Comunitati Romano Catolice din Moldova. Studiu de Caz Buhoci, Judetul Bacau. Aplicatii Didactice Pentru Invatamantul Primar

Cuprins

I. Introducere

II.Studiu de caz– comuna Buhoci, sat Buhoci,județul Bacău

II.A. Date informative asupra localității

II.B. Cultura tradițională din satul Buhoci

II.B.1. Cosiderații generale

II.B.2. Evoluția administrativ-teritorială

II.B.3. Biserica

II.B.4. Școala

II.B.5. Așistența medicală

II.B.6. Alte servici

II.C. Fișe informative

II.C.1. Fișa localității

II.C.2. Fișe ale informatorîlor

II.C.3. Legendă

III. Dăinuri etnologice

III.A. Credințe și superstiții

III.B.Medicina populară

III.C. Obiceiuri rituale

III.C.1. Nașterea

III.C.2. Nunta

III.C.3. Înmormântarea

III.D. Obiceiuri calendaristice și practici magice

III.E. Îndeletniciri

III.F. Portul popular

III.F.1. Costumul femeiesc

III.F.2. Costumul bărbătesc

III.G. Arhitectura caselor

III.H. Îndeletniciri

IV. Implicații didactice

IV.A. Opțional transcurricular – ,,Satul meu,izvor de tradiții“

IV.B. Proiect de lecție

V.Concluzii

Bibliografie

Anexe:

Anexa nr.1 – Chestionar folcloric și etnografic

Anexa nr.2 – Înregistrări

Introducere

II.Studiu de caz-comuna Buhoci,sat Buhoci,județul Bacău

II.A. Date informative asupra localității

Ca aspect geografic,teritoriul comunei Buhoci avea o altă înfățișare în trecut,după cum este consemnat în documente privind istoria Moldovei.Acest teritoriu era “o regiune împădurită,mlăștinoasă,cu lunci,zăvoaie,bălți din cauza inundațiilor Siretului și a schimbării cursului său” ,excepție făcând partea de nord a comunei.

Comunitatea catolică din Buhoci este alcătuită din 117 familii cu 384 de suflete. Originea acestor locuitori catolici, din cele scrise și transmise prin viu grai, nu este de dată prea îndepărtată în istorie. Prin anul 1802 creștinii catolici s-au stabilit la Buhoci,prin căsătorie,venind din părțile satelor Ungureni, Gioseni, Luizi-Călugăra, din Ardeal,sosind cu turme de oi în lunca Siretului: toți s-au dezvoltat în această zonă. Se amintește că satul purta numele de Cerbul, după existența acestui animal frumos în pădurile ce-l înconjoară. Localitatea a fost închinată dintru început de domnitorul Moldovei mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar în 1864, pe timpul lui Al.I. Cuza, a devenit liberă.

II.B. Cultura tradițională din satul Buhoci

II.B.1. Considerații generale

Universul culturii populare din satele românești este un compartiment al spiritualității folclorice,deoarece obiceiurile concentrează în structuriile lor credințe și practici străvechi,care de cele mai multe ori le găsim neschimbate,dacă au supraviețuit timpului.Etnologii consideră că obiceiul folcloric “reprezintă ansamblul de manifestări,fie o dată,fie la un anumit eveniment,având caracter colectiv și permanent,transmiterea lor făcându-se de la o generație la alta,într-o anumită epocă și pentru o anumită colectivitate”.El cuprinde mai multe ceremonii organizate într-un mod specific,în secvențe ce se succed gradual.Ritualul este definit ca un “element al obiceiului fomat dintr-un singur act.”Având caractere artistice,mistico-religioase,distractive,ritualurile pot lua forme ceremoniale care se produc în fața unui anumit grup de oameni. Cultura tradițională a acestei așezări este un document veridic, scris într-un limbaj propriu de către creatorii locali, de-a lungul anilor. Arta populară

reflectă întrepătrunderea magicului și esteticului, fiind o componentă tulburătoare a sufletului românesc. De asemenea, aceasta evidențiază un mod aparte al țăranului de a înțelege sensurile existenței. Nu degeaba definea Petre Țuțea țăranul român ca fiind ,,omul absolut“.

Tradiția populară este un factor fundamental,complex care propagă valorile poporului român.Românii încă dețin specificul etnic,iar acesta “emană din sedimentul în care ereditatea unui infinit număr de generații precedente a depus ,de-a lungul a mii și mii de ani,toate impreșiile înregistrate de ele,toată experiența lor de o viață”.Cultivarea nealterată a personalității etnice este asigurată în satele din Moldova prin cultivarea spiritului tradițional și evitarea intervențiilor neinspirate,care pot altera transmiterea tradițiilor de la o generație la alta.Moldovenii catolici din satul nostru au demonstrat responsabilitate față de valoriile neamului românesc ocrotindu-le ca pe lucruri de mare valoare.

Să privim cu câtă mândrie și emoție catolicii creștini din zona Bacăului îmbracă de sărbători straie românești,cu câtă grijă așază în ladă portul tradițional și cât de încântați sunt când văd că și tânăra generație încă mai solicită acest port,chiar dacă acest lucru se întamplă din ce în ce mai rar.

Spiritualitatea populară a catolicilor din satul Buhoci cuprinde elemente definitorii dobândite și cristalizate prin succesiunea generațiilor și reprezintă modele ale relațiilor socio-culturale ,simboluri care au marcat existența ruralului tradițional.De-a lungul evoluției istorice,cu rădăcini trainice pe aceste meleaguri,buhocenii au reușit să își păstreze,definească și să transmită tradițiile,obiceiurile,cântecul,dansul,portul și arhitectura specifică satului românesc,generațiilor.Această cultură tradițională reprezintă esența spiritualității sufletului românesc,deschis în fața celor ce voiesc să-i simtă pulsul și doresc să își contureze o imagine reală despre ceea ce sunt cei din jur – o entitate unică,care speră să nu își piardă identitatea odată cu trecerea generațiilor.

II.B.2. Evoluția administrativ-teritorială

Veche organizare administrativă a țării avea la bază satul,cea mai mică unitate administrativă,condusă de un vornic.Cătunele,însă,nu era unitate administrativă,ci depindea de satele mai mari.În anul 1864 a apărut prima lege comunală din țara noastră și s-a trecut la organizarea comunelor în fiecare județ.Cu această ocazie,a luat ființă în 1865 și comuna Buhoci compusă din 4 sate.Modificări ale acestor structuri s-au făcut permanent în funcție și de interesele localnicilor.O repartizare judicioasă s-a făcut în 1887,când satul Buhoci revine reședință,iar satul Dospinești i se atribuie Buhociului.Din același motiv au fost anexate comunei Buhoci satele Furnicari și Coteni.

Între anii 1927-1930,comuna Buhoci a fost împărțită în două:comuna Buhoci compusă din satele Buhoci,Buhocel,Coteni și comuna Dospinești cu satele Bijghir și Dospinești.După 1930 au funcționat ca grupări administrative sătești (comune mai mici).Comuna Buhoci era alcătuită din trei astfel de unități,celor două mai sus menționate li se adaugă Ruși-Ciutea cu satele Ruși-Ciutea,Fundul lui Bogdan,Jieni,Radomirești și Ungureni.Această formulă administrativă nu a dat rezultate,fapt pentru care în anul 1932 s-a revenit la organizarea din 1927.

Un studiu amănunțit a demonstrat că populația satului,potrivit hărții,era formată din 80 de familii.Primul recensământ al populației s-a realizat în anii 1859-1860,în urma căruia s-au înregistrat un număr de 1057 locuitori ai comunei.Următorul recensământ,din anul 1899,oferă date clare cu privire la fiecare așezare componentă a comunei:

– Buhoci 920 locuitori

– Satul nou (Bijghir) 833 locuitori

– Buhocel 193 locuitori

– Coteni 186 locuitori

– Dospinești 123 locuitori

Total 2255 locuitori

La următorul recensământ,din 1912,”populația comunei totalizează un număr de 2787 locuitori,structurat pe sexe pentru fiecare sat component.” Iată datele consemnate:

– recensământul din 1930 1169 locuitori

– recensământul din 1956 1595 locuitori

– recensământul din 1679 1679 locuitori

– recensământul din 1977 1708 locuitori

– recensământul din 1992 1341 locuitori

Privit din perspectiva poziției geografice,satul Buhoci demonstrează o aliniere și o concentrare a locuințelor către ariile de contact ale marilor unități geografice-câmpie și deal.Amplansamentul este avantajos pentru localnici din faptul că aceștia au rezervat terenurile din luncă pentru culturile agricole și sunt feriți de inundațiile provocate de Siret.Zona construită este bogată în pânze freatice pentru apa potabilă,iar apropierea de zona împadurită,ca sursă principală de combustibil este și un necontestat izvor de aer curat.În timp,satul s-a extins urmărind drumurile de penetrație,căpătând un aspect răsfirat.Această structură se datorează și profîlului agricol diversificat pe care sătenii îl practică,iar suprafețele agricole sunt destinate culturilor de cereale – predominant porumb,viță de vie,pomi fructiferi,pășuni și păduri.

Ocupația de bază a locuitorilor satului a fost și este agricultura-cultura plantelor și creșterea animalelor.Este o ocupație care nu este profitabilă actualmente,dar sursă de venit pentru majoritatea familiilor.

Situat la mică distanță de Bacău,Buhociul beneficiază de transport în comun așigurat de Autogara Bacău,dar și de firme de transport private.Multă vreme au existat navetiști care lucrau și învățau în oraș,iar astăzi cei mai mulți navetiști sunt elevii de liceu.

Un sat plin de istorie și frămânări sociale l-am descris în linii mari și cred că lipsa dovezii nu a știrbit din farmecul acestor locuri.Se înțelege că nu indiferența atrage lipsa materialului bibliografic despre sat.Toate documentele se referă la comună în general,iar particularul l-am descoperit cu mare drag de la cei bătrâni,mândri de originea lor.

II.B.3.Biserica Prima biserică catolică a fost construită pe un deal, prin anul 1840, din bârne de lemn, iar locul altarului a rămas de neuitat printr-o cruce înălțată mai recent și două morminte ce se află în apropiere de familia Gheorghe Fita.

A doua biserică a fost înălțată mai jos, spre vale, unde credincioșii au ridicat spre amintire o troiță în cinstea sfântului Anton; cei mai în vârstă au fost încreștinați în această biserică, iar sfânta Liturghie și sacramentele s-au săvârșit cu multă pietate pentru mulți timp de 50 de ani. Locul se numește la Săftina sau familia Gal.

A treia biserică s-a amplasat lângă drumul județean 252 și a fost vizitată de episcopul Mihai Robu în octombrie 1936 recomandându-se demolarea, pentru că prezenta un mare pericol de prăbușire, fiind executată fără proiect și specialiști în construcție și arhitectură.

A patra biserică este cea actuală, terminată după Cel de-al Doilea Război Mondial și refăcută în urma cutremurului din noiembrie 1940. Începuturile acestei biserici au la origine anul 1937.

Dacă strămoșii localității au primit din partea stăpânirii Moldovei sau a boierilor amplasamente pentru biserică sau cimitir pe dealuri sau locuri neproductive, cât și teama de inundațiile Siretului, timpurile veacului XX au adus modificări mari și o gândire mai evoluată.

Terenul prezentei biserici a fost donația unei familii generoase – Iojă Pătrașcu – făcând accesul la biserică pentru bătrâni și tineri mult mai ușor, deși albia Siretului în vechime a fost după cum se vede până la gardul de jos – partea de sud, iar noul cimitir s-a rânduit în apropierea bisericii actuale prin bunăvoința C.A.P. locintire o troiță în cinstea sfântului Anton; cei mai în vârstă au fost încreștinați în această biserică, iar sfânta Liturghie și sacramentele s-au săvârșit cu multă pietate pentru mulți timp de 50 de ani. Locul se numește la Săftina sau familia Gal.

A treia biserică s-a amplasat lângă drumul județean 252 și a fost vizitată de episcopul Mihai Robu în octombrie 1936 recomandându-se demolarea, pentru că prezenta un mare pericol de prăbușire, fiind executată fără proiect și specialiști în construcție și arhitectură.

A patra biserică este cea actuală, terminată după Cel de-al Doilea Război Mondial și refăcută în urma cutremurului din noiembrie 1940. Începuturile acestei biserici au la origine anul 1937.

Dacă strămoșii localității au primit din partea stăpânirii Moldovei sau a boierilor amplasamente pentru biserică sau cimitir pe dealuri sau locuri neproductive, cât și teama de inundațiile Siretului, timpurile veacului XX au adus modificări mari și o gândire mai evoluată.

Terenul prezentei biserici a fost donația unei familii generoase – Iojă Pătrașcu – făcând accesul la biserică pentru bătrâni și tineri mult mai ușor, deși albia Siretului în vechime a fost după cum se vede până la gardul de jos – partea de sud, iar noul cimitir s-a rânduit în apropierea bisericii actuale prin bunăvoința C.A.P. local.

Până în anul 1968 asistența spirituală a fost asigurată de Parohia Prăjești, care număra 13 sate, unde preoții împlineau apostolatul atât de întins și de obositor. Din 1968 comunitatea catolică din Buhoci este filială a Parohiei Bijghir.

În curtea bisericii se află o grotă construită în cinstea sfintei Fecioare Maria, unde se poate celebra sfânta Liturghie în diferite solemnități și sărbători, atunci când participarea credincioșilor este mai numeroasă. Această grotă a fost realizată cu sprijinul unor români și a unui episcop din Italia ce au contribuit în proporție de 80%, precum și cu sprijinul comunității din Buhoci. La 24 august 2008 a avut loc sfințirea acestei grote, în cadrul unei celebrări liturgice, la care au participat preoți, precum și numeroși credincioși.

S-au găsit momentele prielnice pentru ca biserica din Buhoci să fie înfrumusețată printr-o renovare generală, atât în interior cât și în exterior, în cele mai mici amănunte. Toate lucrările au luat sfârșit și acum bucuria este mare pentru întreaga comunitate, sfințindu-se biserica și consacrându-se altarului, având ca patron pe sfântul Francisc de Assisi.

II.B.4. Școala

Nevoia de cunoașterea a satenilor din Buhoci a apărut de timpuriu.Astfel,primele cursuri se înființează în urmă cu aproximativ 150 de ani.

Momente deosebite în istoria școlii:

1865- pe 19 martie se înfințează școala cu un învățământ de 4 clase și un singur post;

1867- se construiește primul local propriu de școală,din lemn și pământ,acoperit de paie;

1870- școala se mută în locul primăriei și primăria în locul școlii.Schimbul este în favoarea eleviilor ;

1880-este înscrisă prima fată,iar primii absolvenți de 4 clase termină studiile în 1873;

După 10 ani se trece la învățământul de 6 clase.

1890-se dă în folosință noul local propriu de școală cu o sală de clasă și locuință pentru director;

1893-ultimii absolvenți ai învățământului de 6 clase;în același an se trece la învățământul de 5 clase tip rural;

1895- se înfințează postul II;

1896- se dă în folosință a doua sală de clasă a localului propriu de școală;

1901- primele fete absolvente a învățământului primar;

1916-1917- cursurile școlare se întrerup din cauza războiului,în localul școlii funcționează un spital militar;

1920- ultimii absolvenți ai învățământului de 5 clase tip rural;

1921- se trece la învățământul de 4 clase tip urban,se înființează postul III și postul IV;

1924- se trece la învățământul general și obligatoriu de 7 clase,curs complementar;

1927-se dă în folosință al doilea local propriu de școală,cu două săli de clasă și cancelarie;

1929- se înființează postul V;

1940-se înființează cantina școlară;

1942- se înființează atelier școlar pentru fete;

1943- se înființează atelier școlar pentru băieți;

1947-se înființează,pe lângă școală,căminul de zi,cu masă pentru copii;

1948- se trece la învățământul de 7 clase,curs complementar la învățământul general și obligatoriu de 7 clase,împărțit în ciclul I și ciclul II;

1959- se dă în folosință primul local propriu de școală modern,din cărămidă,acoperit cu tablă,cu 7 săli de clasă,cancelarie,secretariat,laborator,bibliotecă,etc.;

1959- se desființează examenul de absolvirea a 4 clase;

1963- se trece învățământul general și obligatoriu de 8 clase,în același an are loc electrificarea școlii;

1866-se desființează examenul de absolvirea a 8 clase;

1969- se trece la învățământul general și obligatoriu de 10 clase,ia ființă clasă I cu elevi de 6 ani și funcționează clasă a IX-a;

1971- se construiește atelierul școlar;

1973- se dă în folosință aripa de nord a școlii,cu încă 3 săli de clasă;

1974- atelierul școlar funcționează cu maistru de lăcătușerie,clasă a-IX-a devine prima de liceu;

1975- clasele a-IX-a și a-X-a reprezintă treapa I de liceu-mecanică fină;

1976- atelierul școlar funcționează cu doi maiștri,primii absolvenți ai treptei I de liceu-mecanică fină;

În prezent,școala a fost renovată,este dotată cu 3 laboratoare,cancelarie,secretariat,bibliotecă, iar grădinița cu 2 grupe este șituată în alt corp.Există doar învățământul de 8 clase.

II.B.5. Asistența medicală

Asistența medicală a început să fie cunoscută în satele din comuna Buhoci după anul 1944.Înainte sătenii sufereau de multe boli,iar fără asistență medicală calificată,majoritatea sufereau crunt și decedau.Fiecare era medic pentru propria familie,încercând să se trateze empiric cu leacuri băbești,cu ajutorul plantelor medicale cunoscute de la bătrânii satului,apelau la descântece și alte practici,care de cele mai multe ori nu ajutau la însănătoșirea persoanei suferinde.

Erau și cazuri fericite când oamenii apelau la doctori deplasându-se la în orașul Bacău,care nu erau departe.Singurul obstacol de care se loveau era sărăcia.Este cunoscut faptul că aceștia erau nevoiți să renunțe la ceea ce aveau mai de preț prin gospodării pentru a salva viața celor bolnavi din familie.Din anul 1945,absolvenții facultățiilor de medicină au fost repartizați și în sate unde erau primiți de către locuitori,oferindu-le condiții de a practica medicina.Erau găzduiți și renunțau la o parte din gospodărie,punând-o la dispoziția medicilor și asistenților.

Astăzi,există dispensar cu doi medici de familie,situat într-o clădire veche de 2 camere,dar este funcțională,asigurându-se astfel tratamentele pacienților.Există și o farmacie,situată într-o clădire nouă și dotată cu medicamente compensate,astfel oamenii nu mai sunt nevoiți să meargă în oraș pentru a și le procura.

II.B.6. Alte servicii

Primăria este în satul Buhoci,care la început se afla într-o casă veche,în care funcționau 4 persoane: primarul,notarul,secretarul și guardul comunal.Din anul 1935 prin intermediul primarului Iorgu Pătrășcanu se pun bazele construirii unui local corespunzător,în care chiar și astăzi își desfașoară activitatea personalul primariei.La scurt timp,în 1947,a izbucnit un incendiu ce a cuprins întreg localul și care a distrus toată arhiva existentă și mobilierul.Prin anii 1972-1973 se construiește o anexă primăriei cu 4 camere,incluzând și biblioteca comunală.

De asemenea,satul mai dispune de secție de poliție în care activează 3 oameni ai legii,o secretară și o femeie de serviciu.Paza este asigurată seara,în sat,de către cei care primesc ajutoare sociale și trebuie să își îndeplinească drepturile cetățenești,asigurând,în ture,liniștea satului.

În sat există și un medic veterinar,care se deplasează la cerere la sătenii care au nevoie,dar și un cabinet privat pentru urgențe.

II.C. Fișe informative

Dorind să cunosc obiceiurile și tradițiile acestei așezări, am aplicat, în perioada noiembrie 2013 – mai 2014, chestionarul folcloric și etnografic unor persoane din satul Buhoci (intelectuali, dar și oameni simpli). Chestionarul a fost elaborat sub egida Academiei Române. Acest chestionar cuprinde 1174 de întrebări, structurate pe opt capitole:

– Credințe și superstiții

– Medicina populară

– Obiceiuri rituale: a) Nașterea

b) Nunta

c) Înmormântarea

– Obiceiuri calendaristice și practici magice

– Îndeletniciri

– Portul popular: a) Costumul popular femeiesc

b) Costumul popular bărbătesc

– Arhitectura caselor

Am aplicat chestionarul mai sus amintit pentru a stabili dacă se mai păstrează în satul Buhoci obiceiurile și tradițiile străvechi,dacă unele din ele se mai practică și-n zilele noastre sau au dispărut din peisajul cultural al așezării.

Baza acestei lucrări o constituie cercetarea directă. Informațiile le-am cules prin intermediul discuțiilor purtate cu sătenii,având drept mărturie înregistrările acestora pe DVD-le anexate la finalul lucrării.

Pentru interpretarea răspunsurilor chestionarului aplicat, am utilizat tehnica citării informatorilor. Fiecare capitol descris reflectă viața socială, culturală și economică a înaintașilor noștri. Răspunsurile celor care au avut amabilitatea să-mi împărtășească din tradiția locală întăresc credibilitatea studiului.

II.C.1. Fișa localității

a) Denumirea oficială a satului: Buhoci

b) Denumirea dată de localnici:Buhoci

c) Denumirile pe care le-a avut satul înainte vreme: Cerbul

d) Când și din ce cauză s-a schimbat numele satului: Numele s-a stabilit definitiv după 1865,când a avut loc organizarea comunelor după județe.

e) Denumirea oficială a comunei din care face parte: Buhoci

f) Denumirea pe care o avea comuna înainte vreme: Buhoci

g) Satul a făcut parte dintotdeauna din această comună ? Dacă nu, enumerați celelalte comune de care a aparținut:

În 1865 satul Buhoci devine parte a comunei cu același nume și se menține și acum.

h) Denumirea județului: Bacău

i) Înainte vreme satul aparținea aceluiași județ? Da

î) Vechimea aproximativă a satului: aproximativ 200 de ani

j) Numărul total al locuitorilor: aproximativ 4700

k) Numărul locuitorilor de altă naționalitate: –

l) Principala îndeletnicire a locuitorilor: agricultura

m) Alte îndeletniciri: Localnicii cresc animale, iar o parte din cei tineri lucrează în străinatate. Puțini locuitori au un serviciu stabil în zonă.

n) Așezarea geografică a satului: zonă de munte, de deal său de șes.

Satul se află în zona de deal.

o) Dacă prin apropierea satului trece o apă curgătoare; care anume?

Este situat pe malul stâng al Siretului,care izvorăște din Munții Carpații Păduroși și se varsă în Dunăre.

p) Există în sat școală, cămin cultural, dispensăr, cooperativă de consum?

În sat există o școală,grădiniță,dispensăr medical,secția de poliție și primăria.

q) În ce sat își are sediul primăria?

Primăria își are sediul în satul Buhoci.

r) Care este cea mai apropiată stație de cale ferată?

Singura legătură feroviară este Gara Bacău.

s) Care este cel mai apropiat oraș?

Orașul Bacău este cel mai apropiat de această localitate.

ș) Există un autobuz care să facă legătura între oraș și satul dv.? De câte ori vine în sat?

Există curse și microbuze care fac legătura cu orașul Bacău aproximativ din oră în oră..

t) Care este cea mai apropiată șosea principală? La ce distanță se află de satul dumneavoastră?

Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui

ț) Satul este electrificat? De când? Este racordat la rețeaua națională său are o uzină proprie?

Electrificarea satului s-a făcut în perioada 1966-1970 și este racordată la sistemul național.

u) Ce formații artistice, cu renume, activează în cadrul căminului cultural?

–

II.C.2.Fișele informatorîlor

FIȘA INFORMATORULUI F1

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și la radio. Citește cărți religioase.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle și cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o vecină, de când era copilă, dar și de la șezătorîle locale.

FIȘA INFORMATORULUI F2

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și la radio. Citește cărți religioase.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle și cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o vecină, de când era copilă, dar și de la șezătorîle locale.

FIȘA INFORMATORULUI F3

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și la radio. Citește cărți religioase.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle și cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o vecină, de când era copilă, dar și de la șezătorîle locale.

FIȘA INFORMATORULUI F4

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Urmărește știrîle și emișiunîle folclorice.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Iubește cântecul popular.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

De la bătrânii satului.

FIȘA INFORMATORULUI F5

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Citește cărți religioase și urmărește știrîle la TV.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite erau obiceiurile de iarnă.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o vecină, de când era copilă, dar și de la șezătorîle locale.

FIȘA INFORMATORULUI F6

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă toată ziua radio-ul și seara urmărește TVR Cultural.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o părinți său alți sateni.

FIȘA INFORMATORULUI F6

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și muzică populară la radio.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Iubește cântecul popular căci cânta din flaut la șezători.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat bunici,părinți și bătrânii satului.

FIȘA INFORMATORULUI F7

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și la radio.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle și cântecele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la bunică,dar și de la școală.

FIȘA INFORMATORULUI F8

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Urmărește diverse emișiuni și știrîle.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite cântecele populare.Îi plăcea mult să participe la șezători. Acolo se cânta mereu câte ceva.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat din auzite,de la oamenii de prin sat.

FIȘA INFORMATORULUI F9

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle la televizor și la radio.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle și cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la străbunicul care era bătrân și îi povestea mereu câte ceva din tinerețea lui.

FIȘA INFORMATORULUI F10

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă doar radio.La TV nu se uită decât duminica la “Viața satului” pe TVR1.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt căntecele populare și emișiunîle despre agricultură.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o vecină,care avea darul povestirii.

FIȘA INFORMATORULUI F11

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă știrîle,dar și unele emișiuni la televizor și la radio.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt poveștîle,ghicitorîle și obiceiurile ce se practicau la sărbători.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de la o bunici.

FIȘA INFORMATORULUI F12

a) Numele:

b) Prenumele:

c) Prenumele tatălui:

d) Porecla: –

e) Ocupația de bază:

f) Alte ocupații:

g) Data nașterii (ziua, luna, anul):

h) Locul nașterii (satul, comuna, județul):

i) Studii (Câte clase a învățat? Unde?):

î) Unde a copilărit (satul, comuna, județul)?

j) Dacă a fost plecat din satul natal mai mult de trei ani:

k) Stare civîlă (necăsatorit, căsatorit, copii):

l) De unde este soțul?

m) Ce interes manifestă față de cultura de masă?

Ascultă cântece bisericești la radio. Citește cărți religioase.

n) Care sunt producțiile folclorice îndrăgite de informator în mod deosebit?

Producțiile folclorice îndrăgite sunt cântecele religioase, dar și cele populare.

o) Când și de la cine a învățat creațiile folclorice pe care le cunoaște?

Creațiile folclorice le-a învățat de când era copilă, de la șezătorîle locale care se mai organizau.

II.C.3. Legendă

F1 → →

F2 → →

F3 → →

F4 → →

F5 → →

F6 → →

F7 → →

F8 → →

F9 → →

F10 → →

F11 → →

F12 → →

III.A.Credință și superstiții

Oamenii,de-a lungul timpului,au crezut în resursele furnizate de mediu și au căutat cele mai prielnice condiții în care să își înalțe o casă,să sape o fântână,să orienteze o construcție în funcție de punctele cardinale.Important era să deții o parcelă de pământ,să-ți dorești o locuință și “cu cât era punga mai groasă și zidirea era la fel”(F3).Mai departe meșterii intrau în acțiune.Aceștia erau de regulă membrii familiei conduși în lucrări de cel mai în etate sau cel mai priceput.Ca poziție,locuințele erau orientate spre S-E.Lucările încep într-o zi de luni pentru a avea spor și pentru ca aceasta să aibă o finalitate.Înainte de începerea lucrului se face semnul crucii.Se lucrează numai în zilele de lucru și se cauta a se termina la termenul propus pentru a nu da prilej vorbelor,dar mai ales lucrările nu se întrerup din motive economice pentru că “ se pot deterioara mai repede zidurile fără acoperiș”(F8).Se fac toate eforturile necesare pentru ca orice construcție să aibă căciula pusă.Dupa așezarea căpriorilor la acoperișul casei sau a oricărei construcții,se strâng flori de sezon într-un mănunchi,se leagă de un prosop în colțul căruia se pune o monedă și se fixează pe coamă,la baza unei cruci din lemn.Acesta simbolizează credința și truda meșterilor răsplatită,semnul încheierii lucrului.Lor le vor urma alți specialiști care vor acoperi cu tablă construcția.

Intratul în casă nouă se face imediat ce sunt create condiții de locuit chiar dacă casa nu este gata.Se fac vizite de casă nouă de către cunoscuți și se practică aducerea darurilor “mătură,făraș,lucruri de uz casnic,utile pentru un început de drum”.Oaspeții primesc musafirii cu pâine și sare,semnul prosperității.Casele vechi nu se dărâmă de regulă de cei care își construiesc în aceeași curte casă nouă,ci mai degrabă le lasă “să se stingă singure “.

Credința legată de distrugerea cuibului de rândunele de la streșinele caselor s-a dovedit a fi mai degrabă o mică tactică de a cuminți copiii care sunt neastâmpărați și din curiozitate ajungeau să facă stricăciuni de acest fel.Ei erau amenințați de către părinți că din răzbunare aceste păsări “pot da foc casei”(F6) iar părăsirea cuibului va umple locuința de insecte sau alte primejdii.

Credințele legate de săparea unor fântâni îndeamnă pe ctitori să le pună la dispoziția tuturor pentru pomană spunandu-se că “cei care le fac vor avea apa pe lumea cealaltă să stingă focul”(F1) chiar daca vor ajunge in iad.În sat se mai pastrează aceste fântâni vechi,nu doar ca exponate ci din motivul că sunt bine lucrate și izvoare curate.

Bătrânii satului nu treceau niciodată peste semnificația fenomenelor naturii.Se spune că, dacă vezi curcubeul că apare pe cer, de acum stă ploaia. Dacă plouă cu soare, va urma o perioadă de secetă. În caz de furtună,se trag clopotele în sat și norii se împrăștie.Când fulgeră oamenii se roagă.Altădată fugea cineva afară și dădea cu toporul în pământ sau într-un lemn, zicând: <<Așa cum lemnul acesta nu s-a despicat, acolo să rămână fulgerul!>>(F8). Se spune în sat că ,,sunt trăsniți copacii care-s înalți, pentru că sunt mai aproape de cer“ (F11). Grindina se produce, ,,că-i cald și vine un nor rece“ (F11). Norii sunt purtați pe cer de Sfântul Ilie. ,,Înainte era în sat un om care se ruga și norul începea să se dea înapoi“ (F11).

Multe prejudecăți sunt întâlnite și-n alte zone. Venirea musafirilor e anunțată de ,,cântecul cocoșului“ (F4). Dacă vedem un păianjen,,,primim o veste“ (F4).Țiuitul urechîlor ,,e aducător de semne bune,dacă-i vorba de cea dreaptă,și de semne rele,dacă-i vorba de cea stângă“(F4).Dacă ți se zbate ochiul, ,,e bine să nu zici, că-i semn rău“ (F4). ,,Când îți ia cineva un obiect din curte său ți-l fură, nu-ți mai merge bine. Pierzi sămânța, dacă-i vorba de un animal său despre o plantă“ (F4). Dinții de lapte ai copiilor sunt aruncați de părinți peste casă: ,,Șoricel, dă-mi un dinte de oțel, că eu îți dau un dinte de os“ (F4). Nu se dau bani cu împrumut lunea. ,,În ziua de luni nu crește nici iarba“ (F11).

Credințele populare, chiar dacă sunt condamnate de biserică, rămân în mentalitatea locuitorilor din Buhoci, supraviețuind și triumfând peste ani.

Nunțile și alte lucruri de mare interes nu se făceau marțea spunându-se că toate vor merge de-a hoarta pentru ca sunt trei ceasuri rele”,iar sâmbăta nu se încep lucrări și nu se croiesc haine pentru că vor fi sortite eșecului,vor părea interninabile.Interzis la catolicii din sat este lucru la câmp în ziua Sfântului Anton-13 iunie,spunându-se ca vor fi ploi rele peste an,cu gheață,daca pui sapa în pământ în această zi,deși prășitul porumbului este în toi.Traiul în colectiv implică și anumite îndatoriri față de oameni și mai ales față de biserică.Aproape în Ajunul Bobotezei,chiar la sfințitul caselor se practică o colectă ce constă într-o cantitate de cânepă oferită preotului pentru confecționarea “funiei de clopote”.

Anul era împărțit în aceleași anotimpuri și în tradiția populară,de regulă coincid cu anumite sărbători religioase:Sf. Gheorghe – primăvara,Sf. Anton – vara,Sf. Dumitru – toamna și Sf.Andrei – iarna.

Fiecare anotimp aduce și sărbători ciclice,care implică unele practici și ritualuri.Primăvara dă startul oferirii darurilor.La 1 Martie se oferă mărțișoare fetelor și copiilor.Acestea sunt purtate toată luna,apoi se agățau într-un copac,de o floare.Înainte se confecționau în casă cu ajutorul a două fire de ață: unul alb simbolizând curăția sufletească și unul roșu reprezentand iubirea.Copiilor li se puneau mărțișoare la mână „pentru a-i feri de rele”(F9).

Preotul sfințește mai multe ramuri pe care le arde in vederea obținerii cenușii care o va impune la Miercurea Cenușii pe creștete.Cele mai frumoase monente de trăire sufletească sunt cele din Joia Mare-Adorația la Sfântul Mormânt,Vinerea Mare-Adorarea Sfintei Cruci,culminând cu Învierea.

Înălțarea Domnului este un prilej de a cinsti eroii satului,dar și răposații,mergând în cimitir și făcând rugăciuni speciale la morminte.Rusaliile încheia momentul pascal,marchează coborârea Duhului Sfant–Moșii.Această sărbatoare prîlejuiește oferirea pomeniilor ce constau în:“vase noi:farfurii,castroane,linguri,furculițe,căni și mâncare de sufletele răposățiilor”(F1).

O altă joie sfântă și prilej de manifestare religioasă este Joia Verde “Trupul și sângele Domnului”.În această zi se fac din multă verdeață 4 corturi în patru colțuri ale satului.Acestea se împodobesc,se pregătesc cu câte o masă asemenea altarului pentru că se face procesiune cu întreg satul,în fața căruia merge Preasfântul Sacrament.Se fac rugăciuni pentru sat,pentru câmpuri și pentru binele comunității.

Cele mai slabe în credință sunt femeile însărcinate care nu riscă nimic din ceea ce afectează viitorul micuților și apelează la unele practici și superstiții.Practicau punerea usturoiului sub pernă pentru a înlătura spiritele rele din preajma nou-născutului,neîndoirea sau fierberea până la clocot a apei pentru baia micuțului să nu-i afecteze vorbirea,”să nu fie bâlbâit său să nu vorbească stâlcit”(F7),”baia micuțului nu se face dupa asfințitul soarelui și nici hainuțele să nu fie puse la uscat seara ca somnul copilului să fie liniștit,să nu plangă noaptea”(F7).Se practică adesea ghicirea sexului copilului după forma burții:plate-fată,ascuțite-băiat.Femeia lehuză nu are voie să aducă apa de la fântână pentru ca “o spurcă și este poșibîl ca aceasta să facă mormoloci”(F8).

Credințele legate de sufletele celor decedați sunt cutremurătoare.Lacrimile vărsate de apropiații mortului “nu sunt bune căci provoacă noroi și îl împiedică în deplasăre”(F7) sau cel care le varsă riscă să nu mai viseze ființa dragă după înmormântare.Dupa moartea cuiva sunt interzise animalele în locuință spunându-se că “poate mânca mortul".

III.B.Medicina populară

Credințele legate de plantele și florile câmpului în scop medicinal nu prea sunt cunoscute tinerei generații din satul Buhoci.Putem începe cu câteva plante simbol “mâțișorii”care se poartă în fiecare an la Liturghia Mare din ziua de Florii.Aceste ramuri sunt sfințite și purtate la casele credincioșilor,așezate la loc de cinste pentru a-i feri de necazuri și nenorociri.Tot cu acestă ocazie preotul strânge ramurile sfințite,le va arde și va obține cenușa pe care o va impune pe creștetele enoriașilor în Miercurea Cenușii,spunând fiecăruia cuvintele:”Convertește-te și crede în evanghelie!”.Înainte vreme,preoții foloseau și alte invocații:”Creștine,nu uita că pământ ești și în pământ te vei intoarce!”.

Florile de crin purtate la biserică de toată suflarea satului în ziua de 13 iunie-Sf.Anton,simbolizează puritatea și curăția sufletească.Dupa sfințire,se strâng petalele și se fac anumite rețete(cu ulei clocotit și răcit în care se introduc petalele),cu care se freacă copiii pe corp sau alte persoane când acuză diverse dureri.De asemenea,sunt considerate purtătoare de noroc și sunt purtate în buzunare ca talismane.Sunt și alte sărbători când catolicii vin cu flori la biserică:Sf.Maria,vizitele pastorale și sfințiri.

Crengile de brad sunt folosite la confecționarea coroanei de advent și simbolizează continuitatea și veșnicia.Această coroană stă în fața altarului din biserică cele patru săptămâni de Advent și se aprind pe rând în fiecare duminică cele patru lumânări.Prima semnifică profeții,a doua se aprinde în cinstea Betleemului,care l-a primit pe Mântuitorul să se nască,a treia este lumânarea păstorilor și a patra cea a îngerulor,care au fost prezenți la Nașterea Domnului.

Din lipsă personalului medical s-au căutat permanent soluții din partea oamenîlor simpli de la țară,încercând diverse leacuri pentru vindecarea trupească.Au existat cazuri fericite,când puterea plantelor medicinale și-au spus cuvântul.Meșteșugul culegerii și conservării plantelor a fost deprins de la bătrâni și transmis din generație în generație.

De-a lungul timpului,buhocenii au descoperit “puterea de a scoate răceala cu varza încălzită pusă pe piept”,cum cartoful tăiat felii pus pe frunte tratează durerile de cap sau cum puse într-o cârpă la gât,ajută la tratarea răgușelii.Frunzele de pătrunjel puse pe locul unde ai fost înțepat evită inflamația.Contra căderii părului sau pentru îndesirea acestuia se făceau băi cu salcie și băi cu ceai de urzică.Contra mătreții se făceau clătiri dese cu apă cu oțet,contra durerilor de ochi se făceau spălături cu ceai de mușețel.Suplețea părului se putea obține prin aplicarea unei măști din ou de gaină –gălbenuș bătut.Durerile de urechi erau reduse prin introducerea frunzelor de mușcată în ureche sau afumarea cu bucium prin aprinderea unui coif de hârtie.

Pentru vindecarea durerilor de ochi,există o floare înaltă și cu miros frumos, crinul. Se lua numai ce era galben înăuntru și se punea în ulei curat de floarea soarelui. Mai întâi se lăsa la macerat o zi sau două, după aceea se ungeau ochii“ (F12). Floarea soarelui este cunoscută în sat sub denumirea de ,,răsărită“. Pe pleoapele ochilor, ,,dacă te trage curentul, poate să apară urciorul. Trebuie să încălzești coada unei linguri de lemn și s-o aplici pe umflătură. Se mai pune ceară curată de albine încălzită, care să stea toată noaptea pe ochiul umflat“ (F3).

Pentru sângerările dese din zona nasului,bătranii aplicau bolnavului un cățel de usturoi în nara respectivă.Ceaiurile de nuci întregi și din coji de ceapă se foloseau pentru ameliorarea tusei și durerilor de gât,iar tusea măgărească “cu lapte de măgăriță”,cea a guturaiului prin băile cu apă fierbinte cu sare la picioare.

Durerile de dinți se tratau cu ceiuri de coajă de stejar sau mesteacăn iar durerile gingivale cu ceai de mușețel.Gâlcile se tratau cu legături de tărâță și de mămăligă cu gaz ținute peste noapte în zona afectată.Uneori se făcea și baie cu cenușă din ciocălăi pentru a scăpa de râie.Bubele mari , umflăturile necesitau tăierea lor-brânca.Altele erau afumate,descântate și grăbite cu ajutorul unor cave de ceapă încălzite (o coada de lingură fierbinte) și aplicate în locul apariției furuncului,iar acesta in scurt timp trăgea “rădăcina”și provoca spargerea.Ardeiul iute avea mare căutare și era folosit pentru durerile de inimă și durerile reumatice.Acesta era consumat excesiv și se se folosea pentru frecții în locurile dureroase.

Durerile de șale aveau un mod haios de a fi înlăturate.Suferinzii trebuiau călcați cu călcâiele pentru îndreptarea spatelui.De asemenea, se vindecau ,,cu frecție și cu ventuze“ (F12). Acestea sunt pahare din sticlă, care se încălzesc și apoi se aplică pe spinarea celui suferind. Ceaiul din coada șoricelului și cel de pojarniță erau remedii în durerile de stomac și “bolile femeiești”,iar scurgerile abundente la femei se tratau cu pelin în diferite zone.Ceaiul de mentă se administra la durerile de burtă-deranj intestinal. Orezul era mult întrebuințat și în astfel de dureri,iar dezinteria se trata popular cu zeamă de var-apă limpezită rezultată din amestecul varului stins în apă.Ceaiul de mușețel este diureic,iar viermii intestinali erau eliminați prin tratamente rudimentare:”o lingură de gaz,

ulei din sămânță de bostan presat și amestecat cu usturoi”.

