Concept și design NașiiDRUMUL T ĂU DE LA HAOS LA SIGURANȚ Ă FINANCIARĂCONTROLEAZĂ-ȚI BANII! 1.1 Ce gândeșt i despr e bani? 1.2 Cât de bene fice sunt… [631575]

, CONTROLEAZA-TI
BANII!
DRUMUL T ĂU DE LA
HAOS LA SIGURANȚ Ă
FINANCIARĂ

Copyright Bur cash ™ 2013
Toate drepturile asupr a
acest ei pub licații ap arțin:
Eusebiu Bur caș
0740 0 75 71 0
cont act@bur cash.r o
www .burcash.r o
Concept și design NașiiDRUMUL T ĂU DE LA
HAOS LA SIGURANȚ Ă
FINANCIARĂCONTROLEAZĂ-ȚI
BANII!

1.1 Ce gândeșt i despr e bani?
1.2 Cât de bene fice sunt con vingerile tale despr e bani?
1.3 Comportament financiar – moștenir e de f amilie
1.4 Cele mai inter esante e xperiențe legate de bani
1.5 Car e sunt po veștile tale despr e bani?
1.6 Ce f aci cu banii lună de lună
2.1 Contr olul și administr area banilor
2.2 Cele 3 scenarii financiar e în f amilie
2.3 Nu conteaz ă câț i bani câșt igi, ci cum îi cheltuieșt i
2.4 Fondul de ur gență – economiile
2.5 Împrumutul – o soluț ie?
2.6 Aisber gul financiar
3.1 Sănătatea financiar ă = Comportamentul tău zilnic
3.2 E chilibrul financiar
3.3 Sănătate financiar ă pe viață9
11
13
18
19
25
35
38
41
49
51
57
67
67
70PARTEA 1. FINANȚE PERSONALE.
COMPORT AMENT SA U CUNOȘ TINȚE? 4
34
63
73PARTEA 2. PLANIFICĂ,
RESPE CTĂ, ANALIZEAZĂ!
PARTEA 3. TU CUM S TAI CU
SĂNĂ TATEA FINANCIARĂ?
BONUS: CÂT COS TĂ TIMPUL T ĂU?

1Finanțe per sonale
Comportament
sau cunoșt ințe ?

CARE ES TE PRIMUL L UCRU CE ÎȚI VINE ÎN
MINTE A TUNCI CÂND TE G ÂNDEȘ TI LA BANI,
LA MUL ȚI BANI? CE AI F ACE D ACĂ AI A VEA
UN BUGET NELIMIT AT PENTRU ORICE? TE-AI
GÂNDIT VRE ODATĂ CUM AR FI D ACĂ BANII
NU AR MAI REPRE ZENT A O PROBLEMĂ
PENTRU TINE? ȘI O UL TIMĂ ÎNTREBARE, AI
STAT VRE ODATĂ SĂ ANALIZE ZI CE SE
ÎNTÂMPLĂ CU FIE CARE BĂNUȚ PE CARE ÎL
CÂȘ TIGI? Cel mai pr obabil nu pentru că sunt f oarte puțini
cei car e fac asta, iar noi, r omânii, nu am f ost
lăudați niciodată pentru modul în car e ne
administrăm banii și pentru deciziile financiar e pe
care le luăm.
Atunci când f acem r eferire la situația finanțelor
personale, tr ebuie să luăm în calcul două
componente: COMPOR TAMENTUL și
CUNOȘTINȚELE.
Finanțele personale înseamnă ceea ce f aci zi de zi
cu banii tăi, este v orba despr e comportament în
proporție de 80%, iar cunoștințe numai în
proporție de 20%. Lipsa banilor și pr oblemele
financiar e reflectă f elul în car e îți administr ezi banii
și deciziile pe car e iei atunci când aceștia se află
încă în posesia ta.
5

Nu știi pe ce cheltui banii
Cheltui cât câștigi
Nu ai bani pusi deoparte
Ai datoriiDaca pierzi principala sursă
de v enit poți tr ăi 6 luniVenit ul produs de ce deții îți
acoper ă cheltuielile lunareBanii lucreaz ă pentru tine
După cum se poate observ a, 69,4% DINTRE
ACEȘTIA TRĂIESC ÎN ZONA DE HAOS
FINANCIAR. Cu alte cuvinte, majoritatea
oamenilor nu știu să pr ofite și să se f olosească de
cea mai importantă car acteristică a banilor , și
anume de f aptul că banii sunt număr abili.
Cine se află în z ona de Haos?
cei car e nu țin evidența banilor , nu știu pe ce
își cheltuie banii; r evenind la car acteristica
banilor , aceea de a fi număr abili, atunci când
știi cu certitudine pe ce anume și cum îți
folosești banii, atunci poți opri cheltuir ea
excesivă a acestor a;
au o singură sursă de v enit și nici un f el de
economii pentru cheltuieli nepr evăzute;
cheltuie tot ceea ce câștigă și nu cunosc suma
necesară tr aiului de zi cu zi. ÎN FUNCȚIE DE
COMPORT AMENTUL
FAȚĂ DE BANI,
ÎNTREA GA POPULA ȚIEI A
PĂMÂNTUL UI TRĂIEȘ TE
ÎN A CES T MOMENT
ÎNTR-UNA DINTRE CELE
4 ZONE ALE
SUCCESUL UI
FINANCIAR:69,4%
6

ZONA DE SIGURANȚĂ FINANCIARĂ, UNDE
SE AFLĂ APROXIMATIV 22,5% DIN
POPULAȚIE , este car acterizată de existența unor
economii cu r ol de plasă de sigur anță în cazul
pierderii principalei surse de v enit. Aceste economii
însă tr ebuie să fie suficient de mari încât să
acoper e traiul zilnic pe o perioadă de cel puțin 6
luni. O altă mențiune car e trebuie făcută este că
banii r espectivi tr ebuie să asigur e cheltuielile
menținând stilul de viață la aceleași standar de.
ÎN ZONA DE INDEPENDENȚĂ SE AFLĂ DOAR
7,5% DIN POPULAȚIA GLOBULUI. Pentru
aceștia, v enitul pr odus de ceea ce dețin acoperă
toate cheltuielile. R evenind la principala
caracteristică a celor aflați în Haos Financiar , și
anume lipsa unui contr ol rigur os al banilor , este
evidentă într ebarea: oar e nu este important să știi
cât și cum cheltui pentru ca ulerior să găsești surse
suplimentar e de v enit car e să îți acoper e
cheltuielile lunar e? Fără aceste inf ormații z ona de
Independență este pr actic inabor dabilă.
DOAR 0,6% DIN ÎNTREAGA POPULAȚIE A
GLOBULUI SE AFLĂ ÎN ZONA DE LIBERTATE
FINANCIARĂ! Și asta pentru că e f oarte dificil să
ajungi la un niv el la car e banii să lucr eze pentru
tine.T oate aceste pr ocente amintite, pr ecum și
caracteristicile celor car e fac parte dintr -o anumită
treaptă, sunt mai mult decât suficiente pentru a
înțelege că z onele de Sigur anță și I ndependență nu
sunt de neatins.
7

IEȘIREA DIN HA OS
SE BAZEAZĂ PE
COMPORT AMENTUL ȘI
MAI ALES PE DE CIZIILE
FIECĂRUI INDIVID
REFERIT OARE LA
PROPRII BANI. “
8

Continuând scenariul de mai sus, cu sigur anță v eți
spune că banii sunt puțini și este cev a obișnuit să îi
epuizați într -un timp f oarte scurt.
Ei bine, nu este deloc adevăr at! Există și
posibilitatea ca v enitul v ostru să fie împărțit în
funcție de nev oile pe car e le a veți iar banii să vă
ajungă. Se spune că nu contează câți bani câștigi,
ci mai degr abă cum îi cheltuiești . Planificar ea este
foarte importantă și r eprezintă cea mai bună
metodă prin car e puteți observ a ce se întâmplă cu
banii v oștri.
Tot când vine v orba de bani, vă gândiți că băncile
sau instituțiile de in vestiții nu sunt de încr edere, că
doar v oi știți cel mai bine cum să vă gestionați
banii și ce tr ebuie să f aceți cu ei, că nu ar e rost să
consultați un specialist în domeniu când vr eți să
investiți sau să achiziționați un bun sau un serviciu
de valoare ridicată.
Toate acestea sunt oar e concepții sănătoase
despr e bani și investiții? Mai mult decât atât, oar e
vă prezic un viitor financiar sănătos și lipsit de
griji? 1.1 CE G ÂNDEȘ TI
DESPRE BANI?
DE CELE MAI MUL TE
ORI, NE G ÂNDIM LA
BANI A TUNCI CÂND
AVEM O PROBLEMĂ,
CÂND ÎNCERCĂM SĂ
PLANIFICĂM BUGETUL
PENTRU O NOU Ă
ACHIZIȚIE, ȘI ÎN CEL
MAI RĂ U CAZ, A TUNCI
CÂND NE D ĂM SEAMA
CĂ MAI SUNT DOU Ă
SĂPT ĂMÂNI P ÂNĂ LA
SALARIU ȘI AM
RĂMAS F ĂRĂ BANI.
9

CE G ÂNDURI
AI ZILNIC
DESPRE BANI? Cum primeșt i și cum gest ione zi aceste gânduri și
care este r olul lor în ceea ce priv ește sănătatea
ta financiar ă?
Dacă f acem o analiz ă a mesajelor pe car e le
trimitem în jurul nostru, a a firmaț iilor pe car e le
spunem copiilor , partenerilor noștri de viață sau
prietenilor , vom găsi la r ădăcina acestor a firmaț ii
niște gânduri pe car e le a vem în capul ”nostru” de
foarte multă vr eme. .
1 Nu v oi avea niciodată suficienți bani
2 Nu ne putem permite
3 Eu nu pot să f ac așa ușor bani cum f ac alții
4 Banii sunt ochiul dr acului
5 Lasă că știm noi cum au obținut banii
6 Banii nu aduc f ericirea
7 Banul la ban tr age
8 Nu o să-mi ajungă banii până la finalul lunii
9 Banul f ace din om neom
10 E mai simplu să f aci bani în străinătate
11 De ce să mai țin socoteală lor dacă tot nu-mi ajung
12 Bărbatul tr ebuie să câștige mai mulți bani decât f emeia
10

