Concurenta Si Competitivitate

Introducere

Economia de schimb constituie baza apariției, existenței și functionarii pieței.

O trăsătură de bază a economiei de piață o reprezintă concurența, motiv pentru care aceasta este cunoscută și sub numele de economie concurențială.

Existența și manifestarea concurenței este o expresie a manifestării liberei inițiative.

Întreprinzătorii dezvoltă activități pe care le consideră profitabile.

Tendința oricărui întreprinzător este de a acționa singur în cadrul pieței, o astfel de situație prezentând avantaje pe multiple planuri. Ea este însă contracarată de reducerea treptată, pe măsura apariției a noi întreprinzători, a posibilităților de a fi singuri pe piață, prin ocuparea nișelor libere în cadrul acestora. În consecință situația de monopol este efemeră, firmele acționând practic într-o piață concurențială. Economia românească aflată în plină tranziție nu face excepție de la o astfel de evoluție. Numeroase firme, din diferite domenii de activitate care dețineau poziții de monopol s-au trezit treptat în situații delicate în special datorită apariției concurenței.

Capitolul I. Delimitări conceptuale

Obiectul și conținutul concurenței.

Dubla ipostază de cumpărător și vânzător în care întreprinderile concurente apar în cadrul mediului plasează competiția dintre ele în două planuri: pe de o parte ele își dispută furnizorii, prestatorii de servicii și disponibilitățile de forță de muncă, iar pe de altă parte, clienții, fiecare în parte urmărind obținerea de condiții cât mai avantajoase în asigurarea resurselor și în plasarea produselor proprii în cadrul pieței.

Cu unii dintre agenții economici, întreprinderea se află în competiție numai în calitate de cumpărător, cu alții numai în calitate de vânzător, iar cu alții în ambele situații.

Ansamblul raporturilor de interacțiune în care intră agenții economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare și a piețelor de desfacere urmează sistemul relațiilor de concurență. În practica țărilor cu economie de piață, gama instrumentelor și mijloacelor utilzate în lupta de concurență se dovedește a fi extrem de largă, de la modalități mai mult sau mai puțin pașnice, care definesc un comportament concurențial dominat de fair-play, permis și chiar încurajat de societate, lupta concurențială merge până la forme aspre care ies uneori din cadrul legal, concretizându-se într-un comportament anti-concurențial.

Importanța concurenței

Datorită specializării agenților economici, satisfacerea nevoilor de consum nu se putea realiza decât prin intermediul schimbului de mărfuri. piața este necesară pentru a realiza legătura dintre producători și consumatori, oferind participanților informațiile necesare pentru a putea decide ce, cât și pentru cine să producă, dar și ce, cum și cât să se consume. Aceste informatii nu pot fi ignorate în cadrul schimburilor economice.

Desi în acceptiunea ei spațială și economică piața este locul de întâlnire a agenților economici, vânzători și cumpărători, care schimbă între ei bunuri sau servicii, piața mai poate fi înțeleasă ca fiind locul de întâlnire a ofertei cu cererea, prima reprezentând forma sub care se înfățișează rezultatele finale ale producției în condițiile economiei de schimb, cea de-a doua exprimând nevoile umane solvabile.

Regulatorul pieței este concurența, astfel că fiecare își urmărește propriul interes, satisfacerea cât mai avantajoasă a necesităților de producție sau de consum și obtinerea de căștig. Cunoașterea pieței presupune cunoașterea cererii, ofertei, prețului și concurenței.

Concurența desemnează relațiile de competiție, de rivalitate dintre agenții economici în calitate de producători sau cumparatori, relații specifice economiei de piață. În condițiile concurenței crește eficiența economică a producătorului (maximizarea profitului) și a consumatorului (maximizarea satisfacției).

Ca orice competiție, concurența se soldează cu învingători și învinși. Învingători sunt agenții economici care produc bunuri la costuri joase, sau bunuri de calitate superioară. Capacitatea de a produce mai ieftin și de a vinde mai ieftin pentru a învinge concurența stimuleaza inovația, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de noi tehnici de fabricație, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la mai buna organizare a producției și muncii. Aceste mijloace, utilizate la început de puțini agenți, se extind treptat, datorită constrângerii materiale exercitate de prețul mai redus, sau de calitatea superioară a produselor asupra unităților rămase în urmă, care riscă astfel să iasă chiar din piață.

Astfel concurența transforma progresul intr-o conditie de existenta.

Concurența realizeaza deasemeni o selectie a producătorilor, avand în vedere. inegalitatea dintre intreprinderi în ceea ce priveste eficacitatea.

SAstfel agentii economici slabi sunt eliminati. Ca urmare, resursele se vor concentra la dispozitia unitatilor capabile să le gospodareasca și să le utilizeze rational.

Concurența tinde să aseze în echilibru ramurile de producție, cererea și oferta, să transmita de la producători la consumatori o parte din valoarea suplimentara creata prin cresterea productivitatii muncii. Fara aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s-ar putea vinde cantitatile tot mai mari de bunuri, iar productia s-ar sufoca. Concurența asigura consumatorilor libertatea de a alege bunurile și serviciile și de a-si satisface la un nivel superior nevoile.

Concurența are insa și unele consecinte negative, atragand dupa sine și efecte secundare nedorite, ca de exemplu incercarea unor intreprinderi de a reduce costurile prin micsorarea salariilor, prin reducerea unor cheltuieli necesare protejarii mediului, sau prin crearea unor bunuri de slaba calitate.

Pentru ca efectele concurentei să fie predominant benefice este necesara eliminarea atat a surplusului de concurența, cat și a insuficientei acesteia.

CAPITOLUL 2. PIAȚA LACURRILOR ȘI VOPSELELOR DIN ROMÂNIA

2.1 Dimensiunile pieței

Oricare ar fi nivelul de abordare al pieței, ea are trei dimensiuni: structură, capacitate și arie.

Capacitatea pieței întreprinderii se poate evalua atât la momentul actual și reprezintă capacitatea efectivă, cât și la un moment viitor (anticipând evoluția), când avem de-a face cu capacitatea potențială.

Capacitatea efectivă a pieței exprimată prin intermediul volumului vânzărilor, s-a situat în 2009 la 135 mii tone.

Capacitatea potențială a pieței se poate estima asimilând consumul mediu de lacuri și vopsele pe locuitor din România cu cel din țările europene vecine, Ungaria și Polonia, și luând în considerare numărul de locuitori ai României. Rezultă o capacitate potențială a pieței de circa 220 mii tone.

.

Fig. nr. 2.1 Capacitatea efectivă versus capacitatea potențială a pieței românești de lacuri și vopsele, în anul 2010

Sursa: Analizele interne de vânzări ale S.C Policolor S.A

Aria (localizarea pieței) se referă la abordarea acesteia în raport cu spațiul, perimetrul în care are loc confruntarea cererii cu oferta. După locul în care se desfășoară, relațiile de vânzare – cumpărare, piața poate fi internă sau externă..

Aria actuala a pieței de lacuri și vopsele este teritoriul național. Procentul mărfurilor oferite la export de producătorii români este de doar 5-10%.