Cistitele și durerile de rinichi se lecuiau prin încălzire locală cu o sticlă de apă fierbinte sau cărămidă de șamotă încălzită bine în rolă.Înțepăturile de albină și urzicarea erau aplicate împotriva reumatismelor.Degerăturile se vindecau introducând părțile vătămate în apă rece său se aplicau frunze de varză proaspete pe zona afectată.Pentru tratarea bătăturilor se înfășura piciorul cu o fașă de cârpă în care se pune o bucată de slănină crudă și se ținea pînă se consuma.Dupa 2-3 zile se puteau scoate cu ușurință chiar și rădăcinile acesteia.

În cazul otrăvirilor se caută mai întâi sursa care a provocat intoxicația deoarece se știa că nu tot timpul este potrivit laptele dulce.Cel mai bun remediu era consumul de rachiu și apă multă într-un timp îndelungat (ore bune) pentru ca efectul să se producă lent și sigur.

Pentru ologeală s-a găsit o tehnică deosebită.Se alegeau nouă “pietre albe,se încingeau bine în cuptor,se introduceau într-un cuibar cu apă”(F2).Apoi bolnavul era pus să stea cu picioarele până când se răcesc ingredientele.

Deochiul este provocat de privirile inșistente însoțite de vorbe de la persoanele despre care se spunea uneori că sunt “întorși de la țâță”.Ele pot fi evitate aplicând la mână copiilor mici o ață de culoare roșie sau mama când vine în contact cu persoane străine să zică în șoaptă cuvintele “Când mi s-o deochia călcâiul,atunci să se deoache și copilul meu”.Dar dacă este totuși atins copilul de deochi,este agitat și plânge,acuzând dureri de cap și grețuri,atunci este indicat să îi fie “frecat capul”(F1).Ritualul este însoțit de semnul Sfintei Cruci,care se face de trei ori în timp ce i se recită rugăciunea Tatăl Nostru.

Oasele scrântite se trag la loc forțat de cei aflați în preajmă,oasele rupte se fixează în lopatele din lemn,iar osul pieptului deplasat la copii mici,strânsul,se tratează cu frecții cu ulei și săpun de către mamă său orice persoana solicitată.Sângerările abundente se opreau prin aplicarea unei cantități mari de pământ peste rana deschisă și se lega strâns cu banderola deasupra ei.

Toate aceste ritualuri au continuat să fie practicate de-a lungul timpului,iar unele sunt prezente și actualmente în sat.Apărute din nevoîle primilor locuitori ai satului,în timp s-au perfecționat și au adus o contribuție remarcabilă în destinul oamenilor,redând speranța și încrederea în sine în cele mai grele clipe ale trăirii lor.

III.C.Obiceiuri ritualice

III.C.1. Nașterea

S-au păstrat foarte bine ritualurile de trecere sau obiceiurile ciclului familial. Nașterea,ca act ritual-ceremonial,este însoțită de numeroase credințe și practici propițiatoare,vizând venirea în “ lumea albă“ a pruncului sub cele mai favorabile auspicii.Gesturi cu încărcături simbolice multiple se săvârșesc pentru protejarea lehuzei.

Ceremonialul nașterii conserva încă o serie de practici rituale cu rol psihic și educativ,sub dublu aspect: pe de o parte reintegrarea mamei după naștere în colectivitatea rurală ,iar pe de altă parte pe supravegherea atentă a începutul vieții noului născut.

Din dorința de a crea cele mai bune auspicii pentru venirea pe lume a celui mic,mamele de la sat își iau tot felul de precauții,care au un suport rudimentar izvorâte din gânduri arhaice,pline de prejudecăți.Acestea fie erau impuse de comunitate,fie și le impuneau viitoarele mămici de teamă.De cele mai multe ori lehuzei nu i se permitea să aducă apă de la fântână pentru a evita consecințele –„apa putea face mormoloci”(F10),sarcina nu trebuia ascunsă,mai degrabă declarată tuturor,pentru a evita ca micuțul să fie mut.Ziua nașterii nu trebuia știută de mulți altfel „femeia însărcinată putea lua durerile celorlalți” și-i îngreuna momentul nașterii.

De la caz la caz fiecare viitoare mamă își crea un mic univers plin de gesturi și acte ce puteau fi ușor de identificat de cei din jur,chiar dacă aceasta ținea ascunsă sarcina un anumit timp.Ea nu risca să treacă peste o funie crezând că pruncul se va naște cu cordonul ombilical în jurul gâtului; nu se mira de persoanele desfigurate pentru a evita ca micuțul să-i semene; nu dădea cu piciorul în animale crezând că și corpul copilului va avea mult păr; nu-și permitea,chiar dacă poftea,să fure nimic în timpul sarcinii,convinsă că forma lucrului furat,va apărea ca o pată pe pielea nou-născutului.Se căutau în permanență ocazii de a ghici sexul copilului în funcție de forma burții:”dacă burta era plată se spunea că va fi fată,iar pentru băiat burta trebuia să fie ascuțită.”(F9) Dacă unei femei însărcinate nu i se dă să guste dintr-o mâncare pe care o poftește și ,,nu face rost măcar un pic să guste, femeia poate pierde copilul“(F2)

Tradiția moașei de neam și,îndeosebi,relațiile socio-umane ce se statornicesc între acestea și femeile asistate la naștere este un ritual de început ce se regăsește încă din vatra ruralilor catolici,formând un tot unitar cu actele premaritale,săvârșite pentru a netezi trecerea tinerilor într-o nouă stare.

După naștere,moașa înfășura pruncul într-un ștergar nou.Tot pe un ștergar erau așezate ofrandele pentru masă ursitoarelor,timp de trei nopți după venirea copilului pe lume.Moașa sau bunica satului primea de la femeile pe care le ajuta la naștere așa-numitele mâneci,constând în două ștergare brodate.Pentru copiii de leagăn se coseau batiste speciale,cu care le era acoperită fața atunci când mamele mergeau cu ei prin sat sau la biserică.În trecut,se obișnuia ca ceremonialul nupțial să fie însoțit de impresionantul repertoriu al strigăturilor,rostite,ușor melodizat,numai de femei.

În cazurile grave de sănătate,care puteau primejdui viața nou-născutului se sesizau cei din jur fără acordul nimănui și se făcea „botezul de urgență”,să nu rămână copilul nebotezat și sufletul acestuia să devină spirit rău.Acesta îl putea face orice persoană adultă,doar în cazurile extreme,stiind de la biserică modalitatea corectă de a boteza.Acest lucru se învață și în prezent de către preoții catolici la catehezele comunitare ce se țin duminical în biserică.

Un lucru benefic pentru toți nou-născuții e săvârșirea botezului. Prin acest fapt copilul este curățat de păcatul strămoșesc. Se curăță de păcate și nașii copilului, dar și părinții acestuia. ,,Există însă și copii nebotezați, care nu au primit darul Duhului Sfânt. Asupra lor se pot abate unele pericole ce nu pot fi înlăturate“ (F12). ,,Nou-născutul nebotezat, când plânge, își cere botezul“ (F12). La biserică copilul nu este scăldat în cristelniță. Pecetea, adică ungerea cu ulei sfințit în formă de cruce pe frunte, ungerea urechilor spre a se deschide, să piară tot ce-i rău din el, e urmată de stropirea copilului cu apă sfințită. După nașterea copilului,nașii jucau un rol important în viața ulterioară a finului lor,fiind considerați părinții spirituali ai copilului.Nașii de botez erau aceia care își ajutau finul sau fina în diferitele momente ale vieții,cu vorba și cu fapta.

Până la botezul de drept al copilului,lehuza este vizitată de cunoscuți,rude și vecini care vin în rodină,aducând daruri pentru nou-născuți.Bătrânele care veneau în vizită lăsau la plecare mamei un fir de ață de la brâu urându-i „să aibă lapte pentru cel mic” cât mai multă vreme.Moașa sugera mamei să pună seara sub perna micuțului usturoi,iar alteori chiar „mătura” pentru a alunga spiritele rele din jur și pentru un somn liniștit.Moașa era cea care iniția mama pentru prima baie a micuțului.Apa pentru baie nu trebuie „clocotită și îndoită pentru că va fi copilul bâlbâit”(F9).Apa de la baie nu se aruncă afară după asfințitul soarelui pentru că „micuțtul va plânge toată noaptea după baie”(F9).Apa se aruncă în grădină la un loc curat,rădăcina unui copac,a florilor etc.La venirea de la biserică,după botez,nașul ia copilul în brațe în pragul casei încredințându-l părințîlor și spune: „Vi l-am luat păgân,vi-l încredințez creștin”(F10).În aceași zi,după creștinarea copilului se face și îmbisericirea mamei-molifta.Aceasta cu o lumânare în mână se roagă Tatăl Nostru împreună cu preotul,iar acesta îi citește rugăciunile speciale care-i permit intrarea în biserică în rândul femeilor curate.După botez,urmează imediat cumetria la care participă cei invitați.Scăldușca său baia botezului se face acasă.Nașa este cea care scaldă copilul.

După botez se cam termină cu superstițiile și credințele care ar afecta viitorul copilului.Chiar și așa,mai sunt mămici care nu taie unghiile copilului o perioadă crezând că acesta va deveni hoț,îl va înțărca după un an pentru a fi mai deștept,îi va lega picioarele cât mai strâns-înfășa pentru a nu fi crăcănat mai târziu,îi va face semnul sfintei cruci de fiecare dată când îl înfașă și îl adoarme.

III.C.2. Nunta

Momentul amplu prin care toată comunitatea se reunește și împărtășește bucuria alături de viitorul cuplu este nunta.Considerat unul din cele mai importante evenimente din viața omului,acesta oferă în satele noastre un adevărat spectacol care reunește practicile ritual ceremoniale cu arta populară și depind mult de factorii economici.

În cadrul ciclului famlial,nunta ocupă un loc bine determinat prin latura ei spectaculară,mai ales că prin premise,desfășurare și urmări constituie o perioadă de trecere de la un statut social la altul.Pentru ca această perioadă să fie benefică trebuie îndeplinite anumite rituri în perioada adolescenței.În acest sens,scoaterea și ieșirea la horă constituie un moment definitoriu cu implicații ulterioare complexe și în același timp complexe.

În urma cunoașterii îndelungate,după discuții serioase tinerii anunță familiile despre planurile lor.Împreună cu părinții stabilesc ziua logodnei-pețitul.Prima întâlnire între părinții mirilor are loc la data stabilită de comun acord,la casa miresei.Dacă părțile se înțelegeau se stabilea data și condițiile în care se va desfășura nunta.Cheltuiala o suportau părinții fetei.După acest eveniment puțin mediat deoarece nu se putea anticipa rezultatul,tinerii se prezentau în fața parohului bisericii pentru înscrierea la pregătirea pentru căsatorie.Aceștia urmau un curs de formare-catehizare și ținea până la însușirea cunoștiințelor Catehismului romano-catolic.Anunțurile se făceau la Liturghia Mare din ziua respectivă,unde avea loc în biserică vestirea logodnei.

În timpul acesta se fac vizite la posibilii nași,obligatoriu se întreabă nașii de la botez și nașii de la mir dacă se prind nași și la cununie.Dacă aceștia se prind și tinerii nu își doresc alți nași,încep cumpărăturîle de nuntă,cunoscând acum și preferințele nașiilor,deoarece nașii au un cuvânt greu pentru bunul mers al nunții.

Chematul la nuntă se face de către miri cu o săptămână înainte-tinerii,care primesc invitații scrise,iar joia și vinerea persoanele căsatorite vor primi vizita mirilor care îi servesc cu rachiu.

Nunțile aveau loc în două părți,atât la mire cât și la mireasă.Înaintea nunții tinerii își alegeau “chemătorii”.Aceștia erau patru la număr,doi din partea miresei și doi din partea mirelui.Fiecare dintre ei purta semne distinctive,individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor.Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora.Floarea de la pălăria chemătorîlor era făcută din spice de grâu său de orz având împletite între ele mărgele,flori mărunte,semănând astfel cu un buchet.

Important este și stolnicul,cel care rânduiește toată nunta.El este primul care vine la nuntă.Este o persoană pricepută și se face răspunzător de fiecare pas al mirilor,organizând ziua/zilele nunții,toată adunarea.Stolnicul este informat din timp cu privire la numărul invitațiilor,a locului de desfășurare,a pregătirilor pentru masă/mesele oferite și se pune în legătură cu bucătăreasa.Pentru osteneală va primi un prosop și o sumă de bani,echivalentul al celuia care o închină meseanul de mijloc.Rolul stolnicului este și acela de a rosti toate orațiile la nuntă:la iertăciune,la masa cea mare,la închinat.

În seara de dinaintea nunții avea loc la mire și la mireasă o petrecere numită „vadra”. Preocuparea esențială a fetelor și a flăcăilor participanți la obicei era aceea de a pregăti botele înflorate ale mirelui și miresei.”Ierau două biețe lungi pi cari flăcăii făciau formi circulare său în fomâ de spirală.Fetîli li înfășurau crenguțe de busuioc și șiminoc,frunzi verzi,mărgiele și firi de bieteală.”(F7)

Înainte,mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale,astăzi preferându-se o vestimentație modernă,de oraș,constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă.Pe vremuri,straiele pe care le purtau mirele și mireasă erau destinate unei unice folosințe,unei singure ocazii,cea a nunții,fiind special pregătite pentru acest eveniment.”Straiele cu care te cununi și-mbraci o sângurî datâ în viață,atunci când mergi la sfântul altar și faci legământu di căsatorie.Pî urmî li păstrzi ca sî ti îmbrace cu ele după ci mori.Așa sî obișnuie pi vremea cîlor bătrâni”.(F7)

O importanță aparte prezintă năframa de încredințare.Această piesă,cu valoare ritual ceremonică ,era cusută de viitoarea mireasă în perioada premergătoare nunții.Mireasa nu pleca de acasă la cununie până când mirele nu-i plătea batista.Această năframă,la care se broada nopți de-a rândul,pentru a o împodobi cu cele mai frumoase ornamente,era împădurită în așa fel încât cele patru colțuri brodate se uneau la mijloc într-o floare.Era simbolul care le reunea pașii pe drumul spre altar și îi ținea împreună pentru totdeauna.Acest gen de năframă se găsește în satul Bijghir.”Fata cari era di măritat,prigătea pintru niri o batistă cu floari încheiete.Când mirgeau la cununie,nirîli și nireasă sî ținea di batista asta.”(F7)

Prosopul sau ștergarul de dimensiunile unui stat de om,bogat ornamentat constituia semnul distinctive al nunilor celor mari.Oferirea acestor ștergare nunilor era însoțită de un ritual special cunoscut sub numele de spălatul mâinilor.”Mireșica turna vin pesti mâinîli nașîlor,așăzate un pisti alta în formă de cruce,iar mirili li oferea prosoapele să se șteargă,după cari i li așăza fiecăruia după gât.”(F7)

1. Coșa,Anton,Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun,Iași,Editura „Săpientia”, 2007,p.100

Nunta începe la casa mirelui din momentul sosirii muzicanțiilor.Muzica este întocmită cu mult timp înainte.Poate fi un taraf,o formație,simpli instrumentiști în funcție de punga organizatorilor.La auzul muzicii încep să se adune nuntașii,începând cu rudele apropiate,în mod special tinerii,care vor conduce alaiul-vorniceii.Stolnicul dirijează mersul nunții și transmite nuntașilor ce este de făcut.Tot acum se ia iertăciunea mirelui,se salută și cinstesc cei prezenți în funcție de gradul de rudenie,se face hora de mână și în pași de dans se pornește pe jos,în alai cu muzica după mireasă.Alaiul parcurge drumul principal,vorniceii cinstesc din sticlele primite la casă mirelui pe toți cei care le ies în cale,strigă și chiuie pentru a atrage atenția și a scoate lumea la porți.

“Toată lumea cot la cot

Să mai facem un chiot

U,iu,iu!U,iu,iu!

Iar aici la cotitură

Să luăm o-nghițitură

U,iu,iu!”

După mire,care este condus de două “druște”,merg femeile care au și ele strigături:

“Soacră,soacră,poamă acră

Hai zâmbește-ne oleacă!

U,iu,iu!

Toată vara n-am lucrat

Nunta am tot așteptat

U,iu,iu!

Vai săracu mirele,

Îi fudul ca fetîli,

Îi fudul,mare păcat

C-o luat fată din sat!

U,iu,iu!

Ferice de-acești părinți

C-o cresut copii cuminți

U,iu,iu!U,iu,iu!

Toată vara n-am lucrat

Nunta am tot așteptat

U,iu,iu!

Iar aici la cotitură,

Mai dăm o chiuitură

U,iu,iu!U,iu,iu!

Ieși afară,soacră mică

Am venit să-ți luăm o fiică!

U,iu,iu!U,iu,iu!”

Strigăturile sunt foarte diferite de la nuntă la nuntă și depind mult de cei care o spun,de starea în care sunt și mai ales dacă au parte de nuntași cu darul vorbei.

Ajunși în fața porții miresei,alaiul se oprește forțat de blocarea intrărilor de către rudele miresei.Cei care-i întâmpină pe vornicei încearcă să negocieze pentru a permite intrarea mirelui.După achitarea unei sume de bani de către mire,li se va permite intrarea.Sunt întâmpinați cu țuică și cozonac de către socrii mici.Mirele va pleca în căutarea miresei care este ascunsă.După găsirea acesteia,mirii vor ieși împreună în fața adunării.Mireasă este îmbrăcată numai în alb,dacă nu este la a doua căsatorie,văduvă său are copil dinaintea căsatoriei.Se salută și se cinstesc iarăși nuntașii,de această dată de mireasă.

După ce mireasă pune flori celor prezenți,se ia iertăciunea de la socrii mici de către miri :

Iertăciunea

“Hei,bună ziua,

Bună ziua,

Socru mare,soacră mare

Și aleasă adunare,

De la mic și pân la mare

Toți prezenți la adunare!

Iată,vă aducem o tristă veste

Că astăzi,domnișoara mireasă

De dumeavoastră se despărțește,

Pentru că Dumnezeul Sfântul,

Așa a voit și orânduit,

Ca fecioara cu fecior,

Să se-ntâlnească

Și ascultați

Aceste două-trei cuvinte,

Care de Dumnezeu sunt orânduite

Și de mine azi rostite:

Dumnezeu Sfântul,

Când a urzit cerul și pământul,

Numai cu cuvântul,

Marea cu zisă,

Cu toate căte sunt-ntrânsă.

Joi l-a făcut Dumnezeu pe Adam,

Cu trupul din pământ,

Cu sufletul din Duhul Sfânt,

Cu sânge din mare,

Cu ochii în soare,

După chipul și asemănarea Să!

Sâmbătă s-a urcat în înaltul cerului

Și a privit fața pământului

Și mult s-a minunat

De ceea ce a creat!

De părinți să se despărțească,

Spre-a lor casă să pornească

Și împreună să trăiască,

Dumnezeu îi va binecuvânta

Și copii ei vor avea,

Iar când vor veni pe-aici

Dumneavoastră vor fi bunici.

-Domnule socru mare

Și doamnă soacră mare

Sunteți de acord să primiți

Tinerii pentru iertăciune?

-Da!

Dumnezeu ca cel ce poate,

Care le-a făcut pe toate,

S-a apucat pe strămoșul nostru Adam,

Într-un somn l-a cufundat

De dânsul s-a apropiat

Din coasta stângă i-a luat,

Făcându-i din ea soție

Și pe lume veseli.

Dumnezeu i-a glăsuit:

-Nu te speria,Adame,

Căci ce vezi nu-i lucru rău

E trupul,sângele tău,

Și carne din carnea ta,

Ție ți se închina,

Ea are să-ți fie

Soață pe vecie.

Amândoi o să trăiți

Și o să vă înmulțiți

Ca nișipul mării

Ca muștele verii,

S-a ajuns,vedeți cu toții

La aceștia doi nepoți,

Care stau plecate

Cu fețe rușinate,

Cer iertare de păcate.

Cine n-o zice amin

Sâ îl tragem într-un spin

Ca să zică și noroc!

Decât să-l tragem în spin

Său să-l dăm în poloboc

Mai bine strigăm cu foc

Nooorooc,noorooc!

Să dea Dumnezeu

Să mă însor și eu!”

După iertăciune se face hora de mână cu toți cei prezenți în jurul socrilor și se părăsește curtea,îndreptându-se spre biserică.

De regulă,nunțile încep sâmbăta în jurul amiezii,iar primirea Sacramentului Căsătoriei are loc la slujba de seară.La aceasta participă toți din alai dar și din comunitate.La ieșirea din biserică,după cununie,mireasă aruncă bomboane celor prezenți.După Sf.Liturghie nuntașii se îndreaptă spre localul,locul de desfășurare a nunții.Aici sunt întâmpinați de soacra mare cu cozonac și vin.Cozonacul este împărțit de către miri celor prezenți,rupând fiecare câte o bucată.

Mirii făceau invitațiile și îi întâmpinau pe fiecare la intrare,unde li se cânta primirea și li se punea o floare în piept.

Masa are și ea o organizare tipică.În fața tuturor,va fi centrată masa mirilor.Ei vor fi încadrați de nuni și socri,care stau la aceeași masă.În continuare sunt mesenii așezați după gradul de rudenie sau după bunul plac.În sat se cunosc aceste lucruri și nu este cazul niciodată să fii invitat de cineva anume într-un loc anume.Pe parcursul nunții,mireasă este “furată“ de tinerii meseni.Mirele va fi nevoit să o răscumpere.Spre sfârșitul nunții,începe închinatul.

La închinat

„Ajungă-vă voie bună,

Domnule socru,doamnă soacră,

Domnule nun și nună mare

Care sunteți aici împreună!

La vreo câteva cuvinte,

Care de Dumnezeu sunt orânduite

Și de mine acum rostite.

Se-nchină tânăra împărătesă

Care-i nora dumneavoastră

Cu două păhărele,

Cu vin de Odobești

Să bei și să te înveselești

Ca apoi să plătești.

Să-i dai niște bani

Să cumpere juncani.

Iar pentru coana mireasă

Și o pereche de cercei.

Aruncați câte-un sutari

Său alt ban mai mare

Că nu-i cu supărare.

Beți,vă-nveseliți,

Într-un mulți ani să trăiți!”

Nuntașii se rătrăgeau spre case,rămânând cei apropiați pentru deshobotatul miresei.Acest ritual îl face nuna mare,care în locul voalului pune o basma pe capul tinerei neveste.Voalul se așează pe capul altei tinere,iar floarea mirelui unui alt cavaler. Când ajungea mireasa la casă mirelui, soacra mare ieșea cu un scăunel în întâmpinarea miresei care urma să coboare din căruță. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături.O dată cu încheierea nunții,pentru mire și mireasă începea o nouă etapă.

Înainte vreme,nunțile țineau de sâmbătă până marți.Ritualurile și ceremonialele erau aceleași,numai că se întindeau mai mult.Sunt câteva deosebiri față de nunțile actuale:vedrele-distracția dată tinerilor care nu erau nuntași,a cam dispărut,a rămas doar o oră două de dans dedicată lor,fără a sta la masă,druștele se numesc domnișoarele de onoare,mirii nu se mai îmbracă în costume tradiționale,zestrea nu mai este dusă la casă socrilor în prezența tuturor,nunta nu se întrerupe,desfășurându-se într-un timp scurt,are loc într-un singur loc,nu la ambii miri,darurile nu mai sunt obiecte de uz casnic,ci bani.

III.C.3. Înmormântarea

Un interes cu totul aparte prezintă obiceiurile funebre.Acestea rețin atenția printr-o seamă de practici ce le integrează între cele mai vechi și mai semnificative momente ale marii treceri.Ceremoniile funebre reușesc să conserve,dincolo de multiplele încercări de alterare,o serie de rituri de conservare,rituri de prag,individuale sau colective,menite să faciliteze marea trecere a celui dispărut din această lume,ușurarea integrării acestuia într-o altă existență respectiv lumea de dincolo și implicit să protejeze pe cei rămași în această lume,comunitatea rurală în ansamblul ei,comunitatea restrânsă a rudelor celui dispărut,de eventuale crize,manifestări nocive și negative în același timp,determinate de pierderea și înstrăinarea unui membru al acestei comunități.

Se pot lua în discuție ritualurile ce se fac înaintea morții,menite să asigure o despărțire de lumea pe care o părăsește în bună stare.În această direcție se fac anumite acte ceremoniale prin intermediul rudelor apropiate său a celor care se află în preajma celui suferind,începând cu primele semne prevestitoare de moarte.Ele se referă la gravitatea stării bolnavului cumulate și cu alte semne și credințe populare.Primele semne foarte cunoscute de săteni reprezintă „învinețirea unghiilor”,comportamentul și vorbele pe care le spun cei în agonie.Mulți spun că văd sufletele celor dispăruți înaintea lor și aceștia îi cheamă și îl așteaptă.Se administrează Maslul-ungerea din urmă.Este o taină sfântă practicată la catolici care se administrează doar o singură dată în ultimele clipe ale vieții,pentru dobândirea harului lui Dumnezeu-mântuirea sufletului,dar și liniștea sufletească.Se fac rugăciuni intense în preajma,în camera celui în agonie și se caută să nu rămână singur.Este indicat ca persoanele miloase să stea mai departe de suferind în aceste clipe deoarece „îl întoarce din drum”(F15) prelungindu-i agonia.Cei apropiați nu trebuie să plângă de față cu ei,se zice că “lacrimile lor fac noroi și îl împiedică în drumul pe care îl au de parcurs”(F15).În clipa morții i se pune bolnavului o lumânare aprinsă în mână pentru a avea “lumină pe calea ce duce dincolo.”(F14)

Apropierea momentului morții este prevestită de o serie de semne. Astfel, amintesc, cântatul bufniței,denumită pasărea morții.La cumpăna dintre viață și moarte,muribundul beneficiază de grija celor apropiați care se străduiesc ca prin tot ceea ce fac să-i ușureze trecerea din lumea cu dor în cea fără dor.La căpătâiul patului muribundului se punea un ștergar mare,așa numită pânză a sufletului având lungimea celui dispărut,care după zilele de priveghi se lega la crucea cea mare în momentul pornirii convoiului funebru către cimitir.Ca semn de doliu se pune un batic negru la poartă cu inițialele celui decedat.

Comunitatea rurală află de dispariția unui membru al ei prin intermediul clopotelor de la biserică,care se trag cu această nefericită ocazie,dar în același timp și prin anunțarea personală.

Cântecele de priveghi nu sunt bocetele,întrucât sunt interpretate de persoane ce nu aparțin familiei îndoliate și au rostul de a atenua criza de doliu,mediind călătoria defunctului spre lumea de dincolo.Preocuparea pentru ca dalbul călător să străbată cât mai lesne marele drum se vădește și în grija cu care se intonează asemenea cântece în nopțile de veghe.Punțile jalonează drumul ireversibîl pe care mortul trebuie condus,pentru a ajunge să se integreze sub auspicii favorabile,în lumea moșilor și strămoșilor.Imediat după decesul unei persoane se acoperea oglinda cu un ștergar,iar deasupra ușii se punea o bucată de pânză sau tot un prosop,pe care se credea că se odihnește sufletul celui dispărut,timp de trei zîle,până la pornirea convoiului spre cimitir.”Și puni un prosop di doliu dasupra ușii,în camira undi muri omu.Sî chiamă pânza sufletului,pentru cî ci șade suflitul omului.”(F14)

Imediat după moarte se caută patru persoane care să scalde mortul.Acestea sunt alese din vecini și apropiați,de partea bărbătească dacă mortul este bărbat său femei pentru defunctă.Apa pentru scăldat nu se încălzește decât foarte puțin.Mortul se bărbierește de unul dintre cei care l-au scăldat .Cei care îngrijesc mortul,îl spală și îl primenesc,sunt răsplătiți cu câte un ștergar ,o cămașă nouă și un pod,adică bucată de pânză.Darurile li se oferă peste sicriu,înainte de înhumare.Uneori,se dădeau acasă,peste prag și erau numite punțile de la ușă.

Mortul se așează în camera cea mai bună,cameră răcoroasă,pe o masă cu picioarele spre ușă pentru a favoriza ieșirea din casă și a primi vizitele cunoscuțiilor.Din cameră se scot animalele pentru că “pot mânca mortul-nasul”(F14),se acoperă oglinzile și televizorul.Vizitele se fac de regulă la trasul clopotului de amiază său după liturghia de seară când se fac rugăciuni cu toți cei prezenți Sf.Rozariu și alte rugăciuni conduse de dascăl.

Sicriul îl face meșterul din sat sau se cumpără.În sicriu,mortul se așază cât mai repede pentru a le fi mai ușor,legându-se picioarele cu o ață ce se ia de o persoană din familie înainte de coborârea sicriului în groapă.

Groapa este făcută numai de bărbați-gropniceri,care se ocupă de așa ceva și se pricep.Priveghiul durează trei zile,iar dacă familia hotărăște o altă zi nu sunt probleme.În ziua înmormântării,Crucea Procesională va conduce alaiul spre biserică și spre cimitir.Cea cu icoana neagră stă după celelalte icoane,înaintea preoților.

După înmormântarea celui dispărut se face praznic,unde se dau de pomană diferite alimente și lucruri pentru sufletul mortului.Urmează o lungă perioadă de doliu,de șase săptămâni la sfârșitul căruia se organizează alt praznic în memoria defunctului.În această perioadă,bărbații din familie nu au voie să se tundă său berbierească.

Familia rămasă se îngrijește permanent de sufletele celor răposăți oferind pomeni,făcând rugăciuni și plătind liturghii cu prohod specifice răposăților,îi pomenesc ori de câte ori găsesc prilejul în diferite forme.

III.D. Obiceiuri calendaristice și practici magice

Pentru catolicii din această zonă,din cele mai vechi timpuri,anotimpul friguros era deschis de sărbătoarea Sf. Andrei-30 noiembrie,considerat apostolul trimis să evanghelizeze acest teritoriu carpato-dunăreano-pontic.Ajunul acestei sărbători marca sfârșitul unui ciclu temporal al anului și permitea începerea altuia.Pentru purificare se practica „ungerea cu usturoi a tocurilor de la uși,geamuri pentru a înlătura răul acumulat peste an..Cu totul remarcabîie sunt și documentele etnologice pe care le conservă satele catolicilor din Moldova în sfera obiceiurilor calendaristice.

De Florii,mamele ce se întorceau de la biserică își mângâiau ușor copiii cu mlădițele sfințite,pentru a crește la fel de ușor ca salcia.Și tot atunci se obișnuia să se atingă cu mlădițele războiul de țesut,furca de tors,uneltele folosite de bărbat pentru ca orice lucru început să se termine repede.

Ziua înaintea Postului Mare era ultima în care excesele culinare și cele bahice mai puteau fi admise.Urma o perioadă de cumpătare,de curățenie și purificare.Perioada câșlegilor era imaginată acum,la ceas de răscruce,ca o ființă supradimensionată,informă,din cauza abuzurilor săvârșite.Ca și în ipostzele carnavelești existente în alte țări,această efigie dezagreabilă trebuia purtată în procesiune și apoi în purificare.Sunt rituri de expiere,săvârșite și astăzi la răspântia dintre anotimpuri și care în alte contexte au ca personaj central țapul ispășitor.Tot de Paște,fetele coseau batiste pentru flăcăii care le scoteau la horă:”jucau prima dată cu batista în mână,s-o vadă lumea.Pi urmă o purta flăcăul la brâu,într-o parte.”(F11)

După Înviere,în dimineața de Duminică,se pregăteau copiilor,într-un bol cu apă,un ou roșu,iar aceștia trebuiau să se spele cu apa și să își frece obrajii cu oul pentru a fi îmbujorați mereu.

În zilele imediat următoare Paștelui,tinerii se adunau la horă.Momentul culminant avea loc în Duminica Albă,când se desfășura obiceiul matca.Atunci erau scoase fetele pentru prima oară la horă.

Ample spectacole folclorice prilejuiesc,de asemena,sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou.Ceea ce trebuie scos în evidență este că în sat exista o formă arhaică de colindat.

Dimineața,de regulă,mergeau copiii,iar după amiaza până seara târziu,flăcăii,care umblau pe la casele cu fete de măritat.Se colida în cete,cu vergi.Bețele colidătorilor nu se distrugeau și nici nu se aruncau la sfărșitul perioadei de colindat.Acestea erau râvnite de toată lumea și păstrate cu grijă pe tot parcursul anului,deoarece li se atribuie însușiri speciale.De regulă erau puse sub streșinile grajdurilor sau ale caselor.Se spune că atunci când animalele nășteau greu erau mângâiate ori lovite ușor cu vergile respective și neplăcerile dispăreau ca prin minune.Nuielușele mai erau păstrate în casă,după icoane și se foloseau în cazul îmbolnăvirii copiilor.Dacă boala era foarte grea și simpla atingere cu varga sau rostirea versurilor ce se spuneau la Crăciun nu aveau efectul dorit,se rupea o bucățică din bățul de colindător,se aprindea și se afuma copilul suferind.În prezent,în satul Buhoci nu se mai păstrează tradiția colindatului.

În dimineața de Anul Nou se umblă cu „semănatul”,colindătorii aruncând în fața gazdelor,pe jos,boabe de grâu său de porumb în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în anul nou ce urma să vină.

La Bobotează vine preotul cu sfințirea caselor.Locuitorii catolici de aici,stropeau de Bobotează cu apă sfințită atât casa cât și acareturile,păsările,uneltele,tot ceea ce se găsea în gospodărie.

La “Lăsatul secului” se adunau odinioară la o casă și făceau un “bal al tinerilor” sau “cântare cu lăutari”.

III.E. Portul popular

Țăranii catolici din satele Moldovei poartă aceleași costume de sărbătoare ca și semenii lor ortodocși.Portul populației catolice a reținut într-adevăr atenția într-o mare măsură,dar nu prin particularitățile pe care le relevă,ci prin faptul că s-au păstrat mult mai bine decât în comunitățile ortodoxe.

III.E.1. Costumul femeiesc

Ca pretutindeni în țară,portul femeiesc din satele catolicilor din Moldova prezintă o tipologie bogată și s-a păstrat mai bine decât cel bărbătesc.

Multă vreme,preocuparea pentru acoperirea sau împodobirea capului nu era dictată de rațiuni estetice,ci urmărea să pună în valoare un anumit statut social.Atunci când timpul era favorabil,fetele umblau descoperite și își împleteau părul în coșițe,pe care le așezau în variate chipuri.Fetele se îmbrobodeau uneori cu batiste albe,în trei colțuri,împodobite în partea din față cu mărgele.Broboade albe subțiri au purtat și gospodinele tinere.Acestea le înodau pe la spate,sub coc,deasupra capului sau într-o parte,unde cele două capete ale basmalei se legau într-o fundă.Acest tip de legătură se numea modiță.Bătrânele purtau iarna buhoare negre,un fel de broboade pe care și le confecționau singure dintr-o țesătură de lână lucrată în casă.

O piesă reprezentativă a costumului femeiesc de sărbătoare este cămașa.Făcută din pânză de in sau de bumbac,acesta se compune din cinci lați : unul pentru partea din față (piept),altul pentru spate,câte unul pentru mâneci,iar al cincilea,tăiat în două bucăți,se folosește la clinuri.Este tipul de cămașă fără poale numită ie.Poalele se făceau,de regulă,separat.Cele mai răspândite sunt cămășile cu altiță,încrețite la gât,specifice de altfel portului popular românesc.

Ornamentele sunt preponderent geometrice și se realizează atât prin tehnica brodării cât și a țesutului.Pânza pentru cămăși se țese în două ițe,iar alesăturile se fac cu mâna sau cu speteaza.

Cămașa cu altiță se remarcă printr-o riguroasă delimitare a câmpurilor ornamentale.Florile de pe piept sunt dispuse în rânduri drepte .O paticularitate a iilor din această zonă o reprezintă delimitarea altiței prin benzi decorative lineare,ce se prelungesc până la încrețitura de la gât.Ornamentele de pe cămăși erau cusute cu lânică,arnici,mătase,fir metalic,fluturi și mărgele.

O altă componentă a costumului popular femeiesc este catrința.Este o țesatură în patru ițe, făcută numai din lână sau amestecată cu urzeală din bumbac.În această zonă,catrința nu este alcătuită din două piese,ci dintr-una singură de formă dreptunghiulară,pe care femeile o înfășoară în jurul corpului,pe deasupra poalelor.Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței.Brâul femeiesc are lungimea de aproximativ trei metri și lățimea de 15-20 de centimetri.Este țesut din lână colorată și are o ornamentică diversă: dungi, ozoare, cârlige, cruciulițe etc.O preocupare specială se manifestă pentru realizarea modelelor de la capetele brâului,întrucât acestea trebuie să fie nu doar foarte frumoase,ci și diferite,urmând a fi etalate pe parcursul sărbătorilor.

La gât cele mai multe purtau șiraguri de hurmuzuri și mărgele colorate,de care atârnă o cruciuliță ori o medalie.

Fetele își împletesc părul pe o sârmă ori pe o șuviță de pânză și îl așază ca un cerc ce atârnă pe ceafă,peste care își pun ștergarul,ori tulpanul pentru îmbrobodit.Pe cercul numit coroană pun așa numitele podoabe:șuvăițe,sgărdițe,adică panglici pe care sunt cusute mărgele colorate,formând figure geometrice după un model determinat.Cu asemenea șuvițe,fetele din sat își împleteau părul începând de la urechi și așezându-l în zig-zag ,după cap ori împrejurul capului,formând o cununiță ce se încheie între creștet și frunte.

Fetele mici și mari mai purtau un gherdan,făcut din mărgele mărunte,colorate și împletite pe ață așa că formează o șuvită ce o leagă strâns pe gât.

În zilele de sărbătoare,atât fetele cât și femeile căsatorite se încălțau cu pantofi,cu ghetuțe sau botine.

III.E.2. Costumul bărbătesc

În raport cu cel femeiesc,costumul bărbătesc este mult mai simplu și s-a păstrat foarte puțin.

Cămășile bărbătești de sărbătoare se faceau din pânză de in și de bumbac.Sunt principala piesă a costumului bărbătesc de sărbătoare.Sunt dreapte,dintr-o singură bucată,lungă până aproape de genunchi și se remarcă printr-o vechime foarte mare.Se compune din stani(piept și spate),guler drept,mâneci și clinuri.La cămășile noi s-au purtat și gulerul răsfrânt.Deschise în față pe o porțiune de 25-30 de centimetri,se încheia cu nasturi mărunți,albi său colorați.Mâinicile cămășii se prind la umăr de stani,cu ajutorul clinurilor și sunt largi în partea de jos,ori se termină cu o bentiță lată,numită pumnari.

Cingătorile bărbaților sunt tot brâie și bârnețe,acestea fiind mai lungi și mai groase decât cele de la costumul femeiesc.Bărbații încingeau întâi brâul,iar peste acesta puneau bârneața,legată în așa fel încât motivele decorative să fie cât mai bine puse în evidență pe fondul monocrom al cămășii.

În componența costumul bărbătesc de sărbătoare mai intră ițarii,care îmbrăcau atunci când timpul era călduros și cioarecii folosiți pe vreme friguroasă.Ițarii se făceau pe din pânză de bumbac,de săcâz său de lână țigaie,țesută în patru ițe.Cioarecii se făceau din pânză de lână albă,dată la piuă și se purtau drepți,căzuți peste gheată.

Încălțămintea bărbătească era alcătuită din bocanci și cizme,indiferent de vârsta purtătorilor.

A existat însă o vreme când bărbații,chiar și în zilele de sărbătoare,se încălțau numai cu opinci.Acestea erau lucrate cu multă grijă și se făceau numai din piele de porc uscată,rasă de păr și crușită cu scoarță de arin său cu piatră vânătă.Ca și femeile,atunci când timpul este răcoros,bărbații se îmbrăcau peste cămăși cu bundițe.

Exista și sumanul de tip ardelenesc cu mâinicile foarte lungi,pliate pe spate,mai deschis la culoare,maro roșcat.Firul împletit era policrom și se numește găitan.Decorul obținut era armonizat cu fondul sumanului.

III.F. Arhitectura caselor

Prezente în majoritatea regiunilor Moldovei,așezările catolice relevă toate caracteristicile habitatului rural din această parte a țării.De când se știu,au avut aceleași îndeletniciri-agricultura și creșterea animalelor-au practicat aceleași meserii,iar spațiul de locuit și l-au organizat după rânduielile străvechi,în funcție de condițiile oferite de mediul înconjurător.

