com/referate/geografie/online16/Corea-de-sud-

◘ http://www.stadtklima.de/webklima/cities/america/py/Asuncion/Asuncion.htm

◘ https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ar.html