Concepte Generale cu Privire la Comertul Traditional

CAPITOLUL I: CONCEPTE GENERALE CU PRIVIRE LA COMERȚUL TRADIȚIONAL

Comerțul reprezintă una dintre activitațile principale care stau la baza economiei și se desfașoara in diferite forme (comerț cu amănuntul,comerț cu ridicata,comerț desfașurat pe suprafețe mari sau mici).”Potrivit conceptului de dezvoltare durabila a societații comerțulare o importanța strategică pentru dezvoltarea echilibrata și viabila a sistemelor economice și sociale din orice țara”.

Caracteristicile comerțului tradițional

Comerțul a luat amploare odată cu momentul în care oamenii au început să comunice, să interacționeze. Evoluția societății a avut un impact deosebit și în contextul schimbului de bunuri și servicii, în sensul că dacă în trecut oamenii își satisfăceau nevoile prin intermediul trocului, astăzi lucrurile au devenit mult mai complexe ( a evoluat de la un simplu schimb intermediar, la o activitate generatoare de profit)

Comerțul tradițional de obicei, este compuns dintr-un agent de vânzări și interacțiunea dintre acesta și un cumpărător într-un mediu de afaceri .

În prezent comerțul poate fi perceput sub formă:

Transfer de bunuri și servicii care implică acțiunea de vânzare cumpărare.

Componentă de bază a economiei cu ajutorul căreia se realizează circulația mărfurilor.

În faza incipientă comerțul evidenția totalitatea acțiunilor care încep odată cu intrarea produsului în sediul comerciantului până în momentul în care destinatarul intra în posesia comenzii.

Termenului de comerț îi sunt atribuite mai multe semnificații și anume pe lângă faptul că acesta are ca scop principal actul în sine ( schimbul de bunuri și servicii),facilitează plasarea produsului mai aproape de consumator după ce au fost efectuate anumite cercetări prin intermediu unor studii de piață și prin identificarea nevoilor acestuia cât și prin provocarea,evidențierea și susținerea noilor nevoi pe care utilizatorul nu le-a descoperit.

De comerț se poate vorbi din momentul apariției monedei și a includerii acesteia în schimbul realizat între persoane. Până atunci, odată cu comunicarea între oameni și între popoare și cu exprimarea nevoilor oamenilor s-a realizat activitatea de "troc", un schimb direct de produse.

De-a lungul timpului, în dezvoltarea sa, activitatea de comerț a parcurs mai multe etape. Principalele etape traversate de activitatea comerciala sunt :

dezvoltarea comerțului în cadrul ,,economiei preindustriale", evoluția comerțului în cadrul ,,economiei de producție"

evoluția comerțului într-o ,,economie de consum".

Comerțul realizat prin rețeaua instituțiilor obișnuite de vânzare este modul cel mai întâlnit de efectuare a unei tranzacții de comerț,fiind deci esența comerțului cu amănuntul.Această formă de comerț se efectuează cu ajutorul unui sistem amplu,comercial, de diverse secțiuni și unități în conformitate cu polivalenta sortimentală a fiecărei diviziune de mărfuri.

Specific este faptul că prin unitățile sale susține situațiile indispensabile pentru o descriere amplă a sortimentului pentru o selecție absolută a mărfurilor de către utilizatori cât și pentru desfășurarea unor servicii comerciale care participă la ameliorarea actului de cumpărare în interiorul acestui tip de comerț se adopta tehnici comerciale suficient de complexe și modalități de vânzare universal.

Desfășurarea clasică a schimbului de bunuri și servicii, datorită magazinelor, reprezintă cel mai uzual mod de vânzare. Aceasta este efectuată de întreprinderi comerciale, regii autonome/cooperative,sedii personale ale producătorului,anumite organizații și asociații. Chiar dacă comerțul a suferit modificări majore în ultimul timp, care au avut un impact favorabil asupra economiei naționale și internaționale, comerțul tradițional deține încă un procent suficient de mare în rândul preferințelor pentru acest tip de schimb de bunuri și servicii. Pentru a avea loc schimbul de mărfuri precum și întocmirea unei oferte pe o anumită piața,neluând în considerare formă de proprietate,apartenenta,structura și mărimea regiilor autonome,organizațiilor și asociațiilor,acestea se aprovizionează cu mărfuri de la comercianți cu ridicată sau producători.

