Conceperea Si Evaluarea Performantei Economico Financiare a Proiectului de Investitii Livada de Mere

Cuprins

Capitolul 1 Producția de mere la nivel național, european și mondial

Mărul – fruct și medicament

Producția de mere la nivel mondial

Producția de mere la nivelul Uniunii Europene

Producția de mere la nivel național

Prezentarea industriei fructelor

Capitolul 2 Necesitate și oportunitate investiției în cultura de fructe – mărul

2.1. Necesitatea și oportunitatea investițieiîn zona Călărași

2.2. Situația economico-socială a zonei, a resurselor; deficiențele majore ale situației actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

2.3. Impactul economic al investiției asupra zonei Călărași

Capitolul 3 Prezentarea proiectului de investiți

3.1. Date generale despre proiect

3.2. Riscurile investiției

3.3. Obiectivele si scopul proiectului

3.4. Pregătirea terenului pe care urmează a fi plantată livada:

3.5. Procesul tehnologic al produselor noastre

3.6. Concurența

3.7. Clienti potențiali

Capitolul 4 Calculul veniturilor și cheltuielilor

Capitolul 5 Evoluția indicatorilor de performanță economico-financiară a proiectului

4.1. Indicatorii cu caracter general și de bază ai investiții

4.2. Indicatorii de bază ai investiției

4.3. Indicatorilor prin metodologia B.I.R.D

4.4. Analiza de senzitivitate

Capitol 6 Concluzii și propuneri

Anexe

Mărul – fruct și medicament

Merele sunt fructe care au în compoziția lor minerale, enzime, fibre alimentare, dar componenta de bază este Vitamina C. Vitamină ce ajută la stimularea imunității, reglarea nivelului de zahăr din sânge, dar și la ameliorarea problemelor intestinale. Merele au un conținut caloric de 47 cal/100 g. Acest lucru a condus și la recomandarea consumului de mere de către doctori în mod regulat. Substanțele, fitonutriente, conținute de mere ne feresc de bolile degenerative, precum Alzheimer și Parkinson. Mărul, ca materie primă este important pentru industrie, datorită caracterului sezonier, al dezechilibrului dintre consumul din unele perioade și producția realizată în țară. Nevoia consumului de mere și în perioadele de extrasezon au condus la dezvoltarea industriei de prelucrare a acestora. Merele în urma unor procese de fabricație, vor fi transformate într-o gamă sortimentală diversificată. Produsele rezultate: sucuri naturale, nectaruri, siropuri, băuturi răcoritoare, alcoolice, jeleuri, compoturi, gemuri, înghețată, bomboane, fructe deshidratate sau congelate. Consumul de fructe este condiționat de mai mulți factori, cel mai important fiind aspectul fizic al lor. Care ne poate determina să alegem produsele fabricate din mere, în defavoarea celor proaspete. În perioada recoltei de mere, consumul de mere proaspete este de 77%. Procentul producției procesate fiind alcătuit din producție conservată 21%, 0,5% producție congelată și 1,5% producție uscată. Mărul are o importanță agrotehnică, deoarece culturarea acestuia valorifică terenurile care sunt improprii altor culturi. Se întâlnesc culturile de mere în special în zone de dealuri, de pante, cu soluri argiloase. În zona de Sud și Nord – Vestul țării. solurile nisipoase sunt favorabile culturilor de mere. Însă sistemul radicular al pomului fructifer se adaptează la condițiile de noi de sol. Și ajutată de o tehnologie avansată, livada de mere poate să producă cantități insemnate. Suprafața relativ întinsă plantată cu pomi și arbuști fructiferi conduce la o populație ocupată. Dar și procesele de fabricare a merelor necesită un număr destul de mare de personal, atât calificat, cât și necalificat. Cel mai comercializat produs fabricat din mere este sucul de mere. Băutura este o formă rapidă de a consuma cantitatea de vitamine necesare organismului zilnic. Produsul este recomandat atât copiilor cât și adulților. Deoarece fiind bogat în pectină, este benefic în preoblemele respiratorii, ajutând la întărirea oaselor. Băutura naturală are beneficii împotriva anemiei, obezității, reumatismului, laringitei.

Producția la nivel mondial

Sursa: FAOSTAT

Din grafic de mai sus, reiese că Romănia cultiva o suprafață de teren mică la nivel mondial cu pomi fructiferi. Iar prelucrarea corectă și constantă a terenurilor fiiind una fluctuantă, a condus la producți reduse, în ani respectiv. Acest lucru a determinat o creștere a cantități de fructe importate.