Vetrele de sat,gospodăriile,structuriile arhitectonice luate în parte au prins contur așa după cum le-au impus-o cerințele unui trai bine chibzuit.

Singurul indiciu care ne atrage atenția astăzi că într-o localitate trăiesc credincioși catolici și nu ortodocși îl constituie doar lăcașurile de cult.Într-adevăr,în foarte multe din satele catolicilor moldoveni,bisericile au siluete impunătoare,păstrând elementele definitorii ale stîiului neogotic specific,la care se adaugă o serie întreagă de particularități,soluții arhitecturale inspirat alese,ce țin mai curând de o viziune modernă,novatoare,asupra noilor așezăminte culturale.

Casele catolicilor nu s-au deosebit niciodată de cele ale ortodocșilor.Și unii și alții au știut să pună în valoare resursele mediului în care s-au aflat.Acolo unde codrii seculari ofereau din belșug materie primă pentru construcții ,casele s-au făcut din bârne așezate în cununi și încheiate stânește.Frecvente sunt și cele așezate pe furci,tehnică de lucru socotită a fi cea mai veche formă de arhitectură a lemnului în țara noastră.Furcile erau îngropate în pământ,fiind prinse între ele cu chingi orizontale,iar în partea superioară,la baza acoperișului ,se fixau în grinzi numite lutari.

Pereții caselor pe furci erau împletiți cu nuiele,dispuse în poziție verticală,lipite cu lut negru amestecat cu paie.După ce se uscau,erau dați cu lut galben făcut cu pleavă,apoi se fețuiau cu o pastă compactă,obținută din humă amestecată cu nisip și alte materiale ce îi confereau un plus de stabilitate.La sfârșit,pereții se tencuiau și se spoiau,operațiuni ce presupuneau folosirea mai multor straturi de var.În zonele de câmpie și chiar în cele colinare,pereții caselor s-au mai făcut din vălătruci,din chirpici sau din ceamur.

Folosirea temeliilor are tradiție îndelungată mai ales în satele catolicilor din comună.La Buhoci se puneau bani de argint sub prima furcă “pentru trăinicia și norocul casei”(F10).În cazul de față,trebuie să avem în vedere și rosturile magice ale metalelor prețioase care,în afara atributelor cunoscute,devin factori protectori împotriva nenorocirilor ce s-ar putea abate asupra casei respective.Casele vechi dar și cele mai noi sunt prevăzute cu prispe,făcute din pământ bătătorit,făcute din piatră și chiar din trunchiuri masive de stejar.Înălțimea acestora variază între 60-80 de centimetri,iar lățimea ajunge uneori până la un metru.Dispuse de jur-împrejurul casei ori numai pe doua-trei laturi,prispele au rolul de a proteja pereții,de a susține stâlpii cerdacurilor sau ai pridvoarelor,de a adăposti anumite bunuri din gospodărie etc.Pe timp de vară prispa devine un loc de odihnă,iar atunci când se organizau petreceri sătești aici erau urcate grupuri restrânse de lăutari.

Casele sunt așezate cu fața la drum sau perpendicular pe acesta,preocuparea oameniilor fiind aceea de a beneficia cât mai mult timp de lumina și căldura soarelui.Ca și în cazul populației ortodoxe,construcțiile anexe din gospodăriile catolicilor reflectă bunăstarea fiecărei familii în parte.

Pivnițele au dimensiuni moderate,făcute sub partea centrală a caselor și au deschiderea la nivelul pragului de la intrare,spațiul respectiv fiind protejat frecvent de prezența balcoanelor sau a pridvoarelor ce împodobesc fațadele locuințelor.

Beciurile mai sunt făcute și în curte,ca depozite de sine stătătoare,sau sub acoperișul șoproanelor,fiind gropi verticale,dreptunghiulare sau pătrate cunoscute sub numele de zămnice.

Știuleții de porumb se păstrează în coșare sau pătule,mici construcții de formă rotundă sau ovală,împletite din nuiele,așezate pe tălpi și acoperite cu paie.Pentru celelalte grâne se utilizează hambarele,dar și lăzile mari,păstrate de regulă într-o încăpere specială situată la unul din capetele șurii.

Grajdurile și șurile sunt adăposturile ce se folosesc pentru vitele mari.În această zonă,acareturile se fac după aceleași tehnici și cu materialele pe care le-am prezentat la construcția caselor.Sunt preferate acoperișurile în două ape,pentru că sporesc funcționalitatea podurilor,iar elemente decorative cu care sunt împodobite fațadele și părțile laterale concurează adesea construcțiilor din jur.Compartimentarea spațiului este făcută după nevoile fiecărei familii.Preocuparea esențială este aceea de a asigura o cât mai bună adăpostire a vitelor.Acest tip de construcție se numește șură cu grajd.În partea centrală a șurii se țineau uneltele și tot aici sunt ținute și mijloacele de transport precum căruța.Cea de a treia despărțitură se folosește ca magazie sau locuință provizorie.

Printre construcțiile anexe se numără și fântânile. Acestea sunt amplasate în locurile cele mai acceșibile,întrucât sunt făcute în folosul fiecăruia.În preajma lor sunt situate troițe sau substitute ale acestora,simboluri crucifixale,cunoscute sub numele de răstingniri.În Buhoci,mai există o singură troiță întemeiată de catolici,la intrarea în comună.Casele ridicate de demult sunt înconjurate de garduri,din lemn cu diverse forme . Stâlpii ce înfățișează imagini antropomorfe sunt mult mai răspândiți.Imaginile apar pe coamele caselor,pe scândurile de la rontoane,pe balustradele cerdacurilor,la balcone sau acoperișuri.Cele mai importante reprezentări ale ornamentului rămân stâlpii de la gard.Masivi sau simpli,înalți ori de dimensiuni medii,fasonați sau nu,având capetele rotunde,sferice,pătrate sau piramidale,acești stâlpi trebuie să contureze neapărat silueta umană.

Interioarele caselor vechi,îndeosebi ale celor cu o singură încăpere,se caracterizează printr-o anumită sobrietate.De obicei,la intrare,pe partea stângă,este amplasat sistemul de încălzire (vatra,soba,cuptorul),apoi colțul cu patul,pe partea opusă sunt așezate laițele,iar la ieșire colțul rezervat dulapului cu vase.

Sobrietatea mobilierului țărănesc și a pereților monocromi este atenuată de coloritul exuberant al scoarțelor,lăicerelor,ștergarelor și mileurilor expuse.Funcționalitatea acestor țesături,a covoarelor mai ales-care contribuie în mod evident la încălzirea încăperilor-este depășită cu mult de calitățile lor artistice.Modul de așezare a scoarțelor, covoarelor, lăicerelor, peretarelor,prosoapelor și batistelor în încăperile populației catolice constituie un argument de netăgăduit în favoarea apartenenței lor la lumea satului autohton.

Dintre ștergarele utilizate pentru decorarea încăperilor,se disting exemplare țesute în mai multe ițe,cu alesături geometrice,alb pe alb,sau cu o cromatică potolită.La alte țesături din această categorie,benzile ornamentale sunt realizate în culori mai vii (roșu, grena, albastru, galben,verde) și apar pe suprafața lor modele decorative suplimentare.Un motiv decorativ (flore,romb,cruciuliță) poate să apară,în aceași culoare,pe fonduri diferite.Multe dintre ștergarele existente se termină la cele două capete cu franjuri subțiri,împodobite cu mărgele roșii,albastre,galbene,argintii,albe sau verzi.

III.G.Îndeletniciri

În sprijinul identității românești,a comunității din care face parte,țăranul catolic din Buhoci își ocupă mai tot timpul cu activitățile de sezon legate de agricultură.Ca ocupație de bază cultivarea plantelor și creșterea anumalelor le ocupă tot timpul.Fiecare are în proprietate cel puțin o parcelă de pământ,un lot de folosință care îi asigură cerealele necesare hranei.Grădinele sunt cultivate cu legume și viță de vie.Satul este mare și locuințele apropiate nu permit extinderea agriculturii în apropierea bătăturii.Localnicii au terenurile agricole în afara satului,primite de la străbuni.

Toamna,localnicii se îngrijesc să adune cât mai curând recoltele,să elibereze terenurile pentru a face arătura de toamnă,mecanizată,cu tractorul.Cei care nu-și permit pornesc primăvara la arat când semnele timpului sunt prielnice a înflori spinul.Această activitate o fac cei care cresc vite mari și cai.În sat nu se practică obiceiul binecuvântării plugului și nici alte practici rituale agrare.Omul simplu,când pornește lucru “face semnul Sf.Cruci și spune Doamne Ajută!”(F8).Fiecare își transportă uneltele cu căruța,care la rândul ei este adaptată timpului modern.

Nu mai întâlnești în sat care cu oșii și roți de lemn pe șină metalică.Astăzi,toate căruțele au scheletul de fier (mult mai rezistentă,mai ales că toți căruțașii lucrează și la pădure la exploatarea lemnului),roțile cu cauciucuri și umflate cu aer,mult mai sprintene și silențioase,trase numai de animalele de povară,caii.Vacile sunt ținute în grajduri,pentru producția de lapte.Celelalte lucrări de pregătire a terenului se fac tot mecanizat.Rar mai întâlnești grape din cuie de fier sau de mărăcini pentru sfărâmatul bolovanîlor.Le mai utilizează cei care ară primăvara cu calul și nu este indicat să tragi cu discul pe arătura de suprafață.Pentru însămânțat,sunt semănători de porumb și grâu.Alte cereale nu se cultivă în zona noastră.Fasolea se pune în câmp pe rânduri sau acasă în grădină pe aragi,cea grasă pentru păstaie său sămânță.

Cultivarea porumbului se face manual,se încarcă în băniță(coșărci),apoi în căruțe,se depozitează în coșere sau pe podul casei dacă acesta este în putere,după care se bate pentru obținerea grăunțelor cu mașini manuale sau electrice.Grâul se treieră cu combina și se păstrează în depozite specializate.

Creșterea animalelor este mai mult o obișnuință decât o îndeletnicire.Fiecare are în bătătură câteva păsări și un purcel.Nu mulți sunt cei care cresc animale pentru a le vinde.Toți spun că nu se merită,“consumi prea mult și la sfârșit nu ai cui vinde.(F9)”

Au fost timpuri în care în sat s-au crescut oi obișnuite,nu soiuri anume.Acestea erau date la stână și se practica mai des stâna cu rândul,adică fiecăruia îi venea rândul să ducă mâncare ciobanilor și să-i ajute dacă treburîle îi copleșeau.Se punea un baci singur care se ocupa de oile întregului sat,care era numit de primăvara devreme și căruia îi erau încredințate oile.Acesta își lua și ajutoare,ciobani.El stabilea ordinea și cantitatea de produse ce urma să fie livrată fiecăruia,raportate la numărul oilor cu lapte.Capre nu prea creșteau alături,mulți evitau a le lua alături de oi mai ales dacă stâna era mare.Spuneau că sunt foarte rele și dezbină turma.Astăzi sunt localnici care cresc numai capre.Oile nu se însemnau de către oameni deoarece fiecare având puține la număr fiecare și le cunoștea.Mutăriile stânei se facea numai în cazuri extreme,al intemperiilor vremii.

Țesutul la război era practicat de femeile din sat, fiind un mijloc de existență pentru familie. Practic prin tors, țesut sau croșetat se asigurau cele necesare îmbrăcăminții. Din firele de in și cânepă și din lâna oilor se realizau toate articolele pentru îmbrăcăminte.După ce firele de in sau cânepă erau secerate, se legau mănunchi (mânuși) și se introduceau într-o topilă, o groapă special amenajată, umplută cu apă, în care firele respective erau ținute două-trei săptămâni, până ce se desprindea parte lemnoasă de pe ele. Se scoteau apoi la soare ori erau puse pe cuptor la uscat. Urma o altă operație – melițatul, în vederea obținerii câlților. Aceștia erau melițați din nou, periați sau trași prin piepteni pentru a se obține fuiorul. Fuiorul era tors, apoi prin alte operații succesive – răsfirat, ținut în pârlâu pentru albire-urzit și se trecea la țesutul pânzei. Primele operații de la cules-topit și până la tors se efectuau in perioada august-octombrie, iar de la toră până la țesut în perioada de iarnă, respectiv din noiembrie până prin februarie. Din pânza asfel obținută se confecționau cearceafuri, fețe de perne, prosoape, cămăși.

Firele de in sau cânepă mai erau folosite la țesutul desagilor, straițelor ori sacilor.
Prelucrarea lânii necesita mai puține operații până ajungea să fie covor sau suman. După tunsul oilor lâna era spălată, uscată și dusă la darac unde se obțineau caierele de lână. Se torcea apoi în fire mai subțiri sau mai groase, dupa trebuință. Urma țesutul în război.Țesătura pentru sumane era dusă la vâltori, unde se îngroșa și se transforma în panură din care se confecționau cioarecii (pantaloni groși), tundrele și cergile de pat. O altă categorie de țesături este cea a covoarelor cu motive naționale sau a peretarelor (covoare ce se întindeau pe pereții camerelor). Aceste tipuri de covoare făceau parte obligatoriu din zestrea fetelor de măritat.

IV.B. Opțional transcuricular

CLASA A VI-A

DENUMIREA OPȚIONALULUI:

“ Satul meu,izvor de tradiții”

~ Buhoci ~

Tipul opționalului: la nivelul ariilor curriculare – „Limbă și comunicare“, „Om și societate“, „Arte“, „Tehnologii“

Durata: un an școlar (1 oră / săptămână)

Modul de desfășurare: pe clasă

Obiectiv transcurricular: stimularea interesului și a motivației pentru conservarea datinilor și obiceiurilor populare locale;

Modalități de evaluare: probe orale, probe scrise, probe practice, investigația, proiectul, portofoliul, eseul, autoevaluarea.

Argument

Dintre multele comori ale poporului, folclorul este una a cărei strălucire crește cu trecerea timpului, probând incontestabîl identitatea noastră între marîle culturi ale lumii. Este firesc să ne întoarcem la origini, nostalgic – așa cum remarca Mircea Eliade – spre a conștientiza locul nostru în istoria culturii omenirii și mai ales spre a le aduce strămoșîlor jertfa iubirii noastre, pentru că ne-au zămislit sufletul după chipul și asemănarea marîlor aspirații ale ființei.

Dacă un popor își uită folclorul e ca și cum și-ar abandona actul de naștere, pierzându-și identitatea. De aceea, un astfel de opțional nu poate fi decât binevenit.

Zona etnografică a satului Buhoci nu are vigoarea așezărilor bucovinene său a Maramureșului. Ca și alte locuri unde tradiția este păstrată cu sfințenie, iar atitudinea față de civilizația citadină cu aer occidental este reținută, orice încercare de pătrundere în universul rural conservator este binevenită. De aceea, se impune, mai mult ca oricând să se cunoască foarte bine de către elevi specificul local, în materie de viață spirituală. Acest act educativ ar avea implicații majore pe termen lung, cultivând nu doar gustul estetic, ci și acel simțământ al legăturii cu pământul natal.

Structurat în funcție de momentele anului calendaristic, opționalul propune o imagine complexă a zonei etnografice Buhoci. Am optat pentru un astfel de opțional, fiind convinsă că actul instructiv-educativ va avea o eficiență sporită în conservarea și transmiterea mai departe a valorîlor spirituale din această zona folclorică. Prin felul cum sunt concepute lecțiile și temele, elevii pătrund în profunzimea unor simboluri ale practicîlor religioase și magice ale satului.

Opționalul propune și realizarea unor obiecte de către elevi, obiecte care folosesc la împlinirea unor ritualuri. Prin colindele de Crăciun și de Anul Nou, le sunt stimulate imaginația și spiritul creativ pentru a realiza diferite măști său costumații, dar și spiritul de cercetător și culegător de texte de colinde, care îi ajută să descifreze simbolurîle religioase. În același context al datinilor se înscrie și decorarea ouălor pentru Sărbătoarea Pascală.

Scopul acestui opțional este de a contribui la cunoașterea și lărgirea orizontului de informații asupra culturii materiale și spirituale satești (pentru că, așa cum spunea poetul și fîlozoful Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat“), dar și pentru a stimula imaginația și creativitatea copiilor, care trebuie să păstreze și să ducă mai departe valorîle strămoșești. Elevii vor învăța că moșii și strămoșii noștri aveau stabîlite unele repere foarte clare privind perioadele de muncă și de sărbătoare, vor percepe și vor conștientiza simbolistica ritualurîlor satului, prețuind valoarea lor.

PROGRAMA ȘCOLARĂ

OBIECTIVE CADRU:

1. Dezvolzarea capacității de receptare a mesăjului oral/ scris

2. Dezvoltarea capacității de exprimare a mesăjului oral/ scris

3. Dezvoltarea calitățîlor motrice de bază și a însușirîlor moral-volitive

4. Dezvoltarea capacitățîlor de explorare/ investigare a realității înconjurătoare

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

I. Elemente definitorii din Buhoci

1. Tradiții populare din satul meu

2. Realitatea de pe vremea bunicilor

II. TOAMNA CU OBICEIURiLE EI

Obiceiuri de Ziua Sfintei Cruci

Obiceiuri de Sfântul Andrei

III. IARNA CU DATINILE ȘI OBICEIURILE EI

Obiceiuri de Sf.Nicolae

Datini și obiceiuri de Crăciun

Pomul de Crăciun

Colindatul

Datini și obiceiuri de Anul Nou

Plugușorul

Semănatul

Obiceiuri de Bobotează

IV. PRIMĂVARA CU OBICEIURILE EI

Mărțișorul

Obiceiuri de florii

Obiceiuri de Paște

VARA CU OBICEIURILE EI

Rusaliile

Obiceiuri legate de Adormirea Maicii Domnului

4. Obiceiuri menite să aducă/ să oprească ploaia

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

36 de ore (1 oră / săptămână)

PROIECTELE UNITĂȚÎLOR DE ÎNVĂȚARE

Unitatea de învățare: Elemente definitorii din Buhoci

Nr. de ore: 2

Unitatea de învățare: Toamna cu obiceiurile ei

Nr. de ore: 5

Unitatea de învățare: Iarna cu datinile și obiceiurile ei

Nr. de ore: 11

Unitatea de învățare: Primăvara cu obiceiurile ei

Nr. de ore: 6

Unitatea de învățare: Vara cu obiceiurile ei

Nr. de ore: 6

PROIECT DE LECȚIE

Aria curriculară : Limbă și comunicare

Disciplina: Limba și literatura română

Unitatea de învățare: Tradiții și obiceiuri

Clasă : a III-a D

Data: 10. 12. 2014

Subiectul lecției :”Pomul de Crăciun”, după I. Al. Brătescu-Voinești –

Tipul lecției: mixt

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

3.4 – să citească în mod conștient, corect, fluent și exprsiv un text cunoscut;

3.6 – să recunoască în texte diferite elemente de construcție a comunicării

studiate.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

O1: Să citească fluent, corect, conștient și expreșiv textul „Pomul

de Crăciun” după Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, respectând

semnele de punctuație și conținutul acestuia;

O2: să formuleze întrebări și răspunsuri referitoare la text;

O3: să găsească cuvinte cu sens asemănător/opus pentru cuvinte date;

O4: să să desprindă informații esențiale din text;

O5: să participe activ la conversățiile pe marginea textului.

OA: Stimularea interesului pentru datinile și obiceiurile de Crăciun.

STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode și procedee: conversăția, proiecția video, explicația,

lectura, exercițiul, explozia stelară, R.A.I., cubul, expoziția

Mijloace de învățământ: manual, scrisoare ,program educațional, fișe de lucru, tablă magnetică, recompense,brad natural în ghiveci

Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală,

activitate în echipă

Bibliografie:

Programa școlară, clasă a III-a, M.E.C., București, 2004;

Iordăchescu, Carmen – Să dezlegăm tainele textelor literare, clasă a III-a, Ed. Carminis, Pitești, 2005

Pârâială D. Dumitru, Pârâială Viorica, Pârâială Cristian George – Limba și literatura română – auxîliar pentru clasă a III-a, EdituraEuristica, Iași, 2005;

Pițîlă, Teodora; Mihăîlescu, Cleopatra – Limba și literatura română– manual pentru clasă a III-a”, Ed. Aramis, București, 2004

Al.I.Brătescu-Voinești,Nicușor,București,Editura Ion Creangă,1984

Scenariul didactic

Anexa 1

Găsește pentru cuvintele din globulețe cuvinte cu înțeles asemănător, iar pentru cuvintele din clopoței cuvinte cu înțeles opus.

Anexa 2

Titlul

Autor

Personaje

Uniți cuv. cu explicația lui:

sălon gălăgie, larmă;

zarvă sălă pentru musăfiri;

a pofti termen( popular) de politețe

pt. un bărbat;

Conu a invita

musăfir oaspete, invitat

Puneți cuv. următoare la locul potrivit în enunțuri :

sărbătoarea, sănii, lumină.

Se aud ……………. venind din târg.

Pe ferestre ies valuri de …………………..

Acum poate începe ………………….

Anexa 3– METODA CADRANELOR

METODA CADRANELOR

FIȘĂ DE EVALUARE

Obiective operaționale:

O1 – să formeze cel puțin un cuvânt din cele 3 cerute după modelul dat;

O2 – să alcătuiască cel puțin o propoziție corectă din cele 3 cerute, cu cuvinte date;

O3 – să formuleze corect și complet o întrebare la răspunsul dat.

Descriptori de performanță:

Anexa 4

Nicușor,

De Al.I.Brătescu-Voinești

La marginea dinspre miazănoapte a orașului, pe malul iazului, e o gradină frumoasă în care sunt patru clădiri mari: a tribunalului, a prefecturii, a judecătoriei și a cașieriei; restul grădinii e numai tufișuri dese de lemn câinesc, de batachină și de rugi, în care primavara cântă privighetorîle de e o frumusețe. Chiar pe marginea malului e o movîla pe care, când te-i sui, ai înaintea ochîlor o minune de tablou. Aci sub mal, iazul umbrit de sălcii și de anini cu o moară vorbareață; mai departe valea verde a Ialomiței, închisă în fund de dealurîle viilor, pe culmea cărora stă de strajă mănăstirea; iar mai în fund, topița-n aburii
albaștrii, toata coama munțîlor de la Piatra Craiului până-n Penteleu; în tot o priveliște frumoasă, de parca ți se primenește sufletul uitându-te la ea.

Prin gradina asta e drumul lui conu Mișu, care șade alături, când e să iasă în oraș.

Cum trecea într-o zi din primavara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsuna gradina; și fiindcă tufișul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să incerce: n-o putea-o zări? Când, ce să vaza? Jos, în tufiș, un băiețaș. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă peste buzele țuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mâna stânga îi arăta privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu…
Și a stat așa multă vreme, neputându-se satura de a o privi și neștiind ce să privească mai cu drag; pasărea mică și neînsemnată care scotea sunete atât de puternice și de maiestre din gușulița ei care se vedea săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe toata fața copilului?

Îl mai vazuse el de câteva ori p-aci prin grădină jucându-se cu alți copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-aminte. Acolo,un broscoi de băietaș slăbuț, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, și cu pantalonii în vine, cârpiți în zece locuri. Acum pentru întâia oară vedea ce ochi negri, catifelați și dulci avea.

La o mișcare nedibace, pasărea zbura și lui conu Mișu îi păru grozav de rău,crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieși din tufiș și privindu-l drept, cu seriozitatea adorabîl de hazlie a copiilor:
– Nu fate nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimaine.
– Ce spui, mă? A fost și poimaine?
– Da, a văzut-o și Lenuța.
– Care Lenuța?
– Lenuța, sora mea…
Și clătinând din cap:
– Da’ lui Vașîlica nu i-o arăt.
– Care Vașîlică?
– Vașîlică a lu’ nenea Dumitru de la zudecătorie.
– Și de ce nu i-o arăți și lui?
– Că fin’că dă cu pietre.
– Bravo! să nu i-o arăți.
– Tt!
– Dar pe tine cum te cheamă?
– Nicușor a lui Ioniță, odaiașu’ de la cașierie, și sunt de șase ani.
– Ce vorbești, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei și doi bani, să-ți cumperi covrigi.

Nicușor răspunde cu umărul drept, săltându-l în sus. Și conu Mișu,râzând cu mulțumire, scoate și-i întinde doi bani. Copilul, luându-i,zice: “Săru’ mâna” și pleacă grăbit, ținându-se cu o mână de bracinarii pantalonîlor prea lungi; dar dupa cațiva pași se întoarce să-l întrebe serios daca la spițerie se vinde ouă de furnică.
– Ce să faci, mă, cu ouă de furnică?
– Mi-a spus maică-mea așa: ca le plate la privighetori și vreau să pui pe zos la a mea…

Are și conu Mișu trei îngerași de copii de la care aude în fiecare zi fel de fel de nostimade copilărești, dar asta i s-a parut atât de dragalasă,încat a luat pe băiețandrul odaiașului în brațe și l-a sărutat, pe amândoi
obrajii; pe urmă, rușinat de înduioșarea lui, l-a lăsat jos și l-a scuipat:
– Ptiu! Marș d-aici, potaie mică!…
Din ziua aia datează prietenia lui conu Mișu cu Nicușor; e! dar negreșit prietenia care poate să mijlocească între un boier mare și copilul unui odaiaș. Din vreme în vreme, când îl vede prin grădină, îi striga: “pst! mă hoțule, vino-ncoa!” și-i da câte un ban, cum dă și Lenuței, pe care acum o cunoaște și o întalnește mai în fiecare zi, venind din târg, încărcată cu o dublă de pâine și cu un clondir, pe care de-abia le duce. Cunoaște acum și pe părinții lui Nicușor; tatăl, unu gros, negru, păros, cu o mutra aspră, în care numai roșățea vârfului nasului pune o pată mai veselă; mama, slabă, ofilită, prăfurie și totuși plăcută pentru blândețea ochiilor…
Negreșit, Nicușor nu e primit în curtea lui conu Mișu să se joace cu copiii lui și cu musăfirii lor, dar se uită și el din gradina prefecturii pe crăpăturile ulucelor; și tot încercând crăpăturile a dat peste câteva prin care poate vedea tot raiul din curtile boierului. Așă, printr-una se văd rondurile de flori frumoase și locul unde joacă copiii crocket; printr-alta se vede terasa îmbrăcată în flori albastre, unde mânâncă boierii vara; prin a treia, căprioara cu țarcul ei; iar prin alta de la capul din fund al ulucelor, grădina de poame, curtea pasărilor și doi câini mari legați în lanțuri pe sărmă…
*
Frumos Crăciun o să fie! A nins doua zîle din crivăț și acum în ajun s-a schimbat vântul; sufla austrul, subțiind norii printre care încep să se ivească stelele și aducând cu el un ger de te taie.
La curtea caselor lui conu Mișu e zarvă mare. Pe porțile deschise larg nu mai contenesc săniile încarcate cu musăfiri. E pom de Crăciun la care sunt poftiți copiii tuturor prietenilor. În mijlocul sălonului încăpător, care ține de la intrare până la terasa din fund, e așezat bradul împodobit de-ți ia ochii. Cucoanele se învârtesc de colo până colo, rânduind lucrurîle la locul lor. Copiii, nerăbdatori, așteaptă în odaia din dreapta semnalul când vor putea intra. Să aștepte, că nu e încă gata. Mai sunt de așezat jucăriile pe mescioara din jurul bradului și de pus la fiecare teanc de jucării câte o carte de vizita cu numele
copilului căruia i se cuvine; și nici conu Mișu n-a sosit înca de la club cu bărbații, ca să se bucure de bucuria copiilor.

În vremea asta, alături, la casierie, e un suflețel stingher, care se zbate și se frământă… mama e dusă la cucoana casierului să ajute la gătit și la scuturat – și a luat și pe Lenuța cu ea; tatăl e dus la carciumă… iar el stă singur în gangul casieriei, muncit de gânduri…

A văzut azi-dimineață pe un om din curtea boierească, ducând în spinare un brad mare, mare… pe urmă băieții de la cofetărie cu tăvi și alt băiat de la librărie încarcat cu fel de fel de cutii.. și el știe ce însemnează asta. Anul trecut, când l-a durut in gât, l-a dus mă-să la spițerie, și atunci, prin ușa întredeschisă, a zărit o clipă în odaia de alături, cu ochii lui împăienjeniți de friguri, un brad frumos îmbracat in… dar a închis spițerul ușa… și era ziua, lumânăricile nu erau aprinse și mămica i-a spus așa: că seara e mai frumos, când se aprind lumânăricile… Toți copiii ăștia, care trec în sănii, acolo se duc, să vază pomul de Crăciun …pomul de Crăciun!!… și nici prin crăpăturîle ulucelor nu poate să se uite, că e zăpada până la gât… E! dar dacă ar vrea conu Mișu… “Te, conu Mișu nu e om bun? Ba e bun.” Nu-i dă lui ântotdeauna câte un ban? Adineauri a trecut în târg și nu s-a întors încă acasă…

Dacă i-ar ieși înainte și l-ar ruga să-i arate și lui pomul de Crăciun,numai nițel, nițel de tot.
Cât e de mică inimioara lui, s-a despărțit acum în două. Jumătate îl îmbrâncește înainte: “Incearcă, conu Mișu e om bun; poate te duce să vezi pomul… pomul!”, iar cealaltă îl trage înapoi: “Fugi d-acolo, nu se poate… nu se poate”…

Se aud sănii venind dinspre târg… Uită-le, cotesc la colț și, în bătaia lămpii electrice de la răspântie, Nicușor recunoaște pe conu Mișu și-l aude râzând cu poftă. Repede o ia la fugă să-i iasă înainte. Cine știe?
poate chiar fără să-i spuie nimic, văzându-l, o să-l ia să i-l arate, că e om bun. A ajuns! Aci e alta cotitură. “Hei! la o parte!” striga birjarul degeaba, iar conu Mișu, ieșind pe jumatate din sănie și văzând copilul în drum:

– În drum, hai? Drace impelițat! Să te calce sania. Marș acasă!
și săniile trec… E noapte… nu se pot vedea lacrimile care au năpădit în ochișorii negri, catifelați, dulci ca o mângâiere…
I-a zis așă: “Marș acasă!”, dar ce să faca acasă? Nu e nimeni acasă, nimeni… și coșul de la sobă țiuie… și-i e urât… și cum stă în drum, parcă-i șoptește cineva la ureche: “Stii ce? poate că se vede de la poartă prin ferestre.” O ia la fuga înspre curtea boierească. Se dă la o parte lângă uluce ca să treacă săniile care ies; apoi, când au trecut, face doi pași în curte și se uită cu încordare… Ies valuri de lumina pe ferestre, dar pomul nu se vede… și mai face doi pași, strângându-și la piept paltonul lung și larg, făcut dintr-o scurteică veche a mă-și, în care parcă e un pui de lăutar… Ferestrele sunt prea sus… degeaba… A! știe el un
loc de unde ar putea vedea, d-acolo de pe prispa unde mânâncă boierii vara! Acolo, a văzut el prin crăpăturile ulucelor, sunt ferestrele jos.
Da, dar câinii! Gândul ăsta îl face să se retragă repede din curte… Ce bine ar vedea el d-acolo pomul de Crăciun! Stă… și-și face în gând socoteli de om mare. Nu se poate să fie cânii dezlegați acum când vine lume… Asta nu se poate! ce, să muște pe lume? Face câțiva pași în curte, trăgând cu urechea și neputandu-și dezlipi ochii de la lumina ferestrelor… Ocolește in vârful picioarelor casa… mai sunt câțiva pași…
A ajuns!… na! perdelele lăsate… ba nu, una e ridicată! Pășește binișor, binișor …Aaaa! ce frumos! ce frumos!
Poate de-acum să sufle austrul, vânt tăios de rece, ca în tot trupul copilului s-a revărsat căldura unei fericiri nemăsurate. Tot sufletul i s-a urcat în ochii care privesc cu nesatiu… Cum sclipește beteala! Uite și lumânăricile aprinse! și ce de jucării! Trâmbițe, tobe, păpuși! Uite și niste iepurași albi, mici și drăguți…

Înăuntru se deschide de perete ușa odăii din dreapta prin care năvălește o droaie de copii, băietași, fetițe și nodulețe mici, pe care parcă-i dă jos fundele. Sunt câteva clipe de extaz general vrednice de admirat: copiii de o parte rămași tagla cu ochii pironiti la pom, părintii de alta, cu ochii umezi de fericirea bucuriei lor. Acum madamele așeaza copiii în semicerc. Trebuie să cante: “O! Tannenbaum! o! Tannenbaum!” Se face o tăcere desăvarșită. Cucoana Zoe, gazda, deschide pianul și se așeaza să-i acompanieze… dar în clipa în care-și ridica mâna ca să înceapă, dinspre terasă se aude latratul gros al unui caine și țipătul unui copil, țipat de groază, lung, sfâșietor, care spintecă ăacerea și trece ca un junghi in inimile tuturor… Bărbații dau năvala într-acolo; deschid ușa. “Marș Leu! Marș Leu!” strigă conu Mișu dând cu piciorul în câine…
Jos, lângă fereastră zace copilul fără cunoștiință…
*
Nu te mai framanta atâta, coane Mișule. Închide ochii și dormi în pace, că Dummezeu e bun și iertător. El stie c-ai priceput prea târziu de ce-ți ieșise copilul înainte și că te-ai căit de a-l fi gonit cu asprime.
Te-a văzut cum l-ai adus în casă, cum l-ai îngrijit, cum i-ai incărcat brațele de jucării și de bunatati și pentru el și pentru Lenuța. El știe că esti hotărât mâine în ziua de Crăciun să te duci la casierie, să te încredințezi cu ochii dumitale că copilul nu s-a îmbolnăvit de spaimă. Dumnezeu e bun și iertător și a auzit ce-ai pus de gând cu cucoana Zoe să faceți la anul. Închide ochii și dormi în pace.

V.Concluzii

Lumea satului e o lume plină de mister pentru oricine-i calcă pragul. Realitatea rurală ascunde în ea sămânța datinilor strămoșești.

Operând cu un remarcabil conținut de date informative, culese de la oamenii locului, dar bazându-mă și pe observarea directă a vieții localității Fundu-Răcăciuni, am reușit să creez imaginea unică a unei civilizații, care se îndepărtează cu pași mărunți de tradițiile vechi.

În studiul antropologic realizat am avut în vedere atât aspecte ale vieții socialo- economice, cât și aspecte ale vieții culturale și spirituale, dar și unele particularități ale limbajului sătenilor. Am constatat că toate acestea sunt în strânsă legătură, oglindind o mentalitate aparte, cu rădăcini adânci în vechime. Doar tratarea din punct de vedere unitar a acestor aspecte ale vieții din Buhoci îi dă tradiției locale dreptul la existență.

Cu regret afirm că, o dată cu dezvoltarea vieții civilizate, multe din vechile apucături, credințe și ceremonii ale timpurilor apuse au fost uitate de lumea de azi a satului. Ele au devenit treptat tradițiile unei lumi rudimentare. De aceea, e interesant a vedea nu numai studiul vieții materiale și culturale, ci mai ales ritualurile practicate de localnici și semnificația acestora. Poate nu ne atrage atenția ceea ce semănau pe câmp gospodarii, dar faptul că rosteau anumite rugăciuni către Dumnezeu sau că își aruncau pe ogor uneltele de lucru în formă de cruce, în speranța unei culturi roditoare, e impresionant. Nici respectarea sărbătorilor religioase nu poate să pară ceva ieșit din comun, însă semnificația și obiceiurile ce se practică cu ocazia lor sunt surprinzătoare. De exemplu, de Bunavestire se altoiesc pomii. Atunci a fost binecuvântată Sfânta Fecioară Maria și tot ce se altoiește se prinde. Sau, de Sfânta Maria Mare (15 august), femeile din sat adună flori de pe câmp, care, sfințite apoi la biserică, servesc ca leacuri pentru diverse boli. De asemenea, poate nu e nimic neobișnuit în felul de a construi o casă. Dar obiceiul de a o amplasa cu fața spre răsărit, adică spre Dumnezeu, e remarcabil. Se face aici legătura cu momentele marcante ale vieții unui om (naștere, nuntă, înmormântare), când prin aderarea la cele sfinte devenim creștini, ne întemeiem o familie sau pășim în lumea de dincolo.

Speranța de a mai intra în posesia acestor valori locale rămâne la bătrânii satului, care încearcă cu greu să păstreze echilibrul de odinioară.

Referitor la domeniul folcloric, am constatat că-n el se reflectă produsele sufletești (credințele, literatura populară) ale țăranului. Aici s-au răsfrânt manifestările vieții, simțirile, necazurile și bucuriile de zi cu zi. ,,Folclorul este imaginea vie, oglinda fidelă a sufletului unui popor, oglindă în care se reflectă întreaga sa lume însuflețită sau neînsuflețită, reală sau închipuită, în mijlocul și sub influența căreia el trăiește“. Dar bucuria și amărăciunea nu sunt reflectate doar în creațiile lirice (cântece, strigături, ghicitori, proverbe), ci și-n broderia diferitelor obiecte de îmbrăcăminte. Acestea sunt ornate cu diferite motive florale sau zoomorfe, reprezentând trandafiri, lalele, brazi, păsări. Semnificațiile acestora sunt impresionante, aducând în discuție viața, iubirea, truda, înțelepciunea, moartea.

Sunt convinsă că elevii vor manifesta interes față de valoarea neasemuită a zestrei folclorice, a datinilor locale și vor contribui la păstrarea și transmiterea acestor comori de suflet, fiindcă:

Bibliografie

Ciubotaru,Ioan,Catolicii din Moldova-Universul culturii populare,Iași,Editura „Presă bună”,2005

Coșa,Anton,Catolicii din Faraoani,Onești,Editura „Magic Print”, 2007,p.42-43

Coșa,Anton,Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun,Iași,Editura „Săpientia”, 2007,p.17

Baciu Aurelia,Baciu Petre, Izvoarele dorului – culegere de folclor, Orăștie, Editura ,,Emma“, 2008, p. 104

Doboș,Dănuț,Catolicii din Bacău,Iași,Editura săpienta,2007

Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, București, Editura ,,Saeculum I.O.“, 1998, p.125.

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare, învățământ primar și gimnazial, București, Editura ,,Aramis Print“, 2002, pp. 60 – 61.

Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an – Dicționar, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 98.

Lahovari I.,C.I.Brătianu,Dicționar geografic al României,1898,s.v.

9.Lucaciu,Cosmin,Despre ceangăii din Moldova și originea lor,București,Editura,1998

10.Mărtinaș,Dumitru,Originea ceangăîlor din Moldova,Bacău,Editura Symbol,2004

11. Prichici,Constantin,125 de melodii de jocuri din Moldova:culegere alcătuită sub îngrijirea Institutului de Folclor,București,Editura de Stat și Artă,1955

12. Simion Florea-Marian, Sărbătorile la români, București, Editura Fundației Culturale Române, 1994, pp. 59-64.

13. Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, București, Editura ,,Saeculum I.O.“, 1997, pp. 134 -135.

Anexa 1

CHESTIONAR FOLCLORIC ȘI ETNOGRAFIC GENERAL

– CENTRUL DE LINGVISTICĂ, ISTORIE LITERARĂ ȘI FOLCLOR IAȘI –

CREDINȚE ȘI SUPERSTITII

Ce credințe și obiceiuri există în sat în legătură cu alegerea locului de casă?

Înainte de a începe construcția unei case, se îngroapă ceva la temelia ei? Ce anume și cu ce scop?

Cunoașteți povești în care se vorbește de zidirea sau îngroparea sub stâlpii podurilor a unor vietăți? Scrieți-le în anexă.

De ce obișnuiesc oamenii să pună bani în ziduri?

Ce se crede despre un om a cărui umbră a fost zidită?

De ce nu-i bine să se întrerupă lucrul, pentru o perioadă mai îndelungată, atunci când se construiește o casă?

Ce semne se pun la o casă în lucru, când se așază căpriorii? Cu ce scop?

Ce credințe există în legătură cu casele părăsite?

Ce credințe și obiceiuri există în legătură cu mutatul în casă nouă?

Ce se spune despre casele pe care își fac berzele cuib? De ce nu-i bine să strici cuibul berzelor?

Ce credințe există în legătură cu cuiburile rândunelelor de sub streșinile caselor?

Ce se întâmplă dacă rândunelele își încep cuibul și apoi îl părăsesc?

Ce credințe există în legătură cu șarpele de casă? De ce nu-i bine să omori șarpele de casă?

Când se face cuptorul în casă, se pune ceva în zid? Ce anume și cu ce scop?

Ce credințe există în legătură cu fântânile? De ce se fac fântânile numai în anumite locuri?

Ce se spune despre oamenii care au făcut, pe cheltuiala lor, mai multe fântâni?

Cine și cum „leagă” izvoarele fântânii? Cum pot fi „dezlegate”?

Ce știți despre credința numită „amenințarea pomilor neroditori”?

În satul dv. se folosește calendarul cu ceapă? Când, cum și cu ce scop este făcut?

