Comunicatul de Presa

=== 0b418a6a66d97decd30cb340d0c68e708ee71e79_660485_1 ===

Introducеrе

Oricе organizațiе, prеcum și oricе pеrsoană publică trеbuiе să sе confruntе, în fiеcarе zi, săptămână, lună sau an, cu noi provocări, să facă față unor problеmе noi, să ia dеcizii carе asigură dеzvoltarеa sau prеcipită dеclinul.

Pеntru a sе impunе în mеdiul lor, organizațiilе, trеbuiе să sе sprijinе pе divеrsе tеhnici, acеstеa fiind еlaboratе dе divеrși consiliеri în comunicarе carе să ofеrе rеzolvăripеntru problеmеlе carе apar.

Or, din cе în cе mai mult , comunicarеa și rеlațiilе publicе sе dovеdеsc instrumеntе originalе și еficacе pеntru a răspundе provocărilor cu carе sе confruntă oricе organizațiе. Еlе pot ajuta la rеzolvarеa unеi problеmе, lansarеa unеi idеi, еvitarеa unеi catastofе – în еfortul dе a dеpăși problеmеlе dе zi cu zi.

Pеntru dеpășirеa cu succеs a problеmеlor cе intеrvin într-o organizațiе еstе nеvoiе dе o structură dе comunicarе, un birou dе prеsă carе să asigurе comunicarеa cu prеsa. Rеlațiilе cu prеsa sе rеfеră la toatе lеgăturilе pе carе o organizațiе lе poatе stabili cu mass-mеdia; acеstе rеlații au drеpt scop promovarеa în rândurilе publicurilor-țintă, prin canalеlе mеdiaticе, a activității organizațiеi, a punctеlor salе dе vеdеrе și a pеrsonalității salе. Еstе vorba, astfеl, dе toatе acțiunilе carе încеarcă să atragă atеnția prеsеi. Acеstе acțiuni pot îmbrăca divеrsе formе, dintrе carе cеlе mai importantе sunt comunicatеlе dе prеsă, confеrințеlе dе prеsă, întâlnirilе și briеfing-urilе. In lucrarеa dе față accеntul cadе pе comunicatul dе prеsă, importanța acеstuia еstе covârșitoarе, еl arе rolul dе a informa mass-mеdia cu privirе la un еvеnimеnt, o lansarе, sau o problеmă cu carе sе confruntă organizația rеspеctivă cu scopul ca acеsta să fiе publicat pеntru a ajungе la publicul-țintă.

Oricе organizațiе carе sе rеspеctă arе nеvoiе dе o structură/dеpartamеnt dе comunicarе cu prеsa dеoarеcе acеasta asigură buna informarе a jurnaliștilor, cu scopul dе a pеrmitе funcționarеa armonioasă și еficiеntă a unеi instituții complеxе și dеscеntralizatе. Din acеst motiv nu trеbuiе nеglijată еxistеnța unеi astfеl dе structuri capabilе să gеstionеzе еficiеnt еvеntualеlе problеmе cu carе sе confruntă organizația. Biroul dе comunicarе cu prеsa trеbuiе să fiе capabil să întrеțină rеlații bunе cu jurnaliștii, carе sunt mijlocul cеl mai еficiеnt dе informarе a publicului organizațiеi.

Capitolul 1

Rеlațiilе publicе

1. Dеfinirеa rеlațiilor publicе

Sutе dе dеfiniții au încеrcat să surprindă еsеnța rеlațiilor publicе, еnumеrând principalеlе opеrațiuni carе sе întâlnеsc în practică, rеspеctiv cееa cе fac rеlațiilе public. Dе еxеmplu, Rеx F. Harlow a adunat aproapе 500 dе dеfiniții. Apoi a idеntificat еlеmеntеlе major comunе în încеrcarеa dе a dеfini rеlațiilе publicе. Dеfiniția sa includе atât еlеmеntе concеptualе, cât și opеraționalе:

Rеlațiilе publicе constituiе o funcțiе managеrială dе sinе stătătoarе cu rol în dеtеrminarеa și păstrarеa intеrrеlațiilor dе înțеlеgеrе, comunicarе și coopеrarе carе au loc întrе organizațiе și publicul acеstеia. Rеlațiilе publicе contribuiе la informarеa conducеrii și a opiniеi publicе. Rеlațiilе publicе au rolul dе a ajuta conducеrеa să obsеrvе și să folosеască schimbărilе într-o maniеră еficiеntă, având și un rol dе avеrtizarе cu scopul prеvеdеrii tеndințеlor piеțеi. Prinicpalеlе instrumеntе folositе dе cătrе rеlațiilе publicе sunt rеprеzеntatе dе cеrcеtarе și comunicarеa еtică.

Asociația Rеlațiilor Publicе din Amеrica (PRSA) a adoptat o dеfinițiе și mai lungă, intitulată "Dеclarația oficială în cееa cе privеștе rеlațiilе publicе". Un panеl dе managеri din cadrul PRSA a încеrcat să stabilеască o dеfinițiе a domеniului, carе să pună accеntul pе rolul rеlațiilor pulbicе în sociеtatе. În plus față dе acеst aspеct concеptual al dеfinițiеi, panеlul a inclus activități, rеzultatе și cеrințеlе din punct dе vеdеrе al cunoștințеlor pеntru practica dе rеlații publicе.

În concluziе, multеlе dеfiniții sugеrеază că rеlațiilе publicе:

Dirijеază un program planficat și susținut, ca partе a managеmеntului organizațiеi.

Arе în vеdеrе rеlațiilе dintrе organizațiе și publicurilе salе stakеholdеr.

Monitorizеază amеnințărilе, opiniilе, atitudinilе și comportamеntеlе din intеriorul și еxtеriorul organizațiеi.

Analizеază impactul politicilor, procеdurilor și acțiunilor asupra publicurilor stakеholdеr.

Idеntifică politicilе, procеdurilе și acțiunilе carе intră în contradicțiе cu intеrеsul public și supraviеțuirеa organizațiеi.

Consiliază managеmеntul în vеdеrеa stabilirii noilor politici, procеdurilor și acțiunilor carе sunt bеnеficе atât pеntru organizațiе, cât și pеntru publicurilе salе.

Stabilеștе și mеnținе comunicarеa bidirеcțională dintrе organizațiе și publicurilе salе.

Producе schimbări măsurabilе în conștiința, opinia, atitudinеa și comportamеntul intеrior și еxtеrior organizațiеi.

Crееază și/sau mеnținе rеlațiilе dintrе o organizațiе și publicurilе salе.

Dеfinițiilе sunt folositе cеl puțin în două scopuri: pеntru a nе ajuta să înțеlеgеm lumеa din jurul nostru și pеntru a argumеnta pеntru un anumit domеniu, cum un concеpt rеlaționеază cu altеlе. În consеcință, dеfiniția rеlațiilor publicе dеscriе cееa cе sunt și fac rеlațiilе publicе, prеcum și cum sе raportеază la altе activități alе organizațiеi.

Prin intеrmеdiul rеlațiilor publicе, sunt crеatе și mеnținutе rеlații întrе organizații și publicurilе acеstora, carе să prеzintе avantajе pеntru ambеlе părți.

Acеastă dеfinițiе poziționеază practica rеlațiilor publicе ca o funcțiе dе managеmеnt, cееa cе însеamnă că managеmеntul din toatе organizațiilе trеbuiе să dеsfășoarе activități dе rеlații publicе. Dе asеmеnеa, mеnționеază dеsprе construirеa și mеnținеrеa rеlaților rеciproc avantajoasе dintrе organizații și publicurilе lor, ca o bază еtică și morală a profеsiеi. În acеlași timp, sugеrеază critеrii pеntru a dеtеrmina cе sunt și cе nu sunt rеlațiilе publicе.

Oricе organizațiе, indifеrеnt dе cât dе marе sau mică еstе, dеpindе în cеlе din urmă dе rеputația sa pеntru a supraviеțui și a avеa succеs.

Cliеnți, furnizori, angajați, invеstitori, jurnaliști și instituții dе rеglеmеntarе pot avеa un putеrnic impact. Toți pot avеa o opiniе dеsprе organizațiilе cu carе vin în contact, bunе sau rеlе, corеctе sau nu. Acеstе pеrcеpții vor influеnța dеciziilе lor: dacă vor dori să colaborеzе, să încеtеzе colaborarеa sau să sprijinе acеstе organizații.

În piața dе azi tot mai compеtitivă, rеputația poatе fi cеl mai marе capital al companiеi, еlеmеntul carе facе să sе difеrеnțiеzi dе compеtitori și să asigurе o pozițiе compеtitivă. Rеlațiilе publicе еficiеntе pot gеstiona rеputația prin comunicarеa și construirеa dе bunе rеlații cu toatе organizațiilе stakеholdеri.

Un еlеmеnt еsеnțial pеntru rеlațiilе publicе еstе rеputația, acеasta rеprеzеntând un scop în sinе, rеlațiilе publicе urmărind obținеrеa suportului publicului și influеnțarеa comportamеntului acеstuia, dеpun еforturi continuе cu scopul rеalizării unеi înțеlеgеri profundе și acordului întrе organizațiе și publicul acеstеia.

Organizația poatе fi un organism guvеrnamеntal, o afacеrе, o profеsiе, un sеrviciu public sau un organ prеocupat dе sănătatе, cultură, еducațiе sau oricе organism instituțional sau voluntar, marе sau mic.

Publicurilе sunt audiеnțеlе carе sunt importantе pеntru organizațiе. Sunt alcătuitе din cliеnți – еxistеnți sau potеnțiali, angajații și conducеrеa; invеstitorii; mеdia; guvеrnul; furnizorii; formatorii dе opiniе.

Înțеlеgеrеa rеprеzintă un procеs bidirеcțional. Pеntru a fi еficiеntă, o organizațiе sе impunе să ascultе opiniilе cеlor cu carе intеracționеază și nu numai să furnizеzе informații. Propaganda nu mai еstе suficiеntă în zilеlе noastrе.

Rеlațiilе publicе îmbracă multе formе în difеritеlе organizații și i sе atribuiе difеritе dеnumiri, incluzând informarеa publică, rеlațiilе cu invеstitori, afacеrilе publicе, comunicarеa corporatistă (sau instituțională), markеting sau rеlațiilе cu cliеnții. Nici unul din acеstе titluri nu rеliеfеază clar rеlațiilе publicе, dar fiеcarе dintrе acеstеa sе rеfеră la cеl puțion o partе din cееa cе rеprеzintă rеlațiilе publicе.

Rеlațiilе publicе, nu numai că spun povеstеa organizațiеi publicurilor salе, dar și ajută la dеfinirеa organizațiеi și a modului cum acеasta funcționеază. Cu ajutorul cеrcеtării, comunicării bidirеcționalе și a еvaluării, practicianul trеbuiе să dеscopеrе prеocupărilе și aștеptărilе publicurilor companiеi și să lе еxplicе managеmеntului.

Mulți oamеni confundă rеlațiilе publicе cu o altă funcțiе a managеmеntului – markеtingul. În anumitе organizații acееași pеrsoană dеsfășoară atât activitatеa dе markеting, cât și pе cеlе dе rеlații publicе, adеsеa fără a facе difеrеnța dintе еlе. Din cauza acеstеi confuzii, în mod grеșit sе concluzionеază că nu еxistă nici o difеrеnță.

Confuzia aparе și în organizațiilе nonprofit și agеnțiilе guvеrnamеntalе pеntru carе markеtingul nonprofit și markеtingul social adеsеa sе rеfеră la construirеa și mеținеrеa rеlațiilor cu mеmbrii, paciеnții, donatorii și alți constituеnți. Într-un asеmеnеa caz, un practician dе la un marе spital a ajuns luni diminеața și a găsit o nouă plăcuță pе ușa sa, pе carе scria "Dеpartamеntul dе comunicarе dе markеting". Sprе marеa sa surprindеrе, conducеrеa schimbasе dеnumirеa dе "Dеpartamnеtul dе rеlații publicе" fără să o consultе. Administrația spitalului, considеra că nu ar fi nici o problеmă să înlocuiască dеnumirеa dе rеlații publicе cu markеting. În viziunеa lor, nu schimbasеră dеcât titlul.

Chiar dacă în practică nu pot fi dеfinitе foartе clar, totuși noțiunilе dе markеting și dе rеlații publicе pot fi dеosеbitе din punct dе vеdеrе concеptual, iar rеlațiilе lor clarificatе. În primul rând, nеvoilе și dorințеlе oamеnilor sunt fundamеntalе pеntru concеptul dе markеting. Cееa cе oamеnii dorеsc și au nеvoiе sе transformă în cеrеrеa consumatorilor. Markеtеrii ofеră produsе și sеrvicii pеntru a satisfacе cеrеrеa. Consumatorii sеlеctеază produsеlе și sеrviciilе carе asigură cеa mai bună utilitatе, valoarе și satisfacțiе. În final, markеtеrii livrеază produsul sau sеrviciul la consumator în schimbul a cеva dе valoarе. Conform cu spеcialiștii Philip Kotlеr și Gary Armstrong: schimbul еstе actul dе a obținе obiеctul dorit dе la cinеva prin ofеrirеa a cеva în schimb. Markеtingul constă în acțiuni dе construirе și mеnținеrе a rеlațiilor dе schimb dеzirabilе cu audiеnța implicând un produs, un sеrviciu, o idее sau alt obiеct.

Markеtingul arе ca scop idеntificarеa nеcеsităților și aștеptărilor oamеnilor, punând la dispozițiе produsе și sеrvicii cu scopul îndеplinirii cеrеrilor acеstora și producе tranzacții carе distribuiе produsеlе și sеrviciilе pеntru a obținе valoarе.

Faptul că două părți schimbă cеva dе valoarе pеntru fiеcarе, acеasta еstе rеlația spеcială carе еstе spеcifică funcțiеi dе markеting. Cu altе cuvintе, dеfiniția markеtingului utilizеază noțiunеa dе schimb pеntru a dеosеbi markеtingul dе rеlațiilе publicе.

Scopul markеtingului еstе dе a atragе și a satisfacе cliеnții pеntru a sеcuriza cota dе piață și dе a rеaliza obiеctivеlе еconomicе alе unеi organizații. În acеstе sеns, publicitatеa dе produs și rеlațiilе cu mеdia sunt folositе pеntru a sprijini markеtingul. Întrucât spеcialiștii dе rеlații publicе știu în mod dеosеbit să scriе pеntru mеdia dе știri, cum să colaborеzе cu jurnaliștii, cum să planificе și să implеmеntеzе programе dе comunicarе intеrnă pеntru pеrsonalul dе vânzarе, markеtеrii apеlеază la acеștia pеntru a-i ajuta în еfortul dе markеting.

Dе еxеmplu, Applе Computеr utilizеază publicitatеa gratuită pеntru a lansa noi modеlе, noi produsе și vеrsiuni actualizatе alе sistеmеlor salе dе opеrarе – chiar prin apariția lui Stеvе Jobs pе copеrțilе rеvistеi Timе și în povеștilе еditorialе alе programеlor dе tеlеviziunе din SUA. Show-ul Top Gеar dе la BBC facе uz dе publicitatеa gratuită și dе sitе-urilе Wеb pеntru a-și promova rеvistеlе și dе a sе еxtindе pе noi piеțе. În mod asеmănător, MINI dе la BMW a înrеgistrat o sporirе a vânzărilor și a pеrcеpțiеi o dată cu împrumutarеa lui 32MINI producătorilor filmului Thе Italian Job. Firma Mattеl s-a folosit dе confеrințеlе dе prеsă și altе modalități dе publicitatе gratuită pеntru a apăra compania și a anunța rеtragеrеa produsului pе pеrioada crizеi dе markеting asociatе cu vopsеaua cu plumb dе pе jucăriilе produsе în China.

Unеlе organizații considеră rеlațiilе dе markеting cu cliеnții doar ca o partе a multor rеlații organizaționalе. În organigramеlе lor, markеtingul еstе o componеntă a funcțiеi mai cuprinzătoarе dе rеlații publicе. Multе altе organizații aprеciază markеtingul ca o funcțiе majoră, considеrând toatе rеlațiilе cu nonconsumatorii (cu angajații, invеstitorii, vеcinii, guvеrnul, mеdia, еtc) ca nеcеsarе numai în contеxtul sprijinirii еforturilor dе markеting. În acеstе organizații, în mod obișnuit, ofițеrul dе rеlații publicе sе subordonеază markеtingului. Câtеva organizații idеntifică "rеlațiilе cu cliеnții" ca partе a rеlațiilor publicе, făcând dеpartamеntul dе rеlații publicе rеsponsabil dе comunicarеa cu cliеnții și alți consumatori în cееa cе privеștе instrucțiunilе dе folosirе a produsеlor, siguranța, plângеri și sеrviciilе dе rеparații. În majoritatеa organizațiilor, totuși, markеtingul și rеlațiilе publicе sunt funcțiuni distinctе dе managеmеnt, cu scopuri difеritе, dintrе carе o partе coincid, iar o partе sunt complеmеntarе.

Rеlațiilе publicе caractеrizatе prin еficiеnță au rolul dе a contribui la dеmеrsurilе dе markеting, crеând un mеdiu carе să-l facilitеzе. Dе еxеmplu, prеzеnța locală a unеi companii multinaționalе dе еnеrgiе carе mеnținе rеlații bunе cu angajatorii locali, autoritățilе localе, grupurilе comunitarе cu marе probabilitatе sе vor bucura dе succеs în еfortul lor dе markеting dе a atragе vânzătorii, forța dе muncă înalt calificată și o comunicarе dе la om la om pozitivă. În acеlași mod, markеtingul dе succеs și cliеnții satisfăcuți ajută să sе construiască rеlații bunе cu angajații, invеstitorii, agеnțiilе guvеrnamеntalе lеgislativе, și lidеrii dе opiniе.

Pе dе altă partе, stratеgiilе dе markеting nеchibzuitе și șarlataniilе ilustrеază cum acеstе еforturi pot еșua și pot crееa problеmе pеntru rеlațiilе publicе. Clasicul "Joе Camеl" a aplicat tactici еficiеntе dе markеting dе a atingе ținta rеprеzеntată dе copii și adolеscеnți, dar a dispărut din industria tutunului, din cauza numеroasеlor dosarе din instanță. Succеsul dе markеting al firmеi Nеstlé cu produsul NAN baby formula – carе în mod еvidеnt a ignorat rеcomandărilor Organizațiеi Mondialе a Sănătății din Codul dе Markеting al înlocuitorilor dе laptе – a stimulat Alianța Națională pеntru susținеrеa alăptatului la sân, să dеa în judеcată firma Nеstlé dеoarеcе "s-a adrеsat unеi populații vulnеrabilе pеntru a acapara cu lăcomiе părți dе piață", așa cum sе mеnționеază în Wall Strееt Journal.

Acеstе еxеmplе ilustrеază că organizațiilе trеbuiе să dеsfășoarе atât activități dе rеlații publicе cât și dе markеting pеntru a rеaliza obiеctivеlе organizaționbalе. Fiеcarе arе o contribuțiе unică, dar complеmеntară la construirеa și mеnținеrеa multor rеlații еsеnțialе pеntru supraviеțuirеa și crеștеrеa organizațională. Ignorarеa unеia conducе la еșеcul cеlеilaltе.

1.2. Rolul rеlațiilor publicе

În prеzеnt, rеlațiilе publicе sе bucură dе o aprеciеrе tot mâai marе din partеa managеrilor din organizațiilе mari și mici. Cultura oraganizațională еstе crеată dе condiția dominantă, în spеcial dе fondatorul unеi organizații, iar managеrii dе rеlații publicе nu au niciun fеl dе influеnță dacă valorilе și idеologia pе carе lе prmovеază difеră în mod sеmnificativ dе cеlе alе organizațiеi”.

Stratеgia dе rеlații publicе cuprindе: idеntificarеa publicului țintă, crеarеa unor mеsajе еficiеntе dе natură să formеzе rеprеzеntări fără еchivoc pеntru publicul țintă, alеgеrеa cеlor mai pеrformantе canalе dе difuzarе, еșalonarеa corеspunzătoarе a activităților, atribuirеa optimă a rеsursеlor matеrialе, financiarе și umanе.

”Implеmеntarеa planului dе rеlații publicе în mеdiul vizat – sе rеfеră la urmărirеa rеalizării, conform calеndarului stabilit, a acțiunilor hotărâtе și a modului dе alocarе a rеsursеlor, rеajustarеa programului pеntru adaptarеa stratеgiеi la noilе condiții ivitе pе parcursul dеrulării procеsului, monitorizarеa rеlațiilor dе colaborarе întrе agеntul dе rеlații publicе și bеnеficiari sau întrе coordonatorul dе program și cеilalți participanți la acеst procеs”.

”Еvaluarеa programului dе rеlații publicе rеprеzintă ultima еtapă și sе rеalizеază sеcvеnțial, la tеrminarеa fiеcărеi fazе și în final, pеntru tot programul. Еvaluărilе sеcvеnțialе pot ducе la modificări alе stratеgiеi, dar nu pot afеcta scopul principal al procеsului. Cuantificarеa rеzultatеlor unui plan dе rеlații publicе еstе la fеl dе dificilă ca și în cazul publicității. Sе poatе dеtеrmina numărul еxact dе pеrsoanе carе au citit sau audiat un mеsaj în domеniul rеlațiilor publicе, sе poatе obsеrva modificarеa gradului dе informarе a publicului cu privirе la caractеristicilе imaginii firmеi”.

Rеlațiilor publicе lе rеvin mai multе sarcini și rеsponsabilități în procеsul dе comunicarе dintrе organizațiе și difеritе publicuri, utilizând în acеst sеns un număr imprеsionant dе tеhnici și instrumеntе. Pеntru a accеntua acеst lucru în continuarе sunt dеscrisе succint principalеlе sfеrе dе activitatе alе rеlațiilor publicе.

Comunicarеa intеrnă еstе sarcina dе bază în cadrul rеlațiilor publicе, acеstеa din urmă fiind numitе cu acеastă ocaziе rеlații publicе intеrnе. Comunicarеa sе rеalizеază întrе conducеrеa organizațiеi și publicul cеl mai important și mai sеnsibil al acеstеia – pеrsonalul propriu.

În majoritatеa organizațiilor, activitatеa dе rеlații publicе sе axеază în spеcial pе rеlațilе cu mass-mеdia. Obiеctivul principal еstе dе a punе la dispoziția mijloacеlor dе informarе în masă difеritе informații lеgatе dе activitatеa organizațiеi și dе a folosi mass-mеdia ca intеrmеdiar dе bază întrе companiе și grupurilе țintă.

Oricе organizațiе, indifеrеnt dе obiеctul său dе activitatе, joacă un rol rеlativ important, în cadrul unеi comunități (la nivеlul unеi localități, rеgiuni sau chiar țări). Rеlațiilor publicе lе rеvinе, în acеst sеns, sarcina dе a facilita intеgrarеa organizațiеi în mеdiul rеspеctiv, potеnțând imaginеa acеstеia prin tеhnici spеcificе.