Fig. nr. 2.2 Aria pieței de lacuri și vopsele în Romania, în anul 2010

Sursa: Analizele interne de vânzări ale S.C Policolor S.A

Piata vopselelor este o piața destul de complexa și din punct de vedere economic are o importanta majora; culorile influenteaza practic tot ce fac oamenii. Vopselele și lacurile ne coloreaza viata și ofera protectie suprafetelor pe care sunt aplicate intr-un strat foarte subtire, prelungind astfel viata multor produse. Expunerea la substante naturale ca oxigenul, apa, sarea sau dioxidul de carbon, produce ruginirea fierului, corodarea aluminiului și putrezirea lemnului.

– Vopselele decorative și cele pentru locuinte reprezinta aproximativ 50% din totalul pieței de vopsele și lacuri;

– Segmentul industrial: auto (original și revopsire), ambalaje metalice, mobila, avioane, camioane, transport public, echipamente electrice și electrocasnice, vapoare, industria metalurgica și multe altele.

Fiecare aplicatie necesita un anumit tip de vopsea, în functie de performantele asteptate și de procesul de vopsire, impreuna cu efectul decorativ.

Industria vopselelor s-a schimbat considerabil, de la o structură formată în cea mai mare parte din întreprinderi mici și mijlocii autohtone, la una care cuprinde multe companii mari internaționale. În acelasi timp, s-au investit sume importante în programe de cercetare și dezvoltare, în echipamente noi, pentru a crește siguranța și a proteja sănătatea consumatorilor, dar și pentru protecția mediului. Produsele au calitățisuperioare în protectia suprafetelor și impact redus asupra mediului. Procesul de producție și aplicațiile industriale sunt automatizate, devenind astfel mai sigure și mai eficiente.

Schimbarea structurii industriei reflectă tendințele consumatorilor. De exemplu, sectorul auto, cel al producției de ambalaje metalice și alte cateva industrii s-au internationalizat și apeleaza la serviciile producătorilor de vopsele specializati pe anumite sectoare la nivel multina tional. Aceasta globalizare care a început în urma cu câțiva ani, se așteaptă să continue, dar cu un avans mai lent.ncet

Tabelul 2. . Evolutia producției de lacuri și vopsele, volum, 2002-2010 – tone

Se observă în tabelul de mai sus că ponderea o dețin lacurile și vopselele în mediu apos.

Producția acestora a crescut într-un ritm alert, cu 27% între 2002 și 2003, respective cu 38% în 2004 față de anul anterior.

În intervalul 2004-2005 producția a avut o perioadă de sagnare, pe fondul închiderii unor capacități de producție în vederea retehnologizării precum și a tendinței unor producători de a încerca o divesificare lateral a gamei, cu atragerea, cu titlu de încercare, a unor noi produse în portofoliu, care nu țin de domeniul vopselelor. Putem exemplifica în acest sens cazul producătorului Atlas Corporation, care și-a lansat atunci gama de electronice, ce urma să devină în anii următori un business separate, a cărui pondere în cifra de afaceri a grupului a devenit , cu timpul, superioară celei deținute de vopsele.

Această structură nu este însă elocventă în ceea ce privește orientarea consumatorului roman de vopsele spre ecologie. Trebuie să remarcăm faptul că, în cadrul produselor hidrosolubile, sunt incluse și vopselele lavabile pentru pereți. Acestă piață este una prin excelență de volum. În rest, consumatorul din Romania a preferat, în toată aceasță perioadă, vopselele în mediu neapos, astfel că lacurile și vopselele pe bază de solvenți au rămas categoria tradițională, pe care și-au menținut-o în portofoliu toți competitorii de pe această piață.

La începutul intervalului, în anul 2002, ponderea în volum a celor două categorii era aproximativ egală în volumul total al producției. Ulterior, ponderea vopselelor în mediu apos a început să crească S-a ajuns în 2008 la o triplare a volumului producției de vopsele în mediu apos față de cantitatea din 2002. Lacurile și vopselele acrilice în mediu apos sunt cele folosite pentru finisarea construcțiilor de beton. Cresterea accelerată a volumului producției poate fi corelată cu înflorirea sectorului construcțiilor civile în special, în România

În ceea ce privește vopselele în mediu neapos, se constată o evoluție diferită a diverselor tipuri , la începutul perioadei studiate.

De exemplu, evoluția producției de vopsele pe bază de poliesteri a avut o evoluție nemonotonă. În perioada 2002-2003 a avut loc o scădere drastic de nu mai puțin de 64 %.

Aceasta poate fi pusă pe seama mai multor factori. În primul rând, au acționat motive legate de comoditatea producției și tendința de evitare a unor tehnologii laborioase. Apoi, pătrunderea din ce în ce mai largă a prde beton. Cresterea accelerată a volumului producției poate fi corelată cu înflorirea sectorului construcțiilor civile în special, în România

În ceea ce privește vopselele în mediu neapos, se constată o evoluție diferită a diverselor tipuri , la începutul perioadei studiate.

De exemplu, evoluția producției de vopsele pe bază de poliesteri a avut o evoluție nemonotonă. În perioada 2002-2003 a avut loc o scădere drastic de nu mai puțin de 64 %.

Aceasta poate fi pusă pe seama mai multor factori. În primul rând, au acționat motive legate de comoditatea producției și tendința de evitare a unor tehnologii laborioase. Apoi, pătrunderea din ce în ce mai largă a produselor de import care imitau poliesterii ca și aspect și performanțe, a dus la renunțarea la această categorie.

Ponderea produselor pe bază de polimeri vinilici sau acrilici pentru construcții a fost permanent superioară, în volumul total față de cea a vopselelor în mediu apos pentru alte utilizări. Ea s-a situate la 65 % în 2002, 68 % în 2003, 63 % în 2004, pentru ca, începând din 2005, să se apropie de 50 %. Aceasta arată orientarea producătorilor și a pieții de la volum spre valoare.

În ceea ce privește produsele pe bază de solvenți, se constată varietatea sortimentală a acestora și evoluția diferită a diferitelor categorii.

Pe de o parte, piața a exclus produsele ieftine, inferioare calitativ, cum sunt cele pe bază de ulei. În ciuda tradiției și notorietății acestei clase, folosite ani de-a rândul de români, în special pentru zugrăvitul bucătăriilor și pentru finisările fără pretenții a suprafețelor metalice.

Orientarea spre calitate sau, mai exact, spre un raport corect calitate/preț, competiția pe piața internă precum și pe cea externă, mulți dintre beneficiarii produselor de vopsire executând lucrări pentru export, cărora li se impune un anumit nivel calitativ, au făcut ca această clasă de vopsele, cea mai veche și mai cunoscută pe piața specificâ, dar și cu prețul cel mai scăzut, să dispară practice din peisaj Dispariția să a fost totodată favorizată și de lipsa disponibilității materiilor prime, în special al uleiurilor natural, care stăteau la baza producției lor, pe fondul diminuării rezervelor globale.

Lacurile și vopselele pe bază de polimeri alchidici au dețint și continuă să dețină ponderea netă. Ele înlocuind treptat și tradiționalele vopsele pe bază de ulei.

Ele se remarcă printr-un bun raport calitate/ preț, ușurință în aplicare, disponibilitate largă pe piață, deci posibilități multiple de alegere a furnizorului din partea potențialilor utilizatori. Pe de altă parte, tradiția a fost mai puternică decât inovația în acest domeniu, iar aceleași produse generice pe bază de rășini alchidice produse și preferate spre utilizare în 2003, sunt prezente și în 2012 în portofoliul firmelor de profil.

Tabelul 2.. Evoluția producției 2002-2010, (valoare, milioane Euro)

În ceea ce privește evoluția valorii, se impun căteva considerații.