Cum împărțeau bătrânii anotimpurile anului? De când și până când ținea fiecare?

Începutul și sfârșitul fiecărui anotimp coincideau cu vreo sărbătoare religioasă? Ce obiceiuri se practicau în aceste zile?

Care sunt denumirile populare ale lunilor anului?

Cunoașteți zicători sau povești în legătură cu aceste denumiri? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, ce e bine și ce nu e bine să faci în ziua de luni? De ce?

De ce nu-i bine să mergi în pețit sau să faci nuntă marțea?

Cunoașteți cântece sau strigături în legătură cu această credință?

De ce nu-i bine să se croiască haine în zilele de marți sau sâmbătă?

Cunoașteți vreo poveste în care este vorba de cineva care a avut de pătimit că a lucrat duminica cu obiecte tăioase sau ascuțite? Scrieți-o în anexă.

Când cad și de ce sunt numite așa: lunea păstorilor, lunea curată, marțea ciorilor , marțea vaselor, miercurea strâmbă, joia iepelor, joia nepomenită și vinerea ouălor? Răspundeți, în anexă, pentru fiecare în parte.

Ce nu e bine să faci în fiecare din aceste zile? De ce?

Circulă în sat un cântec de luare în râs, referitor la femeile care vor să stea degeaba toate zilele săptămânii? Scrieți-le în anexă.

Poate prevedea omul, în timpul iernii, dacă vara următoare va fi călduroasă sau friguroasă, ploioasă sau secetoasă? Cum?

De ce nu-i bine să stea furca de tors fără caier pe ea în zilele Crăciunului?

De ce nu se dă nimic cu împrumut în ziua de Crăciun?

De ce nu-i bine să te cerți cu cineva în ziua de Crăciun?

Ce fac femeile în seara de Crăciun ca să nu le vină, peste an, uliul la găini?

Știți povești sau colinde despre Crăciun și Maica Domnului? Scrieți-le în anexă.

Ce trebuie să facă fetele în ajunul Anului Nou dacă vor să aibă glas frumos peste an?

După credința populară, cum se poate ghici, în ajunul Anului Nou, dacă cineva va avea noroc peste an sau nu?

Cum se poate prevedea în seara Anului Nou, cu ajutorul lunii, rodnicia sau nerodnicia anului viitor?

Ce vrăji se fac în seara Anului Nou pentru a avea, peste an, belșug în toate?

Cum încearcă unii oameni să afle, în seara Anului Nou, care cereale se vor face din belșug în anul care vine?

Ce fac, în dimineața Anului Nou, fetele care vor să fie iubite de flăcăi și să petreacă frumos la horă tot timpul anului?

De ce nu-i bine să se strige găinile în ajunul Bobotezei?

Ce credință există în legătură cu fuiorul de cânepă pe care-l dau femeile preotului în ajunul Bobotezei?

La ce dată și pentru ce se serbează Martinii de iarnă?

Ce fac oamenii în ziua de lăsatul secului ca sa nu le mănânce păsările, în anul care vine, grânele din lan?

Ce nume mai poartă Baba – Dochia?

Despre Baba – Dochia se vorbește în numeroase povești. Cunoașteți câteva dintre acestea? Scrieți-le în anexă.

Când încep zilele Babei – Dochia, până când țin și cum se mai numesc?

Se obișnuiește să se aleagă una din zilele Babei – Dochia? Ce credințe există în legătură cu această zi?

După ce cunoașteți că se va muia (va slăbi) gerul?

Cum vă dați seama, cu ajutorul unor animale, păsări sau insecte dacă primăvara se apropie? Prezentați fiecare caz în parte.

Mai cunoașteți alte semne care prevestesc o primăvară timpurie? Notați-le.

Când cade și cu ce scop serbați ziua ursului?

Se spune că în ziua ursului, cu ajutorul unor semne, se poate prevedea dacă primăvara e aproape, dacă anul va fi îmbelșugat și dacă albinele vor avea rod bogat. Care sunt aceste semne și ce prevestește fiecare dintre ele?

Știți o poveste în care se vorbește despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a serbat ziua ursului? Scrieți-le în anexă.

Când, cum și cu ce scop se practică obiceiul numit goana câinilor sau jujăul?

când spuneți că se deschide pământul? Ce înțelegeți prin aceasta?

Când se dezleagă limbile păsărilor? Ce credință există în legătură cu această zi?

Ce reprezintă mărțișorul și cu ce scop se face?

Cam de când se fac mărțișoarele în satul dumneavoastră?

Fetele dau mărțișoare băieților sau invers?

Fetele care dau mărțișoare băieților le cumpără sau le fac ele? Descrieți un mărțișor făcut de fete.

La 1 martie legați un mărțișor la mâna sau gâtul copiilor mici? Cu ce scop?

Câte zile este purtat mărțișorul și ce se face cu el după aceea? De ce?

Fetele mari și chiar nevestele poartă și ele mărțișoare la gât? Cu ce scop?

Înainte vreme, de firele mărțișorului se agață și un ban de argint? Cu ce scop?

Ce credințe și obiceiuri se păstrează în legătură cu fiecare zi din săptămâna mare? Scrieți-le pe zile.

După credința populară, pentru ce sunt bune resturile lumânărilor care au ars la biserică vineri seara, în săptămâna mare?

Cunoașteți povești în care se arată cum s-a făcut prima dată pasca? Scrieți-le în anexă.

Din ce este făcut, cu ce este împodobit și ce denumire poartă vasul în care duceți pasca la biserică?

Ce reprezintă ouăle roșii? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce reprezintă culoarea neagră cu care sunt vopsite, uneori, ouăle de Paști?

La Paști se fac ouă încondeiate, muncite, pictate, scrise, închistrite etc. Care dintre aceste denumiri este cunoscută la dv. în sat? Descrieți amănunțit în anexă, această practică.

De ce, în prima zi de Paști, e bine să mănânci, mai întâi ouă și pește proaspăt?

De ce, în ziua de Paști, se aruncă oasele de găină peste casa?

Se practică în sat, la Paști, obiceiul udatului între băieți și fete? Ce credințe există în legătură cu acest obicei?

După credința populară, ce reprezintă scrânciobul?

Câte feluri de scrânciobe se fac în satul dv.? Descrieți-le.

Când, cum și pentru ce se sărbătoresc Paștile blajinilor?

De ce se cheamă astfel această sărbătoare?

Mai poartă alte denumiri această sărbătoare? Care sunt acestea?

Cum se distrează tinerii în zilele Paștelui?

Când, cum și de către cine sunt scoase fetele mari la joc?

În ce constau obligațiile fetelor față de cei care le-au scos la joc?

Dar băieții, care ies prima dată la joc, au anumite obligații față de tovarășii lor mai mari? În ce constau acestea?

Ce semne prevestitoare de secetă sau ploaie cunoașteți? Dar pentru vreme bună?

Înainte vreme, primul om care ieșea primăvara la arat era sărbătorit? Cum? Descrieți acest obicei.

Ce este armindenul și cum se mai numește?

Când și cum se serbează armindenul?

Știți povești în care să fie vorba despre arminden? Scrieți-le în anexă.

După tradițiile și poveștile cunoscute, cum vi-l închipuiți pe Dumnezeu?

Se spune în sat că a existat o vreme când Dumnezeu și sfinții călătoreau pe pământ? Când? Sub ce înfățișare li se arătau oamenilor?

Știți povești despre călătoriile lui Dumnezeu pe pământ? Scrieți-le în anexă.

A existat cândva o tovărășie între Dumnezeu, Sf. Petru și diavol? Când?

Ce plănuiau ei să facă împreună? Din cauza cui s-a stricat tovărășia?

Care sunt animalele și păsările care l-au ajutat pe Dumnezeu la facerea lumii?

Care animale sau păsări au refuzat să-l ajute?

Cum le-a răsplătit sau cum le-a pedepsit Dumnezeu pe fiecare dintre acestea?

L-a ajutat ariciul pe Dumnezeu la zidirea pământului? Ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?

Cum l-a ajutat albina pe Dumnezeu la zidirea pământului și ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?

Cunoașteți povești în care se vorbește de zidirea pământului? Scrieți-le în anexă.

De ce se spune că broasca este protejata Maicii Domnului?

Știți vreo poveste despre Sfântul Trifon și Maica Domnului? Scrieți-le în anexă.

Cum vi-l închipuiți pe diavol și cum îl mai numiți?

Diavolul face uneori tovărășii cu oamenii? Cu ce scop? Cum și-i alege?

Cum puteau fi recunoscuți oamenii care se întovărășeau cu diavolul? Cum puteau fi stricate aceste tovărășii?

Sub ce înfățișare li se arată diavolul oamenilor?

Ce se întâmplă dacă nu serbați ziua sfinților Anton și Tănase?

Cine și din ce cauză i-a zis Sfântul Trifon Trif cel nebun?

Când și cu ce scop serbați ziua sfinților Haralambie și Vasile?

Știți vreo poveste despre sfinții Haralambie și Vasile? Scrieți-le în anexă.

Când și cu ce scop țineți sărbătoarea numită Caii Sfântului Toader?

Știți vreo poveste în care este vorba despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ținut această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

Știți vreo poveste despre cei patruzeci de sfinți? Scrieți-le în anexă.

Ce fac femeile în ziua de patruzeci de sfinți ca să nu le intre șarpele în casă?

Cum i se mai spune Sfântului Alexe? De ce?

Știți vreo poveste despre Sfântul Alexe? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, care sfinți păstrează cheile cu care se deschide și se închide pământul?

Cunoașteți vreo poveste despre Sfântul Lazăr? Scrieți-le în anexă.

Ce credințe sunt în legătură cu ziua în care cad Floriile? De ce se cheamă astfel această sărbătoare?

Știți povești în care se vorbește de învierea lui Isus Hristos? Scrieți-le în anexă.

Ce reprezintă brazdele verzi, cu ramuri de răchită în ele, care se pun pe la porțile caselor în ajunul Sfântului Gheorghe?

Cu ce scop se pun aceste brazde?

Când și cu ce scop se pun la porți și la streșinile caselor crengi de tei înfrunzite?

Când și cu ce scop serbați ziua lui Ioan fierbe-piatră? De ce poartă acest nume?

Cunoașteți povești în care se vorbește despre Sfântul Petru? Scrieți-le în anexă.

Când, cum și cu ce scop este serbată ziua Sfântului Macovei?

Ce credințe se păstrează în legătură cu sărbătoarea numită Foca?

Cunoașteți vreo întâmplare în care să fie vorba de cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ținut această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

Când cade și de ce se serbează ziua lui Ilie-Pălie?

Ce neplăceri poate avea cel care nu serbează această zi?

Care dintre cele două zile în care cade Sfânta Maria (Mare sau Mică) este considerată sărbătoare mai mare? De ce?

Cunoașteți povești în care să fie vorba despre cuvioasa Paraschiva? Scrieți-le în anexă.

Circulă la dv. în sat povești despre Sfântul Neculai? Scrieți-le în anexă.

De ce i se spune Sfântului Spiridon făcătorul de minuni?

Știți povești în care să fie vorba de Spiridon, făcătorul de minuni? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți povești în care să fie vorba de Sfântul Andrei? Scrieți-le în anexă.

Ce vrăji și farmece se fac în ajunul sau în seara de Sfântul Andrei? Scrieți-le în anexă.

Cum se mai numește sărbătoarea Schimbarea la față? De ce?

Cunoașteți vreo legendă în legătură cu această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

De ce se taie porcii mai ales în ziua de Ignat?

Știți povești în care să fie vorba de Ignat? Scrieți-le în anexă.

Când și cu ce scop serbați ziua Filipilor sau Sfântul Filip?

Știți vreo poveste sau vreun cântec în care este vorba de izgonirea din rai a lui Adam și Eva? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cum este organizat raiul? Dar iadul?

Cunoașteți cântece, urări sau povești în legătură cu raiul și iadul? Scrieți-le în anexă.

Ce se crede despre lumea de dincolo?

Se spune că la început cerul a fost mai aproape de pământ? Din ce cauză s-a îndepărtat?

Ce știți despre mijlocul sau inima bolții cerești? Unde se află și cine umblă pe acolo?

După credința populară, când și cum se deschide cerul? Câtă vreme rămâne deschis?

După credința populară, ce formă are pământul și pe ce se sprijină?

Cunoașteți o poveste în care se spune că Sf. Andrei ține pământul pe cap? Scrieți-le în anexă.

Care sunt semnele despre care se spune că vor prevesti sfârșitul lumii? Cum se va sfârși lumea (după aceste semne)?

Ce se va întâmpla după aceea cu pământul?

Cunoașteți cântece sau colinde în care se vorbește despre sfârșitul lumii? Scrieți-le în anexă.

Cum se numeau primii oameni care au locuit pământul?De ce se numeau așa?

Din ce cauză este pământul încrețit?

După credința populară, când și cum au luat naștere munții? Dar dealurile? Dar văile?

Pământul a fost făcut mai întâi sau apa?

Apele mari curgătoare de unde vin?

Știți o poveste despre stăpânul apelor? Notați-o în anexă.

Ce ființe supranaturale (nemaivăzute) trăiesc în apă? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce talismane poartă plutașii? Cu ce scop?

Știți povești despre „locurile rele” care se află în calea plutașilor? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cine păzește bogățiile subpământene?

Metalele prețioase (aurul, argintul) aduc norocul sau nenorociri în casa omului?

De câte feluri sunt comorile? După ce le deosebiți?

Când și cum încearcă oamenii să afle unde sunt îngropate comori?

Ce duhuri rele locuiesc în păduri? Ce rău fac oamenilor acestea și cum se poate lupta împotriva lor?

Știți povești despre Mama-Pădurii, Strâmbă-Lemne sau Sfarmă-Piatră? Scrieți-le în anexă.

Dați câteva exemple de arătări (vedenii) de noapte. Ce credeți despre ele? Apar întâmplător sau sunt trimise de cineva?

Ce se spune când la răsăritul sau la apusul soarelui cerul capătă o culoare roșie aprinsă?

De ce i se zice lunii sfânta lună?

După credința populară, cum se explică creșterea și descreșterea lunii?

Cum puteți prevedea schimbarea vremii cu ajutorul lunii?

Ce se crede despre petele din lună?

Ce știți despre oamenii lunatici?

După credința populară, când și cine a făcut soarele și luna? Care a fost făcut mai întâi?

Știți vreun cântec sau poveste în care se spune că, la început, soarele și luna au fost oameni? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, din ce cauză se întunecă uneori soarele sau luna?

Știți o poveste în care este vorba de cineva care duce soarele pe cer? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți o poveste în care se vorbește despre soare și ciocârlie? Scrieți-le în anexă.

Ce preziceri se pot face cu ajutorul stelelor?

Ce sunt stelele căzătoare și ce prevestesc ele atunci când cad?

Care sunt stelele după care vă orientați noaptea? Știți vreo poveste despre acestea? Notați-o.

Numiți toate constelațiile (grupurile de stele) pe care le cunoașteți. Explicați fiecare denumire.

După credința populară, cum este împărțit cerul și cine locuiește în el?

Ce se crede despre nori? Cum iau ei naștere și cine îi poartă pe cer?

Notați denumirile populare care se dau norilor după forma pe care o au.

Au căzut cândva ploi cu broaște, cu sânge, cu foc sau cu cenușă? Când? Ce prevestește fiecare dintre ele?

Din ce cauză se produc tunetele?

Ce trebuie să faci atunci când auzi prima dată tunând? De ce?

Ce se spune despre casele sau copacii trăsniți?

După credința populară, cum iau naștere roua și ceața?

Știți povești sau ghicitori despre rouă și ceața? Scrieți-le în anexă.

Ce se crede despre căderea zăpezii și înghețarea apei? Cui se datoresc aceste fenomene?

După credința populară, unde stau vânturile, cine le pornește și cine le poate opri?

Care vânturi sunt, cine le stăpânește și ce credințe sau superstiții cunoașteți în legătură cu fiecare dinte ele?

După credința populară, care sunt cauzele vânturilor puternice, ale furtunilor și ale grindinelor?

Unde bate vântul turbat și în ce constă primejdia pe care o prezintă?

Ce se crede despre vârtejuri sau vârtecușuri?

Pot unii oameni să pornească sau să oprească ploile, vânturile sau grindinele? Cum?

Cunoașteți cântece cu ajutorul cărora copiii încearcă s ploaia? Scrieți-le în anexă. Precizați dacă în timpul cântării copiii folosesc anumite obiecte sau dacă fac unele gesturi.

După credința populară, ce este curcubeul? Ce credință există în legătură cu el?

Pe ce se reazemă capetele curcubeului?

Care sunt și ce reprezintă fiecare din culorile curcubeului?

Cui se datoresc fulgerele și cine le poate opri?

Ce fac oamenii când fulgeră? De ce?

Care icoane atrag fulgerul? De ce? Ce trebuie să faceți cu ele?

Ce se crede în popor despre cutremurele de pământ?

Enumerați animalele sau păsările care prin urlete, cântece etc. povestesc ceva. Precizați ce prevestește fiecare.

Ce credințe există în legătură cu animalele sau păsările albe?

Ce credințe există în legătură cu animalele sau păsările negre?

de ce pisica este considerată dușman al omului, iar câinele prieten?

De când și din ce cauză nu se împacă pisica cu câinele?

Sunt unele animale despre care se crede că vorbesc. Care sunt acestea, când vorbesc și ce trebuie să facă omul pentru ale auzi?

Se crede că unele animale sau păsări au fost la început oameni? Care sunt acestea și cum au ajuns astfel?

Cucul a umblat singur dintotdeauna? Despre care pasăre se spune că este soția cucului?

Când i „se dezleagă” cucului limba (începe a cânta) și când i „se leagă” la loc?

Ce se întâmplă cu cucul după ce nu mai cântă?

Știți vreo poveste în care se spune cum s-a născut cucul? Scrieți-o în anexă.

Cunoașteți o pasăre numită Sava? Descrieți-o pe scurt. Ce povești știți despre ea? Scrieți-o în anexă.

De ce nu stă cucul să cânte într-un singur copac?

Ce trebuie să faci în ziua în care auzi prima dată cucul cântând? De ce?

Spuneți niște versuri când auziți cucul cântând. Scrieți-le în anexă.

La început cucul a mai avut un frate? Cum îl cheamă? Unde se află acum?

Cunoașteți o poveste în care la început cucul și pupăză au fost soți? Scrieți-o în anexă.

Cum încearcă fetele și flăcăii, cu ajutorul cucului, să afle dacă se vor mărita sau însura devreme ori târziu?

Lăutarii, fetele sau femeile bătrâne primejduiesc deseori viața cucilor? Cum?

Când și unde își face cuib cucul?

Descrieți plantele care poartă numele cucului, indicând exact denumirea lor populară.

Cunoașteți povești sau zicători în care să fie vorba și despre cuc? Notați-le.

Sunt numeroase cântece în care, printre altele, este vorba și despre cuc. Scrieți-o în anexă pe aceea care circulă în satul dv.

Care păsări prevestesc moartea prin cântecele lor?

Se cunosc în sat cântece sau povești în care să fie vorba și despre privighetoare? Scrieți-o în anexă.

Se spune că pitulicea doarme cu picioarele în sus. Din ce cauză?

Știți vreo legendă despre ciocârlie? Notați-o în anexă.

Ce prevestesc ciorile vara când umblă în stoluri mari? Dar iarna?

Cunoașteți vreo poveste despre rândunică? Notați-o în anexă.

De ce ciocârlia cântă numai ziua, iar privighetoarea numai noaptea?

Cântatul cocoșilor are influență asupra unor duhuri rele? De ce?

Ce sunt uriașii, când au trăit și ce semne arată că au existat cândva pe pământ?

În vremurile de demult au locuit uriași și în preajma satului dv.? Știți povești despre uriași? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cine locuiește movilele de pe câmp?

Ce sunt zânele? Când și pe unde umblă ele, cine le trimite și cu ce scop?

Cum deosebiți zânele bune de cele rele?

Cum au luat naștere stafiile, unde stau ele de obicei și ce rău fac?

Știți povești sau întâmplări cu stafii? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt ceasurile rele, când și pe unde umblă? Cum poate omul să scape de ele?

Ce este Borza ce înfățișare are și ce prevestește sosirea ei?

Ce credințe există în legătură cu cățelul pământului?

Cum ia naștere Spiridușul, unde trăiește și ce puteri are?

Ce înțelegeți prin piază bună și piază rea?

Ce înfățișare are și ce rău face Joimarița?

Ce este Marțolea, cum arată, când umblă și cui face rău?

Ce credințe există în legătură cu Murgilă, Miază-noapte și Zorilă?

Ce duhuri (bune sau rele) umblă în zori de zi?

După credința populară, ce sunt zmeii, balaurii, zgripțuroaicele și păsările cu cioc de fier? Pentru fiecare în parte arătați, în anexă, unde locuiește și ce rău face.

Cum arată căpcăunii, unde trăiesc și cu ce se hrănesc? Dacă știți povești despre căpcăuni, scrieți-le în anexă.

Cum se cheamă insecta care iese mai întâi primăvara? Ce credințe există în legătură cu ea?

Ce credințe există în legătură cu omorârea păianjenilor?

Știți vreo poveste în care se vorbește despre păianjen și Maica Domnului? Notați-o în anexă.

Care plante sunt considerate sfinte? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce se spune despre iarba fierului? Unde crește, cine o poate găsi și ce puteri miraculoase are?

Cunoașteți povești în care este vorba despre originea unor plante? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți cântece care li se cântă brazilor sau fagilor înainte de a fi tăiați? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cum au luat naștere scorburile copacilor și cine locuiește în ele?

Ce se crede despre Muma pădurii? Ce înfățișare are și unde locuiește?

Se spune că uneori pădurea vorbește. Când anume și cine îi poate înțelege graiul?

După credința populară, cum au luat naștere peșterile și cine locuiește în ele?

Ce se crede despre noroc? Unde se află și cine îl stăpânește?

Știți povești sau cântece în care să fie vorba și despre noroc? Scrieți-le în anexă.

Există vreo legătură între soarta omului și luna în care s-a născut? Explicați această legătură.

Ce se spune despre oamenii care au gropițe în obraji sau în bărbie?

Ce se spune despre oamenii care au strungăreață între dinți?

Ce se spune despre oamenii însemnați?

Când și cu ce scop se serbează ziua tâlharilor? Ce alte denumiri mai poartă această sărbătoare?

Ce credință există despre vise? De unde vin visele? Prevestirile lor se adeveresc? Dați câteva exemple.

Când te culci, ce e bine să pui sub cap, ca să nu-ti tulbure somnul duhurile rele?

Ce fac bătrânii cu dinții care le cad? De ce?

Unde își aruncă copiii dinții de lapte, când le cad, și ce zic? De ce?

Ce credințe există în legătură cu strănutul? Ce i se spune unuia care strănută?

Ce credințe există în legătură cu țiuitul urechilor? Ce prevestiri se fac?

Ce semne prevestește venirea musafirilor?

MEDICINA POPULARĂ

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de cap?

Unii oameni se plâng câteodată că i-a bătut cahla. Cum adică? Ce trebuie să facă pentru a scăpa?

Ce leacuri se folosesc împotriva amețelilor?

Care este cauza bolii numită amorțeala capului? Cu ce leacuri se vindecă?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de creieri?

De aprindere de creieri suferă și animalele? Care anume? Cum le vindecați?

Ce leacuri li se dau bolnavilor de nervi pentru calmare?

Ce leacuri folosiți pentru creșterea părului la copiii mici?

Ce leacuri folosiți împotriva căderii părului?

Din ce cauză apare și cum poate scăpa cineva de mătreață?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea durerilor de ochi?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de albeață?

Pentru vindecarea unui bolnav de albeață se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Cum se vindecă albeața la animale?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de ochi?

Aprinderea de ochi se întâlnește și la animale? Cum le vindecați?

Există o bubă care se face pe pleoapele ochilor. Din ce cauză apare, cum se cheamă și cu ce leacuri se vindecă?

Pentru vindecarea acestei bube se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia i s-au înfundat urechile?

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia îi puroiază (îi curg) urechile?

Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită năjit?

Scrieți în anexă descântecele de năjit care se cunosc în satul dv.

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia îi curge mereu sânge din nas?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea guturaiului (troahnei)?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă boala numită cel pierit?

Pentru vindecarea acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cunoașteți boala numită fălcărița? Cum se manifestă și cu ce leacuri se poate vindeca?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă orbalțul?

Scrieți în anexă descântecele de orbalț care se cunosc în satul dv.

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de dinți? Dar împotriva durerilor de măsele?

Când și la cine apare boala numită baghiță? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de gingii?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecate gâlcile?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea gâlcilor care puroiază?

Pentru vindecarea bolnavilor de gâlci se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă anghina?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă gușa?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecați pecingenii?

Unde, din ce cauză apar și cu ce leacuri se vindecă bubele numite blânde?

Din ce cauză apare și cum poate fi vindecată buba cea rea?

Pentru vindecarea unui bolnav de buba cea rea se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Unde, din ce cauză apar și cum poate fi vindecate bubele numite colț de lup?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecate bubele dulci?

Pentru vindecarea bubelor dulci se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Unde și din ce cauză apar buboaiele oarbe? Ce leacuri folosiți pentru vindecare lor?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă buba neagră?

Scrieți în anexă descântecul de bubă neagră.

Ce leacuri folosiți împotriva râiei?

Sunt unele bube care pot fi vindecate cu ajutorul unei năframe sau al unei haine de culoare roșie? Care sunt acestea? Cum procedați?

Unde și din ce cauză apar bubele numite plescaițe? Ce leacuri folosiți împotriva lor?

Ce leacuri folosiți pentru o rană care se vindecă foarte greu?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea rănilor de sifilis răsuflat?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită vărsat?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă uima?

Împotriva uimei se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

În care parte a corpului apare și cu ce leacuri se vindecă buba numită țâța cățelei?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea opăriturilor?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea arsurilor?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită brâncă?

Împotriva acestei boli se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de cori?

Cum se vindecă durerile de șale?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri se vindecă varicele?

Împotriva căror boli se folosesc lipitorile? Cum?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă pelagra?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită dropică?

În care parte a corpului și din ce cauză apare boala numită scurtă?

Cum se manifestă această boală și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită broască?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea degerăturilor?

Ce sunt trântiturile și cum pot fi vindecate?

Ce leacuri folosiți împotriva bătăturilor?

Ce leacuri se folosesc pentru vindecarea rosăturilor de la picioare?

Din ce provine boala numită călcătură? Ce leacuri folosiți pentru vindecarea ei?

Ce leacuri folosiți împotriva mușcăturii de câine? Dar atunci când câinele a fost turbat?

Ce leacuri folosiți împotriva mușcăturii de șarpe? Dar împotriva mușcăturii de năpârcă (viperă)?

Cu ce opriți sângele în cazul unei tăieturi mai mari?

Unele răni pot fi vindecate cu ajutorul unor animale sau păsări spintecate de vii? Cum?

Când aplicați animalul sau pasărea spintecată pe rana bolnavului, spuneți un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce înțelegeți prin dezvelirea oaselor?

Din ce cauză apare această boală și cu ce leacuri se vindecă?

Din ce provine și cu ce leacuri se vindecă ologeala?

Ce faceți dacă i se scrântesc cuiva (îi sar din încheieturi) oasele de la mâini sau de la picioare?

Cum vindecați un bolnav căruia i s-a rupt un os de la mână sau de la picior?

Ce faceți dacă unui om i se rupe șira spinării?

Ce leacuri folosiți împotriva reumatismului?

Din ce cauză apare și ce leacuri i se dau unui bolnav care are apă la încheieturi?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea gripei?

Ce leacuri folosiți împotriva tusei?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se poate vindeca tusea neagră?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea tusei măgărești?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de astmă (nădușeală)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de oftică (atacat)?

Ce leacuri i se dădeau, altădată, unui bolnav care avea apă la plămâni?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprinderea plămânilor?

Suferă de această boală și animalele? Cum le vindecați?

Cum poate fi salvat de la moarte un înecat?

Ce leacuri se foloseau înainte vreme pentru vindecarea unor boli de inimă?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă buba inimii?

Cum poate fi făcut să-și revină cineva care a leșinat?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri poate fi vindecată boala numită gălbinare?

Se îmbolnăvesc și animalele de gălbinare? Care anume? Cum se manifestă boala la animale și cu ce leacuri le vindecați?

Ce leacuri îi dați unui om beat despre care se spune că s-a aprins rachiul în el?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea bolnavilor de ulcer?

Din ce cauză apare boala numită izdat? Cum poate fi recunoscută și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Pentru vindecarea unui bolnav de izdat se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea bolii numite treapăd (diaree, pântecărie)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea dezinteriei (a scaunului de sânge)?

Ce leacuri i se dau unui copil care este încuiat (nu poate ieși afară)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de limbrici (viermi)?

Cum poate fi salvat de la moarte cineva care a băut otravă?

Ce leacuri folosiți împotriva otrăvirilor cu ciuperci?

Cunoașteți boala numită aplecare? Din ce cauză apare, cum se manifestă și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Pentru vindecarea acestei boli se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Ce alte boli de stomac cunoașteți și care sunt leacurile cu care le vindecați?

Din ce cauză apar, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă durerile de foale?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere la mațe?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea apendicitei?

Ce deosebire există între junghiuri și vătămătură?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de junghiuri?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de vătămătură?

Știți descântece despre vătămătură?

Ce leacuri li se dau bolnavilor care au piatră la rinichi?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă boala numită zăpreală (oprirea udului)?

Ce leacuri li se dau copiilor, mai mărișori, care se urinează în pat?

Ce leacuri i se dau unui om căruia i s-au umflat testiculele (boașele)?

Ce leacuri i se dau unui bărbat care, deși tânăr, nu poate avea relații cu femeile (este neputincios)?

Unde, din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala lumească?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea sculamentului (sfrenței, scurgerii pe țeavă)?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită leucoare sau flori albe?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită mătrice?

Ce leacuri li se dau femeilor care au pierderi mari de sânge la lună?

Ce leacuri li se dădeau, altădată, femeilor gravide pentru a naște ușor?

Înainte vreme, ce făceau femeile gravide pentru a avea o naștere ușoară?

Ce leacuri folosesc femeile care nu au copii dar ar dori să aibă?

Ce făceau înainte vreme femeile gravide care voiau să piardă (să lepede) copilul?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită trânji?

Ce leacuri se foloseau împotriva turbării?

Ați auzit de o boală numită cățeii de turbă? Cum se manifestă și ce leacuri se folosesc pentru a fi vindecată?

Cum pot fi oprite hemoragiile (scurgerile de sânge) interne?

Ce leacuri li se dau copiilor (și chiar vârstnicilor) pentru curățirea sângelui?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de friguri?

Pentru vindecarea unui bolnav de friguri se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită tifos?

Ce este boala grabnică? De ce se cheamă așa? Cum poate fi vindecată?

Din ce cauză apare și cum poate fi vindecată boala copiilor?

De obicei, cine suferă de boala câinească? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

La ce vârstă apare, cum se manifestă și cum se vindecă boala numită strâns?

Știți descântece de strâns? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri se foloseau, altădată, împotriva bolii numite rac?

După credința populară cine stăpânește ciuma? Când și de ce o sloboade?

Care sunt bolile ce se pot vindeca cu ajutorul sângelui de broască? Cum se procedează?

Ce sunt fumurile, cum se fac și împotriva căror boli se folosesc?

Ce este alifia vânătă, cum se prepară și împotriva căror boli se folosește?

Din ce și cum se face leacul de nouă feluri? Ce boli pot fi vindecate cu acest leac?

Când i se dă unui bolnav leacul de nouă feluri, se spun descântece? Scrieți-le în anexă.

Împotriva căror boli se folosește veninul provenit din acul albinelor? Cum se procedează?

Ce leacuri se fac cu ajutorul fierei de la animale? Împotriva căror boli se folosesc aceste leacuri?

Ce sunt irurile, cum se fac și împotriva căror boli se folosesc?

Sunt unele sărbători pe care oamenii le țin pentru a nu fi loviți de boală?Care sunt acestea și împotriva căror boli se țin?

Ce boli se pot vindeca prin stinsul fierelor?

Cine și de unde aduce aceste fiere? Cum se sting?

Ce cuvinte se spun când se sting fierele? Scrieți-le în anexă.

Ce înțelegeți prin deochi? Se poate deochea cu privirea sau și cu vorba? Cum?

Cum se păzesc oamenii de deochi?

Se spun descântece împotriva deochiului? Scrieți-le în anexă.

Cum se manifestă un copil bolnav de sperietură? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Știți descântece despre sperietură? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită inimă rea?

Împotriva acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Din ce provine boala numită ceas rău? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

Cunoașteți descântece de ceas rău? Scrieți-le în anexă.

Cum se manifestă boala numită pocitură? Ce leacuri folosiți împotriva ei?

Pentru vindecarea unui bolnav de pocitură se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cunoașteți o boală numită cei răi? Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Împotriva acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită dambla?

Pentru vindecarea unui bolnav de dambla se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cum poate deveni cineva vrăjitor? De unde îi venea puterea?

Se ocupau cu vrăjitul și bărbații sau numai femeile?

Ce animale sau păsări erau puse în slujba vrăjitorilor?

Cum își puteau pierde vrăjitorii puterea?

Cum erau vrăjile cu ajutorul cărora se goneau duhurile rele?

Cine și cum poate dezlega (desface) vrăjile sau farmecele?

Când și cum își fac fetele vrăji? Ce află ele pe această cale?

Când, cum și în ce scop se face vraja așternerea patului?

Când, cum și în ce scop se face vraja încingerea brâului?

Când, cum și în ce scop se face vraja chemarea lunii?

Când, cum și în ce scop se face vraja învierea focului?

Când, cum și în ce scop se face vraja înfigerea cuțitului?

Cunoașteți descântece de dragoste? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt strigoii și ce rău fac ei oamenilor?

Se întâlnesc strigoii între ei? Când? Unde? Cu ce scop?

Seara, înainte de a se culca, oamenii care se tem de strigoi întorc vasele cu gura în jos? De ce?

Cum este îngropat cineva despre care se crede că a fost strigoi?

Se rostesc descântece împotriva strigoilor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt pricolicii? Cum iau naștere și ce rău fac?

Se spun descântece împotriva pricolicilor? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, ce este zburătorul?

Când, cui și sub ce înfățișare se arată de obicei? Ce rău face zburătorul?

Se rostesc descântece împotriva zburătorului? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt moroii, sub ce înfățișare se arată și ce rău fac?

Ce fac oamenii pentru a scăpa de răul moroilor?

Se rostesc descântece împotriva moroilor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt ielele? Când, cui și sub ce înfățișare se arată?

Ce rău sau ce bine fac ielele?

Se rostesc descântece împotriva ielelor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt rusaliile? Cum se mai numesc?

Când, cui și sub ce înfățișare se arată rusaliile? Ce rău sau ce bine fac?

Se rostesc descântece împotriva rusaliilor? Scrieți-le în anexă.

Ce este samca? Sub ce înfățișare se arată și ce rău face?

Cunoașteți descântece de samca? Scrieți-le în anexă.

Ce duhuri de apă cunoașteți? Ce „puteri” au acestea?

Boala numită căpiere apare numai la oi sau și la animale?

Din ce provine această boală, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Ce boli de gură au vitele?

Pentru fiecare boală în parte arătați din ce provine, cum se manifestă și cu ce leacuri folosiți pentru vindecarea ei.

Din ce cauză apare, la vite, boala numită curduc? Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Ce sunt jolnele și la care animale apar? Ce leacuri folosiți împotriva lor?

Din ce cauză se îmbolnăvesc vitele mari de broască? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Ce leacuri i se dau unui cal aprins?

Din ce provine și cu ce leacuri se vindecă răpciuga cailor?

Care animale se îmbolnăvesc de dalac? Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Boala numită gălbează (călbează) apare la oi sau și la vitele mari?

Cum recunoaște animal bolnav de gălbează și leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Cum poate fi vindecat un animal care s-a umflat din cauza lucernei sau a trifoiului verde?

Împotriva căror boli se obișnuiește să li se ia vitelor sânge? Cum se procedează?

Vițeii capătă adesea o boală numită șopârlaiță. Din ce provine, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Împotriva acestei boli se spune descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză se îmbolnăvesc animalele de vărsat? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Din ce cauză apare și cum se numește boala datorită căreia pulpele vacilor sau ale oilor se împietresc și nu mai slobod laptele?

Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Din ce cauză se îmbolnăvesc oile de răsfulg? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Cine poate lua mana vacilor?

Știți descântece pentru mana vacilor? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru a vindeca oasele (umflăturile) de la picioarele cailor?

La care animale apare, unde și din ce provine boala numită arici?

Cum se manifestă această boală și cu ce leacuri se vindecă?

OBICEIURI RITUALE

NAȘTEREA

Care sunt regulile ce trebuie respectate de femeia însărcinată?

Cunoașteți anumite semne pe baza cărora femeia însărcinată poate ști dacă va avea băiat sau fată?

După credința populară, ce trebuie să facă o femeie ca să nască mai ușor?

Ce nu trebuie să facă o femeie însărcinată dacă nu vrea să nască gemeni?

Ce se întâmplă dacă unei femei însărcinate nu i se dă să guste dintr-o mâncare pe care o poftește?

Ce se întâmplă dacă o femeie însărcinată fură un obiect oarecare?

De nu-i bine ca femeia însărcinată să-și înnoade părul?

De ce este rău să treci prin fața unei femei însărcinate?

Ce trebuie să facă femeile însărcinate dacă vor să nu aibă copiii anumite infirmități?

De ce se feresc femeile însărcinate să dea cu piciorul în câini?

De ce nu-i bine să stea femeile însărcinate în prag?

Se feresc femeile însărcinate să treacă peste o funie? De ce?

Ce se întâmplă dacă o femeie, când este însărcinată în primele luni, nu spune?

Cunoașteți cântece, povești , ghicitori sau strigături în legătură cu femeia însărcinată?

Care sunt spiritele rele din cauza cărora femeile însărcinate pot pierde copiii? Cum pot fi învinse aceste spirite?

De ce femeile însărcinate se feresc să știe mai multe persoane ziua în care vor naște?

Ce credințe există în legătură cu femeile însărcinate care nu pot naște?

Cine oferea, în trecut, ajutor femeilor la naștere? În ce consta acest ajutor?

Imediat după naștere, moașa rostește câteva cuvinte la adresa copilului? Ce spune?

După prima baie, copilul înfășat este așezat sub masă? De ce? Ce fac cei care asistă la această scenă?

Ce face moașa pentru ca lehuza și noul-născut să nu aibă de suferit de pe urma vizitatorilor?

Ce credințe există în legătură cu copiii gemeni?

Ce se spune despre copiii din flori?

După credința populară, cum se poate ști dacă noul-născut va avea în viață parte de dreptate sau nu?

Ce credințe există în legătură cu steaua noului născut sau cartea soartei sale?

Ce se zice despre un copil născut sâmbăta?

Dar despre unul născut într-o zi de sărbătoare?

Ce pericole se abat asupra copiilor nebotezați? Cum pot fi înlăturate aceste pericole?

După credința populară, din ce cauză unii copii sunt născuți morți?

De ce apa pentru baia noului-născut se încălzește într-o oală de lut nouă?

De ce apa pentru baie nu trebuie să fiarbă sau să clocotească?

De ce, înainte de a fi îmbăiat, noul-născut este trecut printr-un vas cu apă rece?

Ce se pune în apa în care va fi îmbăiat noul-născut? Cu ce scop?

Cum încercați să aflați ce meserie va îndrăgi noul-născut în viața sa?

Există obiceiul așezării noului-născut pe pământ, de unde tatăl îl ridică și-l așază lângă mama sa? Ce credințe există în legătură cu acest obicei?

Cunoașteți cântece în care se vorbește despre apa folosită la îmbăierea noului-născut? Scrieți-le în anexă.

Din ce lemn trebuie să fie făcută albia (covățica) în care este scăldat noul-născut? De ce?

De ce nu-i bine să fie scăldat copilul după apusul soarelui?

Unde se varsă, de obicei, apa în care a fost scăldat copilul? Cu ce scop?

De ce nu se așază cu gura în jos albia în care a fost scăldat copilul?

de ce nu sunt lăsate la uscat scutecele copilului după asfințitul soarelui?

Ce fac moașele ca să umble copiii cât mai repede în picioare?

Când, cum și de ce se face „slobozirea” (sfințirea) casei în care se află lehuza?

Cum sunt păziți de spiritele rele copiii nebotezați?

Ce sunt rodinii (rodinele)? Când se aduc? Se spun câteva versuri cu acest prilej? Notați-le.

De ce nu-i bine să fie alăptat copilul, prima dată, de o altă femeie?

Ce credințe există despre ursitoare? Câte sunt, când și cu ce scop vin la casa unde se află un nou-născut?

