Conceptele de Proiect și Management, concepte ce au revoluŃionat [607452]

Conceptele de Proiect și Management, concepte ce au revoluŃionat
știnŃele, cultura și dezvoltarea societăŃii umane

Marin Vlada – Universitatea din București, [anonimizat]

Abstract
Lucrarea prezintă o abordare sistemică a conceptelo r de proiect și manangement ce au avut
și au un impact deosebit în planificarea, organizar ea, execuŃia și controlul activităŃilor
umane și nu numai. Dacă cineva (amator, specialist sau expert) ar încerca să definească mai
complet aceste concepte, cu siguranŃă nu va obŃine o definire completă. Este vorba despre
dinamica semnificaŃiei / semanticii acestor concept e ce se schimbă rapid. O idee de start:
Maureen Sprankle and Jim Hubbard, Ploblem Solving a nd Programming Concepts, Pearson A
Prentice Hall, 2009, 8th ed.

1. Introducere

Motto : „Cea mai bună modalitate de a prezice
viitorul este să îl creezi tu însuŃi ”
Peter Drucker.

Ca și conceptul de Algoritm (ce a revoluŃional gândirea și știinŃa calculului) conceptul de
Proiect a avut aceeași evoluŃie spectaculoasă și un impact chiar mai mare asupra tuturor
activităŃilor umane. Spre exempu, proiectul Google (în imagine: Eric Schmidt, Sergey Brin și
Larry Page, 2008: http://ro.wikipedia.org/wiki/Goog le) poate fi considerat cel mai mare proiect din
ultimii 50 de ani, dacă nu chiar din ultimii 100 de ani, având în vedere viziunea, impactul și
implementarea acestui grandios proiect. Pentru a în Ńelege filosofia acestui proiect trebuie să se
studieze multe etape și rezultate, să se facă multe comparaŃii și să se exprime diverse schimbări și
structuri. De aceea, să amintim definiŃia sumară d ată de DEX conceputului de proiect:
„PROIÉCT, proiecte, s.n. 1. Plan sau intenŃie de a întreprinde ceva, de a orga niza, de a face
un lucru. 2. Prima formă a unui plan (economic, social, financi ar etc.), care urmează să fie discutat
și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare. O Proiect de lege = text
provizoriu al unei legi, care urmează să fie supus dezbaterii organului legiuitor ( și opiniei publice).
3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnicoOeconomice,
desenele, instruc țiunile etc. necesare executării unei construc ții, unei ma șini etc. O Proiect de
diplomă = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza c ăreia studen ții institutelor politehnice,
institutelor de arhitectură etc. ob țin diploma la sfâr șitul studiilor. [Pr.: proAiect ] – Din germ.
Projekt, lat. projectus. ”
Este clar că descrierile din aceste definiŃii sunt complet depășite de realităŃile diverse ce se
regăsesc în lumea noastră. De asemenea, specialiști i și experŃii nu pot separa conceptul de Proiect,
de cel de Management, iar un management eficient și oportun nu se poate realiza fără tehnologii
IT și fără sisteme de calcul (calculatoare) perform ante. De aceea, se explică faptul că dezvoltarea
proiectelor și a managementului acestora sOa realiz at după anul 1950 (mijlocul secolulul XX) când
sOa extins utilizarea calculatorului în multe domen ii de activitate.

2. Istoria și Filosofia Google

Din motivele de mai sus, revenim la proiectul / fil osofia GOOGLE:

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIIIFa, 2010 41
• Ideea unei tehnologii de căutare in domeniul stocăr ilor Web de pe Internet, sOa cristalizat
în anul 1996 cănd doi studenŃi (candidaŃi PhD) de l a Universitatea Stanford din California
lucrau la un proiect de cercetare. Este vorba de L arry Page (U.S.) și Sergey Brin (Rusia)
ce au conceput așaOnumitul algoritm / noua tehnolog ie „ PageRank ” ( „ PageRank is a link
analysis algorithm, named after Larry Page, used by the Google Internet search engine
that assigns a numerical weighting to each element of a hyperlinked set of documents,
such as the World Wide Web, with the purpose of "me asuring" its relative importance
within the set. The algorithm may be applied to any collection of entities with reciprocal
quotations and references. The numerical weight tha t it assigns to any given element E is
referred to as the PageRank of E and denoted by PR( E ).”);
• În anul 1998, cei doi fondatori Google au primit sp rijin din partea lui Andy Bechtolsheim,
coOfondator al companiei Sun Microsystems;
• Produse și servicii O Motor de căutare (Search engi ne), Google Page Creator, Google
Blog, Publicitate, Google Search Appliance, Google Books, Google Maps, Google
Earth, Google Translate;
• În plus faŃă de serviciile standard de căutare Web, Google a lansat deOa lungul anilor o
serie de instrumente pentru productivitate online. Gmail, un serviciu de webmail gratuit
oferit de Google, a fost lansat ca un program de be taOinvitaŃie in anul 2004, și a devenit
disponibil pentru publicul larg în anul 2007.

1998, Prima pagina Google Primul server Google

3. Istoria și Filosofia proiectului Gutenberg

Proiectul / filosofia Gutenberg ( http://www.gutenberg.org ) O Free eBooks :
• Project Gutenberg este prima și cea mai mare colecŃ ie de cărŃi electronice gratuite
(eBooks). Fondatorul proiectului Gutenberg Michael Hart ( din anul 1971 ) continuă să
inspire crearea de cărŃi electronice și de noi teh nologii in acest domeniu;
• „The mission of Project Gutenberg is simple: To enco urage the creation and distribution
of eBooks ” by Michael S. Hart June 20, 2004;
• „Project Gutenberg began in 1971 when Michael Hart w as given an operator's account
with $ 100,000,000 of computer time in it by the op erators of the Xerox Sigma V
mainframe at the Materials Research Lab at the Univ ersity of Illinois” ;
• „Michael just happened "to be at the right place at the right time" at the time there was
more computer time than people knew what to do with , and those operators were

Universitatea din București și Universitatea de Med icină și Farmacie TârguFMureș 42
encouraged to do whatever they wanted with that for tune in "spare time" in the hopes
they would learn more for their job proficiency ”;
• Over 33,000 free ebooks to read on your PC, iPad, K indle, Nook, Sony Reader, iPhone,
iPod Touch, Android or other mobile or cell phone;
• Volunteering and The Project Gutenberg Wiki.

Alte proiecte importante din istorie:
• Proiectul Genomul uman, ce a descifrat și a cartogr afiat
genomul uman;
• Proiectul Manhattan, ce a dezvoltat prima armă nucl eară;
• Proiectul antiOrachetă Polaris, ce a dezvoltat un s istem de
control ICBM;
• Proiectul Apollo, ce a realizat aterizarea oameniil or pe Lună;
• Proiectul bombei atomice realizat de Rusia;
• Proiecte și programe sovietice pentru spaŃiul cosmi c.

4. Despre clasificarea și diversitatea proiectelor

Motto : „ Managementul presupune atingerea scopurilor
organizaŃionale printrAo conducere efectivă și efic entă ca
urmare a planificării, organizării, coordonării și
controlului resurselor organizaŃiei ”
(Richard L. Draft).

Sistemele de calcul ( calculatoru modern ) reprezintă un exemplu concludent și adecvat pent ru
a înŃelege diversitatea și evolutia conceptului de Proiect. În particular, sistemele de operare pe baz a
cărora funcŃionează calculatorul pot fi considerat e rezultatul unor proiecte. Nu întâmplător,
Cibernetica (știinŃa sistemelor) a apărut și sOa dezvoltat oda tă cu calculatorul și dezvoltarea
Informaticii.