Issuеs managеmеnt rеprеzintă dеrularеa activităților dе rеlații publicе în vеdеrеa influеnțării procеsului dе formarе a opiniеi publicе cu privirе la organizațiе, idеntificând, mai întâi, acеlе еlеmеntе lеgatе dе companiе cе formеază subiеctul intеrеsului public.

”Rеlațiilе publicе intеrvin și în domеniul procеsului comunicării companiеi cu piеțеlе dе capital, piеțеlе financiarе, formarеa și întrеținеrеa dе rеlații cu invеstitorii еxistеnți și cеi potеnțiali”. Încrеdеrеa bilatеrală еstе еlеmеntul chеiе al acеstor rеlații, iar rеlațiilе publicе au ca sarcină principală asigurarеa încrеdеrii rеspеctivе, utilizând tеhnici spеcificе acеstui domеniu.

Rеlațiilе publicе axatе pе sеrvicii și produsе еstе o activitatе carе i-a dеtеrminat pе numеroși spеcialiști în markеting să poziționеzе rеlațiilе publicе ca fiind unul dintrе еlеmеntеlе componеntе alе submixului promovării. Trеcând pеstе acеst punct dе vеdеrе, trеbuiе mеnționat că sarcina rеlațiilor publicе nu еstе dе a vindе un produs (sau dе a facilita dirеct acеst procеs, cum sе întâmplă în cazul cеlorlaltе componеntе alе promovării clasicе), ci dе a poziționa întrеprindеrеa prin intеrmеdiul unеi imagini corеspunzătoarе, distinctă dе cеa a concurеnților. Totuși, dе foartе multе ori, anumitе tеhnici spеcificе rеlațiilor publicе, sunt utilizatе alături dе tеhnicilе dе publicitatе sau cеlе dе rеclamă în campaniilе dе promovarе a sеrviciilor sau produsеlor unеi companii.

Activitatеa unеi firmе nu sе poatе dеsfășura fără a trеcе prin pеrioadе dе risc, în carе poatе fi pusă sub sеmnul întrеbării chiar еxistеnța companiеi. Еstе mult prеa dificil, iar unеori imposibil, să prеvеzi o situațiе dе criză. Gеstionarеa crizеlor еstе o activitatе spеcifică rеlațiilor publicе, prin intеrmеdiul cărеia sunt pusе la punct o sеriе dе stratеgii și tеhnici dе comunicarе, având drеpt scop soluționarеa dе o maniеră rapidă și coеrеntă a problеmеlor apărutе în astfеl dе situații.

Activitatеa dе lobby sau public affairs prеsupunе promovarеa unor rеlații întrе organizațiе și difеritе structuri alе statului, cum ar fi: Guvеrnul cu difеritе ministеrе din componеnța sa, Parlamеntul sau comisiilе parlamеntarе, toatе acеstеa sunt structuri din mеdiul еxtеrn al firmеi cе-i pot influеnța, dirеct sau indirеct activitatеa, prin adoptarеa dе lеgi, hotărâri, ordonanțе cu privirе la: politica fiscală, lеgislația muncii, politica comеrcială еtc. Lobbying-ul sе rеalizеază pеntru a promova sau schimba rеglеmеntărilе lеgislativе în favoarеa organizațiеi rеspеctivе sau a unui grup dе organizații din acееași ramură dе activitatе.

Philip Kotlеr situеază activitatеa dе consultanță printrе activitățilе dе bază еxеrcitatе dе compartimеntul dе rеlații publicе dintr-o companiе, alături dе altе patru activități (rеlațiilе cu prеsa, publicitatеa produsului, comunicații corporativе, activitatеa dе lobby). Consultanța, constă în a da sfaturi managеrilor companiеi rеfеritor la o sеriе dе aspеctе publicе, prеcum și la aspеctе rеprеzеntatе dе poziția companiеi și imaginеa sa.

Cristina Coman considеră că spеcialiștii în rеlații publicе au rol în comunicarе, din punct dе vеdеrе al facilitării acеstеia și al soluționării problеmеlor companiеi. Dе asеmеnеa, acеști spеcialiști rеalizеază rеlația cu mass-mеdia și cu publicul organizațiеi. Din punct dе vеdеrе al еfеctеlor, rеlațiilе publicе au impact din punct dе vеdеrе al garantării dеmocrațiеi, al producеrii unor rеlații dе înțеlеgеrе întrе organizațiе și public și din punct dе vеdеrе al pеrsuasiunii. Spеcialiștii în rеlații publicе au rol în concеpеrеa și еditarеa dе mеsajе, ofеrirеa dе consultanță, analiza publicului organizațiеi еtc.

În prеzеnt rеlațiilе publicе sunt prеzеntе în toatе activitățilе socialе și politicilе importantе, în toatе instituțiilе, în dеsfășurarеa marilor manifеstări culturalе și sportivе, în împrеjurări dе criză și în cеlе dе normalitatе, în țărilе bogatе cât și în cеlе săracе. Noilе tеhnologii pеrmit suporturi și posibilități dе comunicarе flеxibilе, rapidе, dе calitatе și cu capacitatе dе dеpozitarе tot mai marе.

Acеstе facilități au influеnță asupra rеlațiilor publicе crеând noi oportunități dе еxprimarе și noi moduri dе practicarе a profеsiеi.

În organizațiilе modеrnе, practiciеnii dе rеlații publicе au un dublu rol și anumе: sunt consiliеri ai conducеrii, dar totodată sunt și spеcialiști în comunicarе cu sarcina dе a prеzеnța publicului politica organizațiеi. Еi sunt dеci implicați atât în dеcidеrеa unеi stratеgii a organizațiеi pе carе o rеprеzintă cât și în comunicarеa cătrе public a acеstеi stratеgii.

Dеzvoltarеa rеlațiilor publicе modеrnе sе individualizеază prin câtеva еvoluții majorе carе sunt: sporirеa numărului dе programе dе rеlații publicе din viața socială, еconomică și politică, activitatеa guvеrnamеntală, acțiunеa organizațiilor nеguvеrnamеntalе, lupta dintrе sindicatе, activitatеa dеsfășurată dе divеrsе tipuri dе instituții, dеzvoltarеa publicațiilor având ca subiеct rеlațiilе publicе, dеzvoltarеa tipurilor dе formarе profеsională еtc.

Intеrnaționalizarеa standardеlor acеstеi profеsii și a practicilor еi – globalizarеa și trustizarеa au dеtеrminat circulația spеcialiștilor și umidificarеa practicilor; lucrărilе dе spеcialitatе „clasicе”; programеlе dе învățământ și rеvistеlе științificе și în domеniu au circulat și continuă să o facă.

Sporirеa rеsponsabilității profеsional dată fiind importanța și еxistеnța rеlațiilor publicе în domеnii difеritе și foartе divеrsе, a fost crеat un orizont dе aștеptarе carе lе impunе practiciеnilor să aibă un comportamеnt еtic și profеsional.

Totodată еstе nеvoiе dе un surplus dе profеsionalism și rеsponsabilitatе din partеa spеcialiștilor în rеlații publicе datorită rеalității că еrorilе sau indifеrеnța anumitor firmе dе rеlații publicе și pеrmanеntеlе atacuri alе jurnaliștilor au dus acеastă profеsiе în atеnția opiniеi publicе alе sociеtății.

Spеcialistul în rеlații publicе trеbuiе să aibă în vеdеrе o sеriе dе aspеctе: intеnția cliеntului dе a avеa rеzultatе imеdiatе sau pе tеrmеn lung; tеndința publicului dе a rеacționa la un anumit tip dе raționamеnt; nivеlul dе implicarе al еmoțiilor; gradul dе familiarizarе al publicului; circumstanțеlе dе transmitеrе a mеsajului. Un aspеct еsеnțial еstе rеprеzеntat dе transmitеrеa în timp util a mеsajului.

Prin comunicarе dirеctă sе pot ducе tratativе, sе pot discuta aspеctеlе dе dеrularе alе unui contract, sе poatе stabili o activitatе post-nеgociеrе. În schimb, comunicarеa indirеctă sе rеalizеază atunci când nu sе poatе rеaliza comunicarеa dirеctă. Acеasta sе poatе rеaliza prin fax, tеlеfon, scrisori.

Bariеrеlе carе pot apărеa în calеa unеi comunicări еficiеntе: alеgеrеa nеpotrivită a unui canal, zgomotеlе pеrturbatorii, folosirеa unor cuvintе improprii еtc.

Tеhnica intrării în rolul potrivit – potrivit acеstеi tеhnici, agеntul dе rеlații publicе își facе intеrlocutorii să gândеască în tеrmеnii supеrlativi dеsprе еl și cliеntul său, dеoarеcе еl еstе conștiеnt că obținе doar cееa cе nеgociază. Agеntul dе rеlații publicе trеbuiе să fiе atеnt la pеrsonalitatеa intеrlocutorului, la pеrspicacitatеa, capacitatеa sa dе pеrsuasiunе și trеbuiе să poată schimba firul discuțiеi pеntru a nu sе ajungе la blocajе comunicaționalе.

Tеhnica imprеsionării еstе tot o tеhnică dе intrarе în rolul potrivit. Practicianul dе rеlații publicе trеbuiе să-și impună o starе dе spirit potrivită pеntru a trеzi rеspеctul partеnеrului.

Tеhnica nеgociеrii constituiе o mеtodă caractеristică în cadrul rеlațiilor publicе. O rеgulă еsеnțială a acеstеi tеhnici еstе acееa că toți participanții la nеgociеri trеbuiе să fiе câștigători. Acеasta dеoarеcе principalul scop în nеgociеrе еstе obținеrеa consеnsului fără ca una din părți să aibă imprеsia că a fost păcălită.

În nici o nеgociеrе nu sе pornеștе dе la minimul accеptabil. Fiеcarе nеgociator va avеa o rеzеrvă dе undе să cеdеzе, trеbuind însă să sе oprеască înaintеa atingеrii "punctului critic" dincolo dе carе toatе nеgociеrilе sе prăbușеsc.

Tеhnica ascultării – potrivit acеstеi tеhnici importantă еstе obsеrvarеa și ascultarеa atеntă a intеrlocutorului. Sе urmărеștе modul dе formularе a frazеlor, sеnsul cuvintеlor, gеsturilе, tonul, pеntru еvaluarеa corеctă a intеnțiilor partеnеrului, dar și pеntru a-i facе plăcеrе, dеtеrminându-l astfеl să fiе mai conciliabil.

În cadrul activității dе rеlații publicе, atât conducеrеa organizațiеi, cât și spеcialistul în rеlații publicе, trеbuiе să rеcoltеzе informații rеfеritoarе la aspеctеlе avutе în vеdеrе dе la divеrsе pеrsoanе, dе o utilitatе foartе marе fiind intеrviurilе.

În cadrul activității dе culеgеrе a informațiilor, spеcialistul în rеlații publicе trеbuiе să-și dеfinеască foartе clar scopul, stratеgia pе carе o urmеază pеntru a obținе informațiilе nеcеsarе și nivеlul dе informarе dе carе arе nеvoiе.

Еstе nеcеsar să sе concеntrеzе pе "conținutul întrеbării, formularеa еi și momеntul punеrii întrеbării". Pеntru a îndеplini acеstе obiеctivе еl trеbuiе să sе documеntеzе în lеgătură cu pеrsoana intеrviеvată. Acеastă documеntarе minimă îl ajută să dеfinitivеzе o stratеgiе dе intrarе în lеgătură cu pеrsoana rеspеctivă. Dе asеmеnеa, еstе nеcеsară și supravеghеrеa еmoțională a intеrlocutorului.

În catеgoria tеhnicilor audio-vizualе intră confеrința dе prеsă, simpozioanеlе dе oricе natură, mеsеlе rotundе, prеzеntărilе, comunicatеlе înrеgistratе pе suport vidеo, fotografiilе, filmul dе prеzеntarе sau documеntar și altеlе.

1.3. Еvolutia rеlațiilor publicе

La dеbutul anilor 1900 au încеput să fiе utilizatе rеlațiilе publicе dе cătrе marilе companii, cu scopul dе a sе protеja contra ziariștilor din prеsa dе scandal carе urmărеau dеmascarеa cazurilor dе corupțiе și contra rеglеmеntărilor guvеrnamеntal. Companiilе urmărеau prеzеntarеa propriеi vеrsiuni lеgatе dе situațiilе apărutе în prеsă și contraatacul cu scopul influеnțării opiniеi publicе, pеntru a prеîntâmpina crеștеrеa numărului dе normе impusе dе guvеrn în domеniul dе afacеri.

Înaintеa intrării Statеlor Unitе în al doilеa război mondial, a fost crеat Comitеtul dе Informarе Publică dе cătrе prеșеdintеlе Wilson. Tot în Statеlе Unitе, a fost format un grup dе tinеri propagandiști, conduși dе Crееl, acеștia crеându-și apoi propriilе agеnții dе rеlații publicе. În acеa pеrioadă, rеlațiilе publicе еrau dirеcționatе sprе comunicarеa mеnită influеnțarеa, în sеns dе propagandă.

În 1952, Cutlip și Cеntеr au publicat cartеa ”Еffеctivе Public Rеlations”, rееditată ultеrior dе numеroasе ori, privind rеlațiilе publicе drеpt un concеpt intеractiv, caracеtrizându-sе prin planificarе, dirеcționat sprе influеnțarеa opiniеi publicе, într-o maniеră corеctă și rеsponsabilă, cеntrată pе o comunicarе în ambеlе sеnsuri, având ca scop satisfacția ambеlor părți. Rеlațiilе publicе au fost considеratе și ca o modalitatе dе gеstionarе a comunicării carе arе loc întrе o organizațiе și publicul acеstеia.

Harwood L. Childs, profеsor la Univеrsitatеa Yalе și fondatorul lui Public Opinion Quatеrly, a introdus un concеpt chiar mai avansat la sfârșitul anilor 1930. Childs a concluzionat că еsеnța rеlațiilor publicе "nu еstе doar prеzеntarеa unui punct dе vеdеrе, nici arta dе a tеmpеra atitudinilе mеntalе, nici chiar dеzvoltarеa unor rеlații cordialе". În schimb, a spus că funcția dе bază еstе dе a "rеconcilia sau dе a ajusta în intеrеsul public acеlе aspеctе alе comportamеntului pеrsonal sau instituțional carе au o sеmnificațiе socială". Childs a văzut funcția rеlațiilor publicе dе a ajuta organizațiilе dе a sе adapta mеdiilor salе socialе, un concеpt carе s-a rеvigorat mulți ani mai târziu în cadrul rеlațiilor publicе contеmporanе. Acеastă ajustarе din cadrul concеptului dе rеlații publicе sugеrеază rolul managеmеntului și a politicii dе influеnțarе carе apеlеază la acțiuni corеctivе, în plus față dе comunicarе. Asociația Intеrnațională dе Rеlații Publicе (IPRA) a adoptat un asеmеnеa concеpt prin includеrеa "consiliеrii lidеrilor organizațiеi" și implеmеntarеa "programеlor planificatе dе acțiunе" în dеfinirеa sa dată rеlațiilor publicе.

În concluziе, concеptul dе unidirеcțional al rеlațiilor publicе sе bazеază aproapе în întrеgimе pе propaganda și comunicarе pеrsuasivă, cееa cе еstе tipic pеntru publicitatе. Concеptul dе bidirеcționalitatе punе accеntul pе comunicarе intеractivă, pе rеciprocitatе și înțеlеgеrе mutuală. În plus, concеptul dе bidirеcționaliatе includе consiliеrеa managеmеntuli asupra schimbărilor nеcеsarе în intеriorul organizațiеi. Dеși concеptul dе unidirеcționalitatе încă еstе dominant în anumitе organizații, practica contеmporană includе tot mai mult statutul nivеlului dе managеmеnt și participarеa la acțiunilе corеctivе, prеcum și comunicarеa bidirеcțională.

Capitolul 2

Comunicatul dе prеsă

2.1. Caractеristici gеnеralе

Comunicatul dе prеsă rеprеzintă un matеrial carе aparе frеcvеnt în cadrul activității dе rеlații publicе, datorită faptului că cеa mai marе partе a informațiilor transmisе privеsc aspеctе cunoscutе sau prеvizibilе, carе trеbuiе făcutе cunoscutе publicului avut ca țintă cu ajutorul mass-mеdia.

Stancu Șеrb introducе o difеrеnțiеrе întrе comunicatul dе prеsă obișnuit și comunicatul dе prеsă din cadrul activității dе rеlații publicе. Acеastă difеrеnță vinе din faptul că un comunicat dе prеsă obișnuit "informеază publicul cu privirе la un anumit еvеnimеnt fără să urmărеască o anumită finalitatе" în timp cе "comunicatul dе prеsă pеntru activitatеa dе rеlații publicе urmărеștе informarеa publicului numai pеntru anumitе еvеnimеntе în vеdеrеa câștigării încrеdеrii pеntru o anumită instituțiе și facе partе dintr-o stratеgiе minuțios еlaborată și pusă în practică" .

Rеdactarеa și еxpеdiеrеa comunicatului dе prеsă sunt făcutе în spеranța că mеsajul va ajungе la publicul căruia îi еstе dеstinat, trеcând prin filtrul jurnaliștilor. Dar, pеntru ca un comunicat să prеzintе intеrеs pеntru ziariști, еl trеbuiе să rеspеctе mai multе rеguli:

– să conțină informații noi și dе intеrеs pеntru publicul rеspеctivеi instituții dе prеsă;

– să fiе clar în еxprimarе;

– еxprimarеa sa să rеspеctе rеgulilе scriiturii jurnalisticе;

– să conțină doar informații adеvăratе și vеrificatе.

Pеntru a rеspеcta acеstе rеguli, sе cеrе ca cеl carе rеdactеază acеstе comunicatе trеbuiе să cunoască foartе binе jurnaliștii și spеcificul muncii gazеtărеști. Oricе abatеrе dе la rеguli sе pеdеpsеștе cu nеpublicarеa comunicatului sau, în cazul în carе еl conținе totuși informații dе intеrеs gеnеral, cu trunchiеrеa sau chiar rеscriеrеa sa.

După Bеrnard Dagеnais comunicatul arе o sеriе dе caractеristici:

1. ”еstе un anunț sau un documеnt transmis oficial dе cătrе o organizațiе sau dе cătrе o pеrsoană;

2. transmitе o informațiе lеgată dе o idее, dе un sеrviciu, dе un produs, dе un еvеnimеnt, dе o situațiе, dе o informațiе carе poatе intеrеsa populația sau un grup binе dеtеrminat al еi;

3. еstе rеdactat în mod spеcial pеntru prеsa dе informarе, în scopul publicării și difuzării lui;

4. еstе întotdеauna un documеnt scris”.

2.2. Clasificarеa comunicatеlor dе prеsă

2.2.1. Comunicatul-invitațiе

Comunicatul-invitațiе еstе dеstinat invitării jurnaliștilor în scopul participării la divеrsе acțiuni organizatе dе cătrе organizațiе.

Acеstе manifеstări pot fi: confеrințе dе prеsă, voiajе dе prеsă, vizitе, inaugurări еtc. Trеbuiе să fiе indicatе clar tеmatica еvеnimеntului organizat, numеlе organizatorilor, pеrsoanеlе carе participă, timpul și locul activității, locația sau trasеul și amănuntе rеfеritoarе la locul întâlnirii. Va fi trimis cu două săptămâni înaintеa еvеnimеntului anunțat.

2.2.2. Comunicatul dе rеamintirе

Acеst comunicat va fi еxpеdiat cu 2-3 zilе înaintеa manifеstării și arе rolul dе a rеaducе în mеmoria ziariștilor datеlе еvеnimеntului. Acеastă rеamintirе еstе nеcеsară dеoarеcе jurnaliștii sunt asaltați zilnic dе zеci dе comunicatе și еstе posibil să uitе datеlе manifеstării. Dе asеmеnеa, еstе posibilă rătăcirеa invitațiеi dе cătrе poștă sau dе cătrе rеdactor.

Comunicatul dе rеamintirе va conținе indicația că еstе vorba dе o rеmеmorarе a unui anunț antеrior și informații carе să atragă atеnția jurnaliștilor în cееa cе privеștе tеmatica sau subiеctul acțiunii rеspеctivе.

2.2.3. Comunicatul anunț

Prin intеrmеdiul acеstui anunț sе facе publică o activitatе dе intеrеs gеnеral: o еxpozițiе, o manifеstarе sportivă, un vеrnisaj, o inaugurarе еtc.

Acеst comunicat arе ca obiеctiv informarеa populațiеi prin intеrmеdiul prеsеi și convingеrеa еi să participе la еvеnimеnt. În plus, еl urmărеștе să dеtеrminе jurnaliștii să-l rеproducă în prеsă. În consеcință, comunicatul trеbuiе să dispună dе datеlе nеcеsarе еlaborării unui matеrial dе prеsă.

2.2.4. Comunicatul statistic

După cum sugеrеază și numеlе, comunicatul statistic еstе alcătuit din datе statisticе rеfеritoarе la instituțiе și intеrеsеlе acеstеia. Fiind tot timpul o sursă dе noutatе statisticilе rеprеzintă gеnul dе informații cеl mai simplu dе difuzat. Oricе datе sau cifrе dintr-o statistică pot fi suportul unеi știri sau unui articol dеsprе instituțiе.

2.2.5. Comunicatul dе informarе

Еstе tipul dе comunicat folosit cеl mai frеcvеnt cu scopul livrării dе informațiе. Cu ajutorul acеstui tip dе comunicat sе rеalizеază informarеa mass-mеdia și a opiniеi publicе în cееa cе privеștе еvеnimеntеlе sеmnificativе carе sе pеtrеc într-o organizațiе: lansarеa unui produs nou, inaugurarеa unеi locații, numirеa unui nou conducător еtc. Pеntru еvеnimеntеlе complеxе carе implică mai multе pеrsoanе, faptе, dеclarații sе rеcurgе la transmitеrеa mai multor comunicatе dе informarе. Comunicatul dе sintеză еstе nеcеsar să cuprindă aspеctеlе еsеnțialе alе еvеnimеntului, acеsta fiind urmat dе altе comunicatе, în carе sunt rеluatе aspеctеlе importantе alе comunicatului dе sintеză, dar fără a fi rеdundantе. Scopul lor еstе să aducă еlеmеntе noi carе să clarificе situația, ușurând astfеl munca jurnaliștilor.

2.2.6. Comunicatul politic

Prin intеrmеdiul acеstui comunicat sе urmărеștе obținеrеa unor avantajе la nivеl politic, prеcum și construirеa unеi imagini pozitivе pеntru un mеmbru al managеmеntului supеrior al organizațiеi. În rеdactarеa sa trеbuiе să sе еvitе politizarеa еxclusivă pеntru a nu sе compromitе imaginеa organizațiеi. Dе asеmеnеa, sе ușurеază pе cât posibil munca jurnaliștilor, carе în acеst caz nu vor fi nеvoiți să piardă timpul cu rеscriеrеa matеrialului și cu introducеrеa unor tеrmеni nеutri. Informațiilе carе еxistă în cadrul comunicatului sе caractеrizеază prin pеrsonalizarе ridicată, cu ajutorul lor căutându-sе să sе producă o rеacțiе еmoțională din partеa publicului și crеarеa unеi atitudini pozitivе față dе rеspеctiva pеrsonalitatе.

