Comunicarea repere metodologice principale privind interacțiunea educațională [621512]

Comunicarea – repere metodologice principale privind interacțiunea educațională
Un aspect destul de important în relația profesorului cu elevul este comunicarea . Prin
urmare, sunt câteva obiective care ar trebui urm ărite atunci când ne referim la acest tip de
comunicare (comunicarea verbală): capt area atenției și creșterea înțelegerii (prin alegerea
limbajului, organizarea mesajului, folosirea exemplelor adecvate, folosirea ilustrațiilor, etc.) și
folosirea etimologiilor, clasificatorilor, sinonimiilor, etc. Toate ace ste obiecte sunt urmărite de
către profesor în momentul predării. (pag. 41)
Totodată, e xistă câteva elemente definitorii atunci când vorbim despre mărimea capacității
de comunicare: analiza clasei de elevi (ce rol îi conferă profesorului, cunoștințele pe care le posedă,
interesul ca și cole ctivitate, etc.); analiza ocaziei (dispunerea elevilor în clasă); analiza surselor de
obținere a informației (introducerea elementelor comparative); analiza punctelor forte ale
mesajului ; analiza acțiunilor; analiza și evaluarea impactului emiterii mesajulu i construirea unor
exerciții care să atenueze impactul barierelor comunicaționale. (pag. 55)

Conflictul – dimensiune esențială a comunicării
Pentru început este necesar să menționăm faptul că orice conflict educațional este
inevitabil , utilizarea lui fiind deosebit de importantă până la a deveni esențială. (pag. 57-58) De
asemenea , lipsa de comunicare dintre profesor și elevi poate duce la conflicte și la consecințe
nefaste. Din p erspectiva lui Goodall Jr. sunt esențiale cateva aspecte menite să ajute profesorul
atunci când în c lasă apare un conflict :
1) Identificarea sursei de conflict ;
2) Profesorul poate cere o declarație cu privire la ce ea ce s-a întâmplat (nu trebuie ca participanții
la conflict să discute despre percepția lor) ;
3) Căutarea unor fundamente comune între pozițiile părților implicate (pot apărea la nivelul
atitudinilor, valorilor, credințelor) ;
4) Dacă aceste fundamente nu pot fi stabili te se trece la următorul item ( sunt probleme care nu pot
fi rezolvate pe moment) . (pag. 87)

Printre altele, în cazul unu i conflict educațional, profesorul devine mediator ( în relația cu
elevii) și îndeplinește următoarele funcții: asigurarea motivației mutuale; realizarea balanței în
situațiile de putere; coordonarea eforturilor de confruntare; promovarea deschiderii spre dialog;
menținerea unui nivel optim de tensiune. (pag. 93) Cadrul didactic tre buie să aibă o viziune globală
asupra problemei pentru a o putea rezolva.
În concluzie , în relația profesorului cu elevii este necesară o astfel de abordare , deoarece
aceasta nu se bazează do ar pe interacțiune , ci și pe un element mult mai important comunicarea .
De asemenea , conflictul este și el o parte substanțială a acestei relații. Adeseori , apar conflicte între
elevi și chiar între elev și profes or. În ambele cazuri cadrul didactic trebuie să preia rolul de
mediator și să aplaneze neînțelegerea . Pentru a reuși acest lucru este esențial ca profesorul să
descopere universul lăuntric al elevului și să aibă î ncredere în el. Sinceritatea, atenția acordată
elevilor, încrederea, dreptul la opinie și blândețea sunt cele mai importante aspecte care construiesc
relația profesorului cu el evii.