Concepte Generale Privind Activitatea Turistica

INTRODUCERE

„Un călător fără cunoaștere este ca o pasăre fără aripi” Philip Kotler

Turismul este o activitate eficientă economic, o ramură a economiei naționale de mare interes, datorită unor caracteristici benefice ale sale: nu consumă (decât în foarte mică măsură) o materie prima, astfel, resursele sale naturale sunt practic inepuizabile și creează un număr ridicat de locuri de muncă. De asemenea, turismul este și un factor de progres și civilizație, stând la baza promovării relațiilor internaționale, globalizării în general, dar și a dezvoltării durabile.

Mediul ambiant împreună cu componentele sale (relief, păduri, lacuri, monumente de artă și arhitectură, locuri istorice și ape minerale) reprezintă o premisă favorabilă pentru dezvoltarea turismului. Structura potențialului turistic al oricărei țări este compusă din potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic. Complexitatea potențialului turistic natural și gradul de atractivitate sunt în stransă corelație cu particularitătile reliefului și climei. Potențialul turistic antropic al unei destinații turistice însumează creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă și civilizație, tehnico-economice și socio-demografice care prin caracteristicile lor atrag fluxuri de turiști.

Prezenta lucrare este formată din trei capitole astfel: în primul capitol am sintetizat conceptele generale privind activitatea turistică, punctând elementele componente ale acesteia și anume forme de turism, cererea si oferta turistică, precum și promovarea turismului. În capitolul second am analizat oferta turistică a județului Neamț, evidențiind resursele naturale foarte ofertante ale acestui teritoriu, precum și cele antropice, care au fost realizate strict pentru acest scop: turismul. În ultimul capitol am încercat să proiectez previziunea circulației turistice în această zona, o imagine a ceea ce trebuie îmbunătățit sau schimbat pentru a realiza dezvoltarea din punct de vedere turistic și pentru atragerea mai multor vizitatori.

Istoria ne-a arătat de-a lungul timpului că oamenii caută ceva nou continuu, însă locurile rustice, neatinse de civilizație, dar în aceeași măsură care oferă un confort minim este ceea ce urmăresc cei care vor să viziteze aceste zone ale județului Neamț.

Cap 1 CONCEPTE GENERALE PRIVIND

ACTIVITATEA TURISTICĂ

Turismul reprezintă astăzi, prin conținutul și rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii.

Receptiv la prefacerile civilizației contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potențial uman și material pe care îl antrenează în desfășurarea sa, ca și prin efectele benefice asupra domeniilor de interfață, turismul acționează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.

Noțiuni utilizate în turism

Importanța tot mai mare pe care a dobândit-o turismul în perioada contemporană a sporit preocupările pentru definirea cât mai exactă și completă a acestui fenomen.

Turismul este considerat, în primul rând, „o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”; el presupune „mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; de asemenea, în cele mai multe situații, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Turismul reprezintă un fenomen economic și social, care de-a lungul deceniilor, a cunoscut o creștere continuă în sectoarele economice din lume.

Turismul a devenit unul dintre cei mai importanți jucători din comerțul internațional, și reprezintă în același timp, una dintre principalele surse de venit pentru multe țări în curs de dezvoltare. Această răspândire globală a turismului în statele industrializate și dezvoltate a produs beneficii economice și ocupări ale forței de muncă în multe sectoare conexe – de la construcții la agricultură sau telecomunicații. Contribuția turismului la bunăstarea economică depinde de calitatea și veniturile ofertei turistice.

Turismul manifestă o acțiune de plăcere proprie în care se pot vizita locuri și obiective turistice, și presupune călătoria și petrecerea temporară în locul de destinație ales a timpului liber.

Noțiunea de turist este reprezentată de orice deplasare într-un anumit loc din afara locului de reședință, de către persoana care dorește să călătorească fără să exercite o activitate remunerată pentru o perioadă de maxim 12 luni.

Turismul se poate dezvolta prin potențialul turistic atractiv existent, care asigură integrarea unei zone în circuitele turistice, atât interne, cât și internaționale și care permite pătrunderea turiștilor prin amenajări adecvate.

Potențialul turistic este alcătuit din resursele naturale (frumusețile montane și peisagistice, clima, vegetația, fauna etc.) și resursele antropice, create de om, cu scopul de a îmbogății și a facilita valoarea potențialului turistic natural.

Potențialul turistic al unei zone este definit ca fiind totalitatea valorilor naturale, culturale, economice etc., care prin urma activităților umane, ajung obiective turistice atractive. Noțiunea de potențial turistic se constituie în oferta turistică și este intim legată de conținutul prestațiilor turistice.

Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de la reședința sa permanentă până la destinația călătoriei și înapoi, se desfășoară un complex de activități menite să satisfacă nevoile variate de consum, în funcție de preferințele solicitanților de servicii. Aceste activități de prestații de servicii turistice se află într-o strânsă interdependență, iar realizarea lor presupune existența unor unități economice prestatoare (societăți comerciale, agenții de turism etc.), care se specializează pentru serviciile respective.

Produsele turistice oferite de aceste unități economice sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a timpului liber al turiștilor și, ca atare, ele trebuie să ofere acestora – material și calitativ – satisfacția deplină în urma consumului turistic.

1.2. Forme de turism

În prezent, pe plan intern, dar și international, asistăm la practicarea unor forme și aranjamente turistice foarte diverse, în concordanță cu nevoile și aspirațiile purtătorilor cererii.

Potențialul natural și antropic este „izvorul” unor variate forme de turism, care, sunt reunite într-o gama foarte largă.

Forma de turism poate fi determinată prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

Această delimitare este importantă atât pentru recunoașterea manierelor turistului, în ceea ce privește consumul și cheltuielile, cât și pentru identificarea obligațiilor și responsabilităților organizatorilor de vacanțe și a prestatorilor de servicii în turism.

Motivele cele mai cunoscute pentru care un turist călătorește dintr-un loc în altul sunt următoarele: nevoia de evadare din mediul urban poluat și din rutina zilnică, nevoia de relaxare, de odihnă fizică și psihică, nevoia de divertisment, agrement sau distracție, dorința de a descoperi frumusețile unor zone, țări sau cultură, arta, tradițiile si obiceiurile acestora, etc. Toate aceste nevoi alcătuiesc motivația turistică.

Bogăția și diversitatea potențialului turistic al județului Neamț generează practicarea a numeroase forme de turism.

Formele de turism pot fi clasificate în funcție de mai multe caracteristici.

O primă caracteristică ar fi motivația călătoriei. În funcție de această caracteristică avem: turismul de agrement (cunoașterea unor locuri noi, a istoriei, a obiceiurilor și tradițiilor din locul respectiv), turismul de recreere și odihnă (sejur mai lung într-o anumită locație), turismul de tratament (călătorie în stațiuni cu ape minerale, termale și nămoluri), turismul sportiv, turismul științific (asistarea la conferințe, vizitarea obiectivelor industriale, a unor zone agricole, peșteri, rezervații naturale, monumente ale naturii) și turismul de cumpărături (deplasarea în alte localități pentru cumpărarea anumitor produse ce nu se găsesc pe piața locală).

A doua caracteristică ar fi locul de proveniență sau originea turiștilor. În funcție de aceasta avem: turismul intern (pe care populația unei țări îl practică în interiorul granițelor naționale) și turismul internațional (deplasarea persoanelor în afara granițelor țărilor de reședință). Turismul internațional se poate clasifica în funcție de orientarea fluxurilor turistice și poate fi: emițător (outgoing), de trimitere sau pasiv (turiștii străini pleacă peste graniță) și receptor (incoming), de primire sau activ (turiștii sosiți din alte țări).

Turismul intern și internațional se află în relații de interdependență ce asigura promovarea deplasării turistice, folosirea rațională a capacităților de cazare și valorificarea la un nivel superior a patrimoniului turistic național.

Cea de-a treia caracteristică a formelor de turism ar fi comercializarea voiajelor. În funcție de această caracteristică avem: turismul organizat, turismul pe cont propriu și turismul semiorganizat (mixt).

Turismul organizat implică angajarea prealabilă a serviciilor turistice principale pentru călătorie, cum ar fi: voucher, bilet de odihna și tratament, rezervarea cazării, dar și a unor înțelegeri între turist și agenția prestatoare, în care sunt înscrise condițiile de plată, serviciile solicitate și oferite și alte obligații. Această formă de turism reprezintă formula cea mai avantajoasă pentru turist, datorită facilitaților pe care le oferă (prețuri reduse, plata în rate etc.) și pentru organizator care are garanția utilizării raționale a resurselor sale materiale și umane. Turismul organizat prezintă însă și unele dezavantaje, dintre care îngrădirea libertății de mișcare, pentru turist și încasări medii inferioare pe zi/turist, pentru organizator.

Turismul pe cont propriu implică turistul care hotărăște singur asupra călătoriei și apelează direct pe parcursul călătoriei la serviciile unităților prestatoare de servicii. Turismul pe cont propriu are tot mai mulți adepți ca urmare a dorinței tot mai puternice a turiștilor de a călătorii individual, de a-și organiza singuri voiajul, de a nu respecta un program prestabilit.

Turismul mixt sau semiorganizat îmbina turismul organizat cu cel pe cont propriu.

A patra caracteristică a formelor de turism ar fi mobilitatea turistului. În funcție de această caracteristică avem: turismul itinerat sau de circulație (vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte în același perimetru) și turismul de sejur ( șederea într-o localitate, indiferent de durata acesteia).

Cea de a cincea caracteristică ar fi frecvența sau periodicitatea de manifestare a cererii, iar în funcție de aceasta avem: turismul continuu sau permanent și turismul sezonier. Turismul sezonier se clasifică în: turism de iarna (deplasările sunt motivate de practicarea unor sporturi specifice sau pentru a beneficia de cure helio-terapeutice montane), turism de vara (specific zonelor de litoral și este motivat de cura helio-marină) și turism de circumstanță sau ocazional ( participarea la diferite manifestări).

