Concurenta pe Piata Produselor Farmaceutice din Romania

Diverse

Concurenta pe Piata Produselor Farmaceutice din Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

Concurența pe piața produselor farmaceutice din România

Abstract

Pentru că ne aflăm în secolul bolilor, tot mai mulți semeni apelează la sertarul cu medicamente, îndepărtându-se de idea că leacurile bunicii mai pot fi folosite și în zilele noastre.

Există totuși oameni care încă folosesc leacurile bunicii, chiar dacă virtuțile acestora nu pot fi demonstrate academic, atâta vreme cât ele fac bine, cât provin din natură și nu dintr-o fabrică de „elixiruri” chimice, aceștia le preferă.

Scopul lucrării este și acela de a arăta că medicamentele sunt foarte folosite în cambaterea primară a problemelor de sănătate, precum și în tratamente de lungă durată.

Cuvinte – cheie: farmacie, medicament, analgesic, piață farmaceutică, producător, distribuitor, consum, distribuție, consummator, avantaje, dejavantaje

1. Introducere

„Industria farmaceutică își are originile în urmă cu peste 100 de ani, când prin curiozitatea sa Felix Hoffman a adăugat un amestec de atomi de carbon și hidrogen peste un extras din coajă de salcie. Din aceast amestec a rezultat acidul acetilsalicilic și astfel s-a născut aspirina.

În evoluția și la începutul fazei de maturizare a industriei farmaceutice au existat numeroase puncte de hotar importante, această industrie ajungând la începutul secolului al XXI-lea să valoreze aproximativ 600 de miliarde de dolari anual.

Primii ani ai secolului al XXI-lea și, în special, anul 2005 au fost ani ai extremelor în industria farmaceutică.

Piața farmaceutică din România continuă să crească în ciuda crizei și a problemelor legate de întârzierea plăților din partea statului. Astfel ar putea crește cu 2,7% în acest an, față de 2014, în condițiile în care noua listă de medicamente compensate nu a intrat în vigoare, potrivit firmei de cercetare și studii de piață Cegedim România, care estimează până în 2018 creștere medie anuală de 4,8%. Suntem a 6-a piață din regiune ca mărime, dar a 3-a ca atractivitate în rândul investitorilor interesați de domeniul farmaceutic.

Atractivitatea pieței se vede din ratingul (de 59,8%) calculat pentru țara noastră, care este al treilea ca nivel din Europa Centrală și de Est. Percepția publică asupra sectorului farmaceutic românesc este una pozitivă, cu o rată ridicată a profitabilității. Totuși, acestă industrie este dependentă de deciziile politice și de finanțarea sistemului, acest lucru ducând la un mare grad de instabilitate pe termen lung, având în vedere modificările frecvente din domeniu.

Astăzi, companiile farmaceutice se confruntă cu noi provocări. În ciuda cererii mari, se impun schimbări generate de instabilitatea situației economice globale și care atrag atenția asupra identificării unor strategii pe termen lung pentru afacerile din domeniul farmaceutic.

În ultimii ani, piața farmaceutică românească a trecut printr-o perioadă de creștere, urmând tendința generală a economiei țării. Intrarea României în Uniunea Europeană, din ianuarie 2007, a dat tonul dezvoltării tuturor sectoarelor economice, nu doar al celui farmaceutic. Toate schimbările legislative de pe piață au avut ca scop armonizarea cu directivele Uniunii Europene, iar atitudinea autorităților s-a îndreptat către transparență și deschidere. Aderarea la Uniunea Europeană a eliminat taxele vamale și a generat o intensificare a competiției și o creștere a volumului de medicamente importate. Mai mult, numărul medicamentelor înregistrate a crescut, ca urmare a simplificării procedurii de înregistrare pentru noile medicamente din Uniunea Europeană.

Reforma în domeniul sănătății din România a fost înceată în ultimii ani datorită obstacolelor de natură politică. Se preconizează însă că piață farmaceutică din România va deveni până în anul 2016 a cincea piață ca mărime din Europa Centrală și de Est. Această creștere se datorează în mare parte creșterii importurilor de medicamente.

Piața medicamentelor generice din România a fost stimulată prin procesele de privatizare.

Creșterea numărului companiilor străine producătoare de medicamente a întărit media produselor farmaceutice valabile pe piață, a permis accesul unor noi piețe exportatoare și a îmbunătățit valoarea vânzărilor.

Astfel, este de menționat faptul că industria farmaceutică este foarte importantă pentru economia și societatea românească. Lăsând deoparte afacerile și producția de medicamente, producătorii români de medicamente contribuie semnificativ la creșterea produsului intern brut și sunt un factor esențial al creșterii economice.

În România este necesară însă o abordare sistematică a acestui domeniu pentru a dobândi funcționalitate, iar la nivel farmaceutic se impune orientarea către client și un control minuțios al costurilor.

Scopul lucrării este acela de a oferi o imagine de ansamblu asupra pieței farmaceutice, dar și de a observa dinamica consumului de analgezice, care în zilele noastre este la cote destul de ridicate.

Lucrarea este structurată în trei părți. Prima parte a lucrării prezintă câteva aspecte din domeniul farmaceutic.

A doua parte a lucrării este reprezentată de metodologie. Metoda aleasă pentru cercetare a fost sondajul, și anume chestionarul. Sunt aici prezentate rezultatele și concluziile studiului conform rezultatelor chestionarului.

A treia parte a lucrării prezintă aspecte generale ale pieței farmaceutice din România, incluzând structura acesteia, precum și strategiile concurențiale folosite de principalii producători de medicamente.

Ultima parte este dedicată prezentării studiului de caz privind consumul de analgezice și a câtorva concluzii.

2. Metodologia cercetarii științifice

Problema concurenței prezintă interes pentru toți actorii pieței: producători, consumatori și intermediari.

Tema aleasă pentru lucrarea de față este “Concurența pe piața produselor farmaceutice din România”.

Motivul principal al alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect, foarte semnificativ pentru România, dar și mânată de existența unor studii de specialitate în domeniul farmaceutic.

Este ușor de observat faptul că numărul de farmacii a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce denotă că în România consumul de medicamente se află într-un trend ascendent.

Scopul cercetării este acela de a descoperi dacă populația consumă analgezice și dacă se lasă influențată de rularea spoturilor TV în ceea ce privește opțiunea de cumpărare.

Obiectivele cercetării:

Identificarea gradului de mulțumire asupra efectului analgezicelor în combaterea durerii

Indentificarea gradului în care respondenții sunt influențați în alegerea analgezicelor de un spot TV

Identificarea celei mai cunoscute mărci din domeniu

Ipotezele cercetării:

H0 Populația este consumatoare de medicamente

H1 Populația apelează frecvent la auto-medicație până să solicite un sfat de specialitate

Ca metodă de cercetare a fost folosit sondajul realizat online.

