Conceptul de pia ț ă neagră se poate defini ca o pia ț ă [614289]

1

Conceptul de pia ț ă neagră se poate defini ca o pia ț ă
clandestină unde se pot desfă șura tranzacții ce au un car ac ter
ilegal sau prezintă un comportament ce intră în conflict cu un
set institu țional de reguli . Tranzac țiile cel mai des întâ lnite pe
pia ța neagr ă sunt plătite în numerar deoarece utilizarea acestuia
nu lasă a mprente iar depistarea grupărilor infrac ționale este
îngreunată .
Principalele tranzac ți i operate pe pia ța neagr ă au ca
scop comercializ area diverselor bunuri de contra bandă pentru
evita rea taxelor ș i a reglementărilor stabilite pri n lege având ca
scop sporirea câ știgului . Acest câștig poart ă numele de ban
negru , doarece provin e dintr – o tr anzac ție ilegal ă pentru care nu
au fost plătite taxe ș i impozite și poate fi justificat doar printr – o
formă de spălare a banilor , care este de asemen e a ilegală .
Pre țurile pe piața neagr ă pot fi mai mici sau mari
mari comparat ive cu cele aflate pe pia ța albă , reglementată .
Aceastea pot fi mai mici in condi țiile în care contrabandi știi
fură sau contrafac dive r se bunuri cu scopul vânzării lor sub
pre țul pieței , cel mai adesea ace st caz se întâlne ște la
contr abanda cu alcool ș i tutun . Pre ț urile pe pia ța neagr ă cresc
atunci câ nd produsele sunt greu de procurat , p ericulos de
manipulat , sau sunt ilegale . Cele m ai elocvente exemple sunt :
traficul cu persoane , org ane , droguri sau medicamente .
În zilele noastre pia ța neagr ă î și fa ce sim țit ă
prezen ța în orice naț iune . În această prezentare am ales să
discutăm despre cele mai de s tranzac ț ionate bunuri ș i servi cii
de pe pia ța neagr ă și impactul pe care acestea îl au atât din
punct de vedere al consumatorului cât și din din punct de
vedere al U niunii Europene .

1. Descriere generală
Cuprins :
1. Descriere generală
2. Traficul de arme în
Europa ;
3. Pia ța neagr ă a
medicamentelor și drogurilor
4. Traficul cu tutun și alcool ;
5. Prostitu ția și Traficul de
persoane ;
6. Concluzii
7.Bibliografie
Trafican ții ne pot lua
libertatea fizică dar nu și pe
cea de gândire . Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

Realizat de: Batalan Maria – Magdalena , Vasilache Elena Teofana , Trufin
Ana – Maria , Bordeianu Ana – Maria , grupa 4

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

2

Traficul de arme în Europa

Criminalitatea organizată se manifestă în mai multe forme și activit ă ți, variind de la
tipuri tradi ționale de organizații criminale, pân ă la re țele criminale transnaționale, cu structuri
elastice și abilitatea de a se mișca rapid, de a se transforma și de a fi controlate din mai multe
loca ții. Traficul ilicit și utilizarea necorespunz ătoare a armelor de foc sunt legate în mod
intrinsec de aceste organiza ții și rețele criminale: ca facilitatori a crimelor violente, ca
instrumente de săvârșire a puterii și c a mărfuri de trafic profitabile, care combină conflictele
armate, criminalitatea și insecuritatea. Adesea, forme diferite de criminalitate sunt
interconectate, cum ar fi traficul de fiin țe umane, de arme de foc și droguri.
Controlul armel or de foc este esen țial în lupta împotriva criminalit ă ții iar Uniunea
Europeana a adoptat mai multe măsuri pentru a completa activitatea statelor membre în
abordarea riscului de utilizare în scopuri criminale a armelor de foc. Grupurile criminale
organizat e implicate în traficul de arme provin în principal din Balcanii de Vest și fosta Uniune
Sovietică. Grupurile criminale organizate folosesc rutele criminale existente pentru traficul de
arme.
Armele de foc sunt „sufletul” crimelor organ izate în Europa ca și în alte p ăr ți ale
lumii. Ele facilitează comer țul cu droguri ilegale și traficul de ființe umane. Europa are unele
dintre cele mai dificile reguli privind armele de foc din lume, inclusiv o interdic ție general ă
privind vânzarea civilă a pu știlor automate. Daunele cauzate de utilizarea criminală a armelor
de foc sunt directe și indirecte. Impactul direct include num ărul de ucideri și r ăniri – peste
10.000 în UE în ultimul deceniu și peste 4.000 de sinucideri cu arme de foc în fiecare an.
Impactul indirect nu poate fi cuantificat, dar este vast: armele de foc sunt de obicei utilizate de
toate grupurile de crimă organizată implicate în comer țul ilegal cu droguri și traficul de ființe
umane pentru a – și intimida și forța victimele.

