Conditi de Cultura Pentru Vita de Vie Asigurate In Podgoria Crisana Diosig

CAPITOLUL- IV-

Condiți de cultură pentru vița de vie asigurate în podgoria Crișana Diosig

Legătura cu mediul geograficcalitatea și caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de originecontrolată “CRIȘANA” se datorează în mod esențial mediului geografic, cu factorii săi naturali și umani.

4.1.Informații privind zona geografică

a)Descrierea factorilor naturali

Regiunea Crișana (Körösvidék – în maghiară; Kreischgebiet – în germană)este situată între râurile Mureș, Someș, Tisa și culmile Munților Apuseni. Punctele extreme sunt: 20°45’ longitudineestică (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) longitudine estică, respectiv 45°58’ (Labașinț lasud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Factorul natural caracteristic este zona Crișului Repede, mărginită la nord de muntele Șes,dealurile line aproape de câmpie și influența climatului Central-European, care determină o anumită diminuare a resurselor de temperatură și o suplimentare a regimului pluviometric. Iernile aici suntmai blânde, iar terenurile viticole sunt bine însorite și ocupă locuri adăpostite de vânturi și curențireci.Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 9,6 oC, suma precipitațiilor anuale 626 mm, sumatemperaturilor active 3.125 oC, suma orelor de insolație 1.301 și suma precipitațiilor active 389 mm.Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe 10 ani. Aptitudinea oenoclimatică aregiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe, soiurileroșii dând vinuri roze de mare finețe și calitate.

Scăderea importantă a cantității de precipitații în lunile august, septembrie și octombrie oferăcondiții mai bune de încălzire a solului și de maturare certă a recoltei, cu premise mai sigure pentruo stare fitosanitară bună a strugurilor. Micșorarea remercabilă a nivelului temperaturilor medii aleaerului, cu 3-4 oC, în luna septembrie, duce la păstrarea componentelor sensibile la temperaturi mairidicate – arome, acizi – în struguri.

Zonă cu tradiție în activitatea viticolă, arealul delimitat pentru D.O.C. “CRIȘANA” se remarcă printoponimia localităților, întâlnindu-se multe localități în a căror denumire apar cuvintele „vie” și„vin”: Valea Vinului, Viile Satu Mare, Ardud-Vii, Halmeu-Vii, Orașu Nou-Vii, Turulung-Vii, ViileJacului, Viile Apei.

b)Descrierea factorilor umani

În 1996, în Crișana și Maramureș erau cultivate 11.611 ha cu vii nobile. În 2012 suprafața de vii pe1rod a fost de 5.563 ha, fiind majoritatea vii tinere, plantate prin reconversie/ restructurare, pe amplasamentele viticole vechi.

În zona Beltiug, Rătești, Ardud ,viticultorii și-au construit săpând în deal sute de pivnițe. Acesteasunt dispuse prin suprapunere, pe două trei nivele, astfel încât dealuri întregi par alcătuite numai dincăsuțe cărora li se văd doar porțile.

Același stil de pivnițe săpate în deal se întâlnește și la Săcuieni sauSălard. Pornită ca o activitate de microvinificare, pentru consumul propriu în gospodăriile individuale,viticultura din Crișana s-a dezvoltat pe fondul comerțului cu animale. Pivnițele săpate în deal suntamplasate în apropierea târgurilor de animale, iar după încheierea negoțului, vânzătorul care era și viticultor, își ducea clientul în propria pivniță și-i oferea vin din recolta viilor sale.

Astfel, asocierea numelui târgului era strâns legată de vinul din arealul respectiv. Mulți comercianți alegeau târgul de cumpărături și după amintirea pe care gustul vinului din pivnițele de proximitate i-o imprimaseră în memorie.

Să mergi în Crișana la târguri era o adevărată excursie vitivinicolă. Tradiția afost reînnoită în ultimii 15 ani, iar de 10 ani, în zonă se țin adevărate concursuri de vinuri, cu jurii alcătuite din specialiști în domeniu.