PROIECT vs. SISTEM vs. PROGRAM vs. LIMBAJE vs. ALGO RITM

DefiniŃii:
• „Un proiect reprezintă un grup de activităŃi ce tre buie realizate întrOo secvenŃă logică,
pentru a atinge un set de obiective prestabilite, f ormulate de client.” Comisia
Europeană .
• „Proiectul este un demers specific care permite str ucturarea metodică și progresivă a
realităŃii ce va veni. Proiectul este definit și ex ecutat pentru a da un răspuns la nevoile
utilizatorului sau ale unui client, și implică defi nirea unui obiectiv și a unor activităŃi de
întreprins, folosind resursele date.” Standardul francez X50 – 105 .
• „Un proiect trebuie să aibă următoarele trăsături: să fie nerepetitiv; să aibă o noutate din
punct de vedere managerial; să implice risc și ince rtitudine; să aibă rezultate impuse, o
calitate determinată, parametrii de siguranŃă; cost urile sunt clar menŃionate iar resursele
impuse; realizarea se face printrOo echipă constitu ită în mod special.” Standardul
britanic BS6079 .
• „Un proiect este un efort temporar asumat pentru a realiza un produs, un serviciu sau un
rezultat unic.” PMBOK Guide .

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIIIFa, 2010 43
Clasificarea proiectelor
După amploarea obiectivelor : organizaŃionale, locale, regionale, naŃionale, i nternaŃionale.
După natura proiectelor : proiecte sociale, proiecte culturale, proiecte e conomice (proiecte de
construcŃii, de inginerie, de cercetareOdezvoltare etc.), proiecte artistice, proiecte ecologice,
proiecte de management.

Elaborarea, realizarea și implementarea unui proiec t

Etape: IniŃiere /barb2right Definire /barb2right Elaborare /barb2right Dezvoltare /barb2right Implementare /barb2right Testare/Încheiere.

Project management și program management
Managementul proiectului este ansamblu de activităŃ i pentru planificare, organizare,
asigurarea și gestionarea resurselor în scopul fin alizării cu succes a obiectivelor specifice
proiectului. Este uneori confundat cu gestionarea p rogramului, cu toate acestea, din punct de
vedere tehnic este de fapt o construcŃie de nivel s uperior: coordonarea tuturor relaŃiilor în cadrul
proiectului.

FuncŃiile managementului : Planificare, Organizare, Conducere, Control.

Cronologie, repere istorice:
• Henry Gantt (1861O1919) O întemeietorul managementu lui de proiect (numit și părintele
planificării și al tehnicilor de control), a studia t ordinea operaŃiilor în muncă fiind
cunoscut pentru “ diagramă Gantt ”, tehnică de bază în Managementul de proiect;
• Anii 1950 O începutul erei Managementului de proiec t modern (înainte de anii 1950,
proiectele erau coordonate utilizânduOse Diagrame G antt și diverse tehnici și instrumente
informale);
• 1955 O metoda probabilistică PERT (“ Program Evaluation and Review Technique ”)
către BoozOAllen & Hamilton pentru Marina Militară a Statelor Unite în cadrul
proiectului Polaris (Polaris este o rachetă balistică cu lansare de pe submarin);
• 1957 O „ Metoda drumului critic (CPM) ” dezvoltată de către DuPont în colaborare cu
Remington Rand Corboration pentru coordonarea proie ctelor de întreŃinere a uzinelor;
• 1967 O ia naștere, în SUA, Institutul Managementulu i de proiect ( Project Management
Institute O PMI). Premisa acestui institut este aceea că teh nicile și instrumentele utilizate
de către managementul de proiect sunt aceleași indi ferent de industria în cadrul căreia
sunt utilizate;
• 1967 O sOa înfiinŃat, în Europa, AsociaŃia InternaŃ ională pentru Managementul de proiect
(The International Project Management Association O IPMA)
• 1981O PMI crează „ A Guide to the Project Management. Body of Knowledg e ” – PMBOK
Guide).

