. Conceptul de Realizare a Programelor Difuzate de Realitatea Tv

s.c. rosal servis s.r.l

“ realitatea tv “

descriere activitate

S. C. “ROSAL SERVIS” S.R.L. este infiintata la data de 15.02.1991 si are ca obiect principal de activitate prestarea serviciilor de salubritate la asociații de locatari, locuințe individuale, instituții și agenți economici, curățenie căi publice, deszăpezirea și combaterea poleiului,

conform Clasificării Activităților din Economia Națională – cod 9000 – Asanarea și îndepărtarea gunoaielor, salubritate și activități similare.

Pe lângă activitatea de bază, Societatea Comercială “Rosal Servis” S.R.L. mai execută și următoarele servicii:

Vânzarea și închirierea de recipienți de precolectare, conform standardelor europene, pentru realizarea obiectului principal de activitate;

Repararea, întreținerea și exploatarea utilajelor și autospecialelor de salubritate proprii și de la terți;

Inchirierea de utilaje (încărcătoare frontale – Buldozere și Wolla) la rampa de depozitare și neutralizare a deșeurilor;

Editarea unei reviste proprii, denumită Realitatea, cu apariție lunară, pentru informarea corectă a beneficiarilor serviciilor S.C. “ROSAL SERVIS” S.R.L.

Colectarea, recuperarea, refolosirea și valorificarea deșeurilor ca materii prime;

Cleaning – curățenie interioară la agenți economici, instituții și asociații de locatari.

Cercetarea și proiectarea în domeniul colectării, transportului, prelucrării și valorificării deșeurilor menajere, industriale, speciale, nămoluri, ape reziduale rezultate în urma aplicării tehnologiilor de salubrizare, precum și a altor deșeuri de natură organică și anorganică.

SC Rosal Servis SRL a obținut licența de emisie nr. S-TV 30/27.04.2001, pentru difuzarea prin satelit a programelor de televiziune prin postul cu numele “REALITATEA TV”.

Echipa managerială

PREȘEDINTE: Prigoană Vasile Silviu

DIRECTOR GENERAL: Mihalache Dumitru

DIRECTOR SALUBRIZARE STRADALĂ: Ifrimache Victor Paul

DIRECTOR SALUBRIZARE MENAJERĂ: Minea George

DIRECTOR MEDIA: IONEL BARA

PREZENTARE REALITATEA TV:

Asta e Realitatea!

Televiziunea este principala sursă de informații și cea mai populară distracție a românilor, în special în mediul urban. Studii recente de piață certifică existența unui interes semnificativ al populației active pentru emisiunile informative. Cum nici un alt post autohton de televiziune nu este axat pe știri și filme documentare, mulți dintre telespectatori aleg programele unor televiziuni internaționale – Discovery Channel, CNN, Euronews, TV5 și altele.

Prin profilul său info-documentar, Realitatea TV este mai mult decât o nouă televiziune. Este un nou fel de a face televiziune pe piața românească, unde își creează propria nișă. Va oferi, în orice moment al zilei, atât informații de uz general, cât și programe specializate, care acoperă toate domeniile vieții sociale, economice și politice. Fiecărui spectator, indiferent de profesie, Realitatea îi va da ocazia de a găsi informații utile, strict necesare. Un alt punct de atracție îl constituie divertismentul de calitate, emisiunile de acest gen ocupând un loc important în programul sfârșitului de săptămână.

Publicul țintă este populația adultă, responsabilă, care își dorește să fie în permanență bine informată pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză. Publicul care este dinamic, implicat în viața socială, receptiv la nou și are spirit de inițiativă. Acest public este prin excelență consumator de produse promovate prin publicitate. Cu o grilă variată și originală, realizată de o echipă de profesioniști, Realitatea TV are toate datele pentru a deveni un partener interesant și pentru industria publicitară.

Ne propunem să facem din Realitatea TV un post de televiziune reprezentativ pentru societatea românească și pentru opinia publică internațională. Planul nostru integrat de comunicare va evidenția atuurile postului și-i va consolida reputația. Mesajul publicitar coerent va determina publicul să cunoască Realitatea, să o înțeleagă și să o prefere altor televiziuni.

Realitatea va fi singura televiziune comercială din România care te informează ceas de ceas și te distrează zi de zi.

Conceptul de realizare a programelor difuzate de Realitatea TV

Sursele și proporțiile programelor acestor surse

tructura de programe a postului de televiziune Realitatea TV a fost concepută astfel încât să conțină emisiuni și informații de ordin social, anchete, informații de natură economică, știri și informații utilitare, emisiuni de divertisment, emisiuni sportive, emisiuni muzicale.

a.Timp de emisie acordat prin licență: 168 ore / săptămână

b. Orarul de emisie zilnică:

luni 0-24

marți 0-24

miercuri 0-24

joi 0-24

vineri 0-24

sâmbătă 0-24

duminică 0-24

Total minute de emisie / săptămână: 10080

c. Structura programelor după sursa de proveniență

– producție proprie: 60%

– producții audiovizuale înregistrate prin diverse mijloace: 40%

(producții ale altor producători incluse în programele postului de pe casete, discuri, CD)

– programe retransmise: 0%

(cu nominalizarea acestora)

– programe preluate din producția audiovizuală națională și internațională: 0%

(cu nominalizarea acestora)

. Categoriile de servicii audiovizuale ce vor fi difuzate

Prin caracterul și structura programelor, Realitatea TV își propune să reflecte cu precădere evenimentele de interes general, adresându-se tuturor categoriilor de vârstă, accentul fiind însă pus pe audiența în rândurile populației active (25-55 ani). Grila de programe a fost realizată în concordanță cu analiza obiectivă a structurii programelor deja oferite pe piața audiovizuală.

Programe de informare 5040 minute / săptămână 50%

(știri, anunțuri, comunicate, interviuri, reportaje, emisiuni axate pe probleme politice, sociale, economice etc. )

Programe educative, culturale, religioase 460 min/săpt 4,5%

Filme 760 minute/săptămână 7,5%

Programe de divertisment 2840 minute/săptămînă 28%

Jocuri și concursuri 140 minute/săptămînă 1%

Publicitate: 840 minute / săptămână 14%

(videoclipuri, spoturi, anunțuri publicitare, reclame)

Total: 10080 minute / săptămână

din care:

în limbile minorităților naționale: 0 minute/săptămână 0%

Modul de investigare a interesului publicului față de programele ce vor fi difuzate

Piața mass-media este puternic conturată și diversificată. Cu toate acestea, considerăm că Realitatea TV poate câștiga rapid audiență datorită formatului său (știri, talk show-uri și emisiuni de divertisment pentru toate gusturile), precum și datorită politicii de marketing care va fi aplicată.