În acest sens am elaborat un chestionar care cuprinde 23 de întrebări închise. Acesta a fost publicat online cu ajutorul instrumentului special oferit de Google Forms și distribuit pe rețeaua de socializare Facebook în perioada 15 aprilie 2015 – 15 mai 2015.

La sondajul realizat au participat un număr de 64 de respondenți, acest lucru facând ca eșantionul să fie unul descriptiv cu distribuție normală.

Utilizarea întrebărilor închise este însoțită de avantaje, dar și de dezavantaje

Printre avantajele întrebărilor închise menționăm că:

Reduc în mod considerabil efortul pentru oferirea raspunsului

Permit, fără dificultăți, codificarea a răspunsurilor, ceea ce poate ușura efortul în prelucrarea lor

Permit celor chestionați să ia în calcul și unele variante de răspuns la care în mod normal nu s-ar gandi

Sunt mult mai ușor acceptate de respondenți

Între dezavantajele întrebărilor închise amintim că:

Pot sugera respondenților varianta de răspuns

Permit formularea unor răspunsuri la întâmplare ori pe negândite

Limitează paleta de răspunsuri

Criteriile de includere în eșantion:

Vârsta peste 18 ani

Populația generală, indifferent de studii

Persoanele care au acces la calculator și internet

Criterii de excludere:

Minorii

Persoanale care nu au acces la un calculator și internet

Prin postarea online am beneficiat de anumite avantaje, dar și de o serie de dezavantaje.

Astfel, între avantajele distribuției online amintim:

Costuri minime pentru rulare

Ajunge la un număr foarte mare de potențiali respondenți

Comoditate pentru respondent

Rapiditate

Absența operatorului de interviu

Ușurința prelucrării datelor

Flexibilitate

Între dezavantaje amintim:

Pot răspunde doar persoanele care dețin un calculator și dispun de conexiune de internet

Nu se poate controla fraudarea raspunsurilor

Respondenții pot răspunde de mai multe ori la același chestionar

Setul de întrebări folosite în acest chestionar au fost întrebări închise, dihotomice și multidihotomice.

Pentru determinarea reprezentativității eșantionului s-a folosit formula: n= t2*p*(1-p)/e2 , unde t reprezintă valoarea teoretică a propabilității acceptate (de obicei, t=1,96 pentru un nivel de încredere de 95%), p este procentul în care populația devine caracteristica de eșantionare, iar de regulă, p=0,5, iar e reprezintă eroarea limită de reprezentativitate acceptată cu valori între 1% si maxim 5%. În acest caz vom folosi e=5%.

Astfel, n=384,16. Se calculează apoi mărimea eșantionului corectat în funcție de mărimea populației vizate. Populația urmărită în acest caz sunt persoanele majore care au acces la un calculator conectat la internet, adică peste jumatate din populația țării (61,6%), la 01.03.2015 fiind de 12.295.360 persoane. Astfel, conform formulei de determinare a mărimii eșantionului corectat, n1= n/[1+(n-1)/N] , unde N este populația vizată, a rezultat 384,15, adică 384 de persoane ce trebuiau chestionate. La chestionarul întocmit au raspuns însă doar 64 de persoane, ceea ce înseamnă că nu este un eșantion reprezentativ, dar sondajul a fost elaborat în scop didactic.

Din cei 64 de respondenți 68,75% sunt de sex feminin în timp ce 31,25% sunt de sex masculin. Provin în procent 62,50% din mediul urban iar 37,50% din mediul rural. Respondenții au în procent de 51,56% studii universitare, 17,19% studii post universitare, iar 26,69% liceul. Se încadrează în procent de 57,81% în intervalul de vârstă 18-25 ani, 24,44% în intervalul 26-35 ani, 17,19% în intervalul 36-55 ani și 1,56% peste 55 ani.

De asemenea respondenții se încadrează în procent de 18,75% la un nivel de venituri de până în 950 lei lunar, 23,44% în intervalul 950-1500 lei lunar, 31,25% în intrvalul 1500-3000 lei lunar, 14,06% în intervalul 3000-4500 lei lunar, în timp ce 12,50% câștigă lunar peste 4500 lei.

În ceea ce privește consumul de medicamente 29,68% se declară consumatori, 14,06% afirmă că nu iau medicamente, iar 56,25% iau medicamente uneori.

73,44% dintre respondenți cumpără medicamente de la marile lanțuri de farmacii precum Sensiblu, Helpnet, Donna, etc. De asemenea 68,75% intră cel puțin odată pe luna într-o farmacie.

3. Piața farmaceutică în România. Aspecte generale

În ultimul deceniu, piața farmaceutică a înregistrat creșteri însemnate pe segmentele sale, ajungând să participe la formarea PIB-ului, pentru anul 2010, cu peste 1%.

Deși pe piața locală producătorii sunt într-un număr restrâns, aceștia și-au mărit capacitățile de producție, în timp ce pe piața din românească au pătruns marii jucători din industria farmaceutică, deschizând reprezentanțe sau achiziționând producători locali.

Numărul de producători de medicamente prezenți pe piața noastră este semnificativ (184 producători), însă după volume primii 10 jucători controlează aproximativ 60% din piață.

Distribuția de medicamente este reprezentată de un număr restrâns de jucători.

Distribuitorii autohtoni au continuat să investească în extinderea capacităților de stocare cu toate că au întâmpinat dificultăți de la începutul crizei economice din 2008.

Comerțul cu amănuntul din cadrul industriei farmaceutice este al doilea mare contribuabil la formarea PIB-ului, după producătorii de medicamente”.

Piața produselor farmaceutice din România a crescut cu 25%, ritm de creștere anual compus până în 2007. Începând cu cea de a doua parte a anului 2007 piața a intrat intr-o perioadă de stagnare de aproape 3 ani (Grafic 1). Motivele care stau la baza acestei evoluții au fost principal legate de efectele negative pe care recesiunea le-a avut asupra resurselor financiare aflate la dispoziția sectorului sanitar. Prima parte a anului 2011 a fost marcată pe piața de farmaceutice de o încetinire considerabilă, atingând o creșere de doar 2,9% în raport cu anul precedent. Medicamentele eliberate pe baza de prescripție medicală (RX) au căpătat o pondere mai însemnată în totalul vanzarilor cu amănuntul, ajungând să crească de la 79% în 2005 la 84% în 2011, reprezentând un total de 1,9 miliarde EUR. Cota de piață a medicamentelor eliberate fără rețetă (OTC) a scăzut în favoarea medicamentelor RX, atingând un total de 0,35 miliarde EUR în 2011, adică o pondere de 16% în totalul vânzărilor cu amănuntul.

Medicamentele generice reprezintă 30% din totalul valorii pieței și 75% din volum, în timp ce cele inovative reprezintă peste 70% din totalul valorii vânzărilor și 25% din volum.

Conform datelor despre piața medicamentelor generice din Europa, România este pe locul al cincilea după Polonia, Slovacia, Germania și Slovenia în ceea ce privește cota de piață deținută de medicamentele generice. Principală sursă pentru consumul intern de medicamente îl reprezintă importul de produse farmaceutice. Diferențele de preț ce apar între diferite țări în ceea ce privește medicamentelor RX au condus la o creștere a exportului paralel, în special pentru distribuitorii de farmaceutice.