Fiecar e dintr e noi ar e amintiri mai mult sau mai
puțin plăcute legate de bani. Cu toții ne- am dorit
ceva foarte mult și nu, nu am primit pentru că "nu
sunt bani". Și așa am în vățat că nu putem a vea tot
ceea ce ne dorim, iar pe de altă parte am în vățat
să ne bucurăm de orice atenție primită.
Oamenii încep să înțeleagă mesajele tr ansmise de
bani încă de la vârste f ragede. Încă din momentul
în car e copiii pot să stăpânească r ealitatea
adulților , transformă ceea ce văd în r eguli
subconștiente despr e viață , și bineînțeles despr e
bani. Pr oblema este că unele mesaje despr e bani
nu reflectă neapăr at realitatea din perspectiv a unui
adult. În schimb , poate r eprezenta un adevăr
parțial pentru un copil, car e mai târziu, la
maturitate, î l poate însuși ca un adevăr at crez.
Concepțiile legate de bani per cepute în copilărie
pot af ecta con vingerile și comportamentele la
maturitate. În gener al, oamenii nu sunt conștienți
de concepțiile lor legate de bani și de modul în
care comportamentul lor dăun ător este determinat
de acest aspect. Prin urmar e, nimeni nu încear că
să își schimbe concepția despr e bani înainte de a
face orice prim pas în îmbun ătățirea situației
financiar e.1.2 CÂ T DE BENEFICE
SUNT CONVINGERILE
TALE DESPRE BANI?
CARE A F OST
SITU AȚIA T A
FINANCIARĂ ÎN
FAMILIE? CÂ T DE
BOG AȚI A U FOST/
SUNT P ĂRINȚII T ĂI ȘI
ÎN CE MĂSURĂ A U
REUȘIT SĂ ÎȚI
TRANSMIT Ă UN
ANUMIT
COMPORT AMENT
FINANCIAR?
ESTE DEMONS TRA T
CĂ FEL UL ÎN CARE
SUNT ADMINIS TRA ȚI
BANII ÎN F AMILIE ARE
O OARE CARE
INFL UENȚ Ă ASUPRA
COMPORT AMENTUL UI
FINANCIAR AL
FIECĂRUI MEMBRU.
11

ÎN F AMILIE, DISCUȚIILE
DESPRE BANI AP AR,
DIN P ĂCATE, A TUNCI
CÂND EXIS TĂ DEJ A
PROBLEME SA U
LUCRURILE NU
FUNCȚIONEAZĂ CUM
TREBUIE. ATÂT TIMP
CÂT BANII NU SUNT
O PROBLEMĂ, ÎNTRE
PARTENERI NU SE
ADUCE ÎN DISCUȚIE
ACES T SUBIE CT.
RĂU DES TUL ! “
12

Continuând scenariul de mai sus, când am ajuns la
vârsta la car e am început să înțelegem ce se
întâmplă în jurul nostru, am observ at că în f amilia
noastră tata este cel car e aduce banii în casă. De
asemenea, am văzut că mama er a cea car e făcea
propunerile, un scurt r ezumat al nev oilor, iar tata
cel car e decidea ce se întâmplă cu banii. Ulterior ,
banii er au repartizați cheltuielilor lunar e și nev oilor
urgente.
Acum, când a vem pr opriul v enit, f acem la f el și
economisim puțin doar înainte de o achiziție
majoră, planificăm banii cât să ne ajungă până la
următorul salariu și știm că există f oarte multe
lucruri pe car e nu ni le putem permite. 1.3 COMPORT AMENT FINANCIAR –
MOȘ TENIRE DE F AMILIE
TE-AI G ÂNDIT VRE ODATĂ CĂ
EXIS TĂ VRE O LE GĂTURĂ ÎNTRE
COMPORT AMENTUL T ĂU
FINANCIAR A CTU AL ȘI FEL UL ÎN
CARE A U FOST ADMINIS TRA ȚI
BANII ÎN F AMILIA DIN CARE
PRO VII? EXIS TĂ VRE O
ASEMĂNARE ÎNTRE A CȚIUNILE
TALE ȘI ALE P ĂRINȚIL OR T ĂI?
13

FIECARE DINTRE NOI
AM DEVENIT ADUL ȚI
CU "TRA UME”
FINANCIARE ADÂNC
ÎNRĂD ĂCINA TE DE
CĂTRE F AMILIE“
14

Dacă părinții tăi administr au banii într -un anume
fel, tu poți în văța din gr eșelile lor astf el încât banii
să nu r eprezinte și pentru tine cea mai mar e grijă
pentru mâine. Analiz ează-ți legătură și
comportamentul cu banii și încear că să construiești
o relație cu aceștia, însă una pe car e o poți
controla tu și nu ea pe tine.
Cu sigur anță puțini dintr e voi ați asistat vr eodată la
o discuție a părinților v oștri legată de bani,
anumite in vestiții sau pr obleme financiar e. Iar
acum, când a veți copii, f aceți același lucru și nu îi
lăsați să asiste la discuțiile v oastre pentru că, nu-i
așa, nu tr ebuie să știe ei că există cev a probleme
și că, într -un fel sau altul, tr ebuie să le r ezolvați.
Am auzit cu toții f rânturi de discuții când părinții
încercau să afle pe ce anume s- au cheltuit banii,
cum să împartă ceea ce au în așa f el încât să le
ajungă. Discuțiile lor nu er au dintr e cele mai calme,
de multe ori, nu știam exact ce se întâmplă și ne-
am fi dorit să ne lase și pe noi să asistăm la
discuție. DA, COMPORT AMENTUL
FINANCIAR SE ÎNV AȚĂ
ÎNSĂ PO ATE FI
CONTROLA T ȘI AD APT AT
LA NEV OILE FIE CĂRUIA.
15

În primul rând, copiii nu iau parte la discuție
pentru că nu vr em să știe că există pr obleme
financiar e, nu tr ebuie ca ei să-și f acă griji în
această privință. Mai apoi, discuțiile despr e
bani se r ezumă la "unde sunt banii?", "ce am
făcut cu banii?", "de ce s- au terminat banii?",
"din vina cui am rămas fără bani?".
O altă gr eșeală, și asta pentru că f aptul este
consumat, prin urmar e canalizați- vă atenția în
special pe următoar ea problemă: unde ați
greșit, astf el încât să nu mai gr eșiți și a doua
oară, f aceți un plan pentru a evita situații
asemănătoar e și nu aruncați vina de la unul la
celălalt.
Încercați să vă f aceți un plan pornind de la
veniturile pe car e le a veți în fiecar e lună.
Având acest punct de plecar e, veți ști exact ce
trebuie să f aceți, fiecar e dintr e voi. De
asemenea, v a fi mult mai ușor să v edeți pe ce
anume cheltuiți banii, de unde puteți
economisi și cum puteți să f aceți în așa f el
încât aceștia să fie f olosiți în mod eficient. PROBLEMA
BANIL OR
ÎN F AMILIE…
5

SFATUL NOS TRU ES TE
URMĂ TORUL, LĂSA ȚI
COPIII SĂ P ARTICIPE
LA DISCU ȚIILE LEGATE
DE BANI. ÎNTR-ADEV ĂR,
ACEȘ TIA NU TREBUIE
SĂ CUNO ASCĂ
GRA VITATEA SITU AȚIEI,
ÎNSĂ V OR ÎNV ĂȚA DIN
GREȘELILE V OASTRE
ȘI VOR ȘTI CUM SĂ
REZOLVE AS TFEL DE
SITU AȚII PE VIIT OR.“
17

Cele mai inter esante experiențe legate de bani se
referă cu sigur anță și la cele mai intense trăiri, la
situații extr eme prin car e ai tr ecut atunci când ai
avut sau nu bani, sau atunci când banii au a vut un
rol important.
Experiențele legate de bani, bune sau r ele, au r olul
de a ne în văța că nu întotdeauna f acem cele mai
potrivite alegeri și că, așa cum banii te pot ajuta să
ieși dintr -o situație neplăcută, la f el de bine îți pot
da peste cap planurile.
Dacă tu cr ezi că meriți să cheltuiești bani pentru
tine, nu este neapăr at cev a rău, dar dacă f aci asta
neținând cont de cir cumstanțe, poate să fie cev a
distrugător . Crezând că meriți cev a extr avagant în
loc să f aci cev a economii pentru situații ur gente,
poate pune în pericol stabilitatea ta financiară.
Având o asemenea concepție legată de bani, de
cele mai multe ori se iv esc aceleași consecințe car e
ar fi apărut și în cazul în car e ai fi luat decizia
conștientă de a fi săr ac.
În mod f recvent, concepțiile noastr e legate de bani
sunt tr ansmise de la o gener ație la alta. Este
important să înțelegem că anumite concepții legate
de bani nu sunt neapăr at cor ecte sau gr eșite, bune
sau rele. Anumite concepții legate de bani ne pot fi
foarte utile dacă sunt aplicate în cir cumstanțe
financiar e adecv ate. 1.4 CELE MAI
INTERESANTE
EXPERIENȚE LE GATE
DE BANI
CUM TE-AI SIMȚIT
ATUNCI CÂND AI
PRIMIT PRIMUL T ĂU
SALARIU?
DAR A TUNCI CÂND,
DIN BANII CÂȘ TIGAȚI
DE TINE, ȚI-AI
CUMP ĂRA T CEV A CE
ȚI-AI DORIT FOARTE
MUL T?
18

Mulți dintr e noi evită să v orbească despr e bani fie
pentru că situația lor financiară nu este tocmai
bună, fie pentru că nu li se par e un subiect de
discuție potrivit, însă această atitudine de
respinger e poate suger a și existența unui
sentiment de f rustrare.
Dacă stăm să ne gândim mai bine, ori de câte ori
vine v orba despr e bani discuția devine
inconf ortabilă, și este fir esc să evităm un subiect
care ne incomodează sau ne aduce gânduri nu
tocmai plăcute. P e lângă aceste aspecte, dacă
discutăm totuși despr e bani, v enituri și cheltuielile
proprii, ce o să zică ceilalți când v or afla câte
datorii a vem, ce salariu mic compar ativ cu munca
depusă și așa mai departe.
Poveștile fiecăruia despr e propria situație financiară
țin foarte mult de bunăstar ea proprie și de
siguranța pe car e o ar e în ceea ce priv ește
veniturile, astf el că, în f uncție de po veștile
financiar e, îți poți da seama f oarte simplu de
situația financiară a unei persoane. CÂT ÎȚI ES TE DE UȘOR SE V ORBEȘ TI DE
SITU AȚIA T A FINANCIARĂ? ESTE UN
SUBIE CT CONF ORT ABIL PENTRU TINE?
EȘTI DESCHIS LA ASTFEL DE DISCUȚII ? 1.5 CARE SUNT
POVEȘ TILE T ALE
DESPRE BANI?
19