Principalele criterii cu care se va opera în continuare vor fi cele legate de vârstă și categorii sociale.

Astfel, adolescenții (elevi și studenți) formează un segment important de telespectatori, cu gusturi relativ omogene, cu un program de activitate asemănător, care începe mai târziu dimineața, dar continuă de multe ori până noaptea târziu. Programele de seara ale televiziunii vor ține cont de acest aspect.

O altă categorie compactă de public este constituită din populația activă. La nivelul preferințelor informaționale, categoria analizată este interesată în special de aspectele politice, sociale și economice.

Un segment special îl constituie pensionarii, o categorie destul de curtată publicitar prin mass-media în Occident, dar pauperizată în România.

Publicul țintă pentru Radio Realitatea

Analiza făcută în secțiunea precedentă a identificat câteva mari categorii de audiență radio pentru București, respectiv:

1. adolescenții

2. populația activă

3. populația în vârstă

In spiritul afirmațiilor de mai sus, postul de televiziune REALITATEA TV își va căuta în principal audiența în rândul populației active. Categoria de vârstă vizată cu predilecție va fi cea cuprinsă între 25 și 55 de ani. In afara acestui segment, mai există două subcategorii țintă, cărora li se va acorda o atenție specială, respectiv:

elita intelectuală a orașului (profesori, medici, avocați etc.)

întreprinzători privați

Este limpede că zona de adresabilitate principală a postului de televiziune REALITATEA TV vizează segmentul de public asociat clasei de mijloc, un segment dinamic, în plină creștere atât din punctul de vedere al numărului, cât și din punctul de vedere al veniturilor. In baza acestor argumente, se poate aprecia că alegerea audienței țintă în cadrul acestui segment de public este o alegere corectă în plan economic, în măsura în care este pus în practică, care asigură bune perspective de dezvoltare postului de televiziune.

Investigarea interesului publicului față de programele ce vor fi difuzate s-a făcut de către specialiștii noștri care au realizat un sondaj în acest sens.

Societatea își desfășoară activitatea într-un sediu în suprafață de 2.856 mp, situat în Șos. Dudești Pantelimon nr.4-6, pentru care are încheiat contractul de închiriere nr.3377/16.12.1999 cu SC CELPI SA, și pentru care se plătește o chirie anuală de 49.200 USD plus TVA.

De asemenea, are înregistrat ca punct de lucru spațiul din Șos. Dudești Pantelimon nr.1-3 în suprafață de 199,94 mp, pentru care are încheiat contractul de închiriere nr.257/12.01.2000 cu SC MINERVA SA, și pentru care se plătește o chirie anuală în valoare de 9.597,12 USD plus TVA.

DATA LANSĂRII: 1 SEPTEMBRIE 2001 ( prima emisie)

15 OCTOMBRIE 2001( GRILA DEFINITIVĂ toamnă- iarnă 2001)

1 SEPTEMBRIE 2001 ( lansarea ofertei comerciale pe piață cu spațiile comerciale disponibile din 15 octombrie )

VALOAREA INVESTIȚIEI REALIZATE PÂNĂ ÎN PREZENT:

500.000 USD – echipamente ( un studio analog complet utilat cu 3 camere 3CCD 2/3”, 3 camere ENG Betacam SP DXC 637, 1 cameră SVHS, 1 cameră JVC GY-DV 500, 2 grupuri de montaj cut-cut, 1 grup de montaj complex bazat pe DFS 300, 1 grup de montaj digital Matrox, 1stație de editare nonlineară Velocity, 4 trepiede Vinten, 10 trepiede Manfrotto, aproximativ 1000 de casete Umatic, BETA, VHS)

33.500 USD – 10 autoturisme Dacia Break ( achiziționate în sistem leasing pe 12 luni)

135.000 USD – 10 autoturisme Peugeot 206 ( achiziționate în sistem leasing pe 36 luni)

20.000 USD – servere și grupuri de lucru birotică

5.000 USD – mobilier

100.000 USD – amenajarea studiourilor TV

55.000 USD – aer condiționat

TOTAL – 848.500 USD

SUMA LUNARĂ POSIBIL DE SUPORTAT DE CĂTRE S.C.ROSAL SERVIS

( numai pentru investiții ): 50.000 EURO

BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU REALITATEA TV, PENTRU PRIMELE 12 LUNI :

Costul mediu direct pe ora pe piata romaneasca de televiziune(care include costurile cu distributia, contributia, achizitia, productia si utilitati/munca)este de aproximativ 220 USD.

Astfel pentru un program de televiziune de 24 de ore, cheltuielile sunt estimate la 160.000 USD / lună. Planul de incasari a luat in calcul posibilitatea acoperii acestor cheltuieli incepand cu cel de al doilea trimestru al anului 2002.

Bugetul pentru Realitatea TV, inclusiv postul de Radio Realitatea FM, va fi astfel structurat:

INVESTIȚIA NECESARĂ CE URMEAZĂ A FI FĂCUTĂ:

Investitia a fost structurata pentru a obtine maximul de performanta pentru profilul postului de televiziune prin eficientizarea fluxului tehnologic de productie conform cu specificul programelor informative. Pentru a realizarea la un nivel de competitivitate ridicat, tinand cont de evolutia foarte rapida din domeniul IT s-a ales o solutie de migrare rapida in domeniul digital prin implementarea unui structuri tehnice bazate pe servere video si echipamente dedicate. Pentru a obtine maximum de performanta in productia live, realizata in studio, s-a ales varianta unui studio virtual, unanim recunoscut ca fiind deosebit de flexibil si cu un raport de cost/ora de productie foaral prin implementarea unui structuri tehnice bazate pe servere video si echipamente dedicate. Pentru a obtine maximum de performanta in productia live, realizata in studio, s-a ales varianta unui studio virtual, unanim recunoscut ca fiind deosebit de flexibil si cu un raport de cost/ora de productie foarte bun la productii info low-end, specifice profilului Realitatea TV.

