Comunicarea Orală în Curriculum Pentru Clasele I – Iv

Cap. II Comunicarea orală în curriculum pentru clasele I – IV

Noul curriculum al limbii și literaturii române, în locul compartimentării artificiale a disciplinei în trei domenii arbitrat stabilite–citire, lectură și comunicare-propune un nou model comunicativ–funcțional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu–zise de structurare la elevi, a competenței de comunicare.

Deosebit de important este realizarea obietivelor prin strategii didactice adecvate, dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris ( citirea/lectura ) și de exprimare scrisă.

De alfel, comunicarea semnifică funcționarea concretă, în fuziune, a celor patru componente menționate anterior ( Curriculum Național ) :

receptarea mesajului oral

exprimarea orală

receptarea mesajului scris

exprimarea scrisă

Se impune în studiul LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE la clasele I – IV, să se utilizeze modelul comunicativ-funcțional, conform căruia, comunicarea este un domeniu complex, care înglobează procesele menționate mai sus. Este clar faptul că, definirea domeniilor disciplinei se face, exclusiv, în termeni de capacități privind comunicarea orală și scrisă.

Comunicarea este prezentată în calitatea sa de competență fundamentală, cu referire la abilitățile de receptare și de exprimare orală și scrisă. Se urmărește reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și a proceselor de producere a unor mesaje proprii față de cele de receptare a mesajelor.

Studiul limbii și literaturii române se realizează prin centrarea obiectivelor pe formarea de capacități proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare.

Proiectarea în sistem a conținuturilor comunicării

Activitățile didactice organizate în clasele primare urmăresc să formeze și să dezvolte la elevi capacitatea de comunicarea corectă, logică și civilizată, în aspect oral și scris.

Aceasta, implică proiectarea în sistem a conținuturilor specifice, în vederea realizării următoarelor sarcini:

asigurarea continuității activității de formare și dezvoltare a capacităților de comunicare realizate în grădiniță și corelarea cu activitățile specifice școlii;

formarea exprimării corecte care să influiențeze pozitiv învățarea citirii și scrierii;

formarea și exersarea unei pronunții clare a sunetelor, a cuvintelor și corectarea greșelilor de pronunție;

activizarea, îmbogățirea și nuanțarea expresivă a vocabularului;

formarea exprimării orale și scrise corect sub aspect gramatical și sub aspectul logicii semantice;

formarea și dezvoltarea capacității de comunicare în dialog, în expunere ( relatare, povestire ) și în descriere

educarea capacității de adaptare stilistică a comunicării, în funcție de situația de comunicare.

În Curriculum Național pentru învățământul primar, aceste sarcini se subsumează obiectivelor cadru ale ariei curriculare LIMBĂ ȘI COMUNICARE:

Dezvolatarea capacității de receptare a mesajului oral;

Dezvoltarea capacității de exprimare orală;

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris;

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.

Studiul limbii și literaturii române propune un model comunicativ-funcțional, adecvat specificului acestui obiect de învățământ, ca și a modalităților propriu–zise de structurare/formare, transfer și inovare la copii a competenței de comunicare.

În mod concret, acest model presupune dezvoltare integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris ( citirea/lectura ) și de exprimare scrisă.

De altfel, comunicarea nu este altceva decât funționarea concretă, fuziune a celor patru capacități menționate anterior–receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea scrisă.

Competențe generale ( clasa pregătitoare , clasa I și clasa a II-a )

Predarea limbii române ca obiect de studiu în primele clase ( clasa pregătitoare și clasa I ) pune accentul pe dezvoltarea capacității de receptare amesajului oral, pe dobândirea expresiilor uzuale, pe aplicarea formulelor de salut și de adresare în situații de comunicare cunoscute. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral și a capaciății de comunicare orală/a deprinderilor de a vorbi se vor asigura prin orele de limbă interactive, legate de temele de vorbire cunoscute ( salutul, prezentarea, familia, școala, timpul liber, cumpărăturile, la medic, la poștă etc ).