A șasea clasificare ar fi mijlocul de transport folosit: drumeție (excursii montane, alpinism, vânătoare, pescuit – deplasări pedestre), turism ecvestru, rutier, feroviar, naval și aerian.

Ultima caracteristică a formelor de turism ar fi caracteristicile socio-economice ale cerererii. În funcție de această caracteristică avem: turismul particular sau privat ( persoanele, în general cu venituri mari și experiență, călătoresc pe cont propriu și preferă să-și organizeze singuri voiajul, să-și asume anumite responsabilități și riscuri) și turismul social (persoanele cu venituri reduse – pensionari, tineri, studenți, șomeri – apelând la servicii mai slabe din punct de vedere calitativ și într-o gamă mai restrânsă. El presupune promovarea unui sistem de facilități, având rol de protecție socială.

Cererea turistică

Cererea turistică reprezintă totalitatea persoanelor care doresc să se deplaseze regulat și temporar în exteriorul reședinței obișnuite, fără să presteze activități plătite la locul de destinație.

În vederea valorificării potențialului turistic al unei zone turistice apare necesitatea întâlnirii cererii turistice cu componentele ofertei turistice. Cererea turistică reprezintă cea de-a doua componentă esențială a pieței turistice, după oferta turistică. Ea poate fi definită ca reprezentând „dorința pentru un anumit produs turistic, dublată de posibilitatea și decizia de a-l cumpăra”.

Cererea turistică rezultă din: motivațiile turistice, adică din totalul mobilurilor care-i determină pe oameni să caute locuri de odihnă, tratament, îmbogățirea nivelului de cunoștințe, vizite la rude și prieteni, participări la manifestări științifice și cultural-sportive, călătorii de afaceri etc; din timpul liber, din bugetul de timp al individului; din veniturile personale și partea din acestea destinată pentru satisfacerea uneia sau mai multora din motivațiile turistice.

Cererea turistică, ca orice fenomen social-economic, se găsește sub influența multor factori care îi imprimă o anumită elasticitate. Ea este esențial legată de existența timpului liber și de nivelul veniturilor, care, împreună, reprezintă elementul permisiv al acesteia: fără timp liber nu poate fi concepută cererea turistică, după cum fără o anumită putere de cumpărare nu pot fi însușite produsele turistice.

Progresul tehnic a dus și continuă să ducă la reducerea duratei timpului de lucru și sporirea timpului liber. Venitul reprezintă baza materială a oricărui act de consum, inclusiv a celui turistic. Nivelul consumului turistic depinde atât de totalul veniturilor, cât și de partea care revine din acesta indivizilor, adică venitul individual.

În condițiile unei oferte date sau a uneia ușor adaptabile la cerințe, factorii care determină dimensiunile și structura cererii turistice sunt nivelul veniturilor și durata timpului liber.

Volumul și structura cererii turistice sunt influențate, de factorii demografici: populația, structură pe grupe de vârstă, ocupația, nivelul de cultură. O influență importantă asupra cererii turistice o au și factorii psihologici și sociologici. Deosebirile de preferințe, de atitudini în manifestarea cererii turistice se explică prin trăsăturile de caracter ale fiecărui individ, prin psihologia sa, prin gradul său de cultură.

Oferta turistică

Cea de-a doua categorie esențială definitorie a pieței, inclusiv a celei turistice este reprezentată de oferta turistică.

Oferta turistică este definită ca fiind totalitatea atracțiilor care motivează vizitarea lor de către turiști sau, mai complet, elementele de atracție care motivează călătoria și cele destinate să asigure valorificarea primelor.

Oferta turistică este constituită din atracții (naturale și antropice), echipamente și forță de muncă, cunoscute și sub denumirea de dotări factoriale, care acționează direct asupra consumului turistic și fenomenului în ansamblul său.

Oferta turstică este formată din ansamblul atracțiilor turistice și cuprinde totalitatea elementelor valorificate pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistică se împarte în doua caracteristici: primară, cuprinde ansamblul valorilor naturale (resursele) și secundară, cuprinde ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.).

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri și servicii, a căror materializare este o funcție a capacităților receptoare.

Producția turistică este desemnată de totalitatea bunurilor și serviciilor create în sfera turismului.

Caracteristicile ofertei turistice:

-caracter rigid – conferit de baza materială, infrastructura, care are un caracter fix, practic neputând fi deplasată în spațiu pentru a întâlni cererea;

-oferta nu poate fi stocată – consumul se realizeaza pe loc. Numai anumite elemente – mărfurile nealimentare achiziționate de pe piața turistică (amintiri, produse specifice zonelor vizitate) – fiind destinate „consumului” în zonele de origine ale turiștilor;

-caracter eterogen și complex – elementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un numar mare de nevoi, fiind diferite ca mod de prezentare, fiecare element constituindu-se, de fapt, într-o ofertă separată.

În concluzie, dacă cererea este foarte elastica și supusă unor permanente fluctuații date de influența unei multitudini de factori economici, sociali, politici, oferta turistică este rigidă, neelastica în timp și spațiu, nu poate fi stocată sau transformată, consumul localizându-se în aceeași arie în care se localizează oferta.

Promovarea turismului

Promovarea este o activitate de transmitere pe diferite canale, de către întreprinderea turistică, de mesaje menite să-i comunice consumatorului, despre produsul turistic. Ea se prezintă astăzi că unul dintre cele mai eficiente instrumente de marketing turistic.

Elementul decisiv, care imprimă activității de promovare a turismului un specific, constă în faptul că oferta turistică și produsul turistic sunt legate de un anume amplasament în spațiu, ele neputând fi deplasate în preajma cumpărătorilor. În consecință, promovarea turismului se desfășoară, în principiu, în absența acestora. Produsul turistic nu poate fi, deci, „vizionat”, „încercat”, eventual verificat înainte de a fi cumpărat, așa cum stau lucrurile în cazul celorlalte produse. Din această cauză, activitatea de promovare turistică trebuie să urmărească crearea unor imagini pe deplin veridice, să furnizeze o descriere clară și exactă a produsului oferit, a prețului său, precum și în ceea ce privește condițiile și datele de sejur. Ea trebuie să fie convingătoare și atrăgătoare, să determine clientela turistică să ia decizii de cumpărare. În aceste condiții, instrumentarul promovării produsului turistic se cere diversificat, iar calitatea mesajelor, mult îmbunătățită.

O altă trăsătură specifică a turismului, de care trebuie ținut seama în definirea strategiei de promovare, este legată de piața turistică. Piața turistică, mult mai eterogenă în ceea ce privește motivația de cumpărare (fiecare om își manifestă cu adevărat personalitatea atunci când se distrează), face ca în promovarea turismului accentul să cadă pe vânzarea personală. Aceasta se explică prin faptul că decizia petrecerii concediului este una din deciziile dificile ale omului modern, ale familiei, fiind, practic, ireversibilă. Ca urmare, și argumentele necesare convingerii viitorului turist vor trebui să fie cât mai pertinente și cât mai diferențiate pentru diferitele segmente de utilizatori.

Publicitatea este cea mai importantă activitate promoțională, fiind considerată „nervul politicii de comunicație a întreprinderii” . Ea este o tehnică de marketing utilizată pentru a realiza o imagine favorabilă unui produs și pentru a atrage cumpărătorul potențial înspre produsul turistic. În acest sens, publicitatea poate urmări familiarizarea turiștilor cu firme sau destinații turistice, prelungirea activității turistice în extrasezon, pătrunderea pe o nouă piață turistică, introducerea și lansarea pe piață a unui produs turistic nou, promovarea unei imagini favorabile a ofertei proprii etc.

Publicitatea turistică reprezinta transmiterea mesajelor (afișe, filme, anunțuri, pliante) difuzate prin diverse medii de comunicare cum ar fi presă, radio, televiziune, cinematograf etc., către clientela turistică potențială, în vederea informării acesteia cu toate elementele necesare unei eventuale decizii de cumpărare a produsului turistic.

Publicitatea are în vedere mai multe obiective principale, cum ar fi: îmbunătățirea sau crearea imaginii firmei; lansarea unor servicii noi sau oferte speciale; atragerea segmentelor de piață noi; extinderea canalelor de distribuție; formarea unei atitudini favorabile prin înlăturarea celei negative; informarea despre serviciile oferite consumatorului și conștientizarea serviciului sau produsului turistic. Instrumentele prin care pot fi atinse obiectivele amintite sunt materialele și reclamele tipărite sau difuzate la TV și la radio și utilizarea internetului sau a materialelor audio-vizuale, cum ar fi: casete, filme sau CD-uri.

Cele mai importante instrumente de comunicare utilizate în publicitatea exterioară sunt banner-ele și afișele publicitare. Acestea pot fi amplasate pe panori mari în zone aglomerate din interiorul localităților, pe căile rutiere foarte circulate, sau pe vehicule aparținând unor firme de transport în comun, asigurându-se, prin mobilitate, răspândirea foarte rapidă în spațiu a informatiilor si a mesajului. Publicitatea prin tipărituri este cea mai utilizată de organizațiile de turism și presupune crearea unor materiale promoționale și difuzarea acestora către publicul țintă identificat. Materialele folosite în publicitatea prin tipărituri sunt: broșurile, pliantele, prospectele, publicațiile periodice (reviste de informare turistică), ghiduri, hărți, agende și calendare. Însă, cu toate aceste insrumente, numărul celor care apelează la Internet înainte să plece în concediu , este foarte mare și este într-o continuă creștere.

În turism, relațiile cu publicul vizează menținerea sau ameliorarea încrederii și imaginii favorabile asupra unei firme turistice și a produselor oferite de aceasta, pe de o parte,

și instituirea de legături cu diferite categorii de public (din interiorul și exteriorul întreprinderii) capabile să afecteze dezvoltarea acesteia, pe de altă parte. Invitarea de ziariști și creatori de opinie pentru documentare la fața locului (într-o anumită stațiune și structură de primire turistică), în perspectiva publicării ulterioare a unor materiale în favoarea ofertei turistice respective, constituie un mijloc eficient, însă nu întotdeauna la îndemâna oricărei agenții de turism.