Avem tendința să ne uităm în jur și să f acem
compar ații și judecăți. Ne comparăm cu colegii de
muncă sau cu prietenii prin prisma a ceea ce
avem: casa mea f ață de casa lor , vacanțele mele
față de ale lor , salariul meu f ață de salariul lor și
exemplele pot continua la nesfârșit. Această
continuă compar ație și competiție s- ar păr ea că ne
ține în priză, că este însăși esența existenței
noastr e. Dar într -adevăr așa este?
Există un sentiment de f rustrare pentru că nu
întotdeauna ne aflăm pe partea car e trebuie,
pentru că se întâmplă și nedr eptăți, însă fiecar e
încear că să f acă ceea ce este mai bun
pentru el, prin urmar e, de noi depinde unde ne
aflăm din punct de v edere financiar și cât
de satisfăcuți sau mulțumiți suntem. CÂT DE DES DISCUT AȚI DESPRE BANI LA
LOCUL DE MUNCĂ? CÂT DE CONF ORT ABIL
VĂ SIMȚIȚI CÂND CEILAL ȚI PO VES TESC
DESPRE BANI, CONCEDIUL PE CARE L-A U
AVUT SA U MAȘINA PE CARE URMEAZĂ SĂ
ȘI-O CUMPERE?
20

La fel ca în cazul de mai sus, atunci când po vestim
cu prietenii despr e situația noastră financiară,
subiectul v a fi discutat în f uncție de cât de
confortabil ne simțim. Dacă r ezultatul compar ației
este în f avoarea noastră or goliul nostru zâmbește
satisfăcut; atunci când acea compar ație nu ne este
favorabilă, căutăm scuz e sau, mai gr av, căutăm
explicații întortocheate pentru succesul celorlalți,
de obicei explicația este simplă: A a vut nor oc!
Încer cați să nu v ă mai compar ați
cu ceilalț i și să f aceț i în așa f el
încât să ajungeț i la stadiul în car e
să v ă simț iți con fortabil din punct
de v eder e financiar . Frustr area pe
care o simț iți atunci când v edeț i
bunăstar ea celorlaț i ar tr ebui să
fie impulsul spr e schimbar e. Nu
aruncaț i vina pe nimeni și nimic.
Schimbaț i-vă comportamentul
financiar , căutaț i să v edeț i unde
ați greșit, fiț i cor ect și onest cu
voi înșiv ă, apoi v eți vedea
diferența.
21

pier zi
‘fericiț i’câșt igi
rateziAm întâlnit de- a lungul timpului f oarte mulți
oameni car e nu știu ce să cr eadă despr e ei când
vine v orba despr e bani. Nu știu dacă sunt săr aci
sau dacă sunt r ealmente bogați! Există într –
adevăr un niv el de per cepție subiectivă a sărăciei
și respectiv a bogăției, dincolo de limitele
statistice. P e de altă parte, fiecar e dintr e noi își
supraevaluează de obicei statutul financiar
personal.
Tocmai din aceste motiv e autoev aluarea pentru
încadr area într -o categorie sau alta tr ebuie să fie
simplă chiar dacă este ușor subiectivă. În f uncție
de cele două coor donate de bază în r elația cu
banii, ce știi despr e bani și ce faci cu banii, a vem
următoar ele posibilități. Cadr anul
financiar
22

123Teoretic nu ai bani, nu știi cum
funcționează piețele financiar e și cum
circulă banii, deci nu ai nici pr oblema
lor. Însă această situație este una
tempor ară dacă îți pr opui să- ți clădești
bunăstar ea financiară. pentru că ”așa f ace toată lumea” . Cu
siguranță v ei pier de toți banii sau o
mare parte din ei. V ezi cazul
”investitorilor ” de la Caritas, Ger ald,
SAFI, etc. știi ce se petr ece, cum f uncționează
banii și f aci investiții inteligente cu
câștiguri pe termen scurt sau lung. Din
păcate această categorie numără doar
câteva procente din populația globului.
După unii experți într e 3-7%.
CADRANUL I ES TE
CEL ÎN CARE NU Ș TII
ȘI NU F ACI. CADRANUL II – NU
ȘTII CE SE ÎNTÂMPLĂ
CU BANII, NU ÎNȚELE GI
MECANISMELE
FINANCIARE ȘI
TOTUȘI TE
HAZARDE ZI SĂ
INVES TEȘ TI
Știu cum și ce tr ebuie să f acă însă din
diferite consider ente nu acționează la
momentul potrivit și r atează
oportunitățile. Câți economiști sau
persoane cu două f acultăți cunoașteți
și care nu au parte de bunăstar e
financiară? Vă spun eu că sunt f oarte
mulți. CADRANUL IV
ZONA CEL OR
CARE NU
ACȚIONEAZĂ
LA TIMP!CADRANUL III
ESTE Z ONA IDEALĂ
23

Întorcându-ne la T reptele Succesului Financiar , ce
înseamnă de f apt regăsir ea într -un anumit cadr an?
Cu alte cuvinte înseamnă ef ortul fiecăruia de a
înțelege că tr ebuie să f acă cev a care să î l ridice
către o tr eapă superioară a succesului. Dacă nu
faceți nimic și vă complaceți în z ona de Haos,
înseamnă că vă r egăsiți în cadr anul I sau II. Sf atul
nostru este să luați o decizie încăpățânată și
disciplinată de a ieși din Haos spr e zona de
Siguranță adoptând al III -lea cadr an.
Aleger ea aparț ine fiecăruia,
însă ceea ce tr ebuie să
rețineț i este că în cir cuitul
banilor cadr anul III este
singurul car e vă poate ajuta să
ieșiț i din z ona de Haos! Tu din
care cadr an consideri că f aci
parte ? Ce cr ezi că ai de f ăcut
pentru a ajunge în cadr anul
III?
24

Da, am f ost mândri de r eușita noastră și cu
siguranță banii er au deja planificați pentru
diferitele activități sau achiziții. Și chiar dacă i- am
așteptat cu mar e nerăbdar e, par că s-au terminat
neașteptat de r epede.
În timp , am r eușit să ne gândim puțin bugetul
disponibil și să ne limităm la posibiltățile a vute.
Pentru unii, această modalitate este eficientă, însă
pentru alții, banii se termină cu mult înainte ca
ceilalți să sosească.
Cum putem să ne planificăm bugetul astf el încât
banii să fie cheltuiți eficient? F oarte simplu, există
câțiva pași car e te pot ajuta să contr olezi și să
valorizezi la maxim v eniturile.
Ține evidența strictă a banilor , doar în acest f el
vei avea o imagine exactă a v eniturilor și
cheltuielilor tale.
Cheltuielile sunt pr ea mari? Există numer oase
modalități de economisir e astf el încât nu tr ebuie
să renunți la toate plăcerile tale. Evidența
cheltuielilor te poate ajuta să descoperi de unde
poți reduce astf el încât conf ortul tău să nu fie
afectat.
Cumpără inteligent! Nu toate r educerile sunt
reduceri și nu tot ce îi ieftin te f ace să
economisești, gândește-te bine înainte să
cumperi: chiar ai nev oie de pr odusul sau
serviciul r espectiv?1.6 CE F ACI CU BANII
LUNĂ DE L UNĂ
ȘTIM CU T OȚII CÂ TĂ
SATISF ACȚIE AM
SIMȚIT A TUNCI CÂND
AM PRIMIT PRIMUL
NOS TRU SALARIU.
25

Planifică înainte de orice in vestiție sau activitate
care presupune o sumă mai mar e de bani.
Fă-ți o analiză periodică a bugetului! Apar tot
felul de schimbări în viața ta iar v eniturile și
cheltuielile pot fi dif erite de la o lună la alta.
Planurile tale financiar e trebuie gândite pe
termen lung astf el încât obiectiv ele să poată fi
atinse.
În funcție de v eniturile pe car e le a vem, fiecar e
dintre noi încear că să le v alorizeze și să le
folosească într -un mod cât mai or ganizat și mai
responsabil. Cheltuielile nu pot fi contr olate
întotdeauna și uneori uităm de r esponsabilitatea
controlului pr opriului buget. Cu sigur anță că în
timp v om în văța ce, cum și cât putem f ace din
venitul pe car e îl avem. Însă cu cât mai r epede
învățăm, cu atât mai puțin v om irosi și v om fi
eficienți în administr area propriului buget.
Cum să-mi r escriu po vestea ?
Înainte de această etapă este f oarte important să știți de ce anume
aveți nev oie, să vă stabiliți o dir ecție și un punct de plecar e. Poate vr eți
mai mulți bani, cheltuielile sunt pr ea mari și vr eți să f aceți cev a în acest
sens, cu sigur anță vr eți să le asigur ați copiilor un viitor mai bun și
neapăr at vreți să aveți o Sigur anță financiară, să ieșiți din z ona de
Haos.
Dacă vr eți să schimbați per cepția asupr a banilor și r olul acestor a în
viața v oastră, stabiliți- vă obiectiv e clar e. În acest f el veți ști încotr o să
vă îndr eptați, car e este următorul pas, iar dacă cev a nu f uncționează
așa cum ați plănuit, v a fi mai ușor să v edeți unde ați gr eșit.
În primul rând, pr oblemele financiar e apar atunci când educația
financiară lipsește cu desăvârșir e. Dacă ai o pr oblemă financiară, atunci
cu sigur anță ai nev oie de soluții la acea pr oblemă, și nu lipsa banilor
duce la pr obleme financiar e, ci lipsa educației financiar e.
Chiar dacă nu este f oarte complicat să aplici principii simple car e îți pot
aduce r ezultate extr aordinare, este nev oie de disciplină și acțiune.

BANII VIN ȘI SE DUC,
ÎNSĂ CEEA CE REUȘEȘ TI
SĂ F ACI CU EI PO ATE
DETERMINA
BUNĂS TAREA T A
FINANCIARĂ ȘI
ACCESUL T ĂU
SPRE O TREAPT Ă
SUPERIO ARĂ DE
SIGURANȚ Ă,
INDEPENDENȚ Ă
SAU LIBERT ATE
FINANCIARĂ.“
27

Pe bună dr eptate v eți spune că nu înțelegeți de ce
am într ebat toate aceste lucruri despr e bani. Ce ați
văzut? Ce ați auzit? Ce ați trăit? Ce spuneți acum
despr e bani?
De ce nu v -am în vățat pur și simplu cum să f aceți
mai mulți bani? Să ne explicăm!
Se spune că r ezutatele pe car e le obținem, printr e
care și sumele de bani pe car e le câștigăm, sunt
produsul gândurilor noastr e.
Dacă vr ei să ai o casă, prima dată tr ebuie să te
gândești la o casă, abia apoi o poți a vea, nu-i așa?
La fel și cu banii.
Gândurile legate de bani pot fi pozitiv e, de genul:
”Sunt bani pentru toată lumea” , ”Nu am bani
acum” , ”B anii sunt pr oporționali cu v aloarea pe
care o pr oduc” sau negativ e: ”Nu ne putem
permite” , ”Niciodata nu v oi avea suficienți bani”
etc.
Ce ai auzit despr e bani și ce auzi zilnic plus ce ai
văzut în f amilie și în jurul tău legat de bani,
adunate cu experiențele tale r eferitoar e la bani,
dau rezultatul final în materie financiară, adică ce
ești TU în r elația cu banii. Așa cum un calculator
are nev oie de un soft bun și nevirusat pentru a
funcționa bine, la f el și noi oamenii a vem nev oie de
un soft bun în r elația noastră cu banii.
Dacă ai a vea în f ață o axă numer otată de la 1 –
10, unde la 1 sunt gândurile negativ e și rele despr e
bani iar la 10 sunt doar gândurile pozitiv e, tu ce
notă ți- ai acor da? Cum gândești tu despr e bani în
acest moment? P ozitiv sau negativ?
Încear că să fii cât mai obiectiv și să nu îți dai, cu
indulgență o notă de tr ecere, adică 5. Nu f olosește
nimănui, dar mai ales nu-ți f olosește ție.GÂNDURILE PO T FI
MATERIALIZA TE
“EȘTI CEEA CE
GÂNDEȘ TI !”
=
28