În clasa a II–a, cel mai complex obiectiv al pedării/învățării este pregătirea înțelegerii lecturii/a receptării mesajului scris și înușirea tehnicilor de înțelegere.

Competențe generale ( clasa a III–a și clasa a IV–a )

În clasele a III–a și a IV–a se vor dezvolta progresiv cele patru domenii ale predării/învățării (capacitățile de receptare orală/a mesajului oral, de exprimare orală/deprinderi de vorbire, de receptare a mesajului scris/a lecturii și de exprimare scrisă), îmbogățirea vocabularului prin introducerea unor noi teme de conversație, prin cunoașterea unor noi creații (zicători, poezii, legende), prin utilizarea sinonimelor, antonimelor și a unor expresii noi.

Activitatea 1.

Clasa : Pregătitoare

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitatea tematica: ,,În lumea necuvântătoarelor’’

Mijloc de realizare: Joc didactic: ,,Răspunde repede și bine”.

Scopul lectiei:

-consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziții corecte din punct de vedere gramatical.

– consolidarea deprinderii de a despărți corect cuvintele în silabe

-dezvoltarea auzului fonematic.

– dezvoltarea operațiilor gândirii; educarea spiritului competitiv.

Sarcina didactică: alcătuirea de propoziții cu cuvintele date; determinarea numărului de cuvinte din propoziție; despărțirea cuvintelor în silabe.

Regulile jocului:Copilul indicat va alege un mijloc de transport de pe machetă, îl va denumi, apoi va formula o propoziție de la cuvâtul dat; va preciza numărul de cuvinte din propoziție. Vor răspunde la ghicitori, stabilesc cuvântul, apoi îl despart în silabe, iar pe fișa individuală încercuiesc cifra corespunzătoare numărului de silabe.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, întrecerea, aplauze.

Strategii didactice: metode și procedee:conversația, demonstrația, explicația, exercițiul, , problematizarea, descoperirea, jocul, brainstormingul, munca independentă.

Material didactic: macheta cu circulația, fișe individuale, creioane.

Forma de organizare: frontal și individual.

Locul de desfășurare:sala de grupă

Durata: 25-30 min.

Desfășurarea activității: – Copiii vor fi organizați în două echipe pentru jocul: “Răspunde repede și bine”.

-Proba I-De pe machetă, un copil va alege un animal, îl va denumi și apoi va alcătui o propoziție. Un alt copil din cealaltă echipă, va preciza numărul de cuvinte din propoziție; despart în silabe, o echipă un cuvânt ( dat ), cealaltă echipă alt cuvânt.

Proba II- elevii vor răspunde la ghicitori. O dată de la o echipă, apoi de la cealaltă. Vor stabili cuvântul, apoi îl despart în silabe; precizează numărul de silabe.

Se va anunța trecerea la rezolvarea fișei individuale: “Despărțirea cuvintelor în silabe și încercuirea cifrei corespunzătoare”

FIȘA: DESPARTE ÎN SILABE

. Desparte în silabe și încercuiește cifra corespunzătoare.

Încheierea activității: Liderii celor două echipe numără punctele. Echipa cu cele mai multe puncte, este declarată câștigătoarea jocului.

Activitatea 2.

Clasa: Pregătitoare

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitate tematică: „Jocuri si jucarii”

Subiectul: „Jocuri si jucarii ”

Tipul lecție: consolidarea și fixarea cunoștințelor

Competențe generale: 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competențe specifice: 1.1.Identificarea semnificatiei unui mesaj scurt, pe teme familiare,

rostit clar si rar

1.3.Identificarea sunetului initial si /sau final dintr-un cuvant, a

silabelor si a cuvintelor din propozitii rostite clar si rar

Le prezintă elevilor un personaj, ,,Pif și jucăriile sale”. Cere elevilor să formueze o propoziție în care să folosească numele personajului. Vor stabili împreună numărul cuvintelor din enunțul formulat, despărțirea cuvintelor în silabe și identificarea sunetelor din una-două silabe.