Cap 2 ANALIZA OFERTEI TURISTICE

DIN JUDEȚUL NEAMȚ

Printre cele mai căutate obiective de pe harta turistică a țării se numără, fără îndoială, și județul Neamț.

Interesul crescând pe care vizitatorii atrași de frumusețile „Țării de Jos” și ale „Moldovei de sub munte” îl manifestă pentru acest județ este pe deplin explicabil fiindcă natura și istoria au ctitorit, cu pricepere și generozitate, o așezare ce îmbină vestigiile trecutului cu noile construcții moderne, într-o armonioasă revărsare de linii și culori.

2.1. Cadrul natural, economic și social

Județul Neamț este un județ în regiunea Moldova, în nord-estul României, la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Este cunoscut pentru frumusețea Masivului Ceahlău și a peisajului în general.

Județul Neamț are în total 421 de localități; două municipii (Piatra Neamț și Roman); 3 orașe (Bicaz, Roznov, Târgu Neamț), 76 de comune și 346 de sate.

Vecinii județul Neamț sunt următorii: Iași și Vaslui la est, Harghita la vest, Suceava la nord, iar la sud Bacău. Suprafața județului Neamț este de 5836 kmp, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2016 județul Neamț are o populație de 577.359 de locuitori.

În județul Neamț există condiții optime de practicare a turismului, cu drumuri modernizate și cu multe hoteluri, popasuri turistice și hanuri. Acest minunat județ este binecuvântat cu foarte multe obiective turistice: mănăstiri vechi, muzee fascinante, cetăți, precum și parcuri naturale ideale pentru drumeții.

Reședința județului este municipiul Piatra Neamț, amplasat într-un bazin intramontan. În nord-estul României, pe Valea Bistriței, într-unul dintre cele mai frumoase văi montane din Carpații Orientali se află orașul Piatra Neamț. Frumusețea clădirilor sale și a peisajului din jur a câștigat numele de „Perla Moldovei”. Ca obiectiv turistic major, are un teleschi, o pârtie de schi, iar în centrul orașului, pe un platou mic, se găsește fosta curte regală, un ansamblu de monumente istorice, care datează din 1468.

Județul Neamț este un teren vechi, unde au fost descoperite urme evidente de așezări geto-dacice (mai ales dealurile Bâtcă Doamnei și Cozia din orașul Piatra Neamț și Horodiștea deal din satul Piatra Șoimului). Terenul este menționat sub numele Neamț într-un document semnat de domnitorul Alexandru cel Bun, în 1403. Istoria acestor locuri ne amintește de curajul și gloria voievozilor. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, acest teren a ajuns la prosperitate. Mulți importanți oameni de cultură din România trăiau în aceste locuri, cum ar fi scriitorii Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, care a scris mai multe pagini inspirate din oameni și frumusețea mediului înconjurător. Aici a trăit și pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Victor Brauner etc. Case memoriale și muzee au fost construite în memoria acestor personalități importante.

Județul Neamț iese în evidență la nivel național printr-un patrimoniu cultural, istoric și arhitectural bogat, care se suprapune peste potențialul natural diversificat, ceea ce a contribuit la consolidarea imaginii turistice. Deși s-a diversificat potențialul turistic, turismul a crescut și ramificat diferit în teritoriile din județ.

În județul Neamț se disting zone turistice cu tradiție în turism: Piatra Neamț, Bicaz și Ceahlău. Aceste domenii, mature în ceea ce privește infrastructură și investițiile turistice, reușesc să fie integrate cu succes în circuitele naționale și internaționale. În județul Neamț numeroase locuri îndeplinesc condițiile necesare pentru a dezvoltă calitate și turism competitiv. Această categorie include zone care dispun de resurse umane importante turismului și a infrastructurii tehnice. Astfel pot fi menționate în acest sens, orașe precum Piatra Neamț și Roman. Municipiul Piatra Neamț polarizează turism pe zone mai largi (15-20 km), și este legată de alte zone turistice (Cheile Bicazului, Târgu Neamț, Bicaz-Ceahlău), care sunt adesea incluse în programele de interes național. În ultimii ani, a existat ample investiții publice (telegondolă, pârtie de schi, patinoar, trasee montane), restaurarea centrului istoric, a infrastructurii rutiere și a infrastructurii urbane îmbunătățite prin intermediul fondurilor structurale.

Zone cu resurse turistice predominant naturale, care sunt însoțite de turism și infrastructură tehnică sunt situate în partea de vest și nord-vest a județului (de exemplu: Bicaz, Pipirig, Borca, Agapia, Hangu). Aceste localități sunt traversate de lanțuri muntoase importante, reușind astfel să creeze și să consolideze în timp o imagine de turism. Din păcate, există mai multe zone rurale, care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a putea ieși pe piață turistică. Turismul rural ar putea fi o oportunitate pentru dezvoltarea lor, dar numai în cazul în care investițiile vor fi făcute pentru a oferi accesibilitate și confort. Arta populară, religia și obiceiurile creștine neatinse, posibilitatea de a fi în mijlocul evenimentelor specifice locului, și terapia de muncă chiar și fizică, sunt în egală măsură puncte de atracție. Zonele ce îndeplinesc condițiile necesare pentru desfășurarea acestui tip de turism sunt așezări rurale care păstrează încă obiceiurile și tradițiile străvechi. Unitățile administrative situate în proximitatea zonelor dinamice au beneficiat de mai multe investiții în sectorul turismului, câștigând astfel o imagine mai bună.

Orașul Piatra Neamț și comunitățile învecinate atrag 40% din numărul total de sosiri turistice din județ. Această dominație nu este benefică pentru o dezvoltare echitabilă a teritoriului. Zonele urbane reușesc să atragă 42% din totalul sosirilor de turiști în timp ce zonele rurale 58%. 

Județul Neamț ocupă primele locuri în ceea ce privește rată șomajului. Aspectul economic al județului Neamț este stabilit de armonia formelor de relief, dar și de varietatea resurselor naturale. Sursele importante puse în valoare și care au creat o structură economică armonioasă sunt urmatoarele: suprafețele mari de păduri, pășiuni și fânețe naturale; potențialul energetic al râurilor; materialele de construcții bogate și diverse din zona montană; vechile tradiții în diferitele domenii de activitate și bunele terenuri de agricultură din estul județului.

Ramurile economice cele mai importante sunt urmatoarele: industria articolelor de îmbrăcăminte; industria metalurgică; industria producătoare și de furnizare a energiei termice și electrice; industria producătoare de textile; industria alimentară și a băuturilor; industria producătoare de produse din minerale nemetalice; industria furnizare de gaze naturale și apă: industria producătoare de substanțe chimice; industria lemnului și prelucrătoare a lemnului; industria producătoare a materialelor de construcții și agricultură.

2.2 Potențialul turistic

„Resursele turismului aparțin moștenirii comune a omenirii: comunitățile în teritoriile cărora ele sunt situate au drepturi și obligații speciale în privința acestora”.

Potențialul turistic reprezintă totalitatea resurselor naturale, antropice, dar și cultural-istorice, care au valoare turistică și care dau o anumita funcționalitate turistică.

Argumentul principal al receptării persoanelor pentru o anumita destinație pentru curiozitate, distracție sau educație reprezintă atracția turistică.

Turismul este astăzi una din cele mai dinamice ramuri economice din lume. Este un lucru pe care l-au înțeles deja organizațiile de turism, guvernele, asociațiile profesionale și chiar turiștii înșiși.

Județul Neamț are perspective pentru un turism durabil, datorită atât potențialului natural, cât și potențialului antropic.

Piatra Neamț și împrejurimile sunt pline ochi cu potențial turistic: parcuri naturale, mănăstiri și schituri, cetăți medievale, sate tradiționale, un număr tot mai mare de festivaluri și evenimente locale.

Zona principală de turism este concentrată în partea de nord-est, unde principalele atracții sunt Masivul Ceahlău, Cheile Bicazului și Lacul Roșu, plus Valea Bistriței și mănăstiri precum Neamț, Agapia sau Văratec. Impactul turismului în acest domeniu, explică, de asemenea, o degradare mai mare a mediului.

În zilele noastre, turismul a devenit una dintre cele mai mari industrii din lume, având un curs de dezvoltare foarte rapid. Mulți specialiști în industria turismului consideră că un mediu sănătos și atractiv este esențială pentru supraviețuirea pe termen lung a comerțului lor. Această opinie despre turism a fost recunoscut încă din 1982 de către World Travel and Tourism Council (WTTC). În timp ce turismul poate avea o influență pozitivă în dezvoltarea economic-socială și protecția mediului, o creștere necontrolată a turismului poate duce la degradarea mediului, la distrugerea ecosistemului fragil, la conflicte sociale și culturale.

Județul Neamț este cunoscut ca regiune cu cele mai multe mănăstiri care se găsesc pe kilometru pătrat din lume și este gazdă a două din cele nouă parcuri naționale ale României: Masivul Ceahlău și Parcul Vânători-Neamț. Monumentala biserică a Mănăstirii Neamț de o mare originalitate și unitate stilistică, a fost dezvoltată prin amestecarea de elemente gotice cu motive bizantine.

Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural cuprinde ansamblul coondițiilor pe care le oferă cadrul natural, prin componentele sale (relief, hidrografie, climă, floră, faună, rezervații, monumente naturale), pentru petrecerea vacanței și respectiv atragerea unor fluxuri turistice.

Fig. 1. Structura potențialului turistic

Sursa: Rodica Minciu – Economia turismului, Editura Uranus, București, 2004, p.163

Relief

Județul Neamț se află în România central-estică, la extremitatea Carpaților Orientali și Podișul Moldovei.

