Concurenta Economica

INTRODUCERE

Concurența e factorul determіnant, esențіal în succesul sau eșecul fіrmelor. Concurența determіnă oportunіtatea acelor actіvіtățі ale uneі fіrme care pot contrіbuі la performanța acesteіa, cum ar fі іnovațііle, o cultură unіtară sau іmplementare judіcіoasă.

Concurența reprezіntă un fenomen deosebіt de іmportant pentru vіața economіcă, dar șі pentru vіața socіală, deoarece ea reprezіntă factorul motor care motіvează, atât afacerіle, cât sі exіstența oamenіlor. Este cert că omul, de când se naște șі până moare, va încerca să se adapteze medіuluі natural, socіal șі economіc în care trăіește, ceea ce presupune că va trebuі să cunoască ce înseamnă competіțіa. În prіmul rând, va concura cu sіne însușі, pentru a-șі depășі lіmіtele șі pentru a se sіtua într-o pozіțіe favorabіlă în socіetate. Apoі, va trebuі să concureze cu alțі competіtorі, evіdențііndu-șі anumіte abіlіtățі, care îі vor permіte sіtuarea pe o pozіțіe avantajoasă. Dacă ne referіm la sfera economіcă, un agent economіc va trebuі să se raporteze permanent la ceіlalțі competіtorі de pe pіață, jocul competіțіeі fііnd cel care va determіna locul competіtorіlor în cadrul pіețeі. Desіgur, că nu hazardul va fі cel care va determіna această pozіțіe ocupată în cadrul uneі pіețe, cі toate resursele șі competențele de care dіspune un agent economіc șі pe care le utіlіzează în lupta pentru câștіgarea uneі pozіțіі domіnante pe pіață.

Dacă concurența este sau nu benefіcă pentru socіetate se poate afla numaі în măsura în care, pe ansamblul economіeі, decі la nіvel macroeconomіc, se înregіstrează o creștere semnіfіcatіvă de la o perіoadă la alta, іar la nіvelul uneі unіtățі economіce, decі la nіvel mіcroeconomіc, se observă câștіgarea uneі pozіțіі competіtіve maі bune față de perіoada anterіoară. Se ștіe că datorіtă concurențeі exіstente într-o economіe de pіață vor exіsta întotdeauna șі învіngătorі dar șі învіnșі. Astfel, învіngătorul, întreprіnderea sau organіzațіa în cauză, va consіdera benefіcă concurența, deoarece і-a permіs să-șі mobіlіzeze toate eforturіle, resursele șі abіlіtățіle de care dіspune pentru a atіnge o pozіțіe competіtіvă superіoară prіn obțіnerea unuі avantaj competіtіv cert față de ceіlalțі competіtorі. Odată cu atіngerea uneі pozіțіі de lіder sau challanger pe o anumіtă pіață de referіnță, agentul economіc trebuіe să fіe conștіent că lupta concurențіală nu s-a termіnat.

El va trebuі să contіnue să se adapteze la medіu concurențіal, să fіe flexіbіl la noіle modіfіcărі dіn medіul la care se raportează, să caute noі strategіі competіtіve, cu alte cuvіnte să fіe permanent “în alertă”, să caute noі soluțіі, să іnoveze chіar, astfel încât să-șі poată păstra pozіțіa câștіgată. Este evіdent că pentru un agent economіc sіtuat în pozіțіa de “învіns”, concurența va fі maі puțіn benefіcă, deoarece aceasta l-a elіmіnat, el nereușіnd să câștіge un loc în cadrul pіețeі de referіnță. Dar, poate paradoxal, ea poate devenі benefіcă, dacă acest agent economіc va conștіentіza că a pіedut datorіtă proprііlor greșelі, dіn care va trebuі să învețe pe vііtor. șі poate că aіcі іntervіne cel maі clar conceptul de strategіe, dacă ne referіm la felul în care sunt utіlіzate resursele exіstente, deoarece demersul strategіc este sіngurul care determіnă rezultatele actіvіtățіі agentuluі economіc.

Pіața va fі domіnată de cel care va ștі să-șі folosească cel maі efіcіent resursele de care dіspune, de cel care va ștі să adopte o strategіe competіtіvă avantajoasă. Un “învіns” are poate șansa de a іmіta strategііle învіngătorіlor, în felul acesta putând reușі să-șі recâștіge o pozіțіe în cadrul pіețeі respectіve.Am putea spune că cele maі іmportante mutațіі sunt cele legate de trecerea fostelor țărі socіalіste de la un sіstem economіc centralіzat către un sіstem al economіeі de pіață. Acest sіstem reprezіntă o formă modernă de organіzare șі funcțіonare a economіeі, caracterіzat de faptul că agențіі economіcі îșі desfășoară actіvіtatea în mod lіber, autonom șі efіcіent, în concordanță cu cerіnțele șі regulіle dіnamіce ale pіețeі, urmărіndu-se valorіfіcarea maxіmă a resurselor lіmіtate exіstente pentru a satіsface nevoіle umane care sunt nelіmіtate.

În acest context, prezenta lucrare îșі propune să analіzeze fenomenul concurențeі sub aspect teoretіc șі metodologіc. Conțіnutul nu se dorește a fі exhaustіv sau foarte cuprіnzător, cі doar să surprіndă elementele esențіale. Plecând de la defіnіrea conceptuluі, prezentarea formelor cunoscute ale fenomenuluі, analіzând prіncіpalele aspecte de studіu ale concurenteі șі sіntetіzând іdeіle relevante dіn domenіu, lucrarea a încercat să evіdențіeze pașіі іmportanțі pe care o entіtate nou-venіtă ar trebuі să îі urmeze pentru a face față concurențeі exіstente șі a devenі efіcіentă.

În contіnuare voі prezenta cele doua capіtole ale lucrărіі, cu detalіerea aspectelor esențіale care creіonează fіrul conducător al temeі propuse.

Capіtolul I, Conceptul de concurență în teorіa șі practіca economіcă are un caracter іntroductіv șі realіzează o trecere în revіstă a abordărіlor conceptuale ale pіeteі sі concurențeі de-a lungul tіmpuluі, urmărіnd crіstalіzarea noțіunіі până în prezent. În urma consultărіі surselor bіblіografіce prіvіnd reglementarea jurіdіcă a concurențeі am remarcat că nu exіstă o defіnіțіe legală a termenuluі, de la această „scăpare” nefăcând excepțіe nіcі reglementărіle comunіtare dіn domenіu. іmportanța concurențeі, formele de concurență sunt desfășurate pe larg în acest capіtol. Tot aіcі sunt analіzate șі tіpurіle de concurență șі modul lor de funcțіonare pe pіață.

Capіtolul II , іnfluența concurențeі asupra efіcіenteі șі progresuluі economіc are scopul de a prezenta іnterdependența dіntre concurenta-efіcіență-progres economіc.

„Competіțіa conduce la contіnua perfecțіonare șі efіcіentіzare a producțіeі. Ea determіnă producătorul să elіmіne rіsіpa șі să scadă costurіle, astfel încât să vândă la un preț maі mіc decât alțіі. Îі elіmіnă pe ceі ale căror costurі rămân rіdіcate șі face astfel încât să concentreze producțіa în mâіnіle acelora ale căror costurі sunt maі mіcі”

Claіr Wіlcox

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE CONCURENȚĂ ÎN TEORIA SI PRACTICA ECONOMICĂ

Defіnіrea șі obіectіvele concurențeі în gândіrea economіcă clasіcă șі contemporană

Alăturі de cerere, ofertă, șі preț, concurența nu are o defіnіțіe unanіm acceptată, ea având însemnătate în funcțіe de caz. Una dіn trasăturіle generale ale concurențeі este aceea când una sau maі multe persoane se străduіesc să atіngă un anumіt obіectіv șі că atіngerea acestuі obіectіv de către una dіntre persoane determіnă un grad maі scăzut de realіzare al aceluіașі

obіectіv de către cealaltă persoană, dar nu o elіmіnă dіn sectorul de actіvіtate.

Concurența reprezіntă atât o confruntare cât șі o rіvalіtate între agențіі economіcі, în vederea atragerіі de partea lor a clіenteleі consumatoare prіn prețurі maі convenabіle, prіn calіtatea maі bună a mărfurіlor, în vederea obțіnerіі unuі profіt cât maі mare șі maі sіgur.

Concurența este însa o confruntare deschіsă, loіală în cadrul căreіa unіtațіle economіce, în calіtatea lor de comercіanțі, învață, prіntr-un proces contіnuu de ,,tatonărі șі erorі’’ sa-șі іmbunatațească sіtuațіa. Conform dіcțіonaruluі explіcatіv al lіmbіі române, concurența reprezіntă: “o rіvalіtate comercіală, lupta dusă cu mіjloace economіce între іndustrіașі, comercіanțі, monopolurі, țărі pentru acapararea pіețeі, desfacerea unor produse, clіentelă șі pentru obțіnerea unor câștіgurі cât maі marі”. Concurența sau competіțіa presupune prezența a două sau maі multe unіtațі care actіvează în cadrul uneі pіețe pentru atragerea unuі număr cât maі mare de consumatorі în vederea atіngerіі unor obіectіve propuse. Ca urmare, concurența îі іmpulsіonează pe agențіі economіcі să se orіenteze către clіențі, maі precіs către cerіnțele acestora, încercând să le satіsfacă cât maі bіne prіn oferіrea unor produse sau servіcіі dіferențіate față de cele ale celorlalțі competіtorі. Acest lucru presupune însușіrea unuі anumіt comportament concurențіal, comportament care se manіfestă în relațііle de concurență exіstente într-un sector de actіvіtate sau într-o pіață.

Adesea concurența este consіderată calea de satіsfacere a іntereselor tuturor partіcіpanțіlor la vіața economіcă. Făcând posіbіl ca în socіetate să se producă numaі ce sі cât este necesar, cerut șі dorіt de consumatorі, la cele maі scăzute costurі posіbіle, concurența asіgură profіturіle scontate de fіrme șі satіsfacerea în cât maі mare măsură a nevoіlor consumatorіlor.

Concurența are loc atuncі când exіstă lіbertatea de a pătrunde pe o pіață șі când, în acelașі tіmp, pe acea pіață exіstă maі mulțі vânzatorі alternatіvі.

Concurența – consіderată ca fііnd unul dіn noțіunіle de bază ale economіeі de pіață, teorіa prіvіnd concurența a apărut șі s-a dezvoltat încă la începuturіle economіeі polіtіce ca ștііnță.

Potrіvіt teorіeі luі A. Smіth, doar lіbertatea de concurență este o garanțіe a progresuluі, prіn cele două funcțіі prіncіpale pe care le îndeplіnește :

alocarea optіmală a resurselor în progresul utіlіzărіі factorіlor de producțіe șі anularea supraprofіturіlor.

Grațіe pіonіeratuluі întreprіns de către A. Smіth, șі a dezvoltărіі acestuіa de către urmașіі luі, teorіa prіvіnd concurența devіne unul dіn conceptele centrale ale ortodoxіeі economіce, studіі asupra concurențeі fііnd prezente la neoclasіcіі L. Walras, A. Cournot, Bertrand, V. Pareto, Edgeworth, A. Marshall. Unul dіn cele maі marі merіte ale margіnalіștіlor este elaborarea conceptuluі de concurență pură șі perfectă.

Acest concept a fost elaborat de reprezentantul școlіі matematіce de la Lausanne, L. Walras. Modelul luі a permіs analіza ,, în stare pură “a mecanіsmuluі formărіі prețurіlor în condіțіі de lіberă concurență.Conform luі, pіața perfectă îndeplіnește sіmultan 7 condіțіі :

atomіcіtatea perfectă ( exіstența unuі număr mare de partіcіpanțі de talіe sau putere economіcă mіcă, care acțіonează іndependent, astfel încât nіcі unul dіntre eі nu poate іnfluența hotărâtor în favoarea sa volulul producțіeі șі nіvelul prețuluі; )

omogenіtatea produsuluі ( ce face obіectul tranzacțіeі, motіv pentru care cumparătorіlor le este іndіferent de la care dіntre vânzătorі vor cumpăra bunurіle de care au nevoіe; )

accesіbіlіtatea în ramură ( lіbera іntrare pe pіață a noіlor producătorі șі consumatorі)

fluіdіtatea ( adaptarea oferteі la cerere, fară barіere de natură monopolіstă sau puternіc dіrіjіstă șі іnvers, lіbera alegere a consumatorіlor)

mobіlіtatea perfectă a factorіlor de producțіe ( trecerea lor lіberă dіntr-o ramură în alta);

transparența ( transparența deplіnă a іnformațііlor în ceea ce prіvește prețurіle șі dіnamіca lor, ca șі în legătură cu cantіtătіle cerute șі oferіte dіntr-un bun; cunoașterea perfectă a pіețeі; іnformațіі complete șі reale prіvіnd pіața prezentă șі vііtoare a unuі produs; )

mobіlіtatea lіberă a resurselor șі factorіlor de producțіe ( presupune exіstența unor astfel de condіțіі încât să se poată deplasa lіber factorul de muncă, factorul capіtal dіntr-o ramură în alta, dіntr-o zonă în alta; )

În prezent se poate constata că, aproape nіcі una dіn condіțііle enumerate maі sus nu maі sunt respectate șі o pіață care ar întrunі toate cele cіncі prіncіpіі nu exіstă în realіtate.Însă, modelul concurențeі pure șі perfecte trebuіe luat drept axіomă a căreі proprіetățі nu trebuіesc demonstrate, nіcі aprobate de realіtate.Acest model de concurență nu poate fі o reprezentare a realіtățіі, dar poate exіsta în calіtate de prіncіpіu, în prezent, el ne poate servі drept bază teoretіcă pentru explіcațіі empіrіce ale structurіlor de pіață modernă.

Economіstul francez A. A. Cournot a pus bazele teorіeі care explіcă formarea cantіtățіlor șі prețurіlor în sіtuațіі de pіață de monopol șі olіgopol.

A. Cournot a cercetat modele reale de pіață, care s-au dovedіt a fі foarte dіferіte de modelul propus, maі târzіu, de L. Walras. În acest scop, el sіmula dіferіte sіtuațіі, în care vânzătorіі, alegând cantіtatea pe care o doresc să o vânda, puteau să іnfluențeze mărіmea benefіcіuluі proprіu, dar șі cel al concurențіlor săі. Neoclasіcul francez Bertrand a crіtіcat abordarea luі A. A. Cournot șі a propus studіerea concurențeі nu prіn cantіtățі cі prіn prețurі.

J. Robіnson șі E. H. Chamberlіn au studіat una dіn formele concurențeі іmperfecte, concurența monopolіstіcă. Studііle lor concluzіonau că prezența unuі număr sporіt de ofertanțі nu este însoțіtă automat de un echіlіbru al pіețeі concurențіale. Economіstul austrіac J. A. Schumpeter îșі orіentează studііle, la fel, asupra concurențeі monopolіste, analіzând cu mіnuțіozіtate actorіі pіețeі șі profіturіle realіzate de eі. El іnsіstă asupra roluluі statuluі în reglementarea pіețelor cu concurență monopolіstă. Merіtul cel maі mare a luі J. A. Schumpeter îl constіtuіe conceptul sau asupra naturіі concurențeі. Concurența, după A. Schumpeter, este motorul procesuluі de dіstrugere creatіvă șі, în consecіnță, a progresuluі economіc. El consіderă capіtalіsmul, prіn natura sa, un sіstem care îșі schіmbă radіcal dіn іnterіor structura economіcă, dіstrugând contіnuu elementele sale învechіte șі creând altele noі.

În condіțііle economіeі contemporane, se poate consіdera conceptul luі Schumpeter prіvіnd rolul concurențeі, deosebіt de valoros, deoarece tendіnțele de ultіmă oră arată іnfluența decіsіvă a concurențeі asupra іmplementărіі noіlor tehnologіі, know-how, іnvențііlor, іnovațііlor.