Situația v oastră fiananciară depinde în cea mai
mare parte de acțiunile și deciziile pe car e le luați
la un moment dat. Nu încer cați să căutați vino vați
și nu mai pier deți timpul aruncând vina de la unul
la celălalt. Acționați!
Principalele pr obleme se r eferă la lipsa noastră de
curaj și de asumar e a unor riscuri. Nu a vem bani
puși deoparte și nici nu f olosim cu pr ea mar e
încredere instrumentele financiar e de economisir e
și investiții, acestea sunt cele mai mari minusuri pe
care le au oamenii.
Cu toate acestea, în ultimii ani tot mai mulți dintr e
noi conștientiz ează nev oia unei planificări și a
cheltuirii r esponsabile, iar aceasta ar tr ebui să se
concr etizeze în ținer ea evidenței banilor printr -un
buget personal sau al f amiliei. Acesta este primul
pas, esențial de altf el, pentru a ieși din Haos și
pentru a construi drumul spr e Sigur anță,
Independență și apoi Libertate. Demersul de
planificar e financiară prin car e asigurăm contr olul
asupr a propriilor finanțe este un pr oces car e, la
nivelul oricăr ei societăți, se în vață pas cu pas și
depinde f oarte mult de etapa în car e se află
societatea r espectivă.
Prin urmar e, dacă găsim sursa pr oblemelor v a fi
mai simplă și mai eficient ă rezolvarea acestor a.PRIMUL P AS
BUGETUL!
29

Când vine v orba de bani, lucrurile sunt întotdeauna
complicate pentru că a vem dorințe nenumăr ate,
vise dintr e cele mai div erse și obiectiv e…mai puțin
specifice. Cu ex cepția ultimului aspect, pr ezența
celorlalte într -o anumită măsură este binev enită.
Să vedem ce este gr eșit în această schemă:
Visele sunt importante în primul rând pentru
sănătatea noastră psihic ă, avem nev oie de vise
pentru că acestea ne pot încur aja și ne v or face să
evoluăm.
Dorințele r eflectă nev oile intense car e au ajuns în
stadiul de a fi exprimate și satisf acute. Îndeplinir ea
unei dorințe r eprezintă un prim pas în stabilir ea
obiectiv elor.
Și pentru că am ajuns la partea cea mai
importantă, obiectiv ele reprezintă cel mai util și
mai important pas în dezv oltarea ta personală și
profesională. O dorință sau un vis, indif erent car e,
poate fi tr ansformată în obiectiv și apoi în r ealitate,
cu atât mai mult cu cât este SMAR T. VISE – DORINȚE –
OBIE CTIVE
30

Specifice: claritate cu privir e la ce,
unde, când și cum v a fi schimbată
situaț ia, e xactitate în ceea ce se
dorește a se obț ine;
Măsur abile: capacitatea de a
cuant ifica bene ficiile, fie calitat iv fie
cant itativ;
Abor dabile: capacitatea de a
îndeplini obiect ivele, nu orice
obiect iv poate fi at ins;
Rele vante: realiz area obiect ivului
contribuie la impactul viz at, la
bunăstar ea unei per soane;
Timp (încadr area în t imp): stabilir ea
unei perioade de t imp în car e trebuie
atinse obiect iveleOBIE CTIVELE SMART SUNT
OBIE CTIVE
31

OBIE CTIVELE SMART
SUNT CELE CARE ÎȚI
ARA TĂ UNDE TREBUIE
SĂ AJUNGI ȘI ÎN CE
STADIU TE AFLI, NU
POȚI SĂ PRODUCI O
SCHIMBARE D ACĂ
NU Ș TII UNDE VREI
SĂ A CȚIONE ZI ȘI
UNDE ÎȚI DOREȘ TI
SĂ AJUNGI.“
32

analizați- vă situația financiară permanent,
nu doar atunci când apar pr obleme
păstrați un echilibru într e veniturile și
cheltuielile pe car e le a veți
stabiliți- vă obiectiv e clar e și bine delimitate
în timp
comportamentul financiar se în vață, deci
aveți grijă ce le tr ansmiteți copiilor
atenție! și concepțiile despr e bani se
transmit de la o gener ație la alta
nu lăsați f rustrările financiar e să vă af ecteze
relațiile, cer eți ajutorul dacă a veți nev oie
implicați- vă copiii în discuțiile legate de
situația financiară a f amiliei, în acest f el veți
avea parte și de sprijinul lor
pentru a a vea o r elație pozitivă cu banii,
trebuie să vă contr olați comportamentul și
gândir ea
planificați banii și fiți eficienți!
nu lipsa banilor duce la pr obleme financiar e,
ci lipsa educației financiar e și
managementul def ectuos al acestor a.10 SF ATURI
PENTRU UN
COMPORT AMENT
FINANCIAR
ADE CVAT:
33

2
Planifică,
respectă,
analiz ează!

2.1 CONTROL UL ȘI ADMINIS TRAREA BANIL OR
CONTROL UL BANIL OR PRESUPUNE A TENȚIA
TA SPORIT Ă ÎN CEEA CE PRIVEȘ TE
ADMINIS TRAREA L OR, PRESUPUNE
EXIS TENȚ A UNUI BUGET CORE CT, REAL,
ACTU ALIZA T CONS TANT.
Așa cum am pr ecizat, atunci când r eușești să
controlezi tu banii, și nu ei pe tine, poți ieși din
zona de Haos, iar pentru a tr ece pe tr eapta
următoar e, în z ona de Sigur anță, tr ebuie să ții
cont de următoar ele:
Preia contr olul finanțelor tale: calculează-ți
venitul lunar și încear că să contr olezi cheltuielile
lunare. Vei avea o imagine exactă a situației
tale financiar e și îți v ei putea planifica mai ușor
eventualele activități.
Fă o listă cu toate sursele de v enit și sumele
aferente: salariul, dobânzi din depozite bancar e,
comisioane etc. Cel mai important este să ai o
imagine de ansamblu asupr a banilor tăi și este
foarte important să fii r ealist! Ai încer cat
vreodată să v ezi unde se duc banii? Ai fii
surprins… Cele mai nesemnificativ e cheltuieli de
moment pot duce la adevăr ate minusuri în
bugetul tău.
35

Contr olează-ți cheltuielile. Evidența cheltuielilor
te poate ajuta să descoperi de unde poți r educe
astfel încât conf ortul tău să nu fie ef ectat.
Economisește în fiecar e zi câte puțin, și v ei
simți mar ea dif erență atunci când v a apăr ea o
situație nepr evăzută iar tu v ei avea posibilitatea
de a ieși f oarte ușor din încur cătură.
Începe să cumperi inteligent! Nu toate
reducerile sunt r educeri și nu tot ce îi ieftin te
face să economisești, așa că gândește-te
înainte să cumperi: chiar ai nev oie de pr odusul
sau serviciul r espectiv? O altă modalitate
eficientă de a f ace cumpărăturile se r eferă la
lista de cumpărături. Cu sigur anță v ei ieși mai
repede din magazin, v ei cumpăr a tot ce îți
trebuie, iar tentația de cumpărături
suplimentar e sau nef olositoar e este cu mult mai
mică.
La fel de importantă este planificar ea înainte de
orice in vestiție sau activitate car e presupune o
sumă mai mar e de bani. Spr e exemplu, bugetul
rezervat pentru a mer ge în concediu. Este
benefică stabilir ea unei limite în ceea ce
privește suma alocată pentru astf el de situații.
Dacă v ei ști dinainte cât ai la dispoziție să
cheltui, cu sigur anță impulsurile tale v or fi
diminuate.
Fă-ți o analiză periodică a bugetului! Apar tot
felul de schimbări în viața ta iar v eniturile și
cheltuielile pot fi dif erite de de la o lună la alta,
iar planurile tale financiar e trebuie gândite pe
termen lung.
Îți contr olezi banii sau ei pe t ine?
Contr olul banilor pr esupune de f apt cir cuitul lor din
momentul în car e ajung la noi, și până în
momentul în car e sunt cheltuiți. Însă partea cea
mai importantă este r eprezentată de beneficiul pe
care îl avem de pe urma acestor a.
Deciziile pe car e le luăm tr ebuie să fie
independente, în măsur a în car e se poate, de
situația financiară pe car e o avem, și nu
influențate de aceasta. 36

NU ES TE DEL OC
COMPLICA T SĂ ȚII
EVIDENȚ A SITU AȚIEI
TALE FINANCIARE,
IAR CE ES TE
IMPORT ANT, VEI Ș TI
ÎNTOTDEA UNA
CÂȚI BANI MAI AI,
CE ANUME ÎȚI PERMIȚI,
UNDE SE DUC BANII T ĂI
ȘI CALIT ATEA
INVES TIȚIIL OR T ALE.“
37

Te angajezi, câștigi un salariu lunar . La ridicar ea lui
ai deja în minte câtev a cheltuieli major e care te
asteaptă: chirie, într eținer e, mâncar e,
îmbrăcăminte, etc. În principiu cam tot ce câștigi
cheltui și apoi aștepti liniștit (sau cu cev a datorii)
următorul salariu.
Ai avansat, ai experiență mai multă și începi să ai
venituri mai mari. Primul gând car e îți tr ece prin
minte este să…te apuci de un cr edit. Cr edit pentru
nevoi personale, de cumpăr at o mașină pentru
plimbat iubita/iubitul sau poate chiar o casă. Aici se
întâmplă cev a inter esant, în momentul în car e îți iei
salariul, principala ta pr eocupar e va fi plata datoriei
la bancă. Apoi cheltuielile lunar e normale și…gata
banii. Așteptăm următorul salariu.SCENARIUL 1
SCENARIUL 22.2 CELE 3 SCENARII
FINANCIARE ÎN
FAMILIE
CUM ÎȚI
ADMINIS TRE ZI
VENITURILE? CE VEI
FACE CU BANII PE
CARE ÎI CÂȘ TIGI?
CARE SUNT ÎNSĂ
SCENARIILE
FINANCIARE DE BAZĂ
PE CARE FIE CARE
DINTRE NOI LE PO ATE
TRĂI? VĂ SPUNEAM
CĂ SUNT MINIM TREI.
HAIDEȚI SĂ LE
ANALIZĂM ÎMPREUNĂ.
38