Relieful muntos predomină în cea mai mare parte a județului, constituit din Carpații Orientali prin Masivul Ceahlău, Munții Bistriței, Munții Tarcău, Munții Stânișoarei și Munții Hășmaș, având o suprafață de 278.769 ha, reprezentânt 51% din județ. Să nu uităm de unitatea subcarpatică, constituită din Subcarpații Moldovenești și de unitatea deluroasă, a Podișului Central Moldovenesc.

Relieful scade de la vest la est. În partea de vest, există munți, Carpații Orientali, cu înălțimi de peste 1800 m și impresionantul vârf al muntelui Ceahlău. De-a lungul răului Bicaz se află canionul Cheile Bicazului. Construirea barajului Bicaz din 1950 de pe răul Bistrița a dus la formarea lacului Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui), cel mai mare lac artificial al României.

Masivul Ceahlău este cel mai impresionant din Carpații Orientali, prin aspectul său impunător și printr-un peisaj deosebit de frumos. El este considerat a fi al doilea munte sfânt al ortodoxiei, după Muntele Athos.

Masivul Ceahlău este situat în partea centrală a Carpaților Orientali. Întrucât acest masiv muntos este separat de unitățile montane vecine prin văi adânci, evoluate, a căror albie constituie cea mai joasă treaptă de relief, limitele sale sunt foarte ușor de precizat.

Este delimitat de munții din jur prin văi largi: la nord valea Bistricioarei, spre nord-est, Valea Bistriței și lacul de acumulare Izvorul Muntelui–Bicaz, valea Bicazului face hotarul spre sud-est, către vest, Valea Bistra și Valea Pîntecului. Culmea centrală a masivului este dominată de câteva vârfuri: Ocolașul Mare (1907m ), Toaca (1904 m), Panaghia (1845m ), Bâtca (1845 m ), Lespezi (1802 m ). Din depărtare, silueta vârfului Toaca și Panaghia seamănă cu acoperișul unei biserici cu turn.

Clima care domină muntele este una aspră, cu temperaturi scăzute, în cea mai mare parte a anului. Cele două vârfuri care domină pe munte sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1900 m).

Clima

Clima este influențată în mare măsură de existența munților care împiedică intrarea din nord-est a curenților reci. Singura lor cale de acces este valea Cuejdiului, dar monografia acesteia nu le permite să se disperseze, dirijându-i perpendicular pe culoarul Bistriței, unde sunt anihilați de curenții de proveniență vestică prezenți.

Climatul este reprezentat de veri răcoroase și scurte, toamne îndelungate și ierni blajine, fără vânturi puternice. De altfel, temperatura medie anuala este de 8,4° C, cu o amplitudine termică medie de 22,8° C

Vânturile generale dominante sunt cele de vest și nord-vest, forța lor fiind sensibil diminuată de relieful muntos. În municipiul Piatra Neamț se resimt uneori vânturile de vest, dar viteza lor maximă se situează, în general sub 10 m/sec. Mai trebuie semnalat și vântul de munte-vale, denumit briza de munte, a cărui prezență se manifestă, cu periodicitatea cunoscută, mai ales în lungul văii Bistriței.

Hidrografia

Râurile cele mai însemnate ale județului Neamț sunt urmatoarele: Siret (42.1 km), Moldova (70 km) și Bistrița (118 km). Râurile care străbate județul au o lungime de peste 2000 km.

Regimul de alimentare este reprezentat în proporție de 15-30 % de apele subterane, iar 30-40 % din topirea zăpezii.

Pe teritoriul județului Neamț există lacuri artificiale, realizate în diverse scopuri, cum ar fi: atenuarea viiturilor, rezervă de apă, irigații, agrement și hidroenergetice. Cea mai reprezentativă acumulare este Izvorul Muntelui, cu o suprafață aproximativă de 3120 ha, iar volumul de apă fiind aproximativ de 1251 mil m3.

Pe teritoriul municipiului Piatra Neamț, Bistrița primește ca afluenți pârâiele Cuejdi, Sărata, Borzogheanu, Doamna și Stirbosu, ultimele două pe partea dreaptă, coborâte de pe versantul nordic al Cernegurei, celelalte pe stânga. Dintre toate acestea, cel mai mare și mai important este Cuejdiul care intră pe teritoriul orașului prin nord-vest, străbate cartierul Dărmănești și micul defileu dintre Cozla și Pietricica, apoi se îndreaptă spre sud, paralel cu Bulevardul Dacia, vărsându-se în Bistrița.

Având un bazin de recepție cuprinzător, care se întinde până în Munții Hangului, Cuejdiul înregistrează însemnate creșteri ale debitului în perioadele cu ploi abundente, fapt care a impus amenajarea albiei sale, pentru a înlătura pericolul de inundație în cartierele pe care le străbate. Toți ceilalți afluenți ai Bistriței din raza orașului Piatra Neamț au un debit redus și în timp de secetă prelungită unii dintre ei rămân numai sub forma unor cursuri subterane ascunse sub aluviuni.

Vegetația

„Când a apărut omul, floarea mândră sau modestă, superbă sau delicată, plină de miresme, cucerise toate locurile de pe pământ, unde vegetația era posibilă”.

Foarte variată, vegetația cumulează elemente specifice subzonelor pădurilor de fag și de amestec, fără să lipsească însă coniferele și stejarul care ocupă suprafețe însemnate mai ales în plantații. Astfel, versantul sudic al Cozlei este acoperit de plantații de pin și de molid, celelalte zone ale acestei înalțimi având aspectul unui adevarat mozaic arboricol, din care nu lipsește fagul, carpenul, cireșul și chiar salcâmul. Pe Cârloman predomină pădurile de fag și de stejar, iar o altă plantație de pin se întinde pe Bâtca Doamnei. Aproape toate speciile amintite pot fi întâlnite pe Cernegură, muntele cu vegetația cea mai densă și mai variată, care contrastează cu Pietricica (531 m), unde arbuștii ocupă întreaga suprafață dintre zonele de stânca și pâlcurile de fag, mesteacăn, carpen sau pin.

Pentru Masivul Ceahlău sunt menționate 433 genuri cu 111 specii, ceea ce reprezintă 33,27% din flora întregii țări.

Pe toate înalțimile din jurul orașului Piatra Neamț se deschid poieni și pășuni acoperite cu graminee și plante cu flori de tot felul, cele mai întinse fiind cele de pe Cozla, Cârloman și Bâtca Doamnei.

Vegetația din zona municipiului Piatra Neamț prezintă însă și unele curiozități, așa cum sunt speciile de plante caracteristice regiunilor mediteraneene, de pe versantul sudic al înalțimii Pietricica, plantele de stepă de pe Dealul Vulpe și rezervația cu „smeoaie” de pe teritoriul comunei Dumbrava Roșie.

Fauna

Fauna acestei regiuni este foarte variată, pădurile întinse oferind condiții optime de dezvoltare și reproducere pentru un mare numar de specii.

Dintre mamifere, exceptând ursul și lupul care apar destul de rar, putem cita mistrețul, căprioara și vulpea, iepurele și bursucul, cărora li se adaugă pârșul, veverița, popândăul și dihorul.

Din avifauna autohtonă, cioara și stăncuța, coțofana, pițigoiul, ciocănitoarea, vrabia, ciocârlanul, cinteza și sticletele sunt cele mai frecvente. Cioara gulerată, șorecarul, buha, ciuful de pădure și potârnichea pot fi întâlnite mai rar, în locuri mai retrase. În afara acestor specii, mai sunt multe altele din categoria păsărilor migratoare, pe care le regăsim vara (lăstunul, albinărelul, graurul, rândunica etc.), fie numai în timpul iernii (mătăsarul, cinteza de iarnă, mugurarul, căldărușul).

Amatorii de pescuit au de ales între lacul de la Bâtca Doamnei, în apele căruia se ascunde cleanul, obletele și chiar păstrăvul, și vechea albie a Bistriței, unde se mai găsește mreana, boișteanul și porcușorul.

Arii protejate în județul Neamț

Ariile protejate din județul Neamț sunt impresionante prin peisajul pitoresc. Aceste paradisuri naturale ascund atracții turistice incredibile, care așteaptă turiștii să-l viziteze. Județul Neamț este plin de peisaje incredibile, care sunt menținute în viață de oamenii care trăiesc în zonă.

Parcul Național Ceahlău a fost construit în 1955, ca arie naturală protejată și are o suprafață de 7742.5 ha. Acesta este împărțit în arii principale protejate, precum: Rezervația Științifică „Ocolașul Mare”, Rezervația Natural Botanică „Polița cu Crini” și Monumentele naturii „Cascada Duruitoarea” și „Avenul Mare”. Aceste zone gazduie peste 1100 de specii de flori și 90 de specii de păsări și animale, care sunt, de asemenea, protejate prin lege. Aici găsim cel mai important masiv moldovenesc, considerat al doilea munte sfânt și cea mai mare atracție turistică din Carpații Orientali, Masivul Ceahlău.

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este situat în Munții Hășmaș, în zona central-nord-est a României. Grație dimensiunii impresionante a acestui monument natural numit Cheile Bicazului este una dintre cele mai interesante atracții ale țării noastre. Punctele de atracție turistică în această zona sunt: Lacul Roșu, Cheile Sugaului, Cheile Lapoșului, Peștera Munticelu, Peștera Tunel sau Peștera Glodului, Cheile Bicajelului, Vârful Hășmașu Mare (1792 m alt), Cheile Cupașului, Avenul Licaș, Piatra Singuratică și Peștera Munticelu. Pentru cei care iubesc drumețiile există, de asemenea, 18 trasee turistice ce străbat Masivul Hășmaș.

