Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri [604136]

UNIVERSITATEA CRE ȘTINĂ
„DIMITRIE CANTEMIR ”
BUCUREȘTI
Facultatea de Științe Economice Cluj -Napoca
Contabilitatea și Auditul Afacerilor

Drept comercial

Student: [anonimizat]: Lector univ. dr. Mihai GIURGEA

2020

UNIVERSITATEA CRE ȘTINĂ
„DIMITRIE CANTEMIR ”
BUCUREȘTI
Facultatea de Științe Economice Cluj -Napoca
Contabilitatea și Auditul Afacerilor

Drept comercial

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri
anticoncurențiale.

Student: [anonimizat]: Lector univ. dr. Mihai GIURGEA

2020

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

1
Cuprins

Motiva ția………………………… …………………… ………………………………….. …2
Capitolul 1 : Introducerea în Concurența Neloială ……… ………………… ………. .……3
Capitolul 2 : Forme de manifestare a înțelegerilor………………………………… ..……6
Capitolul 3 : Producerea efectelor negative prin înțelegeri și afectarea comerțului… ….9
Capitolul 4: Sancționarea înțelegerilor……………………………………………… …….1 1
Exemplu și sancțiuni.. …… …………………………………………………………… ……1 3
Bibliografie ……… ……………………………………………………………………… ….15

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

2
Motivația
Antreprenorii în devenire se plâng și găsesc ca și scuză , pentru a evita startul unei afaceri sau a
unui proiect , faptul că prezentul oferă o gamă prea largă de afaceri ș i toate domeniile sunt
epuizate, iar ei nu pot să își facă loc pe piață , afirmând că au parte de o concurență prea accerbă
dezvoltand un sentiment negativ în ceea ce privește ,,concurența ”. Aceștia nu reusesc să vadă
faptul că pentru economie , dar și om în ge neral, concurența este benefică.
În general, tendin ța antreprenorilor aflați în momentul actual pe piață gravitează în j urul
unicului scop : de a-i învinge pe cei care sunt mai buni decât ei. În momentul în care există o
concurență puternică, antreprenorul va face tot ce îi stă în putință pentru a o depăși. Acest lucru
implică automat depășirea anumitor limite. Vor fi aten ți pe parcursul procesului la plusurile
celor de pe partea cealaltă a bătăliei și în special la minusur ile lor , dar și la unde este problema
care duce la înclinarea balanței spe partea adversă . Astfel, vor reuși să se autodepășească. Dacă
această concurență nu ar exista , nevoia de perfecționare ar dispărea, pentru că nu ai motive să
devii mai b un, dacă deja ești cel mai bun.
Cu toate acestea, există anumite practici concurențiale neloiale pentru care agenții
economici pot fi sancționați dacă fac uz de ele . Acestea sunt reglementate deoarece c oncurența
este un factor important în ceea ce privește inovare a. De asemenea sunt reglementate pentru
asigurarea unor servicii și produse mai calitative la prețuri mai mici , dar și pentru a pr oteja
interesele consumatorilor. În caz contrar , riscul de instaurare a monopolului monopol tinde spre
un procent cat mai r idicat .
Cei mai mulți dintre acesti antre prenori , despre care vă vorbesc se luptă cu principalii
lor concurenți, iar dorinț a lor es te să îi depăș ească sau dacă avuția sperată este mai mare, să ii
elimine cu to tul formâ ndu-se astfel un monopol . Istoria este de partea noastră în acest caz, atat
prin exemplul primului monopol ,,modern” a lui John Rockefel ler prin compania Standard Oil ,
dar și prin exemplul de actualitate care ilustrează exact geneza unui nou mega -monopol ,
Amazon , care r eușește să spulbere concurența din jurul lui apelând atâ t la practici neloiale cât
și achiziț ii masive.
Interesul pentru această temă există și se manifestă de un timp îndelungat , dar a avut o
perioadă de stagnare . Recent, acest int eres a reusit să reprindă aripi. În urma participării la o
dezbatere ț inută de profesorul Paul Cocioc, (menționat în repetate rânduri de Ioan Lazăr) cu
referire l a cartelul format de benzină riile precum: MOL, Petrom, OMV și Lukoil, și impactul

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

3
economic creat de acest cartel prin practicile anticoncurențiale manifestate. În continuarea
referatului am să încerc să aduc un răspuns la întrebări precum: Ce în seamnă concurența
neloială ?; Cum se manifestă? ; Cum se sancționează? ; Cum se aplică legea?; Ce litigii se
formează ?; dar și la oferirea de exemple de înțelegeri și sancț iunile acestora. Astfel, în
momentul în care am văzut tema propus ă pentru acest referat am considerat -o drept o
oportunitate.