Pentru produsele hidrosolubile, prețul mediu de vânzare pe categorie a crescut de la 1,17 Euro la începutul perioadei, în 2002, ajungând la 1,65 Euro în 2007 și respective 1,77 Euro// per/kg în 2010, deci o creștere de 41% în perioada 2002-2007, respective de încă 9 % până în 2010.

Pentru grundurile pe baza de solvent prețul mediu de vanzare a ramas relative constant în perioada studiată, fituându-se la nivelul a 0,52 Euro în 2002, 0,56 Euro în 2007 respectiv 0,59 Euro în 2010.

Aceasta denotă eforturile făcute de producătoroii români pentru menținerea prețurilor în condițiile unor marje de profit minim, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a unor segmrnte de consumatori. Această menținere de preț s-a făcut, evident., în condițiile creșterii massive a prețurilor la materii prime, pe fondul unui rabat de la calitate. Competitorii români au acceptat să producă mai ieftin, dar și mai prost și la un profit minim. Aceasta a dus la scăderea reputației lor. Efectul scontat de aceștia a fost menținerea cotelor de piață. Efectu obținut a fost însă, în cea mai mare parte, contrar, în condițiile în care cererea de vopsele este una derivată din nevoile altor sectoare de activitate, care impugn propruiile exigențe vis a vis de calitatea suprafețelor vopsite. Așa se face că, au fost favorizați, indirect, importatorii.

Tabelul 2.. Evoluția importurilor, 2002-2010 (volum – mii tone)

Importurile, deși asu scăzut per global în perioada studiată, s-au situate permanent deasupra producției, ca și volum. Cea mai mare disproporție între producție și importuri din punct de vedere al volumului a fost, de exemplu în cazul grundurilor, în anul 2002. Atunci producția internă a fost de aproximativ trei ori mai mică decât impoerul, în condițiile în care coloșii industriali tradiționali au suferit procese de dezafectare a unor capacități de producție, de restructurare a portofoliului prin excluderea unor linii de produse, de diversificare a actvității prntru pătrunderea pe noi piețe.

Pentru grundurile pe bază de solvenți, s-a produs o variație a prețului de aproximativ 3 ori în prima parte a perioadei studiate, intre 2002 și 2007, , de la 1,28 E/ kg în 2002, la circa 3 Euro/kg în 2007. Apoi, în perioada 2007-2012 s-a produs o stagnare a prețului

Faptul că în perioada 2007-2010 prețul mediu de achiziție a rămas aproximativ constant este explicabil prin aceea că el a reprezetat prețul maxim acceptabil de piață, dincolo de care, mecanismele de reglare ale pieții au acționat în sensul stabilizării prețului.

Lipsa de coerență din partea unor organism ale statului care trebuiau să vegheze la permiterea accesului pe piața românească doar a produselor de calitate comparabilă ce cea a produselor indigene, care să nu afecteze calitatea mediului, calitatea vieții, securitatea și sănătatea utilizatorilor de vopsele din diverse ramuri industrial au făcut ca, în toată această perioadă în România să pătrundă din afară pe lânga produse calitative și vopsele și grunduri dfe proastă calitate.

Importurile necontrolate au dus chiar la pătrunderea pe piață a unor vopsele și mai ales grunduri, provenite din deșeuri toxice care, în mod normal, ar fi trebuit distruse pentru că puneau în pericol viața și sănătatea utilizatorilor.

Este notorie în acest sens utilizarea pe scară largă, în perioada 2002-2009, deci, nu mai puțin de 7 ani, pe post de gtrund, a unui reziduu toxic provenit din gudronul de huilă și care era utilizat pentru protecția părții inferioare a vapoarelor. Acesta, în afara faptului că era inferior calitativ, deci nu iși justifica prețul de vânzare, era totodată toxic pentru om și mediul acvatic. Pătrunderea lui necontrilată pe piața din România, nu numai că a dezavantajat în corpora utilizatorii români, care foloseau un produs inferior calitativ și fără durabilitate

Tabelul 2.4. Evoluția importurilor, 2002-2010, (valoare – milioane Euro)

Prețul mediu pentru produsele importate a fost, în cazul grundurilor, de cce 1,28 Euro în 222. În acel moment, importatorii au adoptat prețuri de penetrare, pentru a pătrunde pe piața din România. Prețul aproape că s-a triplet în 2007, ajungand la cca 3 Euro, ca să rămână constant la această valoare până în 2010. Ea reprezintă de fapt prețul acceptat de piață.

Astfel s-a ajuns ca importatorii să vină pe piață cu produse Premium, iar producătorii cu produse inferioare calitativ.

Explicațiile sunt legate, pe de o parte, de disponibilitatea de materii prime indigene la începutul perioadei, ceea ce permitea menținerea prețurilor la nivel comparabil cu cel al produselor lavabile.Pe de altă parte, structura recepturii de fabricație a produselor pe bază de solvenți este mai complex, conținâd, pe lângă liantul de bază, o serie de pigmenți speciali, unii dintre ei cu proprietăți special, de rezistență la lumină, de comferire a unui aspect fosforescent sau fluorescent, ale căror prețuri au crescut de asemenea. Ei proveneau în trecut preponderant din românia, de la producătorul de tradiție Sinteza din Oradea, iar acum sunt importați din Europa de Vest, cum ar fi Austria, Germania, Italia, etc. Aceasă situație duce la creșterea substanțială a prețului vopselei.

Tabelul 2.. Evoluția exporturilor, 2002-2011 (volum – mii tone)

În privința exporturilor, se constată creșterea celor care au ca obiect produse hidrosolubile și diminuarea celor care se referă la produse pe bază de solvent.

Acest lucru este firesc, dacă ne gândim la preocuparea global, în cadrul uniunii Europeme și la nivel global, pentru ecologie și protecția mediului.

Se poate aprecia chiar că un procent majoritar din producția autohtonă de produse hidrosolubile a mers la export, piața indigenă neputând să absoarbă acestă clasă de produse, datorită lipsei de educație din mediul de afaceri românesc vis a vis de avantajele utilizării de produse hidrosolubile.

Tabelul 2.. Evoluția exporturilor, 2002-2011 (valoare – milioane Euro)

2.2 Segmentarea pieței

Ultima dimensiune studiată a pieței întreprinderii, structura acesteia, reprezintă o problemă de cea mai mare importanță.

Structurarea pieței în segmente este impusă de eterogenitatea ei, fiind folositoare și pentru identificare nevoilor nesatisfăcute ale consumatorilor, nevoi care pot fi traduse în oportunități viitoare de piață. La nivelul pieței de lacuri și vopsele se delimitează trei segmente: auto, industrial și arhitectural, a căror pondere în volumul pieței globale în anul 2009 se analizează mai jos.

Fig. nr. 2.3 Ponderea în volum a celor trei segmente pe piața globală, în anul 2009

Sursa: Analizele interne de vânzări ale S.C Policolor S.A

2.3 Concentrarea geografică a industriei

Industria de lacuri și vopsele în Romania este grupata în cateva regiuni ale tarii.

Cele mai importante capacitati sunt situate în Bucuresti -Ilfov, Neamt, Iasi și Timis.

3. Str2.3 Co222

Diagrama de mai jos ofera informatii cheie despre structura pieței, activitatile valorizatoare în fiecare parte a lantului, punctele forțe și cele slabe ale producătorilor autohtoni și tipurile de companii.

