Concepte Si Metode Pentru Cloud Computing

Cuprins

Introducere

Tehnologia Cloud Computing reprezintă un produs sau model informatic ce transformă mediul Internet într-un depozit uriaș în care resursele de calcul diferite sunt disponibile pentru toată lumea sub forma unor servicii. Dezvoltarea acesteia a avut la bază dezvoltarea sistemelor distribuite, a conceptelor de virtualizare, prelucrarea paralelă, grid computing sau SOA.

Avantajele fundamentale oferite de cloud computing includ aspecte precum flexibilitatea mediului de lucru, accesul la orice resursă de calcul, partajarea resurselor, flexibilitatea ridicată, administrarea automatizată a întregului mediu de lucru sau protecția datelor.

Termenul “Cloud Computing”, un nou brand în lumea dezvoltatorilor de software, descrie modul cum va arăta lumea informatică în viitor. Este mai ușor de explicat, spre deosebire de termeni ca Web 3.0, pe care popoare întregi se chinuie să-l mai definească de câțiva ani incoace. În fapt, asocierea nu e întâmplătoare, Cloud Computing reprezintă una dintre componentele fundamentale ale Web 3.0 și se explică în felul următor: tot ce înseamnă putere de calcul, spațiu de stocare și software va coexista la un momentdat exclusiv pe Internet, într-o rețea complexă și imensă de servere care le va furniza utilizatorilor sub formă de servicii, accesibile pe niște dispozitive banale de navigare web.

Deja beneficiem de Cloud Computing în varii forme și ne aflăm într-o perioadă de tranziție. Tendința aduce cu sine o reîmprospătare economică în industria de IT, prin faptul că se va pune accent pe dezvoltarea de noi aplicații și tehnologii pentru utilizare via Internet, de alte tipuri de computere optimizate în acest sens, pe upgradarea și construirea de noi servere puternice care să facă față fluxului din ce în ce mai mare de date care circulă online. Pe net au apărut deja aplicații capabile să satisfacă cele mai sofisticate nevoi, prin simpla accesare a lor din browser, fără să le instalăm pe PC: editare foto și video, desenare de scheme tehnice, traducerea dintr-o limbă în alta cu ajutorul unei voci sintetizate, editare office, jocuri video. Se numesc aplicații (sau servicii după caz) web sau online. Unele sunt disponibile gratuit maselor, de pildă Google Apps sau Flickr. Altele, adresate în principiu companiilor, produc venituri consistente de ordinul sutelor de milioane de dolari în bugetul furnizorilor.

Esența conceptului de Cloud Computing din punct de vedere hardware: puterea de procesare e mutată pe Internet, astfel încât serverele lor devin computerele utilizatorilor puternice, dar pe care aceștia nu le dețin fizic, ci doar virtual, prin închirierea capacității lor de calcul, de stocare de date. Prin urmare, nu este nevoie de un computer complex și scump la îndemână ci de un dispozitiv simplist cu care să accesăm www-ul. Un dispozitiv ca acesta ar fi compus dintr-un monitor, o tastatură, un minimum de hardware, iar ca unic soft instalat ar avea browser-ul web. HDD-ul (Hard Disk-ul) ar lipsi.

Termenul de Cloud Computing este adesea confundat cu termenii grid computing, utility computing (Utilitarul de Calcul) și automatul de calcul (sistemele capabile de self-control). Majoritatea infrastructurilor de Cloud Computing sunt compuse din servicii de încredere livrate prin intermediul centrelor de date, și construite pe servere cu diferite niveluri de virtualizare a tehnologiilor. Aceste servicii sunt accesibile de oriunde există acces la rețele Internet. Termenul “cloud” (nor) este folosit ca și metaforă pentru a descrie termenul de Internet, bazat pe modul în care Internet-ul este descris ca și o rețea de diagrame. “Norul” apare ca un singur punct de acces pentru toate nevoile de calcul ale utilizatorilor și în general să ofere servicii pentru diferite niveluri de acord. Deschiderea standardelor este esențială pentru creșterea cloud computing-ului, iar software-ul open source a oferit baza pentru multe implementări de Cloud Computing.

Practic conceptul se referă la aplicații care rulează în browser în timp ce software-ul din spate și informația brută este pe un server. Acest concept este dependent de tehnici de scalabilitate și calcul distribuit iar avansul tehnologic în aceste două domenii înseamnă, în primul rând, laptopuriși gadget-uri din ce în ce mai ieftine pentru utilizatorii de rând.

Concepte teoretice privind Cloud Computing

Figura 1.1 – Cloud Computing – schema conceptuală (sursa – www.wikipedia.org)

Cloud Computing-ul a fost descris în multe moduri, deseori din perspectiva utilizatorului, însă în literatura științifică se găsesc definiții ce includ și detalii arhitecturale.

Această tehnologie de “cloud computing” se definește prin următoarea etapă în evoluția Internet-ului. Termenul “cloud” ne ajută să înțelegem că prin orice – de la puterea de calcul la infrastructura IT, aplicații, procese de business – pot fi furnizate ca niște servicii oriunde și în orice moment avem nevoie.

Utilizatorii pot beneficia de ceea ce se numește elasticitate – ceea ce înseamnă că se pot solicita resurse hardware/software suplimentare sau la fel se poate renunța la ele în momentul în care nu mai sunt necesare. În acest fel elasticitatea este unul din principalele motive pentru care utilizatorii își mută aplicațiile în “cloud”.

Un cloud este un tip de sistem paralel și distribuit ce face posibilă partajarea, selecția și agregarea dinamică a resurselor ‘autonome’ distribuite geografic, în funcție de disponibilitatea acestora, capacități, performanță, cost, precum și de cerințele de tip quality-of-service ale utilizatorilor. (conform cu schema conceptuală din Figura 1.1)

Definiția dată de Berkeley RAD Lab este următoarea: “Cloud Computing se referă atât la aplicații livrate ca servicii prin intermediul Internet-ului, cât și la hardware-ul și software-ul sistemelor din centrele de calcul care oferă aceste servicii. Aceste servicii au fost referite de multe ori prin termenul de Software as a Service (SaaS). Hardware-ul și software-ul din centrele de calcul este ceea ce vom numi un Cloud. Atunci când un „cloud” este pus la dispoziție în mod public prin diferite metode, îl vom numi Public Cloud. Termenul de Private Cloud se referă la centrele de calcul interne ale unei organizații, ce nu sunt puse la dispoziția publicului larg”.

Privind în ansamblu această nouă tehnologie înglobează următoarele patru caracteristicide bază:

Elasticitatea și abilitatea de a suplimenta sau scădea resursele;

Furnizare de servicii la cerere;

API – Application Programming Interfaces;

Facturarea și contorizarea în folosirea serviciilor sub modelul “pay-as-you-go”.

Elasticitatea și scalabilitatea

Furnizorul de servicii nu poate anticipa cum vor fi folosite serviciile de către clienți. Un client folosește serviciul odată pe an, în perioada de vârf a afacerii, în timp ce alt client folosește acest serviciu ca platformă primară de dezvoltare pentru aplicațiile în curs de dezvoltare din propria companie.

Posibilitatea de a suplimenta este realizată de furnizarea elasticității.

Servicii la cerere

Clienții pot beneficia de serviciile “cloud” fără a mai trece prin procese lungi de achiziție.

Clientul sau utilizatorul pur și simplu solicită puterea de calcul, spațiul de stocare dorit, aplicația folosită, procesele sau orice alt tip de resursă IT, poate beneficia de la un furnizor de servicii “cloud”.

API

Serviciile “cloud” trebuie să beneficieze de un API standardizat. Aceste tipuri de interfețe furnizează instrucțiunile necesare unei comunicări optime între 2 aplicații sau 2 surse de date.

Facturarea și contorizarea serviciilor

Orice mediu “cloud” are nevoie de un serviciu încorporat care solicită plata clienților care beneficiază de acest mediu. Și bineînțeles că pentru a calcula o factură este necesar ca timpul de acces să fie contorizat.