Indiferent de v enitul pe car e-l obții, dir ecționezi o
parte a acestuia cătr e economisir e și in vestiții
(10% economisir e și 10% in vestiții). Sumele
dedicate in vestițiilor le plasezi în z ona activ elor,
adică în z ona ce pr oduce bani. Și așa îți f aci din
asta un obicei de viață, 10% din v enitul tău lunar
sau anual se duce cătr e investiții, car e la rândul lor
produc v enituri pentru tine și f amilia ta. Cum ar fi
dacă ți- ai plăti cr editele doar din banii pr oduși de
investițiile tale? Ar fi inter esant, nu-i așa?
În funcț ie de v eniturile pe car e le a vem, fiecar e
dintr e noi încear că să le v aloriz eze și să le
folosească cât mai or ganiz at și mai r esponsabil.
Cheltuielile nu pot fi contr olate întotdeauna și
uneori uităm de r esponsabilitatea contr olului
propriului buget. Cu sigur anță că în t imp v om
învăța ce, cum și cât putem f ace din v enitul pe car e
îl avem, însă cu cât în vățăm mai r epede, v om fi mai
eficienț i în administr area pr opriului buget.SCENARIUL 3
39

Pornind de la T reptele Succesului Financiar , ce
înseamnă de f apt deciziile pe car e le luați în fiecar e
lună r eferitoar e la bani? Înseamnă că alegerile pe
care le faceți și f elul în car e vă administr ați
finanțele personale aparține fiecăruia, însă ceea ce
trebuie să r ețineți este că în cir cuitul banilor , doar
scenariul 3 vă poate ajuta să ieșiți din z ona de
Haos!
40

Tocmai pentru a pr eveni aceste pr obleme este
recomandată r ealizar ea unui buget de f amilie.
Bugetul personal, sau bugetul f amiliei după caz,
reprezintă un prim pas spr e Sigur anța financiară.
Este cel mai important semn că banii pe car e îi ai
sunt f olosiți cor espunzător și r esponsabil. A tunci
când îți stabilești un buget, poți observ a și contr ola
foarte bine v eniturile și cheltuielile, sigur anța
financiară pr oprie și a într egii familii.
Totodată, bugetul îți v a arăta unde te afli f ață de
obiectiv ele financiar e pe car e ți le- ai propus, cât de
eficient sau de echilibr at este r aportul dintr e
veniturile și cheltuielile tale, pe scurt nu v ei mai fi
în Haos.
După cum am pr ecizat, bugetul constă în
însemnar ea tutur or surselor de v enit și a
cheltuielilor într -o perioadă de timp stabilită.
Acesta tr ebuie să se baz eze pe un calcul exact și
cât se poate de r eal al posibilităților financiar e ale
unei f amilii.2.3 NU CONTEAZĂ
CÂȚI BANI CÂȘ TIGI, CI
CUM ÎI CHEL TUIEȘ TI
CELE MAI MUL TE
PROBLEME
FINANCIARE NU A U LA
BAZĂ LIPSA BANIL OR,
CI LIPSA EDUCA ȚIEI
FINANCIARE ȘI A
COMUNICĂRII PRIVIND
VENITURILE ȘI
CHEL TUIELILE
REALIZA TE DE
FIECARE MEMBRU AL
FAMILIEI.
41

SCOPUL FINAL AL
UNUI BUGET ES TE
ACELA DE A AJUT A LA
PLANIFICAREA UNOR
ECONOMII PENTRU
ATINGEREA SA U
ÎNDEPLINIREA UNOR
OBIE CTIVE
(CUMP ĂRAREA
UNEI CASE SA U
A UNEI MAȘINI).“
42

Principalele t ipuri de cheltuieli
Stabilir ea cheltuielilor r eprezintă cel mai important
pas în r ealizar ea bugetului v ostru pentru că în
acest f el veți vedea unde se duc banii v oștri și car e
sunt ex cesele pe car e le faceți.
Cheltuielile fix e: rata la casă/ chiria, impozite
locale (pe casă sau pe mașină), impozitul pe
venit (acesta mer ge la bugetul de stat, dar dacă
venitul constă doar în salariu, impozitul este
reținut de angajator).
Cheltuieli esențiale: alimente (în R omânia,
sumele cheltuite pe alimente sunt destul de
mari), într eținer e (veți fi surprinși cât de mult
puteți economisi dacă închideți becurile când
ieșiți din cameră), tr ansport (pentru a ajunge la
serviciu sau pentru alte deplasări esențiale,
puteți mer ge pe jos, cu mijloace de tr ansport în
comun sau cu mașina personal ă), îmbrăcăminte,
telefon, asigurări (pentru casă, mașină,
asigur are de viaț ă).
Cheltuieli ne-esențiale sau dorințe: v acanțe,
ieșiri în or aș, pariuri, cumpărături neplanificate
etc.BUGETUL DE VENITURI: ÎN CARE SUNT
INCL USE VENITURILE FIXE L UNARE ȘI
ESTIMĂRILE DE VENITURI V ARIABILEBUGETUL
FAMILIEI
BUGETUL DE CHEL TUIELI: CUPRINDE
TOATE CHEL TUIELILE CU ÎNTREȚINEREA,
HRANA, UTILIT ĂȚI, ET C.
43

CA SĂ ÎȚI FIE
MAI UȘOR
În urma discuțiilor cu un număr impr esionant
de persoane am ajuns la câtev a sugestii legate
de dificultatea ținerii constante a unui buget
de familie.
Cum să îț i fie mai usor:
Învață toți membrii f amiliei să ceară bonul
la cumpărăturile ef ectuate
Copiii își pot nota într -un carnețel toate
cheltuielile ef ectuate într -o zi
Alocă sume fix e de bani membrilor f amiliei
pe zi sau săptămână, la sfârșitul săptămânii
faceți împr eună un total al cheltuielilor;
Notează într -un notes sau în telef onul mobil
cheltuielile pentru car e nu ai primit bon
(piață, împrumuturi colegi, etc. )
Transcrie periodic, de pr eferință
săptămânal, cheltuielile notate în carnețele
de toți membrii f amiliei f olosind un fisier
Excel
Aloca o oră de “joacă financiară” în f amilie,
în car e, de la mic la mar e, notați cheltuielile
fiecăruia și “pr emiați” pe cei car e au cheltuit
cumpătat sau au făcut economii în
săptămâna ce a tr ecut.
44

Într-o secțiune anterioară, am v orbit despr e
cheltuieli și categorii de cheltuieli. Înainte de a
pune f ață în f ață cele două noțiuni atât de
discutate, v om po vesti puțin și despr e venituri,
cele sigur e și cele extr aordinare (ocazionale).
Prin urmar e, sursele sigur e de v enit sunt cele
despr e care știți că vă puteți baza. Acestea pot
fi salariul, alocațiile copiilor și altele.
Venitul extr aordinar poate pr oveni dintr -o
varietate de surse, pr ecum un ajutor din
partea f amiliei, un câștig la loterie, o primă la
serviciu, etc.
Administr area bugetului personal se poate f ace
doar pe baza surselor sigur e, și nu pe baza a
ceea ce cr edeți că v eți câștiga.
Veniturile și cheltuielile tr ebuie să fie
echilibr ate, nu puteți consuma mai mult decât
produceți. Astf el că a veți două v ariante:
1. într -un fel sau altul v a măriți v eniturile
2. reduceți din cheltuieli atât cât este posibil și
necesar pentru a exista un echilibru într e cele
două. Mar e atenț ie!
Nu puteț i să v ă
faceț i planuri
pe baz a sur selor
întâmplătoar e
de v enit;VENITURI
vs
CHEL TUIELI
45

DECIZIA V A AP ARȚINE
ȘI CU SIGURANȚ Ă
NU V A FI UȘOR, ÎNSĂ
LIPSA UNUI E CHILIBRU
PE O PERIO ADĂ DE TIMP
ÎNDEL UNG ATĂ PO ATE
AVEA CONSE CINȚE
GRA VE ASUPRA
STABILIT ĂȚII
FINANCIARE“
46

Poate vi se par e că sună puțin exager at, dar
de voi ține schimbar ea și tr aseul banilor pe
care îi aveți. Vă doriți o sigur anță financiară
însă nu f aceți nimic în acest sens.
Schimbați- vă concepția despr e bani!
Înlocuiți "nu v oi avea niciodată suficienți
bani" cu "tr ebuie să f ac asta pentru a a vea
suficienți bani".
Disciplina este f oarte importantă în tr aseul
banilor . Faceți- vă un buget bine pus la punct
și urmăriți- vă banii, apoi încer cați să vă
adaptați cheltuielile la v enituri și să a veți un
echilibru financiar .
Stabiliți- vă obiectiv e clar e și SMAR T! În
acest f el știți unde vă aflați și car e sunt pașii
pe car e trebuie să-i f aceți.
Acționați, nu mai așteptați ca banii să vină
la voi în timp ce tot v oi îi lăsați să plece fără
un obiectiv e anume.
Din păcate, situațiile în car e cheltuielile
depășesc cu mult v eniturile sunt mai dese
decât ar tr ebui. Unde gr eșim? De ce ajungem
în astf el de situații?
Dacă a vem un buget, este f oarte simplu.
Analizăm situația, v edem unde au cr escut
cheltuielile și le r educem în așa f el încât să
revenim la situația inițială.BALANȚ A
CHEL TUIELI
VENITURI
47

Mai gr avă este v arianta a doua: suntem în
Haos financiar , nu ținem un buget, nu știm ce
cheltuieli a vem, nu știm de unde putem
reduce, însă cert e că banii nu ajung.
Dacă nu pot fi r eduse cheltuielile, nu ne
rămâne decât să căutăm surse suplimentar e
de venit, cum ar fi un al doilea loc de muncă
sau or e suplimentar e.
În oricar e dintr e situațiile de mai sus, este cu
mult mai ușor și mai pr actic să ținem cont de
echilibrul dintr e venituri și cheltuieli prin
intermediul unui buget.
La o analiză atentă, pe baza bugetului pe car e
îl ținem în f amilie v om putea observ a care sunt
cheltuielile car e au ponder e foarte mar e în
totalul cheltuielilor .
La niv el național se r egăsesc următoar ele
ponderi:
40,8 % – alimente și băuturi neacoolice
23.3 % – cheltuieli cu locuința
7,6% – băuturi alcoolice și tutun
6,2 % – tr ansport
4,6 % – comunicații
1,5 % – hoteluri și caf enele
0.8% – educațieIată încă un mot iv
pentru car e evidența
banilor este bene fică
și ne poate ajuta
să ieșim din
încur cături.
48