Figura 2.4. Principalele axe de dezvoltare ale producției de lacuri și vopsele din România, în perioada 2005-2010

Producția de lacuri și vopsele este concentrată pe trei axe de dezvoltare, între București., Vălcea, Timiș, Mureș și Constanța.

Tabelul 2.. Diagrama structurii pieței și a acțiuilor valorizatoare

2.4 Analiza piețelor țintă

Se vor analiza mai jos principalele evoluții pe piețele țintă.

Și pentru că principalul criteriu de segmentare esrte utilizarea finală a produselor, se vor însera evoluțiile în domeniu construcțiilor de diverse tipuri, pre zone geografice.

Tabelul 2.. Evoluția fondului de locuințe, pe regiuni și județe, 2002-2010

Se remarcă faptul că evoluția fondului de locuințe în perioada studiată este nemonotonă în toate zonele geografice în perioada studiată. Valorile din 2011 sunt în toate cazurile inferioare celor din 2002, ceea ce confirmă regresul industriei construcțiilor din România.

Surprinzător, în centru și nprd vest, de exemplu, s-au construit mai multe locuințe decăt în București- Ilfov, ceea ce vine în concordabță cu tendința de migrare a populației către zonele de baștină, în majoritate rurale și aflate în alte arii geografice ale țării.

Tabelul 2. . Tipul de locuințe

Numărul locuințelor individuale a fost constant mai mare decât cel al locuințelor colective, ceea ce concordă cu tendința observată a populației de a abandona spațiile comune în favoarea celor individuale.

Tabelul 2.. Locuinte terminate pe medii, 2002-2010, număr

S-au terminat atât locuințe din mediul urban căt și rural. De remarcat faptul că, între timp. parte din așezările rurale au devenit orașe în deceniul studiat, deci, comparațiile efective între valorile înregistrate la începutul, respectiv sfârșitul deceniului, nu sunt relevante.

Tabelul 2. . Locuințe terminate, pe regiuni, 2004-2010, număr

Examinănd numărul de locuințe terminate pe regiuni în perioada 2004-2010, vedem că, la îmceputul perioadei, alte zone geografice ale țării devansau net zona București- Ilfov, păna la dublu, de exemplu zona de Nord – Est.

Ulterior, aceasta s-a revigorat, în perspectiva și a apariției zonei metropolitane.

Tabelul 2. . Structuri de cazare, 2002-2010 – număr

O creștere exponențială față de începutul perioadei a avut-o segmentul pensiunilor turistice, odată și ccu sprijinul acordat de stat pentru IMMM uri și posibilității de accesare de fonduri structurale.

Tabelul 2. . Numărul de magazine, după suprafață, 2003 – 2010, număr

Se remarcă dublarea nunărului de mega și hyper magazine cu profil de comercializare vopsele și materiale de construcții în perioada 2003-2010. Acest segment a fost considerat de investitori unul în creștere până în 2008 și cu perspective de revigorare, după aceea.

Tabelul 2. . Evolutia fondului de unități sanitare, 2002 – 2010, număr

Studiul evoluției numărului de unități sanitare și respectiv de învățământ preșcolar, are și el importanță. În condițiile în care pentru acest tip de medii se cer vopsele specialr, cu aviz alimentar, antiseptice, cu grad de lavabilitate peste medie pentru a rezista la spălări repetate, etc.

Tabelul 2. . Evolutia construcțiilor nerezidențiale finalizate, pe tipuri, 2002 – 2010, mii m.p.

Figura 2.5. Evoluția spațiilor pentru birouri (apartamentele nu sunt incluse)

Evoluția spațiilor pentru birouri are și ea importanță. În condițiile în care, pentru acest scop, se cer vopsele high-quality, cu un aspect estetic deosebit și o durabilitate în timp remarcabilă.

O altă piață țintă, pe lângă construcția de locuințe, este industria prelucrătoare.

ndustria Prelucratoare

In primii ani, s-au inregistrat cresteri importante pentru sectoarele: constructii metalice și produse din metal (+23,5 %/an), instalatii electrice (+22%/an), mijloace de transport rutier (+29,6%/an) și productia de mobilier (+13%/an). Valorile sunt medii pe perioada 2002-2007. În următoarea decadă, 2007-2010, doar sectorul construcțiilor metalice a mai înregistrat o creștere în medie cu 2 % iar cel al producției de mobilier o creștere consistentă de 25 %. Astfel, acesta din urmă a rămas unul dintre puținele sectoare de activitate într-o continuă creștere în România în ultimul deceniu, aducând un aport însemnat la exporturile României.

2.5 Analiza investițiilor

Se vor analiza mai jos sursele de finanțare ale producătorilor de lacuri și vopsele respectiv destinația investițiilor în perioada 2003-2010.

Fig 2.6 . Analiza surselor de finanțare 2003

Fig.2.7 Destinația investițiilor 2003

Fig. 2.8. Analiza surselor de finanțare 2007

Fig.. 2.9. Destinația investițiilor 2007

Fig.2.10. Sursele de finanțare 2010

Fig.2.11. Analiza investițiilor 2010

Se observă că firmele s-au finanțat preponderent din surse proprii, iar principala destinație a investițiilor au fost echiamenentele.

Tabelul 2.16. Concentrarea pieței, după cifra de afaceri

2.6. Principalele caracteristici ale competiției

În 2007 erau pe piața din România:

181 producători (+ 75 importatori);

􀂾 4.770 salariati (4.440 în 2002);

􀂾 top 5 producători detin 52% din valoarea producției de vopsele;

􀂾 top 20 producători detin 79% din valoarea producției de vopsele;

􀂾 12% din cifra de afaceri a sectorului rezulta din activitatea de comert, 0,3% – din constructii, 0,1% – din transport și 0,5% – din alte servicii.

În 2010 au devenit:

102 producători (+ 93 importatori);

􀂾 3900 salariati

􀂾 top 5 producători detin 52% din valoarea producției de vopsele;

􀂾 top 20 producători detin 79% din valoarea producției de vopsele;

􀂾 47% din cifra de afaceri a sectorului rezulta din activitatea de comert, 0,3% – din constructii, 0,1% – din transport și 0,5% – din alte servicii.

Se constată faptul că numărul de producători a scăzut, la fel și numărul de salariați din sector. Producătorii mici, care nu au putut suporta cheltuielile cu utilitățile precum și majorarea, în medie, cu 20% pe an a costurilor materiilor prime, au trebuit să își închidă porțile. Un alt aspect a fost lipsa forței de muncă adecvate, cu o calificare specifică sectorului.

Datorită unor aspecte legate de toxicitatea acestei industrii, de disparița facilităților de salarizare și calcul al vechimii în muncă prin încadrarea în grupele I și a II a, precum și pe fondul unei salarizări necorespunzătoare, s-a produs un exod al forței de muncă spre alte sectoare. De asemenea, s-a practicat pe scară largă pensionarea anticipată, acolo unde a fost posibil.

ConÎn 2010 au devenit:centrarea pieței, dupa cifra de afaceri

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Top 5 producători

, 2004 – 2007

TipulPotrivit ONRC, în 2007, pe piața lacurilor, vopselelor și pigmentilor erau doar 4 producători mari (cu peste 250 salariati), 18 producători medii (50-250 salariati) și 159 micro-intreprinderi (0-50 salariati).

Figura 2.12. Caracteristicile firmelor după mărime

În 2010 au devenit: 3 producători mari (cu peste 250 salariati), 19 producători medii (50-250 salariati) și 80 micro-intreprinderi (0-50 salariati).