Chiar și serviciile gratis ca Google Gmail sau aplicațiile office online Zoho sunt contorizate.

Reducerea cheltuielilor de capital

Un client care deține o companie de nivel mic-mediu dorește să introducă în cadrul companiei o nouă aplicație IT de business; acest client nu dispune de un buget foarte mare pentru această investiție. Acest client poate achiziționa sistemul de servicii “cloud” la un pre’ mult mai avantajos deoarece furnizorii oferă servicii “cloud” în sistem proporționat/scalabil. Astfel în orice moment clientul poate solicita majorarea sau reducerea performanțelor în funcție de bugetul alocat serviciilor achiziționate.

Companiile din ziua de azi sunt în permamență confruntate cu necesitatea îmbunătățirii performanțelor IT în coliziune cu micșorarea cheltuielilor de capital. Achiziționând resursele IT necesare și suficiente, compania poate evita achiziția echipamentelor inutile.

Orice companie își poate reduce în mod semnificativ cheltuielile trecând la serviciile “cloud”. În altă ordine de idei o companie care a achiziționat deja resursele IT necesare și suficiente, ar putea din punct de vedere economic mult mai eficientă dacă își creează un sistem de servicii “cloud” proprii private.

Cele trei modele de livrare de servicii sunt:

IaaS – oferă spațiu de stocare, resurse în putere de calcul pe care programatorii și companiile IT le folosesc pentru a furniza soluții de business. Din această categorie face parte Amazon Web Services, Elastic Compute Cloud (EC2) – oferă resurse in putere de calcul, Amazon Simple Storage Service (Amazon S3) – oferă servicii de stocare a datelor, GoGrid – oferă servicii de stocare a datelor cât și resurse computaționale. De obicei providerii de IaaS oferă infrastructura hardware în mod virtualizat prin intermediul unei interfețe standardizate. Costurile serviciilor IaaS pe aplicații sunt destul de ridicate deoarece se furnizează doar mediul de lucru pentru aplicații, astfel furnizorul de servicii IaaS consumă foarte multe resurse în managementul și securitatea aplicațiilor în concordanță cu sistemele de operare utilizate.

PaaS – oferă spațiu de dezvoltare unde companiile IT pot să-și creeze aplicații de business “cloud-ready”. Are ca scop dezvoltatorii de soft, fiind un nivel ce se află între infrastructura virtualizată și aplicațiile software. Soluțiile bazate pe PaaS sunt ușor de implementat deoarece utilizatorului i se oferă o platformă și unelte pentru a crea aplicații și nu își va pune probleme legate de infrastructura hardware ce stă la bază. Pe de altă parte se dau mai puține opțiuni pentru furnizarea de soluții, cum ar fi impunerea unor limbaje de programare sau a unor sisteme de operare. Exemple: Windows Azure Platform, Google App Engine. Prin serviciile PaaS furnizorul oferă pachete complete de software iar pentru a reduce costurile cu aceste pachete probabil v-a folosi elemente proprii în realizarea lor. În concluzie furnizorul de servicii PaaS trebuie să ofere mentenanță periodică și suport utilizatorilor în utilizarea pachetelor achiziționate.

Costurile de licențiere vor fi mai reduse pentru serviciile IaaS în comparație cu cele pentru PaaS deoarece utilizatorul v-a fi nevoit sa folosească produse software specifice serviciului ales.

SaaS – oferă aplicații software utilizatorilor, care de obicei nu vor cunoaște și nu vor avea control asupra infrastructurii, fie ea platforma software pe care se bazează oferta SaaS (PaaS) sau infrastructura hardware (IaaS) și nu deține aplicația software ce este utilizată. Exemple: Google Docs, Google Calendar, Gmail.

Aspecte ale Cloud Computing-ului

Dintre avantajele utilizatorilor de “Cloud Computing” se numără următoarele: nu este necesară achiziționarea întregii infrastructuri necesare: investirea în licențele software, în infrastructura hardware, staff și mentenanță, independența de loc și acces de la distanță – serviciile sunt oferite prin intermediul API-ului sau a browserelor Web – și scalabilitatea rapidă a resurselor computaționale necesare.

Disponibilitatea serviciilor este un aspect foarte important, utilizatorii fiind interesați în primul rând dacă serviciile au o disponibilitate adecvată. Un obtă. Un obstacol în această privință poate fi considerat atacul de tip Destributed Denial of Service (DDOS), ce se folosește de cele mai mult eori de roboți (“botnets”) pentru a ataca furnizorii de servicii.

Data Lock – In (blocare a datelor) se referă la faptul că utilizatorii nu își pot extrage cu ușurință datele și programele și la dificultatea portării lor pe o altă platformă.

Confidențialitatea datelor și auditabilitatea fac parte din problemele pe care și le pun utilizatorii de servicii „cloud”, deoarece ofertele Cloud curente sunt de obicei bazate pe rețele publice, ceea ce expune sistemul la mai multe atacuri. O altă îngrijorare vizează legile naționale ale anumitor țări.

Ștrangularea transferului de date (Data Transfer Bottlenecks) poate apărea atunci când se dorește transferul unor cantități de date înspre sau dinspre cloud. Utilizatorii și providerii de Cloud Computing sunt nevoiți să se gândească la implicațiile plasamentului și a traficului la fiecare nivel al sistemului. Dintre soluțiile acestei probleme amintim: transferul fizic al discurilor de stocare a datelor, găsirea de metode pentru a face atractivă păstrarea datelor în interiorul cloud-ului și încercarea de reducere a costului lățimii de bandă WAN.

Bug-uri în sisteme distribuite de scară largă – una dintre cele mai dificile sarcini în domeniul Cloud Computing-ului se referă la detectarea și înlăturarea erorilor ce apar în sistemele distribuite de scară largă și nu pot fi reproduse pentru configurații mai mici.

Managementul resurselor este un domeniu important ce necesită dezvoltarea arhitecturii de cloud. De obicei resursele de rețea sunt de natură statică însă, în cloud, resursele computaționale, de stocare și de aplicații trebuie să poată fi aprovizionate dinamic și la cerere. Procesul de management al resurselor în cloud trebuie să fie complet automatizat peste granițele administrative, cu timpul de răspuns minim.

Comparație între costurile unui data center tradițional și un cloud

Statistica procentuală a costurilor IT pentru un data center tradițional:

70%-80% buget IT folosit pentru mentenanță și optimizarea funcționării sistemelor existente;

20%-30% buget IT folosit pentru a crea și implementa noi funcționalități.

Tabelul 1.1 Comparație între un data-center tradițional și un cloud data-center

Conform tabelului 1.1 se poate observa foarte clar că un data-center cloud este mult mai simplu de organizat și operat, această cauză îl face să poată fi redimensionat.

Multe din echipamentele hardware, aplicațiile utilizate, rețelele și serviciile trebuie achiziționate în același timp pentru a realiza un “cloud”, Într-un cuvând pentru a pune în funcțiune în parametri optimi, un cloud trebuie ca volumul de lucru (serviciu workload) să fie întreținut cât mai eficient și cât mai bine organizat și structurat. Un workload este un serviciu independent sau o secțiune de cod care trebuie executat.

În acest moment există două tipuri de servicii workload:

Servicii workload care trebuie executate în orice moment în mod batch;

Servicii workload care trebuie executate în timp real. Exemple de servicii workload în timp real:

Sistem online de plată cu card de credit;

Sistem retail online de calcul al taxelor la o achiziție;

Securitatea datelor într-un cloud

Referitor la securitatea datelor în cadrul unui cloud există 3 puncte de interes:

Localizarea datelor;

Controlul datelor;

Securizarea transferului datelor.

După introducerea datelor într-un cloud nu mai putem avea control asupra localizării deografice a acestor date. Controlul datelor presupune întreținerea politicilor de securitate odată cu integritatea, încrederea și confidențialitatea asupra datelor.