Investitia va fi structurata astfel:

Studio virtual 2D echipat cu 3 camere (total digital)

Sistem de productie server – client cu hub de incarcare/descarcare video orientat pe productie de stiri

Master control

Echipament achizitie video/audio teren (low-end)

Echipament de contributie live (radiorelee)

Echipament productie audio (radio)

Costul total al investitiei este de circa 1.700.000 Euro. Considerand o finantare pentru 36 luni rezulta un cost financiar de circa 50.000 Euro pe luna, suportabil de catre firma din profiturile realizate in alte activitati.

Evoluția cifrei de afaceri în ultimii 3 ani este următoarea:

în anul 1998 – 7.535.075 mii lei

în anul 1999 – 23.235.936 mii lei

în anul 2000 – 128.883.711 mii lei

Realizarea activității de bază se face cu 598 salariați iar parcul auto cuprinde 140 mașini și utilaje specifice (autospeciale, autogunoiere, autostropitori, camioane, autoturisme etc).

Colectarea deșeurilor se face de către personal calificat și bine instruit, cu autospeciale specifice domeniului de activitate (Mercedes, Liaz, Tatra, Avia, IFA), din recipieți conform standardelor europene și anume:

container metalic de 4 mc; 5, 5 mc;18 mc; 22 mc

eurocontainer metalic cu capac rabatabil și roți de 1,1, mc;

europubelă de plastic cu capac rabatabil și roți, cu capacitatea de 240 litri;

europubelă de plastic cu capac rabatabil și roți, cu capacitatea de 120 litri.

Datorii bancare:

la sfârșitul anului 1998 – 234.325 mii lei;

la sfârșitul anului 1999 – 168.325 mii lei;

la sfârșitul anului 2000 – 6.925.293 mii lei.

Imprumuturile au fost contractate pe termen mediu în scopul achizitionarii de utilaje pentru extinderea activității.

Patrimoniul societății este format din autospeciale și utilaje specifice domeniului de activitate – prestări servicii de salubritate, autoturisme, rețea de calculatoare UTP 100 plus fibră optică și alte active fixe si circulante.

La data de 31.12.2000 situația patrimoniului se prezenta astfel:

autospeciale și utilaje de salubritate – 30.252.579 mii lei;

autoturisme – 1.883.997 mii lei;

calculatoare informatice – 962.031 mii lei.

Alte mijloace fixe – 1.172.305 mii lei.

Parcul auto constă în autogunoiere (LIAZ, ROMAN și MERCEDES), autocontainere (LIAZ, TATRA și AVIA), autoperii (IFA și MERCEDES), autostropitori, autospeciale multifuncționale Unimog, autobasculante și diferite tipuri de utilaje: buldozere, Wolla, autogredere. Acestea asigură colectarea și transportul la rampă a deșeurilor menajere și stradale, măturatul și stropitul stradal, răzuitul rigolelor, deszăpezirea și împrăștierea materialelor antiderapante.

Tipurile de autogunoiere din dotare sunt:

cu capacitatea de încărcare 10 m3 și cupe de container de 4 mc, marca SAVIEM;

cu capacitate de 16 m3 și dispozitiv ridicător pentru container de 4 m3, marca RABA ;

cu capacitate 16 m3, cu dispozitiv ridicător combinat 120 – 240 litri, 1100 litri, marca LIAZ;

cu capacitate 12 m3, cu dispozitiv ridicător combinat 120 – 240 litri, marca LIAZ;

cu capacitate 12 m3, cu dispozitiv ridicător combinat 120 – 240 litri, marca Skoda;

cu capacitate 18 m3, cu dispozitiv ridicător combinat, marca Mercedes.

Pentru utilizarea cât mai optimă a autospecialelor din dotare, acestea sunt adaptate, în funcție de sezon, pentru operații specifice: vara – măturat, periat, stropit și iarna: împrăștiat material antiderapant, pluguit etc.

Situația autospecialelor din dotare este prezentată în tabelul de mai jos:

Departamentul Cleaning are în dotare:

aspiratoare performante (tip SQ 450-11, WAP SQ, WAPTW 300 S)

cărucioare diferite

mese de călcat

mașini de curățat Flipper, Hakomatik ES 30, Super speed 1100

S.C. ROSAL SERVIS S.R.L. a dat în dotare (pe bază de procese-verbale) asociațiilor de locatari, 15500 europubele și peste 300 eurocontainere și containere. De asemenea, societatea noastră are constituit un stoc tampon format din peste 300 europubele 240 litri, 200 eurocontainere 1,1 mc, și 20 containere de 4 și 5,5 mc.

Clienți la data de 25.04.2001:

La data de 31.12.2000 societatea avea următoarele creanțe:

clienți 7.242.325 mii lei;

avansuri furnizori 639.260 mii lei.

Datoriile către furnizori se ridicau la aceeași dată la 14.686.181 mii lei.

Consilierea și auditarea activității economico – financiare a societății este asigurată de societatea de expertiză contabilă CONTEXPERT CONSULTING, cu sediul în B-dul Carol I, nr. 29, etaj 4, sector 2, București.

Societatea noastră a realizat principalul obiectiv pe care și l-a propus, în vederea evitării formării de focare de infecție și pentru protejarea mediului înconjurător, și anume desființarea depozitelor necontrolate de deșeuri în sectorul 3.

Cantitatea ridicată, transportată și depozitată de pe aceste depozite necontrolate este de circa 130 tone zilnic (circa 3200 tone lunar). Această prestație se efectuează pe cheltuiala societății noastre (inclusiv costurile depozitării în rampă), deoarece nu este prevăzută în contractul încheiat cu Primăria Municipiului București.

Preocuparea permanentă a S.C. “Rosal Servis” S.R.L. pentru îmbunătățirea calității serviciilor pe care le prestează se reflectă în primul rând în noua înfățișare pe care au căpătat-o străzile și bulevardele din sectorul 3, fapt recunoscut de Primăria Municipiului București prin decernarea “Diplomei de merit” (în anexă) pentru activitatea deosebită și pentru buna funcționare a serviciilor publice prestate, și de Primăria Sector 3, care a acordat “Premiul de excelență”(în anexă) în urma campaniei “Un București curat”, organizată în perioada septembrie – decembrie 2000.

De asemenea, S. C. Rosal Servis S.R.L. s-a situat pe locul 2 pe domeniu de activitate în Top-ul național al firmelor private din România ’99, EDIȚIA VIII-A, 3 NOIEMBRIE 2000 organizat de Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în colaborare cu Fondul Proprietății de Stat – FPS și Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională – ANDR (în anexă).