Vinul este, conform Legii viei si vinului nr 244 din 29 aprilie 2002, publicata in M.O. nr 333/ 20 mai 2002, bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri.

In gospodariile populatiei se intalnesc atat suprafete cultivate cu soiuri nobile cat si mari suprafete cultivate cu hibrizi direct producatori. Tocmai de aceea, legea mai sus amintita face anumite precizari in legatura cu producerea si valorificarea vinului obtinut din acestia.

"DEALURILE CRIȘANEI"-Definiție

Vinul cu indicație geografică “Dealurile Crișanei” se obține din struguri recoltați de pe plantații de viță de vie situate în arealul consacrat acestei destinații. Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie deminimum 10,0 % vol. iar tăria alcoolică totală nu trebuie să depășească 15 % vol.

c)Legatura cu aria geografica

Calitatea și caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicația geografică "Dealurile Crișanei" se datorează în mod esențial mediului geografic, cu factorii săi naturali și umani.Factorul natural caracteristic este zona Crișului Repede, mărginită la nord de muntele Șes, dealurile lineaproape de câmpie și influența climatului Central-European, care determină o anumită diminuare aresurselor de temperatură și o suplimentare a regimului pluviometric. Iernile aici sunt mai blânde, iarterenurile viticole sunt bine însorite și ocupă locuri adăpostite de vânturi și curenți reci.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 9,6 oC, suma precipitațiilor anuale 626 mm, suma temperaturilor active 3.125 oC, suma orelor de insolație 1.301 și suma precipitațiilor active 389 mm.

Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe 10 ani. Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe, soiurile roșii dând vinuri roze de mare finețe și calitate.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 9,6 oC, suma precipitațiilor anuale 626 mm, suma temperaturilor active 3.125 oC, suma orelor de insolație 1.301 și suma precipitațiilor active 389 mm.

Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe 10 ani. Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe, soiurile roșii dând vinuri roze de mare finețe și calitate.

4.2.Delimitarea teritorială pentru producerea vinului cu D.O.C.”Crișana”

1.Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “CRIȘANA”, poate cuprinde două subdenumiri și se întinde pe teritoriul județelor Bihor și Sălaj, astfel:

.1. Subdenumirile “DIOSIG” și “BIHARIA”:Județul Bihor:

Comuna Biharia:

satul Biharia;

Comuna Cetariu:

satele: Șișterea, Paleu;

Comuna Diosig:

satele: Diosig, Vaida;

Comuna Săcuieni:

satele: Săcuieni, Cadea;

Comuna Sălard:

satele: Sălard, Sântimreu;

Comuna Ciuhoi;

satete: Sâniob, Ciuhoi;

2. Subdenumirea “ȘIMLEUL SILVANIEI”:Județul Sălaj:

Orașul Șimleul Silvaniei:

localitățile: Șimleul Silvaniei și Cehei;

Comuna Nușfalău:

satele: Nușfalău, Bilghez, Boghiș;

Comuna Ip:

satele: Ip, Zăuan, Zăuan-Băi;

Comuna Camăr:

satul Camăr;

Comuna Pericei:

satele: Pericei, Bădăcin, Sici;

Comuna Carastelec:

satul Carastelec;

Comuna Crasna:

satul Crasna;

Comuna Măeriște:

satele: Uileacu Șimleului, Doh;

Orașul Zalău:

localitatea Zalău;

Comuna Șamșud:

satul Șamșud;

Comuna Sărmașag:

satele: Sărmașag, Ilisua, Lompirt;

Comuna Dobrin:

satele: Dobrin, Doba;

Comuna Crișeni:

satele Crișeni, Gârceiu;

Comuna Horoatu Crasnei:

satul Horoatu Crasnei;

Comuna Hereclean:

satele Hereclean: Dioșod, Guruslău, Badon

Comuna Bocșa:

satele Bocșa, Borla;

Comuna Coșeiu:

satele: Coșeiu, Archid.