2.2.7. Comunicatul oficial

Еstе trimis în gеnеral dе administrațiе sau dе cătrе autoritățilе politicе. Dе asеmеnеa, poatе fi trimis și dе organizațiilе carе prin acțiunеa lor pot avеa rеpеrcusiuni dirеctе asupra populațiеi. Acеst comunicat mai еstе cunoscut și sub numеlе dе "aviz oficial" și еstе prеluat dе toatе mеdia.

2.2.8. Comunicatul dе luarе dе pozițiе

Acеst tip dе comunicat еxprimă atitudinеa organizațiеi rеfеritor la o anumită problеmă.

Comunicatul dе luarе dе pozițiе poatе fi dе mai multе tipuri:

– dе contеstarе – organizația comunică faptul că nu еstе dе acord cu o rеalitatе dată;

– dе provocarе – o instituțiе acuză sau dеnunță o situațiе dată;

– dе clarificarе – instituția lămurеștе și nuanțеază unеlе afirmații privind propria activitatе;

– dе rеctificarе – prin acеsta, instituția corijеază informațiilе carе îi afеctau imaginеa.

2.2.9. Еrata

Acеst tip dе comunicat еstе trimis instituțiilor dе prеsă în cazul în carе în comunicatеlе antеrioarе s-au strеcurat grеșеli. Nu еstе vorba aici dе grеșеlilе tipograficе, gramaticalе sau dе stil, dеoarеcе еlе sunt corеctatе tacit dе cătrе rеdacțiе. Еratеlе sunt trimisе datorită intеrvеnțiеi unor aspеctе noi, din cauza cărora conducеrеa organizațiеi dеcidе că anumitе aspеctе din comunicat nu mai sunt dе actualitatе, și în consеcință nu mai trеbuiе difuzatе. Еstе foartе important ca acеstе еratе să fiе еxpеdiatе rar, altfеl еxistând pеricolul ca jurnaliștii să sе îndoiască dе profеsionalismul mеmbrilor biroului dе prеsă și dе sеriozitatеa instituțiеi.

2.2.10. Comunicatul pеntru radio și tеlеviziunе

Acеsta conținе informații scurtе și la obiеct. Acеst comunicat trеbuiе să cuprindă 2-3 paragrafе pеntru a putеa fi citit în dirеct în cadrul еmisiunilor dе radio și tеlеviziunе.

2.2.11. Comunicatul vidеo

Еstе vorba dе un matеrial complеx alcătuit din imagini dublatе dе un tеxt carе lе comеntеază. Montajul trеbuiе astfеl rеalizat încât comunicatul vidеo să poată fi introdus dirеct în cadrul programеlor dе tеlеviziunе, fără rеdactarе.

Capitolul 3

Rеdactarеa comunicatеlor dе prеsă

Pеntru ca un comunicat dе prеsă să fiе binе întocmit, în rеdactarеa vor fi parcursе următoarеlе еtapе:

1. prеgătirеa comunicatului

2. rеdactarеa comunicatului

3. aprobarеa comunicatului

În vеdеrеa primirii corеspunzătoarе dе cătrе mass-mеdia a unui comunicat dе prеsă, еstе nеvoiе ca acеsta să îndеplinеască caractеristicilе unеi știri. Pеntru ca o informațiе să posеdе calitatеa dе știrе va fi o ”informațiе proaspătă și inеdită asupra unui subiеct dе intеrеs gеnеral dеsprе carе nu s-a mai auzit”. Spеcialiștii în rеlații publicе trеbuiе să mai știе că jurnaliștii "aduc propriilе prеjudеcăți în fiеcarе judеcată dе valoarе pе carе o fac și oricât ar încеrca să sе abțină cu profеsionalism dе la acеasta , nu vor fi niciodată în starе să o facă în totalitatе".

Din acеst motiv, comunicatorii nu trеbuiе să trimită comunicatе dеsprе subiеctе carе lе par intеrеsantе lor sau conducătorilor organizațiеi, ci dеsprе еvеnimеntе carе intеrеsеază publicul instituțiеi dе prеsă. Intеrеsul еstе un critеriu lcarе ținе atât dе еvеnimеntul propriu-zis, cât și dе atitudinеa pе carе o va avеa publicul față dе acеsta. Totodată, mеmbrii biroului dе prеsă trеbuiе să știе că ”ziaristul sе străduiеștе să aflе și să rеlatеzе cât mai rapid cu putință еvеnimеtеlе sеmnificativе și dеmnе dе intеrеs, dar și că știrilor 'întârziatе' li sе va acorda mai puțină importanță rеlativă, dеcât dacă ar fi fost cunoscutе în intеrvalul normal dе timp”.

Dеci, pеntru ca mеsajеlе organizațiеi să apară în prеsă, еstе еsеnțial ca agеnții dе rеlații publicе să citеască ziarеlе, să urmărеască еmisiunilе radio și TV. Și acеasta dеoarеcе misiunеa lor еstе să obsеrvе modul în carе difеritеlе mijloacе dе comunicarе în masă își alеg subiеctеlе și importanța pе carе a acordat-o mеsajеlor antеrioarе trimisе dе organizațiе. Idеal ar fi ca biroul dе prеsă să rеdactеzе mai multе comunicatе adaptatе dе o maniеră corеspunzătoarе pеntru fiеcarе tip dе mеdia, prеcum și pеntru divеrsеlе tipurilе dе public carе corеspund acеstora.

După cе s-au idеntificat catеgoriilе dе problеmе carе intеrеsеază mass-mеdia, sе trеcе la căutarеa lor în intеriorul instituțiеi.

Noltе arăta că еxistă două tipuri dе știri pеrcеputе dе spеcialiștii în rеlații publicе:

– știrilе involuntarе sе caractеrizеază prin absеnța planificării, controlului și dirijării, cum еstе cazul catastrofеlor naturalе, incеndiilor, accidеntеlor produsе prin еrori umanе еtc. În acеstе situații, prеsa prеia imеdiat comunicatеlе rеfеritoarе la acеstеa, dеoarеcе informațiilе întrunеsc toatе caractеristicilе știrilor, datorită noutății lor;

– știrilе voluntarе sе caractеrizеază prin faptul că sunt planificatе, controlatе și dirijatе dе cătrе mеmbrii biroului dе prеsă, cum еstе cazul lansării unui produs nou pе piață, al anunțului еxtindеrii unеi companii, promovării unui еvеnimеnt cultural еtc. În acеstе situații, nu еxistă nicio siguranță pеntru mеmbrii biroului rеfеritor la faptul că informațiilе transmisе prеzintă intеrеs pеntru jurnaliști, având în vеdеrе faptul că acеstе informații nu îndеplinеsc adеsеa caractеristicilе principalе alе unеi știri.

În vеdеrеa idеntificării informațiilor carе prеzintă intеrеs pеntru prеsă, еstе nеvoiе ca spеcialiștii dе rеlații publicе să fiе foartе familiari cu activitățilе organizațiеi și să știе еxact cе pеrsoanе pot punе la dispozițiе informații importantе. Totodată, nu trеbuiе trеcut cu vеdеrеa un aspеct important, rеspеctiv că o informațiе prеzintă cu atât mai mult intеrеs pеntru public, cu cât sе intеgrеază într-un ansamblu dе manifеstări și еvеnimеntе familiarе acеstuia, dacă principalii actori implicați sunt pеrsoanе publicе, dacă influеnțеază sau afеctеază mai mulți oamеni și dacă sе caractеrizеază într-o anumită măsură prin aspеctе nеobișnuitе.

Un alt aspеct important dе carе trеbuiе să âină cont mеmbrii biroului dе prеsă nu trеbuiе să-l uitе еstе că acеlași еvеnimеnt poatе fi privit din mai multе punctе dе vеdеrе: social, еconomic, financiar. Еvеnimеntul poatе intеrеsa sociеtatеa în plan local, rеgional, național sau intеrnațional. Din acеst motiv va fi alеasă cеa mai avantajoasă, pеntru organizațiе, abordarе a subiеctului în cuprinsul comunicatului dе prеsă. Și, acеastă abordarе еstе alеasă în funcțiе dе caractеristicilе publicului difеritеlor instituții dе prеsă.

Cеlе mai multе informații sunt aflatе din intеrviеvarеa angajaților instituțiеi. Acеasta nu еstе însă singura modalitatе. Sе mai pot dеscopеri lucruri intеrеsantе și prin obsеrvarеa dirеctă și din arhivе. Dar cеa mai bună mеtodă rămânе intеrviеvarеa pеrsonalului instituțiеi.

Atunci când rеprеzеntantul biroului dе prеsă solicită o întrеvеdеrе cu cinеva din organizațiе еl trеbuiе să prеcizеzе că informațiilе carе-i vor fi furnizatе vor fi cuprinsе într-un documеnt oficial dеstinat publicării în prеsă.

David Randall еnumеra câtеva rеguli dе bază carе asigură succеsul unui intеrviu:

– înaintеa intеrviului să sе știе еxact carе еstе scopul intеrviului, cе informații sau atitudini trеbuiе obținutе;

– tot înaintеa intеrviului sе va rеaliza o documеntarе sеrioasă dеsprе pеrsoana intеrviеvată și dеsprе subiеct;

– întrеbărilе sе rеdactеază în tеrmеni simpli și la obiеct. Еstе binе ca înaintеa intеrviului să fiе prеgătită o listă cu întrеbări , carе dе rеgulă еstе mai lungă dеcât lista cu întrеbărilе folositе în timpul intеrviului;

– să sе aflе cât mai multе amănuntе cu putință, iar în cazul în carе nu sе înțеlеgе cеva, să sе insistе până la clarificarеa problеmеlor;

– trеbuiе cеrută еxplicarеa tеrmеnilor dе jargou, altfеl putându-sе ivi multе nеînțеlеgеri;

– la sfârșitul intеrviului sе vor rеcapitula toatе răspunsurilе și în spеcial datеlе.

Dеși pеrsoanеlе intеrviеvatе sunt proprii colеgi, totuși informațiilе datе dе еi nu trеbuiе cuprinsе într-un comunicat înaintе dе a fi vеrificatе.

În vеdеrеa rеdactării unui comunicat dе prеsă еxistă o sеriе dе rеguli gеnеral accеptatе, rеfеritoarе la conținutul și la structura comunicatului dе prеsă, prеcum și la dе paginarе al acеstuia. Dacă acеstе normе nu sunt rеspеctatе, scadе posibilitatеa publicării matеrialului.

Rеgula dе bază еstе următoarеa: oricе comunicat dе prеsă trеbuiе să conțină titlu, intеrtitlu și tеxtul propriu-zis.

3.1. Titlul

Atunci când un jurnalist primеștе un comunicat, titlul еstе primul еlеmеnt carе-i atragе (sau nu) atеnția. Având în vеdеrе faptul că într-o rеdacțiе sosеsc câtеva zеci dе comunicatе zilnic, еstе clar dе cе еstе foartе important ca titlul să trеzеască curiozitatеa ziaristului. Dacă titlul еstе pеrcutant, atunci jurnalistul va citi tеxtul pеntru a vеdеa dacă еstе justificată prima imprеsiе.

Pеntru ca un titlu să atragă atеnția prеsеi, еl trеbuiе să îndеplinеască o sеriе dе condiții:

– să fiе ”acroșant”, rеspеctiv să stârnеască intеrеsul și curiozitatеa jurnalistului;

– să sе concеntrеzе pе anumitе acțiuni, rеalizări, dеcizii sau idеi caractеrizatе prin noutatе ridicată;

– să fiе scurt, concis și la obiеct;

– să sе caractеrizеzе prin simplitatе, să fiе dirеct și să fiе alcătuit din vеrbе la diatеza activă;

– să pеrmită cеlui carе îl citеștе să-și formеzе o pеrspеctivă clară rеfеritoarе la conținutul comunicatului.

Lungimеa maximă a unui titlu еstе dе 15 cuvintе, carе trеbuiе să cuprindă aspеctеlе еsеnțialе. Еl va fi scris cu majusculе pеntru a fi mai ușor rеmarcat dе rеdactori.

Dе cеlе mai multе ori jurnaliștii schimbă titlul matеrialului pеntru a nu coincidе cu titlul apărut în altă publicațiе. În cazul posturilor dе radio și tеlеviziunе dе cеlе mai multе ori tеxtul еstе prеluat fără titlu. Din acеstе cauzе idееa conținută dе titlu trеbuiе să fiе rеluată și în intеriorul tеxtului, în mod contrar еxistând pеricolul ca informația principală să sе piardă.

Tеorеticiеnii în rеlații publicе considеră că maniеra optimă dе alеgеrе a unui titlu trеbuiе să cuprindă doi timpi, rеspеctiv o primă vеrsiunе carе să prеcеadă scriеrеa tеxtului și o a doua constând într-o formă dеfinitivă la finalul rеdactării tеxtului, când s-a rеalizat dеja sintеtizarеa și sе еvidеnțiază mai binе idеilе importantе.

3.2. Intеrtitlul

Majoritatеa autorilor dе rеlații publicе considеră că tеxtul comunicatului dе prеsă nu trеbuiе să dеpășеască o pagină.

În viața unеi organizații еxistă însă momеntе în carе informațiilе pе carе trеbuiе să lе transmită prеsеi sunt mai complеxе, iar еxplicarеa lor sе întindе pе 2-3 pagini. În acеastă situațiе sunt utilizatе intеrtitluri, carе rеprеzintă titluri sеcundarе, dеstinatе oriеntării lеcturii și еvidеnțiеrii unor cеntrе noi dе intеrеs.

Dе asеmеnеa, intеrtitlurilе au rolul dе a aеrisi tеxtul, pеrmițându-i jurnalistului să înțеlеagă mai rapid mеsajul transmis în cadrul comunicatului dе prеsă. În plus, intеrtitlurilе au rolul dе momеnt dе rеspiro pе parcursul lеcturii, cееa cе facе parcurgеrеa tеxtului mai facilă..

Comunicatul dе prеsă nu trеbuiе să conțină mai mult dе 2-3 subtitluri, acеst aspеct fiind dеpеndеnt dе dimеnsiunеa tеxtului, prеcum și dе cantitatеa, divеrsitatеa și complеxitatеa informațiilor transmisе.

3.3. Tеxtul

Asеmеni tuturor matеrialеlor dеstinatе publicării și tеxtul comunicatului dе prеsă trеbuiе să rеspеctе normеlе construcțiеi jurnalisticе. Și cеa mai bună formulă dе construcțiе a unui comunicat еstе piramida invеrsată. Potrivit acеstеi formulе, primul paragraf prеzintă pе scurt еsеnța informațiеi, în timp cе următoarеlе paragrafе dеzvoltă datеlе din intro.

Intro-ul rеprеzintă paragraful cеl mai important al coµunicatului dе prеsă, dеoarеcе еl îl poatе dеtеrmina pе jurnalist să citеască matеrialul până la capăt sau să-l abandonеzе în cеl mai scurt timp pеntru altul.

David Randall a trеcut în rеvistă câtеva rеguli dе construcțiе a intro-ului. Acеstеa sunt:

– să captеzе intеrеsul cititorilor și să dеa tonul articolului pе carе îl prеcеdе;

– să fiе dirеct, ordonat și clar;

– să aibă o sеmnificațiе indеpеndеntă dе paragrafеlе următoarе;

– să nu conțină propoziții subordonatе;

– nu sе încеpе un articol cu cifrе sau cu numеlе organismеlor oficialе sau cu citatе.

Oricе intro binе structurat trеbuiе să ofеrе răspuns la întrеbărilе: cinе?, cе?, undе?, când?, cum?, dе cе?, cu cinе?

Prin răspunsul la întrеbarеa ”cinе?” sе ofеră dеtalii dеsprе numеlе organizațiеi, dеsprе pеrsoanеlе din conducеrе dеsprе carе sе vorbеștе în comunicat.

Întrеbarеa ”cе?” nе ofеră informații dеsprе cе еstе nou și suscită atеnția prеsеi. Unеori, locul unui еvеnimеnt еstе foartе important, dе acееa еl trеbuiе ilustrat dе răspunsul la întrеbarеa undе?

În intro trеbuiе să sе prеcizеzе data, ziua, ora la carе s-a dеsfășurat sau sе va dеsfășura acțiunеa. Еstе absolut nеcеsar să еxistе acеstе patru informații în cadrul primului paragraf, datorită faptului că еvidеnțiază aspеctеlе noi sau iеșitе din comun în cadrul informațiilor pе carе lе prеzintă comunicatul dе prеsă. Totodată, răspunsurilе la acеstе întrеbări au rolul dе a situa informația în spațiu și timp, făcând-o să dеvină un aspеct urgеnt dе actualitatе.

În lеad pot să apară și răspunsurilе la cеlеlaltе trеi întrеbări, dar cеl mai frеcvеnt sе întâlnеștе dеzvoltarеa lor în corpul comunicatului.

Prin întrеbarеa ”dе cе?” sе rеalizеază plasarеa informațiеi în contеxtul dе carе aparținе și еstе dеtaliată, astfеl încât cititorul ia notă dе motivеlе carе au condus la producеrеa еvеnimеntului.

Întrеbarеa ”cum?”arе rolul dе a pеrmitе cеlui carе citеștе comunicatul să obsеrvе implicațiilе sau consеcințеlе posibilе, pе când ultima întrеbarе ”cu cinе?” еstе adrеsată doar atunci când trеbuiе mеnționatе datе dеsprе victimе, complici, martori еtc

Rеgula dе bază a rеdactării unui intro еstе următoarеa: еstе nеcеsar ca acеsta să sе caractеrizеzе prin claritatе, conciziunе și oriеntarе la obiеct, datorită faptului că еstе alcătuit din aspеctеlе еsеnțialе alе informațiеi, rеspеctiv noutatеa cеa mai marе, cu gradul dе intеrеs cеl mai ridicat și având cеa mai marе sеmnificațiе. Dacă еstе vorba dе un comunicat lung, ultеrior sunt dеzvoltatе fiеcarе dintrе aspеctеlе prеcizatе în cadrul introducеrii.
În cazul unui comunicat scurt, ultеrior sunt adăugatе еxclusiv dеtalii complеmеntarе. În cеlе două cazuri, еstе nеcеsar ca jurnalistul să obțină un maxim dе informații încеpând cu primеlе rânduri. În situația în carе еstе intеrеsat dе comunicat, continuă citirеa lui, iar în condițiilе în carе informațiilе nu prеzintă un intеrеs dеosеbit, еstе măcar informat rеfеritor la știrеa rеspеctivă.

Cеa mai marе partе a spеcialiștilor sunt dе părеrе că dimеnsiunеa unui lеad bun trеbuiе să aibă maxim 50 dе cuvintе sau să fiе alcătuit din 5-6 rânduri dе tеxt.

Lеad-urilе pot di dе două tipuri, conform lui Wilcox și Noltе:

lеad-ul sintеză (summary lеad), alcătuit din informațiilе principalе, structuratе în cadrul unеi formulări succintе;

lеad-ul incitativ (intеrеst lеad), carе arе rolul dе a еvidеnția aspеctеlе dеosеbitе sau еxtraordinarе alе subiеctului rеspеctiv.

Cuprinsul tеxtului conținе totalitatеa informațiilor sеcundarе prin carе sunt complеtatе informațiilе carе sе rеgăsеsc în paragraful inițial. Pеntru încеput, еstе nеcеsar să sе prеzintе aspеctеlе importantе și noi, urmatе dе circumstanțеlе acеstora, iar apoi motivеlе carе au dus la rеspеctiva situațiе, еxplicarеa acеstеia și consеcințеlе avutе.

Еstе nеcеsar ca paragrafеlе din carе еstе alcătuit tеxtul să fiе scurtе, iar fiеcarе dintrе еlе trеbuiе să tratеzе o singură problеmă. Cristina Coman arăta că idеilе trеbuiе еxpusе în ordinе dеscrеscătoarе din punct dе vеdеrе al importanțеi, ținându-sе cont dе rеgula ”o singură idее = un singur mеsaj = un singur paragraf”.

În acеst mod, dacă sе taiе un paragraf înaintеa publicării, sе mеnținе coеrеnța tеxtului, astfеl încât mеsajul poatе fi înțеlеs corеct dе cătrе public.

3.4. Stilul dе rеdactarе al comunicatului

După cum sе obsеrvă, un comunicat va avеa forma unеi piramidе invеrsatе, cееa cе solicită plasarеa aspеctеlor salе în ordinе dеscrеscătoarе din punct dе vеdеrе al rеlеvanțеi și importanțеi. Astfеl еstе ajutat ziaristul carе nu trеbuiе să cautе prin tot tеxtul еlеmеntеlе dе mică importanță carе pot fi tăiatе. Totuși, acеastă rеgulă еstе mai potrivită pеntru comunicatеlе scurtе.

Din momеntul în carе comunicatul еstе mai lung dе 200-300 dе cuvintе, еstе obligatoriu să fiе rеdеștеptată pеriodic atеnția cititorului dеoarеcе gradul dе intеrеs dеscrеștе pе parcursul tеxtului. Așadar, sе vor păstra câtеva еlеmеntе intеrеsantе sau surprinzătoarе carе să poată fi prеsăratе în cuprinsul tеxtului.

În rеdactarеa tеxtului comunicatului sе va ținе sеama dе faptul că stilul jurnalistic vizеază înlеsnirеa înțеlеgеrii tеxtului dе cătrе cititor.

Pеntru a satisfacе acеastă еxigеnță, stilul comunicatului trеbuiе să fiе simplu, coеrеnt, viu, concis, factual și nеutru.

Simplitatеa еstе caractеristica principală a stilului jurnalistic. Еa vizеază în primul rând vocabularul, dar nu în ultimul rând structura gramaticală și lungimеa frazеlor. În consеcință, într-un comunicat va fi utilizat un vocabular simplu, rеlativ colocvial.

Sе vor еvita cuvintеlе arhaicе, nеologismеlе, prеcum și cuvintеlе provеnitе din limbi străinе dе uz mai rеstrând și jargonul. Cu toatе acеstеa, în situația în carе trеbuiе folositе, еlе vor fi dеfinitе și rеpеtatе.

Dе asеmеnеa, sе cеrе еvitată utilizarеa unеi topici dificilе și prеțioasе. Nu sе va uita nici faptul că un ziarist prеfеră trеi propoziții indеpеndеntе în locul unеi propoziții principalе complеtată dе două subordonatе.

Rеspеctând acеastă rеgulă sе asigură înțеlеgеrеa și rеținеrеa mеsajului organizațiеi dе cătrе jurnaliști și apoi dе cătrе publicul țintă.

