Concep tul de Smart City în Rom ânia [622116]

Concep tul de Smart City în Rom ânia

Herg anie Robert An drei
Student: [anonimizat],
Facultatea de Manage ment ,
Specializarea Manage ment,
Robert.herganie@emanuel.r o

REZUMAT
În a ceast ă lucrare se vor prezenta descrierea și implementarea
conceptului de Smart City în orașele din România. Aut orul a ales ace astă
temă deoarece a dorit să demonstreze cât de vast este comportamentul noilor
tehnologii și cât de benefică ar fi și este impl ement area acestora în orașele
de pe teritoriul României. Începâ nd cu concepte simple, cum ar fi „energia
inteligent ă” care constă în înlocuirea energiei tradiționale cu cea eoliana și
solară pentru a reduce considerabil cantitatea de resurse utilizată. De
aseme nea, în această lucrare se vor regăsi și concepte mai ample, cum ar fi
„sănătatea inteligentă”, acest concept constând în implementarea
tehnologiei moderne în spitale, oferind posibilitatea pacienților să fie tratați
cât mai ușor și mai eficient. Un a lt co ncept dezvoltat de autor este strâns
legat de barierele și provocările existente în aplicarea conceptului,
presupunând că nu orice oraș poate trece de la un mod de viață tradițional,
la unul inteligent. Multe orașe din România nu dispun de resursele n ecesa re
și nici de putere financiară pentru a investi în astfel de tehnologii. Pe de altă
parte, există orașe care d ispun de aceste resurse materiale pentru a
implementa tehnologia, dar sunt reticente cu privire la schimbare, deoarece
consideră sistemul ac tual mai benefic și ma i la îndemână decât înlocuirea
întregului sistem. Unul dintre cele mai interesante subiecte ab ordate de autor
în această lucrare este conceptul „educație inteligentă”, acesta constând în
înlocuirea personalului didactic cu roboți. Ace ști roboți vor fi capabili să
rețină atenția studen ților la cursuri, folosind diferite tonuri vocale. Acestea
pot fi extrem de folositoare în privința studenților care își pierd repede
interesul față de materia respectivă. Un alt lucru pe care acești roboț i îl pot
face, este să ofere recompense studenților conștiinci oși, antrenându -i
totodată să asimileze cât mai multe i nformații într -un timp cât mai scurt.

1. PROVOCAREA SUSTENABI LITĂȚII ȘI
URBANIZAREA
Un oraș este desemnat “inteligent” atunci când acesta includ e informația si
tehnologia comunicației pentru a spori calitatea si performanta serviciilor
urbane, cum ar fi energia, transportul si utilitățile pentru a reduce consumul
de resurse si pierderea costurilor . Un oraș inteligent este un municipiu care
îmbin ă informația si comunicarea tehnologica pentru a creste eficienta
operaționala si a oferi publicului informații transparente. Acest concept ajuta
totodată si la îmbunătățirea calității serviciilor guvernamentale, dar si la
bunăstarea cetățenilor .
1.1. CARACTERIST ICI ȘI COMPONENTE ALE CONCEPTULUI DE SMART
CITY
Smart Energy City (SEC) development reprezintă o componenta din
inițiativa dezvoltării urbane care a fost si este un răspuns foarte popular la
provocarea energiei globale in Europa din ultimele 2 decenii. SE C
development țintește să crească sustenabilitatea sistemelor si serviciilor
energiei urbane. Începând din 2011, SEC development a fost sponsorizata de
Comisia Europeana , făcând parte din planul Tehnologiei Energiei Strategice.
Pentru a putea im plementa co nceptul “Smart” într-un anumit oraș, sunt
necesari 3 etape: prima etapa este dedicata analizei conceptului (trebuie
dezvoltat). A doua etapa este dedicata investigării empiricele . Cea de -a treia
etapa consta in învățarea metodologiilor care oferă transfer ul eficient de
cunoștințe de la experiențele din trecut ale SEC, la noul SEC
development. (Mosannenzadeh 2016)
In ziua de astăzi sistemul de energie este nepotrivit, ceea ce înseamnă ca
balanța de energie produsa si consumata nu va putea suporta dezvoltarea
umana pe o perioada îndelungata , de asemenea, nu va putea susține socialul,
economicul si mediul dimensional. Motivul principal a -l acestei
nesustenabilități include incapacitatea de a accesa combustibili moderni, lipsa
accesului si a încrederii in furnizarea energ iei si negativitatea locala,
regionala si globala a impactului mediului producerii si consumării de
energie, ceea ce amenința atât bunăstarea generației prezente, cat si a
generației viitoare. Orașele care includ 54% din populația lumii sunt
responsabile pentru 75% din consumul global al energiei primare. Procentul
populației urbane este proiectat s ă crească la 66% pana in anul 2050. Acest