Capitolul 1: Introducerea în Concurența Neloială.
Noțiunea de practic ă sau înțelegere anti concurențială este o modalitate a practicilor
anticoncurențiale, constând în orice înțelegere interven ită între doi sau mai mulți agenț i
economici indiferent de titlul , forma sau natura actului, în scopul coordonării comportamentului
concurențial, care are ca obiect sau ca efect atingerea concurenței.
Practic aceste înțelegeri sunt o formă de colaborare între agenț i care generează un ef ect
de reducere a presiunilor concurenț iale ( inovarea ș i îmbunătățirea ofertelor prin pret și calitate)
existente pe piață . Prin m anifestarea acestor practici sunt lezate interesele consumatorilo r
formând o discrepanță majoră î ntre valoarea bu nurilor/serviciilor de pe o piaț ă concurențială și
una care prezintă concurența neloială , născându -se întrebarea mea: se poate discuta în acest caz
și despre un viciu de consimțământ ca efect al acestor înțelegeri ?
Din acest motiv, de lezare a intereselor consumatorilor, autoritățile competente au făcut
o pri oritate acest subiect. În moment ul actual reprezintă un domeniu major de intervenție prin
sancționarea agenților economici care recurg la aceste înțelegeri neloiale.
Principala reglementare în Uniunea Europeană care face referire la sancționarea acestor
acorduri anticoncurențiale între angenții economici vine încă din Tratatul privind Funcționarea
Uniunii Europene prevăzute în art.101, iar conform acestui articol acest e acorduri sunt
incompatibile cu piața internă , și drept urmare sunt interzise acordurile, deciziile de asociație
între întreprinderi și practicile concertate care pot afec ta comerțul dintre statele memb re și care
au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea concurenței pe piața comună.
Conform art. 101 , lista acordurilor interzise se poate rezuma astfel:
 Stabilesc direct, indirect prețurile .
 Limitează sau controlează producția .

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

4
 Împart piețele și sursele de aprovizionare .
 Pun condiții inegale la p restări echivalente .
 Condiționează încheierea contractelor prin fapte care nu au legătură cu obiectul
acestor contracte.
Aceste acorduri, înțelegeri între agenti sunt în anumite cazuri uzual folosite și nu putem
vorbi tot timpul de practice neloiale, totuș i acestea intră sub incidența art. 101 din TFUE doar
atunci când pot avea un impact nefavorabil seminificativ asupra anumitor parametrii. Până l a
producerea impactului negativ semnificativ se poate invoca prezumția de nevinovăție. Prin
efect e negative semn ificativ e se poate înțelege un ac ord în tre doi a genți economici care
împreună dețin o cotă mare din piață afectând în mod direct concurența intrând astfel sub
incidența art . 101.
Tratatul prevede două feluri de înțelegeri: înțelegeri orizontale , implicând î ntreprinderi
de la același nivel al lanțului de producție sau înțelegeri verticale care implică î ntreprinderi
aflate la nivele diferite ale lanțului de producție.
Pentru ca anumite înțelegeri pot fi sancționate chiar și dacă rezultatul restrân gerii
concurenței nu s -a concretizat, acordul sau înțelegerea trebuie sa îndeplinească anumite condiții
pentru aplicarea sancțiunii. Astfel avem:
 Să fie vorba de un acord .
 Acordul să aibă ca obiect sau efect împiedicarea concurenței .
 Acordul să aibă efect e negative semnificative .
 Acordul să fie susceptibil să afecteze comerțul între statele membre.
Deoarece folosim din ce în ce mai des noțiunea de ac ord sau înțelegere, propun în
continuare menționarea condiție i, conform jurisprudenței Bayer , existenței un ui acord.
Aceasta prevede că trebuie constatată mai intâi existența elementu lui subiectiv al
înțelegerilor, iar acest element subiect este reprezentat de acordul de voință al părților fără a fi
prezentată forma exactă de manifestare a voinței putând fi sa ncționate chiar si acordurile ta cite,
care pot să constituie o invitație pentru cealaltă parte de a atinge un obiectiv comun. Deci, se
poate constata existența acordului în cazul în care părțile ajung la un consens cu privire la un
plan care l imitează libertatea pieței.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