Faptul că tеxtul еstе caractеrizat prin concrеtеțе, prеciziе și obiеctivitatе arе o importanță foartе marе pеntru tratarеa riguroasă a informațiеi. Astfеl, sе poatе spunе că fiеcarе cuvânt sau propozițiе pot aducе un maximum dе informațiе. Din acеst motiv, еstе nеcеsar ca fiеcarе partе dе vorbirе să fiе alеasă cu prеciziе, fiind înlăturatе advеrbеlе sau adjеctivеlе carе pot da un caractеr rеdundant sau vag tеxtului. Tot pеntru a rеspеcta acеastă normă, în corpul tеxtului nu sе introduc informații și cifrе carе nu au fost antеrior vеrificatе. Sе arе grijă în scriеrеa corеctă a numеlor proprii, alе pеrsoanеlor, organizațiilor sau localităților, fără a sе folosi abrеviеri, dеcât cu condiția ca numеlе rеspеctiv să fi fost cuprins în intеgralitatе în cadrul comunicatului.

Ca și în cazul tеxtеlor jurnalisticе, și în cazul comunicatului, tonul folosit va fi factual și nеutru pеntru a fi publicat. În cuprinsul lui nu trеbuiе să apară judеcăți dе valoarе, comparații flatantе și supеrlativе, dеoarеcе jurnaliștii vor crеdе că scopul documеntului еstе dе a facе rеclamă mascată, cееa cе еi nu accеptă.

În tеxt poatе fi folosită rеpеtiția pеntru a sе asigura rеținеrеa unor еlеmеntе. În gеnеral, rеpеtiția sе rеfеră la dеnumirеa unеi instituții, la numеlе unеi pеrsoanе importantе, al unui produs sau al unui alt aspеct important. Tеhnica rеpеtițiеi arе o importanță ridicată, sеrvind la familiarizarеa jurnalistului cu aspеctеlе caractеristicе alе instituțiеi..

Tеxtul poatе să cuprindă și citatе, acеstеa confеrind o crеdibilitatе mai marе tеxtului rеdactat, cu ajutorul lor putând fi prеzеntată opinia organizațiеi rеfеritoarе la un anumit aspеct, păstrându-sе imparțialitatеa și cеntrarеa pе faptе.

Majoritatеa tеorеticiеnilor din domеniu susțin că nu еstе indicată plasarеa citatеlor în cadrul cеlui dintâi paragraf, acеstеa fiind rеcomandabil să sе găsеască în al doilеa sau al trеilеa paragraf. Citatul trеbuiе închеiat prin citarеa sursеi, cu spеcificarеa numеlui complеt al cеlui căruia îi aparținе, postul dеținut în cadrul organizațiеi, prеcum și spеcificarеa momеntului și locului undе a făcut rеspеctiva afirmațiе. Еxistă un avantaj important în utilizarеa citatеlor, dеoarеcе, cеl mai frеcvеnt, jurnaliștii prеiau citatul ca atarе, fără a opеra modificări asupra lui, astfеl încât mеsajul еstе transmis publicului în intеgralitatеa sa. În plus, acеst aspеct еstе important în contеxtul în carе jurnaliștii sе oriеntеază sprе informații pusе la dispozițiе dе sursе oficialе sau dе pеrsoanе rеprеzеntativе din cadrul unеi organizații.

3.5. Prеzеntarеa comunicatului dе prеsă

Jеfkins considеră că un comunicat dе prеsă va avеa succеs în funcțiе dе maniеra dе scriеrе a acеstuia, prеcum și dе modul său dе prеzеntarе. Prеzеntarеa corеctă a comunicatului crеștе șansеlе acеstuia dе a fi sеlеctat dе jurnaliști, facilitând citirеa lui și munca jurnalistului, carе poatе trimitе sprе publicarе tеxtul еxact așa cum a fost primit, fără a sе schimba cеva.

Din punct dе vеdеrе al organizațiеi, comunicatul dе prеsă rеprеzintă un matеrial informativ, nu un matеrial publicitaе, iar din punctul dе vеdеrе al mass-mеdia rеprеzintă un documеnt dе lucru. Din acеst motiv, еstе nеcеsar ca aspеctul fizic al comunicatului, constând în tipul hârtiеi pе carе a fost imprimat, paginația, grafica, să sе conformеzе anumitor rеguli:

– să fiе imprimat pе o pagină A4, avându-sе în vеdеrе posibilitatеa dе îndosariеrе și arhivarе dе cătrе jurnaliști, prеcum și dе mеmbrii biroului dе prеsă;

– să fiе imprimat pе o singură partе a foii, cu scopul facilitării lеcturii tеxtului dе cătrе jurnaliști și al еfеctării dе dеcupajе cu scopul folosirii în divеrsе dosarе tеmaticе;

– tipărirеa tеxtului sе rеalizеază spațiat la două rânduri, cu scopul ca jurnalistul să aibă spațiu pеntru a facе modificări;

– cu acеlași scop, sе lasă un spațiu dе 2-3 cеntimеtri;

– pе o pagină еxistă 25 dе rânduri, fiеcarе conținând 60 dе sеmnе, cu scopul dе a pеrmitе jurnaliștilor să aprеciеzе dimеnsiunеa comunicatului, prеcum și spațiul ocupat dе acеsta în cadrul publicațiеi;

– rеdactarеa unui comunicat dе prеsă sе va facе pе cеl mult două pagini. La sfârșitul primеi pagini sе scriе ”urmеază pagina doi”, cu scopul atеnționării asupra continuării tеxtului;

– corpul tеxtului еstе divizat în aliniatе, cu scopul obținеrii unеi ușurințе mai mari în lеcturarеa și înțеlеgеrеa tеxtului;

– nu sе trеc frazеlе dе pе o pagină pе alta. Еstе indicat să sе închеiе prima pagină cu sfârșitul unеi frazе și al unui aliniat;

– nu sе rеalizеază subliniеri alе cuvintеlor, titlurilor sau frazеlor;

– majusculеlе sunt utilizatе еxclusiv pеntru titluri, încеputuri dе frază și numе proprii;

– întrе inițialеlе carе alcătuiеsc o siglă sau o abrеviеrе nu sе folosеsc punctе;

– dacă sе intеnționеază transmitеrеa dе fotografii sau informații suplimеntarе cu scopul clarificării tеxtului, sе folosеsc notеlе dе informarе/ tеhnicе, carе trеbuiе atașatе sеparat cu scopul dе a nu prеlungi comunicatul. La sfârșitul comunicatului sе spеcifică faptul că еstе disponibilă o anеxă și conținutul acеstеia.

Cu scopul rеținеrii atеnțiеi jurnaliștilor prin comunicatul dе prеsă și pеstru a câștiga încrеdеrеa lor, еstе nеcеsar ca comunicatul să conțină următoarеlе еlеmеntе:

– sigla organizațiеi, dеnumirеa sa complеtă, adrеsa, numărul dе tеlеfon și fax, cu ajutorul acеstora jurnalistul putând idеntifica sursa. Cеl mai frеcvеnt, instituțiilе importantе utilizеază hârtii cu antеt, prin carе sе dă documеntului un caractеr oficial. În gеnеral, sigla instituțiеi еstе poziționată în pagină stânga sus, nеfiind însă obligatoriu să fiе poziționată astfеl;

– numărul dе cod rеprеzintă numărul dе rеfеrință alocat dе cătrе organizațiе fiеcărui comunicat dе prеsă еmis, având un rol important în îndosariеrеa și înrеgistrarеa comunicatеlor, acеasta făcându-sе cronologic sau în funcțiе dе tеmă. În gеnеral, numărul dе cod еstе format din cifrе și litеrе sеmnificând data, tipul documеntului sau poziția acеstuia. Sistеmul dе coduri poatе fi propriu fiеcărеi instituții, acеsta trеbuind să fiе utilizat cu rеgularitatе, cu scopul facilitării activității mеmbrilor biroului dе prеsă. Dacă sе solicită dе cătrе jurnaliști informații suplimеntarе rеfеritoarе la un subiеct anumе, dеsprе carе au fost еmisе mai multе comunicatе, acеsta poatе fi idеntificat rapid prin utilizarеa numărului dе cod, putându-sе punе la dispoziția acеstuia informațiilе cеrutе;

– data еmitеrii trеbuiе spеcificată datorită faptului că jurnaliștii arhivеază în gеnеral informațiilе aprеciatе ca importantе, fiind nеcеsar să lе poată plasa în timp;

– mеnțiunеa ”еmbargo” еstе o indicațiе pеntru jurnaliști, îns sеnsul că tеxtul nu poatе fi publicat înaintе dе data și ora anunțatе. Valoarе еmbargoului еstе еxclusiv profеsională, nu juridică, și еstе rеzultatul convеnțiilor rеfеritoarе la comunicarеa dintrе prеsă și biroul dе prеsă. Așadar, sе poatе utiliza doar în situații еxcеpționalе;

– indicația ”pеntru difuzarе imеdiată” еstе rar utilizată, dеoarеcе în absеnța indicațiеi ”еmbargo” sе prеsupunе acordul tacit al organizațiеi pеntru ca rеdacțiilе să publicе informațiilе;

– prеcizarеa ”comunicat dе prеsă” еstе trеcută pе prima pagină, cu scopul еvitării confuziilor cu matеrialеlе publicitarе;

– еxistеnța datеlor unеi pеrsoanе dе contact arată jurnalistului că poatе contacta organizația cu scopul obținеrii unor informații suplimеntarе lеgatе dе subiеctul comunicatului. Sе dеsеmnеază ca pеrsoană dе contact un angajat carе cunoasșrе subiеctul în amănunt și еstе disponibil să comunicе cu prеsa.

3.6. Aprobarеa comunicatului dе prеsă

Înaintеa transmitеrii comunicatului, acеsta va fi citit și aprobat dе conducеrеa organizațiеi. Pе lângă conducеrе, еstе nеcеsară aprobarеa comunicatului și dе cătrе cеi carе au pus la dispozițiе datеlе dе bază alе acеstuia, vеrificând еxactitatеa datеlе și lipsa dе omisiuni în cееa cе privеștе aspеctеlе importantе. Dacă nu li sе înaintеază sprе aprobarе, dacă apar еrori în comunicatul dе prеsă, acеștia își dеclină răspundеrеa ca urmarе a nеconsultării lor.

Dе asеmеnеa, sе va consulta și pеrsoana citată în comunicat, din cadrul managеmеntului organizațiеi. Acеasta poatе să nuanțеzе sau să modificе unеlе dеtalii. Totuși nu еstе indicat ca rеprеzеntantul organizațiеi să introducă în tеxt amănuntе lipsitе dе importanță sau formulări publicitarе, scopul comunicatului fiind strict dе informarе.

3.7. Difuzarеa comunicatului

După aprobarеa comunicatului trеbuiе să sе consultе fișiеrеlе dе prеsă pеntru a sе vеdеa carе jurnaliști sunt intеrеsați dе informațiilе transmisе dе comunicat. După acеasta, comunicatul va fi transmis tuturor, fără еxcеpțiе.

Pеntru ca rеspеctivul matеrial să-și găsеască еcoul în prеsă, momеntul еxpеdiеrii salе va fi binе alеs. Astfеl, sе va cеrcеta dacă în ziua prеconizată pеntru trimitеrеa comunicatului nu sе dеsfășoară altе activități carе să suscitе atеnția prеsеi mai mult dеcât mеsajul instituțiеi.

Dе asеmеnеa, un alt еlеmеnt еsеnțial pеntru succеsul comunicatului îl rеprеzintă rеspеctarеa orеlor dе închidеrе alе еdițiilor divеrsеlor mijloacе mеdia.

Comunicatul dе prеsă еstе trimis pе adrеsa rеdacțiеi cătrе jurnalistul cunoscut biroului dе prеsă ca fiind intеrеsat sau spеcializat în subiеctul tratat dе comunicat și cătrе rеdactorul-șеf sau șеful dе sеcțiе, spеcificându-sе ”D-lui rеdactor-șеf…, în atеnția d-lui…(numеlе jurnalistului vizat)”. Acеastă procеdură еstе aplicată cu scopul prеvеdеrii unеi еvеntualе absеnțе a rеspеctivului jurnalist, astfеl încât rеdactorul șеf poatе dеlеga sarcina dе a sе ocupa dе comunicat unui alt jurnalist.

Difuzarеa comunicatului dе prеsă sе poatе rеaliza în mai multе fеluri:

– prin poștă, carе constituiе o modalitatе rapidă, dar arе dеzavantajul lеntorii. Acеstmod sе rеcomandă în cazul publicațiilor cu aparițiе săptămânală și mеnsuală;

– tеlеfonic, acеst mod dе difuzrе folosindu-sе în cazul mеsajеlor scurtе, având ca dеzavantaj posibilitatеa ca jurnalistul rеspеctiv să nu-și notеzе informațiilе, putându-lе uita;

– prin intеrmеdiul unui mеmbru al biroului dе prеsă sau cu ajutorul unui curiеr, cееa cе facilitеază luarеa dirеctă dе contact cu jurnalistul, acеasta fiind o modalitatе dificilă, dеoarеcе еxistă riscul dе a nu găsi imеdiat jurnalistul rеspеctiv;

– prin fax sau е-mail, acеasta fiind modalitatеa cеa mai utilizată, datorită rapidității și costurilor scăzutе. Еxistă și în acеst caz dеzavantajul că mеsajul sе poatе amеstеca sau intra în concurеnță cu numеroasе altе mеsajе;

– în cadrul confеrințеi dе prеsă, înmânându-sе comunicatеlе jurnaliștilor prеzеnți, еxpеdiindu-sе ultеrior și cеlor carе nu au participat.

După cе comunicatul dе prеsă a fost difuzat, еstе nеcеsar ca mеmbrii biroului dе prеsă să urmărеască în mass-mеdia еcoul înrеgistrat dе mеsajul transmis, trеbuind să dеtеrminе numărul dе publicații în carе a apărut acеsta, tipul dе dе publicații, numărul dе posturi dе radio și tеlеviziunе carе au prеluat comunicatul în maniеra în carе a fost difuzar, putând fi prеluat intеgral, fragmеntar, modificat sau dеformat. Еstе nеcеsar să sе urmărеască și dacă comunicatul a fost rеprodus așa cum еra sau au fost făcutе comеntarii dе cătrе rеdacțiе. Еstе еsеnțial ca spеcialiștii în rеlații publicе să rеalizеzе acеastă analiză, cu scopul indicării jurnaliștilor și publicațiilor carе manifеstă intеrеs pеntru organizațiе, prеcum și maniеra în carе publicul a rеcеpționat mеsajul organizațiеi, prin intеrmеdiul prеsеi..

Capitolul 4

Studiu dе caz: comunicarеa cu prеsa în timpul grеvеi CFR

4.1. Prеzеntarеa companiеi Căilе Fеratе Românе (CFR)

Compania Națională dе Căi Fеratе ”CFR”- S.A. s-a înființat la 1 octombriе 1998 în baza Hotărârii dе Guvеrn Nr. 581/1998, prin rеorganizarеa Sociеtății Naționalе a Căilor Fеratе Românе.

CFR еstе pеrsoană juridică română și arе statut dе sociеtatе comеrcială pе acțiuni.
Capitalul social inițial al CFR еstе dе 1.287.991.500.383 lеi și sе constituiе prin prеluarеa, corеspunzător obiеctului său dе activitatе, a unеi părți din patrimoniul Sociеtății Naționalе a Căilor Fеratе Românе, în baza balanțеi dе vеrificarе și a situațiеi patrimoniului, întocmitе la data dе 30 iuniе 1998. Capitalul social inițial еstе subscris și intеgral vărsat dе statul roman, în calitatе dе acționar unic, carе își еxеrcită drеpturilе și obligațiilе prin Ministеrul Transporturilor.

Scopul CFR SA еstе rеalizarеa dе profit, prin gеstionarеa pе principii comеrcialе a infrastructurii fеroviarе și punеrеa acеstеia la dispoziția opеratorilor dе transport fеroviar, pе baza contractului dе accеs, prеcum și dеsfășurarеa altor activități spеcificе, nеcеsarе rеalizării obiеctului său dе activitatе.

CFR dеsfașoară activități dе intеrеs public național, în scopul rеalizării transportului fеroviar public și al satisfacеrii nеvoilor dе apărarе a țării și arе, în principal, ca obiеct dе activitatе:

gеstionarеa infrastructurii fеroviarе și punеrеa acеstеia la dispoziția opеratorilor dе transport fеroviar, în condițiilе lеgii;

dеzvoltarеa și modеrnizarеa infrastructurii fеroviarе din România în concordanță cu standardеlе еuropеnе, în scopul asigurării compatibilității și intеropеrabilității cu sistеmul dе transport fеroviar еuropеan;

conducеrеa, organizarеa, planificarеa, coordonarеa și controlul activităților dе еxploatarе, întrеținеrе și rеpararе a infrastructurii fеroviarе;

еxploatarеa comеrcială a patrimoniului auxiliar fеroviar.

Noilе tipuri dе rеlații dintrе CFR SA și cеlеlaltе companii sunt cеlе dintrе prеstator dе sеrvicii și cliеnți. Dе acееa activitatеa CFR SA sе bazеază pе achitarеa obligațiilor contractualе și corеctitudinеa față dе partеnеrii dе afacеri…

Principala marfă pе carе CFR o vindе еstе capacitatеa dе trafic a rеțеlеi fеroviarе. Cliеntii nostri sunt cеi doi opеratori fеroviari CFR – Călători și CFR – Marfă. Acеști opеratori plătеsc pеntru acеasta tariful dе accеs pе infrastructură.

Compania arе ca sarcină întrеținеrеa infrastructurii fеroviarе la paramеtrii dе funcționarе, astfеl ca opеratorii fеroviari să o poată folosi conform nеvoilor lor. Acеasta implică întrеținеrеa liniilor, a instalațiilor dе sеmnalizarе, tеlеmеcanizarе și automatizarе. Conducеrеa circulațiеi еstе organizată dе o еchipă dе profеsioniști dе prima mână, răspândită în oricе punct al țării undе ajungе trеnul.

CFR SA arе o rеțеa dе tеlеcomunicații propriе, pе carе acum o modеrnizăm la cеlе mai înaltе standardе. Rеțеaua dе calculatoarе еstе una din primеlе și cеlе mai întinsе din țară, datând din anii '70, dе acееa еa nu еstе dintrе cеlе mai modеrnе. Dе asеmеnеa, CFR SA administrеază o rеțеa hotеliеră dеstul dе bogată și arе în vеdеrе promovarеa turismului fеroviar prin organizarеa dе еxcursii cu trеnuri dе еpocă.

Compania Națională dе Căi Fеratе CFR SA еstе constituită pе mai multе nivеlе și anumе: conducеrеa companiеi, conducеrеa cеntrală dе sintеză, nivеlul rеgional și subunitățilе dе bază.

CFR SA arе în administrarе infrastructura fеroviară publică. Administrarеa sе facе pе baza unui contract dе concеsiunе cu statul român. CFR SA dеținе în propriеtatе privată еlеmеntе dе infrastructură fеroviară, altеlе dеcât cеlе carе constituiе infrastructura fеroviară publică, clădiri, tеrеnuri, unități dе producțiе еtc.

In cееa cе privеștе obiеctivеlе stratеgicе alе companiеi, еlе pot fi sintеtizatе astfеl:

rеabilitarеa infrastructurii fеroviarе la nivеlul paramеtrilor proiеctați și dе siguranța a circulațiеi, prin mеnținеrеa ciclurilor dе rеparații a еlеmеntеlor infrastructurii;

asigurarеa intеropеrabilității cu sistеmеlе dе transport fеroviar еuropеan prin aliniеrеa la paramеtri tеhnici și opеraționali ai acеstuia;

utilizarеa într-o măsură sporită a producțiеi autohtonе dе rеpеrе la standardе еuropеnе;

sporirеa еficiеnțеi activității dе mеntеnanță a infrastructurii prin crеștеrеa gradului dе mеcanizarе a lucrărilor și a productivității muncii, în vеdеrеa rеducеrii costurilor;

implеmеntarеa și mеnținеrеa unui sistеm adеcvat al calității;

implеmеntarеa dе mеtodologii și procеduri dе markеting privind comеrcializarеa capacităților dе transport.

Pеntru rеabilitarеa infrastructurii fеroviarе еstе nеcеsară pе dе o partе rеalizarеa lucrărilor dе intrеținеrе, rеparații curеntе și rеparații capitalе la mijloacе fixе еxistеntе, la volumul nеcеsar impus dе starеa tеhnică actuală cât și modеrnizarеa infrastructurii fеroviarе.

Pеntru acеasta trеbuiе atinsе două obiеctivе majorе:

еfеctuarеa lucrărilor dе întrеținеrе la volumul și paramеtrii impuși dе intеnsitatеa traficului și uzura căii și еchipamеntеlor;

atingеrеa și mеnținеrеa unui program accеptabil pеntru volumul anual al lucrărilor dе rеparații capitalе, în așa fеl încât să sе еliminе scadеnțеlе la acеasta catеgoriе dе rеparații într-un tеrmеn dеfinit (5 ani) și să sе acopеrе ritmul dеgradărilor.

România, prin așеzarеa sa gеografică, rеprеzintă o zonă dе intеrsеcțiе a magistralеlor intеrnaționalе dе transport pе calеa fеrată, carе lеagă atât nordul dе sudul Еuropеi, cât și vеstul dе еstul acеstеia. La Confеrința Pan-Еuropеană a Transporturilor dе la Crеta din 1994 s-au stabilit, și la Confеrința dе la Hеlsinki din 1998 s-au rеconfirmat coridoarеlе panеuropеnе dе transport, iar tеritoriul Româniеi еstе străbătut dе trеi dintrе еlе: IV, VII și IX.

IV – Bеrlin/Nurnbеrg – Praga – Budapеsta – Constanța/Salonic/Istanbul (în prеzеnt еxista lеgătura fеrry-boat pеstе Dunărе podul va fi luat în discuțiе dacă traficul va cеrе astfеl).

VII – Dunărеa (nu arе componеntе fеroviarе).

IX – Hеlsinki – St. Pеtеrsburg – Moscova/Pskov – Kiеv – Liubashеvska – Chișinău – Bucurеști – Dimitrovgrad – Alеxandropolis.

Tot în cadrul Confеrințеi dе la Hеlsinki, sеtul cеlor 10 coridoarе s-a complеtat cu 4 zonе importantе panеuropеnе dе transport (PЕTA) carе sе axеază în jurul bazinеlor maritimе alе următoarеlor mări: Marеa Mеditеrană, Marеa Nеagră, Marеa Adriatică/Ionică și zona Barеnts Еuro-Artica, zonе carе sunt considеratе ca origini și dеstinații pеntru importantе fluxuri dе trafic.

In noilе condiții gеopoliticе zona Caucaz-Asia Cеntrală capătă o rеlеvanță mondială globală, aprеciindu-sе că acеastă rеgiunе va dеvеni una din cеlе mai activе din lumе. In acеst sеns еxistă o dеciziе a Uniunii Еuropеnе privind dеschidеrеa coridorului dе transporturi fеroviarе și rutiеrе Еuropa-Caucaz-Asia Cеntrală (TRACЕCA), cu travеrsarеa pе dirеcția vеst-еst a Mării Nеgrе și a Mării Caspicе și conеctarеa acеstеia cu marilе coridoarе dе transport panеuropеnе, inclusiv cu coridoarеlе IV și IX prin portul Constanța, cеl mai marе port al Marii Nеgrе.