Grafic 1: Evoluția vânzărilor de medicamente (prețuri la farmacie)

Sursa: Cegedim

Având în vedere toate datele statistice publice disponibile, exportul paralel este estimat la 18% din totalul importurilor din România.

„Producătorii de medicamente, atât cei locali cât și cei străini, au generat împreună în 2010 2,5 miliarde lei valoare adaugată în economia României. Cea mai mare parte a valorii adăugate rămâne în economia României pentru a remunera principalii factori de producție (muncă, capital, creditori guvernamentali și acționari). Numai o mică parte (5%) este reprezentată de profitul net acumulat de către acționari. Cea mai mare parte a valorii adăugate este utilizată pentru a achiziționa servicii de la terți, reprezentând peste 800 milioane lei în 2010. Aceste servicii pot include campanii media sau campanii de depistare și conștientizare a bolilor, educație medicală adresată cadrelor medicale, cât și servicii de cercetare-dezvoltare (de ex. studii clinice)”. De asemenea, activitățile de cercetare și dezvoltare au o pondere foarte importantă.

“Producătorii de medicamente au contribuit la veniturile guvernamentale din 2010 cu peste 400 milioane lei, fără TVA, reprezentând asigurări sociale, impozit pe profit precum și alte impozite și taxe. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare efectuate de către producătorii de medicamente invovative sunt greu de estimat datorită lipsei datelor oficiale precum și a caracterului eterogen al surselor de finanțare”. Estimările pieței cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare variază între cateva zeci de milioane până la câteva sute de milioane euro.

Este în interesul industriei farmaceutice să ia măsuri pentru a crește gradul de transparență în ceea ce privește investițiile în cercetare- dezvoltare. De asemenea, acest lucru ar rezulta într-o mai bună cooperare cu autoritățile publice. Contribuția redusă a acestei industrii la totalul valorii adăugate nu permite însă acestei pârghii să conducă la rezultate pozitive majore.

„Profitabilitatea în cadrul lanțului de distribuție din industria farmaceutică are un caracter eterogen. Marja profitului net a înregistrat valori superioare față de alte sectoare economice. Una dintre explicații este dată de gradul de îndatorare mai scazut pe care îl inregistrează companiile farmaceutice. Riscul de insolvență în cadrul lanțului de valoare din industria farmaceutică rămane moderat. Numărul insolvențelor din cadrul lanțului de distribuție nu este semnificativ, însă insolvențele apărute printre distribuitori pot pune presiune pe această industrie în cazul în care trendul persistă”. Guvernul înregistrează încasări de peste 20% din totalul valorii pieței de medicamente RX, aproximativ 1,7 miliarde lei, din impozite și taxe achitate de către industria farmaceutică la bugetul central și la cele locale. Dacă ținem seama și de noua taxă clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor și taxelor plătite de către această industrie ajunge la 30% din totalul pieței medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală.

România este printre țările cu cea mai lungă perioada oficială de colectare a creanțelor în industria farmaceutică. Oficial, termenele de plată pentru medicamentele RX compensate sunt de până la 210 zile, însă achitarea acestora s-a efectuat la peste 300 zile în anul 2011. Termenele de colectare diferă semnificativ în funcție de tipul de medicament (OTC sau RX). Cele mai mari termene sunt înregistrate pentru medicamentele RX, unde termenele de plată între vânzătorii cu amănuntul și distribuitori se încadrează între 240 și 270 zile, iar cele între distribuitori și producători variază între 150 și 300 zile. Cu toate că industria farmaceutică este împovărată de constrângerile de lichiditate datorită întârzierilor semnificative în colectarea creanțelor, jucătorii de pe această piață nu transferă aceste efecte negative în totalitate asupra partenerilor lor financiari și comerciali. Companiile farmaceutice nu apelează exclusiv la credite bancare pentru a-și sprijini activitatea ci mai degrabă la sprijinul acționarilor. Instituțiile financiare locale au acordat acestui sector de activitate finanțări ce se ridică la 1,46 miliarde lei.

Producătorii de medicamente joacă un rol deosebit de important în cadrul lanțului de valoare al serviciilor medicale, cu toate că au o contribuție modestă în activitatea economică.

Producătorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite și taxe. Astfel industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile guvernamentale din taxe dintr-un total de 103 sectoare economice.

Impactul indirect al cererii finale de medicamente asupra ocupării forței de muncă este important în termeni relativi, chiar dacă valoarea sa absolută este nesemnificativă: pentru fiecare 8 angajați din cadrul industriei farmaceutice, alți 3 angajați lucrează în alte sectoare ale economiei care furnizează bunuri și servicii industriei farma.

România este printre țările cu cea mai mică speranță de viață din cadrul regiunii, ceea ce poate fi explicat pe de o parte de intârzierea demarării procesului de tranziție, dar și de faptul că sănătatea nu a constituit o prioritate pe agenda politicii publice guvernamentale dupa ‘90. Spre sfârșitul anilor ’90, starea sănătății populației din România a început să conveargă gradual către media regiunii, datorită creșterii resurselor disponibile pentru sănătate pe fondul dezvoltării economice. Cu toate acestea, datorită lipsei reformelor structurale, resursele disponibile pentru sănătate s-au diminuat pe masură ce economia a intrat în recesiune în perioada 2008/2009, având ca și consecință deteriorarea stării de sănătate a populației comparativ cu țările din regiune.

Dacă starea sănătații populației din România s-ar ridica la nivelul mediei UE, ar exista un surplus de producție economică de 6,7 miliarde EUR (6% din PIB la 2010), rezultat din creșterea participării forței de muncă și a productivității. Unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 este inovarea, iar România s-a angajat să crească la 2 procente din PIB până în 2020.

Resursele financiare pe care guvernul intenționează să le puna la dispoziție penru a stimula cercetarea și dezvoltarea sunt semnificative, iar următorul buget EU (2014-2020) va pune mai mult accent pe cheltuielile pentru inovare. În principal există două politici legate de strategia Europa 2020 care pot fi urmate de industria farmaceutică pentru a ajunge la o soluție de caștig împreună cu autoritățile: (i) o mai strânsă cooperare cu autoritățile pentru a îmbunătăți coordonarea programelor de cercetare-dezvoltare ale sectorului public și ale celui privat și (ii) stimulente pentru o mai buna gestiune a datoriilor neplătite față de sectorul privat.

Dezechilibrele externe majore nu mai sunt permise în cadrul UE, iar România ar trebui să ia masuri pentru a ține deficitul de cont curent la un nivel scăzut. „Este necesară o valoare adaugată mai mare din sectoarele inovatoare de înaltă tehnologie, industria farmaceutică fiind capabilă să joace un rol important în această direcție. Industria farmaceutică ar trebui să ia în considerare beneficiile de a produce în România, profitând de agenda publică de încurajare și sprijinire a produselor inovatoare și de înaltă tehnologie și de asemenea, să facă lobby autorităților pentru a menține o politică fiscală stabilă pe termen mediu și lung”.