5. Proiecte revoluŃionare

Deoarece am folosit cuvintele " revoluŃionar, impact ", pentru argumentare, vom descrie 3
exemple.

I Dezvoltarea limbajele de programare
Limbajele de programare (Programming Languages). Ev oluŃia și dinamica conceptelor de
Algoritm și Proiect au contribuit la inventarea, co nceperea, elaborarea, implementarea și utilizarea
limbajelor de programare ce sunt limbaje artificial e (limbajele sunt instrumente ale gândirii, vezi

Universitatea din București și Universitatea de Med icină și Farmacie TârguFMureș 44
"Limbaje si Cunoastere vs Modelare si Procesare", C NIV 2005, http://marinvlada.googlepages.
com/Modelare_vlada.pdf).
Un limbaj de cunoaștere este sistemul virtual /logic
L = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) ,
unde: V = vocabular/alfabet, Sin = sintaxă (reguli) , Sem = semantică (reguli), O = obiecte,
C = concepte / termeni, T = teorii / metode / tehni ci de rezolvare, Tc = tezaurul cunoașterii (baza
de cunoștinŃe).
Este vorba de peste 2500 de limbaje de programare vechi și noi . (A Chronology of
Influential Languages ). Complexitatea si varietate a este data de schema ce reprezinta evolutia
limbajelor de programare (arborele genealogic). A H istory of Programming Languages
(Programming paradigm): 1957 FORTRAN • 1958 ALGOL • 1960 LISP • 1960 COBOL • 1962
APL • 1962 SIMULA • 1964 BASIC • 1964 PL/I • 1966 I SWIM • 1970 Prolog • 1972 C • 1975
Pascal • 1975 Scheme • 1977 OPS5 • 1978 CSP • 1978 FP • 1980 dBASE II • 1983 SmalltalkO80 •
1983 Ada • 1983 Parlog • 1984 Standard ML • 1986 C+ + • 1986 CLP(R) • 1986 Eiffel • 1988
CLOS • 1988 Mathematica • 1988 Oberon • 1989 HTML • 1990 Haskell • 1994 Perl 5 • 1995 Java,
Delphi • 1997 JavaScript, PHP • 2000 C# …
Sursa: Maintained by Bill Kinnersley , University of Kansas:
http://people.ku.edu/~nkinners/LangList/Extras/lang list.htm
Arborele genealogic (Limbaje de programare):
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/ Genealogical_tree_of_programming_la
nguages.svg , accesare 8 oct. 2010.

ObservaŃii:
• Ca rezultat al unui " proiect " de cercetare pentru domeniul militar, savantul Jo hn von
Neumann a conceput arhitectura unui calculator elec tronic ( arhitectura von Neumann
din 1945 , raport de cercetare) ce ste valabilă și astăzi. C u acesta a început aventura
construirii calculatoarelor moderne:
a) componentele de bază ale unui calculator: memori e, procesor, sisteme input/output;
b) limbaje de programare și sisteme de operare;
c) algoritmi de calcul și programe de aplicaŃii.
• SOa realizat o competiŃie între componenta hardware (partea tehnologică) și componenta
software (partea logică) a calculatoarelor. Această evoluŃie și dezvoltare se poate înŃelege
doar dacă se scoate în evidenŃă evoluŃia conceptului de Algoritm și inventarea unei noi
abordări privind activitatea de cunoaștere a omului în aventura sa către evoluŃie și
dezvoltare: planificare, organizare, activităŃi, co ntrol, verificare, toate acestea
reprezentând activitatea omului pe baza de Proiecte . 1950 O se inventează " diagrama
Gantt " concepută de Henry Gantt O întemeietorul managementului de proiect și
considerat părintele planificării și al tehnicilor de control.