Ați auzit despre un cântec al ursitoarelor? Cine, când și cu ce scop îl cântă? Scrieți-l în anexă.

Cum pot fi îmblânzite ursitoarele?

Cunoașteți cântece sau povești despre ursitoare? Scrieți-le în anexă.

Ce credințe există în legătură cu înrudirea prin încumetrire?

După botez, când nașii îi dau finul moașei, ce cuvinte rostesc?

Dar moașa ce cuvinte rostește când îi dă copilul botezat mamei sale?

Ce urare îi fac nașii finului după ce s-au întors de la botez?

Cine hotărăște ce nume să poarte nou-născutul?

Când alegeți numele de botez, țineți seama de luna s-au sărbătoarea religioasă în preajma căreia s-a născut copilul?

Preotul poate schimba numele de botez ales de dv.?

Copilul este scăldat imediat după botez sau o zi două mai târziu? De ce?

În prezent, care sunt numele de botez (băieți și fete) cele mai răspândite în sat?

Dar acum 40-50 de ani, care erau?

Ce nume de botez apar mai des în cântecele cunoscute în satul dv.?

Ce sunt mărturiile de botez?

Numele de botez poate fi schimbat? Din ce cauză? Cum se procedează? Referiți-vă numai la schimbările de nume care se fac fără a trece în acte.

Ce știți despre vânzarea copiilor? Cu ce scop se face?

Când se face cumetria, cine participă și cum se desfășoară?

Ce deosebire faceți între cumetrie și scăldușcă (scăldăciune)?

Ce mâncăruri și băuturi se consumă la cumetrii?

Cum sunt îmbrăcați cai care participă (bărbați și femei) la această petrecere? Dar înainte vreme cum erau îmbrăcați?

Cumetriile se fac cu muzică?Care sunt instrumentele muzicale preferate în astfel de împrejurări?

La masă se spune o orație? Cine o rostește? Scrieți-o în anexă.

Când închină moașa finul nașilor, zice vreo urătură? Scrieți-o în anexă.

Ce este pupăza care se face la cumetrie?

Cui îi este închinată, de către cine și ce cuvinte se rostesc la închinare?

Cu care dintre obiceiurile de nuntă se aseamănă obiceiul de botez numit pupăza?

Cunoașteți cântece și strigături care se cântă și se rostesc numai la cumetrii? Scrieți-le în anexă.

Ce știți despre cumetria grasă sau cumetria în ghenunchi? Când se face și prin ce se deosebește de cumetria obișnuită?

La sfârșitul cumetriei se poartă un dialog, cântat sau strigat, între cumetrii cei mari? Ce spun ei?

Unele femei care participă la scăldarea copilului, după ce se varsă apa în care l-au îmbăiat, se așază pe covată sau sar peste ea. Cu ce scop?

Se trece copilul, de mai multe ori, prin cămașa cu care era îmbrăcată mama sa când l-a născut? De ce?

Când, în ce constă și cu ce scop se face îmbisericirea femeii care a născut?

Ce sunt colacii de botez, cine, când și cui îi duce?

Se rostesc anumite orații cu acest prilej? Scrieți-le în anexă.

Ce cântece cântă mamele pentru a-și adormi copiii?

Ce cântece li se cântă copiilor când sunt treji? Scrieți-le în anexă.

Există vreo deosebire între cântecele adresate fetelor și cele adresate băieților? Care anume?

Ce cântece îi cântă mama copilului când se joacă cu el? Scrieți-le în anexă.

Ce cântece sau versuri îi spune mama copilului când acesta începe să umble? Scrieți-le în anexă.

Ce știți despre tunderea sau retezarea părului și tăierea unghiilor la copiii mici? Când, de către cine și cu ce scop se fac?

La ce vârstă e bine să fie înțărcat copilul? De ce nu mai devreme sau mai târziu?

De ce nu e bine să fie copilul întors de la țâță?

NUNTA

Există anumite semne care prevestesc norocul sau necazul în căsnicie? Care sunt acestea?

Între ce vârste trebuie să se mărite fetele și să se însoare băieții? De ce?

Cum încearcă fetele bătrâne să-și aducă pețitorii?

Cunoașteți cântece sau strigături despre fetele bătrâne și flăcăii tomnateci?

Scrieți-le în anexă.

Cum numiți omul pe care flăcăul îl trimite la părinții fetei s-o ceară de soție? Se trimite unul singur sau mai mulți? De ce?

Ce trebuie să facă acest om? Când și cum este răsplătită strădania lui?

Cunoașteți anumite semne care prevestesc însurătoarea băiatului sau măritișul fetei? Notați-le.

Care sunt zilele cele mai potrivite (bune) pentru pețire, logodnă și nuntă? De ce?

Cunoașteți cântece, proverbe, zicători sau strigături în legătură cu credința că numai anumite zile sunt bune pentru pornit căsătoria? Scrieți-le în anexă.

Cum numiți prima întâlnire a părinților fetei cu părinții băiatului? Unde are loc? Cine mai participă și ce se discută cu acest prilej?

Cine și când hotărăște ziua logodnei? Unde are loc logodna, cine participă și cum se desfășoară?

Când și de către cine sunt aleși nunii cei mari? Ce credință există în legătură cu acest grad de înrudire?

Nașii de cununie trebuie să fie cei de botez sau pot fi luați și alți oameni?

Înaintea nunții se fac schimburi de daruri (haine) între mireasă și mire? Când?

Cine merge cu darurile și ce cuvinte rostește când le înmânează? Scrieți-le în anexă.

În care perioade ale anului se fac nunțile? De ce?

Ce semne prevestitoare (de bine sau de rău) se pot arăta în ziua nunții?

Când începe nunta și câte zile ține?

Cum se cheamă omul care dirijează toate treburile la nuntă? Este unul singur sau sunt mai mulți? Acesta trebuie să fie rudă cu mirii sau străin?

În satul dv., la nunți, cântă muzica fanfară sau orchestră? Pe care dintre acestea o preferă mai mult tinerii? Dar vârstnicii?

Muzicanții sunt din sat sau din altă parte? Pentru fiecare formație muzicală indicați localitatea în care se află.

La nuntă se cântă și din gură sau numai din instrumente? Cântecele din gură sunt zise de muzicanți în mod obișnuit sau numai la cererea nuntașilor?

Scrieți în anexă cântecele ce se aud la nunți în satul dv.

Nunta se face acasă la părinții fetei sau ai băiatului? De ce?

Dacă fata (mireasa) este din alt sat, când și de către cine este adusă la mire?

Un tânăr din alaiul miresei rostește o orație la poarta părinților miresei? Cum se numește orația? Scrieți-o în anexă.

Dacă mireasa este din același sat cu mirele, când vine la casa acestuia? De ce?

Când pleacă mireasa de la casa părinților săi, se înhobotează? Și ia iertăciunea? Cine rostește iertăciunea? Scrieți-o în anexă.

Cum este împodobită căruța în care își ia mireasa zestrea?

Când se încarcă zestrea miresei, sunt de față fete și femei care bat din palme și rostesc strigături? Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Dacă mireasa este din alt sat, ce pretenții au flăcăii din satul miresei față de mire? De ce?

Mirele trebuie să se supună sau nu? Ce se întâmplă dacă se supune?

Există obiceiul înfruntării, prin orații, strigături sau ghicitori între ceata flăcăilor care însoțesc mirele și ceata flăcăilor din satul miresei? Scrieți în anexă orațiile sau strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

În drum spre casa mirelui se rostesc strigături? De către cine? Scrieți-le în anexă.

Când ajunge acasă la mire, alaiul nuntașilor este întâmpinat de soacra cea mare? Ce orații sau strigături se rostesc cu acest prilej? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți unele credințe în legătură cu primii pași pe care-i face nora în casa soacrei? Scrieți-le în anexă.

Cum se numesc și ce semne distinctive poartă tinerii (băieți și fete) care fac parte din alaiul de onoare al mirilor? De către cine sunt ei aleși?

Cum, când și de către cine sunt invitați oamenii din sat la nuntă?

Se spun cu acest prilej anumite orații? Scrieți-le în anexă.

Chemătorii la nuntă (vornicii, vătăjeii) umblă prin sat pe jos sau călări? Cum sunt îmbrăcați și ce semne distinctive portă?

Există obiceiul ca un tânăr să conducă alaiul de onoare? Ce denumire poartă acesta și cum poate fi recunoscut?

Când se bărbierește mirele și în prezența cui? Ce cântece se cântă cu acest prilej?

Cine, când și cum înhobotează mireasa?

Ce cântece se cântă la înhobotat și de către cine? Scrieți-le în anexă.

Descrieți amănunțir îmbrăcămintea mirelui și a miresei.

Dar în urmă cu cincizeci-șaizeci de ani, cum se îmbrăcau?

Cum este pregătit momentul iertăciunii?

Se rostește o orație cu acest prilej? Este aceeași orație care s-a rostit la casa miresei? Dacă nu, scrieți-o în anexă.

După ce mirii au primit binecuvântarea părinților, cum părăsesc încăperea?

Dacă ies jucând, scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

La cununia religioasă tinerii merg pe jos sau cu căruța? Cum este împodobită căruța?

Alaiul nuntașilor merge la biserică pe drumul cel mai scurt sau pe ocolite? De ce?

În timp ce mirii intră în biserică să se cunune, unde rămâne și ce face alaiul nuntașilor?

la întoarcerea de la biserică, aruncă oamenii apă înaintea mirilor? De ce?

Venind de la cununie, în drum spre casa mirelui, se rostesc strigături? Scrieți-le în anexă.

Ce fac nuntașii acasă la mire, imediat după întoarcerea de la biserică?

Când și pentru cine se așază masa de cununie?

Până când rămâne tineretul la petrecere?

la cât timp după masa de cununie este așezată masa cea mare? De ce?

Nunta se desfășoară în continuare, și noaptea, sau se face o pauză pentru odihnă? Dacă se face, cât timp durează?

La începutul mesei celei mari se rostește o orație de dezlegare a mesei? Cine o rostește? Scrieți-o în anexă.

Invitații stau la masă odată toți sau în mai multe serii? De ce se ține seama când face această împărțire: de spațiu, de gradul de rudenie sau de ce?

Cine aduce (joacă) găina (cloșca) și cui i-o închină? Ce fac nuntașii în acest timp? Dar muzica?

Scrieți în anexă orațiile și strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Cum este împodobită găina? Se aduce înainte, în glumă, o găină sau o pereche de porumbei vii?

Cum și de către cine este răsplătit cel ce aduce găina?

Cum sunt răsplătiți bucătarii, pentru strădania lor, de către nuntași?

Cine închină paharele dulci? Cui îi sunt închinate mai întâi? De ce?

Cel care închină paharele dulci spune aceleași cuvinte la toată lumea? Dacă nu, cui îi sunt adresate cele mai multe și mai frumoase cuvinte?

Scrieți în anexă orațiile și strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Este un singur om care știe să închine paharele dulci sau sunt mai mulți?

Când se închină darurile la socri și la nuni? Cine le închină și în ce constau aceste daruri?

Cel care închină darurile spune o orație? Scrieți-o în anexă.

Ce dăruiesc nuntașii mirilor?

De la început și până la sfârșitul nunții cine rostește mai multe strigături: bărbații sau femeile?

Există în sat obiceiul răpirii miresei? Cine și când o răpește? De către cine este răscumpărate?

Când, cum și de către cine este dishobotată (desîmbălțată) mireasa?

Se așază voalul miresei pe capul unei fete? Ce credință există în legătură cu acest obicei?

Cunoașteți obiceiul numit uncrop sau la plăcinte? Când se practică și în ce constă?

Spre sfârșitul nunții se practică obiceiul numit priboi sau pripoi? În ce constă?

Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Cunoașteți obiceiul numit cale primare? Când și cum se practică, unde are loc și cine participă?

Există în sat obiceiul scosului la biserică? Când, cum și cu ce scop se practică acest obicei?

Se practică în sat obiceiul numit mărul de cununie sau pomul de cununie? Când anume și în ce constă?

Ce sunt colacii de cununie? De către cine, cui și la cât timp se duc?

Cel care merge cu colacii de cununie spune și o orație? Scrieți-o în anexă.

ÎNMORMÂNTAREA

După credința populară, care sunt semnele ce prevestesc apropierea morții?

Se spune că animalele sau păsările domestice prevestesc uneori moartea omului? Cum?

Sunt unele corpuri cerești despre care se spune că pot prevesti moartea omului? Care sunt acestea? Cum o prevestesc?

Ce semne prevestitoare de moarte se por arăta în vis?

Dintre păsările sălbatice, care prevestește moartea prin cântecele ei?

Când și cu ce scop se face mergerea din urmă sau sfânta taină a maslului?

Despre ce vedenii pomenesc bolnavii când sunt gata să moară?

E bine sau rău ca rudele apropiate ale unui bolnav să fie în preajma sa când acesta este gata să moară?

Se poate face ceva pentru ușurarea morții? Ce anume?

De ce i se pune bolnavului, care este gata să moară, o lumânare aprinsă în mână?

Ce se zice despre cei care mor fără lumânare?

Cunoașteți cântece populare în care se vorbește despre oamenii (mai ales militari) care au murit fără lumânare?

Pentru cine și cu ce scop se aprinde, la Vovidenie (Ovidenie), o lumânare mare la biserică?

E bine sau rău ca în ceasul morții unui om cei apropiați lui să plângă tare? De ce?

De ce omul care este pe patul morții trebuie să se ierte cu toți cunoscuții?

După ce moare cineva, se deschid ușile și ferestrele, se acoperă vasele cu apă, se acoperă sau se întorc oglinzile și se dau afară câinii sau pisicile. Cu ce scop? Răspundeți pentru fiecare caz în parte.

Ce semne de doliu se pun la casa mortului?

Ce se spune despre oamenii care mor în perioada da la Paști până la Duminica Mare?

Ce se spune despre oamenii care mor în a doua săptămână după Paști?

Când moare cineva, cum sunt vestiți vecinii? Dar întregul sat?

Cum se pregătește apa în care va fi scăldat mortul?

Cine scaldă mortul și ce daruri primește pentru aceasta?

De ce nu-i bine să ardă un foc mare sub vasul în care se încălzește apa pentru baia mortului?

Ce se face cu apa în care a fost scăldat mortul? De ce?

De ce se pune la picioarele mortului, în timpul spălatului, un vas cu apă sfințită?

Se taie părul mortului sau nu? De ce?

De ce uneori unghiile mortului sunt lăsate netăiate?

Cine bărbierește mortul? Ce se face cu briciul după aceea?

Cu ce este îmbrăcat și încălțat mortul? Dar înainte vreme?

Cum sunt cusute hainele pentru mort? De ce?

Se pune ceva în hainele mortului? Ce anume? Cu ce scop?

Dacă moare un flăcău sau o fată mare, li se coase cămașa de înmormântare cu ață neînnodată? De ce?

Căror morți li se mai coase cămașa tot cu ață neînnodată? De ce?

Prin ce se deosebește înmormântarea unei fete mari sau a unui flăcău de aceea a unor oameni bătrâni sau a unor copii?

În care cameră este așezat mortul? Încotro este pus cu capul? De ce?

Se obișnuiește să se pună hrană pentru sufletul mortului? Unde? Cu ce scop?

Câtă vreme mortul stă pe masă, picioarele îi sunt legate cu o năframă sau o ață de lână; Când este pornit spre cimitir i se dezleagă picioarele. De ce?

Când se închide sicriul, se lasă înăuntru o lumânare și niște bani? Cu ce scop?

În satul dv., înmormântările se fac cu steag? Ce este steagul de înmormântare, unde se așază și cât timp se păstrează?

Ce credințe există în legătură cu steagul de înmormântare? Scrieți-le în anexă.

Ce deosebire faceți între steag și prapor?

Se face brad la înmormântare? Cum se împodobește, unde este locul lui în alaiul înmormântării și cine îl duce?

Bradul se folosește la toate înmormântările sau numai la unele? La cere? De ce?

Cunoașteți un cântec (bocet) al bradului? Scrieți-l în anexă.

Bradul de înmormântare poate fi înlocuit cu ramuri de măr? Cum se împodobesc acestea și ce denumire poartă?

Ce știți despre toiagul de înmormântare? Descrieți în anexă acest obicei.

Cu ce scop se face pausul? (blidul pe care se așază o sticlă cu vin și un colac) și de ce nu poate lipsi din alaiul înmormântării?

Cum și cu ce scop se face coliva?

Ce este pomul de înmormântare și cu ce scop se face?

Există vreo deosebire între pomul de înmormântare și bradul de înmormântare? Care anume?

Care este semnul distinctiv al celor îndoliați?

Cât timp se ține doliul? Precizați pentru fiecare grad de rudenie în parte: mamă, tată, frate, soră, bunic, soț, soție, moș, mătușă etc.

Când moare un om, se pun pe fereastra dinspre miazăzi două pahare pline? Cu ce sunt umplute și cât timp sunt lăsate acolo? Cu ce scop?

De ce se priveghează mortul? Notați în anexă toate credințele și superstițiile care se păstrează în sat, în legătură cu priveghiul.

Ce spun, când intră în casă, cei care vin la mort?

Cei care vin la priveghi pun un ban pe icoana ce se află pe pieptul mortului? Cu ce scop?

Care sunt jocurile ce se practică la priveghi? Cine și cum le practică?

În cazul unora dintre jocuri ce se practică la priveghi, se spun și unele cuvinte? Scrieți-le în anexă.

Se folosesc buciumele sau trâmbițele la înmormântare? Cum anume?

Ce alte instrumente muzicale se mai folosesc la înmormântare?

Unde se pune ața cu care a fost luată mortului măsura pentru sicriu? De ce?

Cine face sicriul și ce primește în dar?

Cum este făcut sicriul? De ce?

Când este adus sicriul în camera în care se află mortul?Cine îl aduce?

Ce se așterne în sicriu? Ce se mai pune în sicriu? Cu ce scop?

De ce nu se îngroapă morții lunea?

Ce obiecte se leagă la podoabele bisericești? Cu ce scop? Cine le ia?

Cu ce sunt duși morții la cimitir: cu carul, cu sania sau cu năsălia?

Cum este împodobit carul, sania sau năsălia pe care este dus mortul la groapă? Dar boii sau caii se împodobesc? Cum?

Descrieți, în anexă, alaiul înmormântării unei fete mari.

Când este scos mortul din casă, se lovește sicriul de trei ori de pragul ușii? De ce?

Dacă mortul este un soț tânăr, i se deschide cămașa la gât când este coborât în mormânt? Cu ce scop?

Cum sunt orânduite podoabele bisericești înaintea mortului?

Cu câte podoabe (stări, popasuri) se duc morții la cimitir și ce obiecte (punți, poduri) se dau de pomană la fiecare prohod?

Cum și cu ce scop se dau aceste pomeni?

Cimitirul este în același loc cu biserica? Dacă cimitirul se află în altă parte, mortul este dus și pe la biserică? Cu ce scop?

Cine face groapa și ce răsplată primește pentru munca sa?

De ce nu-i bine să se facă groapa mai mare decât mortul?

Locul de groapă se plătește? Cui? De ce?

Cum este coborât sicriul în groapă?

Cine și din ce face crucea pentru mort? În funcție de vârstă, există vreo deosebire între crucile morților? Care?

Există obiceiul dării „peste groapă”? în ce constă?

După înmormântare se face o masă la casa mortului? Cum se cheamă? Cine participă?

De ce se tămâiază și se udă mormântul timp de 40 de zile după îngroparea mortului?

Dacă într-o familie mor copiii, unul după altul, ce se crede că trebuie să facă părinții pentru a-i feri de moarte pe cei rămași în viață?

Câte prăznuiri (praznice) se fac unui mort, cu ce scop și la ce intervale de timp?

Sărbătoare Moșilor oferă prilejul de a pomeni morții. După anotimpuri, câte feluri de moși cunoașteți și ce se dă de pomană de fiecare dată?

Ce credințe există în legătură cu fiecare obiect care se dă de pomană la Moși?

După credința populară, câte vămi are văzduhul și cum se poate trece prin ele?

Mortul este bocit de rudele apropiate sau și de străini?

Bocesc și bărbații sau numai femeile?

Sunt în sat bocitoare cu plată? Se deosebește bocetul lor (cuvintele pe care le spun) de acela al rudelor mortului?

Bocetele sunt diferențiate pe grupe de vârstă? De exemplu: pentru mamă, tată, frate, soră, copil, fată mare, flăcău etc. Scrieți-le în anexă pe celea care se practică în satul dv. Precizați când anume se bocesc.

Bocetele seamănă cu o poezie sau cu o poveste?

Cunoașteți un bocet numit Zorile sau Strigarea zorilor? Când se bocește? Scrieți-l în anexă.

Se obișnuiește să bocească mai multe femei în cor? Câte anume?

Bocetele sunt ascultate cu atenție de cei care vin la înmormântare? Plâng și ei sau nu?

Când spune lumea că un bocet este frumos?

Ce este verșul de înmormântare?

Prin ce se deosebește verșul de înmormântare de bocet?

Când se cântă verșul de înmormântare?

Se cântă același verș pentru toți morții?

Scrieți în anexă cuvintele tuturor verșurilor de înmormântare care se cunosc în satul dv.

OBICEIURI CALENDARISTICE ȘI PRACTICI MAGICE

Se umblă în sat cu colinda? Când: la Crăciun, la Anul Nou sau la Bobotează? Se umblă numai în ajun sau și a doua zi?

Când se colindă: dimineața, după-amiaza, seara?

Colindătorii merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?

Se deosebesc colindele cântate la Crăciun de acelea de la Anul Nou sau Bobotează? Prin ce?

În satul dv. se cunosc numai colinde religioase sau circulă și altele?

Scrieți în anexă colindele cunoscute de copii.

În satul dv. umblă cu colinda și băieți sau numai fete? Se deosebesc colindele băieților de ale fetelor? Prin ce?

Fetele umblă cu colinda singure sau amestecate cu băieții?

Până la ce vârstă umblă fetele cu colinda? Dar băieții?

Fetele mari și flăcăii umblă cu colinda? Separați sau împreună? Se deosebesc colindele lor de ale copiilor? Prin ce?

Scrieți în anexă colindele pe care le cântă fetele mari și flăcăii.

Oamenii în vârstă (căsătoriți) și chiar bătrânii umblă cu colinda? Umblă în grup sau singuri?

Scrieți în anexă colindele acestora.

Umblă cu colinda și țiganii sau numai românii? Se deosebesc colindele țiganilor de ale românilor? Prin ce?

Scrieți în anexă colindele pe care le cântă țiganii.

Se cunosc colinde pentru bărbat, pentru femeie, pentru flăcău, pentru fată mare, pentru bătrâni?

Care dintre acestea circulă la dv. în sat? Scrieți-le în anexă.

Cum sunt îmbrăcați colindătorii și ce poartă în mâini?

Ce primesc colindătorii în dar?

Anumite grupuri de colindători sunt însoțite de muzică? Ce vârstă au aceștia și ce instrumente muzicale preferă?

În satul dv. se umblă cu Steaua? Dar cu Luceafărul? De când și până când se umblă?

Umblă în sat copii cu Globul? Dar cu Satelitul? Când anume?

Care dintre aceste obiceiuri (Steaua, Luceafărul, Globul, Satelitul) este mai vechi și care mai nou?

Cele mai noi de unde și de către cine au fost aduse?

Care dintre obiceiuri se bucură de mai multă prețuire din partea localnicilor?

Aceste obiceiuri se practică și în unele sate vecine? În care?

Câți sunt cei care umblă cu Steaua și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Steaua.

Câți sunt cei care umblă cu Luceafărul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Luceafărul.

Câți sunt cei care umblă cu Globul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Globul.

Câți sunt cei care umblă cu Satelitul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Satelitul.

Ce fac colindătorii când sunt primiți rău de gazde sau când nu sunt primiți deloc?

Ce înțelegeți prin descolindat? Se practică prin sat acest obicei? Descrieți-l.

Se practică în sat un obicei numit Vergelul? Când? Cine participă și cum se desfășoară? De ce se cheamă astfel?

Ce alte obiceiuri se practică în satul dv. cu prilejul Crăciunului? Faceți descrierea amănunțită a fiecăruia în parte. Scrieți-le în anexă.

Cum petrec tinerii zilele Crăciunului? Se face horă în sat? Cine o organizează? Participă și vârstnicii la horă sau numai tinerii? Câte zile se face horă?

Ce mâncăruri tradiționale se fac cu prilejul Crăciunului?

Când cade și cum se mai numește Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului?

Știți cântece sau povești în care să fie vorba de Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului? Scrieți-le în anexă.

Se umblă în sat cu plugușorul? Când: la Crăciun, la Anul Nou, la Bobotează? Se umblă dimineața, după-amiază, seara?

Cu plugușorul umblă și fetele sau numai băieții?

Flăcăii umblă și ei cu plugușorul? Dar oamenii în vârstă?

Descrieți amănunțit, în anexă, ceata flăcăilor care umblă cu plugușorul. Câți umblă, ce roluri au, cum sunt îmbrăcați, ce poartă în mâini, dacă sunt însoțiți de muzică, ce primesc în dar etc.

De unde învață copiii, tinerii și vârstnicii urăturile pe care le spun la Anul Nou?

Scrieți în anexă toate urăturile auzite de la bătrâni. Nu le notați pe acelea învățate din cărți.

Se cunosc în sat urături despre haiduci? Scrieți-le în anexă.

Știe cineva urături în care se vorbește despre Dragoș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu sau alți domnitori? Scrieți-le în anexă.

Cu plugușorul se umblă la fiecare casă sau numai la unele? Pe ce bază se aleg?

În localitatea dv. se practică (în ajunul sau în ziua de Crăciun, Anul Nou ori Bobotează)obiceiuri ca: Cerbul, Capra, Calul, Ursul, Leul, Struțul, Păunul, Cucii, Mocănașii, Arnăuții, babele, Bădăranii, Vălărețul, Rândul de fete, Nunta țărănească, Împărații, Jianu, Bujor, Groza, Merișor, Grigoraș, Pacea, Căderea Plevnei, Predarea lui Osman-Pașa, piese despre Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Tudor Vladimirescu? Care sunt și cum le denumesc localnicii.

În legătură cu fiecare dintre obiceiurile păstrate în satul dv. vă rugăm să notați în anexă următoarele:

Câte persoane participă la realizare și ce roluri au?

Ce instrumente muzicale folosesc?

Ce versuri rostesc sau cântă?

Vârsta (limite) și ocupația celor ce le practică.

Care dintre aceste obiceiuri sunt mai vechi și care mai noi?

Cele mai noi de unde, când și de către cine au fost aduse? Faceți precizări pentru fiecare în parte.

Care dintre aceste obiceiuri se bucură de o mai mare prețuire din partea sătenilor?

Enumerați satele vecine în care se practică aceleași obiceiuri.

Are cineva în sat o carte (broșură) în care sunt tipărite unele dintre aceste obiceiuri? Notați titlul și cuprinsul (sumarul) cărții, numele autorului, unde și când a fost tipărită și precizați cine și când o are.

Dacă cineva din sat are un caiet în care au fost scrise în urmă cu cel puțin 30-40 de ani unele dintre piesele amintite, vă rugăm să notați numele lui și adresa exactă.

Tinerii care umblă la Anul Nou cu aceste jocuri se pregătesc cu mult timp înainte? Unde și sub îndrumarea cui se fac pregătirile?

Purtătorii acestor obiceiuri își confecționează singur măștile și costumele sau există în sat anumiți oameni care le fac? Notați numele acestora precizând, pentru fiecare, ce măști știe să facă.

Măștile țin mai mulți ani sau se distrug după fiecare an?

Cei care practică aceste jocuri merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?

De când și până când umblă tinerii cu fiecare dintre aceste obiceiuri?

Purtătorii acestor obiceiuri, din satul dv., umblă și prin alte sate? Dar din alte sate vin tineri cu astfel de jocuri în satul dv.? Cum sunt primiți?

Înainte de a porni pe la casele oamenilor, toți purtătorii acestor obiceiuri se întâlnesc, undeva, în mijlocul sau în afara satului? Cu ce scop?

Obiceiul acestor întâlniri se păstrează din vechime sau este de dată mai recentă? Cam de când? E bun sau e rău acest obicei?

Sunt în sat oameni care nu vor să vadă aceste obiceiuri? Din ce cauză? Ce spun ei despre purtătorii acestor jocuri?

Se umblă cu semănatul în satul dv.? Când? Ce poartă semănătorii în mâini? Ce cuvinte spun?

Se umblă cu sorcova în satul dv.? Când? Cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini cei care umblă cu sorcova? Scrieți în anexă cuvintele pe care le spun.

Ce mâncăruri tradiționale se fac de Anul Nou? Dar la Bobotează?

În ajunul Floriilor se practică în sat un obicei (un fel de colindă) numită Lăzărelul? Cine îl practică: fetele sau băieții?

Din câte persoane este alcătuită ceata colindătorilor? Cu ce sunt îmbrăcați? Ce poartă în mâini?

Cu Lăzărelul se umblă în tot satul sau numai în anumite case? De ce?

Scrieți în anexă cuvintele pe care le rostesc sau le cântă cei care umblă cu Lăzărelul.

Se cunoaște în sat obiceiul numit Coloianul? Cum se mai numește, când, cine și cu ce scop îl practică?

Descrieți obiceiul Coloianul. Arătați câte persoane participă la realizare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini.

Scrieți în anexă cuvintele care se spun sau se cântă la Coloian.

Ce sunt Paparudele? Când și cu ce scop se fac?

Descrieți obiceiul Paparudele. Arătați câte persoane participă la realizare, ce rol are fiecare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini.

Scrieți în anexă cuvintele care sunt spuse sau cântate de către purtătorii acestui obicei.

FOLCLOR LITERAR

Cântecele de dragoste și dor sunt cunoscute atât de tineri, cât și de vârstnici. La dv. în sat cine le cântă mai mult?

De obicei, în ce împrejurări cântă tinerii cântecele de dragoste și dor? Dar vârstnicii?

Scrieți în anexă cele mai frumoase cântece de dragoste și dor, învățate de la bătrâni.

Cântecele de jale, de necaz și supărare sunt cântate numai de vârstnici sau și de tineri?

Cel mai adesea aceste cântece sunt cântate de bărbați sau de femei? De ce?

Scrieți în anexă cântece de jale, de necaz și supărare care se cunosc în satul dv.

Cine cântă, de obicei, cântece de înstrăinare? De ce?

Scrieți în anexă cântecele de înstrăinare care se bucură în sat de cea mai largă răspândire.

De către cine și în ce împrejurări sunt cântate, în satul dv., cântecele de armată (de cătănie) și de război?

Scrieți în anexă cântecele de armată (de cătănie) și de război care se cunosc în satul dv.

Se mai cântă în sat cântece de haiducie? Scrieți-le în anexă.

Există în sat cântece satirice (de luare în râs)? Cu ce prilej se cântă?

Scrieți în anexă cântecele satirice (de luare în râs) care se cunosc în satul dv.

Cântecele de petrecere sau de pahar sunt cântate și de către femei sau numai de bărbați? În ce împrejurări se cântă?

Scrieți în anexă cântecele de petrecere sau de pahar care se cunosc în satul dv.

Se cunosc în sat și alte cântece decât cele enumerate mai sus? Scrieți-le în anexă.

În satul dv., care sunt împrejurările în care se rostesc strigături?

Există vreo deosebire între strigăturile flăcăilor și acelea rostite de bătrâni? În ce constă?

De obicei, la care petreceri rostesc strigături bătrânii?

Notați denumirile tuturor jocurilor populare cunoscute în sat din bătrâni.

Care dintre aceste jocuri sunt cele mai îndrăgite?

Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc în cazul fiecăruia dintre aceste jocuri.

La horă rostesc strigături numai flăcăii sau și fetele?

Sunt unele jocuri populare la care fetele trebuie neapărat să strige? Care sunt acestea?

Scrieți în anexă strigăturile pe care le rostesc fetele.

Se rostesc strigături dialogate? (Cei care strigă sunt două grupuri de flăcăi sau de o parte băieți, de cealaltă fete). Cu ce prilej?

Scrieți în anexă strigăturile dialogate cunoscute în sat.

Mulți dintre tineri păstrează anumite caiete, împodobite adesea cu desene multicolore, în care sunt scrise cântece, amintiri, scrisori în versuri etc. Încercați să răsfoiți cât mai multe din aceste caiete și selectați cele mai frumoase scrisori în versuri, pe care vă rugăm să le notați în anexă.

Notați numele acestora care păstrează astfel de caiete întocmite în urmă cu 20-30 de ani.

Se mai spun în sat proverbe și zicători? În ce împrejurări? Cam ce vârstă au cei care le spun?

Scrieți în anexă acele proverbe și zicători care nu au fost învățate din cărți.

Ghicitorile sunt răspândite în sat? Cine și cu ce împrejurări le spune?

Scrieți în anexă ghicitorile care nu au fost învățate din cărți.

Ați auzit spunându-se în sat ghicitori-păcăleli? Scrieți-le în anexă.

Circulă în sat, mai ales printre copii, o serie de ghicitori care încep cu „de ce”? Scrieți-le în anexă.

Scrieți în anexă frământările de limbă care circulă în satul dv. (Ex.: „Capra neagră calcă-n piatră…” etc.)

Se cunosc în sat cântece bătrânești (balade) în care se povestesc întâmplări de demult? În ce împrejurări se cântă?

Scrieți în anexă cântecele bătrânești (balade) care se cunosc în satul dv.

Cu ce prilej se spun poveștile în satul dv.?

Cei mai buni povestitori sunt bărbații sau femeile?

Sunt în sat bătrâni care să fie recunoscuți ca foarte buni povestitori? Notați numele lor și arătați ce pregătire școlară au.

Scrieți în anexă acele povești care nu au fost învățate din cărți.

Se cunosc în sat povești în care să fie vorba de strigoi, ursitori sau căpcăuni? Scrieți-le în anexă.

Scrieți în anexă poveștile cele mai îndrăgite de copii. Dacă acestea sunt învățate din cărți, scrieți-le numai titlul.

Se spun povești când așteaptă oamenii rândul la moară? Dar când pleacă, mai ales noaptea, la drum lung? Scrieți în anexă poveștile care se spun în aceste împrejurări.

Precizați dacă cei ce știu multe povești cunosc și alte specii folclorice, cum ar fi: cântece, strigături, snoave, plugușoare etc.

Snoavele sunt scurte istorioare hazlii. Cum le mai numesc localnicii?

De obicei, cu ce prilej se spun snoavele?

Scrieți în anexă snoavele care circulă în satul dv.

Cunoașteți legende în care se vorbește despre istoricul satului dv., despre anumite locuri din împrejurimile satului sau despre unii oameni deosebiți care au trăit cândva, pe aceste locuri?

Circulă în sat legende în care se încearcă să se explice apariția unor animale, păsări, plante sau chiar a unor corpuri cerești? Scrieți-le în anexă.

JOCURI DE COPII

Ce jocuri îi învață părinții pe copii când aceștia sunt încă foarte mici?

Ce jocuri învață copiii mici unii de la alții?

Cum se joacă un copil atunci când este singur?

Dar când sunt doi, cum se joacă?

Ce jocuri practică copiii până al vârsta de 7 ani? De la cine învață ei aceste jocuri?

Când încep copiii să folosească, în jocurile lor, numărătorile?

Scrieți în anexă, cu foarte mare atenție, cuvintele pe care le spun copiii atunci când numără. Fiecare numărătoare să fie însoțită de o descriere sumară a jocului.

Până la ce vârstă se joacă băieții și fetele împreună?

Ce jocuri practică băieții și fetele atunci când sunt laolaltă?

Numiți și descrieți (în anexă) toate jocurile practicate de fete, din momentul în care au încetat de a se mai juca cu băieții.

Cam de la ce vârstă folosesc copiii, în jocurile lor, anumite formule versificate?

Scrieți în anexă toate formulele versificate (cântecele) cunoscute în satul dv. Precizați la ce jocuri se spun.

Până la ce vârstă se joacă băieții? Dar fetele?

Care sunt jucăriile tradiționale ale băieților făcute de familie? Dar ale fetelor?

Obișnuiesc copiii să se joace cu pietricele (în pietre)? Cum?

Se joacă copiii de-a lupul și oile? Câți copii participă la acest joc, ce rol are fiecare și ce costumație poartă?

Este cunoscut în sat jocul numit poarcă (purcică, purceauă)? Cine și cum îl practică?

Scrieți în anexă cuvintele care se spun cu acest prilej.

Se joacă în sat copiii de-a untul? Cum?

Cum și unde (acasă sau la izlaz) se joacă pârleazul? Descrieți acest joc.

Se cunoaște în sat jocul de-a cioarele? Descrieți-l pe scurt.

Cum și cu ce prilej se joacă păiuțul (păiușul)?

Care sunt pedepsele ce se dau la acest joc și cine le dă?

Descrieți, în anexă, jocul de-a cloșca cu puii. Notați toate cuvintele pe care le spun copiii cu acest prilej.

Se joacă în sat copiii de-a moara? Cum? Cu ce prilej se practică, mai ales, acest joc?

Descrieți jocul numit de-a țurca.

Obișnuiesc copiii să practice jocuri cu păcăleli? Numiți și descrieți, în anexă, toate aceste jocuri.

Ce fac copiii atunci când pierd un obiect și vor să-l găsească mai repede? Notați și cuvintele pe care le spun.

În relațiile lor, copiii folosesc jurăminte cu păcăleli? Scrieți-le în anexă.

Ce alte jocuri mai practică copiii în satul dv.?

Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când vine ploaia?

Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când tună?

Ce cuvinte spun copiii când cad primii fulgi de zăpadă?

Ce cuvinte spun copiii, primăvara, când se reîntorc păsările călătoare?

PORTUL POPULAR

Se mai poartă în sat costumul popular tradițional? Îl îmbracă și tinerii sau numai vârstnicii? Îndrăgesc tinerii aceste straie?

Se păstrează și portul popular din zilele de lucru sau numai acela din zilele de sărbătoare?

Precizați tipurile de costume populare existente în satul dv., pe baza întrebărilor de mai jos. Dacă portul popular tradițional mai este păstrat numai de puțini oameni, adresați-vă acestora pentru a căpăta răspuns la întrebările ce urmează:

Costumul femeiesc

Ce broboade purtau pe cap fetele, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?

Ce broboade purtau în zilele de sărbătoare?

În zilele de sărbătoare, fetele purtau podoabe? Ce anume? De unde și le procurau?

Ce fel de pânză se folosea pentru cămășile de purtat? Dar pentru cămășile de sărbătoare?

Se deosebea croiul acestor cămăși? Prin ce?

Erau împodobite cu flori numai cămășile de purtat sau și acelea de ținut?

Florile erau cusute cu arici, cu mărgele, cu fluturi sau cu ce? Cum erau distribuite florile pe cămașă?

Se deosebeau cămășile fetelor de acelea ale femeilor? Prin ce?

Ce purtau fetele peste cămașă în zilele de lucru? Dar sărbătoarea? La fel se îmbrăcau și femeile?

Ce purtau fetele de la brâu în jos: catrință, fotă sau ce? Dar femeile? Se deosebeau catrințele fetelor de acelea ale femeilor în vârstă? Prin ce?

Ce purtau fetele și femeile pe sub catrință?

Cingătoarele fetelor se asemănau cu ale femeilor? Ce denumiri purtau? Cum erau făcute? descrieți-le.

Ce fel de ciorapi purtau fetele? Dar femeile? Ce mai puneau peste ciorapi atunci când da frigul?

Cu ce se încălțau fetele, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?

Ce încălțăminte foloseau în zilele de sărbătoare?

Fetele sau femeile porneau iarna la drum lung? Cu ce se îmbrăcau?

Fetele și femeile purtau, iarna, mănuși? Ce fel? Din ce erau făcute?

Costumul bărbătesc

Ce purtau bărbații pe cap, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?

Cum erau croite și din ce fel de pânză erau făcute cămășile de purtat? Dar acelea

folosite în zilele de sărbătoare?

Din câte părți era compusă cămașa bărbătească? Cum se chema fiecare parte?

Descrieți o cămașa de sărbătoare purtată de un tânăr și una purtată de un bătrân.

Ce fel de bondiță purtau bărbații în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?

Câte feluri de cingători purtau bărbații în zilele de lucru și cum se cheamă

fiecare? Dar în zilele de sărbătoare?

Cum erau împodobite cingătorile bărbaților?

Din ce erau făcuți, cum erau croiți și ce nume purtau pantalonii pe care îi

foloseau bărbații vara? Dar aceia pe care îi foloseau iarna?

Cu ce se încălțau bărbații, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar în zilele de sărbătoare?

Se deosebea încălțămintea flăcăilor de aceea a vârstnicilor? Prin ce?

Cu ce se îmbrăcau și cu ce se încălțau bărbații iarna, când porneau la drum lung?

Care dintre aceste cojoace erau împodobite cu flori? Descrieți un astfel de cojoc.

În iernile geroase, purtau bărbații sumane sau măntăi cu glugă din postav?