Se constată faptul că, din răndul producătorilor mari. a dispărut unul., Policolor S.A București, care, pe fondul restructurării și disponibilizărilor masive, a trecut în rândul întreprinderilor mijlocii.

Cel mai bine s-a mențimut segmentul de mijloc, din răndul căruia nici un producător nu a dat între timp faliment.

Grupul întreprinderilor mici s-a redus la jumătate în trei ani, pe fondul înăspririi restricțiilor de punerre pe piață a produselor inferioare calitativ, a noilor reglementări de mediu intrate în vigoare odată cu integrarea României în Uniunea Europeană.

Caracteristicile firmelor funcție de mărime sunt prezentate mai jos:

D􀂃 Firmele mici și mijlocii: Acest tip de intreprindere are peste 50 de salariati, activeaza la nivel local, intr-o zona

relativ restransa, avand cativa clienti mici (in special firme din domenii industriale). Sunt firme private,

specializate pe o nisa de piața și produc în principal vopsele și coloranti.

􀂃 Firmele medii: Acestia sunt producătorii privati, avand intre 50 și 250 de salariati, care activeaza la nivel regional și national.

􀂃 Firmele mari: Acestea au peste 250 de salatiati. în Romania sunt doar 4 producători mari: Kober SRL Turturesti

– Neamt, Policolor să Bucharest, Fabryo Corporation și Azur să Timisoara.

Principalii indicatori ai industriei de lacuri și vopsele din Romănia în perioada 2002-2010 sunt prezentați mai jos:

e firmPrincipalii indicatori ai indusre, 2007

Tabelul 2. 17. Principalii indicatori ai industriei de lacuri și vopsele 2002-2010

Se constată o scădere drastică a numărului de companii producătoare în ultimul an, odată cu adâncirea crizei economice.

Productivitatea muncii a crescut în perioada studiată, pe fondul reducerii numărului de salariați.

2.7. Top 15 producători

Pricipalele companii românești producătoare sunt prezentate mai jos:

Tabelul 2.. Top 15 producători, 2002-2010

Se constată că, începând cu anul 2009. S-a produs o schimbare de lider, Policolor reducându-și substanțial cifra de afaceri, pe fondul recesiunii, dar și a schimbării structurii organizatorice, ca urmare a externalizării unor activități dar și prin desprinderea unor unități strategice de afaceri care au devenit autonome.

2.8 Prezentarea principalilor competitori

Fig. 2.13 Variația cifrei de afaceri a Policolor

􀂾 Vanzari: 45% vopsele în mediu apos, 20% vopsele alchidice (pe baza de COV), 35% tencuieli decorative. O alta structura, dupa destinatie, 60% sunt vopsele decorative 40% sunt vopsele industriale și auto (Policolor detine~ 70% din piața vopselelor auto din Romania);

􀂾 Marci:

– Vopsele decorative: “Spor” (~4.000 tone/an), “CasaBella”, “Deko Professional”

– Vopsele auto: “Klar Professional”

– Lacuri pentru lemn: “Villa System”, “Badulac”, “Parcodur”, “Gata”

􀂾 Distributie: detine 40 de magazine în țara (Policolor – Casa Culorilor), iar în 70 de magazine mari este “Policolor – Corner Shop”.

􀂾 Exporturi: 6-7% din vanzari în 2007, în R. Moldova, Belarus, Ukraine și Bulgaria.

􀂾 Investiții cheie:

– 1 mil. €/an pentru protectia mediului

– 2006: a investit ~ 0,3 mil. € pentru lansarea de noi marci și 1,5 mil. € pentru dezvoltarea fabricii din Bucuresti

– 2007: a deschis o linie de producție pentru polistiren expandat (EPS) și 2,5 mil. € pentru deschiderea unei facilitate de producție a adezivilor și chiturilor în Bulgaria ;

-2008 – as externalizat unitatea strategică de afaceri Deko Professional

– 2010- a externalizat activitatea de vânzări Key Accunt și vopsele industriale

􀂾 Factori cheie de succes:

– va reloca o parte din producție în Bulgaria, iar în Romania va produce numai produse din segmentul mediu și premium.

– dezvoltarea sistemului de colorare “Iris” și vopsele auto în mediu apos;

– dezvoltarea sistemului mecanizat de aplicare al vopselelor (compania comercializeaza echipamente pentru aplicari mecanizate la prețul de 5-6.000 €/bucata)

– în 2008 va creste capacitatea de producție cu 40% (pana la 90.000 tone/an)

– Deko Professional este departamentul specializat pentru materiale de constructii (tencuieli decorative, vopsele, termosisteme, mortare și adezivi).

Figura 2.14. Variația cifrei de afaceri a S.C. Fabryo SA

􀂾 Companii afiliate: Bau Profil – producător de profile metalice pentru placi de gipscarton.

In Trim. 4 2008 va finaliza o investitie de 8 mil. € pentru o fabrica de 120.000 tone/an de mortare și adezivi (adezivi placi ceramice, adezivi pentru polistiren, gleturi, sape și alte mortare uscate);

􀂾 Producție: are o capacitate de producție de 92.000 tone lacuri și vopsele/an (fabrica de la Popesti Leordeni, judetul Ilfov)

􀂾 Vanzarile de lacuri și vopsele, pe tipuri: 95% vopsele decorative, 5% industriale.

Vopselele în mediul apos reprezinta ~ 43% din cifra de afaceri în 2007 (34% în 2006). Vanzarile pe game valorice: 50% – produse premium & super premium, 20% – gama medie de produse, 12% – gama economica de produse. în Sem. 1 2008 a inregistrat 􀁎 20% a vanzarilor, iar cele mai dinamice segmente au fost:

– tencuielile decorative (􀁎 80%)

– vopsele decorative Savana (􀁎 52%)

– Savana cu Teflon® (􀁎 48%)

– lacuri Savana (􀁎 25%)

􀂾 Marci: “Savana” (~40% din cifra de afaceri) , “Innenweis”, “Rost”, “Ekonomic”.

In Sem. 2 2007 a lansat Innenweis anti-mucegai și lacuri ecologice Savana pentru parchet;

􀂾 Distributie:

– 40 distribuitori în toata tara;

– 7 show-room-uri

– 377 echipamente de colorare în magazine partenere în toata țara (65 au fost instalate în 2008)

􀂾 Exporturi: ~3% din vanzarile totale (2% în 2006)

􀂾 Ultimele investiții: în 2005 a investit ~ 15 mil. € intr-o noua fabrica la Popesti – Leordeni, judetul Ilfov. în 2007 a finalizat o investitie de 3 mil. € în doua noi linii pentru productia de vopsele pulbere cu o capacitate de 1.000 tons/an fiecare.

􀂾 Factori cheie de succes:

– în 2006 Fabryo a incheiat un parteneriat pe 5 ani cu DuPont pentru productia de vopsele cu Teflon®

– în 2008 a lansat divizia B2B (business-to-business) pentru a-si imbunatati vanzarile directe către constructori și dezvoltatorii imobiliari.