Studiu de caz: Să presupunem că folosim un serviciu cloud pentru procesarea documentelor. Documentele create de noi sunt stocate la un furnizor de cloud computing. Aceste documente aparțin companiei noastre și ne așteptăm ca accesul la ele să fie restricționat în așa fel încât nimeni să nu le acceseze fără un acord în prealabil. Acest lucru poate fi încălcat datorită utilizării unui software ilegal care poate ușura accesul la documentele noastre. Acest acces ilegal este datorat unei defecțiuni în modulul de control-acces din serviciul de cloud.

Cea mai recomandată metodă de control asupra securității transferului de date într-un mediu cloud este utilizarea tehnologiei VPN (Virtual Private Network). Crearea unei rețele VPN transformă rețeaua publică într-o rețea privată și încorporează următoarele două aspecte:

Un firewall care funcționează ca o barieră între rețeaua Internet publică și rețeaua virtuală privată;

Criptarea pentru protejarea datelor importante și confidențiale împotriva hackerilor; destinatarul datelor criptate pentru a le putea decoda trebuie să dețină cheia de decriptare a cestor date.

Probleme de confidențialitate

În cadrul unui cloud datele salvate nu mai sunt doar ale noastre, acest lucru este posibil deoarece tot ce plasăm într-un cloud poate fi accesat de providerul de cloud și de angajații săi, în orice moment.

De multe ori, accesul la aplicațiile noastre dintr-un cloud nici măcar nu sunt accesate folosind un protocol sigur cum este HTTPS. În aceste cazuri oricare din sistemele prin care circulă aceste informații poate fi folosit pentru a “trage cu urechea” la informațiile noastre.

Comparații între cloud-urile public,private și hybrid

Exemple în utilizarea de cloud-uri publice:

Serviciu workload standardizat folosit de mai mulți utilizatori. E-mail-ul este cel mai clar exemplu;

Testarea și dezvoltarea unor aplicații;

Deținerea unor aplicații SaaS de la un furnizor care a implementat o strategie de securitate foarte bună;

Capacitatea de modificarea a resurselor;

Elaborarea de proiecte de colaborare;

Elaborarea unui proiect software ad-hoc folosind serviciile cloud PaaS.

În contrast când dorim crearea unui cloud privat avem următoarele cazuri:

Afacerea este descrisă de datele și aplicațiile pe care le vom utiliza într-un cloud privat;

Afacerea este parte a unei industrii care trebuie să beneficieze de o securitate foarte strictă și restricționarea accesului la datele confidențiale din cadrul companiei.

Dintre cei mai mari furnizori de cloud privat sunt Amazon (Amazon VPC) si Salesforce.com.

Câteva din situațiile în care dorim accesarea unui cloud hibrid sunt următoarele:

Compania beneficiază de serviciile de cloud SaaS și dorește standardizarea acestor servicii în toată compania; luând în calcul securitatea rețelei interne. Pentru a rezolva problema securității, furnizorul serviciului SaaS v-a creea un cloud privat firewall-ul intern al companiei. Aici v-a crea o rețea virtuală VPN pentru a suplimenta securitatea. În acest moment compania beneficiază de cloud public și privat (hibrid);

Compania oferă servicii adaptate pe diferite piețe. De exemplu dorește controlul cererilor agenților de asigurări, transportul furnizorilor, verificarea creditelor agenților la unitățile bancare. Compania v-a dori să folosească un cloud public pentru a crea un mediu online în așa fel încât toți clienții să poată trimite cereile și verificarea statusului conturilor online. În același timp dorește ca datele confidențiale ale acestor clienți să rămână în cloud-ul privat.

Principalele oferte Cloud

În funcție de nivelul de abstractizare prezentat programatorului și a managementului de resurse se pot diferenția următoarele oferte după cum urmează:

Amazon Web Services reprezintă un pion important în industria Cloud. Serviciile AWS oferă putere de calcul, baze de date, stocare și controlul resurselor de rețea – la cerere.

Amazon EC2 se află la extremitate, o instanță a EC2 semănând mult cu nivelul hardware fizic, utilizatorii putând controla aproape toată stiva software. API-ul oferit este foarte simplu, configurarea și solicitarea hardware-ului virtualizat fiind posibilă doar prin câteva apeluri API. Nu există nici o limită a priori a tipurilor de aplicație ce pot fi găzduite, întrucât virtualizarea de nivel jos – cicluri de ceas, conectivitatea la nivel IP, dispozitivele de stocare – oferă libertate dezvoltatorilor de aplicații.

Tabelul 1.2 Listă furnizori și oferte de cloud computing

O instanță EC2 este de fapt o instanță a unei mașini virtuale. Utilizatorul poate alege câte instanțe poate porni și ce imagini de mașini virtuale să folosească.

AWS oferă și servicii de load-balancing dinamic, oferind practic o interfață comună de acces prin intermediul protocoalelor HTTP/S, TCP sau SSL. De asemenea se pot creea topologii de rețea în cadrul infrastructurii virtualizate și realiza conexiuni de tip VPN.

La cealaltă extremă se află platformele specifice dezvoltării de aplicații precum Google App Engine. App Engine are ca scop realizarea de aplicații Web tradiționale, bazate pe ideea de cerere-răspuns și de aceea sunt foarte raționalizate referitor la timpul CPU asignat unei anumite cereri. Acestea pot fi realizate utilizând tehnologii Java sau folosind Python.

Această platformă cloud oferă servicii de stocare a datelor cu posibilitatea de a utiliza interogări, sortări și tranzacții, un API de gestiune a utilizatorilor și de trimitere a mesajelor e-mail folosind serviciul Google Accounts. De asemenea se oferă un mediu local de dezvoltare ce simulează Google App Engine.

Microsoft Azure reprezintă un alt pion important al industriei cloud, aplicațiile fiind scrise utilizând biblioteci .NET și compilare în CLR. Acest sistem acceptă calcul de scop general, nu doar o singură categorie de aplicații. Utilizatorilor li se permite să aleagă limbajul dar nu pot controla sistemul de operare ce stă la bază sau runtime-ul. Bibliotecile oferă un grad de configurare automată de rețea și scalabilitate/failover, dar este necesar ca dezvoltatorul să previzeze unele proprietăți ale aplicației.

Precum orice sistem de operare, un sistem de operare pentru cloud (Cloud OS) este responsabil de managementul resurselor (low-level) și oferirea unei interfețe (high-level). Un astfel de sistem de operare este responsabil nu doar cu managementul resurselor unei singure mașini, ci cu toată infrastructura de cloud, ascunzându-i detaliile și coordonând partajarea resurselor limitate. Sistemul de operare ce rulează pe cloud-ul Microsoft Azure se numește Windows Azure. Acesta se ocupă în principal cu două lucruri: rulează aplicații și stochează datele necesare.

În Windows Azure o aplicație de obicei are mai multe instanțe, fiecare executând o copie completă sau o parte a codului aplicației. Fiecare dintre aceste instanțe se află în propria mașină virtuală. Dezvoltatorul software nu trebuie să furnizeze o copie a mașinii virtuale proprii și nici să se preocupe cu menținerea unei copii a sistemului de operare. În schimb acesta este lăsat să creeze aplicații utilizând instanțe Web role și/sau instanțe Worker role.

Relația dintre mașinile virtuale și nucleele fizice de procesare este de unu la unu. Un anumit utilizator poate specifica în fișierul de configurare numărul instanțelor ce vor rula, cu scopul de a mări performanța. Windows Azure fabric va lansa noi mașini virtuale, le va asigna nuclee de procesare și va rula mai multe instanțe ale aplicației respective.

