Conceptul de E Commerce

Capitolul I

Generalitati

1.1.Conceptul de e-commerce

Conceptul de e-business a apărut mult înainte de apariția Internetului. Prin anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit popular pentru rețelele financiare. Unele instituții financiare, băncile, erau conectate prin intermediul unor rețele private în vederea efectuării diverselor tranzacții cu sprijinul tehnologiei computationale. Standardul EDI (Electronic Data Interchange) definește diverse formate universale pentru schimbul de informații. Apariția Internetului a dus la creșterea dimensiunii afacerilor electronice.

Termenul  de e-business a fost folosit prima oară de catre IBM în 1997. Acesta definește businessul ca fiind o modalitate de acces securizat, flexibil și integrat pentru desfășurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor și sistemelor care executau

operații de baza ale afacerilor, cu cele care fac posibilă găsirea informațiilor pe Internet. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune ca dezvoltam un

e-business, adica instruim " sistemul nervos central al afacerii noastre", dupa spusele lui Bill Gates.

La inceput a fost folosit termenul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului e-business.

În 1999 compania Hewlett-Packard a lansat noțiunea de e-service care desemnează oferirea unor solutii complete pentru e-business, constituite din hardware, software si consultanță.

Internetul pune la dispozitie diferite forme de comunicatie. Acesta combina toate tehnologiile actuale intr-un singur cadru de lucru in care-s integrate diferite dispozitive electronice (trimiterea unui fax pe Internet, receplionarea unui mesaj vocal, convertirea unui fax intr-un mesaj e-mail si reciproc) oferind afacerilor posibilitatea de integrare mult mai facil. Tranzactiile pot fi efectuate prin telefonul mobil cu acces prin WAP. S-a dezvoltat foarte mult mesageria electronica, conectarea la Internet pentru a parcurge mesajele e-mail (www.yahoo.com). Cel mai mult se folosește Internetul pentru navigare și căutare de informații (www.google.com).

1.2.Prezența pe web

Comertul electronic face posibilă caștigarea de   mai multi clienți și comunicarea mai strâns cu aceștia. Pe web, fiecarea facere are o prezenta total "non-stop", si indiferent daca afacerea este mica, medie sau mare, aceasta isi poate castiga clienti din intreaga lume sau se poate adresa unei clientele specializate. TI dau posibilitatea cunoasterii cat mai multor aspecte despre clienti si preferintele lor. Acesta conduce la realizarea facila a rapoartelor analitice privind procesele de afaceri.

Costuri reduse pentru servicii de distributie. Internetul scade costul distributiei de informatii si mentinerii lor actualizate.  Pe web, informatia poate avea  si statutul de produs, comertul electronic migrand de la vanzarea de bunuri palpabile la cea de date (consultari de date, muzica, filme, software, etc.).

Avertismente:

– Migrarea de la o piata locala la o piata mondiala- necesita dezvoltarea unui model viabil de afaceri;

– Problema drepturilor de autor – nu se recomanda etalarea pe web a unui anumit continut fara a avea acordul autorilor;

– Legalitatea- activitatea  trebuie desfasurata in conditii legale;

– Securitatea- nerespectarea normelor de securitate si asigurare a confidentialitatii duce la un esec timpuriu.

– Viabilitate – procesele antrenate intr-o afacere trebuie sa fie viabile.

1.3.Beneficiile comerțului electronic

Având ca suport rețeaua Internet și eventual și utilizarea unor pachete de programe software specifice, comerțul electronic a avut și are avantaje și beneficii pentru firme, consumatori individuali și societate.

Pentru companii

Extinderea pe piețele internaționale prin asigurarea de servicii și performanță;

Asigurarea unei deschideri totale în privința relațiilor cu clienții: aceștia pot căpăta o imagine aproape completă asupra tuturor angajaților, ofertanților și partenerilor lor.

Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare și regăsire a informației, până acum bazată pe hârtie, prin crearea unui sit web atractiv cu funcția unui magazin virtual. Siturile web personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale personalizate pot într-o oarecare măsură substitui interacțiunile de tip față în față, de tip tradițional;

Creează posibilitatea modelării produselor și serviciilor după nevoile cumpărătorilor și simplificarea procedurilor;

Costuri de comunicație mai mici.