PREZENTARE

P A R T E P R A C T I C A

I A S 1 8

V E N I T U R I

PREZENTARE

IAS 18 – VENITURI DIN ACTIVITĂȚI CURENTE

Începem prin a face o precizare referitoare la terminologia folosită.

Cadrul general specifică faptul că termenul de venituri include atât venituri din activitățile curente, cât și câștiguri. Veniturile din activitățile curente pot fi realizate din vânzări, onorarii, dobânzi, dividende, redevențe și chirii.

Majorari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului financiar in urma intrarilor sau a maririi valorii activelor ori a diminuarii obligatiilor, care duc la cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele provenite din contributii de la detinatorii de capital.

Pe de altă parte, un câștig poate apare, de exemplu, în urma vânzării unui activ imobilizat. Standardele Internaționale nu fac vreo deosebire între veniturile din activitățile curente și câștigurile de acest gen: se consideră că toate au aceeași natură, respectiv sunt considerate venituri. Tot un venit este realizat și în cazul în care anumite bunuri sunt date în locul rambursării unui împrumut (înregistrarea fiind Db Împrumut = Cr Venituri din vânzare).

Definiții

Venitul din activitățile curente este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activităților obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la aceste capitaluri proprii.

Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau la care poate fi decontata o datorie de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit de catre societate in nume propriu.

Sunt excluse din venituri sumele colectate in numele unor terte parti, cum ar fi taxele pentru bunuri si servicii, tva, care nu sunt beneficii economice de primit de catre intreprindere si care nu au ca rezultat cresteri ale capitalurilor proprii.

Exemple privind reflectarea in contabilitate a sumelor colectate in numele unor terte parti:

Exemplul 1:

S.C. General Sal este mandatata sa desfasoare o tranzactie comerciala ca intermediar intre S.C. General Servis S.R.L., avand calitatea de cumparator si S.C. General Recycling S.R.L. , avind calitatea de vanzator.

S.C. General Sal S.R.L. factureaza cumparatorului toata valoarea tranzactiei in suma de 200.000.000 lei si transfera vanzatorului pretul proprietatii de 180.000.000 lei, mai putin valoarea comisionului de 10% (20.000.000 lei).

1.Inregistrarea venitului din comision, la societatea intermediara :

411 = % 200.000.000 lei

704 20.000.000 lei

“Venituri din lucrari si

servicii prestate”

401 180.000.000 lei

“Furnizori”

2.Incasarea de la client a sumelor facturate:

5121 = 4111 200.000.000 lei

“Conturi la banci in lei” “Clienti”

3.Plata furnizorului:

401 = 5121 180.000.000 lei

“Furnizori” “Conturi la banci in lei”

Exemplul 2:

O agentie de voiaj a vandut bilete de avion catre clientii sai in valoare de 300.000.000 lei (suma incasata in numerar). Agentia de voiaj inregistreaza la venituri comisionul cuvenit 10% de 30.000.000 lei si transfera companiei aeriene pretul biletelor vandute, mai putin comisionul retinut.

1.Inregistrarea veniturilor la agentia de voiaj :

Inregistrarea comisionului cuvenit din vanzarea biletelor :

5311 = %

30.000.000 lei

“Venituri din lucrari executate

si servicii prestate”

401 270.000.000 lei

“Furnizori”

2.Transferarea sumelor cuvenite companiei aeriene:

401 = 5121 270.000.000 lei

“Furnizori” “Conturi la banci in lei”

IAS 18 se referă la veniturile realizate din următoarele surse:

vânzarea de bunuri;

prestarea de servicii; și

utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obținerea de dobânzi, redevențe și dividende.

Bunurile sunt atat cele produse de societate in scopul vanzarii, cat si cele cumparate pentru revanzare, cum ar fi marfurile cumparate de un comerciant en-detail au terenurile si alte proprietati detinute in scopul revanzarii.

Prestarea serviciilor implica in mod normal executarea de catre intreprindere a unei sarcini stabilite printr-un contract,pe parcursul unei anumite perioade .

Utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii produce venituri sub forma:

dobanzilor incasate pentru utilizarea numerarului sau a echivalentului numerarului sau pentru sume datorate societatii;

redeventelor incasate pentru utilizarea activelor pe termen lung ale societatii, cum ar fi: patentele, marcile, drepturile de autor(copyright) si software pentru computere; si

dividendelor distribuite catre detinatorii de investitii de capital, proportional cu partea detinuta dintr-o anumita clasa de capital.

Standardul nu se ocupa cu veniturile rezultate din:

contracte de leasing;

dividendele provenite din participatii contabilizate prin metoda punerii in echivalenta;

contracte de asigurari ale societatilor de asigurari;

modificari ale valorii juste a activelor si pasivelor financiare sau tranzactionarea acestora;

modificari ale valorii altor active curente;

extragerea produselor mineraliere.

Nu este întotdeauna clară diferența dintre venituri din activitatea curentă și câștiguri. Câștigurile apar în urma unor tranzacții care sunt colaterale activităților de exploatare și care pot fi, uneori, semnificative. De exemplu, sediul în care o societate își desfășoară activitatea poate fi vândut mai târziu pentru a realiza un profit din vânzare.

O societate de investiții imobiliare poate deține proprietăți imobiliare pentru că acestea pot genera venituri. Atunci când proprietățile sunt vândute, câștigul rezultat va fi inclus în cifra de afaceri. O astfel de societate va include proprietățile imobiliare deținute în categoria activelor curente. În mod normal, alte întreprinderi înregistrează proprietățile deținute în categoria activelor imobilizate și orice câștig din vânzarea lor va fi reflectat într-un cont care nu face parte din cifra de afaceri.

În Scoia, costumele tradiționale se închiriază, de exemplu, cu ocazia unei nunți. Unele firme vor include aceste costume la imobilizări, altele la stocuri. Costumele vor fi vândute după 4 ani la un preț reprezentând 50% din costul său. În cazurile în care există incertitudini cu privire la clasificarea activelor, este foarte important ca politica adoptată să fie prezentată clar și aplicată în mod consecvent.

Valoarea justă este suma pentru care un activ poate fi tranzacționat, sau o datorie poate fi decontată, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în condiții normale de concurență.

Evaluarea veniturilor din activitățile curente

IAS 18 spune: “Veniturile din activitățile curente trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.”

Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord intre societate si cumparatorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluaza la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit, tinand cont de suma oricaror reduceri cantitative acordate de societate.

Mijlocul de plata este de regula numerarul sau echivalentul de numerar, iar suma veniturilor este data de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. In cazul in care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amanata, valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica de suma nominala a numerarului primit sau de primit.

In vederea eliminarii acestui fapt, pe baza de acorduri intre vanzator si cumparator ( cu caracter de tranzactie financiara), valoarea justa a mijlocului de plata va fi determinata prin actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor, utilizand in acest scop rata dobanzii aferente perioadei respective.

Diferenta dintre valoarea justa la data recunoasterii venitului si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca venit din dobanzi (venit financiar).

Exemplu 3:

S.C. General Acord S.R.L. factureaza o prestatie in valoare de 500.000.000 lei.Decontarea este prevazuta a fi efectuata peste 3 luni, valoarea actualizata fiind de 470.000.000 lei .

411 = % 500.000.000 lei

“Clienti” 704 470.000.000 lei

“Venituri din lucrari executate

si servicii prestate”

766 30.000.000 lei

“Venituri din dobanzi”

IAS 18 spune: “Veniturile din activitățile curente trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.”

Această evaluare este în mod normal ușor de făcut. Există totuși și cazuri mai puțin clare. De exemplu, o întreprindere poate decide să acorde unui client al său o perioadă mai mare de creditare decât cea practicată în mod normal (care de exemplu în Marea Britanie este de 30 de zile). În acest caz întreprinderea va trebui să actualizeze valoarea fluxurilor de numerar viitoare. Problema este să se decidă ce rată a dobânzii se folosește în această actualizare. În IAS sunt prevăzute două metode. Societatea trebuie să o aleagă pe cea care este mai ușor de determinat.

Înregistrările contabile sunt:

IAS 18 prevede:

“Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate cu bunuri sau servicii similare ca natură și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit din activitățile curente. De obicei, acesta este cazul mărfurilor ca uleiul sau laptele, unde furnizorii schimbă stocurile între diverse zone pentru a satisface cererea de moment dintr-o zonă anume. În momentul în care bunurile sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, sau servicii ce nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit. Venitul este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar. Când valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluată în mod rezonabil, venitul din activitatea curentă este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar.”

Exemplu Atunci cand sunt schimbate bunuri similare ca natura si valoare, nu se recunoaste nici un venit aferent schimbului.

Daca se schimba bunuri diferite, atunci va fi recunoscut un venit, egal cu valoarea justa a bunului primit, ajustata cu sumele platite/primite.Daca valoarea justa a bunurilor primite nu poate fi determinata corespunzator, atunci venitul este recunoscut la valoarea justa a bunului cedat, ajustata cu sumele primite sau platite in numerar:

Intreprinderea SC Rosal Servis SRL, schimba autoturismul Renault cu un cost de 40.000.000 lei pentru autoturismul Peugeot cu o valoare justa de 60.000.000 lei, pentru care plateste o suma de 10.000.000 lei.

“Produsul Peugeot” 2133 = % 60.000.000 lei

2133 40.000.000 lei

“Produs Renault”

5121 10.000.000 lei

“Conturi la banci in lei”

708 10.000.000 lei

“Venituri din exploatare”

Identificarea veniturilor se face separat, pe fiecare tranzactie in parte, in functie de substanta economica si nu numai dupa criterii juridice.

Daca mai multe tranzactii sunt legate din punct de vedere economic, atunci venitul va fi recunoscut in ansamblu.

Exemplu:

Societatea Protel ce are ca obiect de activitate vanzarea si intretinerea serviciilor pentru aparate de aer conditionat vinde societatii Rosal Servis 4 aparate de aer conditionat in valoare de 1.200.000.000 lei (300.000.000 lei/bucata), pretul activitatii de “service” fiind de 60.000.000 lei pentru primul an de functionare.

Pentru societatea Protel inregistrarile contabile vor fi:

411 = % 1.260.000.000 lei

“Creante clienti” 707 1.200.000.000 lei

“Venituri din vanzari”

472 60.000.000 lei

“Venituri in avans”

Venitul in avans va fi inregistrat ca si datorie pana in momentul in care va fi realizat, in perioada de timp aferenta.

Atunci se va proceda la urmatoarea inregistrare:

472 = 704 60.000.000 lei

“Venituri in avans” “Venituri din prestari de servicii”

Exemplul 4:

S.C.Rosal Servis S.R.L are relatii comerciale cu S.C.Rosal Electronics S.R.L.

S.C. Rosal Electronics S.R.L. vinde DVD-uri si acorda si prestari servicii lui S.C. Rosal Servis S.R.L

1.Livrare DVD-uri in valoare de 500.000.000 lei.

411 = 701 500.000.000 lei

“Clienti” “Venituri din vanzarea

produselor finite”

2.Inregistrarea lucrarilor de reparatii facturate de S.C.Rosal Servis S.R.L.

611 = 401 10.800.000 lei

“Cheltuieli cu intretinerea “Furnizori”

si reparatiile”

sau 628

“Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”

Cand valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluata in mod rezonabil, venitul este evaluat la valoarea justa a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustata cu orice sume transferate in numerar sau echivalente de numerar.

Exemplul 5:

Prezentăm mai jos un exemplu de tranzacție barter (Dorna S.A., o societate românească, face schimb de mărfuri (apa minerala în schimbul a 30’ publicitate pe zi) cu societatea S.C. Rosal Servis S.R.L. Mărfurile schimbate au o valoare egală, stabilită prin contract. Să presupunem că valoarea respectivă este de 1.000 milioane lei.

În evidențele societății Dorna S.A., înregistrările contabile vor fi:

Valoarea bunurilor stabilită prin contract poate să fie diferită de valoarea lor justă, chiar dacă părțile au stabilit că bunurile schimbate au valori egale. Sunt cazuri în care societățile stabilesc de comun acord să subevalueze bunurile. Societatea însă are obligația de a ajusta valorile stabilite pentru a reflecta valoarea justă a bunurilor schimbate.

Momentul recunoașterii

Unul dintre aspectele importante ale recunoașterii veniturilor este modul de alocare a veniturilor rezultate din tranzacții care se desfășoară pe mai multe exerciții financiare, pentru a evita tratamentul simplist de recunoaștere în perioada în care banii au fost încasați. În acest sens se face uz de două dintre principiile fundamentale: principiul contabilității de angajamente care cere corelarea cheltuielilor cu veniturile corespunzătoare, și principiul prudenței în care profiturile nu sunt reflectate cu anticipație, în timp ce provizioanele pentru pierderi sunt înregistrate imediat ce pierderile sunt prevăzute.