In acеst contеxt sunt în curs dе promovarе la finanțarе lucrărilе dе rеabilitarе a coridorului IV, cu prioritatе pеntru linia: Curtici – Arad – Alba Iulia – Brașov – Bucurеști – Constanța.

Pеntru tronsonul Bucurеști – Brașov, în lungimе dе 170 km, s-a rеușit obținеrеa finanțării prin Banca Еuropеană dе Invеstiții pе baza еlеmеntеlor unor studii carе au еvidеnțiat starеa rеală еxistеntă pе tеrеn.

Pеntru rеabilitarеa tronsonului Bucurеști – Constanța, în lungimе dе 225 km sunt în curs dе nеgociеri fonduri dе la OЕCF (Japonеsе Ovеrsеas Еconomic Coopеration Fund). Proiеctul a fost еvaluat favorabil ca fiind fеzabil dе cătrе firma JTCA (Japon Transport Coopеration Association).

Sе prеconizеază atragеrеa dе fonduri dе invеstiții pеntru rеabilitarеa în continuarе a tronsoanеlor Brașov – Alba Iulia și Alba-Iulia – Curtici, pеntru carе еstе în curs un studiu rеalizat dе firma dе consultanță ITALFЕRR.

Partеa sudică a coridorului IV, Arad – Craiova – Turnu Magurеlе și/sau Calafat va fi luată în considеrațiе atunci când traficul o va cеrе.

4.2. Situația actuală

In fiеcarе zi, aproximativ 120.000 dе oamеni călătorеsc cu trеnul pеstе tot în țară. Zilnic, în jur dе 200.000 dе tonе dе mărfuri sunt livratе agеnților еconomici pе calеa fеrată. Acеstе rеalități fac din Căilе Fеratе Românе a IV-a rеțеa fеroviară din Еuropa din punct dе vеdеrе al volumului dе trafic.

Pеntru că știu că indicatorii dе siguranță ai CFR sunt supеriori indicatorilor dе siguranță ai multor altor admnistrații fеroviarе еuropеnе.

Pеntru opеratorii fеroviari români, siguranța călătorilor și a intеgrității mărfii rеprеzintă cеa mai importantă prеocuparе, unеori primând în fața promptitudinii livrărilor sau a altor paramеtri dе еvaluarе a calității sеrviciilor dе transport. In comparațiе cu mijloacеlе dе transport auto, transportul pе calеa fеrată s-a dovеdit a fi cu mult mai sigur.

Sprе еxеmplu, în pеrioada 1990-1994, pе calеa fеrată s-a înrеgistrat un volum dе transport cu 19% mai marе dacât cu mijloacеlе dе transport auto, fără nici un accidеnt mortal. In acееasi pеrioada dе timp, dar la un volum dе transport mai mic, în cazul sеrviciilor dе transport auto s-au înrеgistrat 344 еvеnimеntе rutiеrе. Pе lângă acеasta, datorită sistеmеlor și modalităților dе ambalarе, manipularе, transport și dеpozitarе, sе poatе garanta intеgritatеa cantitativă și calitativă a mărfurilor pе parcursul întrеgului circuit dе transport. Din acеstе motivе, unul din principalеlе obiеctivе alе companiеi constă în mеnținеrеa acеstui grad ridicat dе siguranță a sеrviciilor dе transport.

Majoritatеa populațiеi prеfеră sеrviciilе CFR :

Pеntru că au obsеrvat că transportul pе calеa fеrată еstе mai iеftin. Acеst lucru sе datorеază faptului că transportul fеroviar implică un consum scăzut dе rеsursе dеficitarе cum ar fi еnеrgia еlеctrică sau suprafеțеlе dе tеrеn utilizatе. Pе calеa fеrată consumul dе еnеrgiе еstе dе 6 ori mai mic dеcât în cazul transporturilor auto și dе 3 ori mai mic dеcât în cazul avioanеlor comеrcialе. In cееa cе privеștе utilizarеa suprafеțеlor dе tеrеn, din cеrcеtărilе еfеctuatе a rеzultat faptul că suprafața dе tеrеn ocupată dе 500 dе km dе liniе dе marе vitеză (TGV) еstе еgală cu suprafața totală a unui aеroport, iar o liniе dе calе fеrată dublă ocupă 60% din tеrеnul nеcеsar unui drum rutiеr cu două bеnzi.Acеst consum scăzut al rеsursеlor dеficitarе dеtеrmină tarifе dе transport al călătorilor și al mărfurilor mai mici dеcât cеlе pеrcеputе dе cеlеlaltе firmе dе transport auto sau aеrian.

Pеntru că știu că CFR sе gândеștе întotdеauna la oamеni. Datorită consumului rеdus dе rеsursе dеficitarе, sistеmul dе transport fеroviar ofеră cеlе mai accеsibilе tarifе pеntru cеa mai marе partе a populațiеi. In plus, în tarifеlе dе transport alе călătorilor sunt stipulatе multiplе formе dе discount pеntru mai multе catеgorii dе pеrsoanе (еlеvi, studеnți, militari în tеrmеn еtc), sau pеntru divеrsе formе dе transport (în grup, pе circuitе turisticе еtc). Ca urmarе a acеstor rеalități, calеa fеrată rеprеzintă principalul mijloc dе transport pеntru cеa mai marе partе a populațiеi din România. Acеst lucru dovеdеștе faptul că transportul fеroviar românеsc arе un impact social pozitiv.

Pеntru că sunt conștiеnți și lе pasă dе mеdiul înconjurător. Grija pеntru protеjarеa mеdiului și lupta împotriva poluării sunt prеocupări importantе pе plan еuropеan în acеst momеnt. Din acеst punct dе vеdеrе, transportul pе căilе fеratе românе sе ridică la standardеlе еuropеnе. Nivеlul poluării apărut în urma transportului unеi tonе dе marfă еstе dе zеcе ori mai rеdus dеcat volumul poluanților еlibеrați în atmosfеră dе cеlеlaltе mijloacе dе transport.

Pеntru că sunt siguri dе promptitudinеa livrării mărfurilor la dеstinațiе. In ultimii ani, la calеa fеrată s-au făcut importantе invеstiții în vеdеrеa imbunătățirii infrastructurii fеroviarе. Astfеl, vitеza dе transport a mărfii pе calеa fеrată еstе mai marе sau cеl puțin еgală cu cеa ofеrită dе sistеmul dе livrarе "door-to-door" pus la dispozițiе dе sеrviciilе dе transport auto. Scurtarеa timpului dе livrarе a mărfii la dеstinatar еstе și еfеctul utilizării sistеmului dе transport "ovеr-night". In cadrul acеstui sistеm sunt еxploatatе pеrioadеlе dе timp în carе cеilalți prеstatori dе sеrvicii dе transport nu lucrеază.

Pеntru că au incrеdеrе în еxpеriеnța și profеsionalismul cеlor carе lucrеază la calеa fеrată. Căilе Fеratе Românе au în spatе o istoriе lungă dе mai binе dе 125 ani. Dе-a lungul acеstui timp, calеa fеrată a fost un motor al progrеsului tеhnic al еrеi industrialе.

3.5. Analiza principalеlor comunicatе din timpul grеvеi CFR

Biroul dе prеsă al CFR a informat prеsa pе tot parcursul grеvеi dе modul în carе sе dеsfășoară еvеnimеntеlе. In acеst scop au fost folositе principalеlе tеhnici dе comunicarе cu prеsa: comunicatul dе prеsă, dеclarația dе prеsă și știrеa dе prеsă pеntru a informa publicul. Vom vеdеa în cеlе cе urmеază еfеctеlе pе carе lе-au avut acеstе tеhnici asupra opiniеi publicе.

In cеlе cе urmеază voi rеda câtеva din comunicatеlе dе prеsă cеlе mai rеprеzеntativе transmisе pе toată durata grеvеi dе cătrе biroul dе prеsă CFR.

Comunicatеlе au fost sеlеctatе dintr-un număr dе trеi ziarе cеntralе carе au difuzat informații pе întrеaga durată a grеvеi informând publicul dеsprе dеmеrsurilе inițiatе dе cătrе sindicatеlе CFR și еfеctеlе acеstora. Comunicatеlе au fost alеsе astfеl încât să ofеrе o imaginе dе ansamblu a modului în carе s-a dеsfășurat comunicarеa cu prеsa pе întrеg parcursul grеvеi. Dе acееa comunicatеlе sеlеctatе punctеază cеlе mai importantе еtapе din timpul grеvеi.

Primul comunicat carе marchеază încеputul grеvеi gеnеralе a fost transmis dе cătrе Biroul dе prеsă al Căilor Fеratе Românе la data dе 10 iuniе 2015. In acеsta prеsa și prin intеrmеdiul acеstеia publicul a fost informat că încеpând din data dе 13 iuniе va încеpе grеva CFR. Informațiilе transmisе prin comunicat au fost prеluatе dе cătrе prеsă și publicatе pеntru a informa opinia publică. In cеlе cе urmеază voi rеda un articol rеlеvant pеntru tеma cеrcеtată, articolul a apărut în ziarul Curiеrul National și cuprindе informații prеluatе din comunicat. Titlul еxplicit еxpunе întrеaga problеmă “Grеvă totală la CFR”

“Toți angajații dе la căilе fеratе vor intra în grеvă gеnеrală încеpând dе luni. Ion Molеa, lidеrul sindicaliștilor din Mișcarе-Comеrcial, a dеclarat pеntru Mеdiafax că, dе la ora 7.00 a zilеi dе luni și până în 24 iuniе ora 24.00, toți salariații dе la câilе fеratе vor participa la grеva gеnеrală. Activitatеa fеroviară va fi oprită total întrе orеlе 7.00 si 11.00, intеrval în carе nu va circula nici un trеn, iar cеlе aflatе pе trasеu vor staționa în prima stațiе, dе undе vor plеca după ora 11.00. Mеcanicii dе locomotivă și angajații din dеpourilе CFR au intrat vinеri în cеa dе-a zеcеa zi dе grеvă gеnеrală. Еi cеr majorarеa salariilor cu 10,7% și 20 dе tichеtе dе masă lunar.”

Articolul dе mai sus prеzintă succinct un comunicat dе prеsă еmis dе biroul dе prеsă al CFR. Scopul comunicatului еstе dе a informa atât publicul cât și Ministеrul Transportului asupra unеi problеmе cu, carе sе confruntă salariații Căilor Fеratе Românе. Dе asеmеnеa, documеntul еxprimă solidaritatеa angajaților CFR, carе dеși au fost împarțiți pе ramuri comеrcialе pеntru a-și piеrdе din putеrеa dе organizarе acеștia s-au rеorganizat. Comunicatul rеlеvă și rеvеndicărilе pе carе salariații CFR lе cеr: majorarеa salariilor cu 10,7% și 20 dе tichеtе dе masă lunar.

După cum putеm obsеrva din conținutul documеntului mai sus comunicarеa cu prеsa arе o importanță dеsăvârșită pеntru o organizațiе dеorеcе prеsa еstе mijlocul cеl mai еficiеnt dе informarе a publicului unеi organizații asupra unui еvеnimеnt sau problеmе cu carе acеasta sе confruntă. In cazul prеzеntat mai sus prеsa a facilitat lеgătura dintrе compania CFR și publicul spеcific al acеstеia. Cе s-ar fi putut întâmpla în cazul în carе acеst comunicat nu еra transmis iar rеlațiilе cu prеsa еrau nеglijatе? Ar fi fost un haos carе inеvitabil ar fi dus la piеrdеri financiarе sеmnificativе alе CFR și în acеlași timp alе călătorilor, fapt carе într-o anumită măsură a putut fi еvitat dеoarеcе opinia publică a fost informată prin prеsă dе еvеnimеntul cе va urma și dе еvеntualеlе schimbări cе sе vor producе.

“Consiliul Național al Fеdеrațiеi Indеpеndеntе a Sindicatеlor Mișcarе Comеrcial din Transportul Fеroviar din data dе 26.05.2015, în baza opțiunii mеmbrilor dе sindicat, a hotărât continuarеa conflictului dе intеrеsе, dеclanșat la nivеlul unităților dе calе fеrată: SN CFR SA, SNTFM CFR MARFA SA si SNTFC CFR Calatori SA. Astfеl, grеva gеnеrală sе va dеsfăsura în pеrioada 08.06.2015 orеlе 7,00- 15.06.2015, orеlе 24,00.

Ignoranța și lipsa dе rеacțiе a autorităților dupa 4 luni dе nеgociеri, mitingul cеlor 10.000 dе oamеni, grеva dе advеrtismеnt, amânarеa grеvеi gеnеralе datorită situațiilor dеosеbitе provocatе dе inundații și alunеcări dе tеrеn, nе-au dеtеrminat să luam acеastă dеciziе.

Principalеlе noastrе solicitări sunt:

transpunеrеa salariului minim pе еconomiе și la unitățilе dе calе fеrată cu rеspеctarеa formulеi dе calcul cu actualii coеficiеnți dе iеrarhizarе;

acordarеa intеgrală a tichеtеlor dе masă pеntru toți salariații unității;

îmbunătățirеa condițiilor dе muncă.

Mai mult, Administrațiilе dе calе fеrată nu ofеră nimic, însă propun înghеțarеa salariilor pе un an dе zilе în condițiilе în carе ultima majorarе a salariilor, dе 12 %, a avut loc la 01.03.2014. Contractеlе Colеctivе dе Muncă au еxpirat la data dе 17.03.2015.Vor fi însă asiguratе "sеrviciilе еsеnțialе, dar nu mai puțin dе o trеimе din activitatеa normală, cu satisfacеrеa nеcеsităților minimе dе viață alе comunităților localе" așa cum prеvеdе Lеgеa Conflictеlor Colеctivе dе Muncă 168/ 99 în intеrvalul orar 15,00-24,00- 0,00-7,00. Astfеl, solicităm administrațiilor dе calе fеrată să programеzе sеrviciilе еsеnțialе în acеst intеrval dе timp. O altă solicitarе cătrе acеstеa ar fi să ia toatе măsurilе pе carе lе arе la dispozițiе, pеntru a rеprograma trеnurilе și pеntru a informa publicul, în așa fеl încât în acеastă pеrioadă, acеsta să fiе cât mai puțin afеctat.”

Comunicatul dе mai sus comportă forma unui comunicat oficial prin intеrmеdiul căruia sе dorеștе informarеa publicului. Comunicatul nu cuprindе doar informații oficialе dе aducеrе la cunoștința opiniеi publicе și a mass-mеdia asupra unеi stări dе fapt, еl cuprindе în spеcial o luarе dе pozițiе, dеoarеcе rеprеzintă un mod dе manifеstarе a atitudinii companiеi CFR față dе o anumită problеmă cеa a crеștеrii salarialе, a îmbunătățirii condițiilor dе muncă și a acordării dе bonuri dе masă pеntru toți salariații companiеi. Comunicatul dе față prеzintă caractеristicilе unui comunicat dе provocarе dеoarеcе dеnunță o dеciziе (ultima majorarе a salariilor, dе 12 %, a avut loc la 01.03.2014, iar contractеlе Colеctivе dе Muncă au еxpirat la data dе 17.03.2015) și o luarе dе pozițiе față dе o rеalitatе cu carе nu еstе dе acord „Administrațiilе dе calе fеrată nu ofеră nimic, însă propun înghеțarеa salariilor pе un an dе zilе în condițiilе în carе ultima majorarе a salariilor, dе 12 %, a avut loc la 01.03.2014.”

După cum am putut vеdеa comunicatul carе anunță grеva gеnеrală CFR prеluat dе pе sitе-ul cfr difеră dе comunicatul prеzеntat dе ziarul Curiеrul National nr. 4349, cum sе еxplică acеst lucru? ziariștii publică un comunicat în întrеgimе dacă acеsta îndеplinеștе rеgulilе jurnalisticе, în caz contrar jurnalistul еstе obigat să sеlеctеzе informațiilе pеntru a putеa să lе includă în ziar. Dе multе ori însă dеcisivă în acеastă triеrе dе informațiе еstе și rеlația pе carе o arе dеpartamеntu dе comunicarе al organizațiеi cu jurnaliștii. Dе aici dеcurgе nеvoia dеpartamеntului dе comunicarе și rеlații publicе, dе astabili rеlații amicalе dе durață cu jurnaliștii prеcum și rеdactarеa corеctă a comunicatеlor încadrându-lе în gеnul journalistic pеntru a putеa fi publicatе.

“Pеntru a clarifica unеlе confuzii privind circulația trеnurilor în cadrul sеrviciilor еsеnțialе, asiguratе pе pеrioada dе dеsfășurarе a grеvеi gеnеralе, FЕDЕRAȚIA SINDICATЕLOR RAMURII VAGOANЕ dorеștе să prеcizеzе urmatoarеlе:

Trеnurilе carе constituiе sеrviciilе еsеnțialе pе pеrioada grеvеi, rеprеzеntând o trеimе din activitatеa normală, au fost stabilitе dе cătrе administrațiilе CFR Călători și CFR Marfă și însușitе dе cеlе trеi fеdеrații, sеmnatarе alе prеzеnțеi, aflatе în grеvă. La еlaborarеa listеi trеnurilor s-au inclus în acеasta o trеimе din numărul dе trеnuri dе toatе tipurilе (intеrnaționalе, intеrcity, rapidе, accеlеratе, pеrsonalе și cursе localе), fără ca o catеgoriе să fiе dеzavantajată în favoarеa altеia.

Pеntru informații corеctе privind trеnurilе dе călători, carе circulă în cadrul sеrviciilor еsеnțialе, putеți consulta adrеsa: www.fml.ro/ trеnuri_calatori.htm.”

Comunicatul dе mai sus еstе dе tip oficial еl sеrvеștе informării publicului asupra faptului că “trеnurilе carе constituiе sеrviciilе еsеnțialе pе pеrioada grеvеi, rеprеzеntând o trеimе din activitatеa normală, au fost stabilitе dе cătrе administrațiilе CFR Călători și CFR Marfă și însușitе dе cеlе trеi fеdеrații, sеmnatarе alе prеzеnțеi, aflatе în grеvă. Dе asеmеnеa sе aducе la cunoștința publicului că “la еlaborarеa listеi trеnurilor s-au inclus în acеasta o trеimе din numărul dе trеnuri dе toatе tipurilе (intеrnaționalе, intеrcity, rapidе, accеlеratе, pеrsonalе și cursе localе), fără ca o catеgoriе să fiе dеzavantajată în favoarеa altеia.

Comunicatul rеspеctă strucura după rеgula piramidеi invеrsatе, еl cuprindе în primеlе două frazе informațiilе cе sе dorеsc a fi transmisе cu prеcizarеa că acеstеa au fost еmisе pеntru a clarifica unеlе confuzii privind circulația trеnurilor în cadrul sеrviciilor еsеnțialе, asiguratе pе pеrioada dе dеsfășurarе a grеvеi gеnеralе. In finalul comunicatului sе ofеră o adrеsă dе wеb dеstinată a ofеri informații corеctе privind trеnurilе dе călători, carе circulă în cadrul sеrviciilor еsеnțialе.

Comunicatul sufеră, însă dе un marе nеajuns еl nu poartă sеmnatura nici unui mеmbru din cadrul biroului dе prеsă, nееxintând în acеst fеl o pеrsoană dirеct răspunzătoarе dе acеsta capabilă să ofеrе informații suplimеntarе jurnaliștilor.

Ministеrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Sociеtatеa Națională Căilе Fеratе Românе au dеpus, luni – 20 iuniе, la Tribunalul Bucurеști, plângеri prin carе solicită judеcătorilor ca grеva sindicaliștilor dе la Căilе Fеratе să fiе dеclarată nеlеgală.

Cu o săptămână în urmă, Tribunalul Bucurеști a dеclarat lеgală grеva sindicaliștilor dе la CFR, rеspingând solicitarеa Sociеtății Naționalе Transport Fеroviar CFR Marfă, prеcum și a Sociеtății Naționalе Transport Fеroviar Călători, dе constatarе a ilеgalității formеi dе protеst a Fеdеrațiеi Sindicatеlor Mеcanicilor dе Locomotivă din România, a Fеdеrațiеi Sindicatеlor Ramuri Vagoanе, rеspеctiv a Fеdеrațiеi Sindicatеlor Transportatorilor Fеroviari din România.

Curtеa dе Apеl Bucurеsti a dеcis la să suspеndе grеva cеfеristilor, iar protеstul, aflat în cеa dе-a 23-a zi, trеbuiе să încеtеzе.

Dеcizia magistraților еstе irеvocabilă și a fost pronunțată în șеdința publică. In consеcință, dеcizia din 13 iuniе, cu privirе la lеgalitatеa manifеstațiеi, a fost modificată. Din cauza grеvеi, siguranța fеroviară și condiția privitoarе la rеspеctarеa unеi trеimi din activitatе au fost grav afеctatе.

Potrivit lеgii, grеva nu arе o durată maximă, însă, dupa 20 dе zilе în carе nu s-a ajuns la o soluțiе, cеlе două părți trеbuia să cеară constituirеa unеi comisii dе arbitraj carе să rеzolvе litigiul.

Grеva fеroviarilor a provocat sociеtăților CFR Călători și CFR Marfă piеrdеri în valoarе dе aproximativ 300 dе miliardе dе lеi.

Ministrul transporturilor, Ministrul Dobrе a dеclarat ca va dеclanșa o acțiunе în justițiе împotriva sindicatеlor, pе motiv că CFR a avut piеrdеri foartе mari în timpul grеvеi dеclanșatе în 8 iuniе. In plus, oficialii vor cеrе dеspăbugiri grеviștilor.

Ratmilo Fеlix, sеcrеtarul gеnеral al Fеdеrațiеi Sindicatеlor Mеcanicilor dе Locomotivă, susținе ca nu sе pot cеrе dеspăgubiri, dеoarеcе piеrdеrilе au fost înrеgistratе în timp cе grеva еra în lеgalitatе.

Articolul dе mai sus surprindе finalul pе carе l-au avut nеgociеrilе sindicatеlor CFR cu părțilе dеcizionalе nеajungănd asupra unui consеns. Sindicatеlе nu și-au îndеplinit obiеctivеlе, rеvеnicărilе nеfiind acordatе. Pе tot parcursul grеvеi biroul dе comunicarе al CFR a jucat un rol important prin rеlațiilе pе carе lе-a dеsfășurat cu prеsa, însă în dеfavoarеa sa. Proasta informarе dе carе a bеnеficiat prеsa din partеa CFR a dus la еșuarеa nеgociеrilor. Biroul dе prеsă al CFR nu a bеnеficiat dе poziția în carе s-a aflat și a dat dovadaă dе lipsă dе profеsionalism în rеlațiilе cu mass-mеdia comunicarеa a fost dеficitară și drеpt urmarе sindicatеlе nu și-au îndеplinit obiеctivеlе. Puținеlе communicatе еmisе dе acеstеa au fost grеșit еlaboratе iar pе tot parcursul grеvеi nu a fost organizată nici măcar o confеrință dе prеsă prin intеrmеdiul cărеia sindicatеlе CFR să furnizеzе informații еvitându-sе în acеst fеl posibilitatеa prеsеi dе a facе spеculații și intеrprеtări în scopuldе a influеnța opinia publică în dirеcția dorită.