Seriozitate și siguranță. Serverele paralele, redundanța hardware-ului, tehnologia fail-safe, încriptarea informației și firewall-urile pot îndeplini această cerință;

Creșterea competitivității și raționalizarea proceselor de afaceri, prin restructurări interne și prin tehnologii ale informației.

Construirea unui lanț valoric electronic, în care se pune accentul pe un număr limitat de competențe-cheie – opusul unui magazin "cu o singură oprire". (Magazinele electronice pot fi atât speciale cât și generale, dacă sunt programate

corect.)

Pentru consumatori

Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții la orice oră din zi, în tot timpul anului, din aproape orice locație;

Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;

Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru oferind un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, la fel ca și în comerțul ne-electronic;

Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor (în anumite cazuri);

Consumatorii pot să primească informații relevante în decursul câtorva secunde, și nu zile sau săptămâni;

Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și, la nevoie, de a și returna. Vânzările promoționale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Linkurile de pe alte situri web și programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;

Face posibilă participarea în licitații virtuale;

Îndemnarea consumatorilor la consum. Comercianții din Internet pot asigura acest tip de ajutor printr-o amplă informare comparativă și prin facilități bune de căutare;

Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători în comunități electronice și să compare experiențele;

Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui sit de autoservire, ușor de folosit fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens;

Facilitează competiția, ceea ce rezultă în scăderea prețurilor.

Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele noutăți.

Pentru societate

Crearea unui "simț comun" al comunității comerciale, de exemplu prin chaturi, foruri ce solicită implicarea clientului, scheme de loialitate și programe de afinitate;

Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze / să cumpere de acasă, ceea ce micșorează traficul rutier și poluarea aerului;

Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la prețuri mai scăzute, cu avanateje pentru cei cu venituri mai mici;

Crește eficiența și/sau îmbunătățesc calitatea;

Pune la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă pentru a răspunde rapid la orice schimbări din mediul economic, social și fizic.

1.4. Dezavantajele comertului electronic

        Gradul de nesiguranta

La noi multi cumparatori sunt destul de sceptici în privinta achizitionarii de produse prin intermediul comertului electronic si al Internetului.

        Infrastructura

Internetul a fost conceput initial ca un mediu deschis, comunitar, bazat pe interactiune, dar nu neaparat sigur. Din acest motiv, trebuie dezvoltate mai mult sistemele de securitate pentru a putea asigura suportul necesar raspândirii comertului electronic.

        Mentalitatea cumparatorilor

Acesta este un mare dezavantaj al comertului virtual si, din fericire poate fi diminuat de profesionalismul firmelor ce desfasoara acest tip de afacere electronica. Explicatia suspiciunii este data de atitudinea unor persoane ce încearca sa profite ilegal de serviciile afacerilor electronice.

        Ignoranta

Ignoranta multor persoane, precum si refuzul de a accepta tehnologiile noi sau progresul tehnic, dar si lipsa unei infrastructuri de telecomunicatii adecvate sunt câteva din cele mai importante limite, pentru momentul actual ale comertului electronic. Din fericire, un alt mare dezavantaj, si anume costurile ridicate ale accesului la internet pentru acasa sunt în scadere permitând unui numar din ce în ce mai mare de oameni sa poata beneficia de serviciile Internetului.

        Alte diferente semnificative

Alte mari diferente fata de comertul traditional sunt: 

     Cumparatorii nu pot atinge sau testa produsele, prezentarea articolelor din magazin contand foarte mult pentru cei mai multi clienti;

     Nu exista un vanzator care sa poata face recomandari si sa raspunda la intrebarile cumparatorilor, in schimb multe magazine on-line ofera asistenta on-line;

     Trebuie implementat un sistem profesionist de livrare a produselor si preluare a banilor;

Majoritatea marilor magazine on-line din România au înteles aceste obstacole si au încercat, cu succes, sa le depaseasca, în cea mai mare parte.