Denumirea de origine controlată “CRIȘANA” poate fi completată, în funcție de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

BIHARIA, DIOSIG, SĂCUENI, SĂLARD, SÂNIOB, DEALUL ȘIMLEULUI, ZALĂU, ȘAMȘUD, SĂRMAȘAG.

4.3.. Soiurile de struguri

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obținerea vinurilor cu D.O.C. “CRIȘANA” sunt următoarele:soiuri albe: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menționate)

soiuri roșii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah,Sortiment roșu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roșii menționate)

4.4. Producția de struguri (q/ha)

Dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.M.D. – cules la maturitatea deplină:maxim 80,00 q/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;maxim 100,00 q/ha la soiurile: Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;maxim 120,00 q/ha la soiurile: Fetească regală, Mustoasă de Măderat

Dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.T. – cules târziu:maxim 70,00 q/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;maxim 80,00 q/ha la soiurile: Fetească albă, Merlot, Syrah.

4.5.Randamentul în vin (hl/ha)

Dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.M.D.

cules la maturitatea deplină:maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 65,00 hl/ha la soiurile: Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;maxim 78,00 hl/ha la soiurile: Fetească regală, Mustoasă de Măderat; 

Dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.T.

cules târziu:maxim 46,00 hl/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Fetească albă, Merlot, Syrah.

4.6.Calitatea strugurilor la recoltare

Strugurii destinați producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine ”CRIȘANA” trebuie să fie sănătoși, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduși cât mai urgent în procesul de fabricație.

Conținutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:170,00 g/l la soiurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat,

Sortiment alb, Burgund mare,

Sortiment roșu, dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.M.D.; 187,00 g/l la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah,

dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.M.D.; 

220 g/l la soiurile albe

213 g/l la soiurile roșii, dacă vinurile vor purta mențiunea tradițională C.T.

4.7.Caracteristicile și practicile culturale ale plantațiilor

Plantațiile din care se obțin vinurile D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puțin 80%.Butucii-impurități din aceste plantații vor face parte numai din soiuri aparținând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.Verificarea condiției de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepționării strugurilor la cramă.

Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi; o stare bună de sănătate – proporția boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,irigarea: admisă numai în anii secetoși cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conținutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

Recoltarea în verde – reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producția potențială depășește limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrășăminte organice o dată la 4-5 ani, precum și prin administrarea de îngrășăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantații se va asigura o protecție fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parțial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantațiile din arealul D.O.C. ”CRIȘANA” producătorii au obligația de a asigura conservarea amenajărilor pedo- și hidroameliorative existente pe suprafețele pe care le dețin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreținerea taluzurilor pe terenurile terasate, curățarea și repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanți, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare și a zonelor de întoarcere.

4.8.. Practicile oenologice admise 

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIȘANA” se încadrează în zona viticolă C I. Strugurii provin în proporție de 100% din arealul delimitat Practicile și tratamentele oenologice se efectuează conform cu legislatia in vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIȘANA”

are o tărie alcoolică naturala de min. 10,00 % vol.

a) Utilizarea bucăților din lemn de stejar

Bucățile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor și pentru a transmite vinului anumiți constituenți care provin din lemnul de stejar. Bucățile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de așa natură încât cel puțin 95% din greutate să fie reținute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

b) Îndulcirea este autorizată numai în stadiul de producție și numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obținut vinul în cauză. Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul și din arealul în care este obținut vinul supus îndulcirii.

c) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiția ca acestea să provină din arealul respectiv.

d) Acidificare și dezacidificare

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parțial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentație se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenți pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,30 miliechivalenți pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,30 miliechivalenți pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parțiale.