– are ca target instalarea a 500 echipamente de colorare și deschiderea a 20 de show-room-uri

􀂾 Companii afiliate: productia de centrale termice (la Vaduri, judetul Neamt) si

componente electronice (Iasi);

􀂾 Capacitati de producție, 2007

Vopsele în dispersie apoasa 48.000

Lacuri și vopsele în mediu ne-apos 18.000

Rasini 16.800

Lacuri pentru protectia lemnului:

– produse speciale industrial 3000

– Color mix 7200

Vopsele pulbere 1.440

Fig. 2.15 Variația cifrei de afaceri a Kober

􀂾 Structura producției în 2003: ~23.700 tone de lacuri și vopsele:

– 10.500 tone vopsele în dispersie apoasa;

– 6.770 tone vopsele în solventi;

– 659 tone vopsele pulberi;

– 6.072 tone rasini;

– 2.060 tone vopsele industriale și marine;

– 3.560 tone lacuri pentru protectia lemnului..

􀂾 Vanzarile de lacuri și vopsele, pe tipuri: 2004 2005 2006 2007

– decorative 62% 65% 66% 68%

– industriale & auto 35% 32% 30% 26%

– în 2007, peste 50% din vopselele vandute au fost ecologice.

􀂾 Marci: “Kober Profesional”, “Zertifikat”, “Acrilux”, “Fassade”, “Decoral”,

“Pitura”, “Ecoplast”, “Lazura”, “Ideea!”, “Durolac”, “Motan”;

􀂾 Distributie:

– distribuitori: 20 companii de distributie și are o reprezentanta în Bucuresti;

– direct: Praktiker, Bricostrore, Metro, Selgros, Rewe, Carrefour, Cora,

Dedeman, Delta Distribution, Baduc, Piritex.

􀂾 Export: 2005 – ~5% din total vanzari; 2004 – ~3% din total vanzari.

􀂾 Investiții cheie:

– 1.5 mil. € intr-o noua linie la Turturesti, finalizata în 2006.

– în Sem. 2 2008, Kober va finaliza o investitie de 12 mil. € în Savinesti (pe

16.000 mp în judetul Neamt) intr-o noua fabric ace va avea o capacitate de

producție de 120.000 tone de lacuri și vopsele / an. La aceasta fabrica, 80%

din total vor fi vopsele decorative și 20% vor fi vopsele industriale, toate ecologice.

􀂾 Factori cheie de succes:

– tencuielile decorative, vopselele decorative și lacurile pentru protectia lemnului s-au dovedit a fi segmentele cele mai dinamice și cu cele mai mari cresteri.

– în 2007 a extins gama de produse “Kober Profesional” (pentru firme de constructii și echipe, ce cuprinde gama de lacuri și vopsele pentru renovarea cladirilor) și gama Decoral (tencuieli decorative).

– tinteste o cota de piața de 30% pe piața vopselelor decorative

Fig. 2.16 Variația cifrei de afaceri a Deutek

􀂾 Companii afiliate:

– Bengoss Comimpex – producător mortare și adezivi ce are o capacitate de 250.000 tone/an (Dufa a cumparat 100% din Bengoss în Feb. 2008 pentru 18,9 mil. €)

– S.C.A.N. – producător adezivi cu o capacitate de 10.000 tone/an (Dufa a

achizitionat 100% din SCAN în Iulie 2008 pentru 4 mil. €);

Producție: are o capacitate de producție 60.000 tone/an (2007) de lacuri și vopsele

Vanzarile de lacuri și vopsele:

– Pe destinatie: 50% – vopsele decoartive, 20% – tencuieli decorative, 25% – acoperiri pentru lemn & metale;

– Pe tipuri: 65% vopsele în mediu apos, 35% emailuri;

Marci: “Super Weiss” (peste 20% din vanzari), “Danke”, “Oskar”, “Dufa”, “Fain”, “Deutek Profi”;

Distributie: peste 30 distribuitori în toata tara;

Ultimele investiții:

– 2006: ~ 3 mil. € în noi capacitati de producție și logistica+ investiții în marketing, distributie și lansarea de noi produse

– 2007: ~ 5,3 mil. €, cea mai mare parte pentru construirea centrului logistic

– 2008e: ~ 2,5 mil. € pentru extinderea capacitatilor de producție, cresterea numarului de echipamente de colorare în canalele de distributie.

Factori cheie de succes:

– va imbunatati segmental de acoperiri decorative.

– cele mai bune vanzari în 2006 le-au avut tencuielile decorative, care au avut o crestere a vanzarilor de 50% și vopselele cu o crestere de 25%

– pe viitor va incerca să extinda gama de produse dedicate profesionistilor prin adaugarea a noi produse cu noi functii și performante..

Companii afiliate: firme de constructii (Contranscom Benta), Thermopor (producător polistiren expandat), RCB Development & Consulting (dezvoltator imobiliar), Sweet Home (produse de gradina) și Mobitech (producție mobilier);

Producție: din 2001 produce în Romania (Sancraiu de Mures) vopsele în mediu apos și amorse, din 2004 – polistiren expandat Thermopor și din 2005 produce adezivi pentru termosistemul Carpatect și tencuiala decorativa Caparol. Din 2005 detine o capacitate de producție de 30.000 tone / an de vopsele și tencuieli decorative.

Fig. 2.17 Variația cifrei de afaceri a Daw Benta

Vanzari ~ 70% sunt produse în Romania iar 30% sunt importate. în Sem. 1

2008 Daw Benta a inregistrat 􀁎 32% a vanzarilor;

Marci: “Caparol”, “Alpina”, “Alligator”, “Capatect” (termosistem), “Disbon”

(protectie parchet), “Nerchau” (vopsele “hobby” pentru copii). în 2008 a lansat “Capadur Naturlich Inspiriert” (vopsea acrilica pentru lemn), “Histolith” (pentru reabilitarea cladirilor istorice) și vopsele decorative pe baza de latex

Distributie:

– 30 distribuitori în toata tara

– 34 show-room-uri Caparol;

Investiții: Pana în prezent, Daw Benta a investit ~10 mil. € în afacerea cu lacuri și vopsele. Ultimele investiții:

– în 2007 a investit 2,5 mil. € pentru marirea centrului logistic de la Targu Mures și a început constructia unui centru logistic la Bucuresti;

– Pentru 2008 are un plan de investiții de ~2 mil. € pentru finalizarea centrului logistic de la Bucuresti, extinderea show-room-urilor Caparol (de la 32 la 40 unitati) și cresterea numarului de echipamente de colorare în cadrul canalelor de distribuție

Producție: are o capacitate de producție de 50.000 tone de vopsele, tencuieli decorative și gleturi de ipsos și ciment. De asemenea, are o capacitate de producție de 150.000 mc/an de polistiren extrudat (XPS);

Vanzari: lacurile și vopselele sunt numai pentru segmental residential (vopsele și tencuieli decorative).

Marci: “Apla”. în 2008 a lansat “Apla WoodCare” – email pe baza de apa pentru lemn, PVC și metale;

Fig. 2.18 Variația cifrei de afaceri a Atlas

Distributie:

– are 10 sucursale la Braila, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Pitesti, Ploiesti, Timisoara, Suceava și un showroom în Bucuresti;

– Magazine specializate și Key Accounts (Praktiker, Bricostore etc.)

Investiții cheie:

– 2007: 6,5 mil. € intr-o facilitate de producție de 72.000 mp (Atlas Production Park în Tunari, inaugurata în Iunie 2007)

– 2008-2009: 5 mil. € pentru extinderea capacitatii de producție și depozitare.

Factori cheie de succes: lansarea de noi produse în fiecare an, astfel incat sa-si imbunatateasca pozitia pe piața și în reteaua de distribuție.