3.1. Structura pieței farmaceutice din România

Producătorii de medicamente

Cei mai mari producători de medicamente cu fabrici în România sunt următorii, în ordinea cifrei de afaceri pe 2011 (potrivit Cegedim):

Cu toate că fabricile autohtone produc anual peste 2.500 de medicamente, în topul celor mai bine vândute medicamente din România se află produse de import și mai puțin medicamente produse local, pentru afecțiuni precum cancer, boli psihice, boli cardiovasculare, dureri și răceli. Taxa clawback reprezintă un mare inamic al producătorilor de medicamente și înseamnă între 15% și 30% din afacerile acestora. Volumul vânzărilor de medicamentele fabricate în România a scăzut de la aproximativ 60%, în 2007, până la sub 40%, în 2011. Exporturile paralele sunt o sursă de cash pentru cei implicați în acest domeniu, fiind binevenită atunci când termenele de plată au ajuns și la un an, iar taxa clawback reprezintă un procent important din vânzările companiilor”.

Liderul producției autohtone de medicamente a rămas Terapia Ranbaxy, care se apropie de un rulaj de 115 mil. euro, în timp ce locul doi este neclar în condițiile în care pentru Europharm nu există date disponibile.

Cei mai mari 20 de producători locali de medicamente (Tabel 1) au înregistrat anul trecut afaceri de peste 560 mil. euro, în creștere cu 11% comparativ cu nivelul din 2012.

Marile fabrici românești de medicamente sunt deținute de multinaționale, iar singurul producător al Ministerului Sănătății, Antibiotice Iași, se află pe locul trei.

Tabel 1: Topul celor mai mari producători de medicamente

* Prelucrare a autorului pe baya datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, www.mfinante.ro

Distribuitorii de medicamente

Principala condiție pentru desfășurarea activității de distribuție de medicamente o reprezintă deținerea de spații, instalații și echipamente potrivite și adecvate pentru asigurarea conservării și distribuției medicamentelor. Conform ANMDM (Agenția Națională a Medicamentului), în prezent sunt autorizate un număr de 350 de unități de distribuție. Având în vedere că fiecare distributor deține mai multe depozite în vederea asigurării unei distribuții la nivel național, în fapt pe piața distribuției de medicamente activează un număr mult mai restrâns de distribuitori, 29 dintre aceștia controlând peste 95% din piață.

În ceea ce privește capacitatea logistică și de depozitare, trebuie precizat că, în pofida contextului economic nefavorabil, în perioada 2008 – 2010, aceasta a avut o evoluție pozitivă.

Deși mai mulți distribuitori și-au reorganizat activitatea de distribuție, închizând o parte din depozitele deținute, în perioada 2008 – 2010, suprafața totală de depozitare deținută de aceștia a crescut în medie cu 15%. Cea mai mare parte a distribuitorilor și-a mărit suprafața de depozitare deținută, restul păstrându-și suprafața deținută. Există un număr mic de distribuitori în cazul cărora suprafața de depozitare s-a redus.

Având în vedere suprafețele disponibile pentru de depozitare, distribuitorii care activează pe piața românească se împart în 4 categorii, respectiv:

Din categoria distribuitorilor foarte mari fac parte următoarele trei companii:

Cei 3 distribuitori mentionați dețin peste 12 depozite în România, asigurând astfel o acoperire teritorială foarte bună a tuturor regiunilor istorice ale țării. Totodată, distribuitorii foarte mari dispun de un parc auto, care le oferă posibilitatea de a transporta un volum ridicat de medicamente. Toți cei 3 distribuitori au posibilitatea de a asigura depozitarea și în spații cu frig.

Comparativ cu anul 2008, există două modificări majore, și anume ieșirea SC Pharmafarm SRL din această categorie și intrarea SC Relad Pharma Internațional SRL.

În ceea ce privește SC Pharmafarm SA, aceasta este una dintre companiile care și-a reorganizat semnificativ activitatea, atât prin închiderea unui număr important de depozite, cât și prin reducerea suprafeței de depozitare.

Prin opoziție, SC Relad Pharma Internațional SRL este compania care a trecut din categoria distribuitorilor cu o suprafață mare de depozitare, în categoria distribuitorilor cu suprafață foarte mare.

În categoria distribuitorilor mari se regăsesc următoarele companii:

Și distribuitorii mari dețin un număr important de depozite (între 7 și 13), dispersate la nivelul întregii țări, fapt de natură să le asigure o foarte bună acoperire teritorială. În ceea ce privește capacitatea de transport, distribuitorii mari se împart în 2 sub-categorii principale:

distribuitori cu o capacitate de transport cuprinsă sub 500 mc: SC Farmexim SA, SC Europharm Holding SA, SC A&A Medical SRL și SC Farmaceutica Remedia SA;

distribuitori cu o capacitate de transport de peste 500 mc: SC ADM Farm SRL, SC Farmexpert DCI SA, SC Polisano SRL și SC Pharmafarm SA.

Toți cei 8 distribuitori au posibilitatea de a asigura depozitarea și în spații cu frig.

Din categoria distribuitorilor medii fac parte următoarele companii:

Cei 13 distribuitori medii mai pot fi clasificați în:

distribuitori ce pot realiza o distribuție națională, dispunând de 5 până la 9 depozite: SC Farmacom SA, SC Actavis SRL, SC A&G Med Trading SRL, SC Labormed Pharma Trading SRL, SC Pharma SA Iasi, SC Terapia Distribuție SRL, SC Romastru Trading SRL, SC Ropharma SA și SC Bioeel SRL.

distribuitori ce pot realiza o distribuție regională: SC Montero SA și SC S&D Pharma SRL cu câte 5, respectiv 4 depozite și Heliofarm SA și SC Medimfarm SA, cu câte un depozit.

În categoria distribuitorilor mici se regăsesc următoarele companii:

„Cel mai important jucător din această categorie este SC Valmedica SA care, deși nu deține capacitățile unor distribuitori mari sau medii, poate realiza o distribuție națională întrucât dispune de 4 depozite în țară și de o suprafață de depozitare destul de mare.

SC Dornafarm SA, SC Felsin Farm SRL, SC Arochim SRL și SC Kruger Pharm Distribution SRL asigură doar o distribuție regională, având fiecare câte un depozit.

În concluzie, din cei 29 de distribuitori, 21 de distribuitori, care realizează peste 90% din valoarea totală a pieței, au capacitatea de a distribui medicamente la nivel național, iar 8 dintre aceștia activând mai degrabă la nivel regional decât național.