Sursa: Vlada, M., Conceptul de algoritmOabordare mo dernă, Gazeta de informatică, vol. 13/ 2
si 3, 6 si 7 pp. 25O30, pp. 35O39, pag. 43O48, pag. 42O48 Agora, Cluj Napoca, 2003.
http://www.ginfo.ro/revista/13_2/babel.pdf ,http://www.ginfo.ro/revista/13_3/babel.pdf
http://www.ginfo.ro/revista/13_6/babel.pdf , http://www.ginfo.ro/revista/13_7/babel.pdf

ApariŃia produselor software (software engineering)
DefiniŃie . Un produs software este un rezultat/produs obŃinut în urma unui proces creativ
uman, fiind un obiect/istrument utilitar, distinct și identificabil individual ca element virtual/logi c
și care fizic există în format electronic pe un sup ort de memorie magnetică/optică de tip FD
(floppy disk), HD (hard disk), CD (compact disk) sa u Memory Stick. Formatul electronic al

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIIIFa, 2010 45
produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme, un sistem de operare, un
compilator, un interpretor, un program convertor, u n program utilitar, un mediu de operare, un
mediu de programare, un mediu de rezolvare, o platf ormă, o procedură, un program editor, un
generator de programe, un program ativirus, un docu ment HTML/PHP/ASP, un program de eA
mail, un browser etc.
Astăzi, există deja dezvoltat un domeniu ingineresc destinat produselor software, și anume
ingineria software (software engineering; R. Pressman, Software Engineering. A Practitioner’s
Approach, McAGaw Hill, 1987 ).
Conform definiŃiei moderne a ingineriei software la baza elaborării unui produs software se
află următoarele aspecte (I. Jurca, Programarea orientată pe obiecte în limbalul C++ , Ed. Eurobit,
Timișoara,1992):
• Metode – cunoștinŃe de specialitate („know how”) privind planificarea, analiza cerinŃelor,
proiectarea, codificarea, testarea, utilizarea și i ntreŃinerea;
• Unelte – diverse tehnologii automate sau semiautomate ce oferă sprijin pentru metode
(Exemplu: CASEOComputer Aided Software Engineering) ;
• Proceduri – realizează secvenŃele prin care se vor aplica me todele, precum și produsele ce
execută ieșirile (rapoarte, documente, formulare et c.).
La baza obŃinerii produselor software se află evolu Ńia și dezvoltarea limbajelor de programare.
În general, la baza evoluŃiei societăŃii omenești s e află evoluŃia și dezvoltatea cunoașterii
umane. Cunoașterea este dependentă de limbajele cun oașterii (M. Vlada, CNIV 2005O2009).

II Proiectul japonez (1981N1990) si proiectele euro pene (1990N2013)
Lansarea Proiectului japonez în anul 1981
Deceniul 8 al secolului XXNlea a fost unul al marilor succese în domeniul Intelig enŃei
artificiale, al dezvoltării reŃelelor de calculatoa re și al răspândirii limbajelor de programare
moderne.
Lansarea Proiectului japonez în anul 1981 pentru co nstruirea calculatorului de generaŃia a VOa
la începutul anilor ’90; acesta prevedea o revoluŃi e
în domeniul calculatoarelor prin așaOnumitele
sisteme de procesare a informaŃiei de cunoaștere
(KIPSOKnowledge Information Processing
Systems); având finanŃare guvernamentală de 1
miliard $ și colaborarea mai multor firme japoneze
importante, sOa înfiinŃat un institut special ICOT
(Institute for New Generation Computer
Technology ) care a editat revista internaŃională
"New Generation Computing" (www.ohmsha.
co.jp/ngc), astăzi fiind una dintre cele mai
prestigioase reviste din lume; proiectul a avut un
impact deosebit pe plan mondial; începe să se
predea InteligenŃa Artificială ca disciplină a Info rmaticii în învăŃământul superior (în România în
anul 1986).