Parcul Natural Vânători Neamț este o arie protejată, din anul 1998, cu peste 30818 ha și obiectivul principal este acela de a proteja populația de zimbri. Rezervațiilor naturale din Parcul Natural Vânători Neamț sunt: „Codrii de Aramă”- este situat pe dealul Filiorul din comuna Agapia și cuprinde peste 300 de specii de plante de o frumusețe rară; „Pădurea de Argint”- este o rezervație mixtă, forestieră și peisagistică și include arbori mai vechi de 100 de ani; Rezervația de Zimbrii și Fauna Carpatină „Dragoș Vodă”- este una dintre cele 4 rezervații de zimbrii existente în țara noastră și este clasificată ca fiind una dintre cele mai mari rezervații de acest gen din Europa; Pădurea de smarald (Rezervația de stejari „Dumbrava”) – este o rezervație forestieră cu 56,6 ha care conservă stejari seculari și 209 specii de plante vasculare aparținând a 50 de familii.

Lacul Bâtca Doamnei este situat la o altitudine de 325 m și reprezintă un element important al orașului Piatra Neamț, deoarece oferă priveliști minunate. Lacul Bâtcă Doamnei reprezintă o zona deosebită pentru păsările care migrează și constituie o veriga importantă în păstrarea biodiversității și a habitatelor naturale pentru toată zona estică din continentul European. Din acest motiv, lacurile sunt foarte importante pentru ecosistemul local.

Lacul Vaduri este situat la o altitudine de 350 m. Această locație oferă condiții ideale pentru a petrece iarna pentru unele specii de păsări. În ultimii ani, pe acest lac câteva specii de păsări vin în mod regulat: lebede de vara, rată mare, rată sunătoare, rată roșie, lebede de iarnă și corcodel mic.

Lacul Pângărați este situat pe sectorul transversal din valea răului Bistrița, la o altitudine de 370 m, având la nord Munții Stânișoarei și Munții Goșmanu la sud. Lacul reprezintă un loc important pentru multe păsări migratoare și pentru păstrarea habitatelor naturale și a biodiversității.

Lacul Cuejdel s-a format pe pârâul Cuejdel și este cel mai mare lac de baraj natural din România, situat în Munții Stânișoarei, la 25 km de Piatra Neamț, în comuna Gârcina. Frumusețea deosebită a locului atestă unicitatea și importanța acestuia. Toate aceste lucruri sunt cele care au determinat declararea întregii zone sub protecția legii din anul 2004.

Potențialul turistic antropic

Componentele antropice completează în chip armonios frumusețea cadrului natural.

Potențialul turistic antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane din punct de vedere cultural-istoric și tehnico-economic din cadrul unui teritoriu sau al unei așezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind baza de existență pentru turism.

Județul Neamț este ținutul unde se găsesc cele mai vechi și cele mai multe mănăstiri din Moldova considerate adevărate centre de cultură medievală.

Mănăstirea Neamț denumită și „Ierusalimul Ortodoxiei Române”, a fost un model pentru biserici și mănăstiri moldovenești și este cea mai veche mănăstire din județul Neamț, care datează din secolul al 14-lea. Aici se poate vizită muzeul mănăstirii și biserica veche

Mănăstirea Agapia deține o impresionantă colecție muzeală de artă medieval și religioasă și o bibliotecă care cuprinde cărți și manuscrise vechi. Aceasta este împodobită spre nemurire de sfinții pictați de Nicolae Grigorescu între anii 1858 – 1861.

Mănăstirea Secu deține o colecție muzeală impresionantă de obiecte bisericești, icoana Cipriotă și mormântul ctitorului ei, Nestor Ureche.

Mănăstirea Sihăstria are o colecție si o bibliotecă cu o mare valoare istorică și culturală.

Mănăstirea Văratec deține o colecție de artă veche bisericească și este locul unde se află mormântul Veronicăi Micle.

Mănăstirea Bistrița este una dintre cele mai vechi așezări monastice din Moldova și păstrează și Icoana Sfânta Ana – făcătoare de minuni și mormântul domnitorului Alexandru cel Bun. Incinta mănăstirii are o forma cvasidreptunghiulară, cu intrarea pe latura sudică arcuită sub un turn scund amenajat ca paraclis în partea sa superioară și are o înălțime inițială de aproximativ 4 metri.

Mănăstirea Pângărați datează din anul 1560 și a fost numita multa vreme „Schitul lui Simion”, și mai apoi „Mănăstirea lui Amfilohie”.

Mănăstirea Durău a fost ridicată în locul unui vechi schit de maici și a fost împodobită cu pictură în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza și ucenicii săi.

Pe lângă aceste mănăstiri enumerate turiștii mai pot vizită și alte mănăstiri și lăcașe de cult cum sunt: Mănăstirea Almaș; Mănăstirea Bisericani; Mănăstirea Dumbrăvele; Mănăstirea Horăicioara; Mănăstirea Horaița; Schitul Icoana; Mănăstirea Nechit; Schitul Nifon; Mănăstirea Paltin; Mănăstirea Peștera; Mănăstirea Petru Vodă; Schitul Procov; Schitul Poiana lui Ioan; Mănăstirea Războieni; Schitul Sfântul Daniil Sihastrul; Schitul Sihla; Mănăstirea Tarcău; Mănăstirea Tazlău; Schitul Țibucani și Schitul Vovidenia.

În județul Neamț se gasesc locurile unde au copilărit și au trăit mari scriitori și oameni de cultură ai neamului românesc, denumite case memoriale.

Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulesti – Târgu Neamț, este casa în care Ion Creangă s-a născut si este un exemplu de arhitectură tradițională românească.

Casa Memorială „Calistrat Hogaș” este situată în zona centrală a orașului Piatra Neamț, pe strada care poartă numele scriitorului. Construcție modestă, cu patru încăperi, casa prezintă numeroase elemente specifice arhitecturii populare.

Casa Memorială „Veronica Micle” din Târgu Neamț este casa în care a locuit Veronica Micle, expune obiecte și documente despre viața și activitatea ei literară.

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Comuna Vânători Neamț este locul în care scriitorul Mihail Sadoveanu a locuit. Aici, expoziția păstrează ambianța de epocă și cuprinde piese de mobilier, pianul, sabia de samurai, un șah de fildeș, documente, obiecte personale, fotografii, portretele părinților și a scriitorului.

Casa memorială „Alexandru Vlahuță” din comuna Agapia este casa în care s-a născut și a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuță și locul unde s-a încercat reconstituirea atmosferei specifice epocii în care a trăit acesta.

În județul Neamț turiștii pot vizita muzeele de istorie, de artă, de științele naturii si etnografice, obiecte care vorbesc despre trecutul și prezentul județului Neamț.

Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț

Muzeul de Istorie și Etnografie din Bicaz

Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț

Muzeul de Istorie din Roman 

Muzeul de Artă din Piatra Neamț

Muzeul de Artă din Roman 

Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” din Tarcău 

Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra Neamț

Muzeul de Stiințe ale Naturii din Piatra Neamț

Muzeul de Stiințe ale Naturii din Roman

Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț

Muzeul Etnografic Nicolae Popa de la Târpești.

Colecția  Mănăstirească de la Mănăstirea Agapia  este dedicată marelui pictor Nicolae Grigorescu și expune cele 29 de lucrări originale ale pictorului care au fost lucrate în perioada în care acesta a pictat și interiorul Mănăstirii Agapia.

Cetățile din judetul Neamț reprezintă o altă atracție turistică.

Curtea domnească de la Piatra Neamț este situată pe un platou care domină ca o acropola centrul orașului.

Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, cel mai vechi monument de pe teritoriul municipiului Piatra Neamț, este situată în partea de sud-vest a acestuia, pe o înalțime izolată, cu pante prăpăstioase, dincolo de cartierul Doamna.

Cetatea Mușatină

Cetatea Nouă a Romanului

Cetatea Neamț

Monumentul – mausoleu al vânătorilor de munte Târgu Neamț

Manifestări culturale

Obiceiurile și tradițiile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători, nunți, botezuri, înmormântări), târguri ale meșteșugarilor și manifestările cu specific local reprezintă un alt specific al zonei.

În fiecare an pe data de 2 ianuarie se organizează de sute de ani o manifestare la Târgu Neamț, numită „Parada obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou” (jocul caprei, urșilor, formații de teatru popular: „Arnăuții”, „Banda lui Jianu” și parada măștilor).

Pe data de 22 ianuarie a fiecărui an se desfășoară o manifestare deosebită, cu recitaluri de poezie, expoziții de fotografii și carte eminesciană. Această manifestare este numită „Eminescu, poet nepereche”.

În a doua decadă a lunii aprilie, în fiecare an, se organizează o sărbătoare culturală, în omagiul poetei Veronica Micle și poetului Mihai Eminescu, cu lansări de carte, evocări, simpozioane, concerte, la care participă personalități ale literaturii din zonă și invitați de prestigiu din țară și chiar și de peste hotare. Această sărbătoare este numită „Memorialul Veronica Micle”.

În fiecare an pe 15 iunie are loc sărbătoarea câmpenească „Pădurea de argint”, desfășurată la Casa Culturii din Târgu Neamț, Casa „Veronica Micle”, „Pădurea de Argint” și Mănăstirea-Văratec, unde au loc simpozioane și evocări.

La Piatra Neamț, Târgu Neamț, Casa Culturii și centrul orașului între 1-7 august are loc Festivalul Internațional de Folclor „Ceahlăul”, cu formații locale și din străinătate, sub forma unei parade a dansului popular și a portului.

În perioada 8-10 septembrie se desfășoară Târgul internațional al „Meșterilor lemnari”, unde meșterii lemnului din toate părțile țării, chiar și de peste hotare participă cu multe exponate, de la obiecte de uz caznic făurite ingenios, până la sculpturi de artă naivă și clasică, de o frumusețe aparte ce bucură ochiul. Tot în acestă perioadă au loc și expoziții de flori.

Pe data de 3 noiembrie, pe Culmea Pleșului, la Monumentul-Mausoleu al Vânătorilor de Munte, sărbătorită în fiecare an, „Ziua Vânătorilor de Munte” este dedicată eroilor, căzuți pe câmpul de lupta în „Războiul pentru reîntregirea neamului”. Zilele orașelor sunt manifestări libere a tuturor cetățenilor.