Cel mai des utilizat moment de recunoaștere a veniturilor este momentul vânzării, fiind considerat momentul care poate fi identificat cel mai exact pe parcursul procedurii de vânzare. De fapt, trebuie stabilit momentul la care s-au transferat riscurile și beneficiile semnificative și s-au eliminat majoritatea elementelor de nesiguranță legate de realizarea tranzacției.

În unele cazuri bunurile sunt vândute păstrându-se însă titlul de proprietate asupra lor până ce s-a realizat colectarea sumei datorate de cumpărător. În astfel de condiții, dacă se face dovada că vânzătorul a transferat cea mai mare parte a riscurilor și avantajelor, atunci tranzacția poate fi tratată ca o vânzare și, prin urmare, venitul aferent poate fi recunoscut.

Să presupunem că o firmă organizează o recepție pentru care trebuie să cumpere o anumită cantitate de vin fără a ști însă exact cât se va consuma. Firma va cumpăra vinul printr-un contract prin care poate să returneze vinul neconsumat. Când va înregistra vânzătorul de vinuri aceste venituri?

Recunoașterea veniturilor trebuie făcută la momentul livrării mărfii numai dacă valoarea acestora poate fi estimată în mod rezonabil. Dacă această estimare nu poate fi făcută, atunci veniturile trebuie recunoscute la momentul încasării contravalorii bunurilor.

Un alt exemplu este acela al unei firme care vinde produse prin comandă poștală, unde clientul are dreptul să returneze bunul în 14 zile. Dacă veniturile viitoare pot fi estimate în mod credibil, atunci recunoașterea va avea loc atunci când bunurile sunt livrate. Din totalul veniturilor recunoscute se va scade un procent. Această procedură este similară cu recunoașterea provizioanelor pentru clienții rău platnici, unde o societate poate estima o valoarea pentru acești clienți pe baza experienței din anii trecuți. În mod similar, societatea luată în discuție poate să estimeze procentul bunurilor ce se așteaptă să fie returnate.

Cu toate acestea sunt anumiți factori care fac dificilă estimarea veniturilor viitoare: existența unor perioade lungi în care bunurile pot fi returnate, absența unei experiențe trecute pe care să-ți bazezi estimările și modul în care produsul comercializat este afectat de factori externi cum ar fi învechirea tehnologică. Dreptul de returnare în sine prezintă un element de nesiguranță suficient să îndreptățească oprirea recunoașterii unui venit.

Contracte de prestare de servicii care se desfășoară pe o perioadă de timp

De exemplu, o firmă se ocupă cu actualizarea programelor computerizate. În cazul în care onorariile sunt plătite pentru servicii prestate de-a lungul unei perioade de timp, aceste venituri trebuie alocate în mod corespunzător. Firma luată în discuție ar trebui să recunoască veniturile în mod proporțional, în acord cu prevederile înțelegerii ce stă la bază. Veniturile din prestarea de servicii trebuie recunoscute pe măsură ce serviciile sunt prestate sau în mod liniar pe parcursul perioadei, dacă nu se poate identifica un alt mod logic de alocare în funcție de ritmul în care sunt prestate serviciile.

Prezentăm mai jos un exemplu de politică adecvată pentru recunoașterea veniturilor în cazul specific al firmei de mai sus:

“Pentru programele de calculator care au fost vândute împreună cu un contract de întreținere, veniturile sunt creditate în contul de profit și pierdere pe parcursul perioadei la care se referă contractul. Cheltuielile asociate acestor contracte sunt reflectate pe măsură ce sunt efectuate.”

Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru fiecare tranzactie, pentru a putea reflecta realitatea economica. De exemplu, cand pretul de vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru servicii succesive, aceasta suma este inregistrata in avans si recunoscuta ca venit pe parcursul perioadei in care este efectuat service-ul.

Exemplul 6:

S.C. Rosal Soft S.R.L. a comercializat in luna ianuarie 2001 produse software in valoare de 1.000.000.000 lei. Perioada de garantie conform contractului este de un an de la data vanzarii. In pretul de vanzare al produselor este inclus si service-ul pentru perioada de garantie, in valoare de 50.000.000 lei. La sfarsitul lunii ianuarie s-a incasat de la clienti suma totala a facturii.

1.Inregistrarea facturii emise la comercializarea produselor:

411 = % 1.000.000.000 lei

“Clienti” 707 950.000.000 lei

“Venituri din vanzarea marfurilor”

472 50.000.000 lei

“Venituri inregistrate in avans”

2.Incasarea de la client a valorii facturate:

5121 = 411 1.000.000.000 lei

3.Recunoasterea veniturilor din activitatea de service la expirarea perioadei de garantie, in conditiile in care nu au fost necesare cheltuieli in acest sens:

472 = 704 50.000.000 lei

“Venituri inregistrate in avans” “Venituri din lucrari executate si serv prest”

In cazul in care mai multe tranzactii sunt legate intre ele, criteriile de recunoastere sunt aplicate pentru toate tranzactiile, astfel incat efectul comercial sa poata fi inteles.

Un contract de vanzare a unor bunuri, incheiat cu o intreprindere, poate fi urmat de un alt contract distinct, care prevede ca bunurile vor fi cumparate inapoi la o data ulterioara sau de un contract din care rezulta ca toate riscurile si avantajele decurgand din dreptul de proprietate raman la vanzator, iar controlul asupra bunurilor ramane de asemenea la acesta.

Veniturile din vanzarea bunurilor trebuie sa fie recunoscute in momentul in care sunt satisfacute urmatoarele conditii:

1.intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului;

2.intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o in mod normal in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

3.marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;

4.este probabil sa fie generate catre intreprindere beneficii economice asociate tranzactiei; si

5.costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil.

Exemplul 7:

1.Vanzarea pe baza de facturi a unor produse finite in valoare de 2.000.000.000 lei si semifabricate in valoare de 500.000.000 lei, costul acestora fiind de 1.200.000.000 lei respectiv de 400.000.000 lei.