5
Pe lângă noțiunea de acord, putem vorbi și despre noțiunea de decizie a unei asocieri
deoarece dacă ne uităm la art.101, acesta își găsește aplicabilitatea nu doar în ipoteza de
încheiere de acorduri , ci și în situațiile când sun t încheiate și respectate decizii adoptate în cadrul
unei asociații de întreprinderi, grupări de întreprinderi care pot impune membrilor un anumi t
comportament anticoncurențial .
Privind aceste decizii sunt vizate în mod special actele d e voință colectivă care provin
de la organul competent al unui grup profesional, care oblig ă membrii săi la un comportament
anticoncurențial și automat putem spune că intră sub incidența prevederilor art 101.
Fiecare agent economic trebuie să își determine strategia pe piață în mod individual.
Dacă agentul economic apelează la diverse forme de cooperare între concurenți pentru a înlătura
sau reduce presiunea putem spune ca ne aflăm în prezența unor practici concertate (schimburi
de date statistice, comunicarea prețurilor, condiții de livrare, date despre clienți) .
Pentru ca aceste practici să existe trebuie să regăsim cateva elemente precum:
 Coordonare sau cooperare practică între a genți .
 Manifestarea coordonării prin contacte directe sau indirecte .
 Prin contacte să se influențeze comportamentul sau strategia de piață .
, toate acestea ducând la reducerea, în mod conștient a presiunilor concurențiale aflate pe piață.
Practicile concert ate au o i ncidență mai mare în cadrul pieț elor de tip oligopol sau dupol
caracterizat d e un număr redus de vâ nzători cum regăsim în indust ria aviatică (Boeing și
Airbus), unde se pot fixa prețurile în mod natural.
Acuma că am definit sf ânta treime (de acord, de decizie și practică concertată) a
noțiunilor privind înțelegerile anticoncurențiale, pentru a evalua dacă un acord restrânge
concurența trebuie să vedem dacă în contextul real, acel acord are impact asupra concurenței
între mărci (între furnizorii unor mărci concurente) sau intramarcă (între distribuitorii aceleiași
mărci), ambele intrând sub incidența art. 101.
Pentru realizarea acestui lucru, este necesară analizarea acordului din ambele aspecte
(intramarcă și întremarcă) pentru a atrage o concluzie rezonabilă cu privire la restrângerea
concurenței.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

6
Anal iza se va face de către Comisie în două faze. În primă fază se analizează dacă
înțelegerea duce la restrângerea concurenței actuale sau potențiale care ar fi existat în absența
acordului. În a doua fază se analizează efectele existente din cauza restricții lor contractuale.
Cu toate aceste analize și decizii luate dacă o înțelegere restrânge sau nu concurența,
apare o dilemă din sistemul Statelor Unite ale Americii care utilizează abordarea ,,the Rule of
Reason’’ care presupune c ă niciun comportament nu est e ilegal dacă are o justificare economică
și dă naștere la efecte pozitive nete pentru consumatori (cazul companiei Amazon de care
vorbeam la început). Se evaluează efectele pro și anticoncurențiale și se p un în balanță, iar în
funcție de înclinație se ia decizia.
Totuși și sistemul lor, în cazul înțelegerilor grave, care vizează un impact asupra
prețurilor, segmentarea pieței și boicoturi colective, fac necesară condamnarea fără o altă
analiză suplimentară.
Nu tot timpul ne dăm seama de natura anticoncur ențială dacă analizăm doar obiectul
acordului, trebuie să vedem și ce efecte produce. Este necesară o analiză detaliată a pieței care
să vizeze anumite puncte cheie, în caz contrar se pot atrage anumite consecin țe negative care
pot afecta și ele la rândul lor concurența într -un mod sau altul.