Ieșirea din tipar a tehnicilor de vânzare(cazul autoservirii moderne) și concurență acerbă de care se lovește comerțul cu amănuntul constrâng condițiile privind actul de vânzare clasică să se efectueze de către agenți de vânzare cu nivel ridicat de pregătire care să argumenteze prețurile de vânzare mai ridicate față de cele practicate de concurență.Actul de vânzare ia forma unui process tehnologic care include anumite tehnici de comunicare și de negociere, care țin de cunoașterea în detalii a produselor, capacitatea de a oferi explicații necesare clientului precum și o prezentare convingatoare.

Activitățile desfășurate de către vânzător în interiorul acestui tip de schimb comercial, au un dublu efect: cu ajutorul informațiilor dobândite, vânzătorul are sarcina de a clarifica și de a dovedi, scoțând în evidență calitatea produsului. Potrivit cunoștiințelor cu privire la vânzări, agentul de vânzări poate avea o influență asupra posibilității de creștere a convingerii clientului,reducându-i incertitudinea prin oferirea unor detalii suplimentare în alegerea produsului.

Modalități de plată în comerțul tradițional

Plățile sunt instrumente financiare pe care oamenii și companiile din întreaga lume , le utilizează pentru a transfera fonduri și pentru a-și onora comenzile , reprezentând unele din cele mai importante părți ale operațiunilor financiare ale întreprinderilor. Un system de plată este un set de procese și tehnologii care transfera valoare monetară de la o unitate la alta sau de la o persoană la alta. Plățile sunt efectuate în mod obișnuit în schimbul pentru furnizarea de bunuri și servicii sau pentru a satisface o obligație juridică

Modalitățile de plată tradiționale încă se regăsesc în comerțul electronic, mai ales în cazul site-urilor care nu dețin un sistem electronic. Cele mai des întâlnite sunt:

Cecul, o dovadă scrisă, prin care un individ îi solicită băncii să transfere o sumă de bani unui beneficiar

Ordinul de plată, un act elaborat de plătitor, prin care i se cere băncii la care are deschis contul să vireze o sumă stabilită de bani în contul beneficiarului.

Biletul la ordin, se referă la obligația emitentului de a rambursa el însuși la o dată determinată, o anumită sumă de bani persoanei respective.

Rambursul presupune achitarea produsului în momentul în care îi este livrat.

Comerțul tradițional în România

Încă din anul 2013, comerțul tradițional a început să aibă trend descendent în raport cu comerțul electronic, deținând un procent de piață de 49%, comparativ cu e-comertul cu o pondere de 53% din piață, potrivit GFK

În prima parte a anului 2015, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (excluzând comerțului cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o diminuare cu

24,4% și a avut o evoluție ascendenta că serie adaptată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,6%.

Față de ultimul trimestru al anului 2014, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (mai puțin comerțului cu autovehicule și motociclete)a avut un trend ascendent că serie brută cu 6,3% cât și că serie ajustată raportat la o perioadă ce are ca unitate de măsură număr de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,8%.

Fig.1: Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul, conform CAEN Rev. 2( serie ajustată în funcție de număr zile lucrătoare și de sezonalitate)- ianuarie 2010 – ianuarie 2015 –

Sursa : www.insse.ro,(15.06.2015)

Fig.2: Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)

Notă: B= serie brută; S= serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate

Sursa : www.insse.ro,(15.06.2015)

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (excluzând comerțului cu autovehicule și motociclete),serie brută, în prima lună a anului 2015, în comparație cu ultima lună a anului 2014 , a înregistrat o scădere cu 24,4%, ca rezultat a scăderii vânzărilor produselor nealimentare (-26,1%), plasarea spre achiziționare a produselor alimentare, băuturi și tutun (-24,8%)și comerțului cu amănuntul al combustibililor pentru autovehicule în magazine specializate (-20,2%).

Volumul cifrei de afaceri în cazul comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete),serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna ianuarie 2015, comparativ cu lunaprecedentă a crescut cu 1,6%, ca urmare a creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi șitutun (+3,2%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+0,2%).

Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,3%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete),serie brută, în luna ianuarie 2015, comparativ cu luna ianuarie 2014 a înregistrat o creștere cu 6,3% datorită carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+8,0%) și la vânzările de produse nealimentare (+2,3%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete),serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna ianuarie 2015, comparativ cu luna ianuarie 2014 a înregistrat o creștere cu 6,8% datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+7,6%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+5,2%) și vânzărilor de produse nealimentare(+4,0%), fig.1,fig.2 .