lucru va rezulta într-o consumare d e energie mult mai pronunțat ă daca
managementul energiei urbane va proceda la fel. Politicile orașelor in ceea ce
privește focalizarea energiei adecvate ar putea afecta un număr ridicat de
persoane , comunități si servicii. De altfel, orașele joaca un rol c heie atât in
reducerea consumului de energie, cat si in aplicarea politicilor si acțiun ilor
pentru a obține obiective sustenabile de energie. Din aceasta cauza, toate
guvernele urbane sunt împinse de la spate sa adopte politici si acțiuni
adecvate in ce privește sustenabilitatea energiei in viitor. (Mosannenzadeh
2016)
1.1.1. Energie inteligentă
Inițiativa orașel or inteligente es te introdusa în tema 5 privind politicile
energetice. Una dintre nevoile pe care un smart city le are, este nevoie de a
adopta sisteme energetice mai sustenabile, m ai puțin dependente de petrolul
importat și bazat pe o combinație de surse diferite de energie, în special
energia regenerabila, reprezentând obiectivul prin cipal, pentru a răspunde
provocării europene în direcția unei mai mari securități de aprovizionare cu
energie. Ace st sistem se concentrează as upra punerii în aplicare a „Plan ului
Strategic privind tehnologiile energetice”(Planul SET), acesta fiind unul
dintre pilonii politicilor europene privind energia și clima. Majoritatea
temelor susțin foile de parcurs privind tehnologiile industriale europe ne (EII)
și planurile de punere în aplicare a planului SET. Foil e de parcurs specifică
cercetarea și indica nevoil e următorilor zece ani, țintind accelerarea creșterii
pieței tehnologiilor cele mai promițătoare în domeniul energ iei solare,
eoliene, bioener gie, rețele inteligente, captare a și stocarea carbonului. Orașul
conte mporan ocupa acum 2% din suprafața Pământulu i, găzduiește 50% din
populația Pământului, consuma 75% din energia totală, datorându -se
emisiilor de CO, cu un procent de 80%. (Greco and Cresta 2015)
Provocarea integrării energiei regene rabile în rețelele de electricitate nu
pot fi privite ca o problemă izolată, ci ar trebui văzută ca una din diferitele
mijloace de abordare a sistemelor energetice sustenabile în Europa. De aceea
integrarea energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice trebuie
să colaboreze cu alte sectoare, cum ar fi furnizarea de energ ie termică și
transport, precum și conservarea și eficiența energetică îmbunătățirii, cum ar
fi CHP și eficiențe îmbunătățite în formă de celule de combustie. Unele
dintre cele mai eficiente căi de a facilita integrarea la scară largă a energiei
din surse regenerabile se găsesc în operațiunea și reglementarea centralelor
de co -generare, inclusiv a celor care le implică în stabilizarea rețel ei electrice.
Astăzi, în majoritatea țărilor, energia electrică este produsă fie prin
hidrocentrale, fie prin turbine c u abur mari, pe bază de combustibili fosili sau
de energie nucleară. Producția de energie regenerabilă fluctuantă și
intermitentă reprezi ntă doar o mică parte a producției. Până în prezent,
sarcina de a ține în balanță cererea și oferta și asigurarea frecv enței și a

tensiunii pe grilă au fost gestionate numai de astfel de unități mari de
producție. Cu toate acestea, deschiderea pieței margi nale și mai târziu atât
reglementarea pieței de energie cat și a pieței primare de rezervă a făcut
posibilă pornirea ce ntralelor CHP. Deoarece centrala CHP este echipata cu
unități CHP, rezervoare de căldura și cazane electrice, ilustrează modul în
care as tfel de instalații mici pot asigura o stabilizare a rețelei valoroase la
costuri extrem de mici. Mai mult, sectorul ele ctricității poate fi integrat ca o
parte distincta într -un sistem energetic complet sustenabil, deschizând calea
către soluții mai utile și mai rentabile pentru aplicațiile de rețea inteligenta.
În consecință, se poate beneficia mai degrabă de adoptarea u nui sistem
inteligent de energie, decât de adoptarea unei rețele inteligentă de energie
electrică. (Chen et al. 2011)
O alta sursa de energie regenerabila este energia solara, care este î n natura
sa o combinație intre toate celelalte surse de energie regenerabilă și fosilă. Cu
o atenție sporita la producerea de energie neutra din punct de vedere al
emisiilor de carbon, te hnologia solara sau tehnologia fotovoltaică (PV),
primește o atenție deosebită ca o posibila abordare pe scară largă a producției
de energ ie sustenabilă. Piața globală a energiei solare este în prezent 10
miliarde de dolari pe an, iar industria creste cu m ai mult de 30% pe an.
Pentru a furniza o sursa de energie primara cu adevărat răspândită, energia
solară trebuie capturată, convertită și stocată într -un mod cât mai
rentabil. (Lewis 2007)
1.1.2. Sănătate inteligen tă
Adopta rea tehnologiei informației și a comunicărilor în sectorul de
sănătate a îndrept at con ceptul de sănătate înspre conceptu l de sănătate
electronică care este menit să reducă costurile și să crească eficiența. În urma
consolidării conce ptului de sănătate elec tronică, a apărut ide ea conceptului de
sănătate mobilă datorită telefoanelor int eligen te cu capabilități de poziționare.
Conceptul de sănătate inteligentă este înțeles ca fiind complementul natural al
concepții de sănătate mobilă în contextul orașelor int eligente. (Solanas et al.,
n.d.)
În ceea ce privește sectorul sănătății tehnologia comunicațiilor poate fi
utilizata pentru a conecta statisticile de sănătate cu medicația și cu localizarea
pacientului din tr-o locație îndepărtată, astfel se real izează un si stem inteligent
de sănătate. (Gaura et al. 2015)
1.1.3. Transport inteligent
Analiza și înțelegerea problemelor legate de transport sunt adesea
constrânse de sur sele de date dependente de domenii. Tehnologiile emergente
recente către un mediu conectat intre vehicul -infrastructură -pieton (VIP) și
datele importante au făcut mai ușor și mai ieftină colectarea, stocarea,