411 = % 2.500.000.000 lei

2.000.000.000 lei

“Venituri din vanzarea

produselor finite”

702 500.000.000 lei

“Venituri din vanzarea

semifabricatelor”

711 = % 1.600.000.000 lei

345 1.200.000.000 lei

“Produse finite”

341 400.000.000 lei

“Semifabricate”

2.Vanzarea acelorasi bunuri, pentru care nu s-au intocmit inca facturi:

418 = % 2.500.000.000 lei

“Clienti – facturi 701 2.000.000.000 lei

de intocmit” “Venituri din vanzarea

produselor finite”

702 500.000.000 lei

“Venituri din vanzarea

semifabricatelor”

Inregistrarea facturilor emise pentru operatiunile inregistrate anterior in debitul contului 418 – “Clienti – facturi de intocmit”

411 = 418 2.500.000.000 lei

“Clienti” “Clienti – facturi de intocmit”

VENITURI DIN PRESTAREA SERVICIILOR

Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de serviicii poate fi estimat in mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii bilantului. Rezultatul unei tranzactii poate fi estimat in mod rezonabil atunci cand sunt satisfacute urmatoarele conditii:

1.suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;

2.este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate de catre societate;

3.stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi evaluat in mod rezonabil; si

4.costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci cand cheltuielile aferente tranzactiilor respective nu pot fi evaluate in mod rezonabil; in asemenea cazuri, orice mijloc de plata deja primit este recunoscut ca datorie.

Recunoasterea veniturilor pe masura executiei contractului, este denumita in mod curent “metoda procentului de executie”. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile.

Exemlul 8: METODA PROCENTULUI DE EXECUTIE

SC STARIMPEX SRL incheie un contract cu anumita asociatie de locatari Bl .PM 75 sa efectueze pe o perioada de 2 ani prestari de servicii cum ar fi: dezinsectie totala, deratizare subsol, deratizare ghena colectoare in valoare de 100.000.000 lei.

Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an, stabilite in corelatie cu stadiul de executie a lucrarii, sunt urmatoarele:

2000 – 40.000.000 lei

2001 – 50.000.000 lei

Total 90.000.000 lei

Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de executie:

2000: 40.000.000 lei * 100.000.000 lei =44.444.444 lei

90.000.000 lei

2001: 50.000.000 lei * 100.000.000 lei =55.555.556 lei

90.000.000 lei

Veniturile sunt recunoscute numai atunci cand este posibil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in societate.

Cand apare o incertitudine legata de colectarea unei sume deja incluse in venituri, suma care nu poate fi colectata trebuie recunoscuta mai degraba ca cheltuiala, decat o ajustare a sumei veniturilor inregistrate initial.

Societatea este capabila, in general, sa faca estimari rezonabile, dupa ce a cazut de acord cu celelalte parti contractante asupra urmatoarelor elemente:

1.drepturile legale ale fiecarei parti privind serviciile de executat si de primit de catre acestea;

2.mijlocul de plata;

3.modul si conditiile de decontare.

Este necesar ca societatea sa aiba un sistem intern de previziune financiara eficient, casa sa analizeze si, cand este necesar, sa revizuiasca estimarile veniturilor, dupa modul in care evolueaza executia contractului.

Stadiul de executie a unui contract poate fi determinat prin diverse metode, fiecare societate alegand metoda care evalueaza cel mai rezonabil serviciile executate.

In functie de natura contractului, metodele pot include:

1.analiza lucrarilor prestate;

2.serviciile executate pana la data respectiva, ca procent din serviciile totale ce trebuie executate; sau

3.proportia costurilor aparute pana la data respectiva in costurile estimate ale contractului.

Numai costurile ce reflecta serviciile prestate pana la o anumita data sunt incluse in costurile realizate pana la data respectiva.

Costurile ce reflecta serviciile prestate sau care urmeaza a fi prestate sunt incluse in costurile totale estimate ale contractului.

Platile progresive si avansurile de la clienti nu reflecta de obicei serviciile executate si nu se reflecta in venituri, acestea reprezentand o datorie.

Exemplu : Incasarea unei sume in avans de la clienti = 2.000.000.000 lei.

5121 = 419

“Conturi la banci in lei” “Clienti – creditori”

In scopuri practice, atunci cand serviciile sunt executate prin intermediul unui numar nedeterminat de prestatii de-a lungul unei perioade specificate, veniturile sunt recunoscute pe baza metodei liniare, pe durata perioadei respective in afara cazului in care este evident ca alte metode ar evalua mai bine stadiul de executie. Cand o anumita prestatie este mult mai importanta decat altele, recunoasterea veniturilor este amanata pana in momentul in care prestatia respectiva este executata.

Cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat in mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar pe baza cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

In timpul stadiilor de inceput ale tranzactiei se poate intampla destul de des ca rezultatul tranzactiei sa nu poata fi estimat in mod rezonabil. Oricum, veniturile sunt recunoscute doar corespunzator costurilor aparute ce se asteapta sa fie recuperate.

Avand in vedere ca rezultatul tranzactiei nu poate fi estimat in mod rezonabil si nu este probabil ca aceste costuri deja efectuate sa fie recuperate, veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile sunt trecute in rezultatul exercitiului.

In momentul in care incertitudinile care impiedicau estimarea rezonabila a rezultatului contractului nu mai exista, veniturile sunt recunoscute de regula corespunzator stadiului de executie a contractului la data inchiderii bilantului.

Pentru a prezenta importanta IAS 18 “Venituri” trebuiesc aduse in vedere principiile contabile si conventiile care stau la baza acestui IAS.

Principiile contabile reprezinta “elemente conceptuale care ghideaza normalizatorii in elaborarea de norme contabile; sunt elemente de sprijin pentru producatorul de informatii financiare, in vederea unei corecte contabilizari a tranzactiilor si a altor evenimente, precum si pentru o reprezentare fidela a situatiei financiare, a performantelor si a evolutiei situatiei financiare, prin intermediul documentelor de sinteza”.

Dintre principiile contabile “clasice” la baza acestui IAS sta PRINCIPIUL PRUDENTEI : recunoasterea numai a profiturilor realizate si inregistrarea obligatiilor si pierderilor previzibile, chiar daca apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului.

Conventiile contabile (postulatele contabile) sunt niste structuri conceptuale general acceptate, implicite de cele mai multe ori, si care au fost descoperite prin observarea practicii.

CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE: efectele tranzactiilor sunt recunoscute in momentul in care se produc si nu atunci cand se efectueaza incasarile si platile.