Proiecte mondiale
Deceniul 9 al secolului XXOlea a fost unul al maril or realizări în domeniul Tehnologiei
informaŃiei și comunicaŃiei (IT&C) prin dezvoltarea și răspândirea tehnologiilor WEB și reŃelei
Internet, perfecŃionarea sistemelor de operare și a mediilor de programare:
• apariŃia sistemului de operare Linux – în anul 1992 apare primul sistem de operare “fre e
software” cu facilităŃi deosebite pentru reŃeaua In ternet care utilizează protocoale de

Universitatea din București și Universitatea de Med icină și Farmacie TârguFMureș 46
comunicaŃii (TC/IP, FTP, IPX etc) pentru serviciile : poșta electronică (EOMail), zone de
informare (WWW, Gopher, FTP), Newsreader (cititor d e știri); apariŃia și răspândirea
siteOurilor Web;
• apariŃia tehnologiei Java – în anul 1995 este lansat mediul de programare Ja va ce oferă
suport dezvoltării de aplicaŃii distribuite, indepe ndente de platformă; produs software
evoluat al firmei Sun Microsystems moștenește conce ptele de programare obiectuală de la
limbajele C++, SmallTalk, Lisp;
• lansarea ca sistem de operare a sistemului Window s O în anul 1995 a apărut sistemul de
operare Windows 95 urmat de versiunile ulterioare 9 8, 2000; pentru reŃelele de
calculatoare a apărut începând cu anul 1992 Windows NT Workstation/Server; sOau
dezvoltat sistemele de operare Netware, OS/2;
• perfecŃionarea și utilizarea pe scară largă a pachetului Microsoft Office , mediile de
programe aplicative Word, Excel, Access, Outlook, P ower Point (1998);
• realizări hardwareNsoftwareNplatformeNaplicaŃii O proiectare circuite integrate 3D,
componente optice, arhitecturi paralele pentru prel ucrarea inferenŃelor, reŃele din fibra
optică de mare capacitate, reŃele neuronale; sistem e de operare cu interfaŃă evoluată cu
utilizatorul, limbaje concurente, programare funcŃi onală, prelucrare simbolică (limbaje
naturale, recunoașterea formelor: imagini/voce), Ba ze de dateODbase, Foxpro, Oracle,
Prolog, baze de cunoștinŃe, sisteme expert evoluate , CAD, CAM, CAE, tehnologii
multimedia, Realitate Virtuală, Tehnologii Web.

Proiecte europene de cercetareNdezvoltare (1990N201 3)

• Societatea InformaŃiei Globale –iniŃiativă lansată în anul 1994 la summitOul șefi lor de
state și de guvern ai Ńărilor G7 (azi, există G8, p rin aderarea Rusiei), desfășurat la Napoli;
la “ConferinŃa pentru Societatea InformaŃională” de la Bruxelles din anul 1995, sOa
analizat implementarea unei infrastructuri informaŃ ionale competitive la nivel mondial.
• ComunicaŃiile în Societatea InformaŃională – ConferinŃa desfășurată în anul 1997 în
Estonia la care au participat 19 Ńări;
• Proiectele Pilot G8 – în anul 1998, grupul G7 la care sOa alăturat și Rusia, a lansat
Proiectele Pilot pentru dezvoltarea SocietăŃii Info rmaŃionale în domeniile educaŃiei,
culturii, comerŃului, mediului înconjurător, sănătă Ńii și administraŃiei publice;
• EURIDYCE – Technologies de In’formation et de la co mmunication dans les systemes
educatifs en Europe, Paris, 2000 ( www.euridyce.org )
• eEurope și eEurope+ – programe de acŃiune lansate în anul 2001 la nive l european
pentru Ńările UE, dar și pentru Ńările în curs de a derare la UE (eEurope+)
(www.europa.eu.int) ;
• Global Tera byte Recherche Network (GTREN) – program de acŃiune lansat în 2002
pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicaŃii ș i realizarea unei reŃele Internet mai
rapidă, mai sigură și mai eficientă;
• eEurope 2005 – lansat în anul 2002, programul de acŃiune “An In formation Society for
All” are două obiective majore: stimularea servicii lor, aplicaŃiilor și conŃinutul informaŃiei
electronice, și dezvoltarea infrastructurii în band ă largă și creșterea securităŃii informaŃiei
și a reŃelelor;
• Sixth Framework Programme (FP6) (2002O2006) – Programul cadru 6 al Uniunii
Europene (www.cordis.lu/fp6/), lansat în anul 2002 este unul dintre cele mai complexe
programe de cercetare, dezvoltare și inovare. FP6 l ansat pentru perioada 2002O2006 are
direcŃia 2 de prioritate: Information Society Techn ologies (IST –
http://cordis.europa.eu/fp6)

ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, ediŃia a VIIIFa, 2010 47
• Seventh Framework Programme (FP7) (2007O2013) – programul FP7
(http://www.cordis.lu/fp7/ ) pentru perioada 2007O2 011 cu un buget de EUR 72 726
million Ohttp://cordis.europa.eu/fp7/home_en.html

III Proiectul Linux N 1991

Nota de start : " Linux este un sistem de operare care a fost iniŃial creat ca un hobby de către un
tânăr student, Linus Torvalds, la Universitatea din Helsinki, în Finlanda. Linus a avut un interes
în Minix, un mic sistem de operare derivat din UNIX , și a decis să dezvolte un sistem care sa
depășeasca standardele Minix. ȘiAa început activita tea sa în 1991, când a lansat versiunea 0.02 și
a lucrat în mod constant până în 1994, când versiun ea 1.0 a kernelAului Linux a fost lansată . … își
continuă călătoria în noul milenium cu același entu ziasm cu care a început întrAo zi frumoasă în
1991 ". Comentariu ( www.linux.ro ).
• Linus Torvalds: The 100 Most Influential Inventors of All Time as one of
the most important and influential inventors.
• 1991: studentul Linus Torvalds versus profesor Andr ew Tanenbaum +
open source.
• Alte proiecte O www.apache.org , http://fedoraproject.org ,
www.ubuntu.com .
• Software Projects (The Apache Software Foundation Projects).

Sistemul de operare Linux a apaăut din dorinŃa unui student finlandez , Linus Torvalds , de a
scrie un sistem de operare multitasking pentru microprocesorul Intel 386 . Aceasta se întâmpla în
vara anului 1991 când își cumpăse primul său calcul ator cu microprocesor 386 și trebuia să
transfere niște fișiere prin reŃea, iar sistemul MSNDOS nu era tocmai mediul nimerit pentru
această operaŃie.
La baza elaborării sistemului Linux se află sistemul de operare Unix care oferă multe facilităŃi
privind reŃelele de calculatoare . Sistemul Linux a preluat aceste facilităŃi și a adăugat altele no i. O
altă idee deosebită în elaborarea sistemului Linux a fost aceea că dezvoltarea sistemului a fost
posibilă prin contribuŃiile aduse de mii de programatori din întreaga lume care au utilizat mediul
Internet pentru a dialoga prin grupuri de știri (newsgroups ) ăn vederea transmiterii de informaŃii
și rezultate. Aceasta a fost o premieră mondială în elaborarea unui proiect.
Un rol important în dezvoltarea sistemului Linux îl are sistemul Internet , fără de care
miracolul Linux nu era posibil. Comunicarea permanentă și rapidă a permis cooperarea între
programatori entuziaști care sOau dedicat proiectului iniŃiat de Linus Torvalds .
Planul iniŃial ( nucleulAKernel ) al proiectului a fost:
• scrierea unui driver de disk;
• conceperea unui sistem de fișiere pentru a citi și scrie fișiere în sistemul central Minix
(sistem de tip Unix creat de Andrew Tannenbaum OOlanda);
• scrierea de drivere pentru diverse periferice.