Pentru antrenarea si activizarea elevilor, elevii vor participa la următorul joc didactic: ,,Cu mingea”.

Un copil va arunca mingea altuia și îi va cere să aleagă jetonul care reprezintă una din jucariile lui Pif și să formuleze o propoziție cu denumirea acelei jucarii. Jetonul ales îl va lipi pe o planșă îm dreptul numelui său.Se va proceda la fel și cu ceilalți copii.

Se va număra câti copii au ales aceeași jucărie și se va nota pe planșă.

Vom repeat denumirile jucariilor lui Pif si vom forma cu ajutorul alfabetarului cuvintele care denumesc aceste imagini.

Despărțirea în silabe a acestor cuvinte, identificarea numarului de silabe și notarea acestuia pe planșă.

Se vor face aprecieri verbale cu privire la activitatea elevilor, precum și a comportamentului lor pe parcursul orei.

::

Activitatea 3.

Clasa :I

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitate tematică: ,,Prietenie”

Subiectul: sunetul l și litera L de mână

Tipul lecție: predare și însușire de noi cunoștințe

Competențe generale: 1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competențe specifice: 1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu

claritate

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu

claritate

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte

de comunicare cunoscute

2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple

3.1. Citirea unor cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de

mână

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări,

fenomene, evenimente familiare

4.1. Scrierea literelor de mână

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de

mână, folosind materiale diverse

Elevii vor avea de rezolvat cerințele jocului didactic: ,,Observă, citește potrivește”, care constau în realizarea corespondenței între imagine și cuvânt prin potrivirea cartonașelor pereche ( cal, mal, val, lună, liliac, lalea, lac ); identificarea poziției sunetului ,, l” în fiecare dintre aceste cuvinte.

Se va alcătui o propoziție folosind cuvântul în care sunetul ,,l” se aude la sfârșit. Ex : Alina are un cal. Se va face analiza fonetică-analitico-sintetică a propoziției:

Câte cuvinte are propoziția?

Care este primul/ al doilea/ ultimul cuvânt?

În ce cuvinte auzim sunetul ,,l”?

Despărțim în silabe cuvintele

Identificarea poziției sunetului în cadrul cuvintelor.

Va explica și justifica modul în care este scris primul cuvânt al propoziției ( cu literă mare ); înlocuirea numelui inițial al propoziției cu un altul, care să înceapă cu ,,L”.

Le va explica elevilor despre situațiile în care cuvintele se scriu cu litera ,, L”: la început de propoziție, nume de persoană, de țări, de orașe, etc.

Prezintă elevilor litera ,, L” pe planșa model, identifică elementele componente ( o linie verticală și una orizontală ) și se compora cu litera ,, l” ( o linie verticală ).

Se împart elevilor fișe de lucru pentru a recunoaște și încercui litera ,,L”.

,, Luna și Ilenuța

La balet au dat fuguța

Ca să vadă-ntâia oară

Un spectacol astă seară”

Elevii primec jetoane cu diferite silabe .În perechi de câte doi, vor trebui să formeze cuvinte ( nume de persoane ) folosind silabele date.

Prezintă elevilor cea de-a doua planșă cu litera mare de mână ,,L”, identifică elementele componente, evidențierea scrierii pe două rânduri și scrierea model la tablă.

Scrierea literei ,,L ” de mână: exerciții de pregătire a musculaturii mâinii în vederea scrieri, simularea scrierii lieteri cu stiloul în aer/ pe bancă, scrierea a două rânduri pe caiet.