Acidificarea și dezacidificarea aceluiași produs se exclud reciproc.

e) Proceduri privind acidificarea și dezacidificarea ce fac in conformitate cu legislatia in vigoare.

f) Limite pentru utilizarea anumitor substanțe:

bioxid de carbon utilizat să nu depășească 2 g/l în vinul astfel tratat ;

acidul citric utilizat să nu depășească 1 g/l în vinul astfel tratat ;

acid metatartric utilizat să nu depășească 100 mg/l .

4.9. Tehnologia de obținere a vinurilor cu D.O.C. ”Crișana”

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se dorește a fi obținut, în funcție de conținutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor  trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parțial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face și zdrobirea parțială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului și componentelor din pulpă și pieliță utile în timpul fermentației, fără a determina strivirea sau fărâmițarea ciorchinilor și semințelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitațională.

Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, șnecul trebuie să aibă diametru mare și turație mică.

Presarea boștinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinați obținerii de vinuri cu D.O.C. ”CRIȘANA”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare. Se va asigura un conțunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac și cel de la presarea I.

Deburbarea ușoară este necesară și recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentației alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populație viabilă de levuri specializate.

Supravegherea și conducerea fermentației se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menține sub 20 oC, la vinurile albe și sub 25 oC la vinurile roșii.

La vinurile aromate și cu arome subtile se va conduce fermentația în jurul temperaturii de 17 oC. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentației alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată. Vinurile roșii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentației alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roșii este obligatorie.

Operațiunile de depozitare, îngrijire și condiționare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul și stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcție de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcția de comercializare. Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roșii cu D.O.C.”CRIȘANA”.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roșii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conținutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

4.10..Caracteristicile analitice și organoleptice ale vinurilor rosii ,D.O.C.”Crișana” la punerea lor în consum.

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. „CRIȘANA” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziție :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totală (acid tartric): minim 4,50 g/l la soiurile roșii;

aciditate volatilă (acid acetic):20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roșii ;25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcție de utilizarea mențiunilor tradiționale.

extract sec nereducător: minim 19,00 g/l la vinurile roșii D.O.C.-C.M.D.

dioxid de sulf total, maxim:150 mg/l pentru vinuri roșii seci;200 mg/l pentru vinuri roșii, al căror conținut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber: 10-50 mg/l, în funcție de tipul de vin, astfel:la vinurile roșii seci, 10-40 mg/l;la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l;

sulfații, exprimați în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepții:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puțin 2 ani în vase,

maxim 2 g/l pentru vinurile obținute prin adaos de must concentrate

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile.

b)Caracteristicile organoleptice ale vinurilor,roșii de DIOSIG

 10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roșu-rubiniu intens, prin învechire devine roșu-cărămiziu

Miros: aromă distinctă de vegetație sălbatică, de iarbă, de ciorchine

Gust: ca vin tânăr este prea aspru, taninos, dur, chiar neconsumabil, necesitând minimum 2 ani de maturare la vas. Dacă este maturat în baric, capătă nuanțe discrete de vanilie.

11. Merlot:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roșu-rubiniu, strălucitor, cu nuanțe teracota, după învechire;

Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă, se identifică perfect cu cea a strugurelui din care; provine; maturat la baric timp de 1 – 2 ani câștigă în complexitatea aromatică, amintind de lemnul de stejar și vanilie

Gust: astringența este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi; amintește de cireșe amare, cacao, ciocolată ; prin învechire pierde puțin din onctuozitate, dar câștigă un buchet atrăgător; corpolent, rotund, lung.

12. Pinot Noir:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roșu-vișiniu închis, strălucitor;

Miros: aromă schimbătoare de la cireșe, căpșuni;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex și prețios ca o mătase lichidă.

13. Fetească Neagră:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roșu-granat, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică;

Gust: bine constituit, plăcut și suficient de corpolent, savuros și atractiv.

14. Burgund Mare:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: roșu-granat;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roșii, merișor, mure și afine;

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate.