1.5.Modele de e-business

In cadrul unei organizatii, zona de influenta a afacerilor electronice este Intranetul. Intranetul se bazeaza pe standardele Internetului pentru comunicatia intre sisteme de calcul. Personalul conectat la Intranet poate avea acces la site-urile web specifice unor departamente din cadrul organizatiei. Aceste site-uri sunt separate de Internet prin intermediul unor metode de securitate (firewall – pentru filtrarea oricarei informatii referitoare la datele interne), astfel incat persoanele din afara sa nu aiba acces

la informatiile private. Angajatii companiilor Sun, Apple, Microsoft au la dispozitie un site web Intranet, prin care obtin informatii curente si plaseaza comenzi on-line, eliminand timpul si costurile aferente apelurilor electronice. In functie de politicile de securitate si de infrastructura retelei, angajatii pot avea acces de pe Internet la reteaua privata, folosind protocolul VPN (Virtual Private Protocol).

Principalele modele sunt:

Business-to-business (B2B) reprezinta modelul care incearca utilizarea tehnologiilor  bazate pe web pentru a conduce afaceri intre doua sau mai multe companii. Pot fi doua subtipuri:

– exista un contract de parteneriat intre companii;

– exista o piata electronica (e-market) in care interactioneaza mai multi cumparatori si mai mulli vanzatori.

Business-to-consumer (B2C), in care cumparatorul utilizeaza un navigator web pentru a se conecta la site-ul web al vanzatorului prin intermediul unui fumizor de servicii Intemet – ISP (Internet Service Provider). Vanzatorul pune la dispozitie un catalog electronic (e-catalog) de produse sau servicii, sugestii si recomandari pentru produse, sa puna la dispozitia cumparatorului cele mai uzuale forme electronice de plata. Vanzatorul nu trebuie neaparat sa joace si rolul fumizorului sau al producatorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc.

Consumer-to-consumer (C2C) descrie colaborarea diferitilor utilizatori prin intermediul documentelor partajate, postei electronice, etc.

Consumer-to-data (C2D) – specifica situatiile cand utilizatorii au nevoie de cantitati insemnate de date si folosesc  diverse instrumente  electronice pentru a le extrage.

1.6.Categorii de e-business

Prima decizie ce trebuie luata atunci cand se demareaza o afacere pe Internet

este asupra modelului. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienli, astfel: 1 catre 1 ( e-shop), mai multi catre 1 (e-mall), mai multi catre mai multi (e-licitalie). .Se constitue astfel, un lan de servicii  in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispozitie de Ia spatiu pe pagina web pana la posibilitatea integrarii intr-un emall. Al treilea element al lantului este clientul, avand o anumita formare profesionala, interese proprii si preferinte. Acest client poate fi un consumator (B-2-C), o alta firma (B-2-B), administratia publica (B-2-A) sau un angajat (B-2-E) in contextul tranzactiior interne din cadrul unei firme.

1.7.Prezentarea in linii generale a catorva modele de afaceri pe Internet 

Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de baza a cornertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica,

materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientior de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe.

Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelete, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – cravatele spre exemplu, se vind acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un desen/schita despre cum se face nodul de cravata. ln plus, site-ul poate include si un ghid de culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor vanzatori.

Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice.  Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite, ulterior, ofertantii vor initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare, solicitdand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile oferite sunt de valoare exceptionala

Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel:

– pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firrnei daca frecventa modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic intens intre firme si serverul aferent e-shop

– pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer fumizor de web); In corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.yourshop.com, solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii;

-in cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop in masura in care este posibil, un e-shop ar trebui sa poati fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall – toate acestea concomitent. In plus, o idee interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul www.produs1.com pentru grupele de produse cu link exact la pagina corespunzatoarde in cadrul magazinului electronic.

Magazinul universal electronic (e-mall)

Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai e-shop-ul; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informalii curente regionale sau sectoriale. Revenim la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate: in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa  decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii. Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, definitorul mall-ului poate obtine profit din reclame, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzacliilor.

Achizitia publica electronica (e-procurement)

Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organismele guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru investitii pana Ia studii si alte lucruri ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme sau consortii in cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii.

.

Licitatia electronica (e-auction)

Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite. Produsele vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite. Asemeni unui e-mall, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.

Comunitatea virtuala (virtual community)

Pe lnternet – exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati pentru a discuta sau a asculta  tematicile  preferate.

Aceste forumuri – cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) – sunt utile pentru  timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri si sunt denumite "comunitati virtuale". Instrumentele mentionate  sunt adesea  oferite ca servicii gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului emotional  fata de aceasta.