analiza, utilizarea și difuzarea datelor din ma i multe surse. Un mediu VIP
conectat oferă, de asemenea, un sistem mai flexibil, astfel încât să poată fi
implementate măsuri de gestionare și control în timp real pen tru a îmbunătăți
performanța sistemului. Cu un mediu conectat, vehiculele, infrastr uctura și
pietonii pot face schimb de informații fie prin intermediul unui protocol de
conectivitate de tip peer -to-peer, fie printr -un sistem centralizat reprezentat
de o re țea de telecomunicații 4G sau mai avansată. Interacțiunea și schimbul
de informați i pot avea loc între vehicul -și-vehicul (V2V), vehicul -și-
infrastructură (V2I), pieton -și-infrastructură (P2I) sau vehicul -și-pieton
(V2P). Având în vedere beneficiile unui m ediu conectat și având în vedere
caracteristicile sale unice, este esențial să se înțele agă modul în care sistemele
de transport inteligente actuale ar putea fi adaptate pentru a lucra cu mediul
conectat. (Sumalee and Ho 2018)
Congestionarea, accidentele și problemele legate de poluare din cauza
transportului devin din ce în ce mai grave, ca urmare a creșterii enorme a
numeroaselor cereri de călătorie, inclusiv traficul rutier, tran sportu l public,
transportul de mărfuri și chiar traficul pietonal. Pentru a rezolva astfel de
probleme, a fost dezvoltat „ITS”, acest concept capabil să integreze o gamă
largă de sisteme, inclusiv de detectare, comunicare, diseminare a
informațiilor și con trol a l traficului. Pentru a putea fi implementat cu succes
conceptul „ITS”, este nevoie de trei c omponente esențiale: colectarea datelor,
analiza datelor și transmisia de date / informații. (Sumalee and Ho 2018)

2. IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE SMAR T CITY
În acest c apito l se va prezenta în de taliu modul în c are se poate
implementa conceptul de oraș inteli gent î ntr-un oraș simplu . Se vor prez enta
atât pro vocările cât și bariere le care sunt întâmpinate în introducerea și
implementarea acestui concept .
De multe ori scopul pe care un oraș inteligen t îl are nu este bine definit.
De multe ori o biectivele sunt fo arte v agi, pentru a susține o implementare
eficientă a conceptului Smart. Conform literaturii de s pecialitate sunt patru
mari obiective pe care un oraș inteligent ar trebui să le aibă: sustenab ilitatea
mediulu i – cel mai recurent obiectiv care este legat a tât de problemele critice
urbane , cât și de cele mai importante tehnologii necesare în implementar e
conceptului de oraș inteligent, cel de -al doilea obiectiv este reprezentat de
calitatea vieții și un trai rid icat de viață, al treilea obiectiv este partici parea
care solicită implicare activă a cetățenilor în conducere și exercitarea
dreptului pe care îl au de a lua decizii pentru oraș și cel din urmă obiectiv este
capitalul int electual, un aspect intangibil dar care reamintește faptul că un
oraș inteligent nu se bazează doar pe tehnologii palpabile ci și pe capitalul
intelectual. (Dameri 2013)
2.1. CADRUL DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI INTELIGENT
Contextul necesar pentru a implementa con ceptul de oraș inteligent are la
bază trei relații foarte important fără de care n u se poate discuta de
implementarea conceptului. Cele trei tipuri de rela ții deosebit de importante
sunt: relaț ia guvernare -cetățeni, relația guvernare -mediul de afaceri și cea din
urmă relația guvernare -comunitate . Fiecare tip de r elație se axeaz ă pe un
anume grup de cetățeni .(PĂCEȘILĂ and COLESCA 2007)
Pentru a implementa conceptul de smart city într -un oraș normal nu e ste
nevoie doar de a ajunge la ace l succes tehnologi dorit, ci ceea ce este cu
adevărat important este folosirea tehnologiei pentru a crea valoare
publică .(Dameri 2013)
Pentru a dezvolta un oraș inteligent este ne voie de un cadru prestabilit ,
este ne voie de o baza f oarte soli dă pe care s ă se cl ădeasc ă acest concept. Toți
actorii participa nți în implementarea conceptului de oraș i nteligent au un rol
deosebit de important , așadar nici unul dintre aceștia nu este de neglijat.

2.2. BARIERE ȘI PROVOCĂRI IN APLICAREA CONCEP TULUI
Barierele și provocările în aplicarea conceptului smart în orașe au fost
identifi cate și clasifica te în diferite dimensiuni. Cele șase dimensiuni care au
fost identificate sunt următoarele : guvernare, economie, mobilitate, mediu
oameni și viață. Cea mai importantă provocare la care orașele tre buie să facă
fată este guvernarea într -o ma nieră smart deoar ece această nevoie de o
guvernare smart este strâns legată de nevoia urgentă de a schimba modelul de
guvernare. Așadar, modelele de guvernare vor f i cele care o sa fie nevoie să
facă față provocăr ii de a fi mult mai flexibile, îngăduind o îmbinare a politi cii
cu inițiativele și tot odată cu lipsa de formalitate .(Monzon 2016)

BIBLIOGRAFIE
Chen, C., S. Duan, T. Cai, B. Liu, and G. Hu. 2011. “Smart Energy Management
System for Optimal Microgrid Economic Operation.” IET Renewable Power
Generation 5 (3): 258. https://doi.org/10.1049/iet -rpg.2010.0052.
Dameri, Renata. 2013. “Searchi ng for Smart City Definition: A Comprehensive
Proposal.” International Journal of Computers & Technology .
https://doi.org/10.24297/ijct.v11i5.1142.
Gaura, Aditya, Bryan Scotneya, Gerard Parr, and Sally McClean. 2015. “Smart City
Architecture and Its Applic ations Based on IoT.” ANT/SEIT 52 (June):
1089 –94. https://doi.org/10.1016/j.procs.2015.05.122.
Greco, I laria, and Angela Cresta. 2015. “A Smart Planning for Smart City: The
Concept of Smart City as an Opportunity to Re -Think the Planning Models
of the Con temporary City.” In Computational Science and Its Applications –
– ICCSA 2015 , edited by Osvaldo Gervasi, Beniamino Murgante, Sanjay
Misra, Marina L. Gavrilova, Ana Maria Alves Coutinho Rocha, Carmelo
Torre, David Taniar, and Bernady O. Apduhan, 9156:563 –76. Cham:
Springer International Publishing. https://doi.org/10.1007/978 -3-319-21407 –
8_40.
Lewis, N. S. 20 07. “Toward Cost -Effective Solar Energy Use.” Science 315 (5813):
798–801. https://doi.org/10.1126/science.1137014.
Monzon, Andres. 2016. “Smart Cities Concept and Challenges: Bases for the
Assessment of Smart City Projects.” In . Springer, Cham.
https://d oi.org/0.1007/978 -3-319-27753 -0_2.
Mosannenzadeh, Farnaz. 2016. “Smart Energy City Development in Europe:
Towards Successful Implementation.” Trento, It aly: University of Trento.
PĂCEȘILĂ, Mihaela, and Sofia Elena COLESCA. 2007. “INTELLIGENT CITIES:
OVERAL VIEW AND POLITICAL IMPLICATIONS / ORAȘELE
INTELIGENTE: PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU ȘI IMPLICAȚII
POLITICE.” Cercetǎri Practice Și Teoretice În Managementul Urban 2:
12–23.
Solanas, Agusti, Constantinos Patsakis, Mauro Conti, Ioannis Vlachos, Victoria
Ramos, F rancisco Falcone, Octavian Postolache, et al. n.d. “Smart Health: A
Context -Aware Health Paradigm within Smart Cities.” IEEE
Communications Magazine 52 (8): 74 –81.
https://doi.org/10.1109/MCOM.2014.6871673.
Sumalee, Agachai, and Hung Wai Ho. 2018. “Smarter and More Connected: Future
Intelligent Transportation System.” IATSS Research 42 (2): 67 –71.
https://doi.org/10.1016/j.iatssr.2018.05.005.