Virtualizarea într-un cloud

În cadrul tehnologiei cloud totul se bazează pe virtualizare ceea ce poate descrie faptul că tehnologia cloud reprezintă transformarea computing-ului care unește orientarea serviciilor cu întreținerea distribuită. Într-o lume unde aproape totul este conceput ca un serviciu, virtualizarea este un mecanism fundamental de furnizare a serviciilor.

Virtualizarea separă resursele și serviciile din mediul fizic din care provin și este bazată pe trei caracteristici care face ca virtualizarea să devină ideală intr-un cloud:

Partiționarea. În virtualizare, multe aplicații și sisteme de operare sunt instalate într-o singură partiție separând resursele disponibile.

Izolarea. Fiecare mașină virtuală este izolată de sistemul fizic pe care este montată și de altfel de celelalte mașini virtuale (dacă există). Din cauza acestei izolări, în cazul în care una din mașinile virtuale nu mai funcționează, acest lucru nu v-a afecta funcționarea celorlalte mașini virtuale.

Încapsularea. O mașină virtuală poate fi reprezentată (și chiar stocată) într-un singur fișier, pentru a putea fi ușor identificată bazându-se pe serviciile care le furnizează. În acest fel încapsularea protejează fiecare aplicație pentru a nu interfera cu celelalte aplicații.

Virtualizarea poate fi aplicată într-o plajă foarte largă de utilizări:

Memorie;

Rețele;

Stocare;

Hardware;

Sisteme de operare;

Aplicații.

Pentru un cloud virtualizarea este foarte importantă deoarece separa software-ul de hardware. Decuplarea are loc prin faptul că software-ul este stocat într-un container astfel încât este izolat de sistemul de operare. Pentru a înțelege cum funcționează virtualizarea într-un sistem cloud trebuie înțelese modurile în care poate fi folosită după cum urmează:

Memoria virtuală;

Software;

Data mining

Pentru a beneficia de toate avantajele oferite de cloud computing, resursele stocate pot fi accesate prin intermediul tehnologiei data mining, în speță cu ajutorul metodelor și algoritmilor ce definesc această tehnologie.

Data mining reprezintă procesul de extragere a unor informații precise, necunoscute în prealabil, dintr-un volum foarte mare de date cu scopul de a fi înțelese, prelucrate și utilizate ca suport pentru decizii. Mai mult decât atât, data mining repezintă un set de tehnologii precum: depozitele de date (data warehouse), baze de date, algoritmi pentru analiza și vizualizarea datelor etc.

Tehnologia Data Mining utilizează metode de căutare complexe ce au drept scop identificarea unor modele și grupări ale datelor, a unor tendințe neprevăzute în comportamentul consumatorului ce pot fi utilizate pentru a anticipa comportamentul viitor al acestuia.

Printre caracteristicile acestei tehnologii se numără:

are la bază experiența acumulată de produsele software utilizate pentru foile de calcul tabelar;

tratează excepțiile de la regulă;

utilizează metode de căutare complexă în scopul identificării unor modele și grupări ale datelor;

extrapolează și adaugă la cazurile similare;

poate să învețe în orice situație și să ofere o soluție cu un anumit grad de siguranță;

poate identifica tendințe nesuspectate în comportamentul consumatorului, pot fi utilizate pentru a prevedea comportamentul viitor;

utilizează o multitudine de algoritmi de căutare și extragere precum: arbori de diferite tipuri, rețele neuronale, căutare aleatorie, probabilități, predicții etc.

Metodele de extragere a cunoștințelor din date,, specifice acestei tehnologii, reprezintă clase de probleme asupra cărora se aplică diferiți algoritmi de rezolvare. La baza metodelor stau tipurile de învățare care au un impact direct asupra metodelor prin cerințele legate de forma intrărilor, algoritmul aplicat și forma ieșirilor. Prin învățare, se înțelege procesul de îmbunătățire , schimbare a comportamentului într-un mod favorabil iar în contextul unei aplicații de data mining reprezintă de fapt o extragere a regularităților din setul de exemple disponibil.

În funcție de tipul de învățare, metodele de extragere a cunoștințelor din date se pot clasificaîn două mari categorii după cum urmează:

învățare supervizată: care implică furnizarea inițială a unor informații despre conceptele ce urmează a fi învățate;

învățare nesupervizată: ce pornește direct de la extragerea de cunoștințe și obținerea de rezultate; elementele de bază în acest caz sunt reprezentate de observarea regularităților și formularea diferitelor ipoteze.

Pe baza acestor două clasificări, se pot distinge următoarele metode principale de extragere a informațiilor utile:

clusterizarea: procesul de grupare a elementelor similare în grupuri omogene denumite clustere. Mai mult decât atât, consituie o clasă de probleme ce utilizează mecanisme de învățare nesupervizată având în vedere faptul că informațiile inițiale despre clustere nu sunt cunoscute apriori aplicării procesului de învățare.

clasificarea: procesul de stabilire a apartenenței unui element la o clasă dintr-un set de clase discrete. Aceste grupuri sunt proiectate încă de la început iar elementele sunt asociate în funcție de diferite criterii.

asocierea: procesul de stabilire a asocierilor dintre atribute și este utilizat în condițiile în care nu sunt specificate clase.

predicția: procesul ce are la bază dependențele detectate în datele istorice ale căror intensitate este modelată pentru a stabili valori viitoare ale unor atribute.

Prin urmare, funcționalitatea principală a tehnologiei data mining este reprezentată de aplicarea unor astfel de metode și algoritmi în vederea identificării și extragerii unor modele din datele stocate. Data minig s-a dezvoltat la confluența dintre mai multe discipline, printre acestea numărându-se: managementul sistemelor de baze de date (DBMS), statistica, inteligență artificială, “machine learning”(ML), matematică etc.

În procesul de utilizare a tehnologiei Data Mining, ilustrat în figura 1.2, un rol important îl reprezintă procesul de selecție/prelucrare/transformare a datelor. Astfel, datele selectate din diferite baze date sunt ulterior prelucrate și transformate în funcție de cerințe iar în finaș accentul este comutat la nivelul procesului de vizualizare a datelor – important pentru utilizatorii finali.

Figura 1.2 – Data Mining

Studiu de caz – Microsoft Office 365 pentru IMM-uri

Microsoft Office 365 reprezintă noua generație de servicii de productivitate în cloud pentru toate tipurile de companii. Office 365 reunește soluții software de comunicare și colaborare familiare, precum Microsoft Exchange Online, Microsoft SharePoint Online și Microsoft Lync Online, oferind un serviciu în cloud complet, complex și mereu actualizat.

Office 365 unifică serviciile de productivitate în cloud de la Microsoft într-un pachet foarte sigur, fiabil și flexibil:

Server e-mail profesional: Exchange Online ne oferă acces la poșta electronică, calendar și persoane de contact practic de oriunde și oricând, de pe computere desktop, laptopuri și dispozitive mobile, contribuind în același timp la protejarea împotriva virușilor și a spamului;

Document Management – SharePoint Online ne oferă posibilitatea de a crea site-uri pentru partajarea documentelor și informațiilor cu colegii și clienții;

Servicii de comunicare – Lync Online transformă interacțiunile cu colegii, clienții și partenerii din mediul dinamic de comunicare de astăzi într-o experiență mai eficientă, mai angajantă și cu un grad mai mare de colaborare;

Office 365 ne oferă un serviciu în cloud și funcționează pe orice platformă disponibilă în acest moment. De exemplu clientul Lync este disponibil atât pe desktop: PC, Mac; Platforme mobile: iOS, Windows Phone, Android, cât și pe telefoane fixe de birou.

10 puncte cheie pentru Office 365

E-mail, colaborare și conferințe online;

Acces de oriunde la aplicații și date;

Disponibilitate 99,9%;

Reducerea costurilor și flexibilizarea afacerii;

Securitate tip enterprise disponibilă și pentru companii mici;

Control: actualizări automate odată aprobate, delegarea administrării;

Adopție rapidă a tehnologiei;

Planuri în funcție de cerințe și de dimensiunea business-ului;

Posibilitatea trecerii parțiale / treptate la serviciu;

Suport 24/7

Interfața Office 365

Figura 2.1 – Microsoft Office 365 – Interfața de bază

Outlook – OWA reprezintă versiunea Online a Outlook 2010 care poate fi folosită ca și versiunea locală instalată pe un PC pentru a primi, trimite email-uri precum și de a planifica întâlniri și de a crea sarcini.