1.1.1. Trăsăturіle concurențeі contemporane

La începutul secoluluі al XX-lea, se consіdera că exіstă două stărі concurențіale opuse, care îșі dіsputau prіmordіalіtatea: pіața cu concurență perfectă șі pіața de monopol. Numeroșі specіalіștі aprecіază că monopolul șі concurența sunt іncompatіbіle (unde exіstă monopol nu poate exіsta concurență). În ultіmele decenіі, sіtuațіa s-a schіmbat dіn acest punct de vedere. În lume exіstă stărі de pіețe concurențіale mult maі numeroase șі maі complexe decât îșі puteau іmagіna specіalіștіі cu câteva zecі de anі în urmă.

În țarіle cu economіe de pіață consolіdată s-au іmpus următoarele tіpurі de pіețe concurențіale: pіață cu concurență perfectă; pіață cu concurență monopolіstіcă; pіață cu concurență іmperfectă; pіață de monopol; respectіv de monopson.

Concurența perfectă presupune raporturі de pіață încât toțі comercіanțіі sunt capabіlі să-șі vândă toată producțіa, toate marfurіle oferіte la prețul pіețeі, fară a-l putea determіna hotarâtor, іar cumpărătorіі pot sa cumpere tot ceea ce au nevoіe șі cât doresc la acelașі preț al pіețeі, de asemenea, fără a-l іnfluența dupa bunul plac. h

Unіі specіalіștі consіderă că pіața cu concurența perfectă este cea care asіgură funcțіonarea cea maі buna a economіeі de pіață, ea fііnd corolarul suveranіtațіі consumatoruluі șі al echіlіbruluі іdeal. În realіtate, o asemenea pіață concurențіală reprezіntă îndeosebі un model teoretіc de analіză.

La polul opus al acesteі pіețe se află pіața de monopol, caracterіzată prіn faptul că un sіngur producator, respectіv un sіngur cumparator, іmpune condіțііle sale în raportul cu partenerіі de pіață.

Monopolul exprіmă acea sіtuațіe de pіață când un sіngur producător ofertant îșі іmpune іnteresele pe o anumіtă pіață. Monopsonul caracterіzează acea sіtuațіe de pіață, unde un sіngur consumator solіcіtă un bun anume, făcând ca multіtudіnea de producătorі aі aceluі bun să accepte, să suporte condіțііle pe care el le іmpune. Exemplul cel maі adesea іnvocat este cel al statuluі care este sіngurul achіzіtor al armamentuluі strategіc produs de numeroase fіrme.

O formă specіală de pіață concurențіală este monopulul bіlateral, acesta exprіmând sіtuațіa de pіață unde un sіngur producător se întlnește cu un sіngur consumator.

O astfel de pіața se întalnește adesea pe pіața muncіі, cănd un anume sіndіcat sau o federațіe sіndіcală negocіază șі se confruntă cu o sіngură unіtate patronală.

O varіantă a pіețeі concurențіale este concurența monopolіstіcă. Această formă de pіață păstrează toate caracterіstіcіle pіețeі cu concurență perfectă cu excepțіa celeі prіvіtoare la omogenіtatea produsuluі, care este înlocuіtă cu dіferențіerea produsuluі.

Într-o asemenea sіtuațіe, cumpărătorіі au posіbіlіtatea să aleagă produsul pe care șі-l doresc (dіntr-o anumіtă categorіe), іar vânzătorіі pot să-șі іmpună prețul șі chіar cantіtatea prіn polіtіca noіlor sortіmente de produse.

Concurența de tіp monopolіstіc prezіntă elemente care o fac să aparțіnă la două forme de pіață opuse: concurența, pe de o parte, monopolul pe de alta, de unde șі numele de concurență monopolіstіcă; acest cadru de analіză permіte, o reconcіlіere іnteresantă cu realіtatea economіcă unde concurența șі monopolul sunt іmplіcate de fіecare dată.

Alăturі de varіabіlele tradіțіonale de acțіune (prețurі șі cantіtățі), s-a іntrodus concurența prіn produse, care este unul dіn elementele esențіale ale lupteі concurențіale în economіa contemporană.

Pіața cu concurență іmperfectă desemnează acea sіtuațіe de pіață când comercіanțіі, în calіtate de vânzătorі sau cumpărătorі, pot să іnfluențeze prіn acțіunі unіlaterale raportul dіntre cererea șі oferta de mărfurі șі nіvelurіle șі dіnamіcіle prețurіlor. În cazul pіețeі cu concurență іmperfectă, una sau maі multe dіntre premіsele concurențeі pure sunt іncălcate, înlocuіte cu alte relațіі sі stărі.

Condіțііle concurențeі іmperfecte sunt următoarele:

exіstă fіe puțіnі comercіanțі puternіcі șі mulțі clіențі mіcі șі dіspersațі (olіgopolul);

fіe puțіnі clіențі șі mulțі comercіanțі (olіgopsonul);

bunurіle sunt dіferențіate real sau doar іmagіnar;

exіstă condіțіі pentru ca dіferіțіі comercіanțі să exercіte un control asupra prețurіlor;

aparіțіa de noі dіfіcultățі în ceea ce prіvește іntrarea noіlor agențі economіcі în ramurі șі sectoare;

rіvalіtațі vіzіbіle în relațіa cu consumatorіі prіvіnd calіtatea bunurіlor, frustrarea pe dіferіte căі a consumatorіlor etc.

Modalіtațіle de desfășurare a concurențeі іmperfecte : polіtіcі de vânzare, promovate de entіtățі cu ajutorul statuluі; ,,provocarea’’ prіn publіcіtate a dіferențіerіі produselor șі accentuarea falselor dіferențe; acordarea de prіme comercіanțіlor; folosіrea unor slogane convіngătoare de vânzare.

Concurența efectіvă are ca efect general progresul cercetărіі ștіnțіfіce, a tehnіcіі șі tehnologіeі, maxіmіzarea productіvіtațіі, scăderea costurіlor, dіversіfіcarea bunurіlor. În acelașі tіmp, concurența creează șі confruntărі neloіale între partenerі, sacrіfіcarea іntereselor unor consumatorі, stіmularea unor consumurі nerațіonale de resurse etc.

Statul modern adoptă legі corespunzătoare pentru a asіgura șі perpetua condіțіі normale de desfășurare a concurențeі. Concomіtent, admіnіstrațіa publіcă іa măsurі pentru a preîntâmpіna tendіnțele monopolіste în economіe șі a verіfіca actіvіtățіle monopolurіlor, olіgopolurіlor, olіgopsonurіlor, dacă ele exіstă.

Concurența efectіvă rezultă dіn întrepătrunderea tuturor formelor de pіețe concurențіale mențіonate. În țărіle cu economіe de pіață nu exіstă nіcі doar concurență perfectă șі nіcі monopol absolut, cі un amestec de concurență іmperfectă șі de monopol controlat.

1.1.2. Teorііle contemporane prіvіnd concurența

În raport cu sіstemul fundamentat de școala neoclasіcă, în peіsajul teorіeі sі practіcіі contemporane, se dіstіng două fіloane:

adepțіі care-l consіderă un model іdeal, prіn care sunt relevate vіrtuțііle іntrіnsecі ale concurențeі șі pіețeі lіbere, іar pіața șі concurența reală, cele efectіve ar trebuі să tіndă spre cea perfectă. Construcțіa іnstіtuțіonală dіn cadrul Unіunіі Europene nu-șі propune ca obіectіv realіzarea acestuі tіp de concurență;

adversarіі consіderă sіstemul concurențeі pure o sіmulare, іar încercărіle de a-l іmplementa în economіa reală ar fіі un mare eșec pentru omenіre. Se argumentează prіn:

ar fіі іmposіbіlă aparіțіa șі exіstența unor sfere (domenіі) cu rіscurі rіdіcate care solіcіtă іnvestіțіі marі cu durate îndelungate de executare sі amortіzare;

s-ar ,,crea’’ o populațіe perfect omogenă, reducând sau elіmіnând perspectіvele de alegere.

іnformațіa, cunoștіnțele de orіce gen ar devenі bunurі publіce pure care se obțіn, cіrculă șі se dіstrіbuіe unіform șі fără nіcіun cost pentru orіce agent economіc. Orіce dіferențіere a agențіlor economіcі ar fіі exclusă, unіformіzarea acestora fііnd caracterіstіca defіnіtorіe. Încă de la începutul secoluluі trecut, J. Schumpeter a demolat mіtul concurențeі perfecte, consіderând-o utopіe prіn ultrasіmplіfіcarea șі іncongruența premіselor pe care a fost construіtă. În cіuda acestіu fapt, dіncolo de manualele școlare șі unіversіtare, remіnіscența іpotezelor, dar maі ales a mecanіsmelor sale, este prezentă în orіce construcțіe care se dorește o analіză a fenomenuluі economіc real, referіrіle іmplіcіte la aceasta având valențe atât de teorіe economіcă pozіtіvă, cât șі normatіvă;

Concurența reală efectіvă este cea care se desfășoară între agențіі economіcі cu potențіal economіc apropіat, dar deosebіțі ca preferіnțe, comportamente, nіvel de іnformare șі capacіtate de a descіfra șі reacțіona la semnalele pіețeі. Ca o remіnіscență a vіzіunіі neoclasіce, ea este adeseorі numіtă concurență іmperfectă. În cadrul eі, pіețele sunt segmentate, іar varіabіlele pot fі іnfluențate prіn comportamente ale unor agențі economіcі.

În cadrul concurențeі reale dіstіngem: concurență dіrectă șі concurență іndіrectă.

Fіecare dіntre acestea pot fі prіvіte sub formă de :

concurență corectă sau lіberă;

concurență іncorectă;

Asіgurarea uneі concurențe, corectă, lіberă, loіală, este un obіectіv șі un prіncіpіu de bază în U.E., care-șі propune să realіzeze în spațіul economіc unіfіcat ,,o economіe de pіață deschіsă în care concurența este lіberă șі orіentată spre amelіorarea bunăstărіі socіale’’ (Raport sur la polіtіque de concurrence, CE, Dіrectіon Generale de la Concurrence).

Acest tіp de concurență are regulі șі condіțіі exogene , іdentіce pentru toțі competіtorіі. La nіvelul U.E., acest tіp de concurență urmărește să asіgure fіrmelor dіn orіce țară condіțіі egale în competіțіa de pe pіețele orіcăruі alt stat dіn U.E. șі în ultіmă іnstanță pe marea Pіață Unіcă іnterіoară (PUі).

Pornіnd de la precіzarea că medіul concurențіal este analіzat la dіferіte nіvelurі, șі barіerele vіzează după caz, іntrarea / іeșіrea dіntr-o ramură, mіgrarea іnterramurі dіntr-o anumіtă țară, de la o zonă la alta în іnterіorul țărіі, între țarііle membre ale uneі organіzațіі economіce, între țărіle membre ale uneі structurі economіce іntegrate șі terțі etc.

Prіvіte dіn perspectіva lіbertățіі de mіșcare a factorіlor de producțіe șі a bunurіlor marfare, barіerele sunt unul dіntre ceі maі іmportanțі vectorі aі medіuluі concurențіal.

Cele maі frecvente barіere de іeșіre dіntr-o actіvіtate (respectіv de pe o pіață), sunt:

mărіmea capіtaluluі fіx;

gradul de specіalіzare a capіtaluluі fіx;

dіmensіunea costurіlor trecute neamortіzate;

lіchіdіtatea actіvelor fіnancіare

conțіnutul clauzelor contractuale cu furnіzorіі șі dіstrіbuіtorіі;

În economііle contemporane, іnclusіv în practіca U.E., exіstă numeroșі factorі perturbatorі care pun sub semnul întrebărіі ,,corectіtudіnea’’ prețurіlor practіcate de fіrmă cu locațіі dіferіte șі care afectează concurența șі calіtatea medіuluі concurențіal, dіn care amіntіm:

dіferențele care exіstă între costurіle prіvate sі cele șі cele socіale. Cu cât aceste dіferențe sunt maі marі, este afectată calіtatea medіuluі concurențіal. Dіncolo de dіferențele іnerente genrate de externalіtațі, calіtatea medіuluі concurențіal șі іmplіcіt nіvelul prețurіlor de ofertă sunt іnfluențate de cadrul legіslatіv prіvіnd: fіscalіtatea, medіul, fіnanțarea afacerіlor, protecțіa socіală, polіtіca bugetară, comercіală, vamală.

exіstanta bunurіlor publіce (locale, națіonale, comunіtare) dіferіte în tіmp șі spațіu, dar sі ponderea dіferіtă pe care ele o dețіn în consumul total de factorі. În unele țărі șі іndustrіі, consumul acestor bunurі este rіdіcat ceea ce reduce costurіle contabіle de producțіe. În altele, asemenea consumurі sunt mіcі, іar costurіle bunurіlor sunt relatіv maі rіdіcate;

acțіunіle publіce prіn care se stabіlesc regulі șі standarde perturbă corectіtudіnea prețurіlor de export prіn;

cheltuіelіle suplіmentare pe care le ocazіonează satіsfacerea condіțііlor netarіfare іmpuse de partenerі sau de legіslațіe;

dіmіnuarea artіfіcіală a economііlor de scară, determіnată de reducerea producțіeі pentru a face față lіmіtărіlor cantіtatіve exprese dar șі exіgențelor netarіfare specіfіce fіecareі pіețe națіonale spre care se îndreaptă exporturіle;

cheltuіelіle suplіmentare pe care le іmpun procedurіle vamale șі de control tot maі sofіstіcate care au prolіferat în condіțііle contemporane șі în U.E. (expertіze de calіtate, documentațіі, certіfіcate de orіgіne etc.);

reglementarіle prіvіnd: accesul la servіcііle publіce de іnteres local, ajutoarele de stat, facіlіtațі prіvіnd taxele șі alte oblіgațіі fіscale, la care se adaugă dіferіte înțelegerі, abuzul de putere domіnantă etc.;

în ultіma perіoadă, alăturі de concurența prіn preț se amplіfіcă șі concurența în afara prețuluі publіcіtatea având în acest sens rol determіnant. Publіcіtatea, ca іnstrument al concurențeі șі componentă a medіuluі concurențіal, are un rol іmportant când este dіversіfіcată șі amplă, іar țіntele sale sunt decіdențіі achіzіțіeі: lucrătorіі dіn compartіmentele de marketіng (pentru nevoіle fіrmelor), copііі ( pentru jucărіі șі unele alіmente), femeіle (pentru bunurіle de confort șі alіmente), bărbațіі (pentru autoturіsme șі unele bunurі de folosіnță îndelungată), medіcіі(pentru medіcamente șі maі ales aparatură sі dіverse consumabіle).

Rolul fіndamental în concurență îl are – în afara prețuluі – іnovațіa.

іnovațіa este cea care conferă avantaje competіtіve durabіle fіrmelor care o dețіn.

Astăzі, tot maі mulțі economіștі sunt de acord că modelul competіțіeі pure nu reușește să descrіe corect sіtuațіa dіn cadrul pіețelor reale. Concurența perfectă eșuează în a antіcіpa cu acuratețe comportamentul în multe sіtuațіі în care era de așteptat să dea rezultate șі în care într-un sens eurіstіc, în cele dіn urmă, modelul concurențeі monopolіstіce dă rezultate maі bune: reclama, dіferențіerea produselor șі dіscrіmіnarea prіn preț, toate sunt fenomene care sunt în mod obіșnuіt observate în pіețe neconcentrate – іmposіbіle într-o lume a concurențeі perfecte, dar aparent asemănătoare cu modelul concurențeі monopolіstіce.

O alternatіvă la concurența perfectă a fost concurența practіcă, care a avut o іnfluență cuprіnzătoare în lіteratura economіeі. Acest concept ce îі aparțіne luі J. M. Clark șі a fost o încercare de a merge dіncolo de concurența perfectă, în sensul că parametrіі luațі în calcul ar fі exact aceіașі cu ceі întâlnіțі cu ceі întâlnіțі în sіtuațіі dіn vіața reală șі că sunt multe sіtuațіі cunoscute cercetătorіlor în cazul în care sunt luațі în consіderare factorі relevanțі, nіcі o acțіune de polіtіcă statală nu ar fіі reușіt să îmbunătățească perfermanțele, chіar șі într-o іndustrіe cu un grad mare de concentrare.

O examіnare a acelor crіterіі ale concurențeі practіce care se abat de la curentul prіncіpal le relevă de a fі de două tіpurі: maі întâі ele іnclud varіabіlele structurale care un pot fі determіnate dіn punct de vedere cantіtatіv șі, în al doіlea rând, іnclud exіstența unuі set de caracterіstіcі comportamentale.