În perioada 2007 – 2009, din cei 29 de distribuitori de medicamente, 24 au înregistrat creșteri ale cifrelor de afaceri, în timp ce cinci dintre aceștia au înregistrat reduceri”. Cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri, de peste 80%, au fost înregistrate de distribuitorii SC Ropharma SA, SC Labormed Trading SRL, SC Romastru Trading SRL, SC Kruger Pharm Distribution SRL și SC Pharmafarm SA, în timp ce cele mai mari reduceri ale cifrei de afaceri, de peste 30%, au fost înregistrate de distribuitorii care se află în procedură de insolvență, respectiv SC Montero SA (inclusiv SC Tamisa Trading SRL) și SC Dornafarm SA, precum și de SC Terapia Distribuție SRL, după cum urmează:

Tabel 2: Evoluția cifrei de afaceri a distribuitorilor de medicamente

Sursa:www.mfinante.ro

Cu toate acestea, primii 7 jucători acoperă aprox. 70% din piața totală a distribuției de medicamente.

Pe piața distribuției de medicamente către farmacii activează un număr mare de agenți economici, primii zece actori de pe această piață acoperind aproximativ 80% din vânzarile către farmacii.

Farmaciile

Din numărul total de farmacii conform datelor Ministerului Sănătății, cele mai multe farmacii se regăsesc în București (circa 1.000), Constanța (circa 430) și Iași (415), iar cele mai puține în județele Covasna (60), Caraș-Severin (74) și Sălaj (75).

Primele cinci rețele de farmacii sunt: Catena, deținută de Anca Vlad, cu peste 500 de unități, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unități, Dona (275), rețea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, și Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.

Alte rețele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 județe), Farmacia Richter (120), deținută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Țăruș, și Rețeta (80), deținută de familia Vonica din Sibiu.

Potrivit estimărilor companiei de cercetare de piață PMR, valoarea retailului farmaceutic este estimată se crească cu 4,3% în acest an, cu 7,5% în 2016, cu 7,2% în 2017 și cu 7,3% în 2018 și în 2019.

În Europa Centrală, care cuprinde șase țări – Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia, erau în jur de 34.200 de farmacii (fără farmaciile din spitale).

Peste 40% din acestea, respectiv 14.600, sunt concentrate în Polonia, aceasta fiind urmată de România – 23,9%, Bulgaria – 12,2%, Ungaria – 8,7%, Cehia – 8,2% și Slovacia – 5,6%.

3.2. Startegii concurențiale folosite de principalii producători de medicamente

În economia de piață, orice companie farmaceutică își concepe o strategie de marketing proprie, prin care își desemnează directiile de evoluție în viitor, precum și modalitățile concrete de înfăptuire a acesteia, astfel reușind să evalueze corect parametrii pieței și să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, să sesizeze segmentele neacoperite de piață și avantajele competitive față de concurenți. Mediul concurențial tot mai complicat în care activează astăzi companiile de orice tip, le obligă să se preocupe de stabilirea, realizarea, apărarea și menținerea avantajului competitiv.

La baza definirii obiectivelor strategice ale oricărei companii se află conștientizarea nevoilor consumatorilor și de aceea trebuie cunoscute cele trei dimensiuni:

– grupul de consumatori deservit de farmacie, delimitat pe criterii geografice, demografice,etc.;
– funcțiile sau nevoile consumatorilor satisfăcuți – dacă produsele sau serviciile corespund anumitor nevoi, firma poate alege satisfacerea unora dintre ele. ;
– tehnologia utilizată, adesea poate fi folosită pentru satisfacerea acelorași nevoi.

Strategia de preț

Legislația din domeniul medicamentului limitează posibiltățile companiilor farmaceutice de a folosi prețul ca un instrument strategic, de diferențiere între producători.

Diferențierile în stabilirea prețului pentru aceeași moleculă, între brandurile de pe piață se pot manifesta astfel:

– la nivelul medicamentelor fără prescripție medicală (OTC): prețurile se stabilesc liber de către producători, singura barieră fiind prețul psihologic acceptat de pacient;

– pentru medicamentele cu prescripție medicală: un medicament generic poate fi poziționat într-o plajă de preț ce nu poate depăși 65% din prețul medicamentului inovator;

Pe segmentul Spitale, prețul mediu de producător în anul 2010 a fost de aproximativ 1,7 lei/unitate terapeutică, reprezentând 50% din prețul mediu al pieței (3,25 lei/unitate terapeutică).

Pe Segmentul Retail, prețul mediu în anul 2010 fost de aproximativ 0,4 lei/unitate terapeutică, reprezentând 53% din prețul mediu al pieței (0,75 lei/unitate terapeutică).

Marja medie de adaos comercial de distribuție pe portofoliul actual este de 12% (10,9% – spital și 14% – retail, 7,8% – programe nationale: TBC), în timp ce marja medie de adaos comercial pe farmacie este de 22%.

Strategia de distribuție

Portofoliul de produse extrem de variat se adresează atât segmentului Spital cât și celui de Retail, fac necesară abordarea unei distribuții conventionale, prin intermediul unui număr de distribuitori având o arie de acoperire națională:

– segmentul Spitale : 7-8 parteneri specializați pe piața de spital,

Punctual, pe areale geografice limitate la posibilitățile logistice actuale, companiile asigură, în nume propriu și direct comercializarea medicamentelor în spitale.

– segmentul Retail : este acoperit de un numar de 13 distribuitori, cu o rețea de distribuție natională, echipe specializate de vânzari și tele-sales. Obiectivul principal al activității acestor distribuitori este asigurarea, prin practici comerciale și concurențiale, a prezenței continue și active a produselor atât la nivelul farmaciilor independente (comunitare) cât și la nivelul grupurilor farmaceutice (lanțuri și mini-lanțuri).

Parteneriatul dintre distribuitori depășeste limitele teoretice ale unei relații vânzător-cumpărător, interesul părților fiind de a identifica cea mai bună combinație de termene de livrare, termene de plată sau mijloace de susținere în procesul de promovare și vânzare, astfel încat să fie atins obiectivul comun, acela de penetrare pe piața farmaceutică.

În sprijinul acestei colaborari, companiile si-au dezvoltat propriul sistem de account management, care se ocupă, la nivel național de gestionarea optimă a nevoilor distribuitorilor.

Strategia de promovare

În paralel cu activitatea de comercializare-distribuție și ca o consecință directă a structurii portofoliului de produse, este dezvoltată, în cadrul companiilor și o structură de marketing și promovare în care își desfășoară activitatea aproximativ 300 de persoane.

Această echipă este structurată piramidal, la nivel teritorial, funcție de ariile terapeutice principale (antiinfecțioase, cardiovascular, sistem nervos și oncologie) în: product manager, analist de marketing, reprezentant medical, reprezentant comercial.

Pornind de la activitățile desfășurate în prezent, de promovare directă (door-to-door) către medicii prescriptori sau farmacii, companiile urmăresc integrarea în strategia lor de promovare a unui sistem de comunicații integrate de marketing (CMR). Acest sistem presupune clasificarea principalelor instrumente de promovare a medicamentelor în funcție de trei factori declanșatori ai deciziei de prescripție sau de cumpărare: acceptul unui medic va fi cu atat mai ușor de garantat cu cât are o părere mai bună despre produs, despre persoana care promovează sau efectuează vânzarea sau despre compania farmaceutică care fabrică produsul.