Cum erau împodobite acestea? Peste ce se îmbrăcau?

Ce fel de mănuși purtau bărbații iarna?

În satul dv. Se păstrează toate piesele de port popular despre care a fost vorba până aici sau numai unele dintre ele? Care anume?

ARHITECTURA POPULARĂ

În satul dv. casele sunt făcute de localnici sau se aduc meșteri din alte părți? De unde?

Încotro sunt orientate cu fața cele mai multe case din satul dv.? De ce?

Ce înțelegeți prin casă clădită pe tălpi? Există astfel de case în satul dv.?

Pereții caselor sunt făcuți din bârne, furci, vălătuci, chirpici sau din zid? Care dintre aceste case sunt mai răspândite?

Mai există în sat case ale căror grinzi, pe care se sprijină acoperișurile, să fie încheiate cu ajutorul cuielor de lemn? Notați numele proprietarilor.

În satul dv. casele sunt făcute cu temelii sau fără? Ce materiale se folosesc pentru temelii?

De când există obiceiul de a se construi case pe temelii? Înainte vreme cum se făceau?

Casele care nu au temelii pe ce se sprijină?

Cu ce sunt acoperite cele mai multe case în satul dv.? Dar înainte vreme cu ce se acopereau?

De obicei, câte încăperi au casele din satul dv.? Cum se numește fiecare încăpere și pentru ce este folosită?

Ce înțelegeți prin casă într-un perete? Există în sat astfel de case? La cine?

Este în sat obiceiul ca oamenii să-și facă prispe la case? Din ce sunt făcute prispele? Cât de înalte sunt?

Există la cineva o prispă făcută dintr-un trunchi de copac foarte mare? La cine?

Cele mai multe case sunt cu cerdac sau fără? Stâlpii (dirigii) cerdacurilor sunt împodobiți cu ornamente? Ce fel?

Capetele grinzilor de la cornurile streșinei prezintă anumite înflorituri? Descrieți-le. Cu ce scop sunt făcute acestea?

Acoperișurile caselor sunt înalte (țuguiate) sau joase? Care sunt mai răspândite? Care dintre aceste două tipuri sunt mai vechi?

Acoperișurile caselor sunt compuse din două sau patru table (ape)? Care sunt mai răspândite? Dar mai vechi?

Pe coama casei se fac anumite înflorituri? Cum? Cine le face? Ce reprezintă acestea?

Fațada acoperișului este prevăzută cu un foișor? Din ce este făcut? Cât de mare este și întrebuințare are?

Foișorul este împodobit cu ornamente? Care sunt motivele de ornamentație cele mai răspândite?

Ce tavan este mai răspândit: cel sufit sau cel din scânduri?

Cele mai multe case sunt cu dușumea sau fără? Se pune dușumea în toate încăperile sau numai în unele? În care? De ce?

Dacă cineva care a moștenit o casă bătrânească își construiește o alta nouă, ce face cu cea veche?

Mai există la cineva o ușă făcută dintr-o scândură foarte lată? La cine?

Ce deosebire există între ușa de la tindă (sală) și ușile de la celelalte încăperi?

Care dintre acestea este mai rezistentă? Dar mai frumoasă?

Cum se încuiau ușile, altădată, pe dinafară? Dar pe dinăuntru?

Descrieți câteva dintre aceste încuietori și precizați dacă se făceau în sat sau dacă erau cumpărate.

Mai păstrează cineva astfel de încuietori? Cine?

Mai sunt în sat case bătrânești cu ferestrele îngropate în perete? La cine?

Se fac în sat case cu pridvor? Cam de când? Descrieți pridvorul unei case mai vechi.

Bucătăria se află într-o încăpere aparte sau în una din camerele de locuit?

În timpul verii, femeile pregătesc mâncarea afară? Unde?

În exterior, pereții caselor sunt numai văruiți sau și vopsiți? Care sunt culorile cele mai răspândite?

Se trag brâie pe pereții de afară? Numai în partea de jos sau și sus? Ce culori se folosesc?

Sunt în sat case ai căror pereți, în exterior sau în interior, sunt împodobiți cu picturi ce reprezintă: ape, brazi, cerbi, munți, păsări sau alte motive de ornamentație?

Cine face aceste picturi? Meșterii locuiesc în satul dv. sau sunt aduși din alte sate? De unde?

Cam de când se împodobesc pereții cu picturi în satul dv.?

Ce deosebire există între picturile care se fac în interiorul casei și acelea care se fac în exterior?

În interiorul casei se fac picturi și pe pereți sau numai pe sobă? Dar pe tavan se fac picturi?

Dacă sunt case pictate și în satele vecine, notați numele acestor sate.

Sobele care se fac în casă au și cuptor? Dar vetre, pe care să se poată dormi, au?

Se mai păstrează la cineva în sat paturi sau laițe cu picioarele îngropate în pământ? La cine?

Mai există case în care se folosesc culmile pentru haine? În care parte a încăperii este așezată culmea și cum se fixează de tavan?

Mai păstrează cineva blidare de lemn, cu înflorituri, moștenite din bătrâni? Descrieți pe scurt aceste blidare și arătați la cine se află.

Se folosesc în sat colțarele și cuierele pentru vase? Descrieți aceste suporturi și indicați vechimea lor. Arătați cine le păstrează.

Mai există la cineva vreun dulap bătrânesc pentru păstrat vasele? Descrieți-l pe scurt. La cine se află?

Se folosește în sat un vas de lemn pentru păstrat lingurile numit lășcar? Descrieți-l.

Mai păstrează cineva piese de mobilier foarte vechi, cum ar fi: mase, scaune, cuiere pentru haine, polițe, lăzi de zestre etc. Cine? Faceți o descriere sumară a fiecărui obiect în parte.

Sunt multe case în sat împrejmuite cu gard? Din ce sunt făcute gardurile?

Porțile gardurilor se deschid într-o parte sau în două părți? Sunt acoperite porțile sau nu?

Sunt în sat porți mari, împodobite cu ornamente? Descrieți o astfel de poartă.

Există în sat stâlpi de porți care reprezintă chipuri omenești? La cine?

Ce adăposturi se folosesc în satul dv. pentru vitele mari? Dar pentru oi? Descrieți câteva din cele mai răspândite tipuri de adăposturi pentru animale. Notați denumirile sub care sunt cunoscute în sat.

Din ce sunt făcute fântânile în satul dv.? Dar înainte vreme din ce se făceau?

Fântânile au la gură ghizdele sau colaci de piatră?

Ce deosebire există între fântânile făcute în sat și cele făcute în câmp?

Există în sat fântâni cu cumpănă? Sunt noi sau vechi?

ÎNDELETNICIRI

În satul dv. se folosesc hreabănele pentru culesul unor fructe de pădure, cum ar fi: afine, fragi, mure sau zmeură? Descrieți aceste unelte și arătați cine le posedă.

Se folosesc în sat capcane pentru prinderea animalelor sălbatice? Din ce sunt făcute? Cum?

Care animale pot fi prinse cu ajutorul acestor capcane?

Păstrează cineva în sat obiecte din corn sau os, mai ales cu destinație vânătorească, bogat împodobite cu ornamente? Descrieți-le.

Este cunoscut în sat pescuitul cu ostia? Din ce și cum este făcută ostia?

Cum se practică pescuitul cu ostia?

Se mai află la cineva vreun știubei, pentru albine, făcut dintr-un trunchi de copac? Dar un știubei făcut din nuiele și uns cu lut pe dinăuntru și pe dinafară? La cine?

Ce fel de roinițe se foloseau înainte vreme? Se mai păstrează la cineva? La cine?

Se folosește în sat teascul, cu pene de lemn, pentru stors ceara de albine? Cum este făcut acest teasc? La cine poate fi găsit?

Numiți soiurile de oi care se cresc în satul dv. Care dintre acestea sunt aduse în sat curând? De unde?

În satul dv. oile sunt ținute acasă sau se dau la stână?

Dacă sunt ținute acasă cine le paște?

Stânele se fac în preajma satului sau numai la munte?

Ce înțelegeți prin stână cu rândul? Descrieți felul în care se organizează o astfel de stână.

Ce obligații și ce drepturi au oamenii care fac stână cu rândul?

Când, unde și cu ce scop se face măsura oilor?

Ce înțelegeți prin răscolul oilor? Când se face?

Ce credințe și obiceiuri există în legătură cu răscolul oilor?

Cum se numește omul care conduce treburile la stână? Este unul singur sau sunt mai mulți?

În satul dv. se fac și stâne de oi sterpe? Dar de berbeci? Cum se numesc aceste cârduri?

Câte despărțituri are o stână? Cum se numește fiecare dintre ele și la ce se folosește?

În care parte a stânei este făcut ocolul oilor? De ce?

Când sunt duse oile în porneală? Unde se duc de obicei? Cu ce scop se face această porneală?

Din ce sunt făcuți pereții stânei? Dar acoperișul?

Sunt păzite oile noaptea? De către cine? Unde stă cel care le păzește?

Strunga este acoperită sau nu?

Pe ce stau ciobanii când mulg oile?

Care este hrana obișnuită a ciobanilor?

Cu ce prind ciobanii oile de picior?

Cum se numesc bețele ciobanilor? Sunt simple sau cu înflorituri?

Din ce sunt făcute bicele (harapnicele) ciobanilor? În câte sunt împletite?

Ce jocuri practică ciobanii tineri? Descrieți-le.

Cum se numesc vasele în care se mulg oile? Din ce sunt făcute?

Descrieți vasul în care se pune laptele la închegat. Ce denumire poartă acest vas?

Din ce face cheagul? Cum se păstrează?

Se folosește la stână un vas de lemn în care se păstrează cheagul? Cum se numește? Descrieți-l.

Cu ce se mestecă laptele închegat?

Prin ce strecoară laptele dulce? Dar laptele închegat?

Ce este hârzobul si la ce se folosește?

Ce este hârzobul si la ce se folosește?

Numiți toate produsele care se obțin din laptele de oaie în satul dv.

Ce denumire poartă bucățile de lemn care se folosesc pentru sfărâmat cașul ? Cum sunt făcute?

Cum este făcută și ce denumire poartă bucata de lemn cu care se bate brânza în bărbânță ?

Se face în sat brânză de burduf ? Cum?

Cum se păstrează brânza pentru iarnă? Dar cașul?

Se folosesc în sat tiparele de caș ? Ce forme au? Ce denumiri mai poartă?

Tiparele de caș sunt simple sau împodobite cu înflorituri?

Se mai fac și astăzi astfel de tipare?

Cum se face urda?

Ce este jântița (jântuitul), cum se obține și la ce folosește?

Cum se numeărul din care s-a scos urda și la ce folosește?

Când și cum se face laptele acru de oaie? În ce se păstrează?

Cum se alege untul din laptele de oaie?

Cum se numește produsul care rămâne din lapte după ce se alege untul? La ce se întrebuințează?

Cu ce se măsoară laptele la stână? Dar atădată cu ce se măsura?

Se folosește cumpăna de lemn pentru măsurat laptele și brânza? Descrieți-o.

Folosesc ciobanii un cârlig de lemn pe care își atârnă ceaunul la fiert?

Descrieți-l.

Ce mâncăruri se fac când începe stâna? Dar când se desface?

Ce se înțelege prin mutările stânei? Când și cu ce scop se fac acestea?

Numiți toate crestăturile care se fac în urechile oilor, pentru a putea fi recunoscute de stăpâni. Eventual desenați-le.

Descrieți amănunțit îmbrăcămintea ciobanilor.

Ce poartă ciobanii pe cap și cu ce se încalță?

Cu ce își ung ciobanii cămășile și pălăriile, pentru a nu trece ploaia prin ele?

Pe timp ploios sau friguros poartă ciobanii glugă?

Din ce și cum sunt făcute glugile ciobanilor? Ce reprezintă ornamentele cu care sunt împodobite?

Cu ce și de unde își aduc ciobanii apa de băut? În ce o păstrează la stână?

Despre care sfânt se crede că este patronul oilor? Când se serbează (se ține) ziua lui? Ce jertfe i se aduc?

Ce nu trebuie să facă ciobanii, pentru a fi oile ferite de lup?

Este obiceiul să se aprindă la stână focul viu?

Când și de către cine se aprinde?

Descrieți amănunțit felul în care se aprinde focul viu.

Ce credințe existîn legătură cu focul viu.

Cât timp trebuie să țină focul viu?

Cine are grijă de focul viu?

Se mai păstrează în satul dv. instrumente muzicale tradiționale ca: fluieraș de os sau de lemn, fluier îngemănat, fluier cu vrană, caval, tilincă, cimpoi, corn, bucium, trâmbiță, tulnic? Care anume și la cine? Scrieți în anexă.

În satul dv. lâna se toarce numai în furcă sau și cu mașina?

Care sunt părțile componente ale unei mașini de tors?

Mai păstrează cineva în sat o mașină de tors bătrânească? Cine?

Cine face furcile de tors? Dar înainte vreme cine le făcea?

Furcile de tors sunt simple sau cu înflorituri?

Se mai păstrează în sat furcile de tors cu înflorituri? La cine? Descrieți înfloriturile cu care sunt împodobite.

Cu ce se scarmănă lâna din satul dumneavoastră?

Ce sunt foșalăii și la ce se întrebuințează?

Mai are cineva în sat foșalăi? Cine anume? Sunt moșteniți sau făcuți de curând? Descrieți-i pe scurt.

Cum se obțin părul și canura din lâna oilor?

La ce se întrebuințează părul? Dar canura?

Ce este daracul și la ce se întrebuințează?

În satul dv. are cineva darac? Cine? De când?

Există în sat o instalație numită ștează sau vâltoare, cu ajutorul căreia se scămoșează și se îndesește pânza de lână?

Unde este așezată? Cum funcționează? Descrieți această instalație.

Menționați existentă unei astfel de instalații, chiar dacă în prezent nu mai funcționează.

Are cineva în sat piuă pentru bătut sumanele? Cine?

Se mai păstrează în sat vreun plug de lemn? Descrieți-l și arătați cam ce vechime are.

Are cineva un jug împodobit cu ornamente? Descrieți-l. La cine se află?

Cam la ce dată pornesc oamenii la arat primăvara? Dar înainte vreme când porneau?

Există o anumită zi (o sărbătoare) îninte de care nu este bine să pornești primăvara la arat? Care este aceasta?

În satul dv. se practică, primăvara, obiceiul binecuvântării plugului și plugarilor de către femei? Cum?

Ce cuvinte spun femeile cu acest prilej? Notați-le.

Este în sat obiceiul ca cel care a ieșit, primăvara, primul la arat să fie sărbătorit?

Cine practică acest obicei și cum se desfășoară?

Ce alte obiceiuri de plugărie se mai practică în satul dv.?

Ce cuvinte spun oamenii când pun prima dată plugul în brazdă? Notați-le.

Ce cuvinte le sunt adresate plugarilor de către cei care trec prin apropiere? Ce răspund plugarii? Notați toate aceste cuvinte.

Cum este dus plugul de acasă la ogor?

Din ce și cum este făcută boroana? La ce se întrebuințează?

Cum se face grapa de mărăcini și la ce se întrebuințează?

Păstrează cineva în sat o grapă cu cuie (colți) de lemn? Cine? De când o are?

După ce termină de grăpat, se folosește tăvălugul (vălătucul)? Descrieți această unealtă.

Se folosea înainte vreme ciurul pentru cernut boabele din pleavă?

Ce mărime avea, cum și din ce era făcut?

Se folosește în sat leasa pentru bătut păpușoi? Descrieți-o.

Are cineva în sat piuă cu pilug pentru pisat grâul sau sămânța de cânepă? Cine?

Se foloseîn sat știubeiul cu bătălău pentru deșfăcat păpușoi? Descrieți-l. Arătați cine îl are și de când.

Este în sat moară de apă? De când? Funcționează sau nu?

A existat vreodată în sat moară de vânt? Unde era așezată?

Se obișnuiește în sat să se facă mânere de coasă din coarne de berbec? Cum se fac?

De la oamenii cei mai în vârstă încercați să aflați dacă s-a folosit vreodată în sat tăvălugul de piatră pentru treierat.

Cum este făcut îmblăciul și ce întrebuințare are?

Se mai folosește în sat merticul? Dar ocaua? Descrieți-le.

Ce se măsoară cu fiecare dintre ele?

Cât cântărește merticul? Dar ocaua?

Ce deosebire există între merță, baniță și dimerlic? Descrieți-le.

Cum și din ce sunt făcute?

Ce greutate are fiecare și la ce se întrebuințează?

Se folosesc coșerele pentru păstrarea știuleților de porumb?

Mai are cineva în sat car cu osiile de lemn? Cine?

Este moștenit da la bătrâni sau făcut de curând?

Se fac în sat împletituri din paie? Câte fire se împletesc? Ce obiecte se fac din aceste împletituri?

Papura se împletește? Ce obiecte se fac din papură împletită?

Obiectele din papură împletită sunt simple sau cu înflorituri?

Se fac împletituri din nuiele de răchită sau salcie? Ce anume?

Unele împletituri din nuiele sunt împodobite cu ornamente? Ce fel? Cine le face?

Înainte vreme se foloseau în sat teascurile de lemn pentru făcut ulei?

Mai păstrează cineva un astfel de teasc? Cine?

Care sunt soiurile de viță-de-vie ce se cultivă în satul dv.

Cam pe ce suprafață se cultivă în sat vița-de-vie?

Cum se numește vasul în care se zdrobesc strugurii? Descrieți-l.

Ce fel de teascuri se folosesc pentru stors vinul?

Se mai păstrează în sat vase pentru zdrobit strugurii sau teascuri moștenite din bătrâni? Descrieți-le. La cine se află?

Există în sat sau în apropierea satului un atelier de olărie? Unde?

Ce fel de oale se fac: negre, roșii, smălțuite?

Numiți toate vasele care se fac în acel atelier de olărie.

Ce alte obiecte din lut se mai fac?

Înainte vreme a existat un atelier de olărie prin apropiere? Unde? De când nu mai există?

Ce deosebire faceți între strung și strunjiță?

Care dintre aceste unelte se păstrează în satul dv.? La cine?

Păstrează cineva în sat covoare sau ștergare, foarte vechi, pe care să fie scris anul în care au fost făcute? Cine? Referiți-vă numai la acelea care au cel puțin 70-80 de ani vechime.

Bibliografie

Ciubotaru,Ioan,Catolicii din Moldova-Universul culturii populare,Iași,Editura „Presă bună”,2005

Coșa,Anton,Catolicii din Faraoani,Onești,Editura „Magic Print”, 2007,p.42-43

Coșa,Anton,Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun,Iași,Editura „Săpientia”, 2007,p.17

Baciu Aurelia,Baciu Petre, Izvoarele dorului – culegere de folclor, Orăștie, Editura ,,Emma“, 2008, p. 104

Doboș,Dănuț,Catolicii din Bacău,Iași,Editura săpienta,2007

Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, București, Editura ,,Saeculum I.O.“, 1998, p.125.

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare, învățământ primar și gimnazial, București, Editura ,,Aramis Print“, 2002, pp. 60 – 61.

Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an – Dicționar, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 98.

Lahovari I.,C.I.Brătianu,Dicționar geografic al României,1898,s.v.

9.Lucaciu,Cosmin,Despre ceangăii din Moldova și originea lor,București,Editura,1998

10.Mărtinaș,Dumitru,Originea ceangăîlor din Moldova,Bacău,Editura Symbol,2004

11. Prichici,Constantin,125 de melodii de jocuri din Moldova:culegere alcătuită sub îngrijirea Institutului de Folclor,București,Editura de Stat și Artă,1955

12. Simion Florea-Marian, Sărbătorile la români, București, Editura Fundației Culturale Române, 1994, pp. 59-64.

13. Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, București, Editura ,,Saeculum I.O.“, 1997, pp. 134 -135.

Anexa 1

CHESTIONAR FOLCLORIC ȘI ETNOGRAFIC GENERAL

– CENTRUL DE LINGVISTICĂ, ISTORIE LITERARĂ ȘI FOLCLOR IAȘI –

CREDINȚE ȘI SUPERSTITII

Ce credințe și obiceiuri există în sat în legătură cu alegerea locului de casă?

Înainte de a începe construcția unei case, se îngroapă ceva la temelia ei? Ce anume și cu ce scop?

Cunoașteți povești în care se vorbește de zidirea sau îngroparea sub stâlpii podurilor a unor vietăți? Scrieți-le în anexă.

De ce obișnuiesc oamenii să pună bani în ziduri?

Ce se crede despre un om a cărui umbră a fost zidită?

De ce nu-i bine să se întrerupă lucrul, pentru o perioadă mai îndelungată, atunci când se construiește o casă?

Ce semne se pun la o casă în lucru, când se așază căpriorii? Cu ce scop?

Ce credințe există în legătură cu casele părăsite?

Ce credințe și obiceiuri există în legătură cu mutatul în casă nouă?

Ce se spune despre casele pe care își fac berzele cuib? De ce nu-i bine să strici cuibul berzelor?

Ce credințe există în legătură cu cuiburile rândunelelor de sub streșinile caselor?

Ce se întâmplă dacă rândunelele își încep cuibul și apoi îl părăsesc?

Ce credințe există în legătură cu șarpele de casă? De ce nu-i bine să omori șarpele de casă?

Când se face cuptorul în casă, se pune ceva în zid? Ce anume și cu ce scop?

Ce credințe există în legătură cu fântânile? De ce se fac fântânile numai în anumite locuri?

Ce se spune despre oamenii care au făcut, pe cheltuiala lor, mai multe fântâni?

Cine și cum „leagă” izvoarele fântânii? Cum pot fi „dezlegate”?

Ce știți despre credința numită „amenințarea pomilor neroditori”?

În satul dv. se folosește calendarul cu ceapă? Când, cum și cu ce scop este făcut?

Cum împărțeau bătrânii anotimpurile anului? De când și până când ținea fiecare?

Începutul și sfârșitul fiecărui anotimp coincideau cu vreo sărbătoare religioasă? Ce obiceiuri se practicau în aceste zile?

Care sunt denumirile populare ale lunilor anului?

Cunoașteți zicători sau povești în legătură cu aceste denumiri? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, ce e bine și ce nu e bine să faci în ziua de luni? De ce?

De ce nu-i bine să mergi în pețit sau să faci nuntă marțea?

Cunoașteți cântece sau strigături în legătură cu această credință?

De ce nu-i bine să se croiască haine în zilele de marți sau sâmbătă?

Cunoașteți vreo poveste în care este vorba de cineva care a avut de pătimit că a lucrat duminica cu obiecte tăioase sau ascuțite? Scrieți-o în anexă.

Când cad și de ce sunt numite așa: lunea păstorilor, lunea curată, marțea ciorilor , marțea vaselor, miercurea strâmbă, joia iepelor, joia nepomenită și vinerea ouălor? Răspundeți, în anexă, pentru fiecare în parte.

Ce nu e bine să faci în fiecare din aceste zile? De ce?

Circulă în sat un cântec de luare în râs, referitor la femeile care vor să stea degeaba toate zilele săptămânii? Scrieți-le în anexă.

Poate prevedea omul, în timpul iernii, dacă vara următoare va fi călduroasă sau friguroasă, ploioasă sau secetoasă? Cum?

De ce nu-i bine să stea furca de tors fără caier pe ea în zilele Crăciunului?

De ce nu se dă nimic cu împrumut în ziua de Crăciun?

De ce nu-i bine să te cerți cu cineva în ziua de Crăciun?

Ce fac femeile în seara de Crăciun ca să nu le vină, peste an, uliul la găini?

Știți povești sau colinde despre Crăciun și Maica Domnului? Scrieți-le în anexă.

Ce trebuie să facă fetele în ajunul Anului Nou dacă vor să aibă glas frumos peste an?

După credința populară, cum se poate ghici, în ajunul Anului Nou, dacă cineva va avea noroc peste an sau nu?

Cum se poate prevedea în seara Anului Nou, cu ajutorul lunii, rodnicia sau nerodnicia anului viitor?

Ce vrăji se fac în seara Anului Nou pentru a avea, peste an, belșug în toate?

Cum încearcă unii oameni să afle, în seara Anului Nou, care cereale se vor face din belșug în anul care vine?

Ce fac, în dimineața Anului Nou, fetele care vor să fie iubite de flăcăi și să petreacă frumos la horă tot timpul anului?

De ce nu-i bine să se strige găinile în ajunul Bobotezei?

Ce credință există în legătură cu fuiorul de cânepă pe care-l dau femeile preotului în ajunul Bobotezei?

La ce dată și pentru ce se serbează Martinii de iarnă?

Ce fac oamenii în ziua de lăsatul secului ca sa nu le mănânce păsările, în anul care vine, grânele din lan?

Ce nume mai poartă Baba – Dochia?

Despre Baba – Dochia se vorbește în numeroase povești. Cunoașteți câteva dintre acestea? Scrieți-le în anexă.

Când încep zilele Babei – Dochia, până când țin și cum se mai numesc?

Se obișnuiește să se aleagă una din zilele Babei – Dochia? Ce credințe există în legătură cu această zi?

După ce cunoașteți că se va muia (va slăbi) gerul?

Cum vă dați seama, cu ajutorul unor animale, păsări sau insecte dacă primăvara se apropie? Prezentați fiecare caz în parte.

Mai cunoașteți alte semne care prevestesc o primăvară timpurie? Notați-le.

Când cade și cu ce scop serbați ziua ursului?

Se spune că în ziua ursului, cu ajutorul unor semne, se poate prevedea dacă primăvara e aproape, dacă anul va fi îmbelșugat și dacă albinele vor avea rod bogat. Care sunt aceste semne și ce prevestește fiecare dintre ele?

Știți o poveste în care se vorbește despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a serbat ziua ursului? Scrieți-le în anexă.

Când, cum și cu ce scop se practică obiceiul numit goana câinilor sau jujăul?

când spuneți că se deschide pământul? Ce înțelegeți prin aceasta?

Când se dezleagă limbile păsărilor? Ce credință există în legătură cu această zi?

Ce reprezintă mărțișorul și cu ce scop se face?

Cam de când se fac mărțișoarele în satul dumneavoastră?

Fetele dau mărțișoare băieților sau invers?

Fetele care dau mărțișoare băieților le cumpără sau le fac ele? Descrieți un mărțișor făcut de fete.

La 1 martie legați un mărțișor la mâna sau gâtul copiilor mici? Cu ce scop?

Câte zile este purtat mărțișorul și ce se face cu el după aceea? De ce?

Fetele mari și chiar nevestele poartă și ele mărțișoare la gât? Cu ce scop?

Înainte vreme, de firele mărțișorului se agață și un ban de argint? Cu ce scop?

Ce credințe și obiceiuri se păstrează în legătură cu fiecare zi din săptămâna mare? Scrieți-le pe zile.

După credința populară, pentru ce sunt bune resturile lumânărilor care au ars la biserică vineri seara, în săptămâna mare?

Cunoașteți povești în care se arată cum s-a făcut prima dată pasca? Scrieți-le în anexă.

Din ce este făcut, cu ce este împodobit și ce denumire poartă vasul în care duceți pasca la biserică?

Ce reprezintă ouăle roșii? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce reprezintă culoarea neagră cu care sunt vopsite, uneori, ouăle de Paști?

La Paști se fac ouă încondeiate, muncite, pictate, scrise, închistrite etc. Care dintre aceste denumiri este cunoscută la dv. în sat? Descrieți amănunțit în anexă, această practică.

De ce, în prima zi de Paști, e bine să mănânci, mai întâi ouă și pește proaspăt?

De ce, în ziua de Paști, se aruncă oasele de găină peste casa?

Se practică în sat, la Paști, obiceiul udatului între băieți și fete? Ce credințe există în legătură cu acest obicei?

După credința populară, ce reprezintă scrânciobul?

Câte feluri de scrânciobe se fac în satul dv.? Descrieți-le.

Când, cum și pentru ce se sărbătoresc Paștile blajinilor?

De ce se cheamă astfel această sărbătoare?

Mai poartă alte denumiri această sărbătoare? Care sunt acestea?

Cum se distrează tinerii în zilele Paștelui?

Când, cum și de către cine sunt scoase fetele mari la joc?

În ce constau obligațiile fetelor față de cei care le-au scos la joc?

Dar băieții, care ies prima dată la joc, au anumite obligații față de tovarășii lor mai mari? În ce constau acestea?

Ce semne prevestitoare de secetă sau ploaie cunoașteți? Dar pentru vreme bună?

Înainte vreme, primul om care ieșea primăvara la arat era sărbătorit? Cum? Descrieți acest obicei.

Ce este armindenul și cum se mai numește?

Când și cum se serbează armindenul?

Știți povești în care să fie vorba despre arminden? Scrieți-le în anexă.

După tradițiile și poveștile cunoscute, cum vi-l închipuiți pe Dumnezeu?

Se spune în sat că a existat o vreme când Dumnezeu și sfinții călătoreau pe pământ? Când? Sub ce înfățișare li se arătau oamenilor?

Știți povești despre călătoriile lui Dumnezeu pe pământ? Scrieți-le în anexă.

A existat cândva o tovărășie între Dumnezeu, Sf. Petru și diavol? Când?

Ce plănuiau ei să facă împreună? Din cauza cui s-a stricat tovărășia?

Care sunt animalele și păsările care l-au ajutat pe Dumnezeu la facerea lumii?

Care animale sau păsări au refuzat să-l ajute?

Cum le-a răsplătit sau cum le-a pedepsit Dumnezeu pe fiecare dintre acestea?

L-a ajutat ariciul pe Dumnezeu la zidirea pământului? Ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?

Cum l-a ajutat albina pe Dumnezeu la zidirea pământului și ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?

Cunoașteți povești în care se vorbește de zidirea pământului? Scrieți-le în anexă.

De ce se spune că broasca este protejata Maicii Domnului?

Știți vreo poveste despre Sfântul Trifon și Maica Domnului? Scrieți-le în anexă.

Cum vi-l închipuiți pe diavol și cum îl mai numiți?

Diavolul face uneori tovărășii cu oamenii? Cu ce scop? Cum și-i alege?

Cum puteau fi recunoscuți oamenii care se întovărășeau cu diavolul? Cum puteau fi stricate aceste tovărășii?

Sub ce înfățișare li se arată diavolul oamenilor?

Ce se întâmplă dacă nu serbați ziua sfinților Anton și Tănase?

Cine și din ce cauză i-a zis Sfântul Trifon Trif cel nebun?

Când și cu ce scop serbați ziua sfinților Haralambie și Vasile?

Știți vreo poveste despre sfinții Haralambie și Vasile? Scrieți-le în anexă.

Când și cu ce scop țineți sărbătoarea numită Caii Sfântului Toader?

Știți vreo poveste în care este vorba despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ținut această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

Știți vreo poveste despre cei patruzeci de sfinți? Scrieți-le în anexă.

Ce fac femeile în ziua de patruzeci de sfinți ca să nu le intre șarpele în casă?

Cum i se mai spune Sfântului Alexe? De ce?

Știți vreo poveste despre Sfântul Alexe? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, care sfinți păstrează cheile cu care se deschide și se închide pământul?

Cunoașteți vreo poveste despre Sfântul Lazăr? Scrieți-le în anexă.

Ce credințe sunt în legătură cu ziua în care cad Floriile? De ce se cheamă astfel această sărbătoare?

Știți povești în care se vorbește de învierea lui Isus Hristos? Scrieți-le în anexă.

Ce reprezintă brazdele verzi, cu ramuri de răchită în ele, care se pun pe la porțile caselor în ajunul Sfântului Gheorghe?

Cu ce scop se pun aceste brazde?

Când și cu ce scop se pun la porți și la streșinile caselor crengi de tei înfrunzite?

Când și cu ce scop serbați ziua lui Ioan fierbe-piatră? De ce poartă acest nume?

Cunoașteți povești în care se vorbește despre Sfântul Petru? Scrieți-le în anexă.

Când, cum și cu ce scop este serbată ziua Sfântului Macovei?

Ce credințe se păstrează în legătură cu sărbătoarea numită Foca?

Cunoașteți vreo întâmplare în care să fie vorba de cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ținut această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

Când cade și de ce se serbează ziua lui Ilie-Pălie?

Ce neplăceri poate avea cel care nu serbează această zi?

Care dintre cele două zile în care cade Sfânta Maria (Mare sau Mică) este considerată sărbătoare mai mare? De ce?

Cunoașteți povești în care să fie vorba despre cuvioasa Paraschiva? Scrieți-le în anexă.

Circulă la dv. în sat povești despre Sfântul Neculai? Scrieți-le în anexă.

De ce i se spune Sfântului Spiridon făcătorul de minuni?

Știți povești în care să fie vorba de Spiridon, făcătorul de minuni? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți povești în care să fie vorba de Sfântul Andrei? Scrieți-le în anexă.

Ce vrăji și farmece se fac în ajunul sau în seara de Sfântul Andrei? Scrieți-le în anexă.

Cum se mai numește sărbătoarea Schimbarea la față? De ce?

Cunoașteți vreo legendă în legătură cu această sărbătoare? Scrieți-le în anexă.

De ce se taie porcii mai ales în ziua de Ignat?

Știți povești în care să fie vorba de Ignat? Scrieți-le în anexă.

Când și cu ce scop serbați ziua Filipilor sau Sfântul Filip?

Știți vreo poveste sau vreun cântec în care este vorba de izgonirea din rai a lui Adam și Eva? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cum este organizat raiul? Dar iadul?

Cunoașteți cântece, urări sau povești în legătură cu raiul și iadul? Scrieți-le în anexă.

Ce se crede despre lumea de dincolo?

Se spune că la început cerul a fost mai aproape de pământ? Din ce cauză s-a îndepărtat?

Ce știți despre mijlocul sau inima bolții cerești? Unde se află și cine umblă pe acolo?

După credința populară, când și cum se deschide cerul? Câtă vreme rămâne deschis?

După credința populară, ce formă are pământul și pe ce se sprijină?

Cunoașteți o poveste în care se spune că Sf. Andrei ține pământul pe cap? Scrieți-le în anexă.

Care sunt semnele despre care se spune că vor prevesti sfârșitul lumii? Cum se va sfârși lumea (după aceste semne)?

Ce se va întâmpla după aceea cu pământul?

Cunoașteți cântece sau colinde în care se vorbește despre sfârșitul lumii? Scrieți-le în anexă.

Cum se numeau primii oameni care au locuit pământul?De ce se numeau așa?

Din ce cauză este pământul încrețit?

După credința populară, când și cum au luat naștere munții? Dar dealurile? Dar văile?

Pământul a fost făcut mai întâi sau apa?

Apele mari curgătoare de unde vin?

Știți o poveste despre stăpânul apelor? Notați-o în anexă.

Ce ființe supranaturale (nemaivăzute) trăiesc în apă? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce talismane poartă plutașii? Cu ce scop?

Știți povești despre „locurile rele” care se află în calea plutașilor? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cine păzește bogățiile subpământene?

Metalele prețioase (aurul, argintul) aduc norocul sau nenorociri în casa omului?

De câte feluri sunt comorile? După ce le deosebiți?

Când și cum încearcă oamenii să afle unde sunt îngropate comori?

Ce duhuri rele locuiesc în păduri? Ce rău fac oamenilor acestea și cum se poate lupta împotriva lor?

Știți povești despre Mama-Pădurii, Strâmbă-Lemne sau Sfarmă-Piatră? Scrieți-le în anexă.

Dați câteva exemple de arătări (vedenii) de noapte. Ce credeți despre ele? Apar întâmplător sau sunt trimise de cineva?

Ce se spune când la răsăritul sau la apusul soarelui cerul capătă o culoare roșie aprinsă?

De ce i se zice lunii sfânta lună?

După credința populară, cum se explică creșterea și descreșterea lunii?

Cum puteți prevedea schimbarea vremii cu ajutorul lunii?

Ce se crede despre petele din lună?

Ce știți despre oamenii lunatici?

După credința populară, când și cine a făcut soarele și luna? Care a fost făcut mai întâi?

Știți vreun cântec sau poveste în care se spune că, la început, soarele și luna au fost oameni? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, din ce cauză se întunecă uneori soarele sau luna?

Știți o poveste în care este vorba de cineva care duce soarele pe cer? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți o poveste în care se vorbește despre soare și ciocârlie? Scrieți-le în anexă.

Ce preziceri se pot face cu ajutorul stelelor?

Ce sunt stelele căzătoare și ce prevestesc ele atunci când cad?

Care sunt stelele după care vă orientați noaptea? Știți vreo poveste despre acestea? Notați-o.

Numiți toate constelațiile (grupurile de stele) pe care le cunoașteți. Explicați fiecare denumire.

După credința populară, cum este împărțit cerul și cine locuiește în el?

Ce se crede despre nori? Cum iau ei naștere și cine îi poartă pe cer?

Notați denumirile populare care se dau norilor după forma pe care o au.

Au căzut cândva ploi cu broaște, cu sânge, cu foc sau cu cenușă? Când? Ce prevestește fiecare dintre ele?

Din ce cauză se produc tunetele?

Ce trebuie să faci atunci când auzi prima dată tunând? De ce?

Ce se spune despre casele sau copacii trăsniți?

După credința populară, cum iau naștere roua și ceața?

Știți povești sau ghicitori despre rouă și ceața? Scrieți-le în anexă.

Ce se crede despre căderea zăpezii și înghețarea apei? Cui se datoresc aceste fenomene?

După credința populară, unde stau vânturile, cine le pornește și cine le poate opri?

Care vânturi sunt, cine le stăpânește și ce credințe sau superstiții cunoașteți în legătură cu fiecare dinte ele?

După credința populară, care sunt cauzele vânturilor puternice, ale furtunilor și ale grindinelor?

Unde bate vântul turbat și în ce constă primejdia pe care o prezintă?

Ce se crede despre vârtejuri sau vârtecușuri?

Pot unii oameni să pornească sau să oprească ploile, vânturile sau grindinele? Cum?

Cunoașteți cântece cu ajutorul cărora copiii încearcă s ploaia? Scrieți-le în anexă. Precizați dacă în timpul cântării copiii folosesc anumite obiecte sau dacă fac unele gesturi.

După credința populară, ce este curcubeul? Ce credință există în legătură cu el?

Pe ce se reazemă capetele curcubeului?

Care sunt și ce reprezintă fiecare din culorile curcubeului?

Cui se datoresc fulgerele și cine le poate opri?

Ce fac oamenii când fulgeră? De ce?

Care icoane atrag fulgerul? De ce? Ce trebuie să faceți cu ele?

Ce se crede în popor despre cutremurele de pământ?

Enumerați animalele sau păsările care prin urlete, cântece etc. povestesc ceva. Precizați ce prevestește fiecare.

Ce credințe există în legătură cu animalele sau păsările albe?

Ce credințe există în legătură cu animalele sau păsările negre?

de ce pisica este considerată dușman al omului, iar câinele prieten?

De când și din ce cauză nu se împacă pisica cu câinele?

Sunt unele animale despre care se crede că vorbesc. Care sunt acestea, când vorbesc și ce trebuie să facă omul pentru ale auzi?

Se crede că unele animale sau păsări au fost la început oameni? Care sunt acestea și cum au ajuns astfel?

Cucul a umblat singur dintotdeauna? Despre care pasăre se spune că este soția cucului?

Când i „se dezleagă” cucului limba (începe a cânta) și când i „se leagă” la loc?

Ce se întâmplă cu cucul după ce nu mai cântă?

Știți vreo poveste în care se spune cum s-a născut cucul? Scrieți-o în anexă.

Cunoașteți o pasăre numită Sava? Descrieți-o pe scurt. Ce povești știți despre ea? Scrieți-o în anexă.

De ce nu stă cucul să cânte într-un singur copac?

Ce trebuie să faci în ziua în care auzi prima dată cucul cântând? De ce?

Spuneți niște versuri când auziți cucul cântând. Scrieți-le în anexă.

La început cucul a mai avut un frate? Cum îl cheamă? Unde se află acum?

Cunoașteți o poveste în care la început cucul și pupăză au fost soți? Scrieți-o în anexă.

Cum încearcă fetele și flăcăii, cu ajutorul cucului, să afle dacă se vor mărita sau însura devreme ori târziu?

Lăutarii, fetele sau femeile bătrâne primejduiesc deseori viața cucilor? Cum?

Când și unde își face cuib cucul?

Descrieți plantele care poartă numele cucului, indicând exact denumirea lor populară.

Cunoașteți povești sau zicători în care să fie vorba și despre cuc? Notați-le.

Sunt numeroase cântece în care, printre altele, este vorba și despre cuc. Scrieți-o în anexă pe aceea care circulă în satul dv.

Care păsări prevestesc moartea prin cântecele lor?

Se cunosc în sat cântece sau povești în care să fie vorba și despre privighetoare? Scrieți-o în anexă.

Se spune că pitulicea doarme cu picioarele în sus. Din ce cauză?

Știți vreo legendă despre ciocârlie? Notați-o în anexă.

Ce prevestesc ciorile vara când umblă în stoluri mari? Dar iarna?