Team Site – conține toate opțiunile necesare pentru a crea un site comun folosind tehnologia Microsoft SharePoint. În acest fel putem utiliza acest site din mai multe puncte de lucru, vizualiza/crea documente Word, tabele Excel, prezentări PowerPoint dar și notițe OneNote.

Figura 2.2 – Modul de lucru cloud al Office 365

Suita Office 365 este disponibilă în 3 versiuni:

Office 365 for Small Business – acces la OWA, până la 50 de utilizatori, spațiu de stocare email 25 GB pentru fiecare utilizator, suport mobil, instant messaging, team site folosind SharePoint Online;

Office 365 Enterprise – include toate facilitățile oferite prin versiunea Small Business plus aplicația completă Office Professional Desktop;

Office 365 for Education – furnizează accesul pentru studenți la suita Office 365 – OWA, instant messaging, acces audio și video, team sites folosind SharePoint Online precum și utlima versiune de Windows Live@edu însoțintă de accesul la comunitatea online de la mai multe școli și universități.

Conform unui studiu Vanson Bourne pentru Microsoft, pentru 70% dintre companiile românești reprezentate în studiu, tehnologia informației joacă un rol determinant în dezvoltarea afacerilor.

Unul dintre factorii tehnologici care contribuie la rebalansarea economiei către companiile mici și mijlocii sunt soluțiile bazate pe cloud computing. Pentru 37% dintre respondenți, soluțiile bazate pe cloud computing vor deveni noua normalitate în următoarele 12-18 luni.

Soluțiile de business bazate pe cloud computing minimizează cheltuielile de capital și reduc substanțial cheltuielile operaționale. Antreprenorii români au acces la cea mai bună tehnologie la un preț convenabil, printr-un model “pay-as-you-go”. Beneficiind de servicii în cloud găzduite în centre de date Microsoft, companiile mici și mijlocii își concentrează resursele pe activitățile de bază și își cresc productivitatea.

2.1 Modul de utilizare al suitei Office 365

După crearea contului aferent Office 365 mai sunt necesare de pus la punct câteva aspecte importante pentru a pune în funcțiune toate serviciile după cum urmează:

Descărcarea și instalarea aplicației Microsoft Lync, aplicație ce ne oferă următoarele facilități:

de a trimite mesaje instant celorlalți utilizatori din echipă;

partajare fișiere audio, video;

crearea de întâlniri online.

Utilizarea programelor din suita Office existentă- Word, Excel, Power point, Outlook;

Configurarea telefoanelor mobile compatibile Office pentru a putea utiliza suita Office 365.

Serviciul Microsoft Lync ne oferă facilitatea de a trimite mesaje instant tuturor membrilor grupului Office 365 care se află în mod online la acel moment. Se pot detecta toți membrii online la un anumit moment, precum și partaja resursele audio-video cu aceștia precum și de a programa întâlniri online, crea apeluri telefonice și multe altele. Lync Online este aplicația care ne conectează grupul Office 365 cu viața de zi cu zi indiferent de motiv fie el de a purta o discuție importantă sau pentru a pune întrebări anumitor persoane din grup.

Figura 2.3 – Fereastra de descărcare și instalare pentru aplicația Microsoft Lync 2010

După instalarea Microsoft Lync sistemul se restartează și ar trebui să ne apară fereastra următoare, asemănătoare aplicației de instant messaging Windows Live Messenger cu deosebirea că Microsoft Lync este securizată și vor apare doar membri înregistrați în grupul Office 365. În cadrul Office 365 doar administratorul poate crea utilizatori, reguli și permisiuni pentru utilizatori să apară în lista din Microsoft Lync.

Figura 2.4 – Microsoft Lync 2010

Un aspect deosebit de important în utilizarea aplicației Microsoft Lync este acela că pentru a putea beneficia de o funcționare optimă din parea Lync 2010 sunt necesare câteva resurse hardware după cum urmează:

Display: SVGA 800×600 (Recomandat SVGA 1024×768);

Sistem de Operare: Windows 7/Windows Vista 32-bit (64-bit pentru versiunea 64bit a Lync), Windows XP SP2 sau Windows 2000 Professional SP4;

CPU: Intel Core Duo1.8 GHz sau mai mare;

RAM: 512 MB;

VGA: 64 MB, Webcam;

Bandwidth: 350 kbps minimum.

Suita Office 365 ne oferă posibilitatea de a utiliza suita de aplicații Microsoft Office 2010 Web Apps după cum urmează:

Word Web App;

Excel Web App;

PowerPoint Web App;

OneNote Web App;

Outlook Web App.

Setarea telefonul mobil pentru a interacționa cu Office 365

Se poate configura telefonul mobil (compatibil Microsoft Office) pentru a putea avea acces și interacționa cu suita Office 365. După conexiunea cu Office 365 se poate verifica și trimie email-uri, verificarea calendarului, programa întâlniri, actualizarea listelor de contacte. Se pot folosi aplicațiile Office 2010 Mobile App – Word, Excel, PowerPoint și OneNote pentru a putea interacționa mai ușor și mai mobil cu documentele începute la birou. Pentru configurarea interacțiunii telefonului mobil cu Office 365 se vor urma pașii:

În pagina de bază Office 365 – Setting Up Email on Mobile Phones din coloana din dreapta – Resources;

Click pe opțiunea Mobile Phone Setup Wizard;

Selecția tipului de sistem de operare al telefonului nostru (vezi figura de mai jos);

În final vom selecta facilitățile pe care le dorim pentru telefonul mobil (aceste facilități diferă în funcție de tipul de telefon mobil și bineînțeles de tipul de cont Office 365).

Figura 2.5 – Configurarea wizard a telefonului mobil pentru suita Office 365

Ulterior se vor efectua configurările aferente cotnului de email POP și IMAP pentru a putea primi/trimite emailuri prin Office 365. Având facilitatea de a trimite și de a primi email-uri nu este ceva nou însă a apărut în grup și mobilitatea pentru a fi în contact constant cu calendarul de zi cu zi, planificările precum și alertele pentru a nu fi în întârziere la birou și de a avea o viață cât mai organizată. Outlook Web App ne oferă facilitatea de a compune email-uri, administrarea contactelor, setări de întâlniri, aranjarea planificărilor, creare de task-uri toate într-o singură fereastră (vezi figura 2.6).

Figura 2.6 – Fereastra Outlook Web App (OWA)

Suita Office 365 pentru utilizatorii în varianta Enterprise oferă acces la Exchange Online ceea ce presupune facilități back-end de administrare a comunicațiilor, în timp ce OWA beneficiază doar de facilități front-end. Exchange Online sincronizează mesajele trimise și cele primite, task-urile finalizate și multe altele printre diferitele email AP – Desktop, Web, Telefon mobil. Acest Exchange Online se bazează pe serviciile AD, ceea ce ne activează utilizatorii Enterprise să aibă acces la directorul global cu toate contactele disponibile în cadrul organizației.

Crearea spațiului de lucru în grup în Office 365 (Team Workplace)

Una din cele mai importante provocări în lucrul cu o echipă în mod remote sau de la distanță este acela că nu există un spațiu comun pentru a partaja fișiere, creare de întâlniri sau ședințe de brainstorm despre noi idei. În acest moment Office 365 ne oferă posibilitatea de a crea site-uri pe care le putem partaja în cadrul grupului pentru a putea ține legătura cu toți membrii, creare de fluxuri pe anumite proiecte, adăugare de resurse pentru proiecte, creare de întâlniri periodice și multe altele.