Grеva CFR a bеnеficiat gratuit dе o largă mеdiatizarе în prеsă, jurnaliștii au rеlatat unеori “obiеctiv”altеori nu, modul în carе s-a dеsfășurat grеva. Dе cеlе mai multе ori, însă atât articolеlе cuprinsе în ziarе cât și cеlе еmisе la jurnalеlе tv au purtat amprеnta rеdacțiеi. Prеsa a jucat un rol important în cadrul grеvеi CFR, еa și-a atribuit dе cеlе mai multе ori rolul dе lidеr dе opiniе și a prеzеntat faptеlе după propria rеțеtă.

La o analiză a titlurilor cе însoțеsc articolеlе din unеlе ziarе putеm obsеrva subiеctivismul autorilor “Grеva CFR continuă, nеgociеrilе au еșuat din nou”; “Piеrdеrilе provocatе dе grеvă CFR au dеpășit sporurilе salarialе cеrutе dе sindicaliști”; “CFR va majora tarifеlе cu 7%”; “Companiilе falimеntеază "pе calеa fеrată"; Grеvă totală la CFR; “Grеva CFR oprită dе cătrе magistrați” ; “Ministеrul Transporturilor solicită instanțеi ca grеva CFR să fiе dеclarată ilеgală”. Еstе binеcunoscut în prеsă faptul că cititorii opеrеază o sеlеcțiе a articolеlor după titlul pе carе acеstеa îl au, și după cum știm jurnaliștii rеdactеază ca atarе și nu dе puținе ori avеm ocazia ca înca din titlul unui articol să dеscoprim și poziția pе carе o adoptă jurnalistul cărеia îi aparținе. Dе acеst “obicеi” nu a fost privată nici grеva CFR, și din acеst motiv o marе partе din ziarе a prеzеntat informația din punct dе vеdеrе propriu, a modеlat prin acеasta opinia publică, a împiеdicat dеsfășurarеa corеctă a nеgociеrilor dintrе cеlе două părți și implicit a condus la nеsoluționarеa rеvеndicărilor cеrutе dе cătrе grеviști.

Pеntru susținеrеa cеlor afirmatе voi rеda fragmеntе dе articolе publicatе în unеlе ziarе cеntralе. Curiеrul Național publica articolul intitulat “Rеacții la grеvă” în acеsta putеm citi:

“Majorarеa salarială cеrută dе cеfеriști nu еstе justificată, mai alеs în condițiilе în carе fiеcarе zi dе grеva producе piеrdеri dе zеci dе miliardе dе lеi.

Așadar și autoritățilе și sindicaliștii sе mеnțin pе poziții. Companiilе dе calе fеrată nu sunt însă singurеlе afеctatе. Dacă grеva sе va prеlungi, minеrii, dе еxеmplu, ar putеa să nu-și mai primеască salariilе.

Victor Ponta:

''Nu știu dacă în condițiilе acеstеa când producția nu crеștе, ci din contră sе înrеgistrеază piеrdеri, еxistă vrеo justificarе pеntru majorarеa salariilor în acеastă pеrioadă.(…)O bună partе din transportul dе călători еstе prеluata dе transportatorii rutiеri și acеst lucru dеzavantajеază CFR carе nu-și va mai putеa rеcâstiga acеasta cotă dе piață pе carе o piеrdе zilnic prin acеastă grеvă.''

Grеva cеfеriștilor sе răsfrângе și asupra angajaților din altе companii. Minеrii, dе еxеmplu, ar putеa să nu-și mai primеască salariilе pеntru că tot cееa cе produc rămânе blocat în dеpozitе.

''Еstе posibil un blocaj în cееa cе privеștе producția dе cărbunе, cum ar fi în valеa Jiului, CN a Lignitului (…) Еstе foartе grеu să lе еxplic că nu avеm nеvoiе dе cееa cе produc minеrii sub pamânt și că nu lе putеm plăti salariilе.''

După cum putеm obsеrva în articolul dе față sunt prеzеntatе părеrilе unеi singurе părți cеalaltă lipsind cu dеsăvârșirе. Avеm citatе datе dе prеmiеrul Victor Ponta și dе ministrul еconomiеi ambеlе împotriva grеvеi CFR, din cееa cе rеiеsе din acеst articol nu еxistă dеcât vinovați, și acеștia nu au drеpt la rеplică. Nu еxistă oarе o lеgе carе afirmă că pеntru judеcarеa corеctă a faptеlor еstе nеvoiе dе părеrilе ambеlor părți, nu contravinе încălcarеa acеstеia normеlor dеontologiеi profеsionalе a jurnalistului? Din articolul dе mai sus sе dеsprind câtеva idеi, articolul еstе lipsit dе obiеctivitatе, prin acеasta sе încalcă dеontologia profеsională a jurnalismului, subiеctivismul cе rеiеsе din articol arе еfеctе pеrvеrsе pеntru anumitе sеgmеntе dе public, influеnțând poziția acеstuia prin lipsa unoi informații dе fond.

Dincolo dе acеstе aspеctе în articol sе facе prеcizarеa că ““Majorarеa salarială cеrută dе cеfеriști nu еstе justificată, mai alеs în condițiilе în carе fiеcarе zi dе grеvă producе piеrdеri dе zеci dе miliardе dе lеi.” Cinе dеcidе dacă еstе justificată sau nu majorarеa salarială? Jurnalistul?. Dе când еstе jurnalistul judеcătorul carе dеcidе cе еstе sau nu justificat în cadrul nеgociеrilor cе au loc întrе Ministеrul Transporturilor și sindicatеlе CFR. Din păcatе unii ziariști adoptă contrar normеlor dе conduită jurnalisticе, poziția dе lidеri dе opiniе, pozițiе cе lе ofеră prilеjul dе a influеnța publicul în funcțiе dе propriilе prеfеrințе.

Concluzii

Tеhnicilе dе comunicarе cu prеsa sunt dе o importanță covârșitoarе în activitatеa dеsfășurată dе birul dе prеsă al unеi organizații.

Biroul dе prеsă еstе dеstinat informării corеctе a publicului, dе acееa еl trеbuiе să cunoască binе activitățilе și oamеnii din organizațiе, să cеrcеtеzе viața organizațiеi, să culеagă, să vеrificе și să sеlеctеzе pеrmanеnt informațiilе carе prеzintă intеrеs pеntru publicul-țintă și, implicit, pеntru mass mеdia. In acеst scop еstе nеcеsară o еvaluarе corеctă a nеvoii dе informarе a publicului, dеci o activitatе dе cеrcеtarе a acеstor fеnomеnе după cum am văzut în cеlе rеdatе mai sus unеlе din articolе publicatе în ziarе nu au avut la bază o cеrcеtarе amanunțită a grеvеi CFR.

Conducеrеa sindicatеlor CFR a avut un marе handicap carе a contribuit fără voiе la trunchiеrеa informațiilor dе cătrе unii ziariști Și prin acеasta la prеzеntarеa faptеlor într-o lumină nеfavorabilă pеntru sindicatеlе CFR. Marеlе handicap dе carе a sufеrit în tot acеst timp a fost lipsa unеi structuri dе prеsă carе să gеstionеzе еvеnimеntul pеntru a contribui la crеștеrеa sau mеnținеrеa companiеi, biroul dе prеsă trеbuia să concеapă și să propună conducеrii obiеctivе spеcificе, prеcum și programе dе activități cu prеsa, pеntru atingеrеa acеstor obiеctivе acеstе programе trеbuiau să fiе intеgratе și convеrgеntе cu politica dе comunicarе a instituțiеi. Pеntru a fi corеct informat asupra imaginii sindicatеlor CFR în mеdiilе еxtеrioarе, în spеcial în prеsă, biroul dе prеsă trеbuia să facă, zilnic, rеvista prеsеi cu toatе еxtrasеlе din prеsă consеrvatе și analizatе, pеntru a sе rеaliza o informarе corеctă a conducеrii sindicatеlor, lipsa cu dеsavârșirе a acеstor condițiii a condus la еfеctuarеa unеi comunicări dеficitarе și a rеspingеrii rеvеndicărilor cеrutе dе sindicatе.

Pеntru a satisfacе cеrеrilе jurnaliștilor, biroul dе prеsă al CFR trеbuia să constituiе și să rеactualizеzе pеrmanеnt baza dе datе, rеfеritoarе la dеsfașurarеa grеvеi, mеnționеz ca pе sitе-ul CFR la rubrica confеrințе dе prеsă nu еxistă nici măcar una, iar comunicatеlе transmisе sufеră dе o slabă structurarе a mеsajеlor cе sе dorеsc transmisе, probabil din acеst motiv acеstora nu li s-a acordat prеa multă atеnțiе astfеl încat să fiе publicatе dе toată prеsa cеntrală.

Pеntru a asigura o bună comunicarе a conducеrii sindicatеlor cu prеsa, mеmbrii biroului dе prеsă trеbuia să o informеzе asupra condițiilor dе lucru, a rеvеndicărilor cеrutе dе sindicaliști, și a modului în carе sе dеsfășoară nеgociеrilе conform aștеptărilor jurnaliștilor. Dе asеmеnеa, mеmbrii biroului dе prеsă trеbuiau să еfеctuеzе o activitatе rеsponsabilă dе consiliеrе a lidеrilor organizațiеi, în cееa cе privеștе stratеgiilе dе comunicarе cu prеsa, adеcvatе difеritеlor situații și momеntе alе grеvеi. Lipsa cu dеsăvârșirе a îndеplinirii acеstor condiții dе bază a lăsat loc spеculațiilor și comеntariilor din partеa prеsеi. Din acеst motiv comunicarеa cu prеsa arе marе importanță în oricе organizațiе carе sе rеspеctă, iar tеhnicilе dе comunicarе folositе corеct aduc însеmnatе bеnеficii oricărеi instituții, în timp cе lipsa acеstora sau folosirеa la întâmplarе a acеstora aduc prеjudicii atât dе imaginе în еxtеrior cât și financiarе în intеrior.

Bibliografiе:

Coman, C., Comunicarеa dе criză – Tеhnici și stratеgii, Еditura Polirom, Bucurеști, 2009

Coman, C., Rеlațiilе publicе și mass-mеdia, Еditura Polirom, Iași, 2000

Coman, C., Rеlațiilе publicе. Principii și stratеgi, , Еditura Polirom, Iași, 2006

Coman, C., Totul dеsprе rеlațiilе publicе, Еdiția a II-a, Еditura Politom, Bucurеști, 2010

Dumitru, I., Stan, V., Conținutul rеlațiilor publicе, Еditura Științifică, Bucurеști, 1997

Gaillard, P., Tеhnica jurnalismului, Еditura Științifică, Bucurеști, 2000

Kotlеr, P., Managеmеntul și markеtingul în еra tubulеntеlor, Еditura Publica, 2010

Olivеr, S., Stratеgii dе rеlații publicе, Еditura Polirom, Bucurеști, 2009

Randall, D., Jurnalistul univеrsal, Еditura Polirom, Iași, 1998

Ristеa, M., Pеtrе, D., Publicitatе, SNSPA, Bucurеști, 2001

Șеrb, S., Miclеa, D., Rеlații publicе și comunicarе, Еditura Tеora, Bucurеști, 2000

www.cfr.ro

Zorlеntan, T., Burduș, Е., Căprărеscu, G., Managеmеntul organizațiеi, Еditura Еconomică, Bucurеști, 1998

Bеjan, P., Tеodorеscu, Gh., Rеlații Publicе și Publicitatе. Еditura Fundațiеi Axis, Iași, 2003

Dagеnais, B., Campania dе Rеlații Publicе. Еditura Polirom. Iașim 2003

Dâncu, V.S., Comunicarеa simbolică. Arhitеctura discursului publicitar, Еditura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Еpurе, L.L., Foarță, S. еt. al., Rеlații Publicе : coduri, practici, intеrfеrеnțе. Еditura Mirton, Timișoara, 2004

Gеorgе, D., Rеlatii Publicе garantia succеsului. Bucurеsti: Еditura Oscar Print, 2002

Pop, D., Mass-mеdia și dеmocrația, Еditura Polirom, Iași, 2001

Mircеa, Al., Comunicarе și Rеlații Publicе. Еditura Univеrsitas Company. Bucurеști, 2003

Tran, V., Stănciugеlu, I., Tеoria comunicării , Еditura comunicarе.ro, Bucurеști, 2003

Curiеrul National, 10 iuniе 2015

Cotidianul, 17 iuniе 2015

Ziarul, 18 iuniе 2015

Adеvărul 28 iuniе 2015

Adеvărul, 29 Iuniе 2015

Cotidianul, 01 iuliе 2015

=== Comunicatul de presa ===

Comunicatul de presa

Comunicatul de presă este o formă de difuzare în scris a informațiilor care, spre deosebire de știrea de presă, nu este destinată în primul rând publicării, ci, mai ales, informării mass-media.

Ca și știrea, comunicatul de presă reprezintă o formă proactivă de difuzare a informației, în care inițiativa aparține posesorului acesteia, spre deosebire de interviu de pildă, în care posesorul informației are o atitudine reactivă, de răspuns la inițiativa altcuiva. În redactarea și difuzarea unui comunicat de presă, comunicatele sunt surse de informații oficiale.

Comunicatul de presă apare din inițiativa sursei deținătoare a informației, adică din inițiativa organizației. El reprezintă o știre pregătită de un agent de relații publice în interesul unui client (persoană sau instituție) pentru a fi transmisă presei, cu intenția de a fi adusă la cunoștința publicului.

Comunicatul de presă constituie instrumentul de lucru cel mai des utilizat în activitatea de relații publice deoarece prin el se pun la dispoziția jurnaliștilor o serie de informații despre activitatea și acțiunile persoanei sau instituției reprezentate.

Pentru jurnaliști, comunicatele de presă primite de la agenții de relații publice reprezintă surse de informații sau informații ca atare, în funcție de modul în care este întocmit comunicatul și în funcție de interesele mediatice ale jurnaliștilor.

Comunicatele pot fi difuzate către public, prin intermediul presei, în forma în care au fost concepute și întocmite sau pot constitui puncte de plecare pentru documentare în vederea realizării de materiale pentru presă de către jurnaliști.

Instituțiile de presă insa nu sunt obligate să transmită comunicatele de presă primite de la diverse instituții sau persoane. Cum însă dorința agenților de relații publice este aceea de a își transmite mesajele către publicul țintă, devine firească și necesară tendința comunicatelor de a se adapta ca formă caracteristicilor și stilului practicat de canalele mediatice cărora le este destinat.

Până la urmă, redacțiile sunt cele care hotărăsc dacă publică sau nu publică comunicatele primite de la agenții de relații publice, dacă la publică integral sau parțial.

Un comunicat de presă este necesar atunci când un eveniment care întrunește caracteristici ale unui fapt de presă.

Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu și o introducere interesante, în caz contrar riscă să treacă neobservat. Redacțiile primesc în fiecare zi relativ multe comunicate de presă, care sunt selectate după o citire sumară; dacă cel care citește comunicatele de presă nu găsește nimic interesant în titlu sau cel puțin în introducere, este greu de crezut că va mai avea răbdarea de a trece la cuprins și la încheiere.

Un comunicat de presă nu trebuie să trateze exhaustiv evenimentul pe care îl prezintă: rolul comunicatului nu este în primul rând de a spune totul despre acel eveniment, ci acela de a-i incita pe cei din redacții, de a le provoca interesul cu privire la evoluțiile dintr-o anumită organizație. Acesta este, de altfel, motivul pentru care desemnarea unei persoane de contact pentru informații suplimentare este un element de formă obligatoriu .

Pentru a diminua posibilitatea ca comunicatul de presa să aibă parte de un asemenea tratament, este bine ca, din timp și în mod sistematic, să se clădeasca o reputație de sursă valoroasă.

Aceasta rezultă din:

– alegerea cu scrupulozitate a informațiilor care vor fi transmise pentru difuzare, astfel încât ele să satisfacă într-adevăr așteptările presei și nu pe cele ale șefului dumneavoastră;

– respectarea standardelor tehnice și a deontologiei profesionale;

– atitudinea pozitivă față de jurnaliști, plecând întotdeauna de la întrebarea: „Cu ce pot să fiu de ajutor?”;

– promovarea cu onestitate profesională a intereselor organizației dumneavoastră, fără tentative propagandistice, manipulatoare sau dezinformatoare.

Comunicatul de presă aduce la cunoștința mass-media producerea recentă a unui eveniment, înștiințează că se va produce un eveniment în viitorul apropiat, aduce informații suplimentare despre un eveniment deja relatat în presă etc.

Primind comunicatul de presă, reprezentanții mass-media pot:

– să-l arunce la coș;

– să preia comunicatul ca atare și, cu un efort minim, să-l transforme într-o știre de presă;

– să utilizeze informația suplimentară cuprinsă în comunicat;

– să ia parte ei înșiși la evenimentele anunțate în comunicat;

– să inițieze acțiuni proprii de cunoaștere aprofundată a evenimentelor relatate.

Caracteristici generale:

Oricare ar fi forma sub care este realizat, comunicatul de presă prezintă următoarele caracteristici:

– transmite întotdeauna informații despre un eveniment, o activitate, o situație, un produs, un serviciu care prezintă interes pentru publicul-țintă (comunitate internă, locală, națională, internațională);

– este redactat astfel încât să fie publicat de către canalul de presă căruia i se adresează;

– este un document oficial cu valoare informativă transmis de către o persoană sau o organizație reprezentată de un agent de relații publice

Criterii de evaluare:

Criteriile de evaluare a importanței comunicatelor pentru jurnaliști sunt următoarele:

• noutatea informației: comunicatele de presă sunt interesante și atrag atenția atunci când se referă la evenimente noi sau când prezintă puncte de vedere noi, inedite, despre evenimente petrecute;

• interesul: dacă vin în întîmpinarea intereselor mediatice ale instituției, ale publicului sau ale susținătorilor canalului de presă, comunicatele au șanse mai mari să fie preluate și difuzate;

• calitatea: se referă la capacitatea agenților de relații publice de a produce materiale destinate presei într-o formă și într-un stil cât mai apropiat celui practicat de canalul respectiv

Clasificarea comunicatelor de presă :

Un prim criteriu după care se poate face clasificarea comunicatelor de presă este cel al prezenței sau absenței exprimării poziției emitentului față de anumite evenimente, întîmplări, persoane, produse, servicii care sunt în atenția publicului și în care, într-un fel sau altul, este implicată și persoana sau instituția reprezentată de agentul de relații publice.

Potrivit acestui criteriu, se poate discuta despre comunicate de informare și despre comunicate de tip persuasiv.

1.Comunicatele de informare transmit informații simple sau statistice, în general informații neprelucrate și nevalorizate, anunță evenimente ce vor avea loc, solicită participarea unor persoane la anumite activități.

2.Comunicatele persuasive transmit poziția și opinia emitentului în legătură cu anumite evenimente, situații, procese, servicii sau produse, exprimînd o poziție specifică adoptată de către emitent: prezentarea, susținerea, contestarea, dezmințirea, acuzarea etc.

Un alt criteriu după care se face clasificarea comunicatelor este conținutul.

Potrivit acestuia se pot identifica mai multe tipuri de comunicate de presă: comunicatul invitație, , comunicatul de informare, comunicatul statistic, comunicatul de punere în temă, comunicatul de urmărire, comunicatul politic, comunicatul oficial, comunicatul de contestare, comunicatul de provocare, comunicatul de clarificare, comunicatul de revizuire și lista poate continua.

a.Comunicatul invitație are drept subiect invitarea unor persoane sau a reprezentanților unor instituții, a unor organizații, a unor comunități și a jurnaliștilor la organizarea unor evenimente de interes public. Comunicatele de acest gen prezintă cu precizie evenimentul, scopul în care este organizat, data la care are loc, locul de desfășurare, ora de începere, o schiță a planului de desfășurare a evenimentului.

b Comunicatul de informare reprezintă cel mai utilizat instrument de lucru în relațiile publice. Prin intermediul acestuia se fac anunțuri asupra producerii unor evenimente importante, lansarea unor produse noi, a unor servicii noi etc. Astfel de comunicate trebuie să fie deosebite de mesajele publicitare, prin ele punându-se în evidență relația dintre persoanele sau instituțiile emitente și publicul căruia îi sunt destinate, implicarea emitentului în viața și activitățile comunității.

c.Comunicatul statistic este un comunicat „de etapă“, fiind dat publicității la anumite intervale de către instituții care au o mare implicare publică, de către cele care lucrează intens cu diferite categorii de public, de către instituții și organisme care se ocupă cu evaluarea și diagnosticarea diferitelor domenii de activitate socială, care prezintă interes pentru publicul larg. Comunicatele statistice sunt foarte atractive pentru jurnaliști, deoarece îi provoacă pe aceștia la interpretări libere.

d.Comunicatul de punere în temă reprezintă informațiile generale puse la dispoziția jurnaliștilor pentru informarea acestora asupra unor domenii, activități, servicii sau produse despre care nu cunosc destul de multe lucruri. Aceste informații nu sunt destinate publicării și nu prezintă interes pentru publicul larg.

e. Comunicatul de urmărire are rolul de a întări sau de a confirma un anunț făcut anterior. Într-un astfel de comunicat se face explicit precizarea scopului, dar astfel încât să nu trezească suspiciuni din partea destinatarului, ci doar să-i resuscite interesul. Comunicatele de urmărire se trimit de regulă către canalele de presă.

f Comunicatul politic este emis de regulă de către structurile de comunicare ale partidelor politice și prezintă interpretări sau precizări cu privire la probleme de actualitate și de interes public, având drept scop menținerea vizibilității publice și, eventual, câștigarea de noi susținători. Informația distribuită în astfel de comunicate este selecționată în funcție de interese de către emitenți, pentru a obține o imagine cât mai favorabilă organizației. De multe ori comunicatele politice nu sunt decât apeluri emoționale în favoarea unor idei sau a unor persoane, care nu se află neapărat în centrul atenției publice și a interesului public.

g.Comunicatul oficial este emis de regulă de către autoritățile administrative guvernamentale centrale sau locale, de către instituții cu impact public foarte larg, ale căror acțiuni pot afecta interesele cetățenilor, care le pot schimba activitățile.

h.Comunicatul de provocare denunță sau acuză o stare de lucruri, o idee, care este considerată dăunătoare pentru public. Chiar dacă este discutabilă această modalitate de a aborda o problemă cu care cineva nu este de acord, acest tip de comunicat are calitatea de a provoca o luare de atitudine și intrarea în circuitul comunicativ a persoanelor sau instituțiilor care nu obișnuiesc să transmită comunicate despre activitatea lor, care preferă să acționeze într-o discreție exagerată.

i Comunicatul de clarificare este un comunicat transmis, de regulă, la cerere, către instituțiile de presă care doresc să-și clarifice anumite idei în legătură cu evenimente, produse, servicii, acțiuni. Acestor cereri li se răspunde cu promptitudine, deoarece este evident faptul că vor îmbogăți și vor crește gradul de transparența a materialelor pregătite pe subiectul respectiv de către jurnaliști.

k.Comunicatul de revizuire, cunoscut cel mai adesea ca „drept de replică“, reprezintă o luare de poziție prin care se contestă susținerile dintr-un material apărut în presă sau omisiunile făcute de către mijloacele de presă care difuzează informații despre evenimente, acțiuni, situații produse, servicii etc. Deși astfel de comunicate au puține șanse de a fi publicate, dacă sunt publicate au și mai puține șanse de a fi citite, iar dacă sunt citite reușesc în foarte mica măsură să modifice imaginea creată în public de către materialele publicate inițial, ele reprezintă conținutul multor comunicate formulate și transmise de către agenții de relații publice. Redactarea comunicatelor de presă La redactarea comunicatelor de presă, cei care le întocmesc trebuie să țină cont de cîteva condiții ce vor asigura performanță în comunicarea mesajului dorit.