2.3. Analiza echipamentelor de cazare turistică

Tabel 1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități (nr. unități de cazare)

Sursa: www.insse.ro [accesat la data de 16.04.2016]

Grafic 1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 1

În perioada 2010-2014, numarul mediu de unități al județului Neamț a fost de 191 unități de cazare. În medie, anual, indicele mediu a crescut cu 11.5 unități de cazare, adică a crescut de 1.0408925538 ori, sau cu 5.8844955183.

În urma analizei datelor publicate de Institutul Național de Statistica în perioada anilor 2010 – 2014, numărul total al unităților de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Neamț a scăzut de la 179 unități înregistrate în anul 2010, ajungând la 161 de unități în anul 2011, ca apoi numarul acestora să reînceapă să crească treptat până la 177 de unități în anul 2012, la 213 unități în anul 2013, iar la finele anului 2014 ajungând la 225 de unități.

Pe structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, situația se prezintă astfel:

– Numărul hotelurilor a scăzut de la 14 in anul 2010, până la 12 în anul 2011, dupa care numărul acestora a început să crească ușor ajungând la 17 unități în anul 2014;

– Numărul hostelurilor a crescut de la 4 unități la nivelul anilor 2010, 2011 la 6 unități în anii 2012, 2013 și 2014;

– Numărul hotelurilor apartament a rămas neschimbat în anii 2010-2014 cu o singură unitate;

– Numărul motelurilor a scăzut de la 5 unități în 2010, la 3 unități în 2011, apoi a crescut până la 6 unități la nivelul anilor 2013 și 2014;

– Numărul vilelor turistice a crescut de la 4 unități în 2010, 2011 și 2012, la 7 unități în 2013 și 2014;

– Cabanele turistice au ajuns de la 7 unități în anii 2010-2013, la 8 unități la nivelul anului 2014;

– Bungalourile au scăzut de la 4 unități în 2010 și 2013, la 3 unități în 2011 și 2012, apoi a crescut ajungând în anul 2014 la 5 unități;

– Numărul campingurilor a avut o creștere de 2 unități în anii 2011-2013, dar în anii 2010 și 2014 exista o singură unitate;

– Popasurile turistice au scăzut de la 4 unitaăți la nivelul anilor 2010-2013, la 3 unități în 2014;

– O evolutia spectaculoasa au înregistrat-o căsuțele turistice, astfel că, dacă în anul 2010 erau înregistrate 2 unități, la finele anului 2014 existau 10 unități;

– Numărul taberelor de elevi și preșcolari a scăzut de la 3 unități în anii 2010, 2011 la 2 unități la nivelul anilor 2012-2014;

– Pensiunile turistice au crescut de la 28 în 2010 și 2011, până la 30 unități în anul 2014;

– În ceea ce privește pensiunile agroturistice, acestea au crescut de la 101 unități în 2010, până la 124 în anul 2014;

– Numărul spațiilor de cazare de pe navele fluviale și maritime au rămas neschimbate cu o singură unitate.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2015, în județul Neamț au fost înregistrate 234 de structuri cu funcțiune de primire turistică, având urmatoarea componență: 18 hoteluri, 6 hosteluri, 1 hotel apartament, 5 moteluri, 7 vile turistice, 8 cabane turistice, 6 bungalouri, 2 campinguri, 3 popasuri turistice, 9 căsuțe turistice, 2 tabere de elevi și preșcolari, 33 de pensiuni turistice, 133 de pensiuni agroturistice și 1 spațiu de cazare de pe navele fluviale și maritime.

Tabel 2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități (nr. locuri)

Sursa: www.insse.ro [accesat la data de 16.04.2016]

Grafic 2.Capacitatea de cazare turistică existentă în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 2

În perioada 2010-2014, numărul mediu de locuri de cazare turistică existente în județul Neamț a fost de 5865.8 locuri de cazare. În medie, anual, indicele mediu a crescut cu 314 locuri de cazare, adică a crescut de 1.0529621762 ori, sau cu 5.2962176206.

În urma analizei datelor publicate de catre Institutul Național de Statistică, în perioada anilor 2010 – 2014, numărul total al capacității de cazare turistică existente în județul Neamț a scăzut de la 5478 de locuri înregistrate în anul 2010, ajungând la 5025 de locuri în anul 2011, ca apoi numărul acestora să reînceapă să crească treptat până la 5586 de locuri în anul 2012, la 6506 de locuri în anul 2013, iar la finele anului 2014 ajungând la 6734 de locuri.

Capacitatea de cazare turistică existentă, se prezintă astfel:

– Numărul locurilor din hoteluri a scăzut de la 1673 în anul 2010, până la 1257 în anul 2011, dupa care numărul acestora a început să crească ușor ajungând la 1957 de locuri în anul 2014;

– Numărul locurilor din hosteluri a crescut de la 101 de locuri la nivelul anilor 2010, 2011 la 185 de locuri în anul 2014;

– Numărul locurilor din hotelurile apartament a rămas neschimbat în anii 2010-2014 cu 38 de locuri;

– Numărul locurilor din moteluri a scăzut de la 234 de locuri în 2010, până la 170 de locuri în 2012, apoi a crescut până la 221 de locuri la nivelul anilor 2013 și 2014;

– Numărul locurilor din vilele turistice a crescut de la 105 locuri în 2010, 2011, până la 147 locuri în anii 2013 și 2014;

– Locurile din cabanele turistice au crescut de la 359 locuri în anul 2010, până la 394 locuri la nivelul anului 2014;

– Locurile din bungalouri au scăzut de la 94 locuri în 2010, la 77 locuri în 2012, apoi a crescut ajungând în anul 2014 la 103 locuri;

– Numărul locurilor din campinguri a crescut de la 60 de locuri în 2010, la 110 locuri în 2011,apoi au scăzut până la 60 de locuri în anul 2014;

– Locurile din popasurile turistice au scăzut de la 118 locuri la nivelul anilor 2010-2013, la 106 locuri în 2014;

– O evoluție spectaculoasă au înregistrat-o locurile din căsuțele turistice, astfel că, dacă în anul 2010 erau înregistrate 46 locuri, la finele anului 2014 existau 210 locuri;

– Numărul locurilor din taberele de elevi și preșcolari a scăzut de la 472 locuri în anii 2010, 2011 la 352 locuri la nivelul anilor 2012-2014;

– Locurile din pensiunile turistice au crescut de la 465 în 2010, până la 714 locuri în anul 2014;

– În ceea ce privește locurile din pensiunile agroturistice, acestea au crescut de la 1639 locuri în 2010, până la 2216 locuri în anul 2014;

– Numărul locurilor din spațiile de cazare de pe navele fluviale și maritime au scăzut de la 74 de locuri în anul 2010, până la 31 locuri la nivelul anilor 2011-2014.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2015, în județul Neamț au fost înregistrate 7015 de locuri de cazare turistică existente, având urmatoarea componență: 2035 hoteluri, 206 hosteluri, 38 hoteluri apartament, 179 moteluri, 147 vile turistice, 391 cabane turistice, 119 bungalouri, 92 campinguri, 106 popasuri turistice, 204 căsuțe turistice, 340 tabere de elevi și preșcolari, 680 de pensiuni turistice, 2447 de pensiuni agroturistice și 31 de spații de cazare de pe navele fluviale și maritime.

Tabel 3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități (nr. locuri-zile)

Sursa: www.insse.ro [accesat la data de 16.04.2016]

Grafic3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 3

În perioada 2010-2014, numărul mediu de locuri de cazare turistică în funcțiune în județul Neamț a fost de 1634558.8 locuri-zile de cazare. În medie, anual, indicele mediu a crescut cu 57691.75 locuri-zile de cazare, adică a crescut de 1.034952582 ori, sau cu 3.4952581991.

În urma analizei datelor publicate de către Institutul Național de Statistică, în perioada anilor 2010–2014, numărul total al capacității de cazare turistică în funcțiune în județul Neamț a scăzut de la 1566511 de locuri-zile înregistrate în anul 2010, ajungând la 1415637 de locuri-zile în anul 2011, ca apoi numărul acestora să reînceapă să crească treptat până la 1620712 de locuri-zile în anul 2012, la 1772656 de locuri-zile în anul 2013, iar la finele anului 2014 ajungând la 1797278 de locuri-zile.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, se prezintă astfel:

– Numărul locurilor-zile din hoteluri a scăzut de la 535221 în anul 2010, până la 391506 în anul 2011, dupa care numărul acestora a început să crească ușor ajungând la 606692 de locuri-zile în anul 2014;

– Numărul locurilor-zile din hosteluri a crescut de la 32702 de locuri-zile la în anul 2010, până la 55554 de locuri-zile în anul 2014;

– Numărul locurilor-zile din hoteluri apartament a scăzut de la 13870 de locuri-zile în anul 2010 și 2011, până la 6726 de locuri-zile în 2014;

– Numărul locurilor-zile din moteluri a scăzut de la 55904 de locuri-zile în 2010, până la 49716 de locuri-zile în 2011, apoi a crescut până la 62415 de locuri-zile în 2014;

– Numărul locurlor-zile din vilele turistice a crescut de la 34613 locuri-zile în 2010, până la 42643 locuri-zile în anul 2014;

– Locurile-zile din cabanele turistice au crescut de la 95786 locuri-zile în anul 2010, până la 98198 locuri-zile la nivelul anului 2014;

– Locurile-zile din bungalouri au scăzut de la 24699 locuri-zile în 2010, la 22659 locuri-zile în 2012, apoi a crescut ajungând în anul 2014 la 28888 locuri-zile;

– Locurile-zile din campinguri a crescut de la 3720 de locuri-zile în 2010, la 10720 locuri-zile în 2011,apoi au scăzut până la 4320 de locuri-zile în anul 2014;

– Locurile-zile din popasurile turistice au scăzut de la 11788 locuri-zile în anul 2010, până la 8778 locuri-zile în 2014;

– O evoluție spectaculoasă au înregistrat-o locurile-zile din căsuțele turistice, astfel că, dacă în anul 2010 erau înregistrate 5388 locuri-zile, la finele anului 2014 existau 27148 locuri-zile;

– Numărul locurilor-zile din taberele de elevi și preșcolari au scăzut de la 151100 locuri-zile în anul 2010, până la 106140 locuri-zile în 2014;

– Locurile-zile din pensiunile turistice au crescut de la 133262 în 2010, până la 168066 locuri-zile în anul 2014;

– În ceea ce privește locurile-zile din pensiunile agroturistice, acestea au crescut de la 461932 locuri-zile în 2010, până la 576502 locuri-zile în anul 2014;

– Numărul locurilor-zile din spațiile de cazare de pe navele fluviale și maritime au scăzut de la 6526 de locuri-zile în anul 2010, până la 5208 locuri-zile în anul 2014.