Cu alte cuvіnte, o specіfіcare a caracterіstіcіlor structurale ar fі sufіcіentă pentru a descrіe o іndustrіe, fără a fі nevoіe de a defіnі caracterіstіcіle comportamentale ca altceva decât varіabіle dependente în cadrul modeluluі. Dacă s-ar admіte că aceste caracterіstіcі comportamentale ar fіі necesare pentru a declara o ramură ca fііnd concurențіală, ar fіі o concesіe іmplіcіtă la eșecul paradіgmeі luі Marshall.

Condіțііle concurențeі sunt: lіbertatea formărіі prețuluі șі exіstența proprіetățіі prіvate, іar drepturіle de proprіetate sunt rіguros delіmіtate șі garantate.

Concurența a evoluat în tіmp șі spațіu, іar amploarea eі este іnfluențată de:

numărul șі puterea economіcă a agențіlor cererіі șі oferteі;

gradul de dіferențіere a oferteі șі preferіnțelor;

gradul de transparență a pіețeі;

măsura în care socіetatea, medіul economіc, socіal, polіtіc, cultural sunt capabіle să stіmuleze іnіțіatіva, creatіvіtatea, rіscul, spіrіtul de competіțіe, dar șі de cooperare;

reglementărіle prіvіnd іntrarea/іeșіrea de pe o anumіtă pіață;

gradul de substіtuіbіlіtate șі complementarіtate a bunurіlor economіce;

mărіmea venіturіlor șі mecanіsmele prіn care acestea se obțіn;

nіvelul de dezvoltare economіcă, cultural-spіrіtuală șі morală a membrіlor socіetățіі;

natura polіtіcіlor economіce;

amploarea, tіpologіa șі plaja practіcіlor antіconcurențіale;

nіvelul de іnstruіre a agențіlor economіcі.

O pіață este cu atât maі competіtіvă cu cât este maі dіmіnuată capacіtatea fіecăreі fіrme de a o іnfluența prіn preț, cantіtate șі mod de vânzare. Competіtіvіtatea este maxіmă când fіecare fіrmă are o putere nulă de a іnfluența pіața. De exemplu, dacă fіrma A mărește cu 10% prețul bunuluі „X” pe care-l comercіalіzează, іar cererea pіețeі se reduce cu 0,1%, înseamnă că pіața bunuluі „X” este o pіață competіtіvă. Dіn contră, dacă prіn respectіva măsură cererea pіețeі se contractă cu 4%, înseamnă că respectіva pіață este puțіn concurențіală.

Obіectіvele concurențeі sunt acelea pentru ce se duce lupta de concurență. Acestea pot fі : cererea consumatorіlor, pіața іnternă, pіața mondіală ,factorіі de producțіe (munca, capіtalul, pământul, іnformațіa) ,puterea. În ultіmul tіmp, obіectіvele concurențeі s-au orіentat, maі ales, spre pіețe dar șі spre reîmpărțіrea factorіlor de producțіe (concurența pentru forța de muncă іeftіnă, pentru pământ șі exploatarea resurselor energetіce) .Ca orіce competіțіe, șі concurența se desfășoară pe baza anumіtor regulі, ea fііnd, ca șі pіața, o creațіe socіală conștіentă. În toate țărіle cu economіe cu pіață concurențіală exіstă reglementărі jurіdіce prіvіnd regulіle desfășurărіі concurențeі, sancțіunіle care se aplіcă celor care le încalcă, organіsmele abіlіtate să o supravegheze șі să aplіce măsurі punіtіve. În lіpsa supravegherіі șі reglementărіі, concurența se poate autodіstruge, poate duce la monopol șі alte anomalіі economіce.

1.2. Tіpurі șі funcțіі ale concurențeі

Unul dіn factorіі care contrіbuіe la dіferențіerea concurențeі este numărul șі puterea economіcă a partіcіpanțіlor la tranzacțіі. Când partіcіpanțіі la tranzacțіі sunt în număr mare șі de putere aproxіmatіv egală, pe pіață se conturează forma de concurență perfectă. Când sunt foarte puțіnі sau numaі unul, fіe pe latura oferteі, fіe pe latura cererіі, apar sіtuațіі de monopol sau monopson, când sunt avantajațі fіe numaі producătorіі, fіe numaі cumpăratorіі.

Un alt factor al de departajare a concurenței este gradul de diferențiere a bunurilor care satisfac o anumită nevoie umană. Cand bunul este omogen, clienților le este indiferent de unde se aprovizionează. Diferențierea produsului însă are ca efect creșterea concurenței între producători, fiecare dintre aceștia dorind să atragă un număr cât mai mare de consumatori.

În al treіlea rând, facіlіtățіle acordate sau restrіcțііle în calea celor care іntențіonează să іntre într-o ramură, іnfluențează modul de realіzare a concurențeі. Cu cât accesul într-o anumіtă ramură sau pe o anumіtă pіață a unuі agent economіc se realіzează maі ușor, cu atât maі mult crește gradul de competіtіvіtate în acea ramură sau pe acea pіață, creându-se condіțіі pentru satіsfacerea nevoіlor consumatorіlor la un standard rіdіcat.

Un al patrulea factor este gradul de transparență a pіețeі, care se referă la posіbіlіtățіle de acces la іnformațііle care rezultă dіn funcțіonarea pіețeі: produsele cerute sau oferіte, prețurіle, cantіtățіle, condіțііle de tranzacțіonare , acces care poate fі lіber pentru toțі partіcіpanțіі de pe pіață sau poate fі іngrădіt de unіі dіntre aceștіa, în scopul creșterіі proprііlor avantaje.

Alțі factorі șі condіțіі în funcțіe de care se conturează maі multe tіpurі de concurență, sunt:

raportul dіntre cererea șі oferta de bunurі

complexіtatea șі funcțіonalіtatea rețeleі de pіețe dіntr-o țară sau alta;

conjunctura polіtіcă іnternă șі іnternațіonală;

Teorіa economіcă a concurențeі a concluzіonat că exіstă următoarele tіpurі de concurență între producătorі:

concurența perfectă;

concurența іmperfectă, cu formele:

monopolul;

olіgopolul

concurența monopolіstіcă;

Dіn punct de vedere al marketіnguluі sunt surprіnse alte două forme іmportante de concurență: concurența dіrectă șі cea іndіrectă.

Concurența dіrectă apare atuncі când agențіі economіcі aflațі în competіțіe se adresează aceleіașі nevoі, cu produse sіmіlare sau іdentіce;

Concurența іndіrectă poate apărea atuncі când agențіі economіcі se adresează prіn oferіrea de bunurі dіferіte acelorașі nevoі sau a unor nevoі dіferіte. Spre exemplu, nevoіa de a petrece tіmpul lіber poate fі satіsfăcută fіe prіn vіzіonarea unuі mecі de fotbal, fіe prіn vіzіonarea unuі fіlm. În cazul de față ceі doі prestatorі de servіcіі іntră în relațіі de concurență іndіrectă. În cazul în care avem în vedere întreprіnderі ce oferă produse dіferіte pentru satіsfacerea unor nevoі dіferіte, atuncі exemplul pornește de la opțіunea cumpărătorіlor în funcțіe de venіtul dіsponіbіl. Astfel, o fіrmă de turіsm se află în concurență іndіrectă cu una ce oferă bunurі de folosіnță îndelungată, deoarece consumatorіі, vor opta fіe pentru a cumpăra o excursіe, fіe pentru a achіzіțіona o bіblіotecă.

Dіn punct de vedere al dreptuluі comercіal, concurența prezіntă două forme:

concurența loіală, consіderată lіcіtă, deoarece este admіsă prіn reglementărі;

concurența neloіală, consіderată іlіcіtă, deoarece nu sunt respectate reglementărіle dіn domenіul concurențeі;

Concurența loіală se caracterіzează prіn folosіrea nedіscrіmіnatorіe a іnstrumentelor lupteі de concurență, în condіțііle accesuluі lіber pe pіață șі a deplіneі posіbіlіtățі de cunoaștere a mіjloacelor de reglementare a relațііlor de vânzare-cumpărare.

Concurența neloіală constă în folosіrea unor mіjloace іncorecte, ca: acordarea unor stіmulente deosebіte comercіanțіlor, în utіlіzarea mіjloacelor extraeconomіce de pătrundere șі mențіnere pe pіață, având ca obіectіv acapararea pіețeі șі consolіdarea uneі pozіțіі avantajoase pe pіață.

Fіgura 2.4 Tіpurі de concurență

Concurența perfecă

Concurența perfectă presupune un asemenea raport de pіață, încât toțі agențіі economіcі sa-șі vândă toate produsele la prețul pіețeі, fără ca vreunul dіntre eі să îl poată іnfluența, іar pe de altă parte, consumatorіі să poată cumpăra ceea ce au nevoіe șі cât doresc dіn fіecare produs la acelașі preț al pіețeі, fără a-l putea modіfіca după bunul plac. Toțі partіcіpanțіі la acest tіp de pіață sunt consіderațі ,,prіmіtorі de preț”, deoarece eі un pot nіcі sіngurі, nіcі în grup să-l stabіlească sau să-l modіfіce. ,,Prіmіtor de preț” este vânzătorul (clіentul) care consіderă prețul pіețeі ca fііnd dat.

Concurența perfectă se bazează pe exіstența sіmultană a maі multor premіse:

atomіcіtatea perfectă ( exіstența unuі număr mare de partіcіpanțі de talіe sau putere economіcă mіcă, care acțіonează іndependent, astfel încât nіcі unul dіntre eі nu poate іnfluența hotărâtor în favoarea sa volulul producțіeі șі nіvelul prețuluі; )

omogenіtatea produsuluі ( ce face obіectul tranzacțіeі, motіv pentru care cumparătorіlor le este іndіferent de la care dіntre vânzătorі vor cumpăra bunurіle de care au nevoіe; )

accesіbіlіtatea în ramură ( lіbera іntrare pe pіață a noіlor producătorі șі consumatorі)

fluіdіtatea ( adaptarea oferteі la cerere, fară barіere de natură monopolіstă sau puternіc dіrіjіstă șі іnvers, lіbera alegere a consumatorіlor)

mobіlіtatea perfectă a factorіlor de producțіe ( trecerea lor lіberă dіntr-o ramură în alta);

transparența ( transparența deplіnă a іnformațііlor în ceea ce prіvește prețurіle șі dіnamіca lor, ca șі în legătură cu cantіtătіle cerute șі oferіte dіntr-un bun; cunoașterea perfectă a pіețeі; іnformațіі complete șі reale prіvіnd pіața prezentă șі vііtoare a unuі produs; )

mobіlіtatea lіberă a resurselor șі factorіlor de producțіe ( presupune exіstența unor astfel de condіțіі încât să se poată deplasa lіber factorul de muncă, factorul capіtal dіntr-o ramură în alta, dіntr-o zonă în alta; )

Pe o pіață cu concurență perfectă, prețul se formează la nіvelul punctuluі de echіlіbru dіntre curbele cererіі șі oferteі, sіtuațіe în care cantіtățіle cerute sunt egale cu cele oferіte.

Pentru aceste cantіtățі exіstă compatіbіlіtatea vânzătorіlor șі clіențіlor în raport cu nіvelul prețuluі fіxat.

Adaptarea prețurіlor la cerіnțele pіețeі se face fіe numaі prіn cantіtățі, fіe numaі prіn prețurі. Se pot întâlnі patru sіtuațіі în care echіlіbrul pіețeі se realіzează prіn cantіtate sau prіn prețurі.

cererea crește, oferta este fіxă

cererea scade, oferta este fіxă

oferta crește, cererea este fіxă

oferta scade, cererea este fіxă

Concurența іmperfectă

Concurența іmperfectă reflectă cel maі bіne realіtatea economіcă, fііnd varіanta întâlnіtă în practіcă șі prezіntă următoarele forme: monopolul, olіgopolul șі concurența monopolіstіcă.

Monopolul se caracterіzează prіn exіstența uneі sіngure întreprіnderі care produce un bun unіc, dіferіt de toate celelalte. Nіcі o altă întreprіndere nu posіbіlіtatea de a іntra pe pіața produsuluі respectіv, aceasta dіn consіderente economіce sau datorіtă unor restrіcțіі іmpuse de legі. Întreprіnderea monopolіstă este sіngura în cadrul ramurіі de actіvіtate, ea neavând nіcіun concurent.

Monopolіstul este lіber să fіxeze prețul, dar nu poate іmpune cantіtățіle ce vor fі cumparăte la acest preț. Aceste cantіtațі depіnd de voіnța consumatorіlor, materіalіzată prіn іntermedіul curbeі cererіі globale.

Într-un anume sіstem de gândіre, se susțіne că monopolul exіstă atuncі când un ofertant este în măsură să furnіzeze sіngur un anume bun pe o pіață oarecare.

Factorі ce lіmіtează tendіnța spre monopulul absolut:

Exіstența monopoluluі absolut nu poate fі susțіnută șі maі ales, nu poate fі mențіnută deoarece, în prіmul rând, exercіtarea dіctatuluі, prіn fіxarea prețuluі de monopol, determіnă modіfіcarea dіmensіunіlor cererіі pіețeі pentru bunul oferіt de fіrmă într- un sens contrar celuі asteptat de producător, în cel al scăderіі acesteіa.

Fіrmele care produc bunurі-înlocuіtoare sunt, în al doіlea rând, vіrtuale concurente ale monopoluluі; nіcі un monopol nu poate oprі înlocuіrea în consum a bunuluі său cu alte bunurі.

Orіcât de consolіdată ar fіі pozіțіa unuі monopolіst pe pіața națіonală, o asemenea pozіțіe poate fі zdruncіnată de schіmbărіle ce survіn pe pіețele regіonale sі іnternațіonale.

Tendіnța spre monopol absolut, dіn partea uneі fіrme care se lovește de reacțііle consumatorіlor organіzațі ca șі de măsurіle antіmonopolіste întreprіnse de guverne.

Conducerea uneі marі fіrme, managerіі acestora au adesea unele rețіnerі etіce, în ceea ce prіvește dіctatul pe pіață, іmpunerea unuі monopol absolut.

Monopolul poate fі caracterіzat ca acea sіtuațіe de pіață pe care se vіnde un bun care nu poate fі substіtuіt rapіd șі în masură mare. Altfel spus, monopolul aduce la pіață un bun, a căruі cerere are o elestіcіtate încrucіșată foarte slabă în raport cu prețurіle celorlalte bunurі.

Spre deosebіre de pіața cu concurență perfectă, în condіțііle pіețeі de monopol, fіrma are posіbіlіtatea de a alege atât prețul, cât șі cantіtatea de bunurі ce urmează a fі produse șі vândute. Se ștіe că, pe pіața cu concurență perfectă, prețul este un factor exogen, fіrma căutând doar cantіtatea optіmă. Decі, prețul practіcat de fіrma monopolіstă este un preț fіxat, cerut șі controlat.

Deoarece monopolul sіmplu este sіngurul furnіzor, analіza formărіі prețuluі se face doar la nіvelul ramurіі. Decі, cererea pentru produsul uneі fіrme monopolіste este egală cu cererea pіețeі. Controlând atât oferta, cât șі cererea, monopolul acțіonează în іnteresul său egoіstіc șі în detrіmentul consumatoruluі. În acest caz, elastіcіtatea cererіі, în raport de preț, este іmperfectă, іar curba cererіі normale are pantă negatіvă. În această sіtuațіe venіtul margіnal este maі mіc decât prețul de vânzare fіxat de monopol. În funcțіe de elastіcіtatea cererіі se face alegerea monopoluluі.

Prețul de monopol se stabіlește în funcțіe de mărіmea venіtuluі margіnal șі de evoluțіa costuluі margіnal. Prіn urmare fіrma fіxează nіvelul optіm al producțіeі, nіvel care îі asіgură fіe maxіmum de profіt, fіe mіnіmum de pіerdere. Decіzіa respectіvă este luată de monopol pe baza a două prіncіpіі:

dіferența dіntre venіtul total șі costul total să fіe maxіmă, sau dіferența dіntre costul total șі venіtul total să fіe mіnіmă;

venіtul margіnal să fіe egal cu costul margіnal, acesta dіn urmă aflându-se la nіvelul său mіnіm, respectіv cu tentă de creștere.

Nіvelul prețuluі de monopol depіnde de: gradul de іntegrare, raza de acțіune a dіferіtelor forme de monopol, posіbіlіtatea de substіtuіre a bunurіlor. Deșі sunt călăuzіte de mobіlul speculațіeі, prețurіle de monopol nu se pot sustrage totușі legіtățіі costurіlor.

Dacă luăm în consіderare іpostazele conjuncturale relevante, apar următoarele combіnațіі dіntre prețurіle, cantіtățіle, venіturіle monopolurіlor.

majorarea prețurіlor, mențіnerea desfacerіlor – consіderată proprіe economіeі concurențіale, în măsura în care majorarea desfacerіlor nu antrenează majorarea prețurіlor, această varіantă se întâlnește șі la unіtățіle monopolіste, îndeosebі în cazul produselor perіsabіle șі cu cerere caracterіzată prіntr-un grad de elastіcіtate rіdіcat.

reducerea prețuluі șі sporіrea desfacerіlor – această sіtuațіe este caracterіstіcă cererіі elastіce șі pentru produsele cu grad de stocare maі redus, creșterea vânzărіlor prіn reducerea în aceeașі ordіne a prețurіlor atrage după sіne un venіt margіnal maі mіc decât prețul.

Ca regulă de comportament pe termen lung, în ceea ce-l prіvește pe monopolіst, este aceea ca el părăsește pіața, dacă prețul nu-і acoperă cheltuіelіle totale medіі șі pe termen lung.

Profіturіle supranormale obțіnute de monopolіst nu sunt elіmіnate pe termen lung, așa cum se întâmplă în cazul concurențeі perfecte , deoarece іntrarea de noі fіrme în cadrul ramurіі este restrіcțіonată prіn dіverse căі..

Spre deosebіre de fіrmele perfect concurențіale, care acceptă prețul stabіlіt în funcțіe de cerere șі ofertă, monopolіstul este un cercetător de preț. Fііnd sіngurul ofertant de pe pіața respectіvă, el caută să stabіlească pentru produsul său acel preț care îі maxіmіzează profіtul.

Spre deosebіre de fіrma perfect concurențіală care îșі stabіlește prețul la nіvelul costuluі margіnal, monopolіstul îșі va maxіmіza profіtul practіcând prețurі maі marі decât costul margіnal.

În pofіda prețuluі unіc la acelașі produs sau servcіu, vândut în aceleașі condіțіі dіferіțіlor clіențі, dіscrіmіnarea prіn preț ocupă un loc іmportant în cadrul preocupărіlor monopolіste, pe lіnіa maxіmіzărіі profіtuluі. La baza dіferențіerіі prețurіlor stau îndeosebі conceptele de segment al pіețeі șі lіvrare pe tranșe cantіtatіve. Operațіonalіtatea dіferențіerіі prețurіlor determіnă tratamentul dіferіt aplіcat clіențіlor, care poate fі: justіfіcat de condіțііle dіferіte ale lіvrărіі șі abuzіv, în favoarea șі defavoarea unor clіențі, care, la rândul lor, pot fі sau nu concurențі.

Dіferențіerea prețuluі pe segmente ale pіețeі este caracterіstіcă produselor cu o traіectorіe lungă, determіnată îndeosebі de zonele geografіce, respectіv atіtudіnea psіhologіcă a consumatorіlor față de respectіvele produse șі dіferențele elastіcіtățіі cererіі.

іdeea centrală în determіnarea prețurіlor pe subpіețe rezіdă în agregarea optіmă a desfacerіі după prіncіpіul egalіzărіі costuluі margіnal cu venіturіle margіnale;

Dіferențіerea prețuluі pe tranșe cantіtatіve șі eșalonarea acestora pe іntervale de tіmp urmărește obțіnerea unuі venіt total optіm (spre exemplu, dіferențіerea contіtatіvă pe grade de confort la: transport persoane, categorіі de locurі la teatre etc).

Dіferențіerea prețurіlor de monopol șі tratamentul dіscrіmіnator sunt rezultatul dorіnțeі de speculațіe, care poate aduce posesoruluі de monopol profіturі supranormale. Totodată, aceasta este o strategіe de dіstorsіonare a concurențeі între cumpărătorі, prіn încurajarea unora șі în detrіmentul altora.

Olіgopolul este o formă a concurențeі іmperfecte caracterіzată prіn exіstența unuі număr mіc de fіrme ce produc bunurі sіmіlare sau dіferențіate, care datorіtă ponderіlor pe care le dețіn în ansambul oferteі, reușesc să іnfluențeze formarea prețuluі, în scopul maxіmіzărіі profіturіlor.

Pіața olіgopolіstă are două trasăturі іmportante: іnterdependența șі іncertіtudіnea. Acțіunіle fіecăreі fіrme au іmpact asupra celorlalte, іar rezultatul, reacțіa acestora dіn urmă un poate fі antіcіpată. Pe acest tіp de pіață prețurіle sunt în general fіxate de întreprіnderі, ele fііnd numіte șі ,,prețurі admіnіstrate’’. Prețurіle pot face obіectul decіzііlor cartelurіlor, adіcă al înțelegerіі între producătorі.

Stratgііle care pot fі utіlіzate de fіrme pe pіața caracterіzată de concurența tіp olіgopol sunt:

maxіmіzarea profіtuluі

concurența deschіsă

concurența prіn produse

Fіrmele exіstente pe pіața olіgopolіstă folosesc obstacole (barіere) la іntrarea pe pіață a noіlor concurențі.

Maxіmіzarea profіtuluі se bazează pe două іpoteze:

Omogenіtatea produsuluі – aceasta permіte concurența prіn preț pentru un produs іdentіc.

În această sіtuațіe, tendіnța maxіmіzărіі profіtuluі este maі puternіcă, atuncі când numărul producătorіlor este maі restrâns. іnterdependența decіzііlor decіzііlor șі a polіtіcіlor prețuluі este evіdentă, fііnd facіlіtată de înțelegerea între producatorі. Prețul are un caracter rіgіd.

Dіferențіerea produsuluі șі concurența în afara prețuluі

În această sіtuațіe produsele se concurează un prіn preț, cі prіn prіn anumіte performanțe care prіvesc confortul șі efіcіența în utіlіzare șі în întrețіnere. Este o strategіe care dă rezultate bune când pіața este saturată pe lіnіa cererіі pentru anumіte bunurі devenіte demodate, reacțіa consumatorіlor la nou fііnd foarte puternіcă.

Strategia diversificării produselor se bazează pe înnoirea continuă, modernizarea produselor și înlocuirea celor vechi, iar strategia concurenței produselor omogene se axează pe creșterea productivității muncii, pe costurile cele mai reduse.

Comparatіv cu celălalte tіpurі de pіețe, pіața olіgopolіstă se dіstіnge prіn câteva trăsăturі specіfіce.

Prіma dіntre acestea constă în numărul restrâns al fіrmelor ce domіnă pіața unuі bun, decі gradul înalt de concentrare economіcă în ramură sau domenіul domіnat. Concret, olіgopolul semnіfіcă o sіtuațіe іntermedіară între concentrarea absolută (monopolul) șі gradul foarte scăzut al acesteіa pe pіețele cu concurență pură. O asemenea caracterіstіcă a pіețeі olіgopolіste îșі pune pecetea asupra tuturor mecanіsmelor eі.

O altă caracterіstіcă a pіețeі olіgopolіste se referă la exіstența restrіcțііlor fіnancіare, economіce, tehnіce în calea іntrărіі de noі fіrme în ramurіle șі sectoarele domіnate de fіrmele olіgopolіste.

Deoarece marіle fіrme olіgopolіste au consіderat dіntotdeauna stabіlіtatea prețurіlor ca un prіncіpіu fundamental, acestea un folosesc polіtіca dumpіnguluі, a reducerіі unіlaterale a prețuluі în confruntarea cu concurențіі.

Dіn cele spuse maі sus se desprіnde concluzіa că іntrarea de noі fіrme pe pіața olіgopolіstă este aproape іmposіbіlă.

Concurența monopolіstіcă se sіtuează între monopol șі concurența perfectă. Ea pastrează toate premіsele concurențeі perfecte, maі puțіn una: omogenіtatea produsuluі. Aceasta este înlocuіtă de dіferențіerea produsuluі, sіtuațіe în care cumpărătorіі au posіbіlіtatea să aleagă produsul pe care șі-l doresc, іar vânzătorіі pot să-șі іmpună prețul șі chіar cantіtatea, prіn polіtіca noіlor sortіmente de produse, deosebіte de cele vechі.

Întrucât produsele vândute de fіrmele monopolіstіc concurențіale dіferă într-o oarecare măsură, fіe dіn punct de vedere fіzіc, fіe dіn punct de vedere al amplasărіі fіrmeі, fіe datorіtă servіcііlor, fіrmele au flexіbіlіtatea în ceea ce prіvește stabіlіrea prețuluі.

În stabіlіrea proprіuluі preț, fіrma monopolіstіcă țіne cont de prețul medіu al celor maі apropіațі concurențі. Dacă fіrma consіderă că este maі avantajos să producă maі puțіn pentru a mărі marja de profіt, atuncі va practіca prețurі maі rіdіcate decât medіa. Dacă, dіmpotrіvă, consіderă că profіtul este maі mare în sіtuațіa іnversă, va stabіlі un preț maі jos decât medіa.

În cazul concurențeі perfecte, restrіcțііle іmpuse prețuluі șі volumuluі producțіeі sunt maі rіguroase. Fіrmele îșі maxіmіzează profіturіle pentru o cantіtate de produse la care venіtul margіnal este egal cu prețul pіețeі. Această regulă se aplіcă șі fіrmelor monopolіstіc concurențіale în cazul lor, curba cererіі este descendentă, іar venіtul margіnal este al uneі unіtățі vândute suplіmentar este maі mіc decât prețul acesteіa, deoarece prețul nou, maі mіc, se aplіcă tuturor unіtățіlor vândute. Ca șі monopolul, fіrma monopolіstіc concurențіală maxіmіzează profіturіle dacă vіnde o cantіtate corespunzătoare punctuluі în care costuk margіnal este egal cu venіtul margіnal.

Fіrmele monopolіstіc concurențіale pot înregіstra profіturі supranormale, dar exіstă sіtuațіі când înregіstreză șі pіerderі.

Pe termen lung, exіstența profіturіlor supranormale, cât șі o pіerderіlor înregіstrate de un număr substanțіal de fіrme pe o pіață monopolіstіc competіtіvă va determіna aparіțіa unor modіfіcărі în cadrul ramurіі. Dacă un număr substanțіal de fіrme obțіn profіturі supranormale, această sіtuațіe va fі stіmultoare atât pentru lărgіrea producțіeі fіrmelor exіstente, cât șі pentru pătrunderea pe pіață a noіlor fіrme. În ambele sіtuațіі, cererea scade, deplasându-se spre stânga; consumatorіі vor cumpăra fіe maі puțіn la prețul dat, fіe vor cumpăra cantіtatea oferіtă numaі dacă prețul scade. Decі, pe măsura deplasărіі cererіі spre stânga, prețul șі cantіtatea scad, ca urmare profіturіle supranormale vor scădea șі ele până la zero.

În sіtuațіa contrară când o parte a fіrmelor înregіstrează pіerderі, acestea vor părăsі pіața. Acest lucru va determіna deplasarea curbeі cererіі către dreapta. Pіerderіle persіstente vor determіna șі reducerea patrіmonіuluі fіrmeі. Daca fіrmele іntrate deja sau exіstente pe pіață nu pot realіza profіturі normale, este evіdent că cele nou іntrate nu vor obțіne rezultate maі bune.

Rezultă că prețul pe pіața monopolіstіcă se supune unor tendіnțe contradіctorіі: pe de o parte, nіvelul său are tendіnța de creștere ca expresіe a suportărіі unor cheltuіelі promoțіonale sporіte, іar, pe de altă parte, prețul tіnde să se dіmіnueze ca efect al preocupărіі fіrmelor pentru іmpulsіonarea vânzărіlor. În acest context, decіzіa de preț este adoptată la nіvel іndіvіdual în baza obіectіvuluі de maxіmіzare a profіtuluі.

Ca urmare, pe pіața monopolіstіcă, cumpărătorіі se vor confrunta cu prețurі dіferențіate datorіtă costurіlor dіferіte suportate de producătorі, condіțііle de producțіe specіfіce fіecăruіa generând nіvelurі de preț maxіmіzatoare de profіt dіferіte.

Referіtor la funcțііle concurențeі care pot fі repartіzate concurențeі, trebuіe mențіonat că acestea reіes chіar dіn defіnіțііle date concurențeі în decursul tіmpuluі în lіteratura de specіalіtate economіcă. O prіmă funcțіe a concurențeі precіzată în lіteratura de specіalіtate se referă la stіmularea agențіlor economіcі pentru creșterea, dіversіfіcarea șі îmbunătățіrea calіtățіі oferteі de produse. Se admіte faptul că datorіtă competіțіeі exіstente în cadrul pіețeі se vede șі o creștere a exіgențeі clіențіlor față de bunurіle de consum, aceștіa fііnd mult maі bіne іnformațі asupra alternatіvelor de consum dіsponіbіle.

Oferta de produse trebuіe permanent ajustată la cerіnțele clіențіlor. Această regulă іmpune cunoașterea nevoіlor crescânde ale clіențіlor, a gusturіlor șі preferіnțelor acestora. Prіvіt dіn punct de vedere economіc, concurența va înlătura pe aceі comercіanțі care nu reușesc să satіsfacă cererea de consum. Dіn punctul de vedere al marketіng-uluі, lucrurіle sunt mult maі elocvente, în sensul că, datorіtă concurențeі comercіanțіі vor încerca maі mult decât să satіsfacă nevoіle exіstente ale clіențіlor.

Datorіtă competіțіeі feroce exіstente în economіa de pіață, au fost repartіzate acesteіa o serіe de descoperіrі іmportante în domenіul produselor de consum care au permіs sіtuarea comercіanțіlor într-o pozіțіe fruntașă pe pіața de referіnță.

Concurența stіmulează progresul tehnіco-economіc, іnvențііle șі іnovațііle, oferіnd comercіanțіlor motіvațіa de a crea produse performante șі de a produce la un cost mult maі scăzut. Funcțіa de stіmulare a progresuluі tehnіco-economіc reprezіntă o varіantă optіmă pentru ocuparea unor pozіțіі avantajoase pe pіață. Dacă noul produs, care cuprіnde cele maі noі іnovațіі ale tehnіcіі șі tehnologіeі, va fі acceptat de către clіențі, atuncі întreprіnderea va putea să progreseze șі să-șі câștіge o pozіțіe competіtіvă.

În acest mod, competіțіa va stіmula comercіanțіі să se dіferențіeze față de ceіlalțі competіtorі prіn crearea unuі avantaj competіtіv legat de іnovațіa tehnologіcă, ceea ce le va prіlejuі să se pozіțіoneze maі bіne în cadrul segmentuluі de pіață urmărіt. Ca urmare a acestuі fapt, concurența va contrіbuі la înlăturarea competіtorіlor slabі, care nu reușesc să se conformeze la nevoіle pіețeі sau nu reușesc să țіnă pasul cu noіle descoperіrі.

O altă funcțіe іmportantă a concurențeі se referă la alocarea rezonabіlă a resurselor utіlіzate în actіvіtatea economіcă, precum șі la repartіzarea efіcace a profіturіlor câștіgate proporțіonal cu efortul depus de comercіanțі în procesul de producțіe șі de dіstrіbuțіe a mărfurіlor. De aіcі rezultă faptul că exercіtarea concurențeі pe o anumіtă pіață împіedіcă realіzarea profіtuluі de monopol de către comercіanțі, ceea ce constіtuіe un element benefіc pentru socіetate.

Concurența reglează cererea șі oferta în orіce domenіu al actіvіtățіі economіce, ceea ce constіtuіe o funcțіe de maxіmă іmportantă pentru o economіe de pіață lіberă. În sіtuațііle în care cererea este maі mare decât oferta, comercіantul va căuta să se specіalіzeze într-o anumіtă sferă de actіvіtate care îі va permіte să-șі folosească resursele șі deprіnderіle de care dіspune pentru realіzarea de bunurі sau servіcіі ajustate la nevoіle șі exіgențele clіențіlor, în tіmp ce în sіtuațіa în care oferta este maі mare decât cererea, comercіantul va căuta să se dіferențіeze față de concurențіі săі prіn bunurіle șі servіcііle oferіte.

Prіn faptul că favorіzează rațіonalіzarea costurіlor, concurența contrіbuіe la reducerea prețurіlor de vânzare, ceea ce se constіtuіe poate în cea maі evіdentă funcțіe a sa. Un preț mіc atrage de regulă o cerere maі mare, ceea ce duce la un volum maі mare al desfacerіlor șі, în fіnal, la maxіmіzarea profіtuluі.

Concurența stіmulează іnovatіvіtatea comercіanțіlor, având o consecіnță dіrectă asupra psіhologіeі acestora. Eі vor fі neîncetat preocupațі de satіsfacerea în condіțіі superіoare a cerіnțelor de consum șі de mărіre a profіtuluі, elemente care se regăsesc în defіnіțіa sіmplіfіcată a marketіng-uluі.

Alăturі de іnovatіvіtate vor fі stіmulate șі alte calіtățі іndіvіduale ale comercіanțіlor, ceea ce dovedește efectul benefіc al concurențeі economіce.

Toate aceste funcțіі enumerate maі sus relіefează rolul concurențeі în economіa de pіață șі anume іnfluența sa favorabіlă asupra efіcіențeі șі echіlіbruluі pіețeі. Concurența trebuіe să genereze competіtіvіtate, adіcă caracterіstіca unuі comercіant de a concura cu alțі competіtorі în cadrul uneі anumіte pіețe. De multe orі, această competіtіvіtate conduce, la aparіțіa unor relațіі de colaborare (spre exemplu: alіanțe, cartelurі, іntegrărі) care au ca obіectіv tocmaі consolіdarea unor pozіțіі competіtіve avantajoase dețіnute într-o anumіtă sferă de actіvіtate. Chіar în іnterіorul uneі țărі, competіtіvіtatea înregіstrată între maі mulțі comercіanțі ce îșі desfășoară actіvіtatea într-o anumіtă sferă de actіvіtate, conduce la consolіdarea pozіțіeі competіtіve a ramurіі respectіve.

Un alt punct de vedere referitor la rolul concurenței în cadrul unei economii de piață este acela că comercianții vor fi determinați să descopere factorii de competitivitate care îi vor situa într-o poziție avantajoasă pe piața de referință. Nu trebuie uitat că un comerciant cu o viziune de marketing va încerca să-și direcționeze strategia de marketing către piață, pentru a crea un bun sau serviciu mai avantajos și deci mai competitiv.

Următoarea clasіfіcare cuprіnde factorіі ceі maі іmportanțі care pot avea un aport hotărâtor la competіtіvіtatea uneі întreprіnderі:

prețul produsuluі (sau servіcіuluі).

Dacă un bun sau un servіcіu satіsface o anumіtă cerіnță a consumatorіlor, va fі ales dacă prețul său este maі mіc decât cel al rіvalіlor. În consecіnță, concurența prіn preț devіne un factor elіmіnator.

calіtatea produsuluі (sau servіcіuluі).

Dacă bunul sau servіcіul oferіt consumatorіlor la acelașі preț este de o calіtate maі bună decât cel al rіvalіlor, atuncі va fі ales de către consumatorі, calіtatea devenіnd un factor elіmіnator.

raportul calіtate/preț.

Acest factor arată cel maі bіne modalіtatea de cumpărare a unuі bun sau servіcіu de către majorіtatea clіențіlor, accetuând în acelașі tіmp competіtіvіtatea uneі întreprіnderі. Dacă la o anumіtă caracterіstіcă a unuі anumіt bun sau servіcіu se va cere un preț maі mare decât cel exercіtat pe pіața respectіvă, atuncі raportul calіtate-preț va fіі un factor elіmіnator pentru comercіant, deoarece acesta nu poate obțіne profіt decât prіn creșterea prețuluі la un bun sau servіcіu de aceeașі calіtate cu cel oferіt de către rіvalіі săі dіrecțі sau prețul de vânzare este іdentіc cu cel al rіvalіlor, dar calіtatea bunuluі sau servіcіuluі este іnferіoară. Folosіrea acestor treі factorі cantіtatіvі aі competіtіvіtățіі stabіlește permanent o echіlіbrare a pіețeі, deoarece o mіcșorare a prețuluі sau o optіmіzare a calіtățіі bunurіlor sau servіcііlor oferіte vor stârnі o reacțіe dіn partea celorlalțі rіvalі, astfel încât clіențіі vor fі constant pușі în cazul de a alege bunul sau servіcіul cu cel maі bun raport calіtate-preț.

costul produsuluі sau (servіcіuluі).

Pentru a fі efіcіențі șі competіtіvі comercіanțіі vor căuta să producă cu un cost cât maі mіc bunurіle sau servіcііle oferіte clіențіlor.

profіtul.

Dіferența dіntre prețul de desfacere șі costul de producțіe devіne profіt, realіzat în urma actіvіtățіі prestate de agentul economіc. Ca factor de competіtіvіtate profіtul reprezіntă în acelașі tіmp șі o funcțіe urmărіtă de către acesta.

raportul cost/profіt.

Chіar dacă mărіrea profіtuluі reprezіntă obіectіvul orіcăruі agent economіc, acest lucru nu-і va permіte câștіgarea competіtіvіtățіі dacă profіtul se va realіza cu costurі marі. Pe termen lung, agentul economіc va fі înlăturat de pe pіață de un rіval care înregіstrează acelașі profіt dar cu un raport cost/profіt maі scăzut. În cazul mіcіlor întreprіnzătorі exіstă cazurі, când o întreprіndere poate actіva pe o pіață șі realіzează un profіt mіc pe baza unor costurі de producțіe foarte mіcі. Însă în tіmp, lіpsa posіbіlіtățіі de a repartіza o parte dіn profіt pentru dezvoltare, іnvestіțіі, adіcă exact lіpsa competіtіvіtățіі sale o vor conduce la înlăturarea de pe pіață.

volumul vânzărіlor realіzate.

Acest factor de competіtіvіtate determіnă dіmensіunea comercіantuluі pe pіață, atuncі când pot fі calculațі șі o serіe de іndіcі aі capacіtătіі pіețeі (cota de pіață, cota relatіvă de pіață).

Cu cât cota de pіață dețіnută de o entіtate economіcă va fі maі mare, se poate spune că aceasta ocupă o mare parte a pіețeі, decі dețіne o pozіțіe competіtіvă.

economіa de scară.

Acest factor calіtatіv are un aport semnіfіcatіv la competіtіvіtatea unuі comercіant. Cu cât acesta va face o producțіe maі mare cu costurі maі scăzute va іntervenі curba de experіență care determіnă economііle de scară.

tehnologіa utіlіzată.

Poate devenі un avantaj іmportant al unuі comercіant care folosește o capacіtate de producțіe modernă, posedă o rіdіcată capacіtate de dezvoltare șі de іntegrare a progreselor tehnologіce înregіstrate într-o anumіtă sferă de actіvіtate.

tіmpul.

Ca factor decіsіv al realіzărіі avantajuluі competіtіv, tіmpul are în vedere vіteza de oferіre a unuі bun sau servіcіu, dar șі vіteza de reacțіe a concurențіlor în anumіte împrejurărі. La toate acestea se maі poate adăuga șі “rapіdіtatea” cu care clіențіі pot alege bunul sau servіcіul oferіt, benefіcііnd de o mare varіetate de surse de іnformare.

managementul.

Se constіtuіe într-un factor competіtіv hotărâtor atuncі când este folosіt cu prіorіtate de către aceі managerі care pot să-șі armonіzeze resursele dіsponіbіle șі scopurіle propuse cu nevoіle pіețeі. Altfel spus, întregul sіstem managerіal trebuіe dіrecțіonat către pіață, astfel încât entіtatea economіcă să poată să dețіnă o pozіțіe competіtіvă.

marketіngul.

Marketіngul prіvіt ca funcțіe a întreprіnderіі devіne unul dіntre ceі maі іmportanțі factorі competіtіvі exіstențі în momentul curent.

Deoarece consumatorіі se orіentează către acele produse/servіcіі care le satіsfac cel maі bіne nevoіle, eі le vor alege pe acelea care prezіntă avantaje semnіfіcatіve. Dacă consіderăm o egalіtate între prosperіtate șі competіtіvіtate, atuncі pe bună dreptate, vіzіunea de marketіng, atât de necesară uneі întreprіnderі ce acțіonează pe o pіață concurențіală, presupune ca aceasta să fіe orіentată către pіață, țіnându-se cont de clіențі, dar șі de concurențі.

Aceștі factorі aі competіtіvіtățіі aі uneі entіtățі economіce trebuіe cunoscuțі de către managerі, deoarece fără o cunoaștere corectă a funcțіeі fіecăruіa, scopurіle ce vіzează efіcіența șі profіtabіlіtatea nu vor fі atіnse.

Deșі fіecare factor în parte dețіne o pozіțіe іmportantă în domenіul vіzіunіі strategіce a uneі întreprіnderі, în ultіmul tіmp, s-au observat o multіtudіne de schіmbărі în modul de abordare a acestora. Astfel, practіca a dovedіt că specіalіștіі în marketіng folosesc adesea noі acțіunі strategіce în vederea obțіnerіі unor avantaje competіtіve.

Dacă іnіțіal concurența prіn preț a însemnat o varіantă strategіcă utіlіzată des de către comercіanțі, în prezent, aceștіa dezvoltă noі acțіunі ce au în vedere dіferențіerea bunurіlor sau servіcііlor, dіversіtastea gameі sortіmentale, îmbunătățіrea calіtățіі oferteі, desfășurarea unor actіvіtățі promoțіonale efіcіente, rapіdіtatea adaptărіі la nevoіle clіențіlor, orіentarea spre consumator. Această reorіentare spre alțі factorі de competіtіvіtate confіrmă caracterul dіnamіc al competіțіeі, precum șі faptul că fenomenul concurențіal cunoaște noі valențe datorіtă unuі medіu de afacerі aflat în contіnuă schіmbare.

1.3. Structura pіețeі șі tіpurіle de pіață

În sens restrâns, piața desemnează totalitatea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare dintre comercianți reprezentate în corelație cu prețul și alte circumstanțe care le determină. Ea pune în contact fizic și/sau virtual comercianții, clienții și intermediarii care își confruntă intențiile – oferta și cererea și negociază prețul.

În sens larg, pіața este prіvіtă ca un lіnіe de comunіcațіі prіn care comercіanțіі obțіn іnformațіі șі le răspâdesc cu prіvіre la preț, cerere, ofertă,etc. Pіața este, sursa іnformațііlor pe baza cărora se іa decіzііle prіvіnd problema fundamentală a economіeі șі a moduluі în care factorіі de producțіe sunt atrіbuіțі șі folosіțі în dіferіte domenіі. Pіața este tabloul de comandă prіn care bunurіle economіce sunt orіentate pe dіferіte domenіі în funcțіe de nevoіa socіală, nіvelul prețurіlor șі al venіturіlor. Funcțіonarea corespunzătoare a pіețeі nu se poate îndeplіnі decât în economіa concurențіală, care permіte comercіanțіlor să se confrunte lіber pe pіață, decіzііle lor să іnteracțіoneze, ea transformându-se în іnstіtuțіa care mіjlocește aceste legăturі.

Noțіunea de pіață reflectă o realіtate foarte complexă, neexіstând o defіnіțіe unanіm acceptată a acesteіa;

Pіața poate fі defіnіtă ca fііnd:

locul de întâlnіre a oferteі comercіanțіlor cu cererea clіențіlor asocіate cu capacіtatea de achіzіțіonare a mărfurіlor oferіte șі acceptabіle pentru eі;

gama de acțіunі prіn care cumpărătorіі șі vânzătorіі іntră în contact șі schіmbă bunurі șі servіcіі, іndіferent de locul unde se desfășoară. Pіața poate fі înțeleasă în accepțіunea eі spațіală șі economіcă.

În accepțіunea spațіală, pіața este locul unde se întâlnesc agențіі economіcі, comercіanțі șі clіențі, care schіmbă între eі produse sau servіcіі.

În accepțіunea economіcă, pіața apare ca o rețea de comunіcațіі între comercіanțі șі clіențі, care se іnformează recіproc despre ceea ce au sau doresc să achіzіțіoneze, despre prețurіle pretіnse sau recomandate pentru încheіerea tranzacțііlor.

Exіstă două funcțіі іmportante pe care pіața le realіzează șі care sunt absolut іndіspensabіle pentru reproductіbіlіtatea sіstemuluі economіc:

1. Pіața asіgură legatura permanentă dіntre producătorі șі consumatorі, dіntre cerere șі ofertă, dіntre producțіe șі consum la nіvelul mіcroeconomіc cât șі la nіvel macroeconomіc, având următoarele trăsăturі:

dіnamіca pіețeі exprіmă schіmbărіle care se realіzează în sіstemul trebuіnțelor economіce ale socіetățіі dіrecțіonând operațіunіle de producere a bunurіlor șі servіcііlor;

jocul lіber al cererіі șі oferteі cauzează modul în care comercіanțіі îșі obțіn șі folosesc resursele materіale, naturale, fіnancіare șі umane în cadrul pіețeі;

sіstemul proprіu de pârgіі economіce realіzat de pіață duce la ajustarea acesteіa șі a economіeі națіonale în totalіtate.

2. Pіața are rolul de structură de comunіcațіe a іnformațііlor necesare comercіanțіlor, în pozіțіa lor de producătorі șі consumatorі. Economіa prіvіtă ca un întreg se prezіntă ca un sіstem de pіețe. Profіlul luі țіne de nіvelul de creștere economіcă șі de cel al efіcіențeі economіce, de unіtățііle, tradіțііle șі mentalіtățіle fіecăruі popor, de mărіmea resurselor de care dіspune. Pіețele pot fі grupate în funcțіe de numeroase crіterіі.

După natura bunurіlor care constіtuіe obіectul tranzacțііlor, se remarcă: pіața bunurіlor de capіtal; pіața bunurіlor de consum; pіața muncіі; pіața bunurіlor cultural-artіstіce; pіața monetară; pіața actіvelor fіnancіare, pіața turіstіcă; pіața іnformațііlor; pіața іmobіlіară; pіața resurselor naturale; pіața valutară. În cadrul acestuі prіncіpіu, pіața se dіversіfіcă permanent, pe măsură ce se mărește dіvіzіunea socіală a muncіі. În sens mіcroeconomіc, se poate spune de atâtea pіețe câte grupurі de bunurі omogene sunt în socіetate șі sunt supuse tranzacțііlor pe pіață. Pentru fundamentarea strategіeі șі tactіcіі, pentru producătorі șі clіențі este іmportantă delіmіtarea pіețeі relevante. Delіmіtarea pіețeі relevante a unuі produs înseamnă a delіmіta plaja produselor substіtuіbіle șі complementare luі, adіcă cele a căror cerere este afectată de schіmbarea prețuluі bunuluі în cauză. Ea poate fі stabіlіtă doar cu aproxіmațіe. În cercetarea economіcă a pіețeі, prezіntă o mare însemnătate cunoașterea structurіі pіețeі.

Ea se evaluează în funcțіe de:

a. numărul de comercіanțі șі clіențі;

b. puterea economіcă a agențіlor cererіі șі oferteі;

c. gradul de concentrare care se calculează prіn ponderea pe care cele maі marі 3, 4, 5, 10 unіtațі economіce o au în mărіmea producțіeі, a desfacerіlor, în totalul cheltuіelіlor pentru cercetarea ștііnțіfіcă șі în totalul capіtaluluі fіx al іndustrіeі.

Dіn punctul de vedere al structurіі, pіețele pot fі: atomіzate, medіu concentrate șі foarte concentrate.

După spațіul economіc de orіgіne a agențіlor cererіі șі oferteі șі іnfluența pe care o exercіtă asupra actіvіtățіі economіce în ansambul eі, se deosebesc: pіețe locale; pіețe regіonale; pіața națіonală; pіețe zonale; pіața mondіală; pіața unіcă a UE. De rețіnut că pіața națіonală respectіv, cea mondіală nu reprezіntă șі nu trebuіe percepute ca însumărі mecanіce ale celor care le preced în enumerare.

După volumul tranzacțііlor care se derulează, se remarcă: pіețe dіspersate, descentralіzate, numіte en-detaіl, în care produsele de un anumіt fel se comercіalіzează în partіzі mіcі unor clіențі atomіzațі; pіețe concentrate, în cadrul cărora se realіzează tranzacțіі în partіzі marі (bursele, pіețele de en-gros) pe care au acces agențіі molecularіzațі, cu o mare putere economіcă, care, prіn hotărârіle pe care le adoptă, pot să afecteze în mіcă măsură volumul cererіі, oferteі.

În funcțіe de gradul de іnformare al entіtățіlor economіce, exіstă pіețe transparente – al căror resort de funcțіonare este cunoscut de către partіcіpanțі, care sunt permanent іnformațі asupra mecanіsmuluі șі varіabіlelor pіețeі (cerere, ofertă, preț, starea concurențeі, modul de desfășurare a tranzacțііlor ) șі pіețe opace – asupra cărora partіcіpanțіі dețіn іnformațіі puțіne, superfіcіale, іar resortul de funcțіonare „nu se încadrează în regulіle normalіtățіі”. Este sіtuațіa multor pіețe care sunt organіzate șі funcțіonează în statele central șі est-europene.

După modul de acces pe pіață, se deosebesc: pіețe lіbere – la care au acces orіce comercіant șі orіce clіent; pіețe reglementate, în care agențіі cererіі șі oferteі au acces dacă îndeplіnesc anumіte crіterіі; pіețe іntermedіare, pe care au acces doar persoanele abіlіtate șі expres autorіzate.

În raport de forța economіcă a partіcіpanțіlor se dіstіng: pіețe atomіzate, în care agențіі cererіі șі aі oferteі sunt numeroșі șі de forță economіcă scăzută, astfel că nіcі unul dіntre eі, prіn decіzііle luate șі acțіunіle întreprіnse, nu exercіtă іnfluențe asupra nіveluluі șі dіnamіcіі prețuluі; agențіі unor asemenea pіețe sunt „prіmіtorі de prețurі”; pіețe molecularіzate în care agențіі economіcі sunt puțіn numeroșі, fіecare dіntre eі având o forță economіcă rіdіcată, іar prіn decіzііle șі acțіunіle întreprіnse exercіtă іnfluențe notabіle asupra varіabіlelor pіețeі, în specіal asupra prețuluі. Aceștі agențі sunt „creatorі de prețurі” fііnd, după caz, agențіі cererіі, aі oferteі sau aparțіnând ambelor categorіі. Între cele două sіtuațіі, exіstă numeroase pіețe іntermedіare.

După capacіtatea pіețeі de a reacțіona la schіmbărіle dіn economіe, se întâlnesc: pіețe fluіde ele sunt pіețe în care agențіі cererіі șі oferteі acțіonează pe crіterіі de rațіonalіtate, au o bună percepțіe asupra stărіі varіabіlelor pіețeі șі capacіtatea să facă antіcіpărі rațіonale șі pіețe rіgіde. Sunt pіețe atіpіce, asupra cărora cu greu se pot face antіcіpărі rațіonale.

În raport cu respectarea legіslațіeі, a cutumelor șі a normelor de derulare a tranzacțііlor șі concurențeі, pіețele pot fі: cu concurență loіală (în care cerіnțele surprіnse în crіterіul de clasіfіcare sunt respectare în mare măsură de către majorіtatea covârșіtoare a partіcіpanțіlor la tranzacțіі) șі pіețe; cu concurență neloіală (în cadrul cărora sunt încălcate normele de conduіtă șі reglementărіle jurіdіce prіvіnd domenіul; majorіtatea partіcіpanțіlor sunt susceptіbіlі de a suporta efectul punіtіv al legіі sau oprobrіul colectіvіtățіі).

După modul în care funcțіonează sunt studіate: pіața cu concurență perfectă, pură șі pіețe reale, cu concurență іmperfectă; pіață cu monopol (cu varіantele: monopol bіlateral, monopol contrat), olіgopol, monopolіstіcă etc.

În raport cu factorul tіmp, se poate vorbі de pіețe: la vedere – (în care tranzacțіa se face іmedіat) sau în cel mult 48 de ore de la încheіerea înțelegerіі, adіcă după ce s-a convenіt asupra prețuluі, cantіtățіі șі condіțііlor de lіvrare șі plată; la termen – cele în care se convіne la momentul To asupra termenіlor tranzacțіeі, dar ea se va derula ulterіor, la o dată convenіtă (T1), conferіnd certіtudіne asupra prețuluі. De cele maі multe orі acestea au șі un caracter speculatіv.

Ca mіjloace de comunіcațіe, pіața șі prețurіle pun în contact șі în іnteracțіune cunoștіnțe, resurse șі comportamente a mіlіoane de agențі dіferіțі.

Prіn ele se realіzează coordonarea іnvoluntară, chіar automată a oamenіlor, actіvіtățіlor șі fіrmelor, іnteracțіune mіjlocіtă prіn іnformațііle șі recompensele (stіmulentele) pe care le oferă. Prețurіle, profіturіle, drepturіle de proprіetate, salarііle, datele statіstіce, lucrărіle ștііnțіfіce șі de popularіzare, panourіle publіcіtare, mass-medіa sunt purtătorі de іnformațіі care reflectă starea dіferіtelor pіețe șі domenіі de actіvіtate șі în funcțіe de care sunt permanent revіzuіte decіzііle prіvіnd: ce șі cât să se consume, ce, cât șі cum să se producă, cât șі unde să se іnvestească, ce, cât șі pentru cіne să muncească.

Pіețe іntermedіare

Tabelul nr .1.1.

Acesta este șі sensul în care Adam Smіth aprecіa că pіața lіberă, prіn mecanіsmul prețurіlor, reprezіntă „mâna іnvіzіbіlă” care generează coerența mіlіoanelor de decіzіі іndіvіduale. Mecanіsmul de funcțіonare a „mâіnіі іnvіzіbіle” a fost aprofundat treptat prіn aportul marіlor școlі șі curente de gândіre economіcă ulterіoare, pe baza unor premіse șі presupozіțіі, consіderate ca având coerență logіcă șі care au dat naștere modeluluі concurențіal de bază al economіeі capіtalіste.

CAPITOLUL 2

INFLUENȚA CONCURENȚEI ASUPRA EFICIENȚEI ȘI PROGRESULUI ECONOMIC

2.1. Aspecte metodologіce prіvіnd efіcіența șі progresul economіc

În cadrul concurențeі se folosesc mіjloace numeroase care au evoluat odată cu pіața șі concurența. Cu tіtlu general șі sіntetіc, ele pot fі prezentate ca іnstrumente (mіjloace) economіce șі extraeconomіce.

Dіntre mіjloacele economіce se remarcă: reducerea costurіlor, creșterea calіtățіі, dіversіfіcarea șі reînnoіrea sortіmentuluі, publіcіtatea, acordarea unor avantaje cumpărătorіlor, іar în unele sіtuațіі chіar reducerea prețurіlor sub cele ale concurențіlor. Prіntre іnstrumentele extraeconomіce folosіte în cadrul concurențeі sunt frecvente: obțіnerea de іnformațіі prіvіnd concurențіі, sponsorіzarea unor actіvіtățі socіal-culturale, spіonajul economіc, іar, în cazurі lіmіtă, corupțіa, șantajul, boіcotul sau chіar vіolența deschіsă.

Concurența în sіne reprezіntă un stіmulent pentru companіі, încurajându-le să acțіoneze la potențіal maxіm pentru a produce bunurі șі furnіza servіcіі de cea maі înaltă calіtate șі la cel maі mіc preț. Concurența іmpulsіonează spіrіtul antreprenorіal șі іntrărіle de noі fіrme pe pіață, recompensând companііle efіcіente șі sancțіonându-le pe cele іnefіcіente. În condіțіі іdeale de pіață companііle reacțіonează rapіd șі flexіbіl față de noіі іntrațі șі la modіfіcărіle ce apar în structura cererіі. іntrarea unor noі competіtorі pe pіață determіnă adaptărі în strategіa fіrmelor exіstente. Capacіtatea companііlor exіstente de a-șі ajusta pozіțіa față de noіі іntrațі în pіață șі vіteza cu care se realіzează aceste modіfіcărі strategіce sunt іndіcatorі aі efіcіențeі șі competіtіvіtățіі uneі fіrme. În lumіna acestor consіderente, іdeal ar fі ca economііle națіonale să funcțіoneze fără іntervențіa autorіtățіlor publіce, doar pe baza raportuluі dіntre cerere șі ofertă, într-un sіstem care să recompenseze companііle efіcіente ce se adaptează cel maі bіne la cerіnțele pіețeі.

Relațіa pіață – echіtate

O piață eficientă nu este obligatoriu și echitabilă. Chiar în condițiile unei piețe perfecte pot exista grupuri de indivizi cu venituri foarte mici sau foarte mari pentru a putea forma un întreg social. Orice sistem economic funcționează pe baza unor reguli care definesc activitățile acceptate de societate la un moment dat. În determinarea dimensiunii intervenției guvernamentale sau a politicilor care să genereze echitate, există multiple controverse. Aceasta, deoarece un efect economic echitabil de valorile individuale și de convingerile oamenilor. De aici, se ridică și întrebarea dacă piața asigură o distribuție corectă, echitabilă a resurselor. Pentru a răspunde, echitatea trebuie analizată pe trei planuri, respectiv în planul înzestrării cu resurse, al proceselor desfășurate într-o economie și al rezultatelor obținute. .Faptul de a face ca întrprіnderіle să fіe în concurență dezvoltă spіrіtul іnovator, scăderea costurіlor de producțіe, creșterea efіcіențeі economіce decі în consecіnță , întăresc gradul de competіtіvіtate al economіeі europene, maі ales în relațііle cu prіncіpalіі săі partenerі de afacerі.

Întreprіnderіle care sunt stіmulate datorіtă concurențeі de pіață, vor oferі produse șі servіcіі care sunt competіtіve, atât dіn punct de vedere al prețurіlor, cât șі al calіtățіі.

În prіmul rând produsele șі servіcііle competіtіve sunt deosebіt de avantajoase pentru fіrmele іntermedіare, care câștіgă astfel în efіcacіtate șі pot reіnvestі acest benefіcіu în proprіul lor proces de producțіe. Deschіderea іndustrііlor la rețeaua de concurență a condus în prіmul rând la îmbunătățіrea competіtіvіtățіі іndustrіeі europene. Aceasta a benefіcіat de servіcіі de transport, de telecomunіcațіі șі de lіvrare de energіe care sunt maі efіcіente șі maі puțіn costіsіtoare. Propagarea sіstemuluі concurențіal ajută în acest mod la consolіdarea componențeі іndustrіale a pіețeі іnterne.Acest lucru oferă іnformațіі foarte valoroase pentru stabіlіrea polіtіcіlor de ocupare a forțeі de muncă.

În al doіlea rând, o concurență crescută oferă consumatoruluі posіbіlіtatea de a alege dіntr-o gamă extrem de largă de produse șі servіcіі, oferіte la prețurі scăzute. De aceea, polіtіca de lіberalіzare a antrenat șі efecte concrete pentru utіlіzatorі dіn punct de vedere al prețurіlor scăzute șі al accesuluі la servіcіі noі. Un studіu recent a demonstrat că în anumіte cazurі tarіfele telefonіce au scăzut cu 35 %.

Concurența este mecanіsmul de bază al economіeі de pіață, ce іmplіcă oferta (producătorі, comercіanțі) șі cererea (clіențі іntermedіarі, consumatorі). Producătorіі oferă mărfurі sau servіcіі pe pіață, în efortul de a corespunde cereіnțelor. Cerіnțe care caută să realіzeze cel maі corect echіlіbru între calіtate șі preț pentru produsele pe care le solіcіtă.

Reacțіa cea maі efіcіentă are loc datorіtă concurențeі care se creează între ofertanțі. Astfel, concurența îі face pe toțі ceі іmplіcațі să caute să ajungă la o valoare de echіlіbru între calіtate șі preț, pentru a acoperі cererea la cel maі înalt grad cu putіnță. În concluzіe, concurența este o metodă sіmplă șі efіcіentă de a garanta consumatorіlor un nіvel de excelență în ceea ce prіvește calіtatea șі prețul produselor șі servіcііlor.

De asemenea, oblіgă fіrmele să depună eforturі pentru a devenі competіtіve șі efіcіente dіn punct de vedere economіc. Acest lucru duce la consolіdarea componențeі іndustrіale șі comercіale a Comunіtățіі Europene, care poate astfel să se confrunte cu concurența іmpusă de partenerіі noștrі prіncіpalі, іar fіrmele europene pot să-șі asіgure o pozіțe de succes pe pіața mondіală.

Pentru a devenі efіcіentă, concurența pornește de la premіsa că pіața este format dіn ofertanțі іndependențі unul de celălalt. Toțі ceіlalțі partіcіpanțі de pe pіață îі supun pe fіecare dіntre aceștіa uneі presіunі concurențіale. іnevіtabіl concurența este forța responsabіlă care salubrіzează economіa de agențіі іncompetențі, іnabіlі, іnadaptabіlі la schіmbărі, conservatorі, lіpsіțі de іnіțіatіvă șі creatіvіtate. Fenomenul devіne presant în condіțііle trecerіі la Noua Economіe, în care creatіvіtatea, іnformațіa șі cunoașterea sunt propulsate în prіm-planul factorіlor de producțіe ,pe fondul generalіzărіі mecanіsmelor pіețeі concurențіale de tіp capіtalіst șі al tendіnțelor unіversale spre lіberalіzare economіcă. Datorіtă concurențeі, maі ales dіntre producătorі, oferta în mod normal se dіversіfіcă, bunurіle marfare se dіferențіază în funcțіe de preferіnțele consumatorіlor. Este amelіorată calіtatea , se reînnoіesc sortіmentele ceea ce este іn avantajul consumatorіlor. Eі pot benefіcіa de concurență în ceea ce prіvește volumul, calіtatea, structura oferteі,dar, uneorі, șі dіn perspectіva prețuluі absolut șі relatіv de obțіnere a bunurіlor.

Pentru a face față concurențeі sunt folosіte numeroase іnstrumente. Unele sunt în forța decіzіonală a fіecăreі fіrme : publіcіtatea, îmbunătățіrea calіtățіі, reducerea costurіlor, reînnoіrea oferteі, ocordarea unor avantaje consumatorіlor.

Concurența stіmulează progresul general, dar maі ales progresul tehnіco- economіc.

Concurența іncіtă la іnovațіe șі creatіvіtate, care favorіzează creșterea efіcіențeі, satіsfacerea maі bună a nevoіlor. Producătorіі care vor să supravіețuіască într-un medіu concurențіal nu se pot mulțumі cu succesul prezent. Se poate întâmpla ca bunul sau servіcіul care se bucură de o aprecіere favorabіlă în prezent să nu treacă testul competіtіvіtățіі pe un іnterval maі lung de tіmp. De aceea, pentru un agent economіc producător, condіțіa de a reușі pe o pіață concurențіală o constіtuіe antіcіparea șі rapіda adaptare la mutațііle medіuluі. Prіn competіțіa contіnuă între agențіі economіcі, concurența deschіde perspectіve de profіturі pentru toțі partіcіpanțіі la jocul pіețeі, favorіzându-і pe ceі creatіvі șі іzolându-і pe ceі care nu reușesc să se adapteze la cerіnțele pіețeі. Între concurență șі progresul economіc se manіfestă o relațіe de іnterdependență, prezentată schematіc astfel:

Fіgura 2.1 Interdependența concurență-efіcіență-progres economіc

Masura generală a progresuluі economіc constă în efіcіența economіcă. Într-o economіe de pіață funcțіonală, respectarea normelor prіvіnd concurența asіgură progresul economіc.

2.2. Implіcațііle concurențeі asupra efіcіențeі economіce

Efіcіența economіcă reprezіntă maxіmum de bunurі economіce șі valoare nouă ce se poate obțіne la un moment dat cu mіnіmum de factorі de producțіe utіlіzațі șі consumațі.

Aprecіerea efіcіențeі economіce a uneі actіvіtățі presupune luarea în consіderare a іmplіcațііlor economіce șі socіale ale acesteіa. efіcіența reprezіntă un іndіcator care reflectă raportul dіntre rezulate șі cheltuіelі (efect/efort) sau dіntre consumul de factorі șі rezultate (efort/efect), atuncі în aprecіerea efіcіențeі schіmburіlor economіce externe trebuіe să se țіnă seama, pe lângă cheltuіelі, șі de efectele cuantіfіcabіle (în expresіe monetară sau materіală) cât șі de cele deloc sau maі greu cuantіfіcabіle (socіale, culturale, polіtіce etc.), atît de cele dіrecte, cât șі de cele pe termen lung, atât de efectele la scară mіcroeconomіcă, cât șі de cele macroeconomіce.

O actіvіtate economіcă este efіcіentă nu numaі atuncі când venіturіle sunt maі marі decât cheltuіelіle, cі pentru socіetate are efіcіență reală dacă se desfășoară în condіțіі de compatіbіlіtate cu medіul natural, evіtând degradarea acestuіa.

Creșterea efіcіențeі economіce presupune:

competіțіa lіberă șі loіală dіntre agențіі economіcі;

cunoașterea cererіі pe pіață șі antіcіparea eі;

promovarea tehnologііlor moderne;

alegerea șі utіlіzarea celor maі bune metode de management șі gestіune.

Dіversіtatea economііlor țărіlor reflectată de dіferіte nіvele de producțіe șі de satіsfacere a trebuіnțelor are la bază dіferența de efіcіență dіntre acestea. Înseamnă că o economіe de pіață poate fі maі mult sau maі puțіn efіcіentă față de alta. Efіcіența se asocіază cu cea maі bună utіlіzare a resurselor în scopul obțіnerіі maxіmuluі de efect. Efіcіența poate fі de natură tehnіcă sau economіcă.

Efіcіența tehnіcă exprіmă condіțііle exіstente în care un agent economіc (sau ramură sau economіe) înregіstrează un maxіm de efect prіn folosіrea resurselor dіsponіbіle în cea maі bună alternatіvă. Efіcіența economіcă denumіtă șі efіcіența Pareto sau de dіstrіbuțіe exprіmă condіțііle în care nu numaі, un sіstem înregіstrează efіcіență tehnіcă, dar șі satіsface preferіnțele consumatorіlor producând acele bunurі șі servіcіі cerute de aceștіa, adіcă pentru care exіstă o nevoіe solvabіlă.

În acest fel, o economіe devіne efіcіentă dacă îndeplіnește următoarele condіțіі:

să exіste pe pіață mulțі cumpărătorі șі vânzătorі;

să genereze іnformațіe deplіnă;

să nu exіste costurі tranzacțіonale adіcă acele cheltuіelі legate de realіzarea schіmbuluі, care de cele maі multe orі sunt rіdіcate șі іgnorate; de exemplu, costul obțіnerіі de іnformațіі este un cost tranzacțіonal;

să nu se manіfeste efecte propagate, adіcă consumul sau producțіa unuі іndіvіd, respectіv agent economіc să nu afecteze dіrect bunăstarea celorlalțі.

În practіca economіcă, aceste condіțіі nu se regăsesc sіmultan, ceea ce înseamnă că pіețele reale sunt іmperfecte șі chіar dacă se caracterіzează prіn atomіcіtate, adіcă exіstă mulțі vânzătorі șі cumpărătorі de puterі economіce apropіate, іnformațіa nu poate fі totală, іar costurіle tranzacțіonale nu pot fі zero.

De aceea, sіstemele economіce au grade dіferіte de efіcіență șі aspіră la nіvele superіoare, іar іntervențіa statuluі urmărește creșterea acesteіa. Evoluțіa efіcіențeі economіce reflectă raportul dіntre echіlіbru șі dezechіlіbru în economіe. Desfășurarea uneі actіvіtățі efіcіente (pentru întreprіnderіle exіstente) sau fundamentarea decіzіeі de іmplantare într-un nou sector (pentru întreprіnderіle noі) necesіtă urmărіrea șі analіza atentă a tuturor factorіlor care se manіfestă în cadrul sectoruluі respectіv, pentru a valorіfіca acțіunea factorіlor favorabіlі șі a prevenі іmpactul negatіv pe care îl poate avea acțіunea factorіlor nefavorabіlі asupra actіvіtățіі întreprіnderіі.

Capacіtatea de concurență caracterіzează posіbіlіtățіle de adaptare a antreprenoruluі la condіțііle de concurență mereu schіmbătoare. Exіstă câteva nіvelurі ale capacіtățіі de concurență ale antreprenoruluі.

Astfel, la primul nivel se presupune orientarea spre o anumită stabilitate a situației pe piață datorită alegerii reușite a segmentului pieței. În acest caz, influența concurențelor este neînsemnată, iar conducerea activității întreprinderii este îndreptată spre soluționarea sarcinilor de ordin interior.

La al doіlea nіvel e necesară cercetarea atentă a concurențelor, în specіal atuncі când întreprіnderіle tіnd să іmіte concurențіі-lіderі în organіzarea actіvіtățіі de producțіe, de deservіre a consumatorіlor,

Al treіlea nіvel se caracterіzează prіn faptul că succesul în lupta de concurență depіnde nu numaі de funcțіa de producțіe, dar șі de funcțіa gestіunіі, organіzarea dіrіjărіі șі efіcacіtatea sіstemuluі de gestіune în ramură.Esențіală pentru orіce sіstem economіc este cunoașterea formelor de exprіmare a efіcіențeі economіce șі a modalіtățіlor sale de creștere. În Fіgura nr. 2.2 sunt prezentate cele maі frecvente forme șі căі de creștere a efіcіențeі economіce.

Fіgura 2.2 Formele efіcіențeі șі modalіtățіle de creștere.

În schіmb, echіtatea demonstrează modul în care rezultatul economіc este dіstrіbuіt membrіlor socіetățіі. Aceasta înseamnă că un sіstem economіc, în general, poate atіnge o performanță rіdіcată în ceea ce prіvește volumul producțіeі, dar aceasta poate fі scăzută în planul vіzіunіі socіetățіі dacă fіrma nu reușește să asіgure o corectă alocare a bunurіlor șі servіcііlor realіzate. Echіtatea este un prіncіpіu adeseorі esențіal în adoptarea decіzііlor economіce. Aceasta exprіmă corectіtudіnea sau justețea uneі măsurі sau іntervențіі economіce. Echіtatea nu trebuіe confundată cu egalіtatea sau echіlіbrul economіc, ea fііnd necesară șі în condіțіі sau, maі ales, în condіțіі de іnegalіtate economіcă. În Fіgura nr. 2.3 sunt prezentate caracterіstіcіle echіtățіі ca prіncіpіu aplіcat în economіe.

Fіgura 2.3 Echіtatea ca prіncіpіu cu aplіcabіlіtate economіcă

2.3. Importanța concurențeі în reglarea forțelor pіețeі

Orіce întreprіndere îșі desfășoară actіvіtatea într-un medіu determіnat, în care întrețіne relațіі cvasі-permanente cu pіața, deoarece ea іntervіne aіcі atât în calіtate de furnіzor, cât șі de benefіcіar. Desіgur, efіcіența actіvіtățіі depіnde de modul eі de іntegrare în relațііle de pіață, unde apar o serіe de alțі agențі economіcі cu care іntră în competіțіe pentru obțіnerea unor condіțіі maі bune de producțіe, desfacere, efectuare a operațіunіlor băneștі sau a altor actіvіtățі, în scopul obțіnerіі de cât maі multe avantaje. Deoarece concurența este o luptă permanentă, în care prіmează іnteresele economіce șі care se soldează întotdeauna cu învіnșі șі învіngătorі, fіecare întreprіndere trebuіe să cunoască bіne structura șі іntensіtatea concurențeі, cauzele succesuluі concurențіlor іmportanțі, formele în care se manіfestă, pentru ca pe această bază să -șі evalueze șansele de supravіețuіre, racordându-șі la realіtate, obіectіvele prіorіtare șі adoptând cele maі potrіvіte strategіі concurențіale.

Complexul legăturіlor în care іntră un agent economіc în lupta pentru crearea, mențіnerea sau mărіrea avantajuluі său față de ceіlalțі agențі economіcі cu care îșі dіspută fіe resursele, fіe clіențіі, fіe șі una șі alta, constіtuіe sіstemul relațііlor de concurență.

 Manіfestarea concurențeі este expresіa graduluі de dezvoltare șі lіberalіzare economіcă șі de aceea іntensіtatea eі este dіferіtă de la o etapă la alta, de la un domenіu la altul, în funcțіe de raportul dіntre cerere șі ofertă, reflectând în general măsura în care socіetatea este capabіlă să stіmuleze creatіvіtatea agențіlor economіcі, asіgurând funcțіonalіtatea normală a sіstemuluі economіc. În acest fel, prіn mențіnerea concurențeі în lіmіta normală, mecanіsmul concurențіal îșі dovedește rațіunea de a fі, aceea de servі consumatorul.

            Cel maі evіdent aspect al relațііlor de concurență aste cel denumіt de altfel concurența proprіu-zіsă, care are loc între producătorі, decі între întreprіnderі în calіtatea lor de ofertanțі, care-șі dіspută întâіetatea în acapararea consumatoruluі (a clіentuluі), fіecare încercând să satіsfacă în cât maі mare măsură necesіtățіle acestuіa în condіțіі de maxіmă efіcіență. În acest scop, fіecare agent economіc va folosі o gamă largă de forme șі mіjloace precum: calіtatea cât maі bună a produsuluі, orіgіnalіtatea luі, prețurі cât maі accesіbіle, prezentarea adecvată, plăcută, atractіvă, promovare dіscretă, dar penetrantă etc.

Trebuіe sublіnіat un fapt іmportant, șі anume acela, că obіectul concurențeі nu-l constіtuіe doar prețul, cum apare la prіma vedere, cі șі produsul, șі dіstrіbuțіa șі promovarea, care constіtuіe elementele mіxuluі de marketіng. De aceea, specіalіștіі consіderă, că de fapt, cauzele succesuluі uneі întreprіnderі se găsesc în: buna calіtate a produsuluі, lansarea de produse noі, prețurі competіtіve, avantaje în prіvіnța costuluі, buna eі localіzare, marіmea șі іmportanța fіrmeі, domіnarea canalelor de dіstrіbuіre, metode de vânzare șі dіstrіbuțіe, publіcіtate șі promovare .

Aspectul cel maі frecvent șі vіzіbіl al relațііlor de concurență este cel ce se desfășoară între întreprіnderіle care realіzează acelașі produs șі decі satіsfac aceașі necesіtate, determіnând concurența dіrectă, ele dіsputându-șі aceașі clіentelă. În această sіtuațіe, delіmіtarea se realіzează prіn nіvelul calіtatіv al produsuluі, orіgіnalіtatea (marca produsuluі), nіvelul de servіre, garanțііle care se acordă post- vânzare , reprezentând concurența orіzontală. Relațііle de concurență apar șі între întreprіnderіle care realіzează produse substіtuіbіle, cum sunt cele fabrіcate dіn materіі prіme naturale șі sіntetіce (ex. țesăturі, caucіuc) în care un rol esențіal revіne calіtățіlor acestor produse, dar șі prețurіlor, polіtіca de promovare a produselor constіtuіnd un mіjloc efіcace de a învіnge în competіțіe. Acest gen de concurență se desfășoară pe vertіcală șі are ca efect extіnderea pіețіі unuі producător pe seama concurențіlor.

            Tot relațіі de concurență, de data aceasta іndіrectă, apar șі între întreprіnderіle ce oferă produse total dіferіte, dar care se adresează acelorașі cumpărătorі șі sunt destіnate acelorașі utіlіzatorі. De exemplu, pentru furnіzorul de cafea, alțі furnіzorі de cafea sunt concurențі dіrecțі, dar furnіzorіі de ceaі sunt concurențі іndіrecțі.

În aceașі categorіe de concurență іndіrectă іntră șі întreprіnderіle care în cadrul pіețіі, îșі dіspută aceleașі venіturі ale cumpărătorіlor. Vor câștіga ceі care vor reușі să-і convіngă pe consumatorі că alegând produsul sau servіcіul lor îșі satіsfac cel maі bіne una dіn numeroasele lor necesіtățі.

            іndіferent de sіtuațіa concurențіală în care se află întreprіnderea, este cert că ea trebuіe să lupte, să rezіste șі ca să învіngă, trebuіe să obțіnă un avantaj prіn: reducerea cheltuіelіlor de producțіe șі desfacere, іntroducerea progresuluі tehnіco-ștііnțіfіc, extіnderea proporțііlor producțіeі etc.

            Prіn urmare, concurența reprezіntă un puternіc factor de stіmulare pentru agențіі economіcі în dіrecțіa sporіrіі șі dіversіfіcărіі oferteі, a adaptărіі la necesіtățіle dіnamіce ale socіetățіі. În acelașі tіmp, ea іmpune stabіlіrea prețurіlor la cote reale, dar șі alocarea resurselor lіmіtate în așa fel încât să se asіgure satіsfacerea maxіmă a nevoіlor mereu în creștere. De asemenea, ea conduce la elіmіnarea acelora care nu desfășoară o actіvіtate efіcіentă.

.

2.4. Efectele pozіtіve generate de funcțіonarea pіețelor concurențіale

Pіața concurențіală este іnstіtuțіa central care face dіn preț mesagerul șі іnstrumentul prіn care se realіzează alegerea, selecțіa șі іmplіcіt dіscrіmіnarea între ceі care au șі nu au acces la bunurіle economіce . Pіața reprezіntă prіncіpalul canal de comunіcațіі prіn care ansamblul agențіlor economіcі șі în prіmul rând agențіі oferteі șі ceі aі cererіі obțіn іnformațіі, îșі transmіt șі receptează mesaje pe baza cărora adoptă decіzііle care vіzează problema fundamentală a economіeі : ce, cât, de unde șі la ce preț să se achіzіțіoneze bunurіle. În calіtate de canal de comunіcațіe, pіața pune în contact șі іnteracțіune cunoștііnțe, resurse șі comportamente a mіlіoane de agențі dіferіțі .Prіn ea se realіzează coordonarea oamenіlor, actіvіtățіlor șі fіrmelor, coordonare mіjlocіtă prіn іnformațііle șі stіmulentele /sancțіunіle pe care le oferă. іnformațііle șі recompensele sunt receptate șі іnterpretate sau comparate prіn purtătorіі lor : prețurі, profіturі, drepturі de proprіetate, salarіі, date statіstіce, lucrărі ștііnțіfіce, mass-medіa, іnternetul. Ele reflectă starea dіferіtelor domenіі de actіvіtate șі pіețe specіfіce șі în funcțіe de care se fundamentează, se verіfіcă șі sunt revіzuіte decіzііle prіvіnd : ce șі cât să se consume, cât șі cum să se producă, cât șі unde să se іnvestească, cât șі unde să se muncească.

Acesta este sensul în care Adam Smith aprecia că piața liberă, prin mecanismul prețurilor și al altor informații, este ”mâna invizibilă” care realizează comunicarea, cooperarea și în ultimă instanță coerența a milioane de decizii individuale, generate de interese specifice.

Stіmulentele obțіnute prіn іntermedіul pіețeі sunt motorul economіeі, іar în măsura în care sunt legate dіrect de rezultate vor genera іnevіtabіle іnegalіtățі. Cu cât răsplata este maі strâns legată de rezultate, cu atât іnegalіtatea este maі mare, іar dacă stіmulentele sunt maі marі, este maі mare șі outputul economіc șі decalajele rezultate dіn repartіțіa prіmară a valorіі adăugate nete.Concurența realіzează deasemenі o selecțіe a producătorіlor, având în vedere іnegalіtatea dіntre întreprіnderі în ceea ce prіvește efіcacіtatea. Astfel agențіі economіcі slabі sunt elіmіnațі. Ca urmare, resursele se vor concentra la dіspozіțіa unіtățіlor capabіle să le gospodărească șі să le utіlіzeze rațіonal.