Capitolul 2: Forme de manifestare a înț elegerilor .
Conform art. 101 din TFUE sunt prevăzute următoarele situații pe care legiuitorul European le
sancționează:
1. Fixarea direct sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a
oricăror alte condiții de tranzactionare (cu mențiunea căci în cazul rabatului
comercial, acesta este considerat anticoncurențial dacă acesta a fost calculat în
funcție de volumul global al vânzărilor și nu în funcție de C.A.)
2. Limitarea s au controlarea producției, comercializării, de zvoltării sau a
investițiilor. (În acest caz, persoanele vizate se înțeleg să își limiteze
posibilitățile și împiedică alte întreprinderi să intre pe piață)
3. Împărțirea piețelor s au a surselor de aprovizionare (Se ți ne cont de acordurile
verticale sau acordurile orizontale)

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

7
4. Aplicarea unor condiții inegale la prestații echivalente și crearea unui
dezavantaj concurențial (Acestea sunt destinate să genereze, unor parteneri,
condiții care să -i dezavantajeze pe alți parteneri. După caz, se pot impune prețuri
superioare.)
5. Condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către partneri a unor
prestații suplimentare care nu au legătură cu obiectul acestor contracte ( În acest
caz cumpărătorul trebuie să achi ziționeze pe lângă produsul pe care îl interesează
și un altul probabil uzat care nu este necesar)
Putem clasifica înțelegerile între intreprinderi în două mari categori: acorduri vertical e
și acorduri orizontale. Cele două prezintă anumite diferențe semni ficative, iar criteriul pentru
distincția lor este dat de poziția economică a intreprinderilor. În acordul orizontal părțile sunt
situate pe aceași parte a procesului economic, iar pentru acordurile verticale părțile se află pe
părti economice diferite.
În cazul acordurilor pe orizontală, prevederile din art 101. se aplică doar dacă afectează
schimburile comerciale dintre statele membre deoare se bazează pe ipoteza că un acord pe
orizontală poate afecta într -o măsură importantă schimburile comerciale.
Ca și frecvență, printre aceste acorduri, sunt cele mai des întâlnite: acorduri de
achiziționare, acorduri de comercializare, acorduri de producție, acorduri de cercetare și
dezvoltare și acorduri de standardizare. Un efect potential în cazul acestor acorduri î l are
dispariția concurenței dintre părțile acordului.
Acordurile verticale sunt purtătoare de efecte mixte în economie, având pe de o parte
efecte pozitive, iar pe de altă parte manifestă efecte negative. Efectele pozitive se regăsesc prin
încurajarea con curenței și stimularea creșterii calității servi ciilor, iar efectele negative se produc
asupra pieței prin: blocarea ei pentru alți furnizori, reducerea concurenței și crearea de obstacole
în calea integrării pieței.
Printre cele mai des întâlnite forme de acorduri vertical e putem enumera: cele vizând
furnizarea, distribuția sau vânzarea unor produse, alături de acordurile din cercetare -dezvoltare.
Ca și tipuri de acorduri verticale, în funcție de frecvența întâlnită avem:
 Distribuția exclusivă sau concesiun ea.
 Distribuția selectivă.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

8
 Franciza.
 Furnizarea exclusivă.
Distribuția exclusiv ă, caz particular a distribuției selective, presupune o utilizare de către
producator a unui singur angrosist, astfel se naște existența unui distribuitor unic pentru o piață
relevantă. Principalul risc care ar putea apărea în acest caz este reducerea concurenței
intramarcă și fracționarea pieței deoarecce poate duce la excluderea altor distribuitori. Totuși
distribuția exclusivă poate beneficia de o aplicare a regulamentului de exceptare, dacă cota de
piață a părților nu depășește 30% luate individual.
Distribuția selectivă este o strategie în cadrul distribuției în care producătorul optează
voluntar pentru un număr redus de intermediari astfel limitând disponibilitatea produsu lui pe
piață, apelând la acorduri verticale cu acei distribuitori dintr -o anumită zonă geografică. Atunci,
riscul principal constă în acoperirea insuficientă a pi eței deoarece limitează numărul
distribuitorilor autorizați și posibilitatea de revânzare a pr oduselor.
Dacă sunt îndeplinite o serie de condiții care țin de:
 Criteriile calitative.
 Natura produsului.
 Neeliminarea concurenței.
 Inadmisibilitatea unei protecții teritoriale absolute.
atunci, distribuția selectivă nu se încadrează la interdicția prevă zută în art. 101 din TFUE și
totodată ca și distribușia exclusivă dacă nu se depășeste cota de piață de 30% măsurată
individual.
Franciza, de origine nord americană , presupune dreptul de licentă asupra proprietății
intelectuale, adică putem spune altfel că este un sistem de comercializare de produse și sau
servicii, tehnologii bazat pe o colaborare strânsă și continuă între agenții economici distincți și
independenți din punct de vedere juridic și financiar.
Distingem trei tipuri de francize:
1. Franciza in dustrială: se referă la fabricarea de produse.
2. Franciza de distribuție: se referă la vânzarea produselor.
3. Franciza de servicii: se referă la prestarea serviciilor.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