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

3

Măsuri luate de Uniunea Europeană
UE este plasată într – un mod unic pentru a ajuta la perturbarea pie ț elor penale prin
legile ș i fluxurile sale de finan ț are, prin cooperarea poli ț ieneasc ă ș i vamal ă ș i angajamentul cu
ț ă rile ter ț e ș i cu organiza ț iile interna ț ionale. La 21 octombrie 2013, Comisia a adoptat un plan
cuprinz ă tor pentru ca Europa s ă ac ț ioneze î mpreun ă pentru a proteja v â nzarea ș i de ț inerea
legal ă a armelor de foc ș i prevenirea criminalit ă ț ii legate de arme.

Comisia se angajează să abordeze aceste fapte prin reguli simple ș i eficiente ș i
printr – o cooperare transfrontalier ă bine informat ă . Deja UE a luat o serie de m ă suri importante:
• Fiecare armă de foc produsă astăzi în UE trebuie să fie marcată ș i tra sabil ă ;
• Pentru a cumpăra sau de ț ine o arm ă de foc, o persoan ă trebuie s ă aib ă o "cauz ă
bun ă " ș i s ă aib ă cel pu ț in 18 ani;
• Autorizarea de a vinde arme de foc este condi ț ionat ă cel pu ț in de o verificare a
integrit ă ț ii private ș i profesionale a comerciantului;
• Permisul european de arme de foc a simplificat călătoriile pentru vânătorii care
doresc să se angajeze în activită ț ile lor legale î n alte state membre sau î n restul lumii;
•I mporturile, exporturile ș i transferurile de arme de foc trebuie s ă respecte
standardele de autorizare specificate în temeiul Regulamentului nr. 258/2012, în conformitate
cu Protocolul ONU privind armele de foc (pentru armele de foc civile) ș i cu Decizia 2008/944 /
ș i Directiva 2009/43 / CE (pentru armele militare)
• Ca u niune vamală, UE aplică un criteriu comun de risc ș i sisteme informatice pentru
gestionarea riscurilor legate de circula ț ia m ă rfurilor care traverseaz ă frontiera extern ă a UE;
• În întreaga lume, UE a desfă ș urat 21 de milioane de euro î n 2011 – 2013 pentru a
sprijini dezarmarea ș i demobilizarea ș i pentru î ntreruperea comer ț ul ilegal cu arme u ș oare ș i
arme de calibru mic din î ntreaga lume.
În ciuda ac ț iunii de p â n ă acum, criminalitatea î mpotriva armelor r ă m â ne o
amenin ț are semnifi cativă. În timpul verii 2013, o consultare publică a generat un interes enorm
ș i multe idei pentru î mbun ă t ă ț irea cadrului UE de control al armelor de foc. Av â nd î n vedere

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

4

aceste aspecte, Comisia a propus patru ac ț iuni prioritare pentru reducerea riscului p entru
popula ț ie î n urm ă torii ani:

• Protejarea pie ț ei legale a armelor de foc civile prin norme mai puternice ș i mai
simple privind armele de foc interzise, marcarea armelor de foc controlate ș i acordarea de
licen ț e.
• Cre ș terea presiunii asupra pie ț elor penale prin sprijinirea poli ț iei ș i luarea unor
m ă suri mai stricte î mpotriva infrac ț iunilor cu arme de foc.
• Crearea unei inteligen ț e mai bune – informa ț ii mai multe si mai bune privind
criminalitatea armelor de foc dar si instruirea mai buna a politiei v izate.
•Reducerea deturnării armelor de foc în mâinile criminale prin împiedicarea vânzării
și fabric ării ilegale, colaborând cu ț ările ter țe și implementarea unor norme mai eficiente
privind eliminarea traficului de arme.
Cazuri memorabile

În cazul SER 4, două duzini de Kalashnikovs și pistoale au fost scoase prin contraband ă din
Bosnia și Herțegovina si aduse apoi pe pia ța neagră din Franța de către un grup de persoane
gestionate de un rezident individual în Serbia; se pare că a rmele au fost aduse fără ca trafican ții
să – și asigure mai întâi cump ărătorii în Fran ța.

Cazul ITA 4 este a
caz similar, dar nu identic: armele de foc originare din teritoriile fostei Iugoslavii au fost
expediate
Italia pentru vânzare către grupuri de crim e organizate italiene, care erau clien ți obișnuiți ai
trafican ților.