Implementarea continuă a acestor strategii, va permite companiilor producătoare de medicamente consolidarea poziției și imaginii deținute în prezent pe piață.

Rezultatele acestor demersuri se vor traduce într-o creștere importantă în special pe segmentul retail, ponderea produselor valorificate pe canalului Spital menținându-se la un nivel relativ constant de 33%-35% din cifra de afaceri anuală.

3.3. Cercetare privind percepția consumatorilor referitor la analgezice

Medicamentele analgezice (care mai sunt supranumite și ucigașii durerii) sunt medicamentele concepute pentru a trata durerea, îmbunătățind calitatea vieții.

Durerea este cea mai comună patologie, cunoscută ca o stare de disconfort asociată frecvent cu prezența unor leziuni sau stări pre-lezionale la nivelul corpului uman. Majoritatea bolilor pot fi trădate de persistența senzației dureroase care este de fapt un sistem de alarmă al organismului și un mijloc de a comunica alterările produse în integritatea și buna funcționare a țesuturilor. Intensitatea senzației variază de la durerea ușoară, care cedează în scurt timp, până la dureri insuportabile, ce pot produce stare de șoc.

Ce provoacă dureri în corp și cum previn analgezicele acest lucru?

Dacă este rănit în vreun fel corpul nostru, acesta produce substanțe chimice numite prostaglandine. Acestea transmit semnale de durere către creier și provoacă inflamarea zonei rănite. Inflamarea este raspunsul corpului la o ranire, cum ar fi o entorsă, și în general duce la înroșirea și umflarea zonei respective, care devine dureroasă la atingere.

De multe ori inflamarea poate duce și la îngreunarea activității, așa cum se întamplă când ne luxăm glezna. Analgezicele reduc durerea prin metode diferite. Unele actionează direct de la sursa durerii, altele micșorează doar senzația de durere.

Aproape două treimi din români au luat analgezice în anul care a trecut dar cei mai mulți dintre noi au ales în funcție de brand, nu de tip.

Algocalmin, votat de români cel mai de încredere analgezic. Brandul Algocalmin a obținut pentru al nouălea an consecutiv votul de încredere al românilor, în cadrul studiului Trusted Brand 2014. Prin această initiativă se premiază anual marcile care au reușit să câștige încrederea consumatorilor la nivel național.

Românii apreciază Algocalmin, un produs cu o tradiție de jumatate de secol pe piața locală confirmând că valorile din spatele brandului sunt puternice și importante. Algocalmin și-a dovedit eficiența în combaterea durerii, calitatea, siguranța și accesibilitatea.

Potrivit datelor furnizate de către Cegedim, companie internațională independentă de studii în industria farmaceutică, cea mai bine vândută pastilă din România este Algocalminul. Aproape 190 de milioane de pilule au fost cumpărate la liber din farmacii și alte aproape 29 de milioane pe bază de rețetă. În topul analgezicelor urmează Nurofenul – 108 milioane pastile și Paracetamol – 56 de milioane de pastile.

Doar pentru Algocalmin românii au cheltuit peste 13.970.000 de euro conform unui studiu realizat de către Cegedim. Studiul arată că un român ia 0,5 comprimate de Algocalmin pe zi. Acesta este medicamentul preferat, deoarece are efect pentru orice fel de durere: de la cap, la spate și până la durerea de măsea.

Românii iau analgezice

Conform Cegedim, companie internațională independentă de studii în industria farmaceutică, românii cumpără de la farmacii, fără rețetă, medicamente de tipul analgezice.

Astfel, după Algocalmin, în topul analgezicelor, Nurofenul ocupă locul doi. În 2009 românii au cumpărat 108 milioane de pastile de Nurofen, pe care au dat 19. 500.000 de euro. Locul trei este urmat de Paracetamol – 56 de milioane de pastile, pe care au dat peste 3.450.000 de euro. Toate aceste medicamente au scopul de a diminua durerile.

Top 3 vânzări analgezice Top 3 analgezice cumpărate

Tabel 2. Tabel 3.

Sursa: Cegedim Sursa: Cegedim

Studiu de caz privind percepția consumatorilor referitor la analgezice

Studiul de caz din această lucrare își dorește să cerceteze dinamica consumul de medicamente analgezice pe piața farmaceutică din România. Astfel, în urma centralizării răspunsurilor primite de la cei 64 de respondenți care au completat chestionarul ce cuprinde 23 de întrebări am aflat datele ce urmează a fi prezentate mai jos împreună cu reprezentările grafice ale celor mai reprezentative dintre acestea.

Din cei 64 de respondenți 68,75% sunt de sex feminin în timp ce 31,25% sunt de sex masculin. Aceștia provin în procent 62,50% din mediul urban iar 37,50% din mediul rural. Respondenții au în procent de 51,56% studii universitare, 17,19% studii post universitare, iar 26,69% liceul. Se încadrează în procent de 57,81% în intervalul de vârstă 18-25 ani, 24,44% în intervalul 26-35 ani, 17,19% în intervalul 36-55 ani și 1,56% peste 55 ani.

De asemenea respondenții se încadrează în procent de 18,75% la un nivel de venituri de până în 950 lei lunar, 23,44% în intervalul 950-1500 lei lunar, 31,25% în intrvalul 1500-3000 lei lunar, 14,06% în intervalul 3000-4500 lei lunar, în timp ce 12,50% câștigă lunar peste 4500 lei.

În ceea ce privește consumul de medicamente 29,68% se declară consumatori, 14,06% afirmă că nu iau medicamente, iar 56,25% iau medicamente uneori.

73,44% dintre respondenți cumpără medicamente de la marile lanțuri de farmacii precum Sensiblu, Helpnet, Donna, etc. De asemenea 68,75% intră cel puțin odată pe luna într-o farmacie.

Întrebarea 7 i-a pus pe respondenți să aleagă tipul medicamentelor cumpărate regulat, aceștia putând alege un singur raspuns, printre care analgezicele, medicamentele pentru răceală și gripă. Dintre aceștia 32,81% au afirmat că utlizează cel mai des analgezicele, în timp 40,63% utilizează cel mai des medicamentele pentru răceală și gripă. Totodata un procent de 14,06% cumpără medicamente pentru copii, respectiv 10,94% dintre aceștia cumpără alte medicamente decât cele existente în variantele de raspuns.

Grafic 2.

Întrebarea 10 a cerut respondenților să aleagă dintre răspunsurile predefinite pe acela care îi reprezintă în ceea ce privește bugetul alocat lunar pentru achiziționarea de medicamente. 50% dintre respondenți au afirmat că alocă lunar între 50-100 lei pentru medicamente, 32,81% alocă suma de 50 lei, 9,38% alocă între 100-300 lei lunar, în timp ce o sumă de peste 300 lei lunar este alocată de 7,81% dintre respondenți.

Grafic 3.