Cunoașteți vreo poveste despre rândunică? Notați-o în anexă.

De ce ciocârlia cântă numai ziua, iar privighetoarea numai noaptea?

Cântatul cocoșilor are influență asupra unor duhuri rele? De ce?

Ce sunt uriașii, când au trăit și ce semne arată că au existat cândva pe pământ?

În vremurile de demult au locuit uriași și în preajma satului dv.? Știți povești despre uriași? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cine locuiește movilele de pe câmp?

Ce sunt zânele? Când și pe unde umblă ele, cine le trimite și cu ce scop?

Cum deosebiți zânele bune de cele rele?

Cum au luat naștere stafiile, unde stau ele de obicei și ce rău fac?

Știți povești sau întâmplări cu stafii? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt ceasurile rele, când și pe unde umblă? Cum poate omul să scape de ele?

Ce este Borza ce înfățișare are și ce prevestește sosirea ei?

Ce credințe există în legătură cu cățelul pământului?

Cum ia naștere Spiridușul, unde trăiește și ce puteri are?

Ce înțelegeți prin piază bună și piază rea?

Ce înfățișare are și ce rău face Joimarița?

Ce este Marțolea, cum arată, când umblă și cui face rău?

Ce credințe există în legătură cu Murgilă, Miază-noapte și Zorilă?

Ce duhuri (bune sau rele) umblă în zori de zi?

După credința populară, ce sunt zmeii, balaurii, zgripțuroaicele și păsările cu cioc de fier? Pentru fiecare în parte arătați, în anexă, unde locuiește și ce rău face.

Cum arată căpcăunii, unde trăiesc și cu ce se hrănesc? Dacă știți povești despre căpcăuni, scrieți-le în anexă.

Cum se cheamă insecta care iese mai întâi primăvara? Ce credințe există în legătură cu ea?

Ce credințe există în legătură cu omorârea păianjenilor?

Știți vreo poveste în care se vorbește despre păianjen și Maica Domnului? Notați-o în anexă.

Care plante sunt considerate sfinte? Știți povești despre ele? Scrieți-le în anexă.

Ce se spune despre iarba fierului? Unde crește, cine o poate găsi și ce puteri miraculoase are?

Cunoașteți povești în care este vorba despre originea unor plante? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți cântece care li se cântă brazilor sau fagilor înainte de a fi tăiați? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, cum au luat naștere scorburile copacilor și cine locuiește în ele?

Ce se crede despre Muma pădurii? Ce înfățișare are și unde locuiește?

Se spune că uneori pădurea vorbește. Când anume și cine îi poate înțelege graiul?

După credința populară, cum au luat naștere peșterile și cine locuiește în ele?

Ce se crede despre noroc? Unde se află și cine îl stăpânește?

Știți povești sau cântece în care să fie vorba și despre noroc? Scrieți-le în anexă.

Există vreo legătură între soarta omului și luna în care s-a născut? Explicați această legătură.

Ce se spune despre oamenii care au gropițe în obraji sau în bărbie?

Ce se spune despre oamenii care au strungăreață între dinți?

Ce se spune despre oamenii însemnați?

Când și cu ce scop se serbează ziua tâlharilor? Ce alte denumiri mai poartă această sărbătoare?

Ce credință există despre vise? De unde vin visele? Prevestirile lor se adeveresc? Dați câteva exemple.

Când te culci, ce e bine să pui sub cap, ca să nu-ti tulbure somnul duhurile rele?

Ce fac bătrânii cu dinții care le cad? De ce?

Unde își aruncă copiii dinții de lapte, când le cad, și ce zic? De ce?

Ce credințe există în legătură cu strănutul? Ce i se spune unuia care strănută?

Ce credințe există în legătură cu țiuitul urechilor? Ce prevestiri se fac?

Ce semne prevestește venirea musafirilor?

MEDICINA POPULARĂ

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de cap?

Unii oameni se plâng câteodată că i-a bătut cahla. Cum adică? Ce trebuie să facă pentru a scăpa?

Ce leacuri se folosesc împotriva amețelilor?

Care este cauza bolii numită amorțeala capului? Cu ce leacuri se vindecă?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de creieri?

De aprindere de creieri suferă și animalele? Care anume? Cum le vindecați?

Ce leacuri li se dau bolnavilor de nervi pentru calmare?

Ce leacuri folosiți pentru creșterea părului la copiii mici?

Ce leacuri folosiți împotriva căderii părului?

Din ce cauză apare și cum poate scăpa cineva de mătreață?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea durerilor de ochi?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de albeață?

Pentru vindecarea unui bolnav de albeață se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Cum se vindecă albeața la animale?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de ochi?

Aprinderea de ochi se întâlnește și la animale? Cum le vindecați?

Există o bubă care se face pe pleoapele ochilor. Din ce cauză apare, cum se cheamă și cu ce leacuri se vindecă?

Pentru vindecarea acestei bube se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia i s-au înfundat urechile?

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia îi puroiază (îi curg) urechile?

Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită năjit?

Scrieți în anexă descântecele de năjit care se cunosc în satul dv.

Ce leacuri îi dați unui bolnav căruia îi curge mereu sânge din nas?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea guturaiului (troahnei)?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă boala numită cel pierit?

Pentru vindecarea acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cunoașteți boala numită fălcărița? Cum se manifestă și cu ce leacuri se poate vindeca?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă orbalțul?

Scrieți în anexă descântecele de orbalț care se cunosc în satul dv.

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de dinți? Dar împotriva durerilor de măsele?

Când și la cine apare boala numită baghiță? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

Ce leacuri folosiți împotriva durerilor de gingii?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecate gâlcile?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea gâlcilor care puroiază?

Pentru vindecarea bolnavilor de gâlci se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă anghina?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă gușa?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecați pecingenii?

Unde, din ce cauză apar și cu ce leacuri se vindecă bubele numite blânde?

Din ce cauză apare și cum poate fi vindecată buba cea rea?

Pentru vindecarea unui bolnav de buba cea rea se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Unde, din ce cauză apar și cum poate fi vindecate bubele numite colț de lup?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri pot fi vindecate bubele dulci?

Pentru vindecarea bubelor dulci se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Unde și din ce cauză apar buboaiele oarbe? Ce leacuri folosiți pentru vindecare lor?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă buba neagră?

Scrieți în anexă descântecul de bubă neagră.

Ce leacuri folosiți împotriva râiei?

Sunt unele bube care pot fi vindecate cu ajutorul unei năframe sau al unei haine de culoare roșie? Care sunt acestea? Cum procedați?

Unde și din ce cauză apar bubele numite plescaițe? Ce leacuri folosiți împotriva lor?

Ce leacuri folosiți pentru o rană care se vindecă foarte greu?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea rănilor de sifilis răsuflat?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită vărsat?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă uima?

Împotriva uimei se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

În care parte a corpului apare și cu ce leacuri se vindecă buba numită țâța cățelei?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea opăriturilor?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea arsurilor?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită brâncă?

Împotriva acestei boli se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de cori?

Cum se vindecă durerile de șale?

Din ce cauză apar și cu ce leacuri se vindecă varicele?

Împotriva căror boli se folosesc lipitorile? Cum?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă pelagra?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită dropică?

În care parte a corpului și din ce cauză apare boala numită scurtă?

Cum se manifestă această boală și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită broască?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea degerăturilor?

Ce sunt trântiturile și cum pot fi vindecate?

Ce leacuri folosiți împotriva bătăturilor?

Ce leacuri se folosesc pentru vindecarea rosăturilor de la picioare?

Din ce provine boala numită călcătură? Ce leacuri folosiți pentru vindecarea ei?

Ce leacuri folosiți împotriva mușcăturii de câine? Dar atunci când câinele a fost turbat?

Ce leacuri folosiți împotriva mușcăturii de șarpe? Dar împotriva mușcăturii de năpârcă (viperă)?

Cu ce opriți sângele în cazul unei tăieturi mai mari?

Unele răni pot fi vindecate cu ajutorul unor animale sau păsări spintecate de vii? Cum?

Când aplicați animalul sau pasărea spintecată pe rana bolnavului, spuneți un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce înțelegeți prin dezvelirea oaselor?

Din ce cauză apare această boală și cu ce leacuri se vindecă?

Din ce provine și cu ce leacuri se vindecă ologeala?

Ce faceți dacă i se scrântesc cuiva (îi sar din încheieturi) oasele de la mâini sau de la picioare?

Cum vindecați un bolnav căruia i s-a rupt un os de la mână sau de la picior?

Ce faceți dacă unui om i se rupe șira spinării?

Ce leacuri folosiți împotriva reumatismului?

Din ce cauză apare și ce leacuri i se dau unui bolnav care are apă la încheieturi?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea gripei?

Ce leacuri folosiți împotriva tusei?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se poate vindeca tusea neagră?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea tusei măgărești?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de astmă (nădușeală)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de oftică (atacat)?

Ce leacuri i se dădeau, altădată, unui bolnav care avea apă la plămâni?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprinderea plămânilor?

Suferă de această boală și animalele? Cum le vindecați?

Cum poate fi salvat de la moarte un înecat?

Ce leacuri se foloseau înainte vreme pentru vindecarea unor boli de inimă?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă buba inimii?

Cum poate fi făcut să-și revină cineva care a leșinat?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri poate fi vindecată boala numită gălbinare?

Se îmbolnăvesc și animalele de gălbinare? Care anume? Cum se manifestă boala la animale și cu ce leacuri le vindecați?

Ce leacuri îi dați unui om beat despre care se spune că s-a aprins rachiul în el?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea bolnavilor de ulcer?

Din ce cauză apare boala numită izdat? Cum poate fi recunoscută și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Pentru vindecarea unui bolnav de izdat se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea bolii numite treapăd (diaree, pântecărie)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea dezinteriei (a scaunului de sânge)?

Ce leacuri i se dau unui copil care este încuiat (nu poate ieși afară)?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de limbrici (viermi)?

Cum poate fi salvat de la moarte cineva care a băut otravă?

Ce leacuri folosiți împotriva otrăvirilor cu ciuperci?

Cunoașteți boala numită aplecare? Din ce cauză apare, cum se manifestă și ce leacuri se folosesc împotriva ei?

Pentru vindecarea acestei boli se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Ce alte boli de stomac cunoașteți și care sunt leacurile cu care le vindecați?

Din ce cauză apar, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă durerile de foale?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere la mațe?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea apendicitei?

Ce deosebire există între junghiuri și vătămătură?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de junghiuri?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de vătămătură?

Știți descântece despre vătămătură?

Ce leacuri li se dau bolnavilor care au piatră la rinichi?

Din ce cauză apare și cu ce leacuri se vindecă boala numită zăpreală (oprirea udului)?

Ce leacuri li se dau copiilor, mai mărișori, care se urinează în pat?

Ce leacuri i se dau unui om căruia i s-au umflat testiculele (boașele)?

Ce leacuri i se dau unui bărbat care, deși tânăr, nu poate avea relații cu femeile (este neputincios)?

Unde, din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala lumească?

Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea sculamentului (sfrenței, scurgerii pe țeavă)?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită leucoare sau flori albe?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită mătrice?

Ce leacuri li se dau femeilor care au pierderi mari de sânge la lună?

Ce leacuri li se dădeau, altădată, femeilor gravide pentru a naște ușor?

Înainte vreme, ce făceau femeile gravide pentru a avea o naștere ușoară?

Ce leacuri folosesc femeile care nu au copii dar ar dori să aibă?

Ce făceau înainte vreme femeile gravide care voiau să piardă (să lepede) copilul?

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită trânji?

Ce leacuri se foloseau împotriva turbării?

Ați auzit de o boală numită cățeii de turbă? Cum se manifestă și ce leacuri se folosesc pentru a fi vindecată?

Cum pot fi oprite hemoragiile (scurgerile de sânge) interne?

Ce leacuri li se dau copiilor (și chiar vârstnicilor) pentru curățirea sângelui?

Ce leacuri folosiți pentru vindecarea unui bolnav de friguri?

Pentru vindecarea unui bolnav de friguri se spun și descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită tifos?

Ce este boala grabnică? De ce se cheamă așa? Cum poate fi vindecată?

Din ce cauză apare și cum poate fi vindecată boala copiilor?

De obicei, cine suferă de boala câinească? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

La ce vârstă apare, cum se manifestă și cum se vindecă boala numită strâns?

Știți descântece de strâns? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri se foloseau, altădată, împotriva bolii numite rac?

După credința populară cine stăpânește ciuma? Când și de ce o sloboade?

Care sunt bolile ce se pot vindeca cu ajutorul sângelui de broască? Cum se procedează?

Ce sunt fumurile, cum se fac și împotriva căror boli se folosesc?

Ce este alifia vânătă, cum se prepară și împotriva căror boli se folosește?

Din ce și cum se face leacul de nouă feluri? Ce boli pot fi vindecate cu acest leac?

Când i se dă unui bolnav leacul de nouă feluri, se spun descântece? Scrieți-le în anexă.

Împotriva căror boli se folosește veninul provenit din acul albinelor? Cum se procedează?

Ce leacuri se fac cu ajutorul fierei de la animale? Împotriva căror boli se folosesc aceste leacuri?

Ce sunt irurile, cum se fac și împotriva căror boli se folosesc?

Sunt unele sărbători pe care oamenii le țin pentru a nu fi loviți de boală?Care sunt acestea și împotriva căror boli se țin?

Ce boli se pot vindeca prin stinsul fierelor?

Cine și de unde aduce aceste fiere? Cum se sting?

Ce cuvinte se spun când se sting fierele? Scrieți-le în anexă.

Ce înțelegeți prin deochi? Se poate deochea cu privirea sau și cu vorba? Cum?

Cum se păzesc oamenii de deochi?

Se spun descântece împotriva deochiului? Scrieți-le în anexă.

Cum se manifestă un copil bolnav de sperietură? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Știți descântece despre sperietură? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită inimă rea?

Împotriva acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Din ce provine boala numită ceas rău? Cum se manifestă și cum poate fi vindecată?

Cunoașteți descântece de ceas rău? Scrieți-le în anexă.

Cum se manifestă boala numită pocitură? Ce leacuri folosiți împotriva ei?

Pentru vindecarea unui bolnav de pocitură se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cunoașteți o boală numită cei răi? Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Împotriva acestei boli se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Din ce cauză apare, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă boala numită dambla?

Pentru vindecarea unui bolnav de dambla se spune și un descântec? Scrieți-l în anexă.

Cum poate deveni cineva vrăjitor? De unde îi venea puterea?

Se ocupau cu vrăjitul și bărbații sau numai femeile?

Ce animale sau păsări erau puse în slujba vrăjitorilor?

Cum își puteau pierde vrăjitorii puterea?

Cum erau vrăjile cu ajutorul cărora se goneau duhurile rele?

Cine și cum poate dezlega (desface) vrăjile sau farmecele?

Când și cum își fac fetele vrăji? Ce află ele pe această cale?

Când, cum și în ce scop se face vraja așternerea patului?

Când, cum și în ce scop se face vraja încingerea brâului?

Când, cum și în ce scop se face vraja chemarea lunii?

Când, cum și în ce scop se face vraja învierea focului?

Când, cum și în ce scop se face vraja înfigerea cuțitului?

Cunoașteți descântece de dragoste? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt strigoii și ce rău fac ei oamenilor?

Se întâlnesc strigoii între ei? Când? Unde? Cu ce scop?

Seara, înainte de a se culca, oamenii care se tem de strigoi întorc vasele cu gura în jos? De ce?

Cum este îngropat cineva despre care se crede că a fost strigoi?

Se rostesc descântece împotriva strigoilor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt pricolicii? Cum iau naștere și ce rău fac?

Se spun descântece împotriva pricolicilor? Scrieți-le în anexă.

După credința populară, ce este zburătorul?

Când, cui și sub ce înfățișare se arată de obicei? Ce rău face zburătorul?

Se rostesc descântece împotriva zburătorului? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt moroii, sub ce înfățișare se arată și ce rău fac?

Ce fac oamenii pentru a scăpa de răul moroilor?

Se rostesc descântece împotriva moroilor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt ielele? Când, cui și sub ce înfățișare se arată?

Ce rău sau ce bine fac ielele?

Se rostesc descântece împotriva ielelor? Scrieți-le în anexă.

Ce sunt rusaliile? Cum se mai numesc?

Când, cui și sub ce înfățișare se arată rusaliile? Ce rău sau ce bine fac?

Se rostesc descântece împotriva rusaliilor? Scrieți-le în anexă.

Ce este samca? Sub ce înfățișare se arată și ce rău face?

Cunoașteți descântece de samca? Scrieți-le în anexă.

Ce duhuri de apă cunoașteți? Ce „puteri” au acestea?

Boala numită căpiere apare numai la oi sau și la animale?

Din ce provine această boală, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Ce boli de gură au vitele?

Pentru fiecare boală în parte arătați din ce provine, cum se manifestă și cu ce leacuri folosiți pentru vindecarea ei.

Din ce cauză apare, la vite, boala numită curduc? Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Ce sunt jolnele și la care animale apar? Ce leacuri folosiți împotriva lor?

Din ce cauză se îmbolnăvesc vitele mari de broască? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Ce leacuri i se dau unui cal aprins?

Din ce provine și cu ce leacuri se vindecă răpciuga cailor?

Care animale se îmbolnăvesc de dalac? Cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Boala numită gălbează (călbează) apare la oi sau și la vitele mari?

Cum recunoaște animal bolnav de gălbează și leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Cum poate fi vindecat un animal care s-a umflat din cauza lucernei sau a trifoiului verde?

Împotriva căror boli se obișnuiește să li se ia vitelor sânge? Cum se procedează?

Vițeii capătă adesea o boală numită șopârlaiță. Din ce provine, cum se manifestă și cu ce leacuri se vindecă?

Împotriva acestei boli se spune descântece? Scrieți-le în anexă.

Din ce cauză se îmbolnăvesc animalele de vărsat? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Din ce cauză apare și cum se numește boala datorită căreia pulpele vacilor sau ale oilor se împietresc și nu mai slobod laptele?

Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Din ce cauză se îmbolnăvesc oile de răsfulg? Ce leacuri folosiți împotriva acestei boli?

Cine poate lua mana vacilor?

Știți descântece pentru mana vacilor? Scrieți-le în anexă.

Ce leacuri folosiți pentru a vindeca oasele (umflăturile) de la picioarele cailor?

La care animale apare, unde și din ce provine boala numită arici?

Cum se manifestă această boală și cu ce leacuri se vindecă?

OBICEIURI RITUALE

NAȘTEREA

Care sunt regulile ce trebuie respectate de femeia însărcinată?

Cunoașteți anumite semne pe baza cărora femeia însărcinată poate ști dacă va avea băiat sau fată?

După credința populară, ce trebuie să facă o femeie ca să nască mai ușor?

Ce nu trebuie să facă o femeie însărcinată dacă nu vrea să nască gemeni?

Ce se întâmplă dacă unei femei însărcinate nu i se dă să guste dintr-o mâncare pe care o poftește?

Ce se întâmplă dacă o femeie însărcinată fură un obiect oarecare?

De nu-i bine ca femeia însărcinată să-și înnoade părul?

De ce este rău să treci prin fața unei femei însărcinate?

Ce trebuie să facă femeile însărcinate dacă vor să nu aibă copiii anumite infirmități?

De ce se feresc femeile însărcinate să dea cu piciorul în câini?

De ce nu-i bine să stea femeile însărcinate în prag?

Se feresc femeile însărcinate să treacă peste o funie? De ce?

Ce se întâmplă dacă o femeie, când este însărcinată în primele luni, nu spune?

Cunoașteți cântece, povești , ghicitori sau strigături în legătură cu femeia însărcinată?

Care sunt spiritele rele din cauza cărora femeile însărcinate pot pierde copiii? Cum pot fi învinse aceste spirite?

De ce femeile însărcinate se feresc să știe mai multe persoane ziua în care vor naște?

Ce credințe există în legătură cu femeile însărcinate care nu pot naște?

Cine oferea, în trecut, ajutor femeilor la naștere? În ce consta acest ajutor?

Imediat după naștere, moașa rostește câteva cuvinte la adresa copilului? Ce spune?

După prima baie, copilul înfășat este așezat sub masă? De ce? Ce fac cei care asistă la această scenă?

Ce face moașa pentru ca lehuza și noul-născut să nu aibă de suferit de pe urma vizitatorilor?

Ce credințe există în legătură cu copiii gemeni?

Ce se spune despre copiii din flori?

După credința populară, cum se poate ști dacă noul-născut va avea în viață parte de dreptate sau nu?

Ce credințe există în legătură cu steaua noului născut sau cartea soartei sale?

Ce se zice despre un copil născut sâmbăta?

Dar despre unul născut într-o zi de sărbătoare?

Ce pericole se abat asupra copiilor nebotezați? Cum pot fi înlăturate aceste pericole?

După credința populară, din ce cauză unii copii sunt născuți morți?

De ce apa pentru baia noului-născut se încălzește într-o oală de lut nouă?

De ce apa pentru baie nu trebuie să fiarbă sau să clocotească?

De ce, înainte de a fi îmbăiat, noul-născut este trecut printr-un vas cu apă rece?

Ce se pune în apa în care va fi îmbăiat noul-născut? Cu ce scop?

Cum încercați să aflați ce meserie va îndrăgi noul-născut în viața sa?

Există obiceiul așezării noului-născut pe pământ, de unde tatăl îl ridică și-l așază lângă mama sa? Ce credințe există în legătură cu acest obicei?

Cunoașteți cântece în care se vorbește despre apa folosită la îmbăierea noului-născut? Scrieți-le în anexă.

Din ce lemn trebuie să fie făcută albia (covățica) în care este scăldat noul-născut? De ce?

De ce nu-i bine să fie scăldat copilul după apusul soarelui?

Unde se varsă, de obicei, apa în care a fost scăldat copilul? Cu ce scop?

De ce nu se așază cu gura în jos albia în care a fost scăldat copilul?

de ce nu sunt lăsate la uscat scutecele copilului după asfințitul soarelui?

Ce fac moașele ca să umble copiii cât mai repede în picioare?

Când, cum și de ce se face „slobozirea” (sfințirea) casei în care se află lehuza?

Cum sunt păziți de spiritele rele copiii nebotezați?

Ce sunt rodinii (rodinele)? Când se aduc? Se spun câteva versuri cu acest prilej? Notați-le.

De ce nu-i bine să fie alăptat copilul, prima dată, de o altă femeie?

Ce credințe există despre ursitoare? Câte sunt, când și cu ce scop vin la casa unde se află un nou-născut?

Ați auzit despre un cântec al ursitoarelor? Cine, când și cu ce scop îl cântă? Scrieți-l în anexă.

Cum pot fi îmblânzite ursitoarele?

Cunoașteți cântece sau povești despre ursitoare? Scrieți-le în anexă.

Ce credințe există în legătură cu înrudirea prin încumetrire?

După botez, când nașii îi dau finul moașei, ce cuvinte rostesc?

Dar moașa ce cuvinte rostește când îi dă copilul botezat mamei sale?

Ce urare îi fac nașii finului după ce s-au întors de la botez?

Cine hotărăște ce nume să poarte nou-născutul?

Când alegeți numele de botez, țineți seama de luna s-au sărbătoarea religioasă în preajma căreia s-a născut copilul?

Preotul poate schimba numele de botez ales de dv.?

Copilul este scăldat imediat după botez sau o zi două mai târziu? De ce?

În prezent, care sunt numele de botez (băieți și fete) cele mai răspândite în sat?

Dar acum 40-50 de ani, care erau?

Ce nume de botez apar mai des în cântecele cunoscute în satul dv.?

Ce sunt mărturiile de botez?

Numele de botez poate fi schimbat? Din ce cauză? Cum se procedează? Referiți-vă numai la schimbările de nume care se fac fără a trece în acte.

Ce știți despre vânzarea copiilor? Cu ce scop se face?

Când se face cumetria, cine participă și cum se desfășoară?

Ce deosebire faceți între cumetrie și scăldușcă (scăldăciune)?

Ce mâncăruri și băuturi se consumă la cumetrii?

Cum sunt îmbrăcați cai care participă (bărbați și femei) la această petrecere? Dar înainte vreme cum erau îmbrăcați?

Cumetriile se fac cu muzică?Care sunt instrumentele muzicale preferate în astfel de împrejurări?

La masă se spune o orație? Cine o rostește? Scrieți-o în anexă.

Când închină moașa finul nașilor, zice vreo urătură? Scrieți-o în anexă.

Ce este pupăza care se face la cumetrie?

Cui îi este închinată, de către cine și ce cuvinte se rostesc la închinare?

Cu care dintre obiceiurile de nuntă se aseamănă obiceiul de botez numit pupăza?

Cunoașteți cântece și strigături care se cântă și se rostesc numai la cumetrii? Scrieți-le în anexă.

Ce știți despre cumetria grasă sau cumetria în ghenunchi? Când se face și prin ce se deosebește de cumetria obișnuită?

La sfârșitul cumetriei se poartă un dialog, cântat sau strigat, între cumetrii cei mari? Ce spun ei?

Unele femei care participă la scăldarea copilului, după ce se varsă apa în care l-au îmbăiat, se așază pe covată sau sar peste ea. Cu ce scop?

Se trece copilul, de mai multe ori, prin cămașa cu care era îmbrăcată mama sa când l-a născut? De ce?

Când, în ce constă și cu ce scop se face îmbisericirea femeii care a născut?

Ce sunt colacii de botez, cine, când și cui îi duce?

Se rostesc anumite orații cu acest prilej? Scrieți-le în anexă.

Ce cântece cântă mamele pentru a-și adormi copiii?

Ce cântece li se cântă copiilor când sunt treji? Scrieți-le în anexă.

Există vreo deosebire între cântecele adresate fetelor și cele adresate băieților? Care anume?

Ce cântece îi cântă mama copilului când se joacă cu el? Scrieți-le în anexă.

Ce cântece sau versuri îi spune mama copilului când acesta începe să umble? Scrieți-le în anexă.

Ce știți despre tunderea sau retezarea părului și tăierea unghiilor la copiii mici? Când, de către cine și cu ce scop se fac?

La ce vârstă e bine să fie înțărcat copilul? De ce nu mai devreme sau mai târziu?

De ce nu e bine să fie copilul întors de la țâță?

NUNTA

Există anumite semne care prevestesc norocul sau necazul în căsnicie? Care sunt acestea?

Între ce vârste trebuie să se mărite fetele și să se însoare băieții? De ce?

Cum încearcă fetele bătrâne să-și aducă pețitorii?

Cunoașteți cântece sau strigături despre fetele bătrâne și flăcăii tomnateci?

Scrieți-le în anexă.

Cum numiți omul pe care flăcăul îl trimite la părinții fetei s-o ceară de soție? Se trimite unul singur sau mai mulți? De ce?

Ce trebuie să facă acest om? Când și cum este răsplătită strădania lui?

Cunoașteți anumite semne care prevestesc însurătoarea băiatului sau măritișul fetei? Notați-le.

Care sunt zilele cele mai potrivite (bune) pentru pețire, logodnă și nuntă? De ce?

Cunoașteți cântece, proverbe, zicători sau strigături în legătură cu credința că numai anumite zile sunt bune pentru pornit căsătoria? Scrieți-le în anexă.

Cum numiți prima întâlnire a părinților fetei cu părinții băiatului? Unde are loc? Cine mai participă și ce se discută cu acest prilej?

Cine și când hotărăște ziua logodnei? Unde are loc logodna, cine participă și cum se desfășoară?

Când și de către cine sunt aleși nunii cei mari? Ce credință există în legătură cu acest grad de înrudire?

Nașii de cununie trebuie să fie cei de botez sau pot fi luați și alți oameni?

Înaintea nunții se fac schimburi de daruri (haine) între mireasă și mire? Când?

Cine merge cu darurile și ce cuvinte rostește când le înmânează? Scrieți-le în anexă.

În care perioade ale anului se fac nunțile? De ce?

Ce semne prevestitoare (de bine sau de rău) se pot arăta în ziua nunții?

Când începe nunta și câte zile ține?

Cum se cheamă omul care dirijează toate treburile la nuntă? Este unul singur sau sunt mai mulți? Acesta trebuie să fie rudă cu mirii sau străin?

În satul dv., la nunți, cântă muzica fanfară sau orchestră? Pe care dintre acestea o preferă mai mult tinerii? Dar vârstnicii?

Muzicanții sunt din sat sau din altă parte? Pentru fiecare formație muzicală indicați localitatea în care se află.

La nuntă se cântă și din gură sau numai din instrumente? Cântecele din gură sunt zise de muzicanți în mod obișnuit sau numai la cererea nuntașilor?

Scrieți în anexă cântecele ce se aud la nunți în satul dv.

Nunta se face acasă la părinții fetei sau ai băiatului? De ce?

Dacă fata (mireasa) este din alt sat, când și de către cine este adusă la mire?

Un tânăr din alaiul miresei rostește o orație la poarta părinților miresei? Cum se numește orația? Scrieți-o în anexă.

Dacă mireasa este din același sat cu mirele, când vine la casa acestuia? De ce?

Când pleacă mireasa de la casa părinților săi, se înhobotează? Și ia iertăciunea? Cine rostește iertăciunea? Scrieți-o în anexă.

Cum este împodobită căruța în care își ia mireasa zestrea?

Când se încarcă zestrea miresei, sunt de față fete și femei care bat din palme și rostesc strigături? Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Dacă mireasa este din alt sat, ce pretenții au flăcăii din satul miresei față de mire? De ce?

Mirele trebuie să se supună sau nu? Ce se întâmplă dacă se supune?

Există obiceiul înfruntării, prin orații, strigături sau ghicitori între ceata flăcăilor care însoțesc mirele și ceata flăcăilor din satul miresei? Scrieți în anexă orațiile sau strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

În drum spre casa mirelui se rostesc strigături? De către cine? Scrieți-le în anexă.

Când ajunge acasă la mire, alaiul nuntașilor este întâmpinat de soacra cea mare? Ce orații sau strigături se rostesc cu acest prilej? Scrieți-le în anexă.

Cunoașteți unele credințe în legătură cu primii pași pe care-i face nora în casa soacrei? Scrieți-le în anexă.

Cum se numesc și ce semne distinctive poartă tinerii (băieți și fete) care fac parte din alaiul de onoare al mirilor? De către cine sunt ei aleși?

Cum, când și de către cine sunt invitați oamenii din sat la nuntă?

Se spun cu acest prilej anumite orații? Scrieți-le în anexă.

Chemătorii la nuntă (vornicii, vătăjeii) umblă prin sat pe jos sau călări? Cum sunt îmbrăcați și ce semne distinctive portă?

Există obiceiul ca un tânăr să conducă alaiul de onoare? Ce denumire poartă acesta și cum poate fi recunoscut?

Când se bărbierește mirele și în prezența cui? Ce cântece se cântă cu acest prilej?

Cine, când și cum înhobotează mireasa?

Ce cântece se cântă la înhobotat și de către cine? Scrieți-le în anexă.

Descrieți amănunțir îmbrăcămintea mirelui și a miresei.

Dar în urmă cu cincizeci-șaizeci de ani, cum se îmbrăcau?

Cum este pregătit momentul iertăciunii?

Se rostește o orație cu acest prilej? Este aceeași orație care s-a rostit la casa miresei? Dacă nu, scrieți-o în anexă.

După ce mirii au primit binecuvântarea părinților, cum părăsesc încăperea?

Dacă ies jucând, scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

La cununia religioasă tinerii merg pe jos sau cu căruța? Cum este împodobită căruța?

Alaiul nuntașilor merge la biserică pe drumul cel mai scurt sau pe ocolite? De ce?

În timp ce mirii intră în biserică să se cunune, unde rămâne și ce face alaiul nuntașilor?

la întoarcerea de la biserică, aruncă oamenii apă înaintea mirilor? De ce?

Venind de la cununie, în drum spre casa mirelui, se rostesc strigături? Scrieți-le în anexă.

Ce fac nuntașii acasă la mire, imediat după întoarcerea de la biserică?

Când și pentru cine se așază masa de cununie?

Până când rămâne tineretul la petrecere?

la cât timp după masa de cununie este așezată masa cea mare? De ce?

Nunta se desfășoară în continuare, și noaptea, sau se face o pauză pentru odihnă? Dacă se face, cât timp durează?

La începutul mesei celei mari se rostește o orație de dezlegare a mesei? Cine o rostește? Scrieți-o în anexă.

Invitații stau la masă odată toți sau în mai multe serii? De ce se ține seama când face această împărțire: de spațiu, de gradul de rudenie sau de ce?

Cine aduce (joacă) găina (cloșca) și cui i-o închină? Ce fac nuntașii în acest timp? Dar muzica?

Scrieți în anexă orațiile și strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Cum este împodobită găina? Se aduce înainte, în glumă, o găină sau o pereche de porumbei vii?

Cum și de către cine este răsplătit cel ce aduce găina?

Cum sunt răsplătiți bucătarii, pentru strădania lor, de către nuntași?

Cine închină paharele dulci? Cui îi sunt închinate mai întâi? De ce?

Cel care închină paharele dulci spune aceleași cuvinte la toată lumea? Dacă nu, cui îi sunt adresate cele mai multe și mai frumoase cuvinte?

Scrieți în anexă orațiile și strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Este un singur om care știe să închine paharele dulci sau sunt mai mulți?

Când se închină darurile la socri și la nuni? Cine le închină și în ce constau aceste daruri?

Cel care închină darurile spune o orație? Scrieți-o în anexă.

Ce dăruiesc nuntașii mirilor?

De la început și până la sfârșitul nunții cine rostește mai multe strigături: bărbații sau femeile?

Există în sat obiceiul răpirii miresei? Cine și când o răpește? De către cine este răscumpărate?

Când, cum și de către cine este dishobotată (desîmbălțată) mireasa?

Se așază voalul miresei pe capul unei fete? Ce credință există în legătură cu acest obicei?

Cunoașteți obiceiul numit uncrop sau la plăcinte? Când se practică și în ce constă?

Spre sfârșitul nunții se practică obiceiul numit priboi sau pripoi? În ce constă?

Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.

Cunoașteți obiceiul numit cale primare? Când și cum se practică, unde are loc și cine participă?

Există în sat obiceiul scosului la biserică? Când, cum și cu ce scop se practică acest obicei?

Se practică în sat obiceiul numit mărul de cununie sau pomul de cununie? Când anume și în ce constă?

Ce sunt colacii de cununie? De către cine, cui și la cât timp se duc?

Cel care merge cu colacii de cununie spune și o orație? Scrieți-o în anexă.

ÎNMORMÂNTAREA

După credința populară, care sunt semnele ce prevestesc apropierea morții?

Se spune că animalele sau păsările domestice prevestesc uneori moartea omului? Cum?

Sunt unele corpuri cerești despre care se spune că pot prevesti moartea omului? Care sunt acestea? Cum o prevestesc?

Ce semne prevestitoare de moarte se por arăta în vis?

Dintre păsările sălbatice, care prevestește moartea prin cântecele ei?

Când și cu ce scop se face mergerea din urmă sau sfânta taină a maslului?

Despre ce vedenii pomenesc bolnavii când sunt gata să moară?

E bine sau rău ca rudele apropiate ale unui bolnav să fie în preajma sa când acesta este gata să moară?

Se poate face ceva pentru ușurarea morții? Ce anume?

De ce i se pune bolnavului, care este gata să moară, o lumânare aprinsă în mână?

Ce se zice despre cei care mor fără lumânare?

Cunoașteți cântece populare în care se vorbește despre oamenii (mai ales militari) care au murit fără lumânare?

Pentru cine și cu ce scop se aprinde, la Vovidenie (Ovidenie), o lumânare mare la biserică?

E bine sau rău ca în ceasul morții unui om cei apropiați lui să plângă tare? De ce?

De ce omul care este pe patul morții trebuie să se ierte cu toți cunoscuții?

După ce moare cineva, se deschid ușile și ferestrele, se acoperă vasele cu apă, se acoperă sau se întorc oglinzile și se dau afară câinii sau pisicile. Cu ce scop? Răspundeți pentru fiecare caz în parte.

Ce semne de doliu se pun la casa mortului?

Ce se spune despre oamenii care mor în perioada da la Paști până la Duminica Mare?

Ce se spune despre oamenii care mor în a doua săptămână după Paști?

Când moare cineva, cum sunt vestiți vecinii? Dar întregul sat?

Cum se pregătește apa în care va fi scăldat mortul?

Cine scaldă mortul și ce daruri primește pentru aceasta?

De ce nu-i bine să ardă un foc mare sub vasul în care se încălzește apa pentru baia mortului?

Ce se face cu apa în care a fost scăldat mortul? De ce?

De ce se pune la picioarele mortului, în timpul spălatului, un vas cu apă sfințită?

Se taie părul mortului sau nu? De ce?

De ce uneori unghiile mortului sunt lăsate netăiate?

Cine bărbierește mortul? Ce se face cu briciul după aceea?

Cu ce este îmbrăcat și încălțat mortul? Dar înainte vreme?

Cum sunt cusute hainele pentru mort? De ce?

Se pune ceva în hainele mortului? Ce anume? Cu ce scop?

Dacă moare un flăcău sau o fată mare, li se coase cămașa de înmormântare cu ață neînnodată? De ce?

Căror morți li se mai coase cămașa tot cu ață neînnodată? De ce?

Prin ce se deosebește înmormântarea unei fete mari sau a unui flăcău de aceea a unor oameni bătrâni sau a unor copii?

În care cameră este așezat mortul? Încotro este pus cu capul? De ce?

Se obișnuiește să se pună hrană pentru sufletul mortului? Unde? Cu ce scop?

Câtă vreme mortul stă pe masă, picioarele îi sunt legate cu o năframă sau o ață de lână; Când este pornit spre cimitir i se dezleagă picioarele. De ce?

Când se închide sicriul, se lasă înăuntru o lumânare și niște bani? Cu ce scop?

În satul dv., înmormântările se fac cu steag? Ce este steagul de înmormântare, unde se așază și cât timp se păstrează?

Ce credințe există în legătură cu steagul de înmormântare? Scrieți-le în anexă.

Ce deosebire faceți între steag și prapor?

Se face brad la înmormântare? Cum se împodobește, unde este locul lui în alaiul înmormântării și cine îl duce?

Bradul se folosește la toate înmormântările sau numai la unele? La cere? De ce?

Cunoașteți un cântec (bocet) al bradului? Scrieți-l în anexă.

Bradul de înmormântare poate fi înlocuit cu ramuri de măr? Cum se împodobesc acestea și ce denumire poartă?

Ce știți despre toiagul de înmormântare? Descrieți în anexă acest obicei.

Cu ce scop se face pausul? (blidul pe care se așază o sticlă cu vin și un colac) și de ce nu poate lipsi din alaiul înmormântării?

Cum și cu ce scop se face coliva?

Ce este pomul de înmormântare și cu ce scop se face?

Există vreo deosebire între pomul de înmormântare și bradul de înmormântare? Care anume?

Care este semnul distinctiv al celor îndoliați?

Cât timp se ține doliul? Precizați pentru fiecare grad de rudenie în parte: mamă, tată, frate, soră, bunic, soț, soție, moș, mătușă etc.

Când moare un om, se pun pe fereastra dinspre miazăzi două pahare pline? Cu ce sunt umplute și cât timp sunt lăsate acolo? Cu ce scop?

De ce se priveghează mortul? Notați în anexă toate credințele și superstițiile care se păstrează în sat, în legătură cu priveghiul.

Ce spun, când intră în casă, cei care vin la mort?

Cei care vin la priveghi pun un ban pe icoana ce se află pe pieptul mortului? Cu ce scop?

Care sunt jocurile ce se practică la priveghi? Cine și cum le practică?

În cazul unora dintre jocuri ce se practică la priveghi, se spun și unele cuvinte? Scrieți-le în anexă.

Se folosesc buciumele sau trâmbițele la înmormântare? Cum anume?

Ce alte instrumente muzicale se mai folosesc la înmormântare?

Unde se pune ața cu care a fost luată mortului măsura pentru sicriu? De ce?

Cine face sicriul și ce primește în dar?

Cum este făcut sicriul? De ce?

Când este adus sicriul în camera în care se află mortul?Cine îl aduce?

Ce se așterne în sicriu? Ce se mai pune în sicriu? Cu ce scop?

De ce nu se îngroapă morții lunea?

Ce obiecte se leagă la podoabele bisericești? Cu ce scop? Cine le ia?

Cu ce sunt duși morții la cimitir: cu carul, cu sania sau cu năsălia?

Cum este împodobit carul, sania sau năsălia pe care este dus mortul la groapă? Dar boii sau caii se împodobesc? Cum?

Descrieți, în anexă, alaiul înmormântării unei fete mari.

Când este scos mortul din casă, se lovește sicriul de trei ori de pragul ușii? De ce?

Dacă mortul este un soț tânăr, i se deschide cămașa la gât când este coborât în mormânt? Cu ce scop?