Nota 1: "The Apache Software Foundation provides support for the Apache community of openA
source software projects. The Apache projects are c haracterized by a collaborative, consensus
based development process, an open and pragmatic so ftware license, and a desire to create high
quality software that leads the way in its field ". ( www.apache.org ).

Nota 2 : The Apache HTTP Server Project is a collaborative software development effort aim ed
at creating a robust, commercialOgrade, featureful, and freelyOavailable source code
implementation of an HTTP (Web) server. In February of 1995, the most popular server software

Universitatea din București și Universitatea de Med icină și Farmacie TârguFMureș 48
on the Web was the public domain HTTP daemon develo ped by Rob McCool at the National
Center for Supercomputing Applications, University of Illinois, UrbanaOChampaign. However,
development of that httpd had stalled after Rob lef t NCSA in midO1994, and many webmasters had
developed their own extensions and bug fixes that w ere in need of a common distribution. O
http://httpd.apache.org .

Bibliografie

[1] Bill Kinnersley, University of Kansas:
http://people.ku.edu/~nkinners/LangList/Extras/lang list.htm
[2] Neal Ziring, Dictionary of Programming Language s (Dictionary and script maintained by Neal Ziring) :
http://cgibin.erols.com/ziring/cgiObin/cep/cep.pl
[3] Maureen Sprankle and Jim Hubbard, Ploblem Solvi ng and Programming Concepts, Pearson O
Prentice Hall, 2009, 8th ed.
[4] Google, http://en.wikipedia.org/wiki/Google
[5] Tehnologia PageRank, http://en.wikipedia.org/wi ki/PageRank
[6] Proiectul Gutenberg, http://www.gutenberg.org
[7] R. Pressman , Software Engineering. A Practitioner’s Approach, McAGaw Hill, 1987
[8] M. Vlada, Gândirea algoritmică A o filosofie modernă a matem aticii și informaticii , CNIVO2003, Noi
tehnologii de EOLearning, ConferinŃa NaŃională de Î nvăŃământ Virtual, Software EducaŃional, EdiŃia I,
24O26 octombrie 2003, Facultatea de Matematică și I nformatică, Universitatea din București
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2003/)
[9] M. Vlada, Abordarea modernă a conceptului de algoritm , CNIVO2004, Noi tehnologii de EOLearning,
ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, Softwar e EducaŃional, EdiŃia a IIOa, 29O31 octombrie 2004,
Facultatea de Matematică și Informatică, Universita tea din București
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/)
[10] M. Vlada, Limbaje și Cunoastere versus Modelare și Procesare , CNIVO2005, Virtual LearningOVirtual
Reality, ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual , Software EducaŃional, EdiŃia a IIIOa, 28O30
octombrie 2005, Editura Universitatii din București , 2005 ( Editori: I. Chitescu, H. Georgescu, V. Preda,
I. Vaduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae ) (ISBN 973O737O097OX)
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/) , pag. 205O212
[11] M. Vlada, Tehnologiile societăŃii informaŃionale , CNIVO2005, Virtual LearningOVirtual Reality,
ConferinŃa NaŃională de ÎnvăŃământ Virtual, Softwar e EducaŃional, Software și Management
EducaŃional, EdiŃia a IIIOa, 28O30 octombrie 2005, Editura Universitatii din București, 2005 ( Editori: I.
Chitescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Vaduva, I. Tom escu, M. Vlada, G. Pripoae ) (ISBN 973O737O097OX)
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/), pag. 19O32
[12] M. Vlada, Blog O http://mvlada.blogspot.com, F ebruarie 2010
http://mvlada.blogspot.com/2010/02/concepteleOdeOal goritmOsiOproiect.html
[13] M. Vlada, Conceptul de algoritmOabordare moder nă, Ginfo, 2003,
http://www.ginfo.ro/revista/13_2/babel.pdf
[14] M. Vlada, EurekaO rezolvitor de probleme, Ginf o, 2002, http://www.ginfo.ro/revista/12_7/babel2.pd f