Activitatea 4

Clasa :I

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitate tematică: ,,Prietenie”

Subiectul: sunetul l și litera L de mână

Tipul lecție: consolidarea și fixarea cunoștințelor

Competențe generale: 1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competențe specifice: 1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu

claritate

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunțuri rostite cu

claritate

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte

de comunicare cunoscute

2.2. Transmiterea unor informații prin intermediul mesajelor simple

3.1. Citirea unor cuvinte și propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de

mână

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări,

fenomene, evenimente familiare

4.1. Scrierea literelor de mână

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de

mână, folosind materiale diverse

Joc didactic ,,Luca și săculețul fermecat”

Pe tablă sunt lipite imagini care ilustrează un leu, oval, liliac, alun; elevii extrag din

săculeț jetoane pe care sunt scrise denumirile obiectelor din imagini; elevul citește cuvântul de pe jeton. Cuvântul este alintat de întreaga clasă după modelul: leu-leul ( este articulat). Elevii rostesc litera inițilă di fiecare cuvânt: L, O, L, A. Se observă formarea unui cuvânt nou; fiind nume de persoană, se scrie cu literă mare.

Pentru a fi sigur că elevii au învățat cum să scrie L mare de mână, Luca are câteva sarcini pentru ei:

Identificați cuvintele din propozițiile:

Licăareunleu.

Lunaelamare.

Lauraarealune.

Ordonați corect cuvintele pentru a obține propoziții:

a, lalele, Lola, luat, .

un, Lili, lup, are, ?

lemn, ia, Luca, un, .

Elevii citesc propozițiile descoperite.Se emit aprecieri verbale generale asupra modului de desfășurare a activității.

Activitatea 5.

Clasa : a II-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitatea tematica: Bun venit, primăvară!

Subiectul: „Buburuza” de Eugen Jianu

Tipul lecției: predare-învățare

Competențe generale: 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

Competențe specifice: 1.1.Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate

1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un text audiat

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

3.3.Identificarea semnificației unor simboluri, în contexte cunoscute

Pentru familiarizarea elevilor cu textul , se prezintă informații despre autorul Eugen Jianu și se discută imaginea corespunzătoare a textului. Se solicită elevilor să citească textul lecției, integral, în gând și să sublinieze cuvintele necunoscute.

Lectura model a textului este realizată de învățător. Pentru decodarea textului sunt identificate cuvintele noi, sunt notate pe tablă însoțite de explicațiile corespunzătoare. Se solicită alcătuirea orală a unor enunțuri cu ajutorul cuvintelor noi. Pentru a verifica caracterul conștient al citirii , elevii vor răspunde la întrebări ce vizează conținutul textului:

-Care este titlul lecției?

– Cum se numește autorul?

– Care sunt personajele care participă la întâmplare?

-Cînd și unde se petrece acțiunea?

-Unde erau bunicul și nepotul?

-De unde a apărut buburuza?

-Ce a înțeles buburuza?

Se va dirija exersarea cititului prin diferite procedee de lectură:

Citirea în lanț

Citirea selectivă

-citește propozițiile în care apar semnele primăverii!

-citește propozițiile în care este prezentată buburuza!

-citește propozițiile exclamative!

Reîntregirea conținutului de idei: se va realiza lectura integrală a textului.

Pentru obținerea performanței se va dirija citirea pe roluri a textului și se va prezenta pe scurt ,,metoda cubului” : pe cele șase fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică și argumentează.Se intervine cu explicații suplimentare pentru fiecare acțiune solicitată, pentru a aoferi un character cât mai concret acestora :

Descrie însușirile buburuzei

Compară semnele iernii cu semnele primăverii ( asemărări și deosebiri )

Asociază cuvintele cu înțeles asemănător ( veselă, larmă, crâng – fericită, gălăgie, pădurice )

Analizează cuvintele: ,,buburuza” și ,,albină”. ( despart în silabe cuvintele, câte consoane/vocale conțin cuvintele )

Aplică: ordonează următoarele cuvinte pentru a obține o propoziție: păsările întors călătoare S-au

Argumentează: de ce ,,Crângul e plin de larma veselă a păsărilor și mieii zburdă pe pajiște”.