Furnizare  de servicii pentru comertul electronic (e-serviceproviding)

Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de catre furnizori de Internet, care se rezuma in general la gazduirea  paginilor de web sau la asigurarea  accesului  pe Internet. De exemplu,  exista magazine universale electronice (e-mall) conduse de producatori, vanzatori, furnizori de Internet, designeri de web sau asociati. Exista si servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informatii, de prelucrare a datelor, de consultana, de integrare a servicilor de livrare, care pot fi prestate in diferitele variante de comert electronic. In mod evident, oricare dintre verigile acestui lant valoric poate oferi servicii electronice  si poate deveni placa turnanta pe piata specifica.

Activitatile se pot concentra spre atragerea  a cat mai muti participanti in cadrul unei verigi a lantului, astfel incat sa se creeze o structura puternica  de tipul B-2-C (e-mall)  sau o platforma  B-2-B.

Brokeraj de informatii

Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau de cataloage, astfel incat detinatori de baze de date consecrate au migrat catre web oferind arhive  indexate pentru publicatii periodice, brevete si informali de piata, dar si literatura stiintifica de specialitate.

Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici  de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiintate unitalti si agenti de cercetare  care incearca  sa creeze mecanisme de detectare semantica, dar servicile de informare care au la baza  experienta umana, respectiv experti in domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.

Modele de publicitate

Pe langa vanzarile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gazduite pe pagina de Internet respectiva sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentrupaginile de Internet in general. Dar, reclama pe Internet nu este intotdeauna posibila sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea in magazinele proprii,in functie de tipul de tranzactii practicate

in cadrul e-mall-ului. In mod obisnuit, banerele publicitare – cea mai cunoscuta  forma de publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzator, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive,  pagini rezultate in urma cautarilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea,  activitatea  de reclama poate genera profit doar in cazul in care site-ul beneficiaza de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar in cazul in care exista garantii in ceea ce priveste numarul mare de vizitatori lunar. Avand in vedere faptul ca rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scazuta si depinde in mare masura de design preturile pentru publicitate se bazeaza in prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numarul de vizitatori).

S-a constatat ca rata de accesare a banerelor publicitare gazduite pe o pagind de Internet se situeaz frecvent intre 0,05 – 0,3% uneori crescand pana la 3% sau mai mult. Dar, numarul de accesari al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numarul de accesari  al pagini de Internet care gazduieste reclama si care nu poate fi monitorizat decat de proprietarul acestei pagini. Preturile pentru publicitate se diferentiaza foarte mult in functie de importanta contractului, valoarea specifica,  si specialiazarea paginii de Internet gazda(cu cat e mai specializata cu atat e mai scumpa) si de alte criterii (spre exemplu, intr-un motor de cautare, utilizarea in scop publicitar a cuvantului cheie  "e-eommerce" este cotata

cu un pret mai mare decat alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "provider" sau "business").  Preturile actuale sunt cuprinse intre 0,01 si 0,30 euro la accesare a pagini de Internet, gazda  a reclamelor. In practica se intalnesc si cazuri cand proprietari de pagini de Internet accepta banere publicitare pe paginile lor, in schimbul gazduiri banerelor

proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat in cadrul "inelelor de web"' (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. In cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate

prin link-uri, in baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor. 

E-banking – tranzactii bancare electronice

Bancile electronice reprezinta una din cele mai de success afaceri on-line.

E-commerce – comertul electronic

Vanzarea si comercializarea bunurilor si serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet. Beneficile comertului electronic rezida in urmatoarele observatii:

– este convenabil, site-urile fiind operationale 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana;

– costuri interne mici, comertul electronic eliminand interactiunea dintre cumparator

si intermediarii tranzactiei;

– costuri scazute de procesare a tranzactiilor, metoda de plata electronica fiind mai putin costisitoare decat  modul de plata prin monetar;

– o crestere substantiala a vitezei procesului de vanzare. Companiile de e-commerce receptioneaza veniturile mai rapid decat in sistemul traditional;

– reducerea erorilor, procesarea automata producand mai putine erori decat procesul de vanzare traditional;

– spatiul nelimitat – siturile de e-commerce putand afisa/indexa un numar nelimitat de bunuri si servicii;

– prezenta globala crescuta, compania putand fi accesata (teoretic) de posibili clienti

din orice colt al lumii;

– disponibilitatea informatiilor despre clienti, existand astfel posibilitatea de a studia preferintele unui client individual sau ale unui grup specific de clienti, de a modela afacerea dupa dorintele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela – cea mai buna interactiune cu clientul.