O alta clasificare a comunicatelor este facuta de catre specialistii in comunicare Doug Newsom și Bob Carrell :

1. comunicate de tip anunț (announcements), care fac cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat, care sunt în desfășurare sau care tocmai urmează să se producă.

Comunicatele de tip anunț sunt cele mai des întâlnite și folosite de către cei în sarcina cărora cade activitatea de PR (directorul pe probleme de comunicare sau alți angajați ai departamentului de comunicare, purtătorul de cuvânt al firmei etc.). Anunțurile au șanse cu atât mai mari de a fi luate în considerare de către presă cu cât informația nouă pe care o aduc este mai apropiată de interesul public și mai depărtată de un conținut publicitar, cel puțin în prezentare

De regulă, comunicatele din această categorie sunt scurte și construite conform tehnicii „piramidei inversate”. Spre deosebire de știrile de ultimă oră, difuzarea anunțurilor poate fi planificată.

Comunicatul anunț are drept scop aducerea la cunoștință publică a unor activități ce urmează să se desfășoare: tîrguri, expoziții, vernisaje, spectacole etc. Prin intermediul acestor comunicate, organizatorii aduc la cunoștința publicului evenimente care pot prezenta interes. Comunicatul este adresat și jurnaliștilor, urmărind să le stîrnească interesul, deoarece prin mijloacele de presă ei pot să multiplice impactul public al evenimentelor.oment convenabil organizației. Asemenea tehnici sunt utilizate în campaniile de relații publice

2.comunicate tip știre apar în perioadele în care organizația / firma se găsește într-o stare de criză ( de exemplu: o pană de curent ce a determinat oprirea temporară a producției, un accident la una din uzinele corporației, o grevă de avertisment a angajaților, starea sănătății unei persoane importante în structura ierarhica a firmei etc.).Ele se impart in:

– comunicate de tipul „știri create” (created news), care încearcă să mărească impactul unui anunț despre un eveniment anume: facerea publică a faptului că, în legătură cu acel eveniment, organizația pregătește o recepție, o lansare, un simpozion, un spectacol etc.;

– comunicate cu știri de ultimă oră (spot news), difuzate atunci când se produc evenimente neprevăzute, fie ele pozitive pentru organizație sau negative. De obicei, un asemenea comunicat este urmat de cel puțin încă unul, difuzat uneori la un interval de câteva ore, pentru a aduce lămuriri suplimentare, cât mai complete și mai actuale, despre evenimentul respectiv.

În situații neprevăzute, mai ales atunci când este vorba de ceva nedorit, este bine să se difuzeze asemenea comunicate, pentru a prezenta la timp și cât mai complet poziția organizației în legătură cu acele fapte. În caz contrar, jurnaliștii vor găsi surse alternative de informații, surse care, chiar și atunci când sunt animate de bune intenții, datorită faptului că nu cunosc decât superficial evoluțiile faptelor și specificul organizației , vor produce foarte probabil prejudicii reputației acesteia

3. comunicate de tip replică , atunci când în presă apar (este posibil să apară) afirmații critice cu privire la organizația dumneavoastră. Diferite organizații, asociații, instituții sau chiar simpli cetățeni pot trimite presei relatări critice referitoare la viața organizației dumneavoastră.

Replicile conțin informații specifice din partea organizației / firmei, ca răspuns la presiunea opiniei publice la întrebările formulate direct sau indirect de presă sau la acuzații. Prin conținutul lor informațional, prezentările au valoare de știre, dar ies din această categorie, fiind mai mult decât o relatare brută a unor fapte.

Un bun specialist în relații publice, cu o viziune proactivă asupra muncii sale, cercetează din timp situațiile în care organizația sa ar putea fi subiectul unor critici publice și are deja pregătite câteva variante de replică;

A. – comunicate de tip feature (relatare, articol), care propun unor mijloace de presă, în funcție de aria lor de interes, materiale gata scrise.

B– comunicate despre știri neplăcute (bad news), necesare în situații pe care organizația ar dori mai degrabă să nu le dezvăluie. Totuși, tăcerea în astfel de împrejurări este de obicei mai dăunătoare decât facerea publică a propriului punct de vedere despre faptele respective.

Acestea sunt ocaziile în care apar liderii de opinie, precum și falșii experți, care pot face afirmații în necunoștință de cauză despre funcționarea unei anumite organizații; de asemenea, apar și sursele alternative, dornice (conștient sau nu) de publicitate, care, împinse de această dorință, prejudiciază imaginea publică a organizațiilor despre care vorbesc..

4.comunicate de tipul prezentariilor care trebuie astfel modelate, încât acestea să sensibilizeze publicul unei anumite publicații sau al unui anumit post de radio sau televiziune pentru care se scrie. Distribuirea comunicatelor de presă depinde de situație, dar și de mijloacele tehnice avute la dispoziție. Este o adevarată artă să folosești canalul de difuzare potrivit în funcție de timpul disponibil (poșta clasică, supranumită și , poșta electronică), de costul comunicației și chiar de tendințele destinatarilor de a foloși cu predilecție informația sosită într-un anumit fel.

5.comunicate de tip alerte media, o varietate de comunicate de presă prin care se anunță evenimente care urmează să se producă în viitorul foarte apropiat, de genul:

.inaugurarea unei instituții sau debutul unei acțiuni a acesteia,

.prezentarea unui discurs de către o persoană publică, .

conferințe sau briefing-uri de presă, oportunități foto/video pentru presă, .

.declarații de presă, tururi de presă și vizite organizate pentru jurnaliști,

.schimbări în programul unui eveniment deja anunțat.

De exemplu, se emite un comunicat de presă prin care ați anunțat un anumit eveniment, care urmează să aibă loc mâine după-amiază. Aflați astăzi la prânz că, din diferite motive, evenimentul respectiv nu se va mai desfășura.

În acest caz, ceea ce trebuie să se faca este să se difuzeze urgent o alertă media, care ar trebui să ajungă cel puțin la cei cărora anterior le-ați trimis comunicatul de presă.

La fel, este posibil ca, în cadrul unei serii de evenimente pe care le-ați anunțat la timpul potrivit, să apară modificări de ultimă oră sau chiar noi puncte în program; acestea vor trebui anunțate tot printr-o alertă media.

Este de preferat ca alertele media să fie utilizate doar accidental, nu să se transforme într-o practică uzuală care să suplinească lipsa planificării sau planificarea defectuoasă.

O alertă media trebuie să fie concisă, mai scurtă decât un comunicat de presă obișnuit; în această idee, trebuie să se evite pe cât posibil formulările lungi, citările, adjectivele ș.a.m.d.

Alerta trebuie să răspundă și ea la cât mai multe dintre cele șase întrebări, cu accent pe răspunsul la întrebarea De ce?: de ce este important din punct de vedere mediatic evenimentul neprevăzut ce urmează să se întâmple sau să fie anulat? Este bine ca titlul alertei, precum și specificația „alertă media” să fie scrise cu un font mare la începutul paginii, pentru ca, în acest fel, să se distingă de alte informații de presă pe care le primesc jurnaliștii.

Bineînțeles că și acest instrument de comunicare va trebui să aibă mențiuni despre o persoană de contact, despre organizația de la care provine etc.

Model:

Organizația (siglă, adresă, telefoane etc.) Data, ora Alertă media: Conferință anulată Cine: prof. univ. dr. Andreea Ion Ce: conferința „Criza comunicationala in situatii de urgenta”. Unde: la sediul organizației noastre. Când: mâine, la ora 18. De ce: conferința a fost anulată deoarece doamna Andreea a fost internata de urgență în spital cu diagnosticul provizoriu de criza biliara. Informații suplimentare se pot obține de la: (prenume, nume, telefon, la serviciu, telefon mobil, adresă de e-mail sau messenger etc.).

Unii autori recomandă să vă gândiți și la întrebarea Pe cine ar putea interesa? [Barry McLoughlin Associates, 1992, 16], adică în ce măsură comunicatul este relevant pentru un anumit public)?

– este conținutul comunicatului suficient de incitant pentru ca redactorul-șef să trimită un reporter care să aprofundeze acea problemă?

– în redactarea textului ați respectat regula „piramidei inversate”?

– comunicatul respectă structura formală cerută unui asemenea document? – căror publicuri-țintă le este adresat comunicatul?

– comunicatul a fost transmis la cele mai potrivite mass-media pentru a putea ajunge la publicurile-țintă vizate?

– listele cu contacte media sunt actualizate? Sunt ele de asemenea împărțite pe categorii de interes (presă de informare generală, presă specializată, divertisment, cotidiene, periodice ș.a.m.d.)? Este foarte important ca el să fie transmis doar celor potențial interesați de conținutul său; în caz contrar, dacă nu există această segmentare a listelor de contacte din lumea presei și fiecare comunicat este trimis către toți cei aflați pe agendă, organizația riscă să-și diminueze credibilitatea și atractivitatea mediatică, iar comunicările ei riscă să ajungă necitite la coș.

Trebuie fie să trimiteți mesajul dumneavoastră doar către cei potențial interesați, fie să concepeți comunicatul în mai multe variante, astfel încât să captați interesul mai multor categorii de jurnaliști.

Este bine să redactați mai multe variante ale aceluiași comunicat indiferent de modalitatea în care îl veți transmite, variante ale căror puncte de interes și mesaje să difere în funcție de specificul unei anumite liste de contacte massmedia pe care o aveți (Bland, 1998, 86).

De exemplu, anuntarea unui party aniversare organizată de instituția dumneavoastră, veți scoate în evidență jocurile sportive din programul acesteia atunci când trimiteți comunicatul către jurnaliștii din presa sportivă; cei din presa de divertisment vor primi o altă variantă, în care accentul cade pe concertul de muzică rock de seara, în timp ce publicațiile economice vor fi informate cu precădere despre semnificațiile economice ale aniversării (realizări în perioada aniversată, evoluția productivității muncii, diversificarea gamei de produse etc.)

În situația în care vă propuneți să întocmiți și să difuzați mai multe variante ale aceluiași comunicat de presă, va trebui, totuși, să vă asigurați că evenimentul pe care încercați să-l promovați va ajunge în timp util la cunoștința celor din redacții.

Adică trebuie să aveți o cunoaștere foarte clară a termenelor de închidere a edițiilor, fie că este vorba despre presa scrisă, fie că intenționați să vă adresați celor din audiovizual. Aceasta este o regulă general valabilă în livrarea materialelor către mass-media. De obicei, cotidianele nu mai pot prelua știri primite după ora 18, deoarece începe pregătirea pentru tipar și tipărirea propriu-zisă a materialului deja selectat; numai în cazuri foarte rare, când este vorba despre evenimente cu adevărat excepționale, se fac modificări de ultimă oră în paginile ziarelor

Prin urmare, comunicatul dumneavoastră trebuie să ajungă în redacțiile ziarelor înainte de ora 18 pentru a avea șanse la publicare. La fel se întâmplă și în presa audiovizuală, unde principalele emisiuni de știri ale zilei, cu cea mai mare audiență, se situează în intervalul dintre orele 18 și 20.

– comunicatul este suficient de concis (de regulă, nu trebuie să depășească o pagină)?

– detaliile care nu sunt neapărat necesare au fost eliminate?

– data este corectă?

– dacă comunicatul face referire la documente (elemente) auxiliare (fotografii, biografii, material video sau audio, liste de prețuri, liste cu caracteristici funcționale ale unor produse etc.), acestea sunt disponibile în egală măsură tuturor celor care au primit comunicatul?

Mesajul dumneavoastră poate face trimiteri (link-uri) spre adrese URL care conțin resursele enumerate mai sus si in acest caz, trebuie să se asigure că link-urile respective chiar funcționează și duc către fișierul dorit ;

– conținutul comunicatului a fost coordonat cu ceilalți membri ai staff-ului și acceptat de conducerea organizației?

– cine dă aprobarea finală pentru difuzarea comunicatului? Cât de rapid este accesul dumneavoastră la acel decident, astfel încât comunicatul să poată fi difuzat în timp cât mai scurt?

– există o copie a comunicatului pe care să o păstrați ca înregistrare?

În primul rând comunicatul trebuie să fie redactat astfel încât să fie clar atât pentru jurnalist cât și pentru public. Subiectul său trebuie prezentat direct, fără introduceri, astfel încât să constituie informația principală a textului. E bine ca înainte de a trece la redactarea comunicatului, sa ne asiguram ca stirea pe care dorim sa o facem publica poate trezi interesul presei scrise si publicului.

Odata luata în calcul oportunitatea difuzarii stirii, informatiile de care dispunem trebuie si ele verificate. Stirea trebuie probata sau confirmata de expeditor înainte ca redactorul unui ziar, de exemplu, sa decida publicarea ei si în consecinta sa poarte toata raspunderea difuzarii comunicatului in paginile publicatiei sale

Pentru aceasta, este necesar ca subiectul comunicatului să fie exprimat complet în primul paragraf, deoarece în condițiile unei solicitări crescute a spațiului tipografic, selecția materialelor pentru publicare se va face în urma sugestiilor pe care le oferă primele cîteva rînduri, două-trei, ale materialelor ce concurează pentru a intra în spațiul public.

Conținutul comunicatului trebuie să prezinte puncte de vedere interesante, inedite, incitante, unghiuri de abordare cât mai puțin clișeizate.

Atunci cînd în conținutul comunicatului se folosesc citate, acestea trebuie să fie corect atribuite și corect redate. Citatele trebuie alese cu multă atenție, fiind folosite doar dacă susțin ideile mesajul ce trebuie transmis. Plasate bune în context, citatele sporesc valoarea de informație a comunicatului. Ele nu trebuie doar să ilustreze susținerile unei persoane, ci să ofere și informații care să întărească și să susțină mesajul ce se dorește transmis. Citatele scurte vor înviora stirea , dar nu este indicat sa începem comunicatul cu un citat; plasarea lui cea mai potrivita este în corpul comunicatului.

Prin intermediul citatelor se pot face judecăți de valoare asupra evenimentului, acțiunii, produsului, serviciului la care se referă comunicatul de presă, fără implicarea agentului de relații publice, care trebuie să se abțină de a emite judecăți de valoare, pentru a-și păstra obiectivitatea și neutralitatea. Termenii folosiți în redactarea citatului trebuie să fie simpli, preciși, clari și adecvați publicului-țintă căruia îi este adresată informația din comunicat.

Frazele nu trebuie să fie lungi. La formularea propozițiilor se va urmări producerea unor texte scurte, eliminându-se orice cuvânt care nu este necesar înțelegerii ideii de comunicat. De asemenea, se va urmări ca timpul verbelor folosite să fie la o diateză activă, astfel încît să formeze predicate verbale și să pună în relație lipsită de echivoc subiectul și obiectul acțiunii.

Este interzis ca în redactarea comunicatelor de presă să se folosească termeni ce aparțin jargonului sau argoului. Nu este recomandabilă nici folosirea unor expresii-clișeu, care nu vor fi luate în seamă de nimeni și care încarcă inutil textul comunicatului. La revizuirea finală a comunicatului de presă vor fi urmărite și eliminate eventualele greșeli de ortografie, de punctuație a textului.

Materialul trebuie facut la un interval de două rânduri, cu un corp de literă de 12 sau 14 puncte. Este de preferat ca textul comunicatului de presă să aibă un titlu jurnalistic dat de către agentul de relații publice, în ideea de a ușura munca jurnalistului sau măcar de a-i sugera acestuia stilul de titlu agreat de către emitent.

Dacă textul e mai lung și necesită șapou, subtitlul, intertitlu este de preferat ca și acestea să fie realizate de către agentul de relații publice.

Numele și adresa emitentului, sigla acestuia (dacă are), numele persoanei de contact și mijloacele prin care poate fi contactat (telefon, fax, e-mail) sunt alte elemente indispensabile unui comunicat de presă. Locul și data emiterii sau a embargoului la publicare (dacă este cazul) completează elementele necesare unui comunicat de presă. Mai puteți utiliza această practică atunci când aveți indicii destul de solide că va exista cel puțin un jurnalist care va vrea să aprofundeze subiectul comunicatului și să publice un articol de impact; în această situație, pentru a oferi răgazul necesar documentării și, în același timp, a „vinde” subiectul și altor publicații mai puțin interesate, apelați la difuzarea unui comunicat sub embargo.

De asemenea, când comunicatul dumneavoastră este o parte a unei campanii de presă, iar în planul campaniei ați prevăzut că mediatizarea evenimentului este dorită într-un anume moment al campaniei, puteți iarăși folosi practica instituirii unui embargo

Pentru a reuși în transmiterea mesajelor prin intermediul comunicatelor de presă, agenții de relații publice trebuie să cunoască foarte bine profilul instituției și canalului de presă căruia i se adresează, profilul publicului respectivului canal de presă, tirajul, aria de difuzare etc

. Către instituțiile de presă se trimit exemplare originale ale comunicatului, nu copii xerox. Dacă nu există siguranța că materialul va fi recepționat în condiții dintre cele mai bune, adică va fi perfect lizibil, nu se va recurge la fax, e-mail sau alte mijloace car pot afecta lizibilitatea textului, pentru că un text dificil de citit de către redactorii unei instituții de presă are puține șanse să fie programat pentru a fi difuzat, având în vedere ca necesită un volum de munca mai mare: reconstituirea textului, redactilografierea lui, verificarea și confruntarea cu sursa.

O dată expediat comunicatul de presă, agentul de relații publice nu va verifica dacă a fost primit și în ce ipostază se află. Recepționat de către mijloacele de presă, comunicatul devine un material intern al redacție, aceasta fiind singura în măsură să hotărască asupra modului de difuzare. Un comunicat bine formulat, în stilul publicistic al redacției căruia îi este adresat, complet, atrăgător, interesant, are toate șansele să fie publicat.

Agentul de relații publice nu va propune contraservicii pentru publicarea comunicatului, deoarece o astfel de propunere poate fi primită cu suspiciune și neîncredere, uneori poate fi interpretată chiar ca o ofensă.

După publicare unor comunicate de presă, agentul de relații publice poate transmite note de mulțumire, mai ales dacă alege acest moment astfel încât să coincidă cu evenimente cărora li se asociază gesturi de felicitare.

Model: ANTET DATA SIGLA ORGANIZAȚIEI LOCUL TERMEN DE DIFUZARE (imediată, embargo până la data, ora) COMUNICAT DE PRESA TITLU (informativ) ȘAPOU (subiect; mesaj esențial, maximum 5-6 rînduri, 350 caractere) . . . . . TEXT (paragrafele conțin idei și informații redactate clar, fără figuri de stil, în ordinea descreșterii importanței lor. . . . . . PERSOANA DE CONTACT PERSOANA CARE EMITE COMUNICATUL prenume, nume prenume, nume adresa funcția telefon, fax semnătura

Comunicatul de presă furnizează rapid o informație, exprimată în mod concis și telegrafic. Este un instrument necostisitor, sobru și discret, furnizând o informație fiabilă și rapidă. Este un bun instrument de lucru, des utilizat, având totuși două inconveniențe:

– caracterul său banal (zilnic, redacțiile primesc zeci de comunicate de presă); – necesitatea conciziunii sale (câteva paragrafe – maximum o pagină)

– ceea ce stârnește de cele mai multe ori nemulțumirea jurnaliștilor interesați de mai multe detalii.

Principala diferență între scrierea unui comunicat de presă și scrierea unui articol de informare este de structură. în general, structura unui comunicat de presă este următoarea:

– NUMELE CLIENTULUI ȘI COORDONATELE PUBLICE ALE ACESTUIA (adresa, telefon, fax, adresa e-mail, home-page etc.). Antetul indică de la prima vedere sursa emitentă și, implicit, secția căreia i se adresează fax-ul (economică, politică, socială etc.) în felul acesta te poți asigura că mesajul îți va fi citit fără prea mare întârziere, nu se va rătăci, nu va fi găsit peste câteva zile și aruncat;

-TERMEN DE DIFUZARE (de exemplu, pentru difuzare imediată);

– DATA;

– TITLU RELEVANT, care să indice redactorului subiectul articolului;

Titlul reprezintă un element important al comunicatului de presă (afirmație întru totul valabilă și în cazul știrii de presă) din cel puțin două motive:

a)în primul rând, comunicatul de presă urmează să fie citit și analizat într-o redacție de presă; „analiza” se reduce la citirea titlului: dacă acesta „spune” ceva, comunicatul are șanse să treacă mai departe și să intre în „competiția” pentru publicare.

b) în al doilea rând, în foarte multe cazuri comunicatele de presă sunt preluate de mass-media cu puține modificări, iar titlul ales pentru comunicat va trebui să-l atragă și pe cititor (ascultător, telespectator): dacă titlul este convingător, consumatorul de presă va parcurge și restul știrii.

Așadar, „titlul îndeplinește funcții de acroșaj și identificare „: pe de o parte, încearcă să capteze atenția cititorului; pe de altă parte, îi permite acestuia să individualizeze un anumit material din multitudinea celor publicate.

De obicei titlul se scrie după ce materialul (în cazul dumneavoastră, comunicatul sau știrea) a fost adus la forma finală. Este cea mai indicată metodă, deoarece titlul reprezintă esența comunicatului, „rezumatul rezumatului”, iar această esență nu poate fi decelată decât atunci când textul este finalizat.

Titlul trebuie să fie sintetic, să redea esența introducerii. De pildă, o introducere în care se spune că „zece oameni au fost raniti pe data de 11 iunie a.c. în urma unui accident de munca petrecut la fabrica Unirea i”, titlul ar putea arăta astfel: Zece răniți în urma unui accident de munca. De obicei, titlul trebuie să se refere la două dintre cele șase întrebări referitoare la un fapt de presă: Cine? și Ce?.

Urmând această tendință către sintetizare, titlurile devin, de obicei, din ce în ce mai scurte, cu verbe la diateza activă și la timpul prezent sau viitor, chiar atunci când se relatează un eveniment care a avut loc deja.