Facilitatea spațiului de lucru în grup (Team Workplace) este reprezentată de spațiul SharePoint Online. După cum se poate observa în figura 2.7 se pot adăuga mai multe utilitare, mai multe cadre web, spațiu media partajat și multe altele. Se pot crea librării de documente și conținut de proiecte cu acces multiplu pentru toți membrii grupului.

Figura 2.7 – Site grup în SharePoint Online

2.2. Administrarea conturilor Office 365

Administratorul Office 365 este persoana capabilă de a lua decizii cu privire la conturile Office 365 după cum urmează:

Crearea și administrarea conturilor;

Adăugarea și administrarea utilizatorilor unui site;

Asignarea și administrarea diferitelor licențe utilizare în cadrul grupului Office 365;

Setări de servicii;

Suport pentru utilizatori;

Design-ul, actualizarea periodică și administrarea site-ului SharePoint direct din contul de administrator.

O privire de ansamblu asupra task-urilor administrative se poate regăsi în figura 2.8 de mai jos.

Figura 2.8 – Contul de administrare Office 365 și câteva din task-urile aferente

După crearea contului Office 365 când intrăm în secțiunea Admin, pagina afișată ne întâmpină cu mesajul “Get Your Team Started” în partea de sus a paginii. Acest grup special de link-uri ne oferă exact ceea ce avem nevoie pentru a administra site-ul grupului nostru. În mod special putem:

Viziona un videoclip despre task-urile administrative din cadrul Office 365;

Viziona un videoclip cu task-urile utilizatorilor și serviciilor Office 365;

Adăugarea de noi utilizatori contului de admin;

Adăugarea și verificarea domeniului Web pe care îl dorim atașat contului de admin.

Pagina admin de bază este împărțită în trei zone importante. În partea stângă sunt link-urile de administrare a utilizatorilor și domeniilor aferente contului Office 365. Aici putem adăuga sau șterge conturi de utilizatori, seta permisiuni, adăuga și modifica parole, actualiza proprietățile utilizatorilor precum și licențele alocate. De asemenea se pot vizualiza informații despre domeniile setate cu Office 365, administra serviciile, statusul sistemului precum și suportul cerut din partea utilizatorilor.

Domeniul website-ului nostru este numele spațiului de nume online unde este stocat contul Office 365.

În zona centrală a contului de admin este o pagină cu serviciile disponibile în Office 365. Întrând pe fiecare din link-urile de sub numele serviciilor vom putea:

Folosi scurtăturile de Admin pentru a executa câteva din cele mai importante task-uri folosite în mod regulat pe contul de admin – cum ar fi resetarea de parole pentru utilizatori, adăugare de utilizatori noi, asignarea de licențe pentru lucrul cu serviciile Office 365;

Configurarea Microsoft Outlook, setări defaul în utilizarea grupului;

Pregătirea Microsoft Lync pentru grup și crearea de drepturi anumitor utilizatori de a folosi Lync în comunicarea în exterior grupului;

Setări de drepturi și permisiuni pentru site și crearea de noi site-uri și pagini;

Crearea, design-ul și editarea website-ului ca parte integrantă pentru contul Office 365.

Coloana din dreapta ne oferă câteva link-uri utile furnizării de informații despre administrarea site-ului Office 365, conexiunea cu echipamentele mobile, accesul la notificări, descărcarea utilitarelor de care avem nevoie în conexiunea Online pentru Microsoft Lync și Office Web App cu aplicațiile desktop.

2.3 Adăugarea și administrarea utilizatorilor Office 365

Unul dintre cele mai importante task-uri ca administrator Office 365 este de a avea în vedere faptul că toți utilizatorii grupului au acces la site. Vom accesa modulul Users din zona de management (vezi figura 2.9 de mai jos). În acest modul se pot adăuga, șterge edita și reseta conturi de utilizatori Office 365.

Figura 2.9 – Utilizatori Office 365

Accesând butonul New vom crea un nou utilizatori Office 365 și ne v-a apare fereastra din figura 2.10 unde vom introduce numele și prenumele utilizatorului, numele care v-a apare în partea de sus a ferestrei și adresa de e-mail pentru noul cont. În aceeași fereastră vom avea și modulul de proprietăți adiționale (locul de muncă, departament, telefon, adresă de contact,etc.).

Figura 2.10 – Date de contact/proprietăți pentru utilizator nou

Office 365 ne oferă posibilitatea de a crea mai multe conturi de utilizatori în același timp prin importul unui fișier CSV cu informațiile aferente noilor utilizatori (User name, First name, Last name și Display name).

Următorul pas în crearea de noi utilizatori este asignarea licențelor de care vor avea nevoie pentru a utiliza serviciile Office 365. Având în vedere versiunea de Office 365 pe care o folosim există două tipuri de seturi de licențe disponibile: Office Professional Plus și Microsoft Office 365 Plan P1 (Lync Online, SharePoint Online și Exchange Online).

În final Office 365 v-a trece prin procesul de trimitere a unui e-mail de informare a noului utilizator/noilor utilizatori creați cu o parolă autogenerată și contul de utilizator. De preferat ar fi ca email-ul cu parola temporară autogenerată să fie trimis către administrator și acesta la rândul său sa divulge personal noului utilizator parola pentru a ști fiecare utilizator ce are de făcut și de a nu afla parola generică a conturilor noi create. În următoarea figură vom observa noile conturi create și posibilitatea de a reseta parolele acestor conturi, buton de creare și de ștergere utilizatori precum și editarea profilelor noilor conturi create.

Figura 2.11 – Editare listă conturi utilizatori Office 365

O altă parte din responsabilitățile unui administrator Office 365 este de a administra domeniile create ca parte integrantă a contului Office 365 pe care îl deținem. Când ne-am înregistrat cu un cont Office 365 numele domeniului standard este yourcompany.onmicrosoft.com unde yourcompany este numele specificat în timpul procesului de înscriere. Acest domeniu este ulterior folosit pentru a configura serviciile, adresa de e-amil și multe altele.

2.4 Configurarea și administrarea Outlook și Exchange

După crearea utilizatorilor în site este momentul în care vom seta serviciile și vom începe cu Outlook și Exchange servicii pe care le folosim pentru a crea conturi de e-mail, grupuri, calendare de planificări și multe altele.

Accesând Admin Overview – General Settings în zona Outlook ni se v-a afișa fereastra Exchange Online unde vom seta următoarele aspecte:

Adăugarea conturilor de e-mail;

Crearea de liste de distribuție;

Contacte externe;

Adăugarea de alte conturi de e-mail în modulul Exchange Online.

Figura 2.12 Modulul Exchange Online – zona de creare conturi e-mail și grupuri din Office 365

Unul din aspectele cele mai importante și mai interesante ale Office 365 este faptul că se pot crea în cloud un spațiu complet securizat unde grupul poate colabora și focusa pe task-uri specifice. Ca parte a locului de muncă este faptul că această corespondență presupune legătura cu persoane din exteriorul companiei cum sunt clienții, contractorii sau colegii care nu fac parte din grupul Office 365 dar este necesar să primească și aceștia informații sau task-uri prin e-mail din interiorul companiei.

2.5 Configurarea și utilizarea SharePoint Online

Se v-a folosi acest SharePoint pentru a ține legătura în cadrul grupului, partajare de documente, asignarea unor task-uri, postare de întrebări frecvente, furnizarea de actualizări și multe altele. Se poate crea un SharePoint pentru propriul website prin care vom furniza clienților o privire de ansamblu cât se poate de profesională a informațiilor referitoare la produsele și serviciile pe care le are de oferit compania.

În următoarea figură (figura 2.13) vom observa multitudinea de setări și configurări de care avem parte în crearea și administrarea modulului SharePoint via Office 365.