  1.8.Mijloace de plata în afacerile electronice

În desfasurarea afacerilor on-line, un aspect foarte important îl reprezinta efectuarea platilor pentru produsele sau serviciile oferite. Exista mai multe modalitati de plata, dintre cele mai raspândite metode utilizate în afacerile electronice se regasesc:

        Cartile de credit;

        Cecuri electronice (e-checks);

        PayPal;

        CyberCash;

         Gift certificates;

        eCharge;

        Mijloace de plata traditionale.

            În prezent cea mai utilizata modalitate de plata pentru produsele si serviciile oferite pe   Internet este cea prin carti de credit. Clientul completeaza on-line un formular de comanda care cuprinde informatiile necesare despre cartea de credit.

            În acest moment este important ca lista de parteneri a firmei sa fie cât mai mare astfel încât sa fie cât mai multe tipuri de carti de credit acceptate. În caz contrar se diminueaza sansele de crestere a vânzarilor eliminând din posibilii cumparatorii.

            Pentru acei cumparatori reticenti la procesul de comanda si livrare exista o modalitate de debitare a cartii de credit, un serviciu numit "PIN Virtual". Se ofera acestor clienti un plus de securitate pentru a nu ezita sa furnizeze informatii confidentiale pe Internet.

            Se emite un nou cod PIN pentru cumparator, dupa ce acesta a furnizat numarul cartii sale de credit printr-un sistem de telefonie vocala. Astfel, cumparatorii vor utiliza PIN-ul Virtual în corelatie cu numarul cartii de credit. Pentru fiecare actiune de cumparare, se transmite posesorului de PIN Virtual un mesaj prin posta electronica, solicitându-se confirmarea tranzactiei în vederea efectuarii livrarii de catre magazinul virtual.

            Pentru comenzile de valoare mica datorita comisionul relativ mare ce trebuie platit de catre comerciant este mai rara utilizarea acestui serviciu.

Avantajul acestei modalitati de plata, din punctul de vedere al clientului dar si al magazinului virtual, este ca riscul de frauda se transfera de la firma la institutia financiara care a emis cartea de credit.

Cecuri electronice (e-checks) constituie o metoda foarte utilizata în afacerilor electronice. În forma lui cea mai simpla, acest sistem necesita completarea de catre client a unui formular în cadrul magazinului electronic. Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obisnuit, prin listare la imprimanta pe formulare de cec necompletate.

Un consortiu de banci, FSTC,  a creat un model de cec electronic care este foarte asemanator cecurilor clasice, pe hârtie. Platitorul foloseste un procesor pentru a genera si semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin posta electronica sau Web. El este transmis fie bancii cumparatorului – care-l va onora dupa verificarea semnaturii digitale, trimitând banii bancii firmei vânzatoare, fie direct magazinului virtual care va verifica semnatura, îl va semna la rândul sau, si îl va trimite bancii sale.

PayPal este o solutie software pentru platile electronice (www.paypal.com ). Tranzactiile se desfasoara între vânzator si cumparator, care trebuie sa-si creeze un cont de utilizator PayPal. Exista mai multe tipuri de conturi, iar platile se realizeaza prin mai multe metode.

CyberCash este un sistem care presupune instalarea la consumator a unui software care simuleaza portofelul, face criptarea mesajelor si memoreaza tranzactiile. Portofelul software permite folosirea mai multor metode de plata: bani digitali, carti de credit sau cecuri. La instalarea software-ului, se genereaza o pereche: cheie publica – cheie privata. Cheia publica este transmisa CyberCash-ului, care o memoreaza într-o baza de date, alaturi de toate cheile publice ale vânzatorilor si clientilor. Vânzatorul are un software similar; el nu trebuie decât sa foloseasca butonul pentru plata, buton aflat pe site-ul sau de comert electronic si sa aiba un cont deschis la o banca. Cumparatorul si vânzatorul trebuie sa faca schimb de chei înainte de a sti cu ce cheie publica se cripteaza mesajul adresat unui anumit corespondent.