􀂾 Producție: are o capacitate de producție de 25.000 tone/an de lacuri, vopsele

decorative și amorse + 1.200 tone/an de cerneluri;

􀂾 Vanzari: Pentru 2010 estimeaza vanzari de ~30 mil. € (55%-paints, 45%-inks) iar

~25% din producție va fi exportata. în 2007 cota să de piața pe piața lacurilor si

vopselelor a fost de ~1%, dar pentru 2010 va creste la 7-10%.

􀂾 Marci: “Kraft”, “Pacific”;

􀂾 Distributie: are 80 distribuitori care acopera 80% din țara prin intermediul a 2.000

puncte de vanzare

􀂾 Investitie cheie: ~7 mil. € în 2007 pentru fabrica de lacuri, vopsele și cerneluri pe

40.000 mp (5.300 mp suprafata construita) la Magurele (judetul Ilfov).

Capacitatea de producție este de 25.000 tone/an de vopsele și 1.200 tone/an de

cerneluri.

Fig. 2.19 Variația cifrei de afaceri a Druckfarben

􀂾 Factori cheie de succes:

– dezvoltarea canalelor de distributie;

– imbunatatirea capacitatii de producție;

– lansarea de noi produse.

􀂾 Companii afiliate: ICC Handels Switzerland;

􀂾 Capacitati de producție:

Produse Tone / an

Rasini 25.000

Lacuri și vopsele 50.000

Nitro lacuri 20.000

􀂾 Vanzarile de lacuri și vopsele pe tipuri: 45% vopsele decoartive, 55% industriale

􀂾 Marci: “Natura”, “QTek”, “Roua”, “Evrika”, “Edil”, “Topaz”, “Azal”, “Uzual”.

In 2008 va lansa emailul ecologic “Roua WB”;

Fig. 2.20 Variația cifrei de afaceri a Azur

􀂾 Distributie:

– Direct către principalii clienti: Coramet Cluj, ANVI Botosani, Izometal

Timisoara, Montana Campeni, TDV Germany, Zvezda Helios Serbia;

– 4 magazine proprii;

– 60 distribuitori.

􀂾 Exporturi: 40% din vanzarile totale în 2007 (24% în 2006).

􀂾 Investiții cheie: 0,5 mil. € pentru achizitia de noi echipamente și imbunatatirea

celor vechi și 0,15 mil. € pentru lansarea de noi produse;

􀂾 Factori cheie de succes:

– Se va axa pe vopsele decorative. în 2006 & 2007 a lansat noi produse de

vopsele decorative

– Dezvoltarea sistemului de colorare “Azur – Natura” (lansat în 2006)

– Imbunatatirea retelei nationale de distributie

􀂾 Producție: are o capacitate de producție de 35.000 tone/an (2007);

􀂾 Vanzari: în 2007 cea mai mare rata de crestere a fost inregistrata în judetele Timis,

Caras – Severin, Galati, Braila, Iasi și Neamt;

Fig. 2.21 Variația cifrei de afaceri a Sarcom

􀂾 Marci: “Sticky” (~60% din vanzari), “Coral”. în 2007 a intrat pe piața tencuielilor

decorative cu marca “Sticky”;

􀂾 Distributie:

– Este present în 38 de judete prin intermediul a 31 de distribuitori și în Auchan,

Dedeman, Selgros, Tekzen, Brico +

􀂾 Investiții cheie:

– 2006: ~ 1 mil. € în echipamente și protectia mediului;

– 2007: ~ 1,5 mil. € în noi linii de producte vopsele decorative în mediu apos.

– 2008e:~ 2 mil. € pentru modernizarea liniilor de producție, ambalare automata

a amorselor/solventilor și depozitare.

􀂾 Companii afiliate: Art Deco Poly Delta, Poly Delta service;

􀂾 Producție:

Fig. 2.22 Variația cifrei de afaceri a Polydelta

􀂾 Vanzarile de lacuri și vopsele: 25% decorative, 75% industriale. Produsele

premium (Tulipa și Abila) detin 40% din producție;

􀂾 Marci: “Poly-Delta”, “Tulipa”, “Abila”, “Epocoat”, “Urecoat”, “Octa”,

“Marina”;

􀂾 Ultima investitie: în 2007 a investit 0,25 mil. € în modernizarea spatiilor de

producție

􀂾 Distributie: prin Art Deco Poly Delta

􀂾 Factor cheie de succes: din 2006 s-a orientat mai mult către segmental industrial

(industria petroliera, industria navala, structuri metalice, tevi otel, vagoane

􀂾 Producție: în present detine o capacitate de producție de 3.600 tone / an;

Fig. 2.23 Variația cifrei de afaceri a Chimtitan

􀂾 Investitie cheie: la sfarșitul anului 2007 a început un program de investiții de 4,5

mil. € pentru o noua fabrica de lacuri și vopsele în Fundulea (judetul Calarasi) ce

va avea o capacitate totală de 10.000 tone/an.

􀂾 Marci: “Tucan”, “Perfekt Weiss”, “Perfect”, “Rentabil”, “Chimtitan

Profesional”;

􀂾 Distributie: 25 distribuitori în toata țara.

􀂾 Companii afiliate: Grerom Import Export Bucov;

􀂾 Producție.

Fig. 2.24 Variația cifrei de afaceri a Modeco

􀂾 Marci: “Modeco”;

􀂾 Distributie: 50 distribuitori în toata tara;

􀂾 Investiții cheie: 3 mil. € intr-o noua fabrica la Ceptura (judetul Prahova).

􀂾 Producție: are o capacitate de producție de 7.350 tone (fabrica în Miroslava – 15

km de Iasi – pe 22.300 mp)

Fig. 2.25 Variația cifrei de afaceri a National Paints

􀂾 Vanzari. ~70% din produsele vandute se adreseaza segmentului industrial și sunt

in special firme de stat.. în portfoliu detine firme precum Romaqua Grup S.A.

Borsec, OMV-Petrom, S.N.C.F.R., Electrica S.A., Dacia-Renault Pitesti, Grup

Romet S.A. Buzau, Electoputere Craiova, Ispat-Sidex Galati, Romanel

International Grup S.A., Romarm S.A., Tehnoton S.A., Termoelectrica,

Hidroconstructia S.A., Mitropolia Moldovei și Bucovinei;

􀂾 Marci: “Prima”, “Top”, “Alles Weiss”;

􀂾 Distributie: 50 distributori în toata tara;

􀂾 Factori cheie de succes:

– Produse speciale pentru diverse industrii (in special, auto și medii chimice)

– Extinderea retelei de distributie

– Introducerea sistemului de colorare al vopselelor

– Dezvoltarea de parteneriate cu marile retele de magazine

􀂾 Companii afiliate: Swarco și Swarovski Group Austria;

􀂾 Producție.

Fig. 2.26 Variația cifrei de afaceri a Swarco Vicas

􀂾 Marci: “Vyvo Life”, “Swarcomark”, “Ulvo”, “Klass”, “Em-Ka”, “Fonex”;

􀂾 Distributie: detine 5 magazine.

2.9 Cote de piață pe segmente

Piața globală de lacuri și vopsele se estimează a fi în România în jur de 30 milioane euro, fiind dominată de 7 competitori, din care primii 4 dețin peste 75 % din piață. Aceștia sunt: Policolor, Fabryo, Kober, Deutek, Atlas Corporation, Azur Timișoara și Sarcom.