Figura 2.13 – Crearea și administrarea SharePoint via Office 365

Tipuri de grupuri și permisiuni în cadrul SharePoint

Tabelul 2.1 – Nivele și premisiuni în cadrul unui site SharePoint

Cea mai ușoară metodă de a lucra cu permisiuni pentru membrii site-ului SharePoint este de a acorda fiecărui membru anumite privilegii de acces pe site, ca exemplu alocarea fiecărui membru nou nivelul de acces „Read” și „Contribute” pentru a putea vizualiza tot conținutul site-ului și de a adăuga, edita sau șterge conținutul dorit.

În cadrul Office 365 modulul de administrare drepturi utilizatori pentru a administra nivelele de acces pentru fiecare utilizator vom face în felul următor:

Accesăm pagina Admin Overview – alegem din categoria Team Sites and Documents, opțiunea Manage Team Sites;

În pagina Team Sites Settings alegem Site Permissions din zona de Useri și permisiuni;

Alegem Grant Users Permission Directly și alegem nivelul de acces dorit pentru userul selectat;

Figura 2.14 – Modificarea nivelurilor de acces pentru utilizatorii SharePoint

2.6 Verificarea funcționării sistemului Office 365

Când se lucrează cu servicii web-based pentru furnizarea stabilității conectivității grupului de utilizatori la aplicațiile din cadrul Office 365 precum și la fișierele personale, trebuie verificat zilnic statusurile sistemului. În cazul în care există o problemă cu un anumit serviciu primul lucru care trebuie făcut este verificarea statusului acelui serviciu.

Pentru verificarea statusurilor din Office 365 se vor urma pașii:

Din fereastra de bază alegem opțiunea Admin Overview;

În zona Support Area din partea stăngă alegem Service Health. Aici vom putea afla statusul tuturor serviciilor din Office 365 care rulează la momentul respectiv;

Vom parcurge toată lista de servicii pentru a identifica serviciul cu probleme;

Dacă există un serviciu cu probleme acesta v-a fi identificat printr-o iconiță.

Figura 2.15 – Vizualizarea statusurilor sistemului Office 365

2.7 Administrarea și partajarea documentelor via SharePoint – Office 365

Administrarea fișierelor în cadrul SharePoint Online pe platforma Office 365 ne activează librăriile de documente, partajarea de documente și poze, verificarea fișierelor încărcate și descărcate și munca în cadrul echipei cu fișierele într-un mod cât mai productiv posibil pentru companie.

Crearea unei librării de documente v-a fi efectuată urmând pașii de mai jos:

Alegerea paginii pe care o vom folosi din panel-ul din dreapta;

Alegem opțiunea Edit din bara cu butoane;

Apoi bara de butoane Editing Tools Insert;

Document Library din grupul Web Parts și alegem New Document Library;

Introducem în noua fereastră un nume preferențial pentru nouă listă:

Figura 2.16 – Crearea unei librării de documente

În cadrul unei librării de documente se pot adăuga fișiere document individuale sau multiple în același timp (vezi figura 2.17).

Figura 2.17 – Adăugarea de fișiere document individual sau multiple

În mod standard o librărie de documente afișează lista de documente pe patru coloane (tipul documentului, numele, data ultimei modificări și persoana care a modificat ultima documentul). Fișierele se pot sorta după fiecare din cele 3 coloane prin poziționarea cursorului pe coloana dorită și alegerea tipului de sortare (ascendend sau descendent). Dacă dorim adăugarea altui format de afișare acest lucru este posibil folosind butonul Modify View din bara de butoane (vezi figura 2.18 și 2.19) după cum urmează:

Alegerea coloanelor dorite spre afișare;

Mărirea sau micșorarea numărului de coloane afișate;

Alegerea coloanei standard de sortare a documentelor la afișare;

Filtrarea documentelor după un anumit criteriu;

Adăugarea unui buton prin care membrii grupului beneficiază de posibilitatea editării documentelor din librărie;

Afișarea unor butoane check-box lângă fiecare document adăugându-se posibilitatea selectării multiple;

Gruparea fișierelor/documentelor similare;

Adăugarea totalurilor pe coloane;

Adăugarea facilității de afișare în foldere sau în rădăcină a documentelor;

Setarea numărului limită de fișiere afișate în cadrul listei din librărie;

Setarea modului de afișare a documentelor în cazul în care este afișată librăria pe un echipament mobil.

Figura 2.18 – Modificare mod afișare listă documente

Figura 2.19 – Editare coloane pentru a fi afișate în lista de documente

2.8 Administrarea conturilor de e-mail via OWA(Outlook Web Access) în cadrul Office 365

După autentificarea în Office 365, putem intra direct în inbox – căsuța de e-mail Outlook Web Access accesând butonul Outlook din bara de butoane.

Figura 2.20 – Fereastra de acces direct în Outlook Web Access (OWA)

3 Concluzii și recomandări cu privire la Cloud Computing

Cloud Computing este, după părerea mea un concept pe care departamentele de IT și profesioniștii IT îl înțeleg și îl cunosc destul de bine la nivel teoretic. Există totuși, în continuare confuzie în ceea ce privește Cloud-ul, iar percepțiile profesioniștilor în IT continuă să difere atunci când vine vorba despre Cloud. Mai este denumit și o forma de globalizare a serviciilor IT și se încadrează în tendințele economice mondiale, care vizează reducerea costurilor operaționale și concentrarea serviciilor IT în câteva conglomerate globale. Practic, se scoate IT-ul din cadrul corporațiilor, se mută în Nor și se livrează ca și o formă de utilitate publică, precum energia sau apa. Plătești după cum îți setezi robinetul. La fel cum producătorii de materii prime, FMCG sau servicii de orice natură s-au concentrat la nivel global în câteva entități mamut, viziunea asupra producției de servicii IT urmează tendințele de globalizare, asigurată și de dezvoltarea masivă și penetrarea Internet-ului.

Conceptul de Cloud Computing nu este chiar nou. El a fost precedat de o companie ratată de “outsourcing” al serviciilor IT la începutul anilor 2000, dar s-a cristalizat și a prins fundament odată cu debutul crizei economice. Recesiunea din 2008 a pus companiile în fața unor presiuni de eficientizare a costurilor, iar acestea au înțeles că Norul aduce flexibilitate, scalabilitate și o importantă reducere a costurilor operaționale. Nu ne mai interesează licențe, personal specializat, amortizarea hardware-ului, mentenanță și upgrade-uri. În mod cert trebuie avut în vedere faptul că există și un preț pentru înlocuirea acestor servicii, care se concretizează în probleme de securitate, de legislație sau probleme tehnice generate de latența conexiunilor WAN.

În ziua de azi nu se mai discută “dacă merită sau nu să îți muți afacerea în Cloud”, ci întrebarea se pune “când este momentul optim pentru corporații sa își mute afacerea în Internet din punct de vedere IT”.

Un studiu al companiei de analiză Gartner indică faptul că fenomenul Cloud Computing are un impact major asupra infustriei IT din prezent și din următorii câțiva ani. Inovațiile tehnologice menite să susțină noile tendințe din lumea software, respectiv schimbarea hardware-ului învechit sunt printre principalele motive care vor conduce la o reîmprospătare a întregii industrii. Analiștii Gartner au observat că organizațiile se află într-o perioadp de tranziție de la hardware și software deținut de companie la modelul de utilizare a acestora ca servicii cu plată în funcție de utilizare.

Semnificația acestei constatări este că această tranziție v-a avea un impact asupra industriei, manifestat în diverse moduri: printr-o creștere dramatică a afacerilor din anumite sectoare IT, reducerea semnificativă în altele. În general aceste schimbări (referitoare la trecerea pe Cloud Computing) vor crește eficiența și presupunem că presiunea lor asupra creșterii pieței IT v-a fi zero. Asta se traduce cam așa: din punct de vedere financiar industria IT își continuă creșterea fără fluctuații notabile, doar că unele sectoare vor avea de pierdut, altele dimpotrivă de câștigat.