9
De menționat, pentru francize, Comisia, a apreciat că un acord de franciză în care
francizorul desemna un singur francizat pentru o anumită zonă și convenea ca francizatul să nu
se concureze cu francizorul în aceea zonă și interzicea să deschidă mai mult de un magazin,
ducea la un grad de împărțire a pieței ridicat fiind astfel supus art 101. din TFUE. Această
decizie a comisie vine în procesul cu Yves Rocher.
Furnizarea exclusivă sau aprovizionarea exclusivă se manifestă când o parte alege să
cumpere tot necesarul de care are nevoie de la un anumit furnizor, exemplul tipic poate fi red at
de benzină rii sau localurile care aleg să comercializeze o singură marcă de bere. Și aici se aplică
pragul cotei de 30% individuale pentru punerea sub incidenta a art. 101 din TFUE.

Capitolul 3: Prod ucerea efectelor negative prin înțelegeri și afectarea
comerț ului.
Cum am menționat și anterior, art.101 din TFUE nu se aplică atâta timp cât impactul acordului
asupra schimburilor intracomunitare sau asupra concurenței nu este semnificativ.
Dacă pornim de la această ipoteză se naște întrebarea ce înseamnă s emnificativ. Ca să
fie semnificativ, trebuie să se țină cont de poziția pe piață a agențiilor economici în cauză.
Pentru înțelegerile nesemnificative sau de importanță minoră se aplică doctrina de
minimis , adică unde cotele de piață ale agențiilor economic i implicați nu depășesc anumite
praguri, acordul nu afectează concurența și schimbul intracomunitar. Acest lucru nu înseamnă
că dacă sunt depășite aceste praguri se prezumă că acordul este anticoncurențial, trebuie
analizat ă în continuare o poaibilă violare a normelor . Deci unde există acorduri , pe care
întreprinderile le estimează ca fiind cu bună -credință și participanți nu dețin cote de piață
semnificative, a ceste acorduri sunt neglijabile.
Pragurile determinate ca să nu restrângă în mod semnificativ concurența sunt:
– Cota de piață pe mai multe piețe relevante să nu depășească 10% între concurenți.
– Cota de piață pe mai multe piețe relevante să nu depășească 15% între neconcurenți.
– 5% când apare efectul cumulate de blocare atunci când concurența este restrânsă de mai
multe acorduri priv ind vânzarea unor bunuri și servicii.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

10
Totuși avem și acele situații grave care nu sunt exoneratoare de răspundere când: se
limitează producția, se fixează prețul, se împarte piața, se restrânge capacitatea cumpărătorului
de a-și stabili prețul de vânzare ș i restrângeri privind teritoriul de vânzare a produselor sau
serviciilor.
Pe lângă doctrina de minimis, avem cateva situații menționate care sunt generatoare de
efecte pozitive, favorabile eficienței concurenței, astfel se nasc acele înțelegeri nesancțion abile.
Pentru a fi stabilite trebuie să existe o evaluare obiectivă a raportului între efectele favorabile
și cele nefavorabile adică legatura cauză -efect.
Înțelegerile între agenții economici pot fi exceptate de la sancțiunea nulității dacă
indeplinesc 4 conditii (2 pozitive și 2 negative):
1. Acordul contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției.
2. Restricțiile sunt indispensabile atingerii acestor obiective.
3. Consumatorii trebuie să obțină beneficii.
4. Acordul nu trebuie să ofere posibilitatea de a elimina concurența.
Aceste condiții trebuie îndeplinite în mod cumulativ, iar neîndeplinirea uneia dintre ele face
inutilă examinarea celorlalte. Beneficiile prevederilor art. 101 pot fi aplicate fie acordurilor
individuale fie unor categorii de acorduri.
Pentru exceptările individuale prima condiție pozitivă ce trebuie îndeplinită este că
trebuie să existe un câstig de eficiență. Acest câstig trebuie să contribuie la îmbunătățirea
producției ori la distributie ori la progresul tehnic, fiind suficientă înd eplinirea uneia din aceste
3.
A doua condiție, negativă are în vedere caracterul indispensabil al restricțiilor.
Consumatorii trebuie să primească o parte echitabilă din beneficiul rezultat, iar acordul trebuie
supus unui dublu test: acordul trebuie să fi e necesar în mod rezonabil și restrângerile individuale
ale concurenței care decurg din acord trebuie să fie si ele necesare. Adică este benefic acordul
și satisfăcută condiția dacă se pot realiza creșteri în eficiență mai semnificative.
În a treia condi ție, pozitivă, factorul decisiv în aprecierea îndeplinirii acestei condișii
este impactul global avut asupra consumatorilor produselor. Pentru consumatori, valoarea unui
câstig viitor nu este aceeași cu cea a unui câstig actual.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