Cotele de piață globale sunt cele estimate mai jos:

Figura 2.27. Cotele de piață globale ale principalilor competitori pe piața de lacuri și vopsele din România

Se distinge faptul că structura concurenței la nivelul pieții specifice globale nu e aceeași cu concurența pe segmente de piață:

Piața vopselelor auto

Pe piața vopselelor auto, leaderul incontestabil este Policolor. Piața a devenit foarte dinamică datorită creșterii producției și vânzărilor de autovehicule.

Cote de piață pe segmental vopselelor auto (valoare) 2008 – 2010

Tabelul 2.19. Cote de piață pe segmentul vopselelor auto (valoare) 2008-2010

Figura 2.28. Cote de piață pe segmentul vopselelor auto

Policolor este leader pe această piață.

Piața vopselelor decorative

Pe segmentul vopselelor decorative, principalii jucători sunt Fabryo, Policolor, Kober și Dufa.

Cote de piață pe segmentul vopselelor decorative (volum și valoare): 2008 – 2010

Tabelul 2.20 Cote de piață pe segmentul vopselelor decorative (volum) 2008-2010

Figura 2.29. Cote de piață pe segmentul vopselelor decorative ( volum) 2008-2010

Restul competitorilor au cote de piață sub 5 %.

Tabelul 2.21. Cote de piață pe segmentul vopselelor decorative (valoare) 2008-2010

Pe acest segment se observă un echilibru între primii patru concurenți.

Cote de piață pe segmentul vopselelor industriale (volum și valoare): 2008 – 2010

Tabelul 2.22. Cote de piață pe segmentul vopselelor industriale (volum) 2008-2010

Figura 2.30. Cote de piață pe segmentul vopselelor industriake (volum) 2008-2010

Tabelul 2.23. Cote de piață pe segmentul vopselelor industriale ( volum) 2008-2010

Și pe acest segment situația competitorilor cheie este una echilibrată

AAP Analiza SWOT

uncte tari

2.10 Analiza SWOT

2.11 Modul de adoptare a deciziilor

Există diferențe de esență între cele 3 segmente de piață: piața auto este una specializată, cea de construcții este una de volum iar pe segmentul de industrie se întrunesc caracteristicile unei piețe fragmentate, cu tendința de transformare într-o piață în impas.

In consecință, modalitățile de stabilire a nivelului prețurilor diferă de la o piața la alta:

Pentru segmentul auto prețurile sunt stabilite după cerere, avându-se în vedere concurența scăzută, ca urmare a relativei stabilități și delimitării potențialului pieței între competitori.

Pentru sectorul de construcții și cel industrial, prețurile se orientează după costuri și după concurență.

Strategiile de preț sunt și ele diferite de la un segment la altul:

Pentru segmentul auto se practică strategia prețurilor înalte “ de smântanire”, pentru fructificarea avantajului pe piață.

Pentru segmentul construcții , cu potențial mare de crestere, se practică strategia prețurilor moderate, de tip “momeală”.

Pentru segmentul industriale se impune practicarea strategiei prețurilor scăzute, de descurajare.

CAPITOLUL 3. CONCLUZII, PROPUNERI, RECOMANDARI

Industria de producere a grundurilor, vopselelor și diluanților a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din România în ultimii ani, atrǎgând un volum apreciabil de investiții și reușind să atingă un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria românească de până în 1990 a fost formată din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din piațǎ. Companiile rezultate prin privatizarea acestor unități acoperă în prezent un procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎți de producție private deschise după 1990 și importatori. În România, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului construcțiilor de locuințe și industriale, preluarea de cǎtre Renault-Franța a S.C. Automobile Dacia S.A. Pitești și deschiderea liniei de asamblare auto Daewoo-România.

Vopselele sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici și industriali. Tendința manifestatǎ în ultima perioada este cea a orientǎrii firmelor producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, aceștia reprezentând un segment de piațǎ cu un potențial de consum în continuǎ creștere, deși aici concurența este deosebit de puternicǎ. Un avantaj al abordǎrii cu mai multǎ atenție al acestui segment de piațǎ este cel al recuperǎrii sigure și mult mai rapide a creanțelor decât în segmentul consumatorilor industriali.

Piața produselor chimice: vopsele, chituri, grunduri, diluanți se caracterizează prin concentrare, stabilitate și concurență intensă.

Piața vopselelor a început să se structureze, treptat. În prezent, există câțiva mari producători interni, atât străini, cât și fostele fabrici de stat, dar și importatori.

Din punct de vedere al cererii, în cazul vopselelor este important atât prețul cât și calitatea și ambalajul. În continuare, totuși piața va pune din ce în ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusă în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obține un produs superior din punct de vedere al durabilitǎții, al imaginii, al strǎlucirii. La rândul lor, producătorii și Importatorii trebuie să încerce să ofere produse mai sofisticate care să aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epoxidice, poliuretanice și alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ pentru protecția și impermeabilizarea suprafețelor din beton la bazine de înot și piscine; vopsele epoxidice cu rezistențǎ la temperaturi de 150 grade Celsius, grunduri și vopsele epoxidice cu rezistențǎ la substanțe chimice corozive).

Strategiile de marketing trebuie să rămână diferențiate pe cele trei segmente de piață, între care există diferențe de esență.

Firmele mici și mijlocii, unele dintre ele posesoare a unui portofoliu competitiv, vor trebui sâ-și crească vizibilitatea în piață prin acțiuni coerente de marketing.

Actorii principali de ape această piață vor trebui să pină la păunct acțiuni comune, în vederea înțelegerii reglementărilor europene în domeniu și implementării lor pe piața din România.

BIBLIOGRAFIE

Adăscăliței, Virgil, Introducere în maketing relațional, Editura Pro Universitaria, București, 2007

Anghel Laurentiu Dan, Petrescu Eva Cristina, Business to Business Marketing, , Editura Uranus,București, 2001

Balaure, Virgil (coord.), Marketing- Ediția a II a revăzută și adăugită, Editura Uranus , București 2002

Ciobanu, Ioan, Management strategic, Editura Polirom, Iași, 1998

Dingkun G., Value pricing in presence of network effects, The Product and Brand Management, 11,2/3, 2002, p. 174

Dumitru, Ionel, Marketing strategic – O abordare in pespectiva globalizarii, Editura Uranus, Bucuresti, 2004

Forgang, Williams, Strategy- Specific Decision Making. Editura M.E. Sharpe, Armonte,

Hart, Norman, Marketing industrial , Editura CODECS, Bucuresti, 1998 New York 2004

Monroe, K., Pricing-making profitable decisions, McGraw-Hill / Irwin, Boston, 2003, p.193;

Nagle, Th., Holden, R., The strategy and tactics of pricing, Prentice Hall, New Jersey, 2002, p.84;

Sasu, Constantin, Marketing, Editura Universității “A.I. Cuza”, Iași, 1995

Thaler, R., “Mental accounting and consumer choice”, Marketing Science,No. 4, Summer, 1985, p.210;

*** Analizele interne de marketing ale S.C. Policolor S.A

*** Analizele interne de vânzări ale S.C. Policolor S.A

*** Business Week Romania nr.100/mai 2007

*** Evidențele interne ale Departamentului Resurse Umane al S.C Policolor S.A

*** Piața lacurilor și vopselelor”, România 2002-2012- InterBiz Group, Bucuresti, 2008

*** Rapoartele Consiliului de Administratie al SC Policolor SA

*** http://chadalong.com accesat la 1.05.2012