Producția la nivelul Uniunii Europene

România în ultimi ani, a înregistrat o tendință de scadere constantă. Deoarece din momentul aderării la Uniunea Europenă, importul este mult mai facil între țările membre. Adoptarea legilor utilizate în Uniunea Europenă, conduce la o diminuare redusă a suprafețelor de teren aflate în declin.

Producția de mere la nivel național

Sursa: Eurostat (Cronos)

Lipsa investițiilor în domeniul agricol, din ultimi ani, a condus la o diminuare a suprafețelor de teren cultivate. Iar suprafețele expoatate conțin culturi îmbătrânite, uneori aflate în declin. Suprafețe al căror ritm de regenerare este unul foarte redus, cu toate că se vor realiza investiți

Sursa: Institutul Național de Statistică

In ultimele doua decenii, peste jumatate din suprafețele pomicole din țară au fost abandonate, defrișate. Aceste activității au facut ca acele suprafețe să devină focare de infecție pentru celelalte plantații din zonele pomicole. Echipamentele de stocare, de procesare și marketing sunt într-un numar foarte redus și depășite din punct de vedere tehnologic, nefăcând față cantității de fructe produse. În România, din totalul capacității de fructe realizată, aproximativ 13% din cantitate poate fi depozitată în spațiile destinate depozitării. Din acest spațiu de depozitare, se poate utiliza doar 87-88%, restul de capacitate fiind lipsită de dotarile necesare.

Prezentarea industriei fructelor

Teritoriul României are suprafața de 23,8 mii ha, suprafața exploatată este de doar 13,3 mii ha, iar terenul arabil este dat de cele 8,3 mii ha, date preluate din RGA 2010 (Recensământul General Agricol). În Românai se realizează: exploatații care ocupă mai puțin de 10 ha, reprezentând 97,7% din numărul total al exploatațiilor, exploatațiile care se situaează între 10-100 ha, reprezintă 1,9% din numărul total de exploatații, iar expoatațiile de peste 100 ha, resprezintă 0,4% din numărul total de exploatații. Pomicultura și viticultura reprezintă un punct foarte important în domeniul agriculturi, deoarece atât clima cât și morfologia solurilor sunt favorabile, conducând astfel la creșterea productivității. Productivitate care variază pe parcursul anului, deoarece producția este afectată de fenomenele climatice extreme.

Capitolul 2 Necesitate și oportunitate investiției în cultura de fructe – mărul

2.1. Necesitatea și oportunitatea investițieiîn zona Călărași

Numărul populației județului s-a diminuat în ultimi ani, cu 14.817 locuitori, reprezentând 1,5% din populația țării. Fenomen ce se datorează sporului natural negativ. Pondera medie la nivelul țării, în spațiul rural este de 46,06%. Iar în Călărași, ponderea populației din spațiul rural, 61,55% a condus la un gradul de urbanizare al populației sub media pe țară. Diminuarea ponderii de populație din spațiul urban se datorează inexistenței locurilor de muncă. Distribuția teritorială indică o reducere a valorii densității la nivel de țară, în Călărași 60,9 locuitori/kmp, față de 89,9 locuitori/kmp la nivel de țară. Apariția și dezvoltarea crizei economice a influențat negativ activitățile din județ. Industria având nevoie de investiții, de creștere a numărului de locuri de muncă. Așa cum afirmă Univ.Dr. Maricica Stoica (2011: 2) putem defini investiția ca fiind plasarea unor sume de bani în scopul obținerii unor rezultate sustenabile sub formă financiară și/sau economice și/sau sociale și/sau de mediu. Nivelul veniturilor provenite din agricultură sunt reduse, acesta fiind și activitatea de bază a județului, situație care contribuie la apariția deficitul economic.

mii persoane –

Sursă: Direcția regională de statistică Călărași

Sursă: Direcția regională de statistică Călărași

Numărul mic de persoane care lucrează în agricultură, este influențat de numărul mic de expoatații agricole, care înregistrează venituri. Majoritatea exploatațiilor fiind realizate de persoane care lucrează în agricultura de subzistență.

Populația activă a județului este influențată de numărul populației ocupate, care este în scădere. Modificarea fiind produsă de numărul de persoane care primesc ajutor de șomaj și persoanele care iși caută un loc de muncă. Creșterea numărului de șomerilor s-a datorat și restituirii terenuriilor agricole către proprietarii individuali. Iar unele persoane din lipsa de informații au administrat greșit terenul sau au lăsat terenul în declin.