Întrebarea 11 i-a pus pe cei chestionați să aleagă un răspuns în ceea ce privește problema achiziției de medicamente pe bază de prescripție medicală. Dintre aceștia doar 26% achiziționează medicamente pe bază de prescripție, 19% nu cumpără medicamente însoțite de prescripție medicală, iar un procent de 55% afirmă că nu întotdeauna cumpără pe baza prescripției.

Grafic 4.

Întrebarea 12 îi chestionează pe respondenți în privința consultării farmacistului atunci când cumpără medicamente. La această întrebare un procent de 29,69% au afirmat că solicită sfatul farmacistului, 6,25% nu solicită sfatul farmacistului, 51,56% solicită sfatul acestuia doar uneori, 10,94% afirmă că de obicei știu ce medicamente vor, în timp ce doar 1,56% solicită întotdeauna sfatul farmacistului.

Grafic 5.

Întrebarea 13 a cerut respondenților să aleagă din raspunsurile predefinite unul care reprezintă producătorul cel mai cunoscut de aceștia din industria farmaceutică. Astfel Biofarm a obținut un procent de 40,63% din raspunsuri, fiind cel mai cunoscut producător în rândul respondenților, pe următoarele poziții clasându-se Antibiotice Iași cu 18,75%, Europharm cu 15,63%.

Grafic 6.

Întrebarea 14 a avut ca scop aflarea de la respondenți a distribuitorilor de medicamente cunoscuți de către aceștia prin alegerea unui răspuns predefinit. Astfel a reieșit că cel mai cunoscut distribuitor printre respondenți este Farmexim cu 24,44%, apoi Farmexpert cu 17,19%, Europharm Holding cu 14,06%, în timp ce 21,88% cunosc alți dustribuitori.

Grafic 7.

Întrebarea 15 a aflat dacă respondenții au cumpărat medicamente de la producători straini știind că există medicamente similare românești. Asfel 33% au răspuns afirmativ, 23% au răspuns negativ, în timp ce 44% afirmă că nu știu daca s-au aflat în această situație.

Grafic 8.

Întrebarea 16 i-a pus pe respondenți să spună dacă consideră justificată diferența de preț între medicamentele similare care se comercializează sub alte denumiri comerciale. La această întrebare 69% dintre respondenți au afirmat că nu este justificată diferența de preț, 11% au afirmat că diferența este justificată, în timp ce un procent de 20% consideră că diferența este justificată uneori.

Grafic 9.

Întrebarea 17 i-a pus pe respondenți să spună cât de des utilizează analgezicele. Dintre respondenți aproximativ 20% utilizează analgezicele de până la 5 ori pe lună. Un procent asemănător utilizează analgezicele de peste 5 ori pe lună în combaterea durerilor. O parte însemnată, peste 32% dintre respondenți utilizează analgezicele cel mult odată pe lună, în timp ce 25% dintre aceștia nu utilizează analgezice.

Grafic 10.

Întrebarea 18 a dorit să afle dacă respondenții sunt mulțumiți de efectul analgezicelor în combaterea durerii. În acest caz raspunsurile au fost astfel împărțite: 46,87% s-au declarat mulțumiți, 17,18% nemulțumiți, iar 35,93% s-au declarat de cele mai multe ori mulțumiți.

Grafic 11.

Întrebarea 19 dorește să afle de la cei chestionați dacă sunt familiarizați cu reclamele TV la medicamente. Aceștia au afirmat în proporție de 78,13% că sunt familiarizați cu reclamele TV la medicamente, în timp ce 21,87% afirmă că nu sunt familiarizați cu astfel de reclame.

Grafic 12.

Întrebarea 20 s-a propus să afle în ce măsură un respondent poate fi influențat de un spot TV în ceea ce privește decizia de cumpărare a unui anumit analgezic. Aceștia au răspuns în proporție de 46,88% că nu ar opta pentru un anumit analgezic datorită unui spot TV, 21,88% spun că da, 26,56% uneori, în timp ce 4,69% afirma că niciodată.

Grafic 13.

Întrebarea 21 îi pune pe respondenți să spună dacă un spot TV le poate modifica opțiunea uzuală de cumpărare. În acest caz 20,31% din respondenți afirmă că opțiunea de cumpărare poate fi modificată de un spot TV, 51,56% susțin că nu le poate fi schimbată opțiunea, 25% nu știu.

Grafic 14.

Întrebarea 22 dorește să afle de la respondenți dacă atunci când cumpără un analgezic au în vedere doar acele analgezice prezentate în spoturile TV. În acest caz 64% din respondenți spun că iau în calcul doar analgezicele prezentate în spoturile TV, 8% susțin ca nu le iau în calcul, iar 28% susțin că le iau în calcul doar în anumite situații.

Grafic 15.

Întrebarea 23 a avut ca obiectiv aflarea celui mai cunoscut analgezic în rândul respondenților. Dintre aceștia 78,13% consideră că cel mai cunoscut analgezic este Alcocalmin, acesta fiind urmat de Paracetamol cu 7,81%.

Grafic 16.

În urma studiului putem observa că un număr însemnat dintre respondenți utilizează medicamentele analgezice ca remediu pentru durere, cu prescripție medicală, dar și fară prescripție, solicitând sau nu sfatul medicului farmacist, influențat sau nu de un spot TV ce are ca obiectiv promovarea unui anumit analgezic. De asemenea putem sublinia că nu se consideră justificată diferența de preț în cazul medicamentelor similare comercializate sub denumiri comerciale diferite.

De asemenea se mai poate observa că Algocalmin este cel mai cunoscut dintre analgezice în randul respondenților.

Concluzii

Piața farmaceutică românească, ca orice domeniu al economiei autohtone, este vizibil marcată de efectele crizei mondiale și de schimbările survenite în ultimii ani.

Astfel, reducerea susținerii publice pentru unele categorii de medicamente compensate mărește cheltuielile out-of-pocket ale pacienților pentru menținerea unui număr mare de tratamente. Deși este prematură evaluarea impactului acestor măsuri, este de apreciat că un număr important de pacienți se supun riscului de a renunța la tratament sau de a nu se trata în mod adecvat, crescând în acest mod nivelul necesității viitoare de îngrijiri de sănătate.

Cu toate că prețurile produselor din industria farmaceutică cresc de la o zi la alta, medicamentele vor rămâne „un produs” cu care suntem învățați și nu va putea fi înlocuit cu ușurință într-un viitor apropiat, iar acesta este unul din motivele principale pentru care această ramură de activitate devine tot mai aglomerată. Un avantaj principal al acestei ramuri o constituie acordarea fondurilor europene pentru cercetare și dezvoltare în acest sector.

Se poate concluziona că relația dintre sănătate și dezvoltarea economică evaluează măsura în care politicile economice din sectorul sanitar românesc pot afecta starea sănății și în cele din urmă pot contribui la o îmbunătățire a nivelului de trai. Sănătatea este un factor cheie al bunăstării sociale și economice. O stare bună de sănătate se reflectă în creșterea pe termen lung a productivității și a participării forței de muncă fiind, prin consecință, unul dintre principalele motoare ale creșterii economice pe termen lung.