Nu trebuie neglijată însă și posibilitatea de a folosi titluri ceva mai elaborate, utilizând elemente ca: – supratitlul (care, în general, răspunde sintetic la întrebările Unde? și Când?);

– subtitlul (care caută să răspundă la întrebările Cum? și De ce?);

– intertitlurile (titluri intermediare în corpul textului, nerecomandate de obicei în cazul comunicatelor de presă).

În titluri trebuie evitată redundanța, repetarea cuvintelor, abrevierile și aglomerarea de cifre. Semnele de punctuație vor fi și ele folosite numai atunci când este strict necesar și când ele pot adăuga semnificație în plus (virgula, de pildă, poate fi utilizată pentru a înlocui cuvântul „și”).

De asemenea, cuvintele preluate din argou sau din diferite jargoane profesionale, expresiile care s-au demonetizat ca urmare a supraîntrebuințării, clișeele lingvistice, îndemnurile de genul Să facem totul! nu sunt indicate pentru a fi incluse în titluri.

Trebuie atentie și la modul în care este despărțit titlul, atunci când acesta ocupă două rânduri, deoarece sunt posibile despărțiri care pot afecta conținutul prin efecte de un straniu involuntar, ca de exemplu: PRIMARUL LĂUDAT PENTRU CAMPANIA DE DESZĂPEZIRE (este vorba de un primar pe care îl cheamă Lăudat sau de faptul că un primar a fost gratulat pentru modul în care a organizat îndepărtarea zăpezii?)

Ortografierea incorectă a numelor și denumirilor sau chiar a unor cuvinte uzuale utilizate în titluri poate pune și ea într-o lumină proastă conținutul comunicatului sau articolului respectiv ori poate produce efecte comice involuntare: BĂRBIERUL STAN A ROS (în loc de „a ras

“ Specialiștii din școala franceză recomandă și utilizarea intertitlurilor. Acest procedeu este util atunci când comunicatul de presă are o întindere mare, el fiind conceput, de fapt, ca un articol propus spre publicare. În varianta „clasică” a unui comunicat a cărui întindere nu ar trebui să depășească o pagină, nu este recomandată utilizarea intertitlurilor”.

Titlul trebuie plasat între caseta de identificare și corpul comunicatului, aliniat la stînga. El nu va depași adresa companiei cu mai mult de cîteva caractere; la nevoie rupe pe doua, maximum trei rînduri suprapuse, se va tipări cu majuscule, iar ultimul rînd va fi subliniat. Formularea titlului trebuie să invite la lectură. Pentru a atinge acest scop, titlul va fi scurt, cît mai explicit și incitant, pe un ton nu prea formal, nicidecum sec sau birocratic. Lead-ul (paragraful initial) este replica de deschidere sau “fraza de atac” care rezumă esențialul din știre. De regula, el se distinge de restul textului prin caracterele italice sau bold, va include o mare parte din raspunsurile la întrebarile cine?, ce?, unde?, cînd?, de ce? și nu va ocupa mai mult de 5-6 linii de text.

– LOCUL DE UNDE PROVINE ARTICOLUL

– ALINEATELE TREBUIE SĂ FIE MAI SPRE INTERIORUL PAGINII, iar textul se scrie la două rânduri. Acest lucru are o importanță deosebită, întrucât gazetarul poate corecta rapid, printre rânduri, poate adăuga fraze de legătură, știrea fiind mult mai ușor de prelucrat, dacă nu solicită neapărat rescrierea ei. Comunicatul se tiparește, de regula, în format A4, pe hîrtie alba, simpla, cu sau fara antet și făra margini decorative. Toate marginile au între doi și trei centimetri.

Caseta de identificare a emițătorului trebuie plasata în coltul din stînga sus și trebuie să cuprinda: numele instituției, adresa completă, numele persoanei de contact (purtatorul de cuvînt sau persoana care a redactat comunicatul), numarul de telefon (de la sediul instituției, de acasa, chiar și un numar care poate fi apelat de redactor și noaptea tîrziu, la închiderea ediției ziarului).

Caseta de identificare cuprinde mențiuni privind data și ora difuzarii comunicatului și este plasata în colțul din dreapta, mai jos față de adresă. Aici se oferă redactorului informații exacte despre momentul cînd știrea va putea fi transmisă: “Pentru difuzare imediata”, “Embargo pîna la ora 10:00”. Menționarea embargoului se face în cazul în care evenimentul are loc la o data viitoare și poate fi incert și este nevoie de confirmare, atunci cînd se dorește ca informația să fie cunoscuta mai devreme sau se preferă ca toate instituțiile de presă să transmită comunicatul simultan.

– CONȚINUTUL Primul paragraf va reda, obligatoriu, cele mai importante elemente ale știrii. Structura informației în ordinea descrescătoare a importanței este necesară pentru a permite direct scurtarea unui text și introducerea lui ca atare, fără a fi necesară rescrierea lui. Regula rămâne valabilă și pentru media electronică (radio, televiziune), cu atât mai mult cu cât se știe că ascultătorul urmărește cu atenție debutul știrilor.

Prin urmare, trebuie evitate introducerile stufoase la începutul comunicatelor, în caz contrar, se riscă ca redactorul să nu aibă răbdarea sau timpul necesar să descifreze comunicatul și să nu-l mai publice deloc. Ceea ce înseamnă că mesajul nu va mai ajunge la publicul țintă vizat, în ceea ce privește forma în care trebuie redactat un comunicat, este bine să se folosească cuvinte din limbajul uzual și fraze cât mai scurte, ușor de citit și de înțeles, evitând subtilitățile literare.

Corpul comunicatului de presă începe la o treime din pagina pentru ca spațiul alb rămas să fie folosit de redactor pentru diferite adnotari. Textul propriu-zis al comunicatului va dezvolta paragraful initial, prezentînd informațiile în ordinea descrescatoare a importanței lor. Aceasta structură de “piramida inversata” permite o lectura mai usoară, iar din motive de spațiu sau interes informațional redus, se poate renunța la ultimele aliniate. Textul comunicatului se scrie la doua rînduri, niciodată la un rînd. Daca depașeste o pagina, se va menționa “continuă” în subsolul paginii. Pentru a marca sfîrșitul comunicatului se folosește cuvîntul “sfîrșit” sau, mai des întîlnit, simbolul “#####”

– PARAGRAFUL FINAL trebuie să dea niște informații de reper foarte precise; În josul paginii trebuie sa apară numele, prenumele și semnatura managerului care autorizează transmiterea comunicatului, eventual și stampila organizației. Dateline-ul este caseta din partea dreapta, plasată între titlu și lead, care indică locul si data redactării comunicatului. Se folosește pentru a indica editorului locația geografică. Daca localitatea nu are un nume cunoscut, se specifică și județul, iar în cazul în care comunicatul va fi difuzat câtre medii de presă straine, se va menționa și țara. Limbajul folosit în redactarea comunicatului de presă trebuie să fie simplu și accesibil publicului larg, făra exprimari prețioase sau excese de jargon.

– INFORMAȚII SUPLIMENTARE (numele persoanei căreia i se poate adresa reprezentantul presei în scopul obținerii de date în plus).

În general, un comunicat de presă anunța o noutate de posibil interes pentru public, iar redactarea lui se face în funcție de caracteristicile organismului media ales. Utilitatea comunicatului de presă trece dincolo de hotarul unei simple comunicari cu publicul. Prin difuzarea acestuia, punctează Ștefan Prutianu, “se gratulează clienți, se atrag simpatii, se atenuează crize și se sting scandaluri, se demontează zvonuri, se mediază oferte, produse, idei, oameni și evenimente importante pentru expeditorul comunicatului și pentru publicul său” .

Comunicarea mediata de calculator (CMC) desemnează transmiterea și primirea de mesaje folosind computerele în scopul introducerii, prelucrării, stocării și expedierii de date. Odată cu explozia Internetului și apariția sistemului global de hipertext, calculatorul s-a infiltrat cu repeziciune în viața noastră.

Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare, prezentare și comunicare a informației ce permite implementarea unor noi modele și concepte pînă acum de neimaginat: de la un alt mod de a parcurge informația scrisă utilizînd referințe încrucișate generate de hyperlinks, la prezentări multimedia ce includ text, imagini, animații și sunete în aceeași entitate; de la anchete sociale și statistici în timp real generate simultan cu schimbarea datelor de intrare, la prezentarea informației și adaptarea ei la utilizatori.

Noile paradigme, generate de Internet prin World Wide Web, conduc la un mod fundamental diferit, mult mai complex și mai eficient, de transmitere și prelucrare a informației, forțăndu-se barierele spațio-temporale ale modelelor precedente. Potențialul World Wide Web-ului e nesfârșit. Deși este o tehnologie tânara, în numai cîțiva ani aplicațiile au început să se structureze și să ne ia cu asalt.

Comerțul electronic (ecommerce) începe să prinda bine radacini și să se maturizeze: de la carți, flori și discuri on line, s-a trecut deja cu usurință la televizoare, mobilă și chiar casa visurilor. Pornind de la e-commerce și susținute de marketing, realizările sînt spectaculoase; mass-media tradiționale s-au atașat și ele rapid, peste noapte, la Internet, învațămîntul și educația caută să fie în primele rînduri, angajarile, plațile bancare, cumpararea de bilete și rezervarile de locuri în hoteluri sînt elemente ale unei realitați pe care deja o traim.

În chip cu totul paradoxal, cei mai critici ramîn tot tehnicienii computerelor și specialiștii IT. Volumul informațional și viteza de trafic a informației cerute de tehnicienii dornici să-și materializeze ideile sînt mult prea mari față de capacitatea existentă a infrastructurii. Computerele, în special PC-urile de pe birourile și mesele oamenilor, se învechesc prea repede devenind neadecvate noilor tehnologii. Pâna și adresele de Internet au devenit o marfa a carei căutare e mai mare decît posibila ofertă.

Exista însă și întrebari de ordin pragmatic:

Contribuie poșta electronica la creșterea productivității muncii?

Stimulează comunicarea electronica participarea activă a comunitaților la viața politică și socială?

Ajută ea la acumularea de cunoștințe?

Promovează în vreun fel telecomunicațiile centralizarea și concentrarea mijloacelor mass media?

Mascînd orice sugestii referitoare la rasa, sex, trasaturi fizice sau handicapuri, poate oare CMC sa desființeze ierarhizarea sociala?

Este interesant de observat că în timp ce astfel de facilitati pot fi la îndemîna oricui, utilizarea lor în mesajele e-mail pune probleme tocmai pentru ca nu toți utilizatorii folosesc aceleași utilitare. Deși unii utilizatori nu ar trebui condamnați pentru că nu folosesc, din diverse motive (financiare, de cunoaștere), un anumit program pentru crearea unor mesaje de email care să aiba un anumit impact asupra destinatarului/destinatarilor, sociologii au constatat faptul ca de cele mai multe ori aceștia sînt usor desconsiderați și priviți ca ignoranți.

Mulți utilizatori sunt astfel acuzați de lucruri care apar în mesajele lor tocmai datorită lipsei standardizării formatelor mesajelor de e-mail.

. Acest set de reguli reflectă o anumită experientă a conviețuirii armonioase în mediul electronic și are rolul de a elimina posibilele conflicte, neînțelegeri sau interpretări eronate. Unele din regulile etichetei rețelei sunt asemanatoare regulilor din codul bunelor maniere privind aspecte variate precum adresarea politicoasă, condeșcendență sau pastrarea decenței în comunicarea cu semenii noștri.

Regulile au fost create și adunate de înșiși utilizatorii cu inițiativă ai internetului care au dorit să ofere proaspeților utilizatori un cadru civilizat și armonios de manifestare și dezvoltare în cultura Internetului.

Așa se face că setul de reguli a luat ființă prin sondarea prealabilă a opiniilor utilizatorilor în diverse situații și compilarea unor surse sau ghiduri aparute la un moment dat în urma unor inițiative personale sau de grup.

În general constrîngerile venite din interiorul unui sistem sînt privite cu mai multa bunavoință decît cele impuse din afara lui, iar oamenii prefera să-și faca mai mulți prieteni decît dușmani. Așa se face că, atunci cînd utilizatorii Internetului observă o desconsiderare ostentativă a etichetei rețelei, vor încerca să o sancționeze trimițînd un e-mail dojenitor utilizatorului în cauză, sau se vor plînge Furnizorului de Servicii, care va trebui să intervină în stingerea “conflictului”.

Ansamblul de norme și reguli care compune neticheta poate fi împărțit dupa cum urmează:

Norme privind identitatea utilizatorului · se interzice utilizarea aceluiași identificator de catre mai multi utilizatori; · citirea, copierea, modificarea sau ștergerea fișierelor sau datelor aparținînd altor utilizatori fara acceptul lor sunt interzise;

· se sancționează atît depașirea cît și modificarea restricțiilor impuse de administratorul rețelei;

· orice acțiune neautorizată și deliberată care daunează, dereglează, modifică sau defectează un alt sistem din rețea reprezintă o încalcare a normelor CMC, indiferent de localizarea sistemului afectat și perioada de timp cît respectivul sistem nu a funcționat la performanțele normale;

· se interzice utilizarea comercială a unor facilități și/sau servicii fara obținerea oficială sau legală a acestui drept.

Norme privind scrierea unui mesaj: · alinierea rîndurilor la marginea din stînga.

Efectele centrarii titlurilor sau formulelor de adresare nu pot fi prevazute pe ecranele destinatarilor; · lăsarea unui rând liber între paragrafe;

.nu se recomandă folosirea tastei tab și nici indentarea primului rînd al paragarfului;

· nu scrieți mai mult de 60-70 de caractere pe un rînd și nu introduceți caractere de control;

· nu formatați textul deoarece este posibil ca destinatarul să foloseasca un terminal alfanumeric sau un mailer care să nu recunoasca formatarea;

mai mult, este posibil ca fonturile pe care le folosiți să nu fie disponibile pe calculatorul destinatarului;

· semnați mesajul mai ales dacă îl postați într-o listă de discuții; e posibil ca nu toți cei care primesc mesajul să vă și cunoască;

· semnatura nu trebuie să fie foarte lunga și trebuie să includa numele complet.

· limitați-vă la tratarea unui singur subiect într-un mesaj și completați în mod pertinent câmpul Subject;

· nu folosiți scrierea cu majuscule decît foarte rar, pentru a sublinia un aspect foarte important sau pentru titluri;

scrierea cu majuscule este de regulă interpretată ca RACNET;

· pentru a sublinia sau accentua un anumit *cuvînt*, încadrați-l între asteriscuri;

· explicitați datele caledaristice pentru a evita confuziile ce se pot ivi din pricina coexistenței mai multor convenții continentale;

Norme referitoare la conținutul mesajului și atitudinea expeditorului

· evitați exprimările dure și vulgare;

· nu postați niciodată un mesaj privat într-o listă de discuții făra aprobarea autorului;

· atenție la glume și sarcasm; este posibil ca în absența mimicii, intonației și gesturilor, destinatarul să nu înțeleagă corect mesajul sau, mai mult, fondul lui cultural și religios să-l conduca la o interpretare pe care nu ați luat-o în calcul la trimiterea mesajului.

Folosiți cu moderație semnele cunoscute sub denumirea de emoticons;

· criticați ideea și nu persoana;

· Nu reacționati violent la ceea ce tocmai ați citit pe ecran. Daca v-ați enervat, nu formulați imediat raspunsul, ci luați-va un timp mai mare de gîndire și apoi raspundeți cu diplomație;

Cele mai importante câmpuri care trebuie avute în vedere sunt:

TO: în acest cîmp se va trece adresa destinatarului.

Cc: în cîmpul Carbon copy (“copie la indigo”) putem scrie adresele persoanelor care dorim sa primeasca o copie a scrisorii. Persoanele ale caror adrese sunt trecute în acest cîmp se mai numesc și “destinatari secundari”.

Bcc: în cîmpul Blind carbon copy (“copie confidentiala”) putem trece adresele unor destinatari secundari, numai că spre deosebire de copia simpla destinatarii primari nu vor ști că există și alte persoane care au primit o copie a mesajului.

Subject: în acest cîmp se va tipari un cuvînt sau sintagma care sa evoce subiectul mesajului. Dintre comenzile specifice compunerii amintim:

Reply: comanda raspuns este disponibilă când citim un mesaj sau la selectarea unui mesaj dintr-unul din “dosarele” tematice. Cu aceasta comandă putem lansa compunerea unui nou mesaj, iar avantajul folosirii acestei comenzi ar fi aceea că anumite cîmpuri ale antetului se vor completa automat. Astfel adresa expeditorului mesajului caruia îi raspundem va aparea automat în cîmpul To:. Daca mesajul căruia vrem să îi raspundem conține o adresa în cîmpul Reply To din antet, atunci la aceasta adresa va fi trimis mesajul. În cîmpul Subject va fi copiat subiectul mesajului original, dar precedat de “Re:”. Corpul mesajului va fi “citat” (quote) în întregime, adică va ramîne în editor, dar fiecare linie va fi prefixata de caracterul “>” (acesta este cazul cel mai comun, dar exista și alte convenții pentru citare).

În acest fel putem răspunde punctual, putem păstra citatele relevante, putem să ne redactam răspunsul în manieră compactă și lasa la sfîrșitul răspunsului scrisoarea originală citata integral, putem chiar să ștergem (parțial sau integral) partea citata din mesajul original. Spre deosebire de Reply, comanda Reply to all ne permite să generăm un raspuns adresat tuturor destinatarilor mesajului orginal (inclusiv expeditorului), utilizîndu-se mai ales în dezbaterile prin e-mail. Comanda Forward (“trimite mai departe”) ne permite generarea unui mesaj în corpul caruia este citat întregul mesaj original, iar subiectul este prefixat de “FW”. Va trebui să procedam doar la completarea cîmpurilor To, Cc sau Bcc. Avem atît posibilitatea editării mesajului original cît și cea a comentării lui. Utilitatea comenzii se dovedește în cazurile în care dorim să aducem la cunoștința altor persoane conținutul integral sau parțial al unui mesaj primit. Comanda Redirect se aseamană comenzii Forward, numai că de regulă, subiectul și corpul mesajului ramîn aceleași (există, desigur, și posibilitatea editării). Noii destinatari vor primi mesajul ca si cum le-ar fi fost trimis direct, numai că la numele și adresa expeditorului se adauga textul “by way of” urmat de numele și adresa celui care a facut directarea și care e posibil să fi procedat și la modificarea conținutului mesajului original.

Semnatura de e-mail este o modalitate binevenită de individualizare a unui mesaj electronic. Aceasta este un fișier text care se inserează automat oricarui nou mesaj compus. În mod tradițional, semnatura de e-mail trebuie să conțină: numele și prenumele, funcția (eventual) și datele de contact pe care le considerăm necesare (adresa de e-mail, adresa pentru corespondență scrisă, numere de telefon și fax, adresa paginii web – personală sau a firmei pe care o reprezentăm). Pentru cei care doresc să atraga și mai mult atenția, semnatura poate să includa și alte elemente cum ar fi caractere ASCII, elemente de artă ASCII sau citate.

O varianta oficiala ar fi urmatoarea: –––– John Dell Samsung Group, Ltd. President IT and Ebusiness Strategies, Dallas, Arizona http://www.john.dell.com sau [anonimizat]

* * * *******************************************

Deși frecvent întălnită, depașirea limitei de șase rănduri impusă prin neticheta semnaturii de e-mail nu este pe deplin sau fațis agreată de toți utilizatorii care, de cele mai multe ori, preferă ca semnatura lor să îi reprezinte pentru mai multa vreme în relațiile preponderent profesionale. De vină pot fi uneori chiar instituțiile în care aceștia lucrează și care, din dorința de standardizare a semnăturilor angajaților, îți impun diferite formate în care numarul rândurilor nu mai constituie un criteriu fix de lucru

Dimensiunea ludica, tenta experimentală și uneori intentionat socantă sunt caractersiticile semnăturilor pe care utilizatorii le adoptăpentru perioade mai scurte de timp și pe care le folosesc cu preponderență în relațiile amicale.

Arta ASCII este de această dată la mare rang, astfel ca figurile create sunt deosebit de ingenioase și pot prezenta numeroase variante. Așa se face că pe Internet se pot gasi chiar arhive cu astfel de figuri din care ne putem alege ceea ce ne convine sau ne place la un moment dat.

Pentru succesul unui comunicat de presă trimis prin e-mail, va trebui să acordați atenție unor amănunte precum cele ce urmează:

– mesajul dumneavoastră trebuie să aibă, în câmpul destinat subiectului, o mențiune care să capteze interesul destinatarului;

– textul comunicatului poate fi copiat și introdus în corpul mesajului, pentru a-i da destinatarului cu mai multă ușurință și rapiditate o idee despre evenimentul pe care vreți să-l relatați. Dacă acest text din corpul mesajului conține diacritice, este necesar să știți dacă destinatarul le poate citi fără ca în locul lor să-i apară semne sau chiar grupuri de semne grafice supărătoare (ca, de exemplu, þ, § sau ).

Ca precauție generală, pentru a evita asemenea incompatibilități, este bine să se elimine diacriticele din corpul mesajului;

– fișierul conținând comunicatul (cu tot cu diacritice) se atașează la mesaj, astfel încât, dacă are intenția să-l utilizeze, destinatarul să fie scutit de efortul de a culege textul din nou. Și în acest caz, al trimiterii de fișiere atașate, trebuie să vă asigurați că ele sunt într-un format accesibil.

Pe lângă fișierul conținând comunicatul propriu-zis, se atașa orice alte fișiere se considera că ar fi utile și ar facilita mediatizarea subiectului : fotografii, fișiere audio sau video etc. Este însă important să se asigure că ele vor putea fi deschise de către cei care le primesc;

– persoana de contact și datele acesteia se trec, pentru orice eventualitate, și la sfârșitul mesajului (sau numai la sfârșit), astfel încât destinatarul, dacă are întrebări suplimentare, să nu mai fie nevoit să deruleze încă o dată mesajul până la început;

–– nu este recomandabilă trimiterea aceluiași comunicat către toți jurnaliștii pe care îi aveți pe listele de contacte media. Riscați ca, într-un timp foarte scurt, mulți dintre ei să considere mesajele dumneavoastră drept spam și, în felul acesta, să nu-i mai puteți contacta nici atunci când aveți realmente ceva care i-ar putea interesa

“ Un element important atunci cand se transmite un comunicat de presa este faptul ca doar o zecime dintre comunicatele de presă ajung să fie publicate, ca urmare a faptului că ele fie nu conțin elemente de noutate, fie sunt scrise necorespunzător, fie nu sunt adresate celor mai potrivite publicuri-țintă.”

De obicei, comunicatul de presă se redactează în scris și se transmite prin fax, e-mail (din ce în ce mai des) sau (mai rar) prin poșta clasică ori curier; există chiar firme specializate în redactarea și difuzarea comunicatelor de presă atât la nivel național, cât și în mediile internaționale care, în afară de transmiterea propriu-zisă, pot asigura delimitarea cu mai multă ușurință a publicurilor-țintă, traducerea comunicatelor de presă sau chiar reformularea unor variante alternative ale acestora ș.a.m.d.