Este o conventie extrem de importanta pentru ca are un dublu efect, nu numai in cazul recunoasterii efectului tranzactiilor, ci si in determinarea valorii elementelor de active, datorii, cheltuieli sau venituri.

Societatea comerciala SC ROSAL SERVIS SRL – DEPARTAMENTUL MEDIA incheie un contract de achizitionare a unui SPATIU PUBLICITAR PE POSTUL DE TELEVIZIUNE sub forma de clipuri publicitare in

-valoare de 5000USD difuzare pe luna mai 2002(fara taxe)

TVA 19%

TLP 3%

REALITATEA TV va emite factura pana la data de 10 a fiecarei luni pentru luna anterioara.

In luna iunie avem facturata suma de 5000USD * 33353 lei/$=166.765.000 lei, TLP 3% = 5.002.950 lei ,baza = 171.787.950 lei, TVA 19% = 32.835.910 lei; Total factura = 204.403.860 lei.

In contabilitate : 411 = 704.8 166.765.000 lei aferent lunii mai 2002.

Prezentarea informatiilor in situatiile financiare aprobate prin Ordinul 94/2001:

O societate trebuie sa prezinte detaliat:

1.politicile contabile adoptate pentru recunoastere venitului, inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de executie a contractelor ce impliac prestarea de servicii;

2.suma fiecarei categorii semnificative de venit recunoscute in timpul perioadei, inclusiv venitul aparut din vanzarea bunurilor, prestarea serviciilor, dobanzi, redevente, dividende;

3.suma veniturilor aparute din schimburile de bunuri sau servicii, incluse in fiecare categorie semnificativa de venit.

In bilant:

1.veniturile recunoscute inainte de data incheierii exercitiului, dar care se refera la un exercitiu financiar ulterior se vor prezenta la “Venituri in avans”

2.avansurile incasate de furnizor in contul livrarii marfurilor sau al prestarii de servicii reprezinta datorii comerciale care se evidentiaza in functie de exigibilitate.

In contul de profit si pierdere:

1.cifra de afaceri neta;

2.venituri financiare.

In conditiile in care reducerile comerciale acordate ulterior facturarii au fost evidentiate in contul 667 “ Cheltuieli privind sconturile acordate” acestea vor fi prezentate in contul profit si pierdere ca o corectie a cifrei de afaceri, si nu ca o cheltuiala financiara.

Incertitudinile legate de incasarea unei creante, reflectate prin inregistrarea cheltuielii cu constituirea provizionului pentru depreciere si de asemenea prin inregistrarea pierderii din creantele ce nu mai pot fi incasate.

Datoriile provenite din incasarile de avansuri, precum si creantele aferente vanzarii de bunuri sau prestarii de servicii sunt prezentate in Nota 5 la Situatiile financiare “Situatiile creantelor si datoriilor”.

PREZENTAREA INFORMATIILOR

Prezentăm mai jos extrase din informațiile prezentate în notele raportului anual al unor societăți luate ca model.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri, din care s-a eliminat valoarea TVA, reprezintă valoarea facturată la terți, cu excepția contractelor cu termen lung de derulare pentru care cifra de afaceri reprezintă prețul de vânzare al lucrărilor executate pe parcursul exercițiului, inclusiv estimările privind sumele nefacturate. Cifra de afaceri pentru contractele cu termen lung de derulare este calculată prin înmulțirea valorii totale a unui contract cu raportul între cheltuielile realizate până la acea dată și cheltuielile totale estimate pentru finalizarea contractului respectiv.

Cifra de afaceri este, în principal, obținută din activitatea de fabricare și instalare a echipamentelor de prevenire a incendiilor.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile din vânzări sunt recunoscute la momentul la care produsele au fost livrate, totodată obținându-se acceptul clienților, dacă e cazul, sau la momentul prestării unui serviciu; cifra vânzărilor nu include taxele aferente vânzărilor, valoarea reducerilor comerciale acordate, și nici vânzările din cadrul Grupului. Vânzările provenite din contractele pe termen lung sunt recunoscute pe baza metodei procentului de finalizare a lucrării; procentul de finalizare este măsurat pe baza orelor lucrate pentru construcție până la data curentă, raportate la totalul orelor de lucru estimate a fi necesare pentru finalizarea contractului.

Celelalte venituri obținute de Grup sunt recunoscute pe următoarele baze:

Venituri din redevențe – pe principiul contabilității de angajamente, în conformitate cu conținutul economic al contractului aferent.

Venituri din dobânzi – pe măsura dobândirii lor (ținând cont de rata efectivă a dobânzii), cu excepția cazului în care posibilitatea de colectare a acestor venituri este pusă la îndoială.

Venituri din dividende – atunci când dreptul acționarilor de a primi dividendele este stabilit.

Tranzacțiile în valută

Tranzacțiile în valută sunt înregistrate la cursul de schimb valabil la data tranzacției.

Activele și datoriile monetare exprimate în valută sunt reexprimate la cursul de schimb valabil la data bilanțului.

Toate diferențele de schimb se reflectă în contul de profit și pierdere.

British Gas plc – Raportul anual 1998

Contractele pe termen lung pentru vânzare de gaze

Se constituie provizioane pentru valoarea actualizată netă a oricăror pierderi estimate a se înregistra în urma contractelor pe termen lung de vânzare de gaze. Provizionul se bazează pe diferența dintre prețul de vânzare contractat și media ponderată estimată a costului gazului.

Tranzacții în valută

Activele și datoriile exprimate în valută sunt reexprimate în lire sterline la cursul de schimb de închidere. Rezultatele înregistrate de filialele, de asociațiile în participație și întreprinderile asociate din străinătate sunt reexprimate în lire sterline la cursul de schimb mediu. Diferențele rezultate din reexprimarea soldului de deschidere al activelor nete și a rezultatelor exercițiului sunt înregistrate în rezerve. Diferențele de curs aferente activelor și datoriilor monetare sunt înregistrate în contul de profit și pierdere, cu excepția diferențelor de schimb aferente împrumuturilor în valută care au fost utilizate în finanțarea unor investiții în acea valută, aceste diferențe fiind reflectate în rezerve. Toate celelalte diferențe de curs sunt înregistrate în contul de profit și pierdere.

Impozitul pe veniturile din petrol

Se efectuează un provizion pe baza unei unități de producție pentru impozitul pe veniturile din petrol așteptate într-un viitor previzibil.