Conditii Agronomice In Comuna Rachiti

Date despre zona in care se află unitatea de practică

Prezentarea unității

[NUME_REDACTAT], comună suburbană, este situată în partea de nord-vest a municipiului Botoșani. Ceilalți vecinii sunt: comuna Nicșeni (la nord), comuna Unțeni (la nord și est), comuna Stăuceni (la sud-est) și comuna Roma (la vest). Localitatea are o suprafață de 7156 ha. Satele componente, situate în partea sudică a depresiunii Dorohoi-Botoșani de-a lungul râului Sitna, sunt: Răchiți, Costești, Cișmea și Roșiori. Este traversată pe direcție de la sud-vest la .

În județul Botoșani, regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, existând unei singure valori maxime, în luna iunie, de 83,7 mm și a unei sigure valori minime, în luna februarie, de 22,3 mm.

Regimul anotimpual al precipitațiilor

Vara, cade cea mai mare cantitate de precipitații 40,5 % iar iarna este anotimpul cu cele mai reduse precipitații 13,6 %. Cantități intermediare de precipitații se înregistrează în celelalte două anotimpuri respectiv primăvara 25,5 % și toamna 20,7 %.

La volumul mediu multianual, aportul principal îl aduc precipitațiile sub formă lichidă care cad în perioada caldă a anului, aproximativ 70 %. Aceste precipitații sunt determinate de două cauze:

mișcarea în plan orizontal a maselor de aer umed care vin dinspre [NUME_REDACTAT]

procese termo-convective care duc la producerea de averse frecvente.

Regimul lunar al precipitațiilor

Principalul factor de influență este dinamica maselor de aer. Acesta condiționează existența unui maxim în anotimpul cald, mai exact în iunie, cu 83,7 mm și un minim în anotimpul rece, în ianuarie – februarie, cu 22,3 mm.

Fig.1.3 – Regimul mediu lunar al precipitațiilor în județul Botoșani

O cestere accentuată a cantității de precipitații se observă în lunile aprilie și mai (20-30 mm) iar în lunile august – septembrie, se observă o scădere cu 10 – 20 mm, acest lucru întâmplându-se din cauza regimului anticiclonic si a convecției termice în scădere.

1.1.4.3 Alte elemente climatice

Regimul vânturilor

Viteza și deplasarea maselor de aer este influențată de relief, prin altitudinile sale relativ reduse, prin orientarea sa și prin obstacolele create în mod natural sau antropic (păduri, așezări umane).

Pentru zona luată în studiu, vânturile cu o frecvență accentuată sunt:

vânturile de nord – vest – 29,3%;

vânturile de sud – est – 16,4%;

Celelalte direcții înregistrează mult mai mici: nord – 4,2%, vest – 4,0%, sud – 3,7 % iar pe ultimul loc nord – vest – 2,2 %.

În perioada caldă a anului, vânturile predominante sunt cele de nord – vest care urcă din luna mai până în luna iulie de la 30,3 % la 40 %. Frecvența acestora scade apoi treptat până la 23,6% în luna octombrie.

Calmul atmosferic

Pentru zona județului Botoșani, este de remarcat frecvență mare a zilelor calme (33,2%).

Ponderea acestora variază între 26,3 % în luna aprilie și 41,8% în luna septembrie. Cele mai scăzute valori ale calmului atmosferic se întâlnesc în lunile de primăvară (26-28%). Acest lucru se întâmplă din cauza instabilității maselor de aer. La sfârșitul verii și începutul toamnei, calmul atmosferic înregistrează cele mai ridicate valori (39 – 41%).

Fig. 1.4 – Evoluția calmului atmosferic în județul [NUME_REDACTAT]

Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire cu nori a bolții cerești. Importanța acestui element climatic se datorează influențelor pe care le exercită asupra unor procese termice și radiative produse atâta în atmosferă cât și la suprafața terestră.

Nebulozitatea se determină din ochi, după sistemul zecimal. În situația când cerul este senin sau când norii acoperă mai puțin de 1/10 din întreaga boltă cerească, nebulozitatea este considerată a fi zero. Când este acoperită 1/10 din bolta cerească, nebulozitatea are valoarea 1 s.a.m.d. Nebulozitatea are valoarea 10 atunci când cerul este acoperit complet cu nori.

Valoarea media anuală a nebulozității în județul Botoșani este de 6,2.

Regimul anual al nebulozității.. Nebulozitatea medie lunară are valori minime în luna august, fiind în medie de 4,7 zecimi și valori maxime în luna decembrie, când valoarea medie este peste 7 zecimi.