Chiar dacă a veți o evidență rigur oasă a finanțelor
personale, oricând poate apăr ea o cheltuială
neașteptată.
Trebuie să fim conștienți de star ea noastră
financiară, iar dacă a vem cev a economii atunci
suntem pr egătiti pentru cheltuieli nepr evăzute și
situații extr eme. Esențial este să economisiți cu
regularitate, oricât de mică ar fi suma, v eți avea o
siguranță când se întâmplă cev a neașteptat.
Cei car e se află în z ona de Sigur anță financiară, pe
cea de a doua tr eaptă, ar tr ebui să aibă un f ond de
economii car e să le acoper e cheltuielile pe o
perioadă de minim 6 luni în cazul în car e rămân
fără principala sursă de v enit.
Oricine poate f ace economii!
Poate nu la f el de mari, sau a vem nev oie de o
perioadă de timp mai îndelungată, însă este
posibil.
Am pr ecizat și anterior că, indif erent de suma pe
care o puneți deoparte, în timp v a fi suficientă și
binev enită atunci când v or apăr ea situații
neprevăzute.
Un alt aspect important, nu cheltuiți din banii puși
deoparte decât atunci când este ur gent, important
sau sunteți într -o situație mai gr avă. Dacă v eți
apela la economii ori de câte ori doriți să vă
cumpăr ați cev a sau să f aceți in vestiții nef olositoar e,
atunci nu ați r ezolvat nimic.2.4 FONDUL DE
URGENȚ Ă –
ECONOMIILE
ECONOMIILE
REPRE ZINT Ă CEA MAI
ACCESIBILĂ
MOD ALIT ATE DE A NE
ASIGURA CĂ SUNTEM
PRE GĂTIȚI SĂ F ACEM
FAȚĂ SITU AȚIIL OR
NEPLĂ CUTE.
49

Unde păstrăm economiile personale?
Și pentru că am înțeles de este important să
avem mer eu cev a bani puși deoparte, pentru
situații nepr evăzute sau pentru achiziții mai
importante, următoar ea într ebare este: unde
ținem banii? Sub saltea sau într -un cont de
economii? Să luăm pe rând fiecar e situație, cu
avantajele și deza vantajele ei.
Avem o sumă de bani, fie ea mică sau mar e,
nu avem încr edere în bănci sau în alte instituții
financiar e și ținem banii acasă. P entru cât
timp? Sunteți sigur că v eți rezista tentației de
a-i cheltui la primul impuls? Simplul f apt că îi
aveți la îndemână nu este f oarte benefic din
acest punct de v edere. Pe lângă asta, nu sunt
în sigur anță nici din punctul de v edere al
securității, oricine îi poate lua dacă își dă
seama unde îi țineți.
În ceea ce priv ește sigur anța banilor , conturile
de economii sunt mai benefice, banii vă sunt la
adăpost. Conturile de economii sunt printr e
cele mai a vantajoase pr oduse de economisir e,
ratele dobânzilor sunt similar e cu cele ale
depozitelor la termen, iar câștigurile sunt în
multe cazuri scutite de impozitar e. Conturile
de economii sunt o categorie aparte de
produse de economisir e. Ele permit aporturi
suplimentar e de bani, dobânda calculându-se
lunar la soldul contului. Majoritatea acestor
conturi permit r etragerea numer arului oricând
fără penalizar e, fără a fi af ectat niv elul de
remuner are. Astf el, ai acces permanent la
banii din cont, acest lucru compensând niv elul
mai scăzut al dobânzii și făcând pr odusul mai
atractiv.Economiile sunt
pentru situaț ii gr ave,
urgente, și nu
pentru orice mo ft.
50

Înainte de a f ace orice împrumut, fie la o
instituție financiară sau persoană fizică, rude
sau prieteni, încear că să răspunzi la
urmatoar ele într ebări:
Care este scopul acestui împrumut?
Îmi voi păstr a locul de muncă pe dur ata
creditului?
După ce f ac acest împrumut, car e este
totalul datoriilor mele?
Voi putea plăti r atele pentru acest
împrumut?
Voi face un alt împrumut mar e în curând?
Cum îmi v a afecta el capacitatea de plată a
ratelor?
În ce măsură împrumutul ți se par e cea mai
bună v ariantă?2.5 ÎMPRUMUTUL – O
SOL UȚIE?
CARE A F OST
PRINCIP ALUL MO TIV
PENTRU CARE TE-AI
ÎMPRUMUT AT? A F OST
NEV OIA DE BANI A TÂT
DE MARE ÎNCÂ T
ACEAS TA A F OST
SINGURA V ARIANT Ă?
51

CÂND INTENȚIONA ȚI
SĂ F ACEȚI UN
ÎMPRUMUT, NU UIT AȚI
DE CELELAL TE D ATORII
PE CARE LE-A ȚI
CONTRA CTAT. VEȚI
MAI PUTEA A COPERI
DATORIILE?“
52

Există multe modalități de a împrumuta bani,
în funcție de suma dorită, de nev oile pe car e le
aveți, de calitatea serviciului, de dur ata
termenului de r ambursar e. De asemenea,
orice aspect nef avorabil din tr ecut poate
influența sursa împrumutului.
Împrumutul de nev oi personale este disponibil
pentru cei car e au o bună istorie de cr editar e,
adică nu au r estanțe și își plătesc cr editele la
timp. Pentru că nu se pune gar anție pe casă,
creditorul v a aplica o dobândă mai mar e decât
în cazul unui împrumut ipotecar .
Băncile sunt, în gener al, principalii cr editori
pentru acest tip de împrumut; dacă mer geți la
banca unde a veți un cont deschis și solicitați
un împrumut pentru o mașină, spr e exemplu,
atunci acesta este tipul de cr edit car e vi se v a
suger a în cele mai multe cazuri.
Trebuie să știți și f aptul că există mari
diferențe într e creditorii car e oferă servicii și
produse financiar e clienților car e au o istorie
de creditar e mai complicată.
În România există or ganzații car e dețin date
despr e persoanele car e au f acut împrumuturi
contractate de la bănci. Din anul 2000, există
în cadrul Băncii Naționale a R omâniei, Centr ala
Riscurilor B ancar e. Aceasta r eprezintă o
structură specializată în colectar ea, stocar ea În România e xistă
organz ații car e
dețin date despr e
persoanele car e
au f acut
împrumuturi
contr actate de la
bănci.ÎMPRUMUT
PENTRU
NEV OI
PERSONALE
53

și centr alizarea inf ormațiilor privind expuner ea
fiecăr ei instituții de cr edit față de cei car e au
beneficiat de cr edite sau angajamente al căr or
nivel cumulat depășește suma limită de
raportar e sau car e înregistr ează întârzieri în
efectuar ea plăților , precum și a inf ormațiilor
referitoar e la fraudele cu car duri pr oduse de
posesori.
Totodată, s- a înființat la inițiativ a sectorului
bancar r omânesc, B iroul de Cr edit, car e
furnizează băncilor inf ormații r eferitoar e la
persoanele car e au contr actat cr edite, au
achiziționat un pr odus în sistem de leasing sau
au fost asigur ate împotriv a riscului de neplată
de o societate de asigurări.
Iată o listă car e trebuie v erificată când vr eți să
împrumutați bani:
Înțelegeți ce înseamnă un contr act de
credit?
Știți ce înseamnă DAE și la ce f olosește?
Știți car e este totalul de plată?
Știați că există penalități dacă întârziați sau
nu plătiți o r ată?
Știați că sunt și alte costuri în af ară de
dobânda unui cr edit?
Știți cât de lungă este perioada de
creditar e?
Știți că există un comision pentru plata
anticipată a unui cr edit?
Știți că există și alte costuri pentru
aprobarea dosarului?
Știți că dobânda poate fi fixă sau v ariabilă?
Știți că uneori tr ebuie să gar antați cu
imobilul în car e locuiti?Biroul de Cr edit,
care furniz ează
băncilor in formaț ii
referitoar e la
persoanele car e au
contr actat cr edite,
au achiziț ionat un
produs în sistem de
leasing sau au f ost
asigur ate împotriv a
riscului de neplată
de o societate de
asigur ări.
54

Creditul ipotecar este o v ariantă a celui imobiliar ,
dar în of ertele băncilor , între cele două tipuri de
credite există câtev a diferențe.
Creditul ipotecar se gar antează cu ipoteca pe
imobil, fiind destinat achiziționării unuia sau mai
multor imobile, dar și r enovării sau extinderii
acestor a. Astf el că împrumutul ipotecar se
garantează numai cu imobilul finanțat, r espectiv
viitoar ea proprietate.
Perioada de contr actar e a unui cr edit ipotecar
poate fi chiar și până la 40 de ani, iar dobânda
poate v aria într e 4% și peste 8%. Majoritatea
băncilor per cep dobânzi fix e pentru o perioadă
scurtă de t imp (într e 3 luni și 2 ani); aceste
dobânzi fix e sunt mult mai mici decât cele
variabile. Pr oblema este că, odat ă cu finaliz area
dobânzii fix e, vei plăt i dobânzi mai mari și, implicit,
rate mai mari la bancă, de aceea este important să
fii in format cu privir e la cr eșter ea dobânzii încă din
momentul în car e dor ești să f aci acel împrumut. ÎMPRUMUTURI
IPOTECARE
55

ALTE F ORME
DE ÎMPRUMUT?
Indif erent de mot ivul pentru car e faci
un împrumut, de inst ituția financiar ă
sau perioada de t imp în car e trebuie să
returne zi banii, ar tr ebui să ț ii cont de
următoar ele aspecte:
Nu împrumutați mai mult decât puteți plăti.
Examinați atent v eniturile și cheltuielile
înainte de a contr acta un împrumut.
Nu luați niciodată un împrumut înainte de a
ști car e este v aloarea totală a cr editului.
Nu împrumutați bani pentru altcinev a; față
de creditor , sunteți singurul răspunzător .
Nu luați un cr edit dacă nu doriți sau dacă
nu aveți neapar ată nev oie.
Verificați ce alte costuri mai sunt în af ară de
rate.
Împrumutați doar de la instituții financiar e
bancar e și nebancar e serioase și autorizate
de Banca Națională a R omâniei.
Verificați dacă persoana cu car e stabiliți
împrumutul este angajatul băncii sau al
companiei pe car e spune că o r eprezintă.
Sunt multe f orme de cr edit. Luați acea
formă de cr editar e care corespunde nev oilor
dvs. (pentru mașină, studii, pentru casă)
Citiți și textul cu liter e mici!
56

Se știe că, datorit ă densității mai mici decât a apei
marine, aisber gul plutește la supr afața apei mării
deși este de o gr eutate și o supr afața de multe ori
impresionantă. Cu toate că este f oarte
impresionant că mărime, numai 8-10% dintr -un
aisber g se află la supr afața apei. 2.6 AISBERGUL
FINANCIAR
PENTRU A ÎNȚELE GE
MAI UȘOR CARE SUNT
CELE MAI
IMPORT ANTE Z ONE ÎN
CARE TE PO ȚI SITU A
DIN PUNCT DE VEDERE
FINANCIAR, AM
DEZVOLTAT ÎN UL TIMI
ANI CONCEPTUL DE
AISBERG FINANCIAR.
57

Cele 5 z one ale Aisber gului Financiar ,
ident ificate și de finite de mine sunt
următoar ele:
Zona de angajat – o persoană car e își ”vinde”
timpul pentru bani, fiind angajat. În f uncție de
calificar e și experiență, suma de bani pe car e o
primește pentru cele 8-10 or e de muncă zilnică
poate ajunge la sume inter esante. A vantajul major
al acestei z one și motivul pentru car e mar ea
majoritate a populației lumii o pr eferă, este f aptul
că îți conf eră – SIGURANȚĂ. Știi că în fiecar e lună
vei primi o sumă de bani pe car d sau cash.
Dezavantajul major este determinat de f aptul că
timpul pe car e-l poți vinde este limitat. Chiar dacă
ai două locuri de muncă nu poți fizic munci mai
mult de 12-16 or e pe zi.
Zona de liber pr ofesionist – o persoană car e
câștigă bani din pr estarea de servicii (a vocați,
notari, consultanți, medici, etc. ). Aceștia câștigă
bani tot în f uncție de experiența și calitatea
serviciilor of erite. Cuvântul definitoriu al acestei
zone este PERFECȚIONISM. A vantajul este că v ei
câștiga atâția bani cât v alorează munca pe car e o
depui. Deza vantajul major este acela că atunci
când nu pr oduci, nu livr ezi și deci nu încasezi bani.
Zona de antr eprenor – persoană car e deține o
afacere și ar e angajați, obținând bani din pr ofiturile
gener ate. Principalul beneficiu al acestei z one este
faptul că ai angajați car e să lucr eze pentru tine.
Dezavantajul major este gener at de f aptul că
trebuie să cunoști piața și clienții, legislația, etc. 58

Zona de in vestitor – persoana car e gener ează bani
din in vestițiile pe car e le face. În această z onă
câștigi bani chiar dacă nu te ocupi ef ectiv de
investițiile tale. I nvestițiile pot fi în alte af aceri, în
depozite bancar e, titluri de v aloare (acțiuni și
obligațiuni) pr ecum și în imobiliar e. Avantajul
acestei z one este dat de f aptul că banii se
înmulțesc indif erent dacă tu muncești sau nu.
Dezavantajul este dat de f aptul că necesită capital
și fiecar e investiție ar e asociat un gr ad de risc.
Zona de jucător – persoane car e obțin v enituri din
jocuri de nor oc, pariuri, tr afic, cămătărie,
excrocherii etc. Unele din aceste surse de v enit
sunt r eglementate și impozitate (Loto , Bingo, etc.),
majoritatea însă sunt v enituri ilegale car e te pot
pune în postur a de inf ractor. Avantajul acestei
zone, deși nu o r ecomandăm, este viteza cu car e
produce sume r elativ mari de bani. Deza vantajul
este dat de permanenta amenințar e a pier derii
banilor gener ați.
Fiecar e dintr e cele 5 z one ale Aisber gului Financiar poate gener a
o sur să de v enit și este f oarte important să nu fie doar una.
Sursele de v enit r eprezintă o componentă f oarte importantă în
echilibrul financiar al fiecărui individ sau al fiecăr ei familii. Însă
ceea ce majoritatea oamenilor nu înțeleg este tocmai sigur anța
sursei de v enit și posibilitatea ca aceasta să nu fie permanentă.
Este f oarte important ca banii să nu pr ovină doar dintr-o singur ă
sursă de v enit pentru că atunci nu se poate v orbi de echilibru.
59

CELE 5 CONDUCTE
FINANCIARE MAJORE
În zilele noastr e principalele conducte de v enit,
care ne vin în minte imediat, sunt:
Conducta v eniturilor din muncă. Adică v enitul
obținut prin vânzar ea timpului de muncă al
fiecăruia dintr e noi cunoscută îndeobște sub
numele de salariu.
Conducta v eniturilor din capital (bani).
Rezultatul de pe urma plasării banilor în
afaceri, la bancă, câștiguri la jocuri de nor oc,
etc.
Conducta v eniturilor din pr oprietăți. Aici
lucrurile sunt simple pentru că se r eferă doar
la chirii și r ente.
Conducta v eniturilor r edistribuite. Un termen
mai complicat, dar ușor de explicat. Aici intră
pensiile și ajutoar ele sociale de toate tipurile.
Sunt numite ”r edistribuite” pentru că se
presupune că ai contribuit la constituir ea
acestor f onduri.
Conducta de v enituri în natură. Acestea pot
reprezenta o parte a salariului (pr oduse și
servicii gr atuite acor date angajatului) sau pur
și simplu prin cedar ea de cătr e familie sau terți
a unor pr oduse sau servicii (r oșiile și cartofii de
la țară). Tot aici intră și pr odusele
agroalimentar e pentru consumul pr opriu. Fiecar e din cele 5 z one ale
aisber gului financiar poate
gener a o conductă de v enit
pentru t ine și f amilia ta. La f el
ca în teoria coșurilor cu ouă,
care dacă stau la un loc,
riscul să le pier dem pe toate
este maxim, și pentru t ine
este important să ai mai
multe conducte de v enit.
60

DEȘI UL TIMA
CATEGORIE PO ATE
PĂREA HAZLIE
PENTRU MUL ȚI
DINTRE NOI, LA
NIVEL UL ROMÂNIEI
SE P ARE CĂ PES TE
20% DIN VENITURILE
UNEI GOSPOD ARII
SUNT VENITURI
ÎN NA TURĂ.“
61

FĂ-ȚI UN
SCURT PLAN
Cel mai simplu și scurt plan posibil pentru
atinger ea oricărui tip de obiectiv financiar este
compus din patru module:
1. Obiectiv ele financiar e
2. Resursele necesar e
3. Acțiunile pe car e le v ei face
4. Termene limită Vom pune toate acestea
într-un tabel și v a dau și un
exemplu pentru a ușur a
folosința acestuia. Ceea ce
pot să v ă asigur este că
metoda funcț ioneaz ă și cu
sigur anță v ă fi f olositoar e.
!<J:I@<I<8╖
obiectivului financiar Resursele
necesare Actiunile p ractice Termen limita
Econom isirea lunar a a sumei
de 100 lei din s alariu Cont bancar de
economisir e

Deschid cont bancar de
economisir e cu acumulare
Fac o conventie cu banc a
de virar e lunar a a sumei
20.09.2013

62

3Tu cum stai cu
sănătatea financiar ă?

SĂNĂ TATEA FINANCIARĂ SE REFERĂ LA
MODUL ÎN CARE SE PRE ZINT Ă LUNĂ DE
LUNĂ BUGETUL T ĂU, RESPE CTIV
FINANȚELE T ALE PERSONALE LA O
ANALIZĂ MAI A TENT Ă.
Care credeți că este motivul pentru car e unii
oameni r eușesc să se descur ce cu banii?
Credeți că modalitatea în car e vă administr ați
bugetul personal este una cor espunzătoar e și
responsabilă? P oți să fii în z ona de Haos sau în cea
de Independență, însă te v ei regăsi doar atunci
când v ei avea un buget personal constant și r eal,
care îți v a spune oricând cum ar ată situația ta
financiară.
Iată câțiv a factori car e îți v or arăta că există
probleme în ceea ce priv ește r esursele tale
financiar e și modul în car e le administr ezi:
Nu ai un buget, o evidență clară a v eniturilor și
cheltuielilor tale săptămânale sau lunar e. Nu știi
pe ce anume îți cheltuiești banii, de unde ai
putea să economisești și cum poți să îți
administr ezi în mod eficient r esursele
financiar e.
Nu reușești să economisești, banii se termină
întotdeauna înainte de salariu.
Ai un stil de viață pe car e nu ți-l permiți,
cheltuiești mai mult decât pr oduci.
Nu există un echilibru într e venituri și cheltuieli.
64

Nu investești în educația ta, nu te inter esează
nimic din ceea ce se întâmplă în plan economic și
nu deții inf ormații din domeniul financiar . Ai nev oie
de o cultură financiară, iar în zilele noastr e nici nu
este complicat sau scump .
Nu ai nici un obiectiv , lași lucrurile să își urmez e
cursul și nu știi unde vr ei să ajungi peste 1, sau 5
ani.
Starea ta de sănătate financiară este r edată f oarte
simplu prin dif erența dintr e veniturile și cheltuielile
pe car e le ai și modul în car e îți administr ezi
bugetul. De asemenea, existența unui cont de
economii poate fi un semn de sănătate financiară
și încă unul pe termen lung. Adevărul este că nu
prea reușim să economisim, cheltuim cea mai mar e
parte a banilor , suntem r esponsabili când vine
vorba de cheltuielile lunar e, de plata r atelor , dar
evităm să ne planificăm r esursele financiar e pe
termen lung, să a vem un f ond pentru situații
neprevăzute sau un plan pentru pensie.
DA poți fi "sănătos" din punct de v edere financiar
și nu este atât de complicat pe cât vă gândiți.
Problemele financiar e nu apar întotdeauna din lipsa
banilor , ci mai degr abă din cauza lipsei educației
financiar e și a planificării pe termen lung.Problemele de mai
sus r eprezintă
semnale clar e ale
existenței
problemelor și a
haosului în viața
ta financiar ă.
Problemele
financiar e nu apar
întotdeauna din
lipsa banilor , ci
mai degr abă din
cauz a lipsei
educaț iei
financiar e și a
planificării pe
termen lung.
65

10 SF ATURI
PENTRU A FI
SĂNĂ TOS
FINANCIAR
fii sincer cu privir e la scenariul din car e faci
parte
supraveghează-ți atent v eniturile și
cheltuielile
implică-ți f amilia în demersurile tale
 bugetul personal/f amiliei r eprezintă primul
pas spr e independența financiară
economiile r eprezintă cea mai eficientă
metodă de a-ți asigur a echilibrul financiar
conturile de economii sunt metode de
economisir e sigur e și avantajoase
atunci când ești în impas, ești sigur că
împrumutul este cea mai bună soluție?
atenție la condițiile de împrumut, citiți cu
atenție orice document
înainte de a lua un împrumut, nu uitați de
celelalte datorii pe car e le-ați contr actat
nu uitați, sănătatea financiară ar tr ebui să
reprezinte dezider atul tutur or
66

Odată ajunși la acest niv el, nu vă rămâne decât să
vă adaptați comportamentul zilnic la obiectiv ele
stabilite și să urmați pașii stabiliți.
Învățați să fiți disciplinați din punct de v edere
financiar și să vă adaptați comportamentul la
realitatea cotidiană. Nu f aceți ex cese și in vestiții
extravagante dacă nu vă sunt de f olos și evitați să
vă compar ați cu ceilalți. Suntem dif eriți din toate
punctele de v edere și dacă ne dorim tot ceea ce au
ceilalți, cu atât mai mult cu cât f acem din asta un
obiectiv , nu v om ajunge nicăieri.
Însă v eți fi surprinși când v eți afla că nu este atât
de greu pe cât par e și că puteți ajunge la acest
nivel de bunăstar e.
Odată ce sunteți "sănătoși" din punct de v edere
financiar , cu sigur anță că vă v eți dori ca situația
voastră să nu se schimbe. Nimic mai simplu,
pentru că v eți continua să f aceți același lucru iar
bunăstar ea financiară v a rămâne neschimbată. 3.1 SĂNĂTATEA
FINANCIARĂ =
COMPORT AMENTUL
TĂU ZILNIC!
CU SIGURANȚ Ă
SĂNĂ TATEA
FINANCIARĂ PE VIA ȚĂ
REPRE ZINT Ă UN SCOP
PENTRU FIE CARE
DINTRE NOI ȘI NE
DORIM CA A CEAS TA
SĂ FIE NESCHIMBA TĂ
PE P ARCURSUL VIEȚII.
3.2 ECHILIBRUL
FINANCIAR
POATE CĂ A CES T
CONCEPT DE
"SĂNĂ TATE
FINANCIARĂ PE
VIAȚĂ" VI SE P ARE
PUȚIN EX AGERA T ȘI
CREDEȚI CĂ NU
SUNTEȚI ÎN S TARE SĂ
SĂ AJUNGEȚI LA
ACES T NIVEL.
67

Echilibrul financiar este cheia, iar atâta timp
cât rapotul dintr e veniturile și cheltuielile pe
care le a veți va fi unul echitabil, stabilitatea
voastră financiară v a fi menținută.

După cum am amintit în subpunctele
anterioar e, sănătatea financiară se r eferă la
echilibrul existent într e veniturile și cheltuielile
pe car e le a veți.
Foarte inter esant este f aptul că la f el ca și în
cazul sănătății fizice, ne naștem cu sănătate
financiară. Când v enim pe lume balanța
noastră financiară este echilibr ată. P entru
scurt timp însă.

Fiind un dezider at pentru fiecar e dintr e noi,
disciplina și echilibrul financiar r eprezintă
primul pas, urmat de capacitatea fiecăruia de
a se adapta și de a par curge următorii pași:
Ai un buget în car e sunt incluse atât
veniturile cât și cheltuielile lunar e.
Fă-ți un cont de economii, iar pentru acești
bani stabilește un obiectiv SMAR T.
Investește permanent în educația și
cunoștințele tale!
Construiește-ți un stil de viată pe car e ți-l
permiți.
Învață să gândești în obiectiv e clar e și
măsur abile financiar . Echilibrul financiar
este cheia, iar atâta
timp cât r apotul
dintr e veniturile și
cheltuielile pe car e
le aveți va fi unul
echitabil,
stabilitatea v oastr ă
financiar ă va fi
menț inută.
68

COMPORT AMENTUL
NOS TRU ZILNIC ES TE
CEL CARE NE V A
ADUCE LA A CEL
NIVEL DE BUNĂS TARE
FINANCIARĂ ȘI A CES TA
VA TREBUI SĂ NE FIE
OBIE CTIVUL PRINCIP AL.“
69

3.3 SĂNĂ TATE
FINANCIARĂ PE VIA ȚĂ
CE ÎNSEAMNĂ SĂNĂ TATEA FINANCIARĂ?
SĂNĂ TATEA FINANCIARĂ REPRE ZINT Ă
ACEL NIVEL DE BUNĂS TARE E CONOMICĂ
ÎN CARE EXIS TĂ UN E CHILIBRU ÎNTRE
VENITURILE ȘI CHEL TUIELILE PE CARE LE
AVEM, ÎN CARE REUȘIM SĂ DUCEM
O VIA ȚĂ ECHILIBRA TĂ DIN PUNCT
DE VEDERE FINANCIAR.
Sănătatea financiară r eprezintă, cu
siguranță, un dezider at pentru
fiecar e dintr e noi. Aceasta poate fi
obținută după ce r eușim să stabilim
și să menținem un echilibru într e
veniturile și cheltuielile pe car e la
avem, când stilul nostru de viață
este echilibr at, când r eușim să ne
controlăm impulsurile.
Pentru a ajunge să fii sănătos din
punct de v edere financiar există
câțiva pași pe car e ar tr ebui să îi
parcurgeți.
70

Să spunem că am înțeles de ce a vem un
anumit comportament f ață de bani, știm ce
ne-a influențat, ce este bine și ce este rău. Am
înțeles și că putem contr ola banii, că bugetul
ne poate salv a, la f el și economiile, că nu este
bine să a vem datorii sau să luăm împrumuturi
pentru orice, și nu în ultimul rând, am în vățat
ce înseamnă sănătatea financiară.
Ce facem mai departe?
Noi vă spunem doar atât: DISCIPLINĂ! De
acolo poate porni un viitor financiar mai bun și
mai sigur . Puneți în aplicar e ceea ce ați în vățat,
căutați să v edeți unde ați gr eșit până acum și
nu mai r epetați er orile. Analizați cir cuitul
banilor v oștri și în f elul acesta v eți vedea cum
puteți îndr epta situația.Pentru a ajunge să fii sănătos din punct de v edere
financiar există câțiv a pași pe car e ar tr ebui să îi
parcurgeți.
Ai un buget bine pus la punct în car e sunt
incluse atât v eniturile cât și cheltuielile
lunar e. Acesta se baz ează pe un calcul e xact
și cât se poate de r eal. Eșt i la cur ent cu
traseul banilor tăi și r especț i o anumită
disciplină în cir cuitul acestor a.
Ai un cont de economii , iar aceșt i bani sunt
dest inaț i unui obiect iv bine stabilit.
Ai in vățat să își gest ione zi banii, iar
cunoșt intele tale financiar e sunt solide.
Investeșt i în educaț ia ta, pentru ca vr ei să
deții un bagaj de in formaț ii cat mai mar e și
mai comple x.
Ai un st il de viață pe car e ți-l permiț i si nu
cheltuieșt i mai mult decât pr oduci.
Gândeșt i în obiect ive, nu aștept i mir acole și
”momente potrivite” , iar dacă mai gr eșeșt i știi
să în veți și să mer gi mai departe.
71

10 SF ATURI PENTRU
A VĂ MENȚINE
SĂNĂ TATEA
FINANCIARĂ
analizați continuu cir cuitul banilor v oștri
atenție la v eniturile extr aordinare, acestea
nu vă pot of eri sigur anța de car e aveți
nevoie
căutați surse suplimentar e de v enit, hobby –
ul vostru poate fi f oarte pr ofitabil
cum v eți crește v aloarea timpului v ostru?
în ce z onă a aisber gului financiar vă aflați și
unde vă doriți să ajungeți?
faceți- vă un scurt plan și r espectați-l cu
strictețe
disciplina r eprezintă pilonul centr al în
atinger ea bunăstării financiar e
acționați și schimbați- vă concepția despr e
bani
echilibrul financiar r eprezintă cheia pentru
stabilitatea financiară pe car e o doriți
nu uitați, sănătatea financiară pe viață
depinde de comportamentul v ostru zilnic!
72

BONUS:
CÂT COS TĂ
TIMPUL T ĂU?
Foarte puțină lume f ace, măcar pentru o singură dată în viață,
o analiză r eală a v enitului pe car e îl gener ează pentru oră de
muncă, adică pe scurt cât costă o oră sau o zi din viața ta.
Cred că un asemenea ex ercițiu ar fi unul f olositor mai ales
dacă r eușești să f aci măcar odată pe an acest calcul car e nu îți
va lua f oarte mult timp .

Completează f ormularul de mai jos, cu v alori lunar e, după
explicațiile din par anteză:
Ce păr ere ai? Eșt i mulțumit de v aloar ea unei or e de
muncă ? Cum ar fi dacă ai v alor a mai mult?
Vei spune bineînțeles că pr oduci mult mai mult decât salariul
tău net lunar ceea ce ar putea păr ea incor ect. Să nu uităm
însă că motivul pentru car e companiile și antr eprenorii
angajează oameni este că aceștia să pr oducă pr ofit.1. Salariu net (caț i bani ai încasat ef ectiv)
2. Impozite și tax e salariale (pentru ușurinț ă înmulțește salariul net cu 0,8)
3. Cheltuieli administr ative (suma egală cu salariul net)
4. Cheltuielile cu mașina de serviciu (leasing,asigur ări, repar ații, combust ibil)
5. Prime, comisioane, beneficii
6. Bonuri de masă sau t ichete cadou
1. Valoarea t impului lunar de muncă
2. Valoarea unei ore de muncă ( v aloarea lunar ă împărț ită la 160) ______lei
______lei
______lei
______lei
______lei
______lei
______lei
______lei
73

"Sunt n ăscut într-un sat, uitat de lume , în
jude țul Sălaj. Pentru c ă eram destul de
puțini pe la școală, am f ost pr emiant din
clasa I-a pana în a XII-a. Am f ost membru
UTC și trezorier (casier pe vr emea aia).
Facultat ea la Cluj , pe atunci polit ehnistii îi
spuneau “școala de balet ”, adic ă
Facultat ea de Știint e Ec onomic e,
specializa rea M anagement I ndustrie . Am
muncit pentru mine , prima firm ă am
înfiin țat-o in 1992. Am muncit pentru al ții
pe pia ța de capital , în vanz ări dir ecte, și
am c ondus echipe de v ânzări. Din 1998
am început s ă practic “spor turi ex treme“ ,
pentru vr emea ac eea – c onsultan ța de
management și vânzări. Din 2001 am
început s ă fac și training . Investesc pe
piața de capital , afac eri online și
imobiliar e. Îmi plac e munt ele, skiez, cit esc
2-3 c ărți pe s ăptămână și practic offr oad
și arte mar țiale.
Misiunea mea est e să învăt românii s ă-și
gestionez e eficient banii și să vândă
profesionist. Cr ed c ă așa vom v edea mai
mult z âmbet și bun ă dispo ziție în jurul
nostru .
Viitorul nostru și al c elor apr opiați
depinde de c ele mai nesemnificativ e
alegeri pe car e le fac em, de ac eea est e
impor tant să cunoașt em și să analizăm
toate alt ernativ ele și ev entualele
consecințe ale alegerilor noastr e. Eusebiu Bur caș
Financial trainer & c oach