Sursă: Institutul Național de Statistică

Situația economico-socială a zonei, a resurselor; deficiențele majore ale situației actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

Județul Călărași cuprinde: 2 municipii, 3 orașe, 50 de comune și 159 sate. Suprafața acestuia agricolă ocupă o pondere de 84% din suprafața țări. Agricultura în acestă zonă este influențată de un relief reprezentat de câmpie, cu o altitudine medie de 100 m, lunci și bălți. În această zonă solurile au o fertilizare ridicată, fiind alcătuite din diferite tipuri de soluri aluvionare și cernoziomuri. Vremea este unul dintre factori care influențează producția în zonă, aceasta fiind predominată de perioade de secetă îndelungate. Județul dispune de sisteme și canale de irigații, întinse pe 84% din suprafața județului, dar doar 5% din totalul terenului beneficiază de apă. Acest lucru se datorează unui management slab al celor aflați la conducere.

Sursă: Direcția regională de statistică Călărași

Suprafață agricolă este în continuare în scădere, datorită numărul foarte mare de ferme mici care se ocupă cu agricultura, doar pentru existență. Fermierii își dezvoltă activitatea în zona rurală, iar aceștia decid să comercializeze roadele culese, doar în momentul în care realizează surplus. Slaba informare a locuitorilor cu privire la noilor tehnici de marketing, la formarea de asociații conduc la o gestionare slabă a terenurilor. Exploatațiile agricole fără personalitate juridică s-au diminuat cu 5,9% în ultimi ani. Același fenomen s-a produs și în cazul celor cu personalitate juridică dar cu 9,2%. Acest lucru duce la un deficit în economie județului. Deficit care ar putea să se diminueze dacă o suprafață mare de teren ar fi gestionată doar de o fermă. Se încearcă anual creșterea suprafețelor plantate cu diverse soiuri de pomi fructiferi. Dar lipsa informațiilor cu privire la gestionarea corectă a acestui patrimoniu pomicol conduce la un număr mare de hectare cultivate aflate în declin. Fondul funciar al județului este repartizat după următoarele categorii:

Sursă: Direcția regională de statistică Călărași

Se poate observa diminuarea anuală a suprafețelor agricole, indiferent ce se cultivă pe acel teren. Fenomenele meteorologice extreme ce se produc atât vara cât și iarna, influențează în mod vizibil rezultatele obținute. Recoltă care suferă modificării atât la nivelul cantității cât și la nivelul calității.

Impactul economic al investiției asupra zonei Călărași

În urma investiției nivelul economiei va avea o tendință de creștere. Deoarece terenul va fi lucrat cu ajutorul locuitorilor din județul în care se va investi. Numărul de șomeri din zonă va înregistra modificări, iar angajați vor avea un nivel de viată stabil, pe perioada contractuală. Existând stabilitate socială și o corelație între procesele de dezvoltare și schimbările economice, fenomenul de migrație a populației se va diminua. Proiectul de dezvoltare va atrage investiții străine în zonă și interesul forței de muncă mai tănară. Deoarece accentuarea numărului de șomeri a condus la un accelerarea procesului de îmbătrânire demografică.

Sursă: Direcția regională de statistică Călărași – date statistice

Proiectul de investiți constă în plantarea unei livezi de pomi fructiferi. Roadele culese se vor transforma în suc de mere, respectiv chipsuri din mere. Aceaste schimbări care vor avea loc pe terenul din Călărași nu vor avea niciun inpact asupra mediului înconjurător. Deoarece toate tratamentele aplicate livezi sunt certificate natural și nu vor avea nicio consecință asupra mediului. Procesele prin care va fi procesată materia primă rezultată de pe plantație sunt de bază și nu vor avea niciun efect asupra angajaților. Tehnologia de fabricație folosită a fost verificată de specialiști. Iar în urma verificări, s-a obținut avizul de protecție a mediului și cel sănătate a populației. Produsele rezultate sunt naturale și vor fi destinate consumului persoanelor aflate din județ. În acest mod, vom ajuta la creșterea volumului de consum a produselor tradiționale. Vom încerca reducerea cantității de fructe și a produselor din fructe importate.