11
Iar ultima condiție, a patra, negativă, face referire la evitarea eliminării concurenței de
pe piața comună. Acordul nu trebuie să ofere posibilitatea de eliminare a concurenței. Cu cât
restricțiile cauzate de acord sunt mai mari cu atât probabilitatea ca concurența sau o parte din
ea să fie eliminată este mai mare.
Pentru exceptările pe categorii, regulamentele de exceptare adoptate până în prezent
vizează: acordurile de specializre, acordurile de cercetare și dezvoltare, restrângeri verticale,
franciza etc.
O altă condiție semn ificativ importantă este legată de criteriul efectului asupra
comerțului între statele membre, care este un criteriu autonom și trebuie evaluat în funcție de
fiecare caz în parte . Acest criteriu restrânge domeniul de aplicare al art. 101 din TFUE. Este
suficient ca acordul să aducă o ,,atingere ’’ a comerțului între statele membre, atât în mod direct
cât și în mod indirect.
Comisia, consideră totuși că aceste acorduri nu pot aduce atingerea respectivă dacă se
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
 Cota de piață nu depășește 5%
 Privind acordurile orizontale și verticale, C.A. totală nu depășește 40 mil E

Capitolul 4: Sancționarea înțelegerilor.
Un sistem special a fost instituit pentru a se putea sancționa acest comportament
anticoncurențial și acest sis tem implică mai multe instituții ale Uniunii Europene. Aceste
sancțiuni pot lua forma și unor măsuri provizorii a amenzilor administrative sau în funcție de
caz de natură civilă sau chiar penală.
Pe parcursul referatului am vorbit despre Comisia Europeană , dar nu am apucat să
menționăm ce rol are cu adevărat în această luptă împotriva înțelegerilor anticoncurențiale.
Sistemul special era unul centralizat deoarece acordurile între agenți trebuiau
comunicate Comisiei care deținea ,,monopolul ” aplicării art. 101 din TFUE. El a fost modificat
și noul regulament urmărește sporirea rolului jucat de către autoritățile de concurență și
instanțele naționale.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

12
Noul regulament stabilește și câteva principii privitoare la acorduri:
 Acordurile menționate în art.101 alin. 1 care nu îndeplinesc condițiile de la alin. 3 sunt
interzise fără nevoia unei decizii
 Acordurile menționate în art.101 alin. 1 care îndeplinesc condițiile de la alin. 3 nu sunt
interzise fără nevoia unei decizii
Astfel, Comisia are competențe pentr u a investiga, a emite decizii, de a coopera și schimba
informații cu autoritățile statelor membre și de a aplica sancțiunile necesare constând în
amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, sancțiuni care sunt supuse unui termen general de
prescripție de 5 ani.
1. Amenzi aplicate de Comisia Europeană.
Comisia poate să aplice amenzi care nu depășesc 1% din C.A. totală din exercițiul
financiar precedent . Totodată, poate aplica amenzi care nu depăsesc 10% din C.A. pentru
fiecare membru care a încălcat art.101 din TFUE. Aceasta poate aplica penalități cu titlu
cominatoriu care sa nu depășească 5% din C.A. zilnică medie pentru a obliga o încetare de
încălcare, de respectare a unei decizii, de respectare a unui angajament devenit obligatoriu.
Cuantumul de bază al ame nzii se poate stabilii în raport cu valoarea vânzărilor. Proporția
din valo area vânzărilor luate în calcul să fie maxim 30%. Iar de regulă, Comisia, ia în calcul
vânzările realizate în ultimul an.
Astfel pragurile legale maxime ale amenzilor care pot fi a plicate întreprinderilor sunt:
 10% C.A. realizată în cursul anului financiar precedent.
 10% din cuantumul C.A. de fiecare membru activ al unei asociații de
întreprinderi.
2. Prescripția aplicării sancțiunilor.
Amenzile și penalitățile au o perioadă de prescripție de trei sau cinci ani: trei ani în cazul
încălcării dispozițiilor cu privire la solicitarea de informații sau desfășurarea inspecțiilor ,
respectiv cinci ani la restul.
Termenul de prescripție pentru executarea sancțiunilor este de cinci ani și înc epe să
curgă de la data la care decizia devine definitivă.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