Cum sunt orânduite podoabele bisericești înaintea mortului?

Cu câte podoabe (stări, popasuri) se duc morții la cimitir și ce obiecte (punți, poduri) se dau de pomană la fiecare prohod?

Cum și cu ce scop se dau aceste pomeni?

Cimitirul este în același loc cu biserica? Dacă cimitirul se află în altă parte, mortul este dus și pe la biserică? Cu ce scop?

Cine face groapa și ce răsplată primește pentru munca sa?

De ce nu-i bine să se facă groapa mai mare decât mortul?

Locul de groapă se plătește? Cui? De ce?

Cum este coborât sicriul în groapă?

Cine și din ce face crucea pentru mort? În funcție de vârstă, există vreo deosebire între crucile morților? Care?

Există obiceiul dării „peste groapă”? în ce constă?

După înmormântare se face o masă la casa mortului? Cum se cheamă? Cine participă?

De ce se tămâiază și se udă mormântul timp de 40 de zile după îngroparea mortului?

Dacă într-o familie mor copiii, unul după altul, ce se crede că trebuie să facă părinții pentru a-i feri de moarte pe cei rămași în viață?

Câte prăznuiri (praznice) se fac unui mort, cu ce scop și la ce intervale de timp?

Sărbătoare Moșilor oferă prilejul de a pomeni morții. După anotimpuri, câte feluri de moși cunoașteți și ce se dă de pomană de fiecare dată?

Ce credințe există în legătură cu fiecare obiect care se dă de pomană la Moși?

După credința populară, câte vămi are văzduhul și cum se poate trece prin ele?

Mortul este bocit de rudele apropiate sau și de străini?

Bocesc și bărbații sau numai femeile?

Sunt în sat bocitoare cu plată? Se deosebește bocetul lor (cuvintele pe care le spun) de acela al rudelor mortului?

Bocetele sunt diferențiate pe grupe de vârstă? De exemplu: pentru mamă, tată, frate, soră, copil, fată mare, flăcău etc. Scrieți-le în anexă pe celea care se practică în satul dv. Precizați când anume se bocesc.

Bocetele seamănă cu o poezie sau cu o poveste?

Cunoașteți un bocet numit Zorile sau Strigarea zorilor? Când se bocește? Scrieți-l în anexă.

Se obișnuiește să bocească mai multe femei în cor? Câte anume?

Bocetele sunt ascultate cu atenție de cei care vin la înmormântare? Plâng și ei sau nu?

Când spune lumea că un bocet este frumos?

Ce este verșul de înmormântare?

Prin ce se deosebește verșul de înmormântare de bocet?

Când se cântă verșul de înmormântare?

Se cântă același verș pentru toți morții?

Scrieți în anexă cuvintele tuturor verșurilor de înmormântare care se cunosc în satul dv.

OBICEIURI CALENDARISTICE ȘI PRACTICI MAGICE

Se umblă în sat cu colinda? Când: la Crăciun, la Anul Nou sau la Bobotează? Se umblă numai în ajun sau și a doua zi?

Când se colindă: dimineața, după-amiaza, seara?

Colindătorii merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?

Se deosebesc colindele cântate la Crăciun de acelea de la Anul Nou sau Bobotează? Prin ce?

În satul dv. se cunosc numai colinde religioase sau circulă și altele?

Scrieți în anexă colindele cunoscute de copii.

În satul dv. umblă cu colinda și băieți sau numai fete? Se deosebesc colindele băieților de ale fetelor? Prin ce?

Fetele umblă cu colinda singure sau amestecate cu băieții?

Până la ce vârstă umblă fetele cu colinda? Dar băieții?

Fetele mari și flăcăii umblă cu colinda? Separați sau împreună? Se deosebesc colindele lor de ale copiilor? Prin ce?

Scrieți în anexă colindele pe care le cântă fetele mari și flăcăii.

Oamenii în vârstă (căsătoriți) și chiar bătrânii umblă cu colinda? Umblă în grup sau singuri?

Scrieți în anexă colindele acestora.

Umblă cu colinda și țiganii sau numai românii? Se deosebesc colindele țiganilor de ale românilor? Prin ce?

Scrieți în anexă colindele pe care le cântă țiganii.

Se cunosc colinde pentru bărbat, pentru femeie, pentru flăcău, pentru fată mare, pentru bătrâni?

Care dintre acestea circulă la dv. în sat? Scrieți-le în anexă.

Cum sunt îmbrăcați colindătorii și ce poartă în mâini?

Ce primesc colindătorii în dar?

Anumite grupuri de colindători sunt însoțite de muzică? Ce vârstă au aceștia și ce instrumente muzicale preferă?

În satul dv. se umblă cu Steaua? Dar cu Luceafărul? De când și până când se umblă?

Umblă în sat copii cu Globul? Dar cu Satelitul? Când anume?

Care dintre aceste obiceiuri (Steaua, Luceafărul, Globul, Satelitul) este mai vechi și care mai nou?

Cele mai noi de unde și de către cine au fost aduse?

Care dintre obiceiuri se bucură de mai multă prețuire din partea localnicilor?

Aceste obiceiuri se practică și în unele sate vecine? În care?

Câți sunt cei care umblă cu Steaua și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Steaua.

Câți sunt cei care umblă cu Luceafărul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Luceafărul.

Câți sunt cei care umblă cu Globul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Globul.

Câți sunt cei care umblă cu Satelitul și ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcați?

Scrieți în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Satelitul.

Ce fac colindătorii când sunt primiți rău de gazde sau când nu sunt primiți deloc?

Ce înțelegeți prin descolindat? Se practică prin sat acest obicei? Descrieți-l.

Se practică în sat un obicei numit Vergelul? Când? Cine participă și cum se desfășoară? De ce se cheamă astfel?

Ce alte obiceiuri se practică în satul dv. cu prilejul Crăciunului? Faceți descrierea amănunțită a fiecăruia în parte. Scrieți-le în anexă.

Cum petrec tinerii zilele Crăciunului? Se face horă în sat? Cine o organizează? Participă și vârstnicii la horă sau numai tinerii? Câte zile se face horă?

Ce mâncăruri tradiționale se fac cu prilejul Crăciunului?

Când cade și cum se mai numește Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului?

Știți cântece sau povești în care să fie vorba de Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului? Scrieți-le în anexă.

Se umblă în sat cu plugușorul? Când: la Crăciun, la Anul Nou, la Bobotează? Se umblă dimineața, după-amiază, seara?

Cu plugușorul umblă și fetele sau numai băieții?

Flăcăii umblă și ei cu plugușorul? Dar oamenii în vârstă?

Descrieți amănunțit, în anexă, ceata flăcăilor care umblă cu plugușorul. Câți umblă, ce roluri au, cum sunt îmbrăcați, ce poartă în mâini, dacă sunt însoțiți de muzică, ce primesc în dar etc.

De unde învață copiii, tinerii și vârstnicii urăturile pe care le spun la Anul Nou?

Scrieți în anexă toate urăturile auzite de la bătrâni. Nu le notați pe acelea învățate din cărți.

Se cunosc în sat urături despre haiduci? Scrieți-le în anexă.

Știe cineva urături în care se vorbește despre Dragoș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu sau alți domnitori? Scrieți-le în anexă.

Cu plugușorul se umblă la fiecare casă sau numai la unele? Pe ce bază se aleg?

În localitatea dv. se practică (în ajunul sau în ziua de Crăciun, Anul Nou ori Bobotează)obiceiuri ca: Cerbul, Capra, Calul, Ursul, Leul, Struțul, Păunul, Cucii, Mocănașii, Arnăuții, babele, Bădăranii, Vălărețul, Rândul de fete, Nunta țărănească, Împărații, Jianu, Bujor, Groza, Merișor, Grigoraș, Pacea, Căderea Plevnei, Predarea lui Osman-Pașa, piese despre Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Tudor Vladimirescu? Care sunt și cum le denumesc localnicii.

În legătură cu fiecare dintre obiceiurile păstrate în satul dv. vă rugăm să notați în anexă următoarele:

Câte persoane participă la realizare și ce roluri au?

Ce instrumente muzicale folosesc?

Ce versuri rostesc sau cântă?

Vârsta (limite) și ocupația celor ce le practică.

Care dintre aceste obiceiuri sunt mai vechi și care mai noi?

Cele mai noi de unde, când și de către cine au fost aduse? Faceți precizări pentru fiecare în parte.

Care dintre aceste obiceiuri se bucură de o mai mare prețuire din partea sătenilor?

Enumerați satele vecine în care se practică aceleași obiceiuri.

Are cineva în sat o carte (broșură) în care sunt tipărite unele dintre aceste obiceiuri? Notați titlul și cuprinsul (sumarul) cărții, numele autorului, unde și când a fost tipărită și precizați cine și când o are.

Dacă cineva din sat are un caiet în care au fost scrise în urmă cu cel puțin 30-40 de ani unele dintre piesele amintite, vă rugăm să notați numele lui și adresa exactă.

Tinerii care umblă la Anul Nou cu aceste jocuri se pregătesc cu mult timp înainte? Unde și sub îndrumarea cui se fac pregătirile?

Purtătorii acestor obiceiuri își confecționează singur măștile și costumele sau există în sat anumiți oameni care le fac? Notați numele acestora precizând, pentru fiecare, ce măști știe să facă.

Măștile țin mai mulți ani sau se distrug după fiecare an?

Cei care practică aceste jocuri merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?

De când și până când umblă tinerii cu fiecare dintre aceste obiceiuri?

Purtătorii acestor obiceiuri, din satul dv., umblă și prin alte sate? Dar din alte sate vin tineri cu astfel de jocuri în satul dv.? Cum sunt primiți?

Înainte de a porni pe la casele oamenilor, toți purtătorii acestor obiceiuri se întâlnesc, undeva, în mijlocul sau în afara satului? Cu ce scop?

Obiceiul acestor întâlniri se păstrează din vechime sau este de dată mai recentă? Cam de când? E bun sau e rău acest obicei?

Sunt în sat oameni care nu vor să vadă aceste obiceiuri? Din ce cauză? Ce spun ei despre purtătorii acestor jocuri?

Se umblă cu semănatul în satul dv.? Când? Ce poartă semănătorii în mâini? Ce cuvinte spun?

Se umblă cu sorcova în satul dv.? Când? Cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini cei care umblă cu sorcova? Scrieți în anexă cuvintele pe care le spun.

Ce mâncăruri tradiționale se fac de Anul Nou? Dar la Bobotează?

În ajunul Floriilor se practică în sat un obicei (un fel de colindă) numită Lăzărelul? Cine îl practică: fetele sau băieții?

Din câte persoane este alcătuită ceata colindătorilor? Cu ce sunt îmbrăcați? Ce poartă în mâini?

Cu Lăzărelul se umblă în tot satul sau numai în anumite case? De ce?

Scrieți în anexă cuvintele pe care le rostesc sau le cântă cei care umblă cu Lăzărelul.

Se cunoaște în sat obiceiul numit Coloianul? Cum se mai numește, când, cine și cu ce scop îl practică?

Descrieți obiceiul Coloianul. Arătați câte persoane participă la realizare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini.

Scrieți în anexă cuvintele care se spun sau se cântă la Coloian.

Ce sunt Paparudele? Când și cu ce scop se fac?

Descrieți obiceiul Paparudele. Arătați câte persoane participă la realizare, ce rol are fiecare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcați și ce poartă în mâini.

Scrieți în anexă cuvintele care sunt spuse sau cântate de către purtătorii acestui obicei.

FOLCLOR LITERAR

Cântecele de dragoste și dor sunt cunoscute atât de tineri, cât și de vârstnici. La dv. în sat cine le cântă mai mult?

De obicei, în ce împrejurări cântă tinerii cântecele de dragoste și dor? Dar vârstnicii?

Scrieți în anexă cele mai frumoase cântece de dragoste și dor, învățate de la bătrâni.

Cântecele de jale, de necaz și supărare sunt cântate numai de vârstnici sau și de tineri?

Cel mai adesea aceste cântece sunt cântate de bărbați sau de femei? De ce?

Scrieți în anexă cântece de jale, de necaz și supărare care se cunosc în satul dv.

Cine cântă, de obicei, cântece de înstrăinare? De ce?

Scrieți în anexă cântecele de înstrăinare care se bucură în sat de cea mai largă răspândire.

De către cine și în ce împrejurări sunt cântate, în satul dv., cântecele de armată (de cătănie) și de război?

Scrieți în anexă cântecele de armată (de cătănie) și de război care se cunosc în satul dv.

Se mai cântă în sat cântece de haiducie? Scrieți-le în anexă.

Există în sat cântece satirice (de luare în râs)? Cu ce prilej se cântă?

Scrieți în anexă cântecele satirice (de luare în râs) care se cunosc în satul dv.

Cântecele de petrecere sau de pahar sunt cântate și de către femei sau numai de bărbați? În ce împrejurări se cântă?

Scrieți în anexă cântecele de petrecere sau de pahar care se cunosc în satul dv.

Se cunosc în sat și alte cântece decât cele enumerate mai sus? Scrieți-le în anexă.

În satul dv., care sunt împrejurările în care se rostesc strigături?

Există vreo deosebire între strigăturile flăcăilor și acelea rostite de bătrâni? În ce constă?

De obicei, la care petreceri rostesc strigături bătrânii?

Notați denumirile tuturor jocurilor populare cunoscute în sat din bătrâni.

Care dintre aceste jocuri sunt cele mai îndrăgite?

Scrieți în anexă strigăturile care se rostesc în cazul fiecăruia dintre aceste jocuri.

La horă rostesc strigături numai flăcăii sau și fetele?

Sunt unele jocuri populare la care fetele trebuie neapărat să strige? Care sunt acestea?

Scrieți în anexă strigăturile pe care le rostesc fetele.

Se rostesc strigături dialogate? (Cei care strigă sunt două grupuri de flăcăi sau de o parte băieți, de cealaltă fete). Cu ce prilej?

Scrieți în anexă strigăturile dialogate cunoscute în sat.

Mulți dintre tineri păstrează anumite caiete, împodobite adesea cu desene multicolore, în care sunt scrise cântece, amintiri, scrisori în versuri etc. Încercați să răsfoiți cât mai multe din aceste caiete și selectați cele mai frumoase scrisori în versuri, pe care vă rugăm să le notați în anexă.

Notați numele acestora care păstrează astfel de caiete întocmite în urmă cu 20-30 de ani.

Se mai spun în sat proverbe și zicători? În ce împrejurări? Cam ce vârstă au cei care le spun?

Scrieți în anexă acele proverbe și zicători care nu au fost învățate din cărți.

Ghicitorile sunt răspândite în sat? Cine și cu ce împrejurări le spune?

Scrieți în anexă ghicitorile care nu au fost învățate din cărți.

Ați auzit spunându-se în sat ghicitori-păcăleli? Scrieți-le în anexă.

Circulă în sat, mai ales printre copii, o serie de ghicitori care încep cu „de ce”? Scrieți-le în anexă.

Scrieți în anexă frământările de limbă care circulă în satul dv. (Ex.: „Capra neagră calcă-n piatră…” etc.)

Se cunosc în sat cântece bătrânești (balade) în care se povestesc întâmplări de demult? În ce împrejurări se cântă?

Scrieți în anexă cântecele bătrânești (balade) care se cunosc în satul dv.

Cu ce prilej se spun poveștile în satul dv.?

Cei mai buni povestitori sunt bărbații sau femeile?

Sunt în sat bătrâni care să fie recunoscuți ca foarte buni povestitori? Notați numele lor și arătați ce pregătire școlară au.

Scrieți în anexă acele povești care nu au fost învățate din cărți.

Se cunosc în sat povești în care să fie vorba de strigoi, ursitori sau căpcăuni? Scrieți-le în anexă.

Scrieți în anexă poveștile cele mai îndrăgite de copii. Dacă acestea sunt învățate din cărți, scrieți-le numai titlul.

Se spun povești când așteaptă oamenii rândul la moară? Dar când pleacă, mai ales noaptea, la drum lung? Scrieți în anexă poveștile care se spun în aceste împrejurări.

Precizați dacă cei ce știu multe povești cunosc și alte specii folclorice, cum ar fi: cântece, strigături, snoave, plugușoare etc.

Snoavele sunt scurte istorioare hazlii. Cum le mai numesc localnicii?

De obicei, cu ce prilej se spun snoavele?

Scrieți în anexă snoavele care circulă în satul dv.

Cunoașteți legende în care se vorbește despre istoricul satului dv., despre anumite locuri din împrejurimile satului sau despre unii oameni deosebiți care au trăit cândva, pe aceste locuri?

Circulă în sat legende în care se încearcă să se explice apariția unor animale, păsări, plante sau chiar a unor corpuri cerești? Scrieți-le în anexă.

JOCURI DE COPII

Ce jocuri îi învață părinții pe copii când aceștia sunt încă foarte mici?

Ce jocuri învață copiii mici unii de la alții?

Cum se joacă un copil atunci când este singur?

Dar când sunt doi, cum se joacă?

Ce jocuri practică copiii până al vârsta de 7 ani? De la cine învață ei aceste jocuri?

Când încep copiii să folosească, în jocurile lor, numărătorile?

Scrieți în anexă, cu foarte mare atenție, cuvintele pe care le spun copiii atunci când numără. Fiecare numărătoare să fie însoțită de o descriere sumară a jocului.

Până la ce vârstă se joacă băieții și fetele împreună?

Ce jocuri practică băieții și fetele atunci când sunt laolaltă?

Numiți și descrieți (în anexă) toate jocurile practicate de fete, din momentul în care au încetat de a se mai juca cu băieții.

Cam de la ce vârstă folosesc copiii, în jocurile lor, anumite formule versificate?

Scrieți în anexă toate formulele versificate (cântecele) cunoscute în satul dv. Precizați la ce jocuri se spun.

Până la ce vârstă se joacă băieții? Dar fetele?

Care sunt jucăriile tradiționale ale băieților făcute de familie? Dar ale fetelor?

Obișnuiesc copiii să se joace cu pietricele (în pietre)? Cum?

Se joacă copiii de-a lupul și oile? Câți copii participă la acest joc, ce rol are fiecare și ce costumație poartă?

Este cunoscut în sat jocul numit poarcă (purcică, purceauă)? Cine și cum îl practică?

Scrieți în anexă cuvintele care se spun cu acest prilej.

Se joacă în sat copiii de-a untul? Cum?

Cum și unde (acasă sau la izlaz) se joacă pârleazul? Descrieți acest joc.

Se cunoaște în sat jocul de-a cioarele? Descrieți-l pe scurt.

Cum și cu ce prilej se joacă păiuțul (păiușul)?

Care sunt pedepsele ce se dau la acest joc și cine le dă?

Descrieți, în anexă, jocul de-a cloșca cu puii. Notați toate cuvintele pe care le spun copiii cu acest prilej.

Se joacă în sat copiii de-a moara? Cum? Cu ce prilej se practică, mai ales, acest joc?

Descrieți jocul numit de-a țurca.

Obișnuiesc copiii să practice jocuri cu păcăleli? Numiți și descrieți, în anexă, toate aceste jocuri.

Ce fac copiii atunci când pierd un obiect și vor să-l găsească mai repede? Notați și cuvintele pe care le spun.

În relațiile lor, copiii folosesc jurăminte cu păcăleli? Scrieți-le în anexă.

Ce alte jocuri mai practică copiii în satul dv.?

Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când vine ploaia?

Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când tună?

Ce cuvinte spun copiii când cad primii fulgi de zăpadă?

Ce cuvinte spun copiii, primăvara, când se reîntorc păsările călătoare?

PORTUL POPULAR

Se mai poartă în sat costumul popular tradițional? Îl îmbracă și tinerii sau numai vârstnicii? Îndrăgesc tinerii aceste straie?

Se păstrează și portul popular din zilele de lucru sau numai acela din zilele de sărbătoare?

Precizați tipurile de costume populare existente în satul dv., pe baza întrebărilor de mai jos. Dacă portul popular tradițional mai este păstrat numai de puțini oameni, adresați-vă acestora pentru a căpăta răspuns la întrebările ce urmează:

Costumul femeiesc

Ce broboade purtau pe cap fetele, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?

Ce broboade purtau în zilele de sărbătoare?

În zilele de sărbătoare, fetele purtau podoabe? Ce anume? De unde și le procurau?

Ce fel de pânză se folosea pentru cămășile de purtat? Dar pentru cămășile de sărbătoare?

Se deosebea croiul acestor cămăși? Prin ce?

Erau împodobite cu flori numai cămășile de purtat sau și acelea de ținut?

Florile erau cusute cu arici, cu mărgele, cu fluturi sau cu ce? Cum erau distribuite florile pe cămașă?

Se deosebeau cămășile fetelor de acelea ale femeilor? Prin ce?

Ce purtau fetele peste cămașă în zilele de lucru? Dar sărbătoarea? La fel se îmbrăcau și femeile?

Ce purtau fetele de la brâu în jos: catrință, fotă sau ce? Dar femeile? Se deosebeau catrințele fetelor de acelea ale femeilor în vârstă? Prin ce?

Ce purtau fetele și femeile pe sub catrință?

Cingătoarele fetelor se asemănau cu ale femeilor? Ce denumiri purtau? Cum erau făcute? descrieți-le.

Ce fel de ciorapi purtau fetele? Dar femeile? Ce mai puneau peste ciorapi atunci când da frigul?

Cu ce se încălțau fetele, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?

Ce încălțăminte foloseau în zilele de sărbătoare?

Fetele sau femeile porneau iarna la drum lung? Cu ce se îmbrăcau?

Fetele și femeile purtau, iarna, mănuși? Ce fel? Din ce erau făcute?

Costumul bărbătesc

Ce purtau bărbații pe cap, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?

Cum erau croite și din ce fel de pânză erau făcute cămășile de purtat? Dar acelea

folosite în zilele de sărbătoare?

Din câte părți era compusă cămașa bărbătească? Cum se chema fiecare parte?

Descrieți o cămașa de sărbătoare purtată de un tânăr și una purtată de un bătrân.

Ce fel de bondiță purtau bărbații în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?

Câte feluri de cingători purtau bărbații în zilele de lucru și cum se cheamă

fiecare? Dar în zilele de sărbătoare?

Cum erau împodobite cingătorile bărbaților?

Din ce erau făcuți, cum erau croiți și ce nume purtau pantalonii pe care îi

foloseau bărbații vara? Dar aceia pe care îi foloseau iarna?

Cu ce se încălțau bărbații, vara și iarna, în zilele de lucru? Dar în zilele de sărbătoare?

Se deosebea încălțămintea flăcăilor de aceea a vârstnicilor? Prin ce?

Cu ce se îmbrăcau și cu ce se încălțau bărbații iarna, când porneau la drum lung?

Care dintre aceste cojoace erau împodobite cu flori? Descrieți un astfel de cojoc.

În iernile geroase, purtau bărbații sumane sau măntăi cu glugă din postav?

Cum erau împodobite acestea? Peste ce se îmbrăcau?

Ce fel de mănuși purtau bărbații iarna?

În satul dv. Se păstrează toate piesele de port popular despre care a fost vorba până aici sau numai unele dintre ele? Care anume?

ARHITECTURA POPULARĂ

În satul dv. casele sunt făcute de localnici sau se aduc meșteri din alte părți? De unde?

Încotro sunt orientate cu fața cele mai multe case din satul dv.? De ce?

Ce înțelegeți prin casă clădită pe tălpi? Există astfel de case în satul dv.?

Pereții caselor sunt făcuți din bârne, furci, vălătuci, chirpici sau din zid? Care dintre aceste case sunt mai răspândite?

Mai există în sat case ale căror grinzi, pe care se sprijină acoperișurile, să fie încheiate cu ajutorul cuielor de lemn? Notați numele proprietarilor.

În satul dv. casele sunt făcute cu temelii sau fără? Ce materiale se folosesc pentru temelii?

De când există obiceiul de a se construi case pe temelii? Înainte vreme cum se făceau?

Casele care nu au temelii pe ce se sprijină?

Cu ce sunt acoperite cele mai multe case în satul dv.? Dar înainte vreme cu ce se acopereau?

De obicei, câte încăperi au casele din satul dv.? Cum se numește fiecare încăpere și pentru ce este folosită?

Ce înțelegeți prin casă într-un perete? Există în sat astfel de case? La cine?

Este în sat obiceiul ca oamenii să-și facă prispe la case? Din ce sunt făcute prispele? Cât de înalte sunt?

Există la cineva o prispă făcută dintr-un trunchi de copac foarte mare? La cine?

Cele mai multe case sunt cu cerdac sau fără? Stâlpii (dirigii) cerdacurilor sunt împodobiți cu ornamente? Ce fel?

Capetele grinzilor de la cornurile streșinei prezintă anumite înflorituri? Descrieți-le. Cu ce scop sunt făcute acestea?

Acoperișurile caselor sunt înalte (țuguiate) sau joase? Care sunt mai răspândite? Care dintre aceste două tipuri sunt mai vechi?

Acoperișurile caselor sunt compuse din două sau patru table (ape)? Care sunt mai răspândite? Dar mai vechi?

Pe coama casei se fac anumite înflorituri? Cum? Cine le face? Ce reprezintă acestea?

Fațada acoperișului este prevăzută cu un foișor? Din ce este făcut? Cât de mare este și întrebuințare are?

Foișorul este împodobit cu ornamente? Care sunt motivele de ornamentație cele mai răspândite?

Ce tavan este mai răspândit: cel sufit sau cel din scânduri?

Cele mai multe case sunt cu dușumea sau fără? Se pune dușumea în toate încăperile sau numai în unele? În care? De ce?

Dacă cineva care a moștenit o casă bătrânească își construiește o alta nouă, ce face cu cea veche?

Mai există la cineva o ușă făcută dintr-o scândură foarte lată? La cine?

Ce deosebire există între ușa de la tindă (sală) și ușile de la celelalte încăperi?

Care dintre acestea este mai rezistentă? Dar mai frumoasă?

Cum se încuiau ușile, altădată, pe dinafară? Dar pe dinăuntru?

Descrieți câteva dintre aceste încuietori și precizați dacă se făceau în sat sau dacă erau cumpărate.

Mai păstrează cineva astfel de încuietori? Cine?

Mai sunt în sat case bătrânești cu ferestrele îngropate în perete? La cine?

Se fac în sat case cu pridvor? Cam de când? Descrieți pridvorul unei case mai vechi.

Bucătăria se află într-o încăpere aparte sau în una din camerele de locuit?

În timpul verii, femeile pregătesc mâncarea afară? Unde?

În exterior, pereții caselor sunt numai văruiți sau și vopsiți? Care sunt culorile cele mai răspândite?

Se trag brâie pe pereții de afară? Numai în partea de jos sau și sus? Ce culori se folosesc?

Sunt în sat case ai căror pereți, în exterior sau în interior, sunt împodobiți cu picturi ce reprezintă: ape, brazi, cerbi, munți, păsări sau alte motive de ornamentație?

Cine face aceste picturi? Meșterii locuiesc în satul dv. sau sunt aduși din alte sate? De unde?

Cam de când se împodobesc pereții cu picturi în satul dv.?

Ce deosebire există între picturile care se fac în interiorul casei și acelea care se fac în exterior?

În interiorul casei se fac picturi și pe pereți sau numai pe sobă? Dar pe tavan se fac picturi?

Dacă sunt case pictate și în satele vecine, notați numele acestor sate.

Sobele care se fac în casă au și cuptor? Dar vetre, pe care să se poată dormi, au?

Se mai păstrează la cineva în sat paturi sau laițe cu picioarele îngropate în pământ? La cine?

Mai există case în care se folosesc culmile pentru haine? În care parte a încăperii este așezată culmea și cum se fixează de tavan?

Mai păstrează cineva blidare de lemn, cu înflorituri, moștenite din bătrâni? Descrieți pe scurt aceste blidare și arătați la cine se află.

Se folosesc în sat colțarele și cuierele pentru vase? Descrieți aceste suporturi și indicați vechimea lor. Arătați cine le păstrează.

Mai există la cineva vreun dulap bătrânesc pentru păstrat vasele? Descrieți-l pe scurt. La cine se află?

Se folosește în sat un vas de lemn pentru păstrat lingurile numit lășcar? Descrieți-l.

Mai păstrează cineva piese de mobilier foarte vechi, cum ar fi: mase, scaune, cuiere pentru haine, polițe, lăzi de zestre etc. Cine? Faceți o descriere sumară a fiecărui obiect în parte.

Sunt multe case în sat împrejmuite cu gard? Din ce sunt făcute gardurile?

Porțile gardurilor se deschid într-o parte sau în două părți? Sunt acoperite porțile sau nu?

Sunt în sat porți mari, împodobite cu ornamente? Descrieți o astfel de poartă.

Există în sat stâlpi de porți care reprezintă chipuri omenești? La cine?

Ce adăposturi se folosesc în satul dv. pentru vitele mari? Dar pentru oi? Descrieți câteva din cele mai răspândite tipuri de adăposturi pentru animale. Notați denumirile sub care sunt cunoscute în sat.

Din ce sunt făcute fântânile în satul dv.? Dar înainte vreme din ce se făceau?

Fântânile au la gură ghizdele sau colaci de piatră?

Ce deosebire există între fântânile făcute în sat și cele făcute în câmp?

Există în sat fântâni cu cumpănă? Sunt noi sau vechi?

ÎNDELETNICIRI

În satul dv. se folosesc hreabănele pentru culesul unor fructe de pădure, cum ar fi: afine, fragi, mure sau zmeură? Descrieți aceste unelte și arătați cine le posedă.

Se folosesc în sat capcane pentru prinderea animalelor sălbatice? Din ce sunt făcute? Cum?

Care animale pot fi prinse cu ajutorul acestor capcane?

Păstrează cineva în sat obiecte din corn sau os, mai ales cu destinație vânătorească, bogat împodobite cu ornamente? Descrieți-le.

Este cunoscut în sat pescuitul cu ostia? Din ce și cum este făcută ostia?

Cum se practică pescuitul cu ostia?

Se mai află la cineva vreun știubei, pentru albine, făcut dintr-un trunchi de copac? Dar un știubei făcut din nuiele și uns cu lut pe dinăuntru și pe dinafară? La cine?

Ce fel de roinițe se foloseau înainte vreme? Se mai păstrează la cineva? La cine?

Se folosește în sat teascul, cu pene de lemn, pentru stors ceara de albine? Cum este făcut acest teasc? La cine poate fi găsit?

Numiți soiurile de oi care se cresc în satul dv. Care dintre acestea sunt aduse în sat curând? De unde?

În satul dv. oile sunt ținute acasă sau se dau la stână?

Dacă sunt ținute acasă cine le paște?

Stânele se fac în preajma satului sau numai la munte?

Ce înțelegeți prin stână cu rândul? Descrieți felul în care se organizează o astfel de stână.

Ce obligații și ce drepturi au oamenii care fac stână cu rândul?

Când, unde și cu ce scop se face măsura oilor?

Ce înțelegeți prin răscolul oilor? Când se face?

Ce credințe și obiceiuri există în legătură cu răscolul oilor?

Cum se numește omul care conduce treburile la stână? Este unul singur sau sunt mai mulți?

În satul dv. se fac și stâne de oi sterpe? Dar de berbeci? Cum se numesc aceste cârduri?

Câte despărțituri are o stână? Cum se numește fiecare dintre ele și la ce se folosește?

În care parte a stânei este făcut ocolul oilor? De ce?

Când sunt duse oile în porneală? Unde se duc de obicei? Cu ce scop se face această porneală?

Din ce sunt făcuți pereții stânei? Dar acoperișul?

Sunt păzite oile noaptea? De către cine? Unde stă cel care le păzește?

Strunga este acoperită sau nu?

Pe ce stau ciobanii când mulg oile?

Care este hrana obișnuită a ciobanilor?

Cu ce prind ciobanii oile de picior?

Cum se numesc bețele ciobanilor? Sunt simple sau cu înflorituri?

Din ce sunt făcute bicele (harapnicele) ciobanilor? În câte sunt împletite?

Ce jocuri practică ciobanii tineri? Descrieți-le.

Cum se numesc vasele în care se mulg oile? Din ce sunt făcute?

Descrieți vasul în care se pune laptele la închegat. Ce denumire poartă acest vas?

Din ce face cheagul? Cum se păstrează?

Se folosește la stână un vas de lemn în care se păstrează cheagul? Cum se numește? Descrieți-l.

Cu ce se mestecă laptele închegat?

Prin ce strecoară laptele dulce? Dar laptele închegat?

Ce este hârzobul si la ce se folosește?

Ce este hârzobul si la ce se folosește?

Numiți toate produsele care se obțin din laptele de oaie în satul dv.

Ce denumire poartă bucățile de lemn care se folosesc pentru sfărâmat cașul ? Cum sunt făcute?

Cum este făcută și ce denumire poartă bucata de lemn cu care se bate brânza în bărbânță ?

Se face în sat brânză de burduf ? Cum?

Cum se păstrează brânza pentru iarnă? Dar cașul?

Se folosesc în sat tiparele de caș ? Ce forme au? Ce denumiri mai poartă?

Tiparele de caș sunt simple sau împodobite cu înflorituri?

Se mai fac și astăzi astfel de tipare?

Cum se face urda?

Ce este jântița (jântuitul), cum se obține și la ce folosește?

Cum se numeărul din care s-a scos urda și la ce folosește?

Când și cum se face laptele acru de oaie? În ce se păstrează?

Cum se alege untul din laptele de oaie?

Cum se numește produsul care rămâne din lapte după ce se alege untul? La ce se întrebuințează?

Cu ce se măsoară laptele la stână? Dar atădată cu ce se măsura?

Se folosește cumpăna de lemn pentru măsurat laptele și brânza? Descrieți-o.

Folosesc ciobanii un cârlig de lemn pe care își atârnă ceaunul la fiert?

Descrieți-l.

Ce mâncăruri se fac când începe stâna? Dar când se desface?

Ce se înțelege prin mutările stânei? Când și cu ce scop se fac acestea?

Numiți toate crestăturile care se fac în urechile oilor, pentru a putea fi recunoscute de stăpâni. Eventual desenați-le.

Descrieți amănunțit îmbrăcămintea ciobanilor.

Ce poartă ciobanii pe cap și cu ce se încalță?

Cu ce își ung ciobanii cămășile și pălăriile, pentru a nu trece ploaia prin ele?

Pe timp ploios sau friguros poartă ciobanii glugă?

Din ce și cum sunt făcute glugile ciobanilor? Ce reprezintă ornamentele cu care sunt împodobite?

Cu ce și de unde își aduc ciobanii apa de băut? În ce o păstrează la stână?

Despre care sfânt se crede că este patronul oilor? Când se serbează (se ține) ziua lui? Ce jertfe i se aduc?

Ce nu trebuie să facă ciobanii, pentru a fi oile ferite de lup?

Este obiceiul să se aprindă la stână focul viu?

Când și de către cine se aprinde?

Descrieți amănunțit felul în care se aprinde focul viu.

Ce credințe existîn legătură cu focul viu.

Cât timp trebuie să țină focul viu?

Cine are grijă de focul viu?

Se mai păstrează în satul dv. instrumente muzicale tradiționale ca: fluieraș de os sau de lemn, fluier îngemănat, fluier cu vrană, caval, tilincă, cimpoi, corn, bucium, trâmbiță, tulnic? Care anume și la cine? Scrieți în anexă.

În satul dv. lâna se toarce numai în furcă sau și cu mașina?

Care sunt părțile componente ale unei mașini de tors?

Mai păstrează cineva în sat o mașină de tors bătrânească? Cine?

Cine face furcile de tors? Dar înainte vreme cine le făcea?

Furcile de tors sunt simple sau cu înflorituri?

Se mai păstrează în sat furcile de tors cu înflorituri? La cine? Descrieți înfloriturile cu care sunt împodobite.

Cu ce se scarmănă lâna din satul dumneavoastră?

Ce sunt foșalăii și la ce se întrebuințează?

Mai are cineva în sat foșalăi? Cine anume? Sunt moșteniți sau făcuți de curând? Descrieți-i pe scurt.

Cum se obțin părul și canura din lâna oilor?

La ce se întrebuințează părul? Dar canura?

Ce este daracul și la ce se întrebuințează?

În satul dv. are cineva darac? Cine? De când?

Există în sat o instalație numită ștează sau vâltoare, cu ajutorul căreia se scămoșează și se îndesește pânza de lână?

Unde este așezată? Cum funcționează? Descrieți această instalație.

Menționați existentă unei astfel de instalații, chiar dacă în prezent nu mai funcționează.

Are cineva în sat piuă pentru bătut sumanele? Cine?

Se mai păstrează în sat vreun plug de lemn? Descrieți-l și arătați cam ce vechime are.

Are cineva un jug împodobit cu ornamente? Descrieți-l. La cine se află?

Cam la ce dată pornesc oamenii la arat primăvara? Dar înainte vreme când porneau?

Există o anumită zi (o sărbătoare) îninte de care nu este bine să pornești primăvara la arat? Care este aceasta?

În satul dv. se practică, primăvara, obiceiul binecuvântării plugului și plugarilor de către femei? Cum?

Ce cuvinte spun femeile cu acest prilej? Notați-le.

Este în sat obiceiul ca cel care a ieșit, primăvara, primul la arat să fie sărbătorit?

Cine practică acest obicei și cum se desfășoară?

Ce alte obiceiuri de plugărie se mai practică în satul dv.?

Ce cuvinte spun oamenii când pun prima dată plugul în brazdă? Notați-le.

Ce cuvinte le sunt adresate plugarilor de către cei care trec prin apropiere? Ce răspund plugarii? Notați toate aceste cuvinte.

Cum este dus plugul de acasă la ogor?

Din ce și cum este făcută boroana? La ce se întrebuințează?

Cum se face grapa de mărăcini și la ce se întrebuințează?

Păstrează cineva în sat o grapă cu cuie (colți) de lemn? Cine? De când o are?

După ce termină de grăpat, se folosește tăvălugul (vălătucul)? Descrieți această unealtă.

Se folosea înainte vreme ciurul pentru cernut boabele din pleavă?

Ce mărime avea, cum și din ce era făcut?

Se folosește în sat leasa pentru bătut păpușoi? Descrieți-o.

Are cineva în sat piuă cu pilug pentru pisat grâul sau sămânța de cânepă? Cine?

Se foloseîn sat știubeiul cu bătălău pentru deșfăcat păpușoi? Descrieți-l. Arătați cine îl are și de când.

Este în sat moară de apă? De când? Funcționează sau nu?

A existat vreodată în sat moară de vânt? Unde era așezată?

Se obișnuiește în sat să se facă mânere de coasă din coarne de berbec? Cum se fac?

De la oamenii cei mai în vârstă încercați să aflați dacă s-a folosit vreodată în sat tăvălugul de piatră pentru treierat.

Cum este făcut îmblăciul și ce întrebuințare are?

Se mai folosește în sat merticul? Dar ocaua? Descrieți-le.

Ce se măsoară cu fiecare dintre ele?

Cât cântărește merticul? Dar ocaua?

Ce deosebire există între merță, baniță și dimerlic? Descrieți-le.

Cum și din ce sunt făcute?

Ce greutate are fiecare și la ce se întrebuințează?

Se folosesc coșerele pentru păstrarea știuleților de porumb?

Mai are cineva în sat car cu osiile de lemn? Cine?

Este moștenit da la bătrâni sau făcut de curând?

Se fac în sat împletituri din paie? Câte fire se împletesc? Ce obiecte se fac din aceste împletituri?

Papura se împletește? Ce obiecte se fac din papură împletită?

Obiectele din papură împletită sunt simple sau cu înflorituri?

Se fac împletituri din nuiele de răchită sau salcie? Ce anume?

Unele împletituri din nuiele sunt împodobite cu ornamente? Ce fel? Cine le face?

Înainte vreme se foloseau în sat teascurile de lemn pentru făcut ulei?

Mai păstrează cineva un astfel de teasc? Cine?

Care sunt soiurile de viță-de-vie ce se cultivă în satul dv.

Cam pe ce suprafață se cultivă în sat vița-de-vie?

Cum se numește vasul în care se zdrobesc strugurii? Descrieți-l.

Ce fel de teascuri se folosesc pentru stors vinul?

Se mai păstrează în sat vase pentru zdrobit strugurii sau teascuri moștenite din bătrâni? Descrieți-le. La cine se află?

Există în sat sau în apropierea satului un atelier de olărie? Unde?

Ce fel de oale se fac: negre, roșii, smălțuite?

Numiți toate vasele care se fac în acel atelier de olărie.

Ce alte obiecte din lut se mai fac?

Înainte vreme a existat un atelier de olărie prin apropiere? Unde? De când nu mai există?

Ce deosebire faceți între strung și strunjiță?

Care dintre aceste unelte se păstrează în satul dv.? La cine?

Păstrează cineva în sat covoare sau ștergare, foarte vechi, pe care să fie scris anul în care au fost făcute? Cine? Referiți-vă numai la acelea care au cel puțin 70-80 de ani vechime.