Capitolul 3 Prezentarea proiectului de investiți

3.1. Date generale despre proiect

Codurile CAEN care prezintă activitatea noastra sunt: 0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii și 1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume. Locul de dezvoltare a proiectului de investiții va fi în județul Călărași. Terenul extravilan pe care urmează să se planteze livada de pomi fructiferi, măsoară 4 ha și este proprietate proprie. Terenul este situat într-o zonă de câmpie, înconjurată de teren agricol. Frontul stradal se afla la distanța de 1000 m. Iar terenul dispune de utilitățile: curent electric și apa potabilă, de care va fi putea dispune, după ce va fi construit depozitul frigorific. Construcția frigorifică va avea o înălțime de 6 m, lungime de 25 m și o deschidere de 14 m. Volumul interior urmând a fi 2756,71 mc, suprafață 383,94 mc. Prețul fiind de 10.800 ron.

3.2. Riscurile proiectului de investiții

Riscurile la care sunt supuse proiectele de investiții sunt determinate de auditul de performanță. Așa cum afirmă Univ.Dr. Maricica Stoica (2011: 255) Auditul performanței reprezintă o examinare clară, imparțială și în detaliu a managementului, bugetului, gradul de realizare a obiectivelor și a sustenabilității proiectului, în vederea stabilirii nivelului de performanță. Riscurile pot fi determinate de:

lipsa bazelor de date. Această situație poate apărea în momentul în care nu există corelație între informațiile geologice, hidrologice și cele de biodiversitate sau poluare.

insuficiența finanțării. Apare în momentul în care apar cheltuieli suplimentare: cu costul tratamentelor, costul unor noi avize sau a diferențelor de curs valutar.

greșeli de concepere. Apar atunci când scopul și obiectivele nu au nicio legăturură între ele, sau nu au fost înțelese.

greșeli de proiectare. Apar în cazul în care lipsește o parte din documentația cu privire la riscuri.

greșeli de execuție. Este cel mai frecvect risc, deoarece se pot produce atât din cauza personalului cât și din cauza vremei.

greșeli de management. Sunt riscuri realizate de managerul de proiect, a personalului aflat în subordine.

3.3. Obiectivele si scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului consta în creșterea productivității livezii. Acest lucru fiind posibil printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție, astfel potențialului agricol al judetului se va accentua.

Scop proiectului de investiție contă în transformarea ideii de afaceri intr-o afacere rentabilă. Rentabilitatea rezultă vânzarea sucului de mere și a chipsurilor de mere obținute din producția proprie. Creșterea nivelului de trai în județul Călărași, pentru diminuarea numărului șomerilor. Având în vedere că numărul șomerilor este ridicat în mediul rural. Iar rata șomajului este în creștere în județul Călărași, de 8,10%. Ponderea cea mai mare o dețin șomerii care au absolvit învățământul primar, gimnazial sau profesional.

Obiective specifice sunt evidențiate prin introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, cu scopul diversificări producției. În primul an se urmărește îndeaproape evoluția puieților. Dezvoltarea acestora va fi influențată de vreme, prin perioadele de secetă din zonă dar și cauza tratamentelor, aplicate acestora. Înființarea unei livezi are un efect pozitiv asupra zonei, deoarece conduce la îmbunătățirea valorii create în județ. Încheierea de contracte cu restaurante și magazine alimentare aflate în zonă, pentru a ne putea distribui mai ușor produsele finite. Produsele noastre constau în suc de mere natural la pungă sau cutie, chipsuri din mere, ambalate în pungi de difereite gramaje.. Capacitatea de producție anuală este cuprinsă între 3.300 – 33.000 litri de suc de mere și 2.857 – 10.285 kg de chipsuri din mere. Recuperea investiției se poate realiza în 2-3 ani, de la intrarea pe rod a livezii. În funcție de soiul plantat, de capacitatea de producție și de fructificarea acesteia producției realizate.

Capacitatea de producție anuală, a unei livezi de măr:

Structura și volumul produselor și serviciilor:

3.4. Pregătirea terenului pe care urmează a fi plantată livada:

Acest tratament constă în fertilizarea terenului, deoarece este foarte importantă, în cazul culturilor ce se mențin pa aceeași suprafață o perioadă îndelungată. Îngrașământul folosit constă în gunoi de grajd, fosfat și potasiu. Dozele de îngrașământ se stabilesc în funcție de studiile de fertilitate făcute suprafeței. Se poate folosi și carbonat de calciu pentru a modifica aciditatea solului.

Pomii se vor planta la distanțe stabilite în funcție de specie, soi, sistemul de livadă, fertilitatea solului, zona geografică.