15. Syrah:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roșu-aprins;

Miros: buchet floral, cu unele note vegetale;

Gust: taninos, consistent, plin, cu nuanțe de fructe uscate.

4.11. Condițiile de comercializare

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIȘANA” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri până la 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerțul internațional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare și etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”CRIȘANA” este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIȘANA” se folosesc următoareleindicații obligatorii:

a) vin cu denumire de origine controlată însoțită de mentiunea traditionala, în funcție de stadiul maturării strugurilor la recoltare:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină;

C.T. – cules târziu;

b) denumirea de origine controlata ”CRIȘANA”

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea îmbuteliatorului/producătorului

f) volumul nominal al produsului conținut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) mențiunea “conține sulfiți”

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIȘANA” pot fi folosite și următoarele indicații facultative:

a) anul de recoltă, cu condiția ca vinul să provină în proporție de cel puțin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obținut din cel puțin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conținutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte mențiuni, în conformitate cu legislația în vigoare

e) mențiuni referitoare la anumite metode de producție ;

f) marca de comerț, cu condiția ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) subdenumirea de origine (BIHARIA, DIOSIG, ȘIMLEUL SILVANIEI), după caz;

h) denumirea plaiului pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată,

i) numele persoanei (persoanelor) fizice și denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

j) se pot înscrie pe contraetichetă și alte mențiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiții naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules și de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri și altele asemenea;

unele mențiuni suplimentare privind însușirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicații complementare asupra provenienței, reprezentări grafice.

k) codul de bare al produsului.

4. Indicațiile obligatorii se înscriu în același câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepție poate face data ambalării sau a numărului lotului și mențiunea «conține sulfiți»

Indicațiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturași sau buline.

5. Indicațiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citețe și vizibile. Termenii folosiți în etichetare trebuie să fie înțeleși de consumatori.

4.12 .Mențiuni tradiționale

Mențiunile tradiționale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină

C.T. – cules târziu,

date de conținutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”CRIȘANA”.

Aceste mențiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.

D.O.C. – C.T.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIȘANA”, maturate minim 6 luni în vase de stejar și învechite în sticla timp de cel puțin 6 luni, se poate utiliza la etichetare mențiunea tradițională “Rezervă”.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIȘANA” maturate minim un an în vase de stejar și învechit în sticlă timp de cel puțin 4 ani, se poate utiliza la etichetare mențiunea tradițională “Vin de vinotecă”.

4.13.. Declasarea vinului cu denumire de origine controlată ”Crișana”

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condițiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”CRIȘANA”, sau dacă pierd aceste condiții, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabilește de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producție, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în vin cu indicație geografică. Dacă vinul declasat nu poate fi încadrat la categoria vin cu indicație geografică, acesta se va încadra la alte categorii.

4.13. Autoritatea de control și controlul respectării specificațiilor produsului

Controlul anual al respectării specificațiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată ”CRIȘANA” se face de către autoritatea competentă, respectiv Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)

Autoritatea desemnată pentru controlul și gestiunea denumirii de origine controlată ”CRIȘANA” este Inspectoratul Teritorial al O.N.V.P.V

Adresa Inspectorat Teritorial:

ARAD, Str. Barbu Lăutaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1,

Cod poștal 310078,

Tel. 0040 257 254 400,

e-mail: [anonimizat]

Autorizarea plantațiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obținute în denumirea de origine controlată ”CRIȘANA” și declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condițiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză care să conțină cel puțin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală și dobândită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză și glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor, așa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condițiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menționat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”CRIȘANA”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. și reprezentanți ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eșantionare și

control sistematic în toate fazele de producție.

În scopul verificării conformității cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalațiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condițiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producție, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă și care a fost adus la cunoștința operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificațiilor produsului;

Orice solicitant îndreptățit conform legislației în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificațiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”CRIȘANA”, în special pentru a ține cont de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a redefini aria geografică.