Starea sănătății este influențată de o gamă largă de factori, de la stilul de viață și obiceiurile culturale la dezvoltarea economică, accesul la tratamente inovative, resurse pentru servicii sanitare și politici publice. Nivelul și eficiența resurselor de asistență medicală, care depind în primul rând de calitatea politicilor publice aplicate, determină măsura în care starea sănătății poate fi îmbunătățită.

Conform definiției OMS (Organizația Mondială a Sănatății), sănătatea poate fi definită în termeni generali ca “o stare de completă bunăstarea fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității”. Indicatorul cel mai utilizat care măsoară starea de sănătate a populației este speranța de viață, care indică numărul mediu de ani de viață suplimentari, pe care o persoană este de așteptat să îi trăiască în cazul în care ratele de vârstă specifice de deces sunt considerate să rămână neschimbate pe tot parcursul vieții persoanei rămase.

În atingerea obiectivului de asigurare a unei piețe competitive în sectorul farmaceutic este necesar să se asigure continuarea preocupării pentru îmbunătățirea mediului concurențial prin reducerea costurilor. Această reducere se poate realiza printr-o încurajare a consumului de medicamente generice, dar și o mai bună reglementare a achizițiilor publice de medicamente prin reducerea costurilor ofertării pentru a se stimula participarea unui număr mai mare de ofertanți.

Anexa 1

Percepția populației privind câteva aspecte ale pieței farmaceutice din România

Genul dumneavoastră?

Feminin

Masculin

Care este categoria de vârstă în care vă încadrați?

18-25 ani

26-35 ani

36-55 ani

peste 55 ani

Mediul din care proveniți?

Urban

Rural

Care este ultima formă de învățământ absolvită?

Școala gimnazială

Liceul

Școala profesională

Studii universitare

Studii post universitare

Care este categoria de venituri în care vă încadrați?

<950 lei

Între 950-1500 lei

Între 1500-3000 lei

Între 3000-4500 lei

Peste 4500 lei

Sunteți consummator de medicamente?

Da

Nu

Uneori

De regulă ce medicamente cumpărați?

Analgezice

Antihipertensive

Antireumatice

Pentru afecțiuni cardiovasculare

Raceală și gripă

Pentru copii

Altele

De obicei cumpărați medicamente din:

Lanțuri de farmacii (Sensiblu, Helpnet, Donna, Catena)

Farmacii de cartier

Cât de des intrați într-o farmacie?

1 – 2 ori pe saptamană

Mai mult de doua ori pe lună

O dată pe lună

Niciodată

Care este bugetul alocat lunar pentru medicamente?

50 lei

50 – 100 lei

100 – 300 lei

peste 300 lei

De obicei cumparați medicamente însoțite de prescripție medicală?

Da

Nu

Nu întotdeauna

Când cumparați un medicament, cereți sfatul farmacistului?

Da

Nu

Uneori

Întotdeauna

De obicei știu ce vreau

Ce producători din industria farmaceutică recunoașteti?

Terapia Rambaxy Cluj

Actavis București

Antibiotice Iași

Biofarm

Europharm

Sintofarm

Altele

Ce distribuitori de medicamente cunoașteți?

Mediplus Exim

Farmexpert

Polisano

Europharm Holding

Farmexim

Actavis

Alții

Ați cumpărat medicamente de la producători străini știind că există și produse românești cu aceeași concentrație de substanțe active?

Da

Nu

Nu stiu

Considerați că este justificată diferența de preț între medicamentele cu același spectru de acțiune, aceeași substanță activă dar cu denumire comercială diferită?

Da

Nu

Uneori

Cât de des utilizați analgezicele?

Nu iau analgezice

Cel mult odată pe lună

Pâna la 5 ori pe lună

Peste 5 ori pe lună

Sunteți mulțumit de efectul analgezicelor în combaterea durerii?

Da

Nu

De cele mai multe ori

Sunteți familiarizați cu reclamele TV la medicamente?

Da

Nu

Ați opta pentru un anumit analgesic influentat de un spot TV?

Da

Nu

Nu știu

Niciodată

Ar putea un spot TV să vă schimbe opțiunea de a cumpara analgezicul folosit în mod obisnuit?

Da

Nu

Nu stiu

Niciodată

Când cumpărați un analgezic, aveți în vedere doar acele analgezice prezentate în spoturile TV?

Nu

Da

Doar în anumite situații

Care este în opinia dumneavoastră cel mai cunoscut analgezic?

Algocalmin

Nurofen

Paracetamol

Ibuprofen

Altele

Bibliografie

BUCURESCU, S. T., CUPARENCU, B.; PONORAN, V.: Marketing pentru Industria Farmaceutică, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1999

I., PUCĂREA, M., RAȚIU, F., POPA, V., PURCĂREA, Exploring the pharmaceutical marketing-mix facing the challenge of business intelligence in the 21st century, Farmacia, 2009

J. BAKER, Michael: Marketing, Societatea Științifică și Tehnică SA, București, 1997

KOTLER, Philip, Managementul marketingului, Ed. Teora, București, 1998

P., NICOLAIE – POP, Marius D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1997

POP Marius D., Cercetări de marketing, colecția “marketing expressus”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004

POP Marius D., Fișe de marketing, colecția “marketing expressus”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002

Ruxandra CIULU: Abordări strategice în industria farmaceutică mondială, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, curs în format electronic

CARSTEA Gheorghe, DEAC Vasile: Analiza strategică a mediului concurențial, Editura Economică, 2002

Memomed 2015. Editia 21, Editura Universitară

Alte articole, rapoarte și publicații online

Investigație în sectorul farmaceutic – raport preliminar – document de lucru al DG Concurență (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

Studiul de caz „Piața farmaciilor din Sibiu 2008„ (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

The Pharmaceutical Market: Romania – challenges and opportunities”, Espicom Business Intelligence, Aprilie 2011 (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

Piața farmaceutică din România în 2008. Evoluția prevăzută pentru perioada 2008 – 2010”, PMR Publications, Octombrie 2008 (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

Gedeon Richter annual report 2011, document în format pdf (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

Raport privind investigația utilă pentru cunoașterea pieței distribuției angro de medicamente din România, Consiliul Concurenței, 2011, document în format pdf (consultat în perioada aprilie – mai 2015)

Alte surse web cunsultate în perioada aprilie – mai 2015

www.bayer.com

www.capital.ro

www.cegedim.com

www.doingbusiness.ro

www.ec.europa.eu

www.economie.hotnews.ro

www.euractiv.ro

www.gedeon-richter.ro

www.info-sanatate.ro

www.insse.ro

www.mediafax.ro

www.mfinante.ro

www.monitoruldecluj.ro

www.oglindadevest.ro

www.paginafarmacistilor.eo

www.terapia.ro

www.yumpu.com

www.zf.ro