Plantarea se poate realiza atât în perioada toamnei, dar și în perioada primăveri. Dar plantarea în timpul toamnei, este mai eficientă deoarece se stabilește un contact mai bun între rădăcini și sol. Acestă peocedură se realizează înaintea gerului dar după căderea frunzelor.

Mocirlirea rădăcinilor, este acțiunea prin care rădăcinile pomilor sunt scufundate într-un mod repetat intr-un amestec din balegă de vită, pământ de telină și apă. Acest proces ajută la cicatrizarea rănilor suferite de rădăcini în urma fasonări lor, dar și la îmbogățirea cu substanțe nutritive. Procesul de mocirlire a rădăcinilor este obligatoriu, iar plantarea pomilor trebuie să se realizeze imediat după proces. După plantare pomii se udă în funcție de zona de geografică în care este situată livada, de regulă 1-2 găleții cu apa la 3-4 săptămâni.

La o perioadă de la plantare, se realizează operațiuni chirurgicale, cele de tăiat cu foarfeca fierăstrăului și operațiuni nechirurgicale, cele de modificare a poziției ramurilor. Sistemele de coroană se adoptă în funcție de soiul de pomi din livadă, iar acestă formare a coroanei grăbește intrarea pe rod. Tăieturile de formare a coroanei pomilor fructiferi, pot fi sub forma de piramidă etajată, piramidă sau palmetă liberă.

Dăunători culturi de mere care pot distruge atăt producția cât și produce declinul livezi sunt: păduchele din San Jose, păduchele lânos, acarienii, viermele de măr. Alți dăunători af putea fi iepurii și șoareci de câmp. Bolile cele mai frecvente care pot distruge cultura de mere sunt: focul bacterian, făinarea, rapanul, virusurile letale și bolile de scoarță.

Fructele se recoltează în funcție de soi. Momentul recoltării, în perioada verii sau toamnei, este stabilit în funcție de valorile minime ale unor indicatori de maturare, specifici fiecărui soi. Printre indicatorii folosiți se enumeră: testul amidonului, textura pulpei, determinatorul de culoare, numărul de zile de la înflorire la coacere. Calitatea merelor este dată de mărimea, forma, culoarea, gustul și aroma fructului, consistența pulpei. Recoltarea se face în lăzi, urmând ca acestea să fie mutate cu ajutorul unui stivuitor și depozitate în dpozitul de langă livadă.

3.5. Procesul tehnologic al produselor noastre

Sucul de mere se obține printr-un proces tehnologic realizat cu o linie mobilă, instalată pe o trailer. Aceasta instalație realizează operațiile de spălare, curățare, tocare a fructelor, presare, decantare, pasteurizare și ambalare. Merele sunt sortate de către angajații și puse într-un lift care va alimenta moara. Aici urmează pulpa fructelor să fie presată de tamburi, separându-se astfel sucul brut de pulpă. Pulpa stoarsă se alimimă din acest proces, ajungând hrană la animale. Sucul brut este centrifugat și colectat într-un vas, urmând etapa de decantare. Pasteurizarea, este penultima etapă a procesului, realizată la temperaturi de 82°C. Ambalarea se face în pungi de plastic sau cuti, de diferite gramaje. Produsul final poate fi astfel depozitat mai ușor în condiții igienice.

Chipsurile de mere sunt obținute printr-un proces tehnologic. Acest proces coonține umătoarele etape: spălare, decojire, feliere, aromatizare, deshidratare și ultima etapă este ambalarea. Toate aceste etape sunt monotorizate de angajații noștri. Merele odată trecute prin etapa de deshidratare, își pierd din consistență lor și devin crocante. Iar ambalarea trebuie realizată în recipiente ermetice sau în ambalaje ermetice, de diferite gramaje.

3.6. Concurența

Concurența activități noastre de producție este asigurată de:

S.C.Hortifruct București SRL

S.C. Cerasus Grup Cotnari SRL

S.C. Mărul din Sibiu SRL

S.C. Grupul de producători agricoli Hortipomicola Rehin

Concurența în cazul sucului de mere este asigurată de:

Santal.

Tymbark.

Santefruct, suc realizat cu recolta din livada de 5 ha, aflată in zona Fălticeni, Suceava.

SaftStupina SRL-D, sucul este realizat din livada de 1 ha, din zona Brașov.

Kronstadt Fructe Timiș, suc realizat cu recolta din livada de 106 ha, din zona Timiș.

Biofruct Hunedoara, sucul este realizat cu recolta din livezile unor pomicultori din Argeș și Sibiu.

SAFT, sucul este realizat cu recolta de 50 ha, din zona Bazinului pomicol Fălticeni.