Cazul COL 14, un caz mai vechi de trafic de arme de foc transna ționale, traficanții intenționau
să exporte 50.000
pu ști din Europa, prin Peru, grupului columbian FARC. Expertul columbian a explicat ca o
schemă criminală
cum ar fi aceasta, caracterizată de un comer ț ilicit de o anumit ă magnitudine și importanț ă, de
multe ori
implică corup ția la nivelurile superioare de guvernare. În COL 14, traficul a fost organizat de
către șeful Servici ului de Informa ții din Peru, iar achiziționarea armelor a fost negociat ă în
Iordania de doi oficiali al Ministerului Apărării din Peru.

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

5

Pia ța neagr ă – Medicamente și droguri

Medicamente
Procurarea medicamentelor din pia ța online sau din surse neautorizate poate însemna
un pericol major pentru via ța pacienților, dat fiind c ă peste 50% din medicamentele
comercializate online care nu î și dezv ăluie adresa fizică sunt falsificate. Re țelele sunt foarte
bine organizate iar legisla ția fiind slab ă ele î și fac treaba în continuare.
O parte din cei mai expu și acestor riscuri sunt pacienții cu cancer care din lipsa unei
solu ții pentru procurarea lor rapid ă dar și ieftina. Traficanții imit ă originalul medicamentelor
pentru a în șela cump ă rătorul și f ără nici un control al calită ții în jum ătate din cazuri.
Medicamentele contrafăcute con țin, de obicei, o cantitate necorespunz ătoare de substan ț ă
activă sau o substan ț ă activa cu scop terapeutic diferit de cel asociat produselor pe care le
subs tituie. Mai mult, au fost cazuri in care in medicamentele falsificate au fost descoperite
substante toxice (mercur, arsenic, vopsea, otrava pentru șobolani). Pe de alt ă parte, aceste
medicamente pot să nu fie transportate și depozitate corespunz ător sau po t fi expirate, astfel
încât le este alterată eficacitatea terapeutică.
Concluziile raportului a relevat că cele mai multe medicamente comercializate in mediul online
sunt destinate pacien ților oncologici:
 Din 174 de produse monitorizate au fost identificate anun țuri de vânzare sau
cumpărare pentru 41 dintre acestea;
 Au fost centralizate 2.663 de anun țuri pentru aceste medicamente;
 Peste 50% dintre anun țuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului
renal, de ficat, al tumorilor neu roendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian
sau al cancerului bronho – pulmonar fără celule mici.
În concluzie , credem că este nevoie de campanii de informare și educare a populației cu
privire la riscurile la care se expun prin procurarea de medicamente din surse neautorizate.
Totodată, este necesară o legisla ție clar ă, care să sustină demersurile institu țiilor abilitate
în contracararea acestui fenomen, o legisla ție care s ă vizeze atât comer țul ilegal online sau
offline cu medicamente din sur se necontrolate, cât și contrafacerea.
Știai c ă…?
 În fiecare an pe Glob, 10 milioane de oameni se îmbolnăvesc de cancer, iar 7
milioane dintre ei mor. Din cei 3 milioane care supraviețuiesc mulți aleg să trateze
cancerul prin terapii alternative;
 În cadrul celui mai mare congres oncologic mondial, ASCO, s – au prezentat
rezultatele unui studiu care a verificat eficacitatea medicamentului Erbitux
(împotriva cancerului la plămâni). Acesta, în valoare de 80.000 $, amână decesul
persoanelor bolnave în medie cu 36 de zile! Dacă despre prelungirea vieții cu ani
buni nu poate fi vorba, despre tratarea definitivă a cancerului nici nu se mai poate
discuta!
 Două studii privind efectul unor doze de suplimente de vitamina A sau betacaroten
(molecula pe care organismul nos tru o transformă în vitamina A) asupra riscului de
cancer de plămâni la fumători a arătat că absorbția zilnică a acestei vitamine nu
reduce mortalitatea cauzată de cancer. Dimpotrivă, riscul a crescut: cu 28% mai

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

6

multe cancere și cu 17% mai multe decese la subiecții care au primit suplimentul de
vitamină într – unul dintre aceste studii.