Chiar dacă serviciile de Cloud sunt departe de a fi atins un nivel de maturitate, conceptul și direcția sunt clare pentru toată lumea. Rămâne doar alegerea momentului când corporațiile vor fi gata pentru migrarea serviciilor IT spre Cloud.

Există în continuare multă confuzie în ceea ce privește acești trei termeni PaaS, IaaS și SaaS. La modul trivial, diferența dintre cele 3 modele o reprezintă nivelul de servicii achiziționate din Cloud. În cazul IaaS achiționezi servicii de hosting incluzând hardware, storage,, licențele de operare, plus toată logistica operațională din spate (backup, energie, mentenanță etc.).

Modelul PaaS presupune achiziția unui mediu sau a unei platforme pentru sistemele de aplicație care îți aparțin alături de hosting.

În cazul SaaS, care este un concept mult mai vechi, achiziționezi un instrument complet pentru business, fără să te mai intereseze tot operaționalul din spatele ei.

Modelele de Cloud de mai sus se aplică în funcție de cerințele de business și de maturitatea serviciilor IT curente ale companiei. Nu poți migra spre Cloud dacă ai o infrastructură optimizată și un centru de competențe stabil, doar ca să fi în tendințe.

SaaS, după părerile specialiștilor este un model ușor de adaptat și de înțeles, cu atât mai mult cu cât sunt mulți producători de software care își distribuie produsele în acest fel de ani de zile. Este conceptual mult mai ușor de înțeles închirierea unor servicii de mail, CRM, ERP sau alte aplicații specifice.

Pentru companiile noi de genul start-up sau IMM, Cloud-ul este desemnat pentru acestea. Nu are nici un sens o investiție de amploarea unui Data Center unde fac parte costuri cu hardware, personal IT specializat sau programe de mentenanță. Este suficient un contract cu un provider de Cloud și un consultant care să îți deseneze infrastructura în Internet. Sistemul de e-mail, CRM-ul și un mini-ERP pot sta foarte bine în afara organizației. Pentru IMM-uri și antreprenori Cloud-ul este un concept care se potrivește mănușă.

Dacă zeci de primării din Statele Unite și UE sau organizații precum NATO au adoptat aceste tehnologii, înseamnă că ele se potrivesc și în Romănia. Administrația publică poate implementa cu succes acest concept.

Pentru companiile mici și mijlocii și antreprenori, Cloud-ul reprezintă un model care se potrivește perfect cu business-ul. Aduce reduceri semnificative de CapEx și costuri operaționale și simplifică mult problematicile IT în cadrul business-ului.

Pentru o țară ca România, care are întârzieri în dezvoltarea infractructurii IT în sectorul public, Cloud-ul poate fi o soluție.

Pentru companiile naționale mari sau pentru multinaționale, conceptul aduce beneficii majore, dar și noi provocări în exploatare. Există totuși și efecte colaterale deloc de neglijat. Implementarea pe scară largă a Cloud Computing-ului va aduce schimbări importante la nivelul forței de muncă în IT. Departamentele își vor reduce sensibil forța de muncă în IT și doar o parte dintre ei se vor regăsi la marii provideri de Cloud.

Utilizarea Cloud Computing-ului este o transformare inevitabilă, dată în principal de flexibilitatea crescută, de ușurința administrării și scăderea costului operării sistemelor IT (tehnologia informației). Eficiența economică este atât de mare, încât aceastp transformare este inevitabilă. Boom-ul Cloud-ului din ultimii ani și ritmul intrinsec mult mai rapid de evoluție al IT-ului întăresc sondajele și predicțiile analiștilor, care estimează accelerarea adopției în următorii ani. Conform IT Governance Institute (http://www.itgi.org), 3 din 5 departamente IT din firme medii și mari implementează deja proiecte de Cloud și al 4-lea are deja în plan acest lucru.

Cloud-ul impune tratarea amenințărilor și a riscurilor într-un mod diferit. Pănă acum, organizațiile aveau control complet asupra datelor fiindcă acestea erau administrate în ograda lor. Acum, în lumea Cloud-ului, organizațiile sunt parte dintr-un sistem de parteneriate cu furnizorii de servicii Cloud, iar acest lucru necesită un limbaj comun în ceea ce privește încrederea și capabilitățile de securitate. Microsoft are două abordări pentru a demonstra capabilitățile sale de securitate în Cloud:

Prima este conformitatea sistemului de management al securității informației cu standardul ISO/IEC 27001:2005, pentru operarea zi de zi a centrelor de date, și o colecție de alte standarde specifice diverselor industrii și regiuni;

A doua abordare privește transparența totală. Ne supunem regulat auditărilor independente, împărtășim rezultatele acestor evaluări cu clienții, dar și cu restul industriei, pentru a ridica nivelul discuțiilor pe tema securității în Cloud.

Prioritățile și necesitățile diferă în funcție de mărimea sau profilul unei companii, astfel și abordarea față de Cloud Computing este diferită. Firmele mari beneficiază de departamente IT, bugete IT anuale și cel mai important, au conștientizat deja necesitatea unor aplicații software care să contribuie la dezvoltarea afacerilor. În segmentul companiilor mici și mijlocii, antreprenorii români pleacă de la dorința de a fi mai productivi, mai vizibili pe piață și de a colabora mai bine – atât în interior, cât și în exterior – cu clienții și partenerii. Serviciile comerciale în Cloud ale Microsoft sunt soluții simple, ușor de utilizat și de configurat – practic, în câteva minute poți începe să utilizezi servicii profesionale de e-mail, instrumente de colaborare pe documente, conferințe Web, servicii pentru managementul oportunităților de vânzări – plătind pentru aceste servicii lunar, precum factura de utilități sau abonamentul de voce.

4 BIBLIOGRAFIE

Market Watch, Cloud Computing, Tehnologii și bune practici 2011;

Judith Hurwitz, Robin Bloor, Marcia Kaufman, Fern Halper, Cloud Computing for Dummies, 2010;

Anthony T. Velte, Toby J. Velte, Robert Elsenpeter, Cloud Computing – A practical Approach, 2010;

David E.Y. Sarna, Implementing and developing Cloud Computing Applications, 2011;

Katherine Murray, microsoft office 365, Connect and collaborate virtually anywhere, anytime, 2011;

Mark D. Hill, Dennis Abts, John Kim, High Performance Datacenter Networks – Arhitectures, Algorithms, and Opportunities, 2011.

Site-uri Web:

www.wikipedia.org (Virtual Library)

www.google.ro (Search Engine)

http://www.microsoft.com

http://technet.microsoft.com (Microsoft – Virtual Library)

http://msdn.microsoft.com (Microsoft – Virtual Library)

http://www.marketwatch.ro

http://www.itgi.org (IT Governance Institute)

http://www.go4it.ro

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie

http://tutorialeoffice.ro

BIBLIOGRAFIE

Market Watch, Cloud Computing, Tehnologii și bune practici 2011;

Judith Hurwitz, Robin Bloor, Marcia Kaufman, Fern Halper, Cloud Computing for Dummies, 2010;

Anthony T. Velte, Toby J. Velte, Robert Elsenpeter, Cloud Computing – A practical Approach, 2010;

David E.Y. Sarna, Implementing and developing Cloud Computing Applications, 2011;

Katherine Murray, microsoft office 365, Connect and collaborate virtually anywhere, anytime, 2011;

Mark D. Hill, Dennis Abts, John Kim, High Performance Datacenter Networks – Arhitectures, Algorithms, and Opportunities, 2011.

Site-uri Web:

www.wikipedia.org (Virtual Library)

www.google.ro (Search Engine)

http://www.microsoft.com

http://technet.microsoft.com (Microsoft – Virtual Library)

http://msdn.microsoft.com (Microsoft – Virtual Library)

http://www.marketwatch.ro

http://www.itgi.org (IT Governance Institute)

http://www.go4it.ro

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie

http://tutorialeoffice.ro