Concurența este asigurată în cazul chipsurilor de mere, de:

Plafar, Bioking.

Petru Cazacu este un întreprinzător care pe lângă afacerea lui cu plante medicinale, produce și fructe uscate.

3.7. Clienti potentiali

Școala Gimnazială „ Nicolae Titulescu”, Călărași.

Spitalul Județan Călărași.

Restaurant Dumbrava.

La Columna.

Școala Generală Nr. 9.

Estimarea cererii în funcție de potențialii clienți se concretizează în următorul tabel:

Finanțarea investiției este susținută din veniturile propri. Investiția constă în transformarea a 4 ha de teren agricol în livadă. Din producția de mere culeasă, în urma unor procese de fabricație, se va obține suc de mere și chipsuri din mere. Aceste produse urmând a fi comercializate în zona județului Călărași.

Cheltuielile anuale ale livezii de mere:

Investiția inițială constă în cumpărarea terenului, sistem de irigare, plasă antigrindină. Pentru transportul productiei de materie prima este nevoie de tractor, remorcă, mașină de stropit. Prelucrarea producția de mere, pentru obținerea sucului de mere se realizează cu o linie de producție a sucului de mere. Iar chipsurile din mere se pot obține prin deshidratarea feliilor de mere, într-un cuptor, de temperaturi ridicate. Aceste produse finite se vor depozita într-un deposit frigorific.

Repartizarea cantități produse, în primul an:

Venitul anual în primul an al livezii de mere:

Venituri repartizate pe fiecare an:

Valoarea investiției totale:

Cheltuiala cu avizele:

Capitolul 4 Structura veniturilor și cheltuielilor

Capitolul 5 Evoluția indicatorilor de performanță economico-financiară a proiectului

4.1. Indicatorii cu caracter general și de bază ai investiții

4.2. Indicatorii de bază ai investiției

Randamantul economic al investiției are la bază profitul net al investiției.

R= – 1 = – 1 = 2,05 ron profit/ 1 ron investit.

Investitorii în perioada de 6 ani vor câștiga 2,05 ron profit/1 ron investit.

Termenul de recuperare al investiției, pentru a fi calculat corect se folosește profitul net.

T = = = 1,96 ani

Din calculul termenului de recuperare a investiției reiese după aproximativ 2 ani se va recupera investiția, din perioada de funcționare.

Coeficientul de eficienta economică a investiției

e= = = = 0,48

În decursul unui an, la fiecare unitate monetară investită se va obține profit 0,48 ron.

Pragul de rentailitate:

PR = * 100 = * 100 = 28.33% = 28%

Pragul de rentabilitate al investiției este cunoscut și sub numele de formă de punct mort/critic acesta reprezentând acel moment al activității în care pensiunea nu obține profit dar n-are nici pierderi.Se constată astfel ca acest procent de 28 % reprezintă nivelul minim al vânzărilor când nu are pierderi sau profit în schimb activitatea devine profitabilă în momentul în care se depășește acel prag de 28% altfel ar putea înregistra pierderi.

În urma calculelor efectuate s-a ajuns la următoarele concluzii: o eficiență economică a proiectului de investiții; investiția se va recupera în aproximativ 2 ani; un prag de rentabilitate de 28 %.

4.3. Indicatorilor prin metodologia B.I.R.D

Indicatorilor prin metodologia B.I.R.D

Raportul dintre venituri și cheltuieli actualizate:

R = = = 1.08 > 1

Raportul de 1,08 arata că proiectul de investiții este acceptat, deoarece (1.08 > 1)

Venit net actualizat:

VNA = = 730.191,67 – 671.959,61 = 58.232,06 ron

Rezultatul venitului net actualizat este mai mare decât 0 ceea ce înseaman ca proiectul poate fi acceptat. VNA este un indicator integral de eficiență a investițiilor pentru că momentul de referință pentru calcul este cel în care se încep lucrările

Rata internă de rentabilitate:

RIR = amin+(amax-amin) =

Analiza de senzitivitate

În urma unei perioade de secetă care sa menținut aproximativ 2 luni, cantitatea noastră de fructe recoltate s-a diminuat. Acest lucru a condus la o scădere a cantităților de produse fabricate, cu 20%.

În perioada anului 3 de dezvoltare a livezii de pomi fructiferi, recolta a fost atacată de insecte și gândaci. Fapt ce a dus la o crește a cheltuielilor privind tratamentele împotriva acestora cu 10%.