Durata de strălucire a [NUME_REDACTAT] de strălucire a Soarelui, în Botoșani, este de 1918,6 ore anual (57591,3 zecimi), din care 1348 ore, reprezentând 70 %, se realizează în lunile aprilie – septembrie. În perioada rece a anului, durata de strălucire a soarelui scade la 596 de ore și acest lucru se întâmplă din cauza creșterii nebulozității.

Durata medie de strălucire a soarelui (ore și zecimi), în perioada 2000-2014

Tab.1.1.4.3

În lunile noiembrie – decembrie, se înregistrează vaorile medii cele mai mici de strălucire a Soarelui (65 – 90 de ore) cele mai mari, se înregistânsu-se din lunile martie până în octombrie (124-267 ore). Maximul se atinge în lunile iunie – august.

Fenomene climatice secundare

Dintre fenomenele climatice secundare, o importanță deosebită prezintă următoarele: ceață, rouă, grindină, brumă, chiciură, poleiul, viscolul și fenomenele orajoase. Aceste fenomene au drept caracteristici principale discontinuitatea în timp și repartiția neuniformă în spațiu.

Bruma este un fonomen specific sezonului rece, rezentandu se sub formă de depuneri de gheață sub diferite forme – ace, pene, evantai.

În județul Botoșani, se produc în medie, anual, aprozimativ 30 -35 de zile cu brumă. Numărul maxim poate fi și de 52-53 de zile.

Cel mai frecvent, bruma se înregistrează la începutul lunii decembrie, toamna, unde cea mai timpurie brumă apare în prima jumătate a lunii septembrie și primăvara, unde cea mai târzie brumă se produce în prima jumătatea a lunii mai.

Viscolul este un alt fenomen climatic secundar care se produce din noiembrie până în aprilie inclusiv. Maximul de manifestare se atinge în luna februarie, aceasta fiind perioada când ce înregistrează cele mai multe zile cu viscol.

În zona județului Botoșani, în timpul viscolelor violente, viteza pe care o poate atinge vântul este de aproape 200 km/h.

Chiciura. În medie, se înregistrează anual 2-8 zile de chiciură. Fenomenul apare pentru prima dată la sfârșitul lunii noiembrie. Cele mai multe zile cu chiciură se înregistrează în luna ianuarie (1,3-4,5 zile). Începând din aprilie și până în octombrie, acest fenomen este absent.

Poleiul reprezintă un strat de gheață care se depune mai ales pe sol din cauza înghețării picăturilor de ploaie pe o suprafață foarte răcită.

[NUME_REDACTAT], numărul mediu de zile cu polei este de 6-7 zile iar ș=lunile în care acest fenomen apare sunt decembrie și ianuarie.

Ceața apare sub forma unor particule de apă care plutesc în atmosferă reducând vizibilitatea sub 1 km. Acest fenomen atinge densitatea maximă noaptea și este mai redus în timpul zilei. În timpul anului, are o frecvență mare în perioada sezonului rece.

În județul Botoșani, numărul mediu anual de zile în care se înregistrează ceață este de 58 iar cele mai multe zile cu ceață se înregistrează în luna decembrie (7,2 zile)

Roua, comparativ cu celelalte fenomene hidrometeorologice, are o frecvență mult mai mare. Începând din luma martie, numărul zilelor cu rouă crește până atinge frecvența maximă în august. După această lună, zilele cu rouă sunt tot mai puține până în luna decembrie când se mai pot produce 1-2 zile cu rouă.

Grindina este generată de norii Cumulonimbus și ea poate provoca, în scurt timp, pagube materiale foarte importante.

Acest fenomen are cea mai redusă frecventă comparativ cu celelalte fenomene însă pagubele pe care le produce sunt printre cele mai mari. [NUME_REDACTAT], numărul mediu anual de zile în care se manifestă fenomenul de cu grindină este de 1 zi. Cel mai des, fenomenul apare în luna iunie.

Fenomene orajoase. [NUME_REDACTAT], numărul mediu anual de zile cu fenomene orajoase este de 24,5. Numărul maxim de zile cu oraje este maxim în luna iunie și minim în lunile noiembrie-februarie.

Caracterizarea solului

Solurile aparțin predominant clasei cernisoluri, reprezentate de către cernoziomuri cu o fertilitate naturală ridicată, putând fi utilizate pentru o gamă foarte variată de culturi.

Precipitațiile mai ridicate duc la procese de alterare a materialului parental, formându-se astfel orizontul B cambic- Bv și chiar la levigarea argilei din orizontul superior ducând la apariția orizontului B argic – Bt.