Obținerea Feed-backului se va realiza cu ajutorul realizării hărții conceptuale a textului:

Activitatea 6

CLASA: a II-a A

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Unitatea tematică: „În lumea poveștilor”

Subiectul: „Ursul păcălit de vulpe” după Ion Creangă

Tipul lecției: mixtă

Competențe generale: 1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Competențe specifice: 1.1 Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile

variate

1.2 Identificarea unor informații variate dintr-un text audiat

1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în

contexte de comunicare cunoscute

2.1 Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare

3.1 Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

3.2 Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări,

fenomene din universul cunoscut

4.1 Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare de

comunicare

Se va citi textul ,,Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă și se vor pune întrebrări referitoae la textul citit pentru a-și reactualiza cunoștințele. Se va completa harta conceptuală a lecturii.

Harta conceptuală

Pe tablă se vor așeza 4 imagini corespunzătoare textului din manual. Imaginile nu sunt puse într-o ordine corectă; elevii trebuie să ordoneze imaginile în ordinea desfășurării evenimentelor din text și să alcătuiască câte o propoziție potrivită fiecărei imagini.

La flipchart pe o coală mare de hârtie se vor nota asemărnările și deosebirile dintre vulpe și urs. Acestea se notează în diagram Venn.

Pentru a fixarea și consolidarea cunoștințelor, elevii vor avea de rezolvat o serie de exerciții:

l.Alcătuiți propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor: șiret, coadă, mare.

2. Găsiți cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele date:

Vicleană=

Zărește=

Baltă=

Se lungește=

Mânie=

3. Găsiți cuvinte cu sens opus pentru cuvintele date:

Mare≠mic

Înghețat≠

Veselă ≠

Tânăr ≠

Se fac aprecieri globale asupra modului cum s-a desfășurat activitatea.

Activitatea 7.

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina:Limba și literatura română

Unitatea tematică: „Tărâmul copilăriei”

Subiectul: „Părțile de vorbire”

Tipul lecției: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor

Competențe generale: 1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

Competențe specifice : 1.1 Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau un text

2.1 Descrierea unui obiect/ unei ființe din universul apropiat pe baza unui

plan simplu;

3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau

literare;

3.2 Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări ,

fenomene din universul cunoscut;

Clasa este împărțită în patru echipe: 1 Echipa substantivelor; 2 Echipa adjectivelor; 3 Echipa verbelor; 4 Echipa pronumelor. .Liderul fiecărei echipe va extrage un bilet în interiorul căruia va găsi denumirea părții de vorbire pe care o vor reactualiza. Fiecare echipă va trebui să completeze copacul referitor la părțile de vorbire învățate.

1.Echipa substantivelor – noțiuni despre substantiv: numărul și felul substantivului

2.Echipa adjectivelor – noțiuni despre adjectiv: numărul și felul

3.Echipa verbelor – timpul, persoana și numărul verbului

4.Echipa pronumelor – noțiuni despre pronumele personal: persoana și numărul

Fiecare echipă va contribui la completarea lui, în funcție de denumirea echipei sale. Pe tablă este scris un text, iar reprezentantul echipei substantivelor va ieși să sublinieze cu roșu substantivele; din text; un reprezentant al echipei adjectivelor va sublinia cu albastru adjectivele din text; un reprezentant al verbelor va sublinia cu verde verbele și un reprezentant al echipei pronumelor va încercui pronumele.

Pentru aprofundarea cunoștințelor elevii vor rezolva oral , frontal exerciții.Se fac aprecieri verbale asupra modului de desfășurare a activității.

Activitatea 8.

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina:Limba și literatura română

Unitatea tematică: Exprimarea acordului și dezacordului în comunicare ,,Ce mai faci, bunico?”

Subiectul: „Fata babei și fata moșneagului” după Ion Creangă

Tipul lecției: predare învățare

Competențe generale : 1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

Competențe specifice: 1.1 Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau un

text

3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau

literare;

3.2 Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări ,

fenomene din universul cunoscut;

Elevilor li se prezintă informații despre viața marelui povestitor Ion Creangă. Anunță elevii ca vor studia o poveste scrisă de Ion Creangă – ,,Fata babei și fata moșneagului”.

Se face lectura integrată model de către învățătoare și se discută imaginea din manual.

Pentru familializarea cu textul, învățătoarea propune un joc: ,,Povestea încurcată”. