Concluzia acestor evoluții ale relațiilor externe este că în prezent Uniunea Europeană este [618714]

Concluzia acestor evoluții ale relațiilor externe este că în prezent Uniunea Europeană este
principalul donator în regiune, principalul investitor și al doilea partener comercial al Americii
Latine în ansamblul său. P arteneri i tradiționali ai acestei regiuni sunt Spania ș i Portugalia , însă
se apreciază că legă turile econ omice s -au intensificat datorită î ntregii Uniuni Europeane. Statele
care exportă cel mai mult în America Latină sunt în prezent Germania, Franța și Italia.
1.2 Summit -urile dintre UE și America Latină. Obiective și realiză ri

Rio de Janeiro
Obiectivul principal al summit -ului de la Rio este întărirea cunoașterii reciproce din punct
de vedere politic, economic și cultural între cele două regiuni în vederea dezvoltării unui
parteneriat strategic ș i stabilirea unui set de priorități comune pentru acțiunile ulterioare. În
cadrul acestui summit s -au lansat și negocierile formale pentru un acord de liber comerț bi –
regional.
Parteneriatul strate gic între cele două regiuni se bazeaza pe trei piloni:
✓ un dialog politic amplificat;
✓ relații economice și financiare solide, având la bază o liberalizare amplă și e chilibrată a
schimburilor comerciale și a fluxurilor de capital;
✓ cooperare dinamică în sectoarele cheie.
Priorități le acestui dialog politic sunt consolidarea democrației și a statului de drept ș i
promovarea drepturilor om ului, valori care trebuie să fie comune ambelor părț i. O altă prioritate
a acestui dialog politic este aceea de a aprofunda integrarea regională, care reprezintă o
necesitate în această nouă eră , era globali zării. Europa a reușit să realizeze această integ rare,
creând o piață unică și o unitate monetară . De asemenea, UE lucrează la con solidarea politicii
exterioare și de securitate comună, precum și la dezvoltarea spaț iului eur opean de libertate,
securitate și justiție comună . Aceeași direcție trebuie să fie abordată și de Amer ica Latină ,
deoarece numai printr -o integrare rapidă , comunicarea l a nivel politic dintre cele două regiuni
poate produce efecte benefice pentru ambele părț i.
În cadrul acestui dialog politic un alt punct de interes este coordonarea și colaborarea în
cadrul foruril or in ternaționale. Se poate afirma că Europa și America Latină au același discurs
politic, deoarece valor ile comune promovate de politica celor două regiuni facilitează o
convergență a pozițiilor lor în cadrul instituțiilor internațio nale. UE și America Latină își
exprimă prin acț iunile lor sprijinul pentru multilateralism și își coordonează pozițiile asupra

multora dintre problemele de pe agenda internațională. Astfel, încălzirea globală și alte
probleme ale mediului înconjurător, preveni rea conflictelor, lupta contra terorismului,
dezarmarea, lupta contra traficanților de droguri, spălarea banilor , proliferarea armelor, abolirea
pedepsei capitale sunt de fapt obiective ale politicii ind ividuale fiecarei regiuni, dar și ale
colaboră rii dintre ele . Uniunea Europeană a propus deja un mecanism de coordonare și de
consultări periodice între misiunile statelor membre și cele din America Latină în cadrul
forurilor internaționale din New York, Geneva sau Viena, precum și consultări ad hoc la
Bruxelles și în cadrul conferințelor internaționale .

Summit -ul de la Madrid
Madrid este locul în care î ncepe cel de -al doile a summit, î n anul 2002. Scopul acestui
summit este acela de a întări relaț iile dintre cei trei piloni fundamentali din cadrul c oaliției UE –
America Latin ă, prezentaț i în cadrul summit -ului de la Rio.
Din punct de vedere poli tic, s -a accentuat necesitatea întă ririi unui sistem multilateral care să
aibă ca fundament principiile Națiunilor Unite ș i ale dreptului internat țional. S -a accent uat
importanța combaterii terorismului î n toate formele acestuia de ma nifestare deoarece poate
ameninț a sistemul democratic, libertatea și posibilitatea dezvoltării statelor partenere, î n
limitele stabilite de Carta ONU și regulile dreptului inernaț ional. De asemenea, s-a punctat
necesitatea întăririi cooperă rii bilaterare necesare în eradicarea traficului de droguri și de
persoane cât și a rasismului și xenofobiei și nu în ultimul rând promovarea egalității î ntre genuri.
Un alt aspect foarte important din a ceastă agendă , care va fi d iscutat amănunț it ulterior î n
cadrul summit -ului de la Gua dalajara din anul 2004 se referă la realizarea unui mecanism de
cooperare ș i consultare a celor două componente în cadrul organismelor internaționale, mai ales
Națiunile Unite.
Acest summit a condus la întărirea eforturilor pentru promovarea unei creșteri economice
profitabile care să combată sărăcia, să asigure reforme economice și o stabilitate
macroeconomică prin optimizarea eficacităț ii instit uțiilor publice, creșterea inve stițiilor în
infrastructură și in crearea unui sistem educațional adaptat noilor tehnologii, sprijinirea IMM –
urilor.
Referitor la protecția mediului înconjurăt or, cele două părți au decis să asigure ratificarea
cât mai rapidă a Protocolului de la Kyoto și intrarea lui în vigoare.

Pentru extinderea relațiilor economice dintre cele două regiuni, cel mai important f actor
a fost parafarea unor hotărâ ri de asociere între UE ș i Mexic ( act semnat în anul 1997), între UE

și Chile (act semnat în anul 2002) ș i de asemenea intensificarea colaboră rii economice și
comerciale între UE și statele care aparț in de Mercosur.

Summit -ul de la Mexic
Mai 2004 a avut o foarte mare însemnă tate pentru Guadalajara, Mexic din prici na summit –
ului care a avut loc în stat. A fost prima dată când alături de reprezentanț ii a 33 de state din
America Latină ș i Caraibe , au mai participat atâ t mambrii „Europei celor 15 “ cât și liderii celor
10 st ate integrate de c urând î n uniune .
La această întâlnire, la fel ca și î n cadrul summit -ului din Mad rid, s -a accentuat
necesitatea întăririi colaborării între cele două regiuni, mai ales î n domeniile coeziunii sociale
ale multilateralismuli și integră rii regionale.
Scopul principal a fost realizarea unei coeziuni sociale și a combaterii sărăciei, demersuri
necesare pentru reabilitar ea situaț iei econom ice a Americii Latine care s -a înrăutățit în ultima
perioadă . În concluzie, î n cadrul summit -ului s -a stabilit că sărăcia, excluderea socială dar și
inegalit atea sunt amenință toare atât pentru demnitatea umană cât și pentru pacea ș i stabilitatea
regiunii.
Pentru a putea fi rezolvate aceste probleme, guvernele participante la acest summit s -au
angajat să inițieze procese ș i reforme pentru realizarea unei creșteri substanți ale a co eziunii
sociale, a combaterii sărăciei și a inegalităț ii sociale. Strategiile utilizate pentru ating erea
acestor obiective se rezumă la creșterea investiț iilor necesare p entru dezvoltarea educației la
toate nivelurile ș i asigurarea unor condiț ii minime de trai ( procurarea de alimente, locuinț e,
accesul la apă potabilă ș i accesu l la servicii medicale) pentru întreaga populaț ie. Dezvoltarea
unor proiecte de infrastructură d uce la reducerea șomajului și îmbunătăț irea accesului la servicii
sociale necesare pentr u grupurile sărace ș i marginalizate. Pent ru o bună redistribuire a
resurselor, este necesar, ca politicile sociale și regimurile de protecție socială să se bazeze pe
un set de politici publice adecvate și corecte mai ales în ceea ce priveș te politicile fiscale.
Statele care au part icipat la summit s -au angajat să participe în cadrul Naț iunilor Unite în
vedere a prevenirii conflictelor, soluționării pe cale amiabilă a disputelor, gestionarii situ ațiilor
de risc ș i de cr iză aparute în operațiunile de menținere a păcii și de reconstrucție î n urma unui
conflict, toate acestea fiind realizate în conformitate cu Carta Națiunilor Unite ș i cu principiile
de drept in ternaț ional. Statele participante la reuniune ș i-au luat angajam entul de a colabora în
vederea reformării și revitalizării Națiunilor Unite și î n special a Consiliului de Securitate. De

asemenea, s tatele latino -americane vor sprijini includerea Germaniei î n Consiliul de Securitate,
același lucru urmând să îl facă statele membre ale UE pentru Brazilia sau Mexic.
Nu în ultimul rând, î n cadrul summit -ului de la Guadalajara, șefii de stat ș i de guvern din
UE, America Latină și Caraibe s -au implicat în găsirea unor soluții pentru amplificarea
integră rii regionale.
Summit -ul de la Viena
O particularitate importantă a acestui summit este aceea că î n urma acestuia (2006) a fost
lansat primul Forum UE -ALC re feritor la coeziunea socială î n anul 2007. În sprijinul acestei
coeziuni , a fost alocată o parte majoră a fondurilor disponibile pentru cooperarea CE cu
America Latină. Menționăm și faptul că în cadr ul programelor EUROSOCI AL și URB -AL, s-
a intensificat dialogul și cooperarea între autor itățile guvernamentale, instituțiile internaționale
și societatea civilă.
Comisia a cooperat în mod profitabil cu organizații precum Banca Interamericană pentru
Dezvoltare (IDB), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Comisia Economi că
pentru America Latină și Caraibe (CEALC), Banca Mondială (BM) și Fondul Monetar
Internațional (FMI). Buna cooperare a a dus o contribuție substanțială î n cadrul activităților
conceptuale și operaționale ale instituțiilor internaționale și la dezvoltarea planurilor în regiune,
în special prin realizarea unei c entră ri a opiniilor și abordărilor în ceea ce privește coeziunea
socială.
S-au realizat dialoguri între regiuni referitoare la politicile fiscale, în vederea unei mai
profitabi le redistribu iri a veniturilor și a bogăț iei. În anul 2008 au avut loc două forumuri UE –
ALC la nivel î nalt cu privire la politicile fiscal e care au servit drept platformă de schimb de
experiențe ș i au demonstrat im portanța cooperării cu Comisia î n acest domeniu. Ca ex emplu,
putem discuta despre creșterea veniturilor și implicit a unei creșteri î n favoarea che ltuielilor
sociale din Uruguay î n urma refor mării fiscale din această zonă î n anul 2007.
Reușita unor dialoguri fructuoase î n parlament a revenit î n urma instituirii din cadrul
summit -ului de la Viena, a EuroLat (Adunarea parlamentară euro -latino -americană). În urma
instituirii EuroLat -ului s -au organizat dialoguri regulate cu organizațiile societății civile
implicate î n ajutorarea coeziunii sociale pentru a se asigura o continuitate a parteneriatelor și
mai ales a continuităț ii negocierilor.

Summit -ul din Spania
Parteneriatul strategic reî nnoit între cele două regiuni a fost consolidat de summitul UE –
ALC din Spania , care are drept fundament inovare a și dezvoltarea tehnologie i, ca baza a

dezvoltării durabile și al incluziunii sociale. Crearea Fundației UE -ALC are ca scop stimularea
dezbaterilor dintre regiuni privind strategiile comune și acțiunilor realizate in scopul promovă rii
parteneriatul bi -regio nal, avansând totodată crearea s pațiului de cunoaștere UE -ALC.
Intensificarea cooperării între America Latină și Caraibe este o altă prioritate a
parten eriatului strategic UE -ALC, dorindu -se promovarea consolidării relațiilor di ntre UE și
zona Caraibelor. Aceste două subregiuni sunt deja legate prin diferite tratate și acorduri.
Asociația Statelor din Caraibe (ASC), la care Comisia a devenit observator în primăvara anului
2009, permite, de asemenea, cooperarea între toate țările v ecine cu Marea Caraibelor.

Se aprecia ză faptul că Comisia Europeană a finanțat peste 450 de proiecte și programe, în
valoare de peste 3 miliarde de euro. Astfel, î n ceea ce priveș te domeniul educației, culturii și a
accesului la informație, cooperarea dintre America Latina ș i UE s -a concretizat prin crearea
unor programe i nstituționale în aceste domenii.

AL-INVEST este un program care a sigură suport pentru întreprinderile mici și mijlocii
care operează la nivel internați onal, prin încurajarea firmelor e uropene să investească în IMM –
urile din America Latină. Obiectivul principal al URB -AL este cooperarea descentralizată între
colectivităț ile locale. LIS are drept scop promovarea avantajelor utilizării noilor tehnologii și
acope rirea diferențelor tehnologice exi stente între cele două regiuni. ALFA a fost creat pentru
cooperarea universitară si ALBAN pentru ac ordarea de burse la nivel înalt. În cadrul acestui
program Comisia a oferit , în 2003 , 70 de mil ioane euro, asigurâ nd 251 de burse pent ru latino –
americanii care alegeau să studieze în universități europene. Acest tip de burse acoperea 75%
din finanțare și s -au adre sat întregii Americi Latine, în principal candidaților din Argentina,
Brazilia, Columbia și Mexic. Obiectivu l ATLAS -ului este coop erarea între camerele de comerț
iar ALURE are in vedere cooperarea energetică . Programul EUROSOCIAL , lansat pe 25 mai
2004 , este un program pe cinci ani, prin care Comisia Europeană sprijină statele din America
Latină să dezvolte și să implementeze politici social e care să întă rească coeziunea socială și să
reducă inegalitatea socială .
Migrația reprezint ă atât o provocare cât și beneficii economice, sociale și culturale atât în
favoarea țărilor de origine, cât și a celor de destinație. Dialogul bi -regional lansat î n iunie 2009,
are o importanță ma joră, axând u-se pe creșterea fluxurilor de migrație dinspre ALC spre UE.
Pentru a reuși să realizeze acest lucru , dialogul va trebui să abordeze toate aspectele migrației
în mod deschis, echil ibrat și constructiv, î n timp ce fiecare parte trebuie să își asume
responsabilitățile pentru gestionarea fluxurilor de migrație.

Capi tolul II: Integrarea regională – obiectiv a l politicii UE cu America Latină

Încurajarea integrării regionale rămâne o prioritate politică esențială în relațiile externe ale
UE.

2.1 Relaț iile UE cu subansamblurile regionale
America Centrală
În septembrie 1984 a av ut loc o întalnire î ntre reprezentanții Uniunii Europene și cei din
țările Americii Centrale (Costa Rica, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Pa nama și Salvador) la
San José (Costa Rica) pentru a examina si tuația din regiunea ca re se află atunci în criză. Aceste
întâlniri s -au prelungit având loc î n fiecare an într-o capitală central -americană sau eur opeană.
UE doreș te ca prin aces t dialog să promoveze în țările în cauză stabilitatea politică, respectarea
drepturilor omului, dezv oltarea economică și socială și integrarea regională. În ceea c e privește
integrarea regională s-au înregistrat progrese, de exemplu constituirea, în 1991, a Sistemului de
integrare central -american (SICA).
În cadrul reuniunii m inisteriale de la Ma drid (2002) s -a decis adoptarea unui nou acord de
cooperare și de dialog politic , care îl va înlocui pe cel din 1993. Acordul, semnat la 15
decembrie 2003 la Roma, formalizează dialogul politic ins tituit d in 1984. Acest acord
intensifică colaborarea pentru controlul imigrației, lupta împotriva terorismului și cooper area
economică. Î n schimb, noul acord nu cuprinde ș i liberalizarea schimburilor comerciale, cum
doreau inițial țările central -americane . Acesta doreș te să „creeze condițiile” pentru un acord de
asociere de a IV -a generație, care include liberul schimb, bazat pe rezultatele de la Doha ale
OMC, precum și pe progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea regională. În cadrul
Summit -ului de la Viena s-a anunțat începerea negocierilor în veder ea adoptarii unui astfel de
acord, a cărui semnare era prevăzută pentru anul 2009.

Comunitatea andină
UE întreține relații regulate cu țările andine (Bolivia, Columbia, Ecuador și Peru) din
1969, data constituirii Pactului andin, devenit în 1996 Comunitatea andină. UE a încheiat cu
acestea un prim acord de cooperare în 1983, apoi un acord de a treia generație în 1993, care
prevede cooperarea economică și comercială, cooperarea pentru dezvoltare și acordarea clauzei
națiunii celei m ai favorizate.

În cadrul întâlnirii di n afara summit -ului de la Rio, țările andine au discutat posibilitatea
unui nou acord de cooperare , care sa fie mai amplu decât cel din 1993. La Madrid, în 2002,
partenerii au decis să actualizeze acordul. No ul acord a fost semnat l a Roma în decembrie 2003
dar dispoziții le acestuia nu includ însă liberalizarea schimburilor astfel c um doreau inițial țările
andine . Acordul din 2003 extinde cooperarea împotriva terorismului și a imi grării ilegale ș i
instituțional izează mecanismele dialogului politic, care fusese creat în 1996. În sfârșit, Comisia
a solicitat Consiliului în decembrie 2006 un mandat pentru a putea începe negocierile UE/CAN
care să vizeze se mnarea unui acord de asociere.

Mercosur
În anul 1991 Argen tina, Brazilia, Paraguay și Uruguay au constituit piața comună a
Conului Sud (Mercosur). Relațiile UE -Mercosur au fost instituționalizate prin acord ul-cadru
din 1995, care a facilitat liberul schimb între cele două părți. Cu ocazia summit -ului de la
Madrid , reprezentanții UE și Mercosur au relansat negocierile economice și comerciale,
precizând procedurile de negociere și aspirați ile celor doi parteneri. Conjunctura internațională
defavorabilă și mai ales criza argentiniană din perioada 2001 -2002 au avut un impact negativ
asupra negocierilor.
UE și Mercosur, reunite la nivel ministerial la 12 noiembrie 2003, au decis să încheie
negocierile privind un acord de asociere și de liber schimb în octombrie 2004 la Lisabona.
Eșecul acestei întâlniri a demonstrat faptul că principalul obstacol în calea încheierii acordului
îl ridică partea agricolă. În ciuda încurajărilor summit -urilor de la Guadalajara, Viena și Lima,
negocierile sunt încă departe de a fi încheiate. Condițiile de reluare a negocierilor și calendar ul
lucrărilor sunt de altfel legate de progresele negocierilor OMC ce vizează liberalizarea
schimburilor.
2.2. Relațiile cu alte țări
Mexic
Acordul de parteneriat economic, de coordonare politică și de cooperare, numit și
Acordul global Mexic -Uniunea Europeană, semnat la 8 decembrie 1997, a intrat în vigoare la
1 iulie 2000 pentru bunurile industriale și agricole și în martie 2001 pentru servicii, proprietatea
intelectuală și investi ții. Liberalizarea exporturilor industriale mexicane începe cu anul 20 03 și
pentr u exporturile europene din anul 2007. Acest acord a cr eat o zonă de liber schimb și a
instituționalizat un dialog politic pentru promovarea principiilor democratice și respectarea

drepturilor omului. Drept rezultat, s chimburi le come rciale : expor turile din UE către Mexic au
crescut cu peste 30 %, iar cele din Mexic către UE practic s -au dublat. În 2004 a fost semnat un
acord de cooperare științifică și tehnică. Interesul celor doi par teneri vizeaza si încheie rea unui
acord în domeniul educației, t ineretului și formării.

Chile
Acordul de cooperare între UE și Chile s-a încheiat î n anul 1996 . Trei ani mai târziu, au
fost inițiate negocieril e pentru un acord de asoci ere, î ncheiat î n martie 2002 . Acest acord
cuprinde trei capitole: politic, comercial și de cooperare. La dialog ul politic este invitată să
participe întreaga societate civilă. Mai mult, acordul prevede practic o deschidere totală a
economiilor celor două părți, cu o liberalizare progresivă a exporturilor din Chile spre UE , care
ar atinge 97 % în ianuarie 2012. În Parlamentul European, acordul a fost calificat drept „un
acord pentru secolul XXI” deoarece este vorba despre cel mai ambițios și inovator acord
negociat în prezent cu o țară necandidată la aderare.
Alte parteneriat e strategice au fost î ncheiate cu Brazilia și Mexic, puse în aplicare prin
intermediul planuri lor de acțiune ambițioase și printr -un dialog intensificat iar e forturile de
instituire a unui dialog politic la nivel înalt cu Argentina au avansat . După a ni în care relațiile
au stagnat s-a restabilit cooperarea pentru dezvoltare cu Cuba.
Beneficiile dialogului parlamentar în ceea ce priveș te integrarea regionala au devenit
evident e de la instituirea, în cadrul summitului de la Viena, a EuroLat (Adunarea parlamentară
euro-latino -americană). Nu în ultimul râ nd, au fost organizate dialoguri regulate cu organizații
ale societății civile, pentru a asigura faptul că acestea sunt implicate în parteneriat și, în special,
în negocierile privind acordurile de asociere.

Concluzii
Se poate afirma că parteneriatul UE și America Latină este unul benefic pentru ambele
părți din punct de vedere al relațiilor economice dar și cele sociale ș i politi ce. Ambele regiuni
au încercat să îmbunătățească diferite asp ecte ale politicii lor, colaborând și unindu -și forțele
pentru a ț ine pasul cu noua era a globaliză rii. Acest parteneriat este o viziune clară asupra a
ceea ce se poate realiza în condițiile în c are doi actori importanți pe piața mondială luptă pentru
idealuri ș i valori comune.

Bibliografie

✓ „ROLUL UE ÎN ASIGURAREA SECURITĂȚII GLOBALE ”, Dr. Constantin
Mostoflei, Vasile POPA, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2008 ;
✓ Suport de curs „Integrare economica europeana”, Conf. univ. dr. Irina Gabriela
Radulescu ;
✓ http://ec.europa.eu/romania/news/noua_viziune_a_relatiilor_ue_america_latina_ro.ht
m;
✓ http://eeas.europa.eu/la/index_en.htm ;
✓ http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/relations/relations/article_7247_r
o.htm ;
✓ http://ro. wikipedia .org