13
3. Politica de clemență.
Întreprinderile care își recunosc comportamentul anticoncurențial și ajută prin furnizarea
de probe în acest sens, primesc imunitate totală la amenzi sau o reducere a amenzilo r. Comisia
acordă imunitate la orice amendă care ar putea fi impusă în alte condiții unei întreprinderi care
își dezvăluie participarea ei într -o presupusă înțelegere care afectează concurența cu condiția ca
întreprinderea să fie prima care trimite informa ții și elemente de probă.
Comisia poate determina în cazul deciziilor adoptate un nivel de reducere dupa cazuri:
 Prima întreprindere care furnizează valoare adăugată: 30 -50%
 A doua întreprindere care furnizează valoare adăugată: 20 -30%
 Alte întreprinderi: până la 20%
Pentru sancțiunile din Romania, instanțele naționale colaborează cu Comisia Europeană. Art 63
din Legea nr. 21 /1996 republicată în 3 aprilie 2014

Exemplu de înțelegere și sancț iuni.
Exemplele cele mai izbitoare de practici antic oncurențiale între întreprinderi le includ pe cele
ce au ca scop fixarea prețurilor, împărțirea piețelor sau a clienților, limitarea producției, fie prin
manipularea procedurilor ofertare, fie în alt mod. Astfel de practici sunt deseori ținute secrete
și sunt cunoscute, în general, sub numele de „carteluri”. Acestea sunt calificate drept „restricții
concurențiale grave” în jargonul juridic, întrucât, prin natura lor, sunt foarte susceptibile să
determine restrângerea concurenței.
Dacă firmele urmăresc să li miteze conflictul dintre ele, ele se vor comporta în mod
cooperant formându -se astfel un cartel care este o organizație formată din mai multe firme
independente care realizeată produse similar si colaborează în privinta prețului și a outputului
pentru maxi mizarea profitului. Acesta se comport ca un monopolist urmând ca profitul total să
fie distribuit între firmele care formează cartelul.
Ca și exemplu recent de cartel: Cartelul Hipermarketurilor format de Auchan, Cora,
Carrefour și furnizorii acestora. Aceștia s -au înțeles pentru a fixa prețurile în cadrul promoțiilor
desfăsurate de retaileri.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

14
Inspectorii au constatat că, în anumite cazuri, prețurile de vânzare la raft nu se stabileau
conform regulilor de piață, prin raportul dintre cerere și ofertă, ci furnizorul și retailer -ul
stabileau un preț fix sau minim pentru revânzarea produselor către consumatori. Această
practică conduce la prețuri mai mari pentru consumatorul final.
Consiliului Concurenței a oferit c ele mai mari amenzi companiei Auchan Români a,
aproape 8 milioane de euro, Carrefour România – 5,8 milioane de euro și operatorului rețelei
Cora – 2,6 milioane de euro.
Companiile sancționate sunt Auchan Romania (amendă 36,563 milioane de lei),
Carrefour România (amendă 26,996 milioane de lei), Roma nia Hypermarche (Cora), amendă
12,4 milioane de lei, Quadrant -Amroq Beverages (amendă 5,984 milioane de lei), Star Foods
EM (amendă 3,93 milioane de lei), Strauss România (1,786 milioane de lei), Nelson Prod
(amendă 43.113 lei).
Conform Consiliului Concure nței, Carrefour România și -a recunoscut fapta și la un
simplu calcul putem vedea că va avea o reducere a amenzii cuprinsă între 30 -50% adică între
1,74 mil E și 2,9 mil E.

Concurența neloială a agenților economici. Înțelegeri anticoncurențiale.

15
Bibliografie
Ioan Lazăr (2016), Dreptul Uniunii Europene în domeni ul concurenței ,
Editura Universul Juridic, București.