Tabel 4. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune (C.U.C.) %

Sursa: prelucrat pe baza datelor din tabelele 3 și 6

Grafic4. Indicele de utilizare neta a capacității de cazare turistică în funcțiune în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 4

Dupa cum se poate constata din tabelul anterior, indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în județul Neamț a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2011, respectiv 19,37%. În anul 2010 indicele de utilizare a capacității de cazare turistică a fost de 17,54%, apoi în anul 2012 a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 17,92%. În anul 2013 a scăzut până la 16,63%, iar în anul 2014 a crescut la 18,54%. În perioada analizată, indicele de utilizare a capacității de cazare turistică a avut o fluctuație de la un an la altul .

Cap 3 PERSPECTIVELE ACTIVITĂȚII TURISTICE

ÎN JUDEȚUL NEAMȚ

În acest capitol vom analiza sosirile și înnoptările turiștilor în județul Neamț, iar pe baza datelor vom face previziunea acestora și vom calcula durata medie a șederii turiștilor în județ.

3.1. Analiza și previziunea circulației turistice

Tabel 5. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa: www.insse.ro [accesat în data de 21.05.2016]

Grafic 5. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 5

Analizând datele publicate de Institutul Național de Statistică privind circulația turistică în județul Neamț, putem constata că numărul total de turiști a crescut din 2010 până în 2014 de la 130.971 la 176.226 de turiști.

Numărul turiștilor români și străini care au avut ca preferință, județul Neamț, se prezintă astfel:

– În anul 2010, au fost înregistrați 117.741 turiști români, numărul acestora scăzând în anul 2011 la 116.911 turiști, ajungând apoi să crească în anul 2012 până la 135.364 turiști, în 2013 la 149.198 turiști, iar la final în anul 2014 ajungând la 163.441 turiști români;

– În anul 2010, au fost înregistrați 13.230 turiști străini, numărul acestora crescând în anul 2011 la 16.318 turiști, apoi au scăzut în anul 2012 până la 10.854 turiști, iar în 2013 au început să crească la 11.509 turiști, ajungând în final în anul 2014 la 12.785 turiști străini.

Tabel 6. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa: www.insse.ro [accesat în data de 21.05.2016]

Grafic 6. Înnoptări în structuri de primire turistică în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 6

Analizând datele publicate de Institutul Național de Statistică privind înnoptările în județul Neamț, putem constata că numărul total de înnoptări a scăzut ușor din 2010 până în 2011 de la 274.767 la 274.318 de înnoptări. Din anul 2012 înnoptările au avut o creștere de 290.555, în 2013 de 294.862, iar în 2014 acestea au crescut până la 333.365 de înnoptări.

Numărul turiștilor români și străini care au avut ca preferință înnoptarea în județul Neamț, se prezintă astfel:

– În anul 2010, au fost înregistrați 253.164 turiști români, numărul acestora scăzând ușor în anul 2011 la 251.850 turiști, ajungând apoi să crească în anul 2012 până la 272.677 turiști, în 2013 la 274.389 turiști, iar la final în anul 2014 ajungând la 306.352 turiști români;

– În anul 2010, au fost înregistrați 21.603 turiști străini, numărul acestora crescând în anul 2011 la 22.468 turiști, apoi au scăzut în anul 2012 până la 17.878 turiști, iar în 2013 au început să crească la 20.473 turiști, ajungând în final în anul 2014 la 27.013 turiști străini.

Tabel 7. Durata medie a șederii (zile)

Sursa: creat pe baza datelor dn tabelele 5 și 6

Grafic 7. Durata medie a șederii în județul Neamț

Sursa: creat pe baza datelor din tabelul 7

Dupa cum se poate constata din tabelul anterior, durata medie a șederii în județul Neamț a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2010, respectiv 2,09 zile. În anul 2011 durata medie a șederii a fost de 2,05 zile, apoi în anul 2012 a ajuns la 1,98 zile. În anul 2013 a scăzut până la 1,83 zile, iar în anul 2014 a crescut ușor la 1,89 zile. În perioada analizată, durata medie a șederii în județul Neamț a avut o fluctuație de la un an la altul .

Previziunea pentru sosiri

Metoda modificarii medii absolute

Metoda indicelui mediu de dinamica

Metoda trendului liniar

Această metodă ajustează cel mai bine seria de date, având următorul rezultat de 2.4416462748 fiind mai mic de 5%. Mai jos vom face previziunea pe următorii trei ani.

Previziunea trendului liniar

Previziunea pentru innoptari

Metoda modificarii medii absolute

Metoda indicelui mediu de dinamica

Metoda trendului liniar

Această metodă ajustează cel mai bine seria de date, având următorul rezultat de 3.1269900452 fiind mai mic de 5%. Mai jos vom face previziunea pe următorii trei ani.

Previziunea trendului liniar

Durata medie a șederii

Previziune

3.2. Proiecte și propuneri de dezvoltare a județului Neamț

Județul Neamț are un vast patrimoniu cultural-istoric și reprezintă locul 6 pe țară cu un potențial turistic imens, fapt ce determină ca turismul să devină o prioritate în dezvoltarea economică a județului.

Administrația publică județeană Neamț are în desfășurare mai multe proiecte în vederea dezvoltării județului, prin valorificarea obiectelor de patrimoniu.

Proiectele de reabilitare a monumentelor istorice din județul Neamț s-au desfășurat în anul 2009 și s-au reabilitat doua monumente: Cetatea Neamț și Curtea Domnească.

Cetatea Neamțului a fost construită de Petru Mușat la sfârșitul secolulul XIV pe un platou de unde puteai vedea întreaga Valea Moldovei. Este un obiectiv de atracție turistică important pentru județ, pentru aceasta s-a lucrat la reabilitarea drumului de acces, a cetății, la amenajarea casei custodelui și a parcărilor, la alimentarea cu apă și energie electrică și s-a realizat canalizarea menajeră. Acest proiect a costat 2.4 milioane euro.

Curtea Domnească a fost construită între anii 1468-1475 de voievodul Ștefan Cel Mare. Aceasta se află în municipiul Piatra Neamț și cuprinde Biserica Sf. Ioan și Turnul Clopotniță. Lucrările pentru reabilitare au cuprins amenajarea spațiilor verzi din zonă și dotări cu obiecte de mobilier urban. S-au reabilitat și clădirile de patrimoniu, siturile, dar și clădirile restaurate, cum ar fi: Muzeul de etnografie, Muzeul de artă, Teatrul Tineretului, Ruinele beciului și Ruinele zidului din incinta curții. Proiectul a avut o valoare de 7.2 milioane euro.

Proiectele de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere, s-au desfășurat în anii 2010-2011 și au avut o valoare totală de 17.7 milioane euro. Proiectele s-au derulat pe DJ 156A, km 43+700 – 56+640, Roznov – Girov ; DJ 156A, km 28+000 – 40+700, Tazlău – Roznov și pe un tronson de 26.6 km din DJ 208G Hanu Ancuței – Girov.

Proiectele de reabilitare și modernizare a infrastructurii sociale s-au derulat la Centrul de Îngrijire și Asistență din Oșlobeni, Roman și Târgu Neamț, la Centru de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrica Războieni și la Centru de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Păstăveni. Proiectul a cuprins lucrări de extinderi și amenajări a spațiilor interioare, reabilitarea clădirilor și a drumului de acces, angajarea unor persoane specializate, dotarea cu echipamente de specialitate, dar și alimentarea cu apa și canalizare. Valoarea proiectelor a fost de 4 milioane euro si s-au finalizat în anii 2011-2012.

Proiectele de reabilitare, modernizare și extindere a Centrelor școlare pentru Educație Incluzivă Alexandru Roșca, Roman, Târgu Neamț și Ștefan cel Mare. Proiectele au fost finalizate în 2012 și au costat aproximativ 24 milioane euro. S-au realizat lucrări de extindere a internatelor și a sălilor de sport, reabilitare termică, refacerea instalațiilor interioare electrice, sanitare și termice, modernizarea grupurilor sanitare, amenajarea spațiilor interioare, de recreere și joc în aer liber și achiziționarea unor echipamente de specialitate. Aceste lucrări asigură un cadru optim de desfășurare a activităților de educare a elevilor cu dizabilități.

  Proiectul de reabilitare și modernizare a spațiilor în Strada Ștefan cel Mare nr. 23, Piatra Neamț, pentru furnizarea unor servicii sociale are ca obiectiv îmbunătățirea situației persoanelor în vârstă din oraș, asigurând o viață activă acestora, prin consolidarea și dezvoltarea unui centru de servicii sociale specializate pentru asistență și sprijin. Lucrările care s-au desfășurat pentru acest proiect sunt: consolidarea structurii, crearea unui bazin de vindecare a unor afecțiuni neuromotorii și a unor vestiare pentru cei care utilizeaza bazinul și amenajarea spatiilor existente. Acest proiect a avut o valoare de 840 mii euro și s-a finalizat în anul 2011.