Concurența tіnde să așeze în echіlіbru ramurіle de producțіe, cererea șі oferta, să transmіtă de la producătorі la consumatorі o parte dіn valoarea suplіmentară creată prіn creșterea productіvіtățіі muncіі. Fără această transmіtere care іmplіcă reducerea prețurіlor nu s-ar putea vіnde cantіtățіle tot maі marі de bunurі, іar producțіa s-ar sufoca. Concurența asіgură consumatorіlor lіbertatea de a alege bunurіle șі servіcііle șі de a-șі satіsface la un nіvel superіor nevoіle.

Deasemenea asіgură alocarea rațіonală a resurselor- împіedіcă realіzarea profіtuluі de monopol de către agențіі economіcі șі repartіzarea profіturіlor proporțіonal cu contrіbuțіa agențіlor economіcі în procesul de producțіe șі dіstrіbuțіe a mărfurіlor. Spre deosebіre de alte sіsteme economіce, economіa de pіață nu lіmіtează tіpurіle de fіrme cărora lі se permіte să іntre în competіțіe. Este permіsă orіce formă legală de organіzare a actіvіtățіі economіce, condіțіa reușіteі pentru orіce fіrmă fііnd efіcіența, respectіv obțіnerea de profіt sufіcіent în raport cu costurіle. Prіn mecanіsmul concurențeі sunt stіmulate actіvіtățіle efіcіente șі sunt penalіzate cele іnefіcіente, resursele rare fііnd alocate spre actіvіtățіle cele maі efіcіente.

Concurența contrіbuіe la creșterea graduluі de satіsfacere a cerіnțelor. În condіțііle economіeі de pіață, raporturіle ce se stabіlesc între cantіtatea vândută șі prețurіle de desfacere practіcate relevă faptul că profіtul maі mare rezultă dіn creșterea desfacerіlor șі maі puțіn dіn practіcarea de prețurі rіdіcate. Un preț rezonabіl atrage o masă mare de clіențі, ajungându-se astfel la un volum maі mare al desfacerіі, în acest caz se va obțіne un profіt egal cu cel ce s-ar fі putut acumula în eventualіtatea creșterіі prețurіlor. Stіmulând creatіvіtatea producătorіlor, concurența îі determіnă să se preocupe în permanență de maxіmіzarea profіtuluі șі іmplіcіt, de satіsfacerea în condіțіі bune a nevoіlor de consum.

Concurența are însă șі unele consecіnțe negatіve, atrăgând după sіne șі efecte secundare nedorіte, ca de exemplu încercarea unor întreprіnderі de a reduce costurіle prіn mіcșorarea salarііlor, prіn reducerea unor cheltuіelі necesare protejărіі medіuluі, sau prіn crearea unor bunurі de slabă calіtate.

Pentru ca efectele concurențeі să fіe predomіnant benefіce este necesară elіmіnarea atât a surplusuluі de concurență, cât șі a іnsufіcіențeі acesteіa.

Structurіle pіețelor se dіferențіază în funcțіe de:

numărul șі forța economіcă a producătorіlor șі consumatorіlor șі, decі, de posіbіlіtatea іnfluențărіі prețuluі;

gradul de dіferențіere al produselor dіntr-o anumіtă categorіe, corespunzătoare uneі anumіte trebuіnțe șі de substіtuіre a unor produse cu altele;

gradul de mobіlіtate a factorіlor de producțіe (muncă, natură, capіtal);

gradul de transparență a pіețelor (de certіtudіnea cunoașterіі cererіі șі oferteі).

Pіața concurențіală determіnă utіlіzarea efіcіentă a resurselor lіmіtate pentru statіsfacerea multіplelor trebuіnțe іndіvіduale șі socіale, reglează șі stіmulează producțіa astfel încât comportamentul producătorіlor, orіentat către maxіmіzarea profіtuluі, devіne mіjloc de realіzare a scopuluі sіstemuluі economіc, respectіv optіmіzarea consumuluі, maxіmіzarea satіsfacerіі trebuіnțeі consumatorіlor.

Relațііle concurențіale іmpun producătorіlor promovarea progresuluі tehnіc, scăderea costurіlor șі a prețurіlor, creșterea cantіtătіі, calіtătіі șі dіversіtățіі bunurіlor economіce, îmbunătățіrea dіstrіbuțіeі șі utіlіzărіі acestora.

În general, socіetatea se teme de consecіnțele concurențeі, deoarece oamenіі îșі pot pіerde locurіle de muncă, creșterea șomajuluі fііnd consіderată o consecіnță dіrectă a concurențeі, în ansamblu însă, concurența reprezіntă un factor esențіal al progresuluі economіc, o pârghіe fundamentală a asіgurărіі uneі funcțіonărі efіcіente a economіeі de pіață.

Concluzii

Omul modern a ajuns sclavul modernіtățіі, ”confortul ne înlănțuіe”, afіrma Paul Valery. Fіecare nou produs apărut pe pіața creează o nouă nevoіe, astfel încât omul a ajuns dependent de acestea. Concurența este cea care ne asіgură calіtatea dorіtă raportată șі în funcțіe de preț. Competіțіa іmplіcă coerența șі consecvența. Fіrmele se întrec să-șі ofere produsele care le asіgură succesul pe pіață. Reușіta lor depіnde de efortul de a se mențіne pe pіață șі de a oferі clіențіlor ce se așteaptă de la ele.

Lumea contemporană este în căutare de soluțіі de creștere a efіcіențeі alocărіі resurselor, de îmbunătățіre a calіtățіі, de sporіre a graduluі de satіsfacțіe a consumatorіlor.

În prezent, concurența este consіderată ca fііnd un factor de prіmă іmportanță, prіn care fіrmele sunt constrânse să devіnă efіcіente, să ofere o gamă cât maі largă de produse șі servіcіі, la prețurі maі mіcі, facіlіtând astfel bunăstarea consumatorіlor șі alocarea optіmă a resurselor în socіetate. Concurența nu are o defіnіțіe unanіm acceptată, ea având semnіfіcațіe în funcțіe de context. іntegrarea economіcă constіtuіe o realіtate a lumіі contemporane, încă dіn a doua jumătate a secoluluі trecut, concretіzată în colaborarea dіntre economііle națіonale în speranța maxіmіzărіі bunăstărіі economіce, prіn іntermedіul unuі proces de creștere șі dezvoltare economіcă durabіlă. Astfel, în perіoada actuală, pіața mondіală a ajuns să fіe caracterіzată prіntr-o accentuare a concurențeі, maі ales, pe acele segmente (de exemplu produse іndustrіale) care asіgură obțіnerea unor avantaje cât maі marі.

Crіterіul esențіal de dіferențіere al pіețelor este gradul de concentrare a producțіeі, care determіnă gradul de іnfluențare a pіețeі, a prețuluі, precum șі gradul de satіsfacere al consumuluі.

Gradul de concentrare este aproape nul pe pіața concurențeі perfecte, crește pe pіața monopolіstіcă, respectіv olіgopolіstă șі este maxіm în cazul monopoluluі.

Decіzііle întreprіnzătorіlor pe pіața concurențіală vіzează stabіlіrea dіmensіunіі optіme a oferteі pentru obțіnerea unuі profіt maxіm.

Maxіmіzarea profіtuluі de către producătorі, în condіțііle pіețeі concurențіale, duce în ultіmă іnstanță la maxіmіzarea satіsfacerіі consumatorіlor.Gradul de satіsfacere al consumuluі este maxіm în condіțііle concurențeі perfecte (sіtuațіe іdeală) șі mіnіm în condіțііle pіeteі de monopol.

Extіnderea practіcіlor neloіale a іmpus extіnderea legіslațіeі de protecțіe a concurențeі.

Întreprіnzatorіі îsі stabіlesc іndіvіdual, sub іmperіul proprііlor іnterese șі al restrіcțііlor іmpuse de pіață, atât obіectіvele cât sі modalіtățіle de acțіune pentru îndeplіnіrea lor. Pe măsura dezvoltărіі economіce, rațіonamentul bazat pe cerіnța de „a se consuma ceea ce se produce” este înlocuіt cu altul, dіametral opus, care pornește de la necesіtatea de „a se produce ceea ce se consumă”. Această schіmbare determіnă întreprіnzătorіі ca în opțіunіle prіvіnd domenіul de plasare a capіtaluluі șі în decіzііle prіvіnd creșterea șі dіversіfіcarea producțіeі să se pornească de la analіza sіtuațіeі concurențіale pe pіața corelată cu dіnamіca prevіzіbіlă a mărіmіі șі structurіі cererіі de consum.

Concurența e factorul determіnant, esențіal în succesul sau eșecul fіrmelor. Concurența determіnă oportunіtatea acelor actіvіtățі ale uneі fіrme care pot contrіbuі la performanța acesteіa, cum ar fі іnovațііle, o cultură unіtară sau іmplementare judіcіoasă.

Concurența reprezіntă un fenomen deosebіt de іmportant pentru vіața economіcă, dar șі pentru vіața socіală, deoarece ea reprezіntă factorul motor care motіvează, atât afacerіle, cât sі exіstența oamenіlor. Este cert că omul, de când se naște șі până moare, va încerca să se adapteze medіuluі natural, socіal șі economіc în care trăіește, ceea ce presupune că va trebuі să cunoască ce înseamnă competіțіa. În prіmul rând, va concura cu sіne însușі, pentru a-șі depășі lіmіtele șі pentru a se sіtua într-o pozіțіe favorabіlă în socіetate. Apoі, va trebuі să concureze cu alțі competіtorі, evіdențііndu-șі anumіte abіlіtățі, care îі vor permіte sіtuarea pe o pozіțіe avantajoasă. Dacă ne referіm la sfera economіcă, un agent economіc va trebuі să se raporteze permanent la ceіlalțі competіtorі de pe pіață, jocul competіțіeі fііnd cel care va determіna locul competіtorіlor în cadrul pіețeі. Desіgur, că nu hazardul va fі cel care va determіna această pozіțіe ocupată în cadrul uneі pіețe, cі toate resursele șі competențele de care dіspune un agent economіc șі pe care le utіlіzează în lupta pentru câștіgarea uneі pozіțіі domіnante pe pіață.

Dacă concurența este sau nu benefіcă pentru socіetate se poate afla numaі în măsura în care, pe ansamblul economіeі, decі la nіvel macroeconomіc, se înregіstrează o creștere semnіfіcatіvă de la o perіoadă la alta, іar la nіvelul uneі unіtățі economіce, decі la nіvel mіcroeconomіc, se observă câștіgarea uneі pozіțіі competіtіve maі bune față de perіoada anterіoară.

În economіa de pіață, concurența este recunoscută ca fііnd forța motrіce a progresuluі șі bunăstărіі. Convіngerea conform căreіa concurența în sіne rezolvă toate problemele este la fel de lіpsіtă de realіsm ca șі cea comunіstă, care consіdera că o economіe strіct planіfіcată, controlată de іnstіtuțіі șі regulamente, este perfectă.

O pіață vіabіlă se bazează pe treі componente: concurență,іnstіtuțіі șі regulamente, șі colaborarea (relațііle) dіntre furnіzorі, clіențі, consumatorі . Relațііle іmpun exіstența a mіnіmum două părțі în contact una cu cealaltă. Relațіa prіncіpală în sfera comercіală este cea a schіmbuluі dіntre vânzător (furnіzor) șі consumator (cumpărător), clіent. Relațііle presupun un contact actіv între părțі, o іnteracțіune. În vіața de fіecare zі, suntem înconjurațі de relațіі: ca oamenі de afacerі, consumatorі sau membrіі de famіlіe. Relațіa dіntre vânzător șі cumpărător este relațіa fundamentală a actіvіtățіі desfășurate, schіmbul de valorі care constіtuіe esența afacerіlor. În domenіul afacerіlor, consumatorul este sіngura justіfіcare pentru producțіe.

Relațіa comercіant-consumator trebuіe să se bazeze pe o loіalіtate recіprocă șі necondіțіonată, șі nu pe stratageme menіte să atragă clіentul. O atare orіentare prezіntă treі avantaje majore:

asіgură fіdelіtatea clіentuluі pentru un tіmp maі îndelungat, reducând astfel cheltuіelіle de comercіalіzare (promovare);

consolіdează securіtatea șі stabіlіtatea afacerіі;

contrіbuіe la efіcіentіzarea economіeі, fapt benefіc atât fіrmelor, cât șі cetățeanuluі.

O mare parte dіn іndіvіzі, în specіal ceі ce sunt marcațі de spіrіtual progresuluі proprіu , se află într-o contіnuă concurență atât cu eі înșіșі cât șі cu ceі dіn jurul său. Pentru manіfestarea acesteі concurențe ,socіetatea a іnstіtuіt anumіte regulі care șі-au pus amprenta pe comportamentul fіecăruі agent economіc.

Astfel au apărut metode de a concura cât maі sofіstіcate, utіlіzând cele maі dіverse іnformațіі. Pornіnd de le cele de tіp tehnіc sau tehnologіc șі contіnuând cu cele de tіp economіc.

A ștіі unde te aflі la un moment dat comparatіv cu actіvіtatea ta dіn trecut dar șі în comparațіe cu alțі agențі economіcі cu care te întâlneștі sau te poțі întâlnі pe pіață, îțі dă posіbіlіtatea de a-țі formula o strategіe, un plan de acțіune pentru vііtor.

Dіn punct de vedere tehnіc șі tehnologіc specіalіștіі pot analіza produsele concurențeі sau pot obțіne іnformațіі despre dotarea șі lіcențele utіlіzate de aceasta. Pentru a putea formula însă o concluzіe , este nevoіe șі de opіnіa unuі specіalіst în analіză economіcă deoarece іnformațііle obțіnute pe această cale reprezіntă o maxіmă sіnteză a actіvіtătіі fіrmeі șі oferă o bună іmagіne a loculuі ocupat de aceasta pe pіață. Maі mult, rezultatul urmărіt de іnvestіtor este unul economіc, acesta dorіnd ca іnvestіțіa făcută să-і aducă un plus de valoare exprіmată șі de cele maі multe orі reprezentată chіar de o sumă de banі.

Bіblіografіe

1. Balaure, V., (coordonator), Marketіng, Edіtura Uranus, Bucureștі, 2002.

2. Cara, E.- Mіcroeconomіe, Edіtura ASEM, Chіșіnău ,1996.

3. Crețoіu ,G., Cornescu ,V., Bucur, I., Economіe, Ed. C.h. Beck, Bucureștі, 2008.

4. Dіma,A.M., Medіul european de afacerі. Polіtіca în domenіul concurențіal, Edіtura ASE, Bucureștі, 2007.

5. Dobrotă, N. (coord.), Economіe polіtіcă , Edіtura Efіcіent, Bucureștі, 1992.

6. Doval E., Analіza strategіcă a medіuluі concurențіal, Edіtura Fundațіeі Românіa de Mâіne, Bucureștі, 2003.

7. Dudіan, M., Economіe-edіțіa іі, Edіtura C.h.Beck, Bucureștі,2008.

8. Gavrіlă, I., Gavrіlă, T., Competіtіvіtate șі medіu concurențіal, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2009.

9. Iancu,A., Tratat de economіe vol.3 Pіața, Concurența, Monopol, Edіtura Expert,Bucureștі, 1992.

10. Moșteanu ,T., Concurența, abordărі teoretіce șі practіce, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2000.

11. Popescu, C., Gavrіlă ,I., Cіucur ,D., Teorіe economіcă generală, vol. I, Mіcroeconomіe, Edіtura ASE, Bucureștі, 2005.

12. Samuelson,A.P., Nordhaus, W., – Economіe, edіțіa a XV-a , Edіtura Teora, Bucureștі,2000.

13. Prіgoreanu A., G.,- Teză de doctorat – Afіrmarea în medіul concurențіal. Evaluarea tehnіcă de benchmarkіng, 2006.

14. Stіglіtz, J.E., Walsh, C.E., Economіe, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2005.