O alta metoda de plata destul de des întâlnita o constituie gift certificates. Utilizând diverse sisteme de plata (cash, carti de credit) o persoana poate cumpara un astfel de certificat având o anumita valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane (cadou), aceasta putând efectua plati (în limita sumei înscrisa pe certificat) în foarte multe magazine virtuale.

O alta metoda care se raspandeste este Debitarea electronica (eCharge) este un sistem electronic care permite utilizatorilor sa încarce factura proprie de plata a convorbirilor telefonice cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet.

            Metodele de plata traditionale sunt si ele foarte des folosite. Sistemele electronice de plata sunt abia la început în România si multi clienti opteaza înca pentru utilizarea metodelor de plata traditionale, cum sunt cecurile pe suport de hârtie, numerar la livrare sau numerar înainte de livrare, asa-numita comanda contra-cost.

1.9.Categorii de fraude pe Internet

    Oferte de lucru pe Internet

Se ofera câstiguri importante, rapide si fara dificultati, desfasurând diferite activitati din propriul birou de acasa (exemplu: asamblarea de jucarii, încropirea de colaje, activitati manuale de obicei).

Se solicita, însa "pentru început" achizitionarea unor carti, pliante sau materiale, contracost desigur, care sa ofere datele si cunostintele necesare pentru îndeplinirea corecta a sarcinilor.

    Planuri MLM (Multi Level Marketing)    

Se solicita, celor interesati, recrutarea de noi membrii pentru largirea afacerii si marirea numarului de vizitatori.

    Scheme piramidale

Acest tip de afacere este cunoscut atât on-line cât si offline. Câstigurile promise sunt obtinute dupa un anumit numar de cotizatii si de noi membrii recrutati.

    Fraude legate de operele de creatie

Se lanseaza un concurs cu lucrari, într-un anumit domeniu, se realizeaza un "site oficial", se ofera un premiu generos, dar dupa expirarea timpului ideile si eventualele proiecte sunt preluate de catre organizatori ca fiind propriile lor rezultate si prelucrari.  

    Înstiintari asupra unor achizitii fictive

Clientul este anuntat prin email ca are de primit un pachet cu produse comandate anterior de la o anume companie.

1.11. Legislatie romana relevanta pentru comertul electronic

Legislatie comuna

Codul comercial

Codul civil

Legea 31/1990 + Cod CAEN

Legislatie privind protectia consumatorului

Legea comertului electronic nr. 365/2002

Libertatea furnizarii serviciilor societatii informationale – Art.4

Comunicari comerciale nesolicitate (SPAM) opt-in – Art.6

Contracte incheiate prin mijloace electronice (obligatia de informare a destinatarilor, incheierea contractelor) – Cap. 3

Raspunderea furnizorilor de servicii (simpla transmitere, stocarea temporara sau permanenta a informatiei, instrumente de cautare a informatiilor) – Cap. 4

Incurajeaza auto-reglementarea – Art 18 – Coduri de conduita

\Hotarirea Guvernului  nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic

Clarificari asupra aspectelor legate de comunicarile comerciale nesolicitate  

Caracterul informatiilor si activitatilor in domeniul serviciilor societatii informationale

Legea  51/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță

Inainte de incheierea contractelor consumatorul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara despre identitatea furnizorului, principalele caracteristici ale bunurilor si serviciilor, pretul si taxele, etc (Art.3)

Confirmare in scris sau pe un alt suport de informatii durabil a informatiilor antecontractuale (Art.4)

Dreptul de denuntare unilaterala – 10 zile lucratoare (Art.7)

Contractul trebuie sa fie executat in 30 de zile (Art. 11)

Legea semnaturii electronice –  429 / 2001

Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica

Regimul juridic

Stabilirea conditiilor de furnizare a semnaturii electronice

Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date – 677 / 2001

Reguli generale si speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal Informarea persoanei vizate

Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor

Supravegherea si controlul prelucrarilor de date cu caracter personal

Regulament nr. 4/2002 al BNR  privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii

Drepturile si obligatiile participantilor in cadrul tranzactiilor  derulate prin intermediul instrumentelor de plata electronica 

Conditiile de desfasurare a tranzactiilor 

Drepturi si obligatii generale

Obligatiile si responsabilitatile emitentului si ale bancii acceptante 

Obligatiile si raspunderea detinatorului 

Obligatiile comerciantului acceptant