Proiectele de achiziționare a unor echipamente specifice pentru intervenții în situații de urgență au fost finalizate în 2011-2012 și au avut o valoare de 19 milioane euro. S-au achiziționat 5 autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă pentru județul Neamț, doua de capacitate medie și trei de capacitate mărită, 3 ambulanțe de prim ajutor, o ambulanță de reanimare, o autospecială pentru descarcerări grele și doua autospeciale complexe de intervenție, descarcerare și acordarea asistenței medicale de urgență – FRAP. Aceste echipamente au fost repartizate detașamentelor de la Piatra Neamț, Poiana Teiului, Roman și Tărgu Neamț, dar și în Regiunea Nord-Est.

Proiecte ce au ca obiectiv dezvoltarea turismului în județul Neamț

Proiectul pentru dezvoltarea infrastructurii turistice din zona Masivul Ceahlău. Lucrările realizate pentru acest proiect sunt următoarele: refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane din Masivul Ceahlău, amenajarea bazei de salvare și refugiu montan de la Duruitoarea și de pe Ocolașul Mic, dar și reparații și reabilitare termică a bazei salvamont din Durău și Dochia. Valoarea proiectului este de 1,2 milioane lei.

Proiectul pentru instrumente strategice pentru ocuparea în industria turismului are ca scop integrarea șomerilor și a celor care se află în căutarea unui job în sectorul turistic. Proiectul a costat 4 milioane euro.

Proiecte cu diferite campanii de promovare a turismului in judetul Neamt, prin participarea la targuri si expozitii, de promovare a turismului ecumenic si al ariilor naturale protejate din judet, traditiile si arta populara, muzeele si vestigile istorice. Acest proiect a avut o valoare de 1 milion euro si a avut ca obiectiv cresterea atractivitatii judetului Neamt ca destinatie turistica.

Panourile moderne la 8 intrări în județ, dotarea parcărilor cu foișoare, mese și bănci reprezintă un proiect al Consiliului Județean Neamț, realizat din fonduri proprii, pentru a asigura turiștilor condiții optime de odihnă și parcare. Aceștia au mai amplasat și panouri de informare turistică la toate intrările în județ și în parcările amenajate. Pe aceste panouri se găsesc informații cu privire la traseele atracțiilor turistice din județ, cum ar fi: ariile naturale protejate, muzeele, casele memoriale, mănăstirile și locurile de agrement.

Proiectul pentru amenajarea zonei Lacul Izvorul Muntelui are ca obiectiv atracția turistică prin dezvoltarea zonei.

      Poiectul pentru informatizarea administrației printr-un sistem informatic integral pentru eficientizarea comunicării cu cetățenii și a fluxurilor de activități din administrația publică locală, s-a finalizat în 2011 și a avut o valoare de 1.3 milioane euro.

Proiecte ce au ca obiectiv protecția mediului

Implementarea unui sistem de management integral al deșeurilor are ca scop extinderea colectării deșeurilor reziduale și a deșeurilor reciclabile separate; introducerea compostării individuale la 50% din gospodăriile din mediul rural; închiderea depozitelor municipale care nu sunt conforme din orașele Bicaz, Roman și Târgu Neamț; crearea unor stații de transfer în Cordun, Târgu Neamț și Tașca și a unei stații de sortare în Cordun; realizarea unui depozit județean care să fie conform pentru deșeuri nepericuloase la Girov cu o suprafață de 27 ha. Valoarea proiectului este de 42 milioane euro.

Reabilitarea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Neamț este un proiect ce a fost depus pentru finanțare, în valoare de 107 milioane euro, unde se vor realiza lucrări în zonele cele mai aglomerate ale județului, precum: Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț, Bicaz, Roznov și Săbăoani.

Completarea sistemelor de încălzire clasice cu sisteme ce utilizează energia solară sau înlocuirea acestora este un proiect ce valoreaza 1,9 milioane euro. Pentru acesta se desfășoară lucrări la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Războieni, Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, Centrul de Îngrijire și Asistență Oșlobeni, Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Păstrăveni și Complexul de Servicii Elena Doamna. Completarea sau înlocuirea sistemelor de încălzire se realizează și la Complexul de Servicii Comunitare și Reabilitare a Copilului cu Handicap Piatra Neamț, Centrele Școlare de Educație Incluzivă Târgu Neamț și Ștefan cel Mare, Complexul de Servicii Comunitare pentru Protecția Copilului Piatra Neamț și Stațiunea Balneoclimaterică și Recuperare Medicală Bălțătești.

Controlul integrat al poluării cu nutrienți are ca scop construirea unor platforme în comunele care colectează deșeuri de la animalele din gospodării și în zonele care doresc platforme mici de gunoi de grajd. În anul 2008 a fost implementat proiectul pentru cinci comune cu risc de poluare mare a apelor : Dumbrava Roșie, Bodești, Gherăești, Costișa și Zănești. Acest proiect a avut o valoare de 52 mii euro.

Împădurirea terenurilor agricole degradate (78 ha) are ca obiectiv îmbunătățirea aerului,a solului și a peisajului. Acest proiect se desfășoară în municipiile Piatra Neamț și Roman și comunele Răucești, Țibucani, Brusturi, Dochia, Icușești, Oniceni și Valea Ursului. Valoarea proiectului este de 568 mii euro.

Dezvoltarea managementului în Parcul Național Ceahlău și management pentru ariile naturale protejate: Lacul Vaduri, Lacul Pângărați și Lacul Cuejdel prin 13 platforme de informare și observare în jurul ariilor și prin conștientizarea populației pentru importanța conservării biodiversității în aceste arii. Acestea au fost finalizate în 2012 și au avut o valoare de 1,7 milioane euro.

Proiectul de reabilitare, modernizare și echipare a infrastructurii de sănătate al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț în corpul A al Ambulatorului Integrat este în etapa de evaluare și se desfășoară lucrari pentru amenajarea interioară, repararea elementelor structurale, achiziționarea echipamentelor necesare esențiale funcționării, reabilitarea instalațiilor interioare, electrice și sanitare și reabilitarea termică prin reducerea consumului de energie și prin sporirea confortului interior.

Consiliul Județean Neamț în parteneriat cu Primăria Municipiului Roman au realizat din propriile fonduri un sediu pentru Muzeul de Științe ale Naturii din municipiul Roman in valoare de 1 milion lei, asigurând funcționarea și desfășurarea activității într-un cadru adecvat.

Propuneri în vederea dezvoltării județului Neamț

Din punctul meu de vedere pentru dezvoltarea județului Neamț ar trebui să se facă mai multă publicitate în care să se vadă minunățiile acestui județ.

Județul Neamț dispune de un capital natural foarte bogat, care însă a fost mult timp valorificat fără a se avea în vedere protecția mediului, folosindu-se tehnologii care au condus la crearea unor „zone fierbinți”, cu poluare intensă a aerului, apei sau solului. Ca urmare, refacerea și protecția mediului constituie o prioritate esențială pentru dezvoltarea județului.

3.3. Propuneri pentru valorificarea potențialului turistic al județului Neamț

Pentru atragerea turiștilor în județul Neamț este foarte importantă promovarea acestuia. Din broșurile sau revistele de specialitate nu ar trebui să lipsească imaginile cu atracțiile turistice din acest județ, deorece este un loc cu un peisaj deosebit de frumos. Promovarea acestuia s-ar putea face și prin pliante, radio, internet sau TV. Turiștii ar trebui să fie atrași și de serviciile oferite în spațiile de cazare sau alimentație, nu numai de obiectivele din zonă, astfel să fie impresionați și de calitatea acestor servicii.

Căile de acces în județ ar trebui modernizate, deoarece toate celelalte schimbări ar fi în zadar dacă turiștilor le este greu să pătrundă în această zonă. Propun construirea unei linii de cale ferată care să străbată județul, construirea unei autostrăzi între Moldova și Ardeal, deoarece acestea ar ajuta la dezvoltarea turistică, la infrastructură și la economia județului.

Lipsa grupurilor sanitare și a parcărilor în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, dar și în numeroasele obiective turistice este încă un aspect foarte important și reprezintă o problemă la nivel național, nu numai la nivel local. Pentru asiguarea unui flux continuu al turiștilor le trebuie asigurat măcar condiții minime.

Cele mai importante atracții ale județului sunt mănăstirile, astfel turismul religios ar trebui ajutat prin realizarea unor spații de cazare în jurul mănăstirilor, a unor restaurante și locuri de joacă, dar și angajarea unor ghizi pentru trasee special concepute. La mănăstirile din Neamț vin foarte mulți turiști și de aceea ofertele turistice ar trebui să crească. Agențiile de turism pot promova zona și pot aduce profit și județului, dar și lor.

În județul Neamț trebuie să se realizeze mai multe schimbări pentru ca acesta să poată fi promovat. Trebuie să corespundă standardelor dintr-o țară europeana, să fie un județ dezvoltat pentru a atrage din ce în ce mai mulți turiști care să se bucure de potențialul natural și antropic al zonei.

CONCLUZII

Județul Neamț se afla intr-o zonă foarte frumoasă presărată de obiective turistice diversificate cum ar fi mănăstiri, case memoriale, cetăți, muzee si arii protejate.

Printre atractiile ce ne fac să vizităm județul se enumera si traditiile si obiceiurile păstrate cu sfințenie pentru a nu face pierdut trecutul, deoarece un om care nu cunoaste trecutul nu va sti ce trebuie facut in viitor. Prin auteticitatea locului face cunoscuta o față de poveste a României ce te face sa indragesti aceasta tara si sa intelegi adevaratele valori ale ei.

Peisajele Județilui Neamț iți incântă privirea si simturile, te fac sa-ți doresti sa le vezi si sa le revezi deoarece sunt un izvor de liniste si frumusete .

Sa alegi Județul Neamț ca loc de vacanța este o alegere ce nu o vei regreta vreodata. Este alegerea ce te duce spre locuri unice, pline parca de magie ce-ti vor ramane in amintire.

Frumusețea zonei face ca acesta să fie foarte cunoscută și populată de turiștii romani și străini care ajung în acest ținut .