Droguri

Un număr important de persoane implicate în activități teroriste, deseori tineri recent
radicalizați, au un trecut de mici delicvenți, în special care au consumat ș i vândut droguri, și
folosesc în diverse moduri conexiunile lor cu mediul criminal pentru activitățile teroriste, iar
compartimentarea serviciilor de luptă împotriva terorismului și de luptă anti – drog a dus uneori
la neglijarea anumitor piste.
Influența pi eței drogurilor se exercită de asemenea asupra economiei prin spălarea de
bani, a mediului prin deșeurile de produse chimice folosite pentru a produce droguri, și a
instituțiilor guvernamentale, prin consumarea bugetelor acestora și prin expunerea
funcțion arilor la riscul de corupție.
Cel mai popular drog de pe pia ța neagr ă online e MDMA. În jur de 64% dintre
cumpărătorii online spun că fie au cumpărat MDMA ca pastile, fie ca praf. Trebuie luat în
considerare și nivelul la care a ajuns LSD – ul – o explica ție posibilă e că LSD e un drog bine
cunoscut, dar mai greu de ob ți nut pe canalele obi șnuite
.

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

7

Pia ța neagr ă a tutunul ui ș i alcoolului

La nivelul U niunii E uropene tutunul este un prim factor al decesului prematur .
Anual sunt înregistrate aproximativ 700 000 de decese cauzate de acest factor iar potrivit
stratisticilor circa 50% dintre fumători mor in medie cu 14 ani mai devreme . Pe lân ga acest
risc major al mor ții premature , tutunul cauzeaz ă numeroase probleme de sănătate printre care
putem enumera : boli cardiovasculare si respiratorii dar și anumite forme de cancer precum :
cancerul pulmonar sau cancerul la gât , astfel consumul de tutun cauzează mai multe probleme
decât alcoolul drogurile sau obezitatea . Dat fiind aceste riscuri la care se expun de bună voie
fumătorii dar și rata mare de fum ători înregistrată în Europa dintre care amintim Austria ,
Bulgaria și Grecia unde in medi e 30 – 35% din popula ția majora este dependent ă de tutun ,
Uniunea europeană a abordat o strategie pentru combaterea acestui obicei nesănătos .
Măsurile luate de Uniunea Europeană reglementează produsele de tutun aflate pe pia ț ă iar
dintre aceste metode ami ntim
1. Interzicerea țigaretelor din tutun cu arome
2. Obligarea companiilor ce comercializează tutun să declare ingredientele pe care le
utilizează în produsele din tutun
3. Interzicerea mesajelor promo ționale și înșel ătoare a produselor din tutun
4. Dreptul stat elor membre de a interzice comercializarea tutunului în mediul online

Cu toate că Uniunea europeană încercă să descurajeze fumatul prin metodele
amintite mai sus la polul opus comer țul ilicit cu tutun pe piața neagr ă este în plină dezvoltare .
Contrabanda cu tutun provoacă pierderi anuale la bugetele statelor membre a Uniuni i Europene
deoarece aceste produse pătrund pe teritoriile ț ărilor în mod fraudulos fără a plăti taxe vamale .
Tutunul de contrabandă reprezintă un risc pentru fumători deoarece nu respecta legile impuse
de UE privind produc ția distribuția si vânzarea iar c ontrabanda cu tutun cauzează anual la
bugetul UE o pierdere de aproximativ 10 miliarde de euro si vizează grupurile vulnerabile din
societate subminând strategiile de inhibare a consumul de tutun .

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

8

Pia ța neagr ă a tutunul este dominată de a șa numitele „cheap whites „ . Acestea sunt
țig ări fabricate în întreprinderi legitime , dar o mare parte din produc ție este vândut ă fără taxe
pe pia ța neagr ă fiind principala sursa a comer țului ilicit cu tutun .
În 2013 Comisia Europe ană a elaborat o strategie pentru intensificarea luptei
împotriva contrabandei cu tutun . Strategia din 2013 prevede :
Modificări aduse în cadrul legislativ și de politici : uniunea europeana urm ăre ște
securizarea lan țului de aproviziona re cu țigarete originale in special prin localizarea și
urmărirea produselor din tutun în termen de 5 ani de la intrarea legii in vigoare dar și o mai
bună supraveghere a vânzărilor pe internet sau în magazinele scutite de taxe vamale din zonele
libere ( d uty free ) . În paralel cu aceasta UE și – a consolidat legisla ția privind controlul
tutunului , în 2014 fiind revizuită Directiva privind produsele din tutun ( DPT ), astfel țigaretele
produse pentru pia ța unica a UE vor fi urm ărite iar trasabilitatea lor v a fi asigurată în
conformitate cu directiva DPT . O alta măsură luată de UE a fost consolidarea măsurilor de
investigare pentru detectarea fraudelor vamale iar comisia efectuează o evaluare a impactului
revizuirii cadrului fiscal privind accizele aplicate tutunului luând în considerare și accizarea
tutunului brut .
Un alt element important al strategiei din 2013 a constat în consolidarea aplicării
legii la nivelul uniunii și al statelor membre si îmbun ătă țirea cooper ării dintre statele membre .
Oficiul European Anti – frauda (OLAF ) este singurul organ de ancheta al un iunii ce are ca scop
protejarea bugetului UE atât pe parte de cheltuieli cât și pe parte de venituri , având rolul de a
detecta si investiga cazurile de fraudă vamala dar și operațiuni de combatere a contrabandei .
Lupta împotriva comer țului ilicit cu tut un s – a intensificat iar conform cifrelor trimise de statele
membre cantită țile confiscate au crescut de la 3.1 miliarde in 2013 pana la 3.8 miliarde in 2015
.

Opera țiuni vamale comune (OVC ) sunt m ăsuri opera ționale coordonate si
desfă șurate de uniunile vamale . Aceste opera țiuni nu doar ajut ă la combaterea comer țului ilicit

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

9

de tutun dar și intensific ă cooperarea statelor membre. Începând cu 2013 OLAF a contribuit la
numeroase opera țiuni vamale axate pe contrabanda cu tutun .

Tabel 2 – OVC privind combaterea comer țului ilicit cu tutun

ANUL DENUMIREA
OVC CONDUSA DE TIGARETE
CONFICATE
2013 Romoluk Ro , OLAF 23 milioane
2013 Warehouse LT, OLAF 45 milioane
2014 Replica OLAF 130 milioane
2015 Baltica PL , OLAF 13 milioane
2015 Romuluk II RO , OLAF 3.74 milioane
2016 Magnum EE , OLAF 11 milioane

In pofida punerii in aplicare a strategiei din 2013 la nivel european si na țional in
ultimii doi ani , comer țul ilicit cu tutun in UE r ămâne in general la un nivel ridicat .
Cuantificarea unei activită ți clandestine este dificil ă și ținându – se seama de ace st lucru s – a
estimat că in UE consumul de tutunul ilicit a rămas in general stabil in pofida scăderii generale
a consumului de tutun in UE . Confiscările de țigarete din ultimii doi ani au crescut cu o
cincime ceea ce indică o pondere stabilă sau chiar o p osibilă cre ștere a ponderii de țig ări ilicite .
Din păcate produsele falsificate încă pot fi comercializate pe pie țe deschise și adesea
clien ții nu știu ca produsele sunt contraf ăcute iar banii plăti ți merg direct la grup ările
infrac ționale finanțând alt e forme grave de criminalitate sau terorism .

Cazuri memorabile – Opera țiunea Forecourt .

În acest caz informa țiile arat ă ca un grup de crimă organizată foloseau conducători
auto care lucrau pentru o societate legală de transport , pentru contrabanda c u produse de tutun
in Regatul Unit . Pe traseul către UK ace știa opreau la Luxemburg pentru a înc ărca tutunul si
produsele contrafăcute . Europol a analizat principalele informa ții care indicau modul de
func ționare fraudulos . Operațiunea s – a soldat cu do ua arestări și confiscarea de c ătre
autorită țile din UK a doua tone de tutun , aceast ă opera țiune a prevenit pierderi de taxe și
impozite în valoare de 277 000 de euro . ( Europol – opera țiunea Forecourt )

O a doua problema ridicata la
nivelul Uniunii Europene o
reprezintă comercializarea si
fabricarea ilicita a alcoolului . La
fel ca și în cazul tutunului ,
dependen ța și consumul de
alcool în cantită ți ce dep ă șesc
limită impusă de medici na ște
numeroase probleme de sănătate

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

10

Contrabanda cu alcool afectează negativ atât statul care pierde prin neîncasarea
taxelor dar și companiile care activeaz ă în această industrie limitându – le poten țialul de
dezvoltare . Riscurile sunt mult mari din punct de vedere a consumul , alcoolul de contrabandă
nu este reglementat de nici o norma impusă de Uniunea Europeana și poate fi un real pericol
asupra sănătă ții si vieții posibililor consumatori .
Cre șterea num ărului de produse contrafăcute din Europa provoacă pierderi anuale
est imate la 1.2 miliarde de euro si cca. 4800 de locuri de muncă în aceste sectoare .
Un raport publicat de 26 iunie 2016 arată că în fiecare an se pierde 4.4% din
vânzările legitime de băuturi spirtoase si 2.3% din vânzările legitime de vin . Cele mai mari
pierderi au fost înregistrate în Spania ( 263 milioane euro ), Italia ( 162 milioane euro )
Germania (140 milioane euro ) Fran ța (136 milioane euro) .
În ceea ce prive ște m ăsurile luate de Uniunea Europeană pentru comercializarea
produselor alcoolice p utem consulta REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2008 . Acesta are ca
scop atingerea unui înalt nivel de protec ție a consumatorilor și s obținerii transparenței pieței și
ob ținerea unei concurențe lo iale . Originea alcoolului etilic trebuie sa respecte următoarele .
Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase și a tuturor componentelor acestora
trebuie să fie de origine exclusiv agricolă . Alcoolul etilic folosit la diluarea sau dizol varea
coloranților, a aromelor sau a oricăror al ți aditivi autoriza ți utilizați la prepararea băuturilor
spirtoase trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă. Băuturile alcoolice nu conțin alcool de
origine sintetică, nici alt alcool care nu este de origine agricolă ..( articolul 3 – originea si
alcoolul etilic )
Se cunoa ște ca alcoolul de contrabanda nu respect ă aceste prevederi alcoolul etilic
folosit în majoritatea băuturilor contrafăcute nu este de origine exclusiv agricola , cel mai
adesea se folosesc substan țe precum etanol sintetic adesea obținut prin procedee petrochimice
și care normal ar fi destinat industriei farmaceutice.
Masurile luate de Uniunea Europeana împotriva contrabandei cu alcool sunt
asemănătoare celor pentru traficul ilici t cu tutun sau droguri . OLAF este institu ția care se
ocupă cu lupta împotriva traficului de alcool . Dintre măsurile adoptate amintim :
1. Urmărirea si securizarea lan țului de aprovizionare cu alcool
2. Consolidare legisla ției
3. Conlucrarea vigilen ța statelor membre în punctele vamale pentru demascarea și
confiscarea produselor contrafăcute .

Harta Ț ărilor Europene
consumatoare de băuturi spirtoase

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

11

Traficul de persoane

Traficul de fiin țe umane este o infracțiune grav ă și un abuz asupra drepturilor
fundamentale ale oamenilor. Ac țiunea presupune exploatarea persoanelor vulnerabile care sunt
comercializate de criminali că marfă pentru singurul scop al câ știgului economic. A cestă
infrac țiune are adesea un caracter transnațional și cuprinde victimele tuturor sexelor și
vârstelor.
În cele mai multe din cazuri, traficul de persoane porne ște prin uz de fort ă,
constrângere, prin răpire,în șel ăciune și prin abuz de putere. De n otat este faptul că traficul de
persoane este în Uniunea Europeană a două sursă de bani în economia subterană , după traficul
de droguri. Diferen ț ă o face insă faptul că “produsul” poate fi revândut și poate trece de la un
“consumator” la altul.
În d ezbaterea acestei teme am ales să vorbesc în special despre exploatarea
oamenilor în scopuri sexuale și despre traficul de organe.
Despre traficul de persoane în scopuri sexuale și despre prostituție se știe c ă este
considerată una dintre cele mai ve chi meserii din lume. Problemă abuzurilor sexuale a fost
adusă în aten ția societ ă ții pentru prima oar ă de împărăteasa Imperiului Bizantin, Teodora. Ea a
ridicat această problemă după ce timp de 20 de ani a practicat “nobila meserie” în cele mai
grote ști locuri din Constantinopol. Frumoasă curtezană a propus pentru prima data și
posibilitatea divor țului și a construirii de spații special amenajate pentru reeducarea și
reabilitarea persoanelor care voiau să se lecuiască de obiceiurile necurate sau care au fost
supuse abuzurilor. În Europa ne confruntăm cu un fenomen remarcabil, majoritatea persoanelor
exploatate vin din E Europei și se vehiculeaz ă că nu mai pu țin de jum ătate din persoanele care
sunt supuse la abuzuri sexuale contra voin ței lor provin chia r din România.
România luptă în prezent cu unul dintre cele mai de temut clanuri de crimă
organizată , Clanul Cămătarilor, care se ocupă în special cu proxenetism, trafic de
droguri,cămatărie și șantaj. Liderii de band ă activează și își conduc af acerile chiar dacă sunt
aranja ți în dungi dup ă gra țiile închisorilor. O continu ă luptă cu pericolul exploatării umane, o
duce Agen ția Național ă Împotrivă Traficului de persoane. Și aceasta nu este singur ă. Există o
multitudine de ONG – uri care s – au alătura t luptei , precum :

Acestea au reu șit împreun ă cu autorită țile naționale sa reduc ă considerabil numărul
persoanelor care sunt abuzate sexual începând din anul 2007 pană în prezent. Mai jos se poate
observa din graficele ata șate c ă numărul persoanlor exploatate a scăzut cu doua treimi în
decursul a 10 ani. De altfel se poate observa că cele mai frecvente cazuri de exploatare sunt în
cazul persoanelor cu vârstină intre 15 – 20 de ani de sex feminin.

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

12

Înainte de 2000, problema traficului de organe umane (în special rinichii) a fost limitată
în primul rând la subcontinentul indian și Asia de Sud – Est. Destinatarii acestor organe au venit
în principal din Japonia și alte ț ări asiatice. Din anul 2000, traficul de organe a început să se
răspândească la nivel global, în mare măsură condusă de medici și pacienți israelieni care caut ă
oportunită țile de prelevare în ț ările est – europene și în alte regiuni unde criza economic ă alături
de instabilitatea socială și politic ă creează oportunită ți traficanților.

Statisticile furnizate de Agen ției Național ă împotriva
Traficului de p ersoane ne atentionează ca Bucure știul se situeaz ă
între primele zece regiuni unde numărul persoanelor exploatate este
de 10 ori mai mare in ultimii doi ani. Jude țele de pe primele locuri
fiind Timi ș și Ialomița, unde num ărul de victime s – a dublat și chiar
triplat de la un an la altul. De remarcat este faptul c ă a nul trecut, în
14 cazuri, recrutorii au fost rude de gradul 1 și în 42 de cazuri au
fost chiar par tenerii de via ț ă.
Cele mai multe victime raportate provin din Bulgaria,
Republica Cehă,Estonia, Polonia, România și Slovacia. Mobilitatea
și rotația victimelor sunt tr ăsături esen țiale pe aceast ă pia ț ă
criminală. Austria este o țar ă de tranzit cruc ială, în special pentru
victimele provenite din Europa care sunt puncte cheie de intrare
pentru victimele din afara UE. Alarmanta este cre șterea brusca de
victime constata de la un an la altul

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

13

S – a constatat că într – o singură oră ,la nivel mondial, 3 oam eni sunt uci și sau mutilați
pentru a li se preleva organele, care sunt ulterior vândute pe pia ț ă neagră.
Legisla ția Uniunii Europene transmite un mesaj clar de tolerant ă zero la oricine este
implicat în orice fel în traficul de fiin țe umane. Legislația pune victimele în centrul s ău și este
specifică tipului de infrac țiune și bazat ă pe drepturile omului. Traf icul de fiin țe umane este
răspândit în toată Uniune Europeană și victimele au dreptul s ă ceară sprijin, asistentă și
protec ție în întreag ă Uniune. Cadrul nostru politic dinamic înclină spre eradicarea traficului de
fiin țe umane cu ajutorul Strategiei creat e de Uniunea Europeană.

În cadrul Uniunii încep să se i – a decizii remarcabile la data de 3 mai 2005, când
Comitetul Mini ștrilor a adoptat Convenția Consiliului Europei privind acțiunea împotriv ă
traficului de fiin țe umane.Convenția a fost deschis ă spre semnare la Var șovia, la 16 mai 2005,
cu ocazia celui de – al treilea summit al șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei. La 24
octombrie 2007, Conven ția a primit cea de – a zecea ratificare, declan șând astfel procesul prin
care a intrat în vig oare la 1 februarie 2008. În iunie 2017, Conven ția a fost acceptat ă de 47 de
state, Rusia fiind singurul stat care nu a semnat.Această strategie este formată din 40 de
elemente concrete și practice și se axeaz ă pe cinci priorităti: protec ția, prevenirea, u rmărirea
penală, parteneriat și aflare de informații cât mai precise și cât mai concrete.
În 2011, Directiva UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și
protejarea victimelor sale înlocuie ște fost ă decizie a Consiliului, adoptatand o defini ție mai
largă dată de Protocolul Na țiunilor Unite pentru Prevenire, Suprimare și Pedepsirea traficului
de persoane în special a femeile și a copiilor.

Cel mai important articol din cele adaugate a fost Articolul 3 din Protocolul ONU,
cunoscut ca Protocolul de la Palermo care define ște traficul de ființe umane ca fiind:
"Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, prin mijloace a
amenin ț ării sau a utilizării for ței sau a altor forme de constrângere, de r ăpire, de fraudă, de
în șel ăciune, a abuzului de putere sau a abuzului de pozitie sau de dăruire/primire de plă ți și
beneficii pentru ob ține consimț ământului unei persoane, având control asupra unei alte
persoane, pentru scopul exploatării " (sursa: https://www.europol.europa.eu ).Principala
schimbare pe care a adus – o Protocolul de la Palermo a fost că indiferent de situa ție va fi
recunoscută ca infractiune, a traficului uman, oricare din ac țiunile de mai su s chiar dacă
exploatarea în sine nu a avut încă loc.
Uniunea Europeana ia masuri într – un mod unic pentru a combate traficul de
persoane.Se adopta mecanisme robuste de eradicare, o politică globală bine definita și se
aproba surse de finan țare consistente .

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

14

Actuală criză a migra ției care are loc în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu va avea o un
impact major asupra traficului de fiin țe umane. Este posibil c ă incercările de a ob ține reședința
legală să aibă că rezultat mai multe căsnicii for țate de conve nientă.

Pe măsură ce Internetul devine progresiv un instrument esen țial în multe etape ale procesului
de exploatare, autoritătile sunt încurajate să crească nivelul activitătilor de monitorizare pe
social media penru a putea preveni cre șterea num ărul ui de victime.

Fiecare din noi poate fi victimă! De noi ține s ă punem STOP cre șterii raței de moratalitate din
cauza traficului de persoane. Noi putem fi schimbarea!

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

15

Concluzii

În concluzie Uniunea Europeană reu șește s ă combată pia ța neagr ă și traficul ilicit
prin norm ele , reglementările și proiect ele de lege ce sunt sau urmează să intre î n vigoare , însă
diminuarea ei totală n u va avea loc niciodată deoarece acest concept se poate adapta u șor
schimbărilor legislative .
Cererea acestor bunur i va exista mereu , ră zboaiele , drogurile , prostitu ț ia ,
medicamentele si tutunul vor su rescita mereu grupurile vulnerabile d in societate sau na țiunile
slab d ezvoltate , cu valori incerte în care cetă țeanul de rând nu are minime cunoștințe cu
privire la impactul pe care îl are pia ța neagr ă asupra economiei sau consumatorului .
O ini țiativ ă bună care ar putea duce la diminuarea cererii acestor bunuri ar fi
sporirea campaniilor de informare a cetă țenilor cu privire la impactul pe care contrabanda o are
asupra economiei si fiscalită ții unei națiuni dar si mai important , a impa ctului pe care bunurile
le au asupra consumatorului dintre care reamintim : tutunul de proastă calitate ce nu respect ă
reglementările pe care UE le impune , alcoolul produs cu etanol destinat industriei farmaceutice
, medicamentele miraculoase care nu au nici un efect sau înrăută țeste starea bolnavului ș i
drogurile care au nenumărate consecin țe nepl ăcute asupra consumatorului .
Datoria noastră este de a lupta împreună cu Uniunea Europeană pentru a diminua
cât mai mult pia ța neagr ă chiar dacă la prima vedere pare doa r un concept ce pune la dispozi ț ia
consumatorilor bunuri si servicii la pre țuri mai sc ăzute , în realitate oricine poate fi victima
grupurilor infrac ționale ce dirijeaz ă acest a nsamblu de tranzac ții ilegale și care produc crime la
adresa umanită ții înc ălcând drepturile fundamentale ale omului prin traficul de fiin țe umane sau
traficul de organe .

Pia ț a neagră în Uniunea Europeană

16

Bibliografie

– https://www.aimgroup.ro/terapii – naturiste/lista – neagra – a – medicamentelor/
– http://sanatateabuzoiana.ro/jumatate – din – medicamentele – cumparate – online – sunt –
contrafacute/#.WfZFE4hx3IV
– https://www.vice.c om/ro/article/4xvanm/cu – ce – substante – se – drogheaza –
europenii
– UNDOC „Digest of organized crime cases”
– Europol
– European Comission: Organised Crime & Human: Trafficking in firearms
– h ttp://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/RapoarteAnuale/Raport%20anual%20t
rafic%202015.pdf
– http://www.anitp.mai.gov.ro/raport – anual – evolutie – trafic – 2015/
– http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/549055/EXPO_ST
U%282015%29549055_EN.pdf
– https://ec.europa.eu/home – affairs/sites/homeaffairs /files/e – library/docs/thb – fact –
sheets/factsheet_thb_en.pdf
– http://www.inge –
graessle.eu/tl_files/default/usercontent/T hemen/Betrugsbekaempfung/Alcohol%
20and%20Tobacco%20Smuggling.pdf
– http://www.bursa.ro/tabac – 2017 – comertul – ilicit – este – sustinut – de – reglementarile –
excesive – si – de – majorarea – accizelor –
322586&s=print&sr=articol&id_articol=322586.html
– ANALIZA EUROPOL – raport general privind activită țile Europol
– COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CO NSILIU ȘI PARLAMENTUL
EUROPEAN Intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țig ări și a altor
forme de comer ț ilicit cu produse din tutun – O strategie globală a UE /*
COM/2013/0324 final */
– http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/RO/1 – 2015 – 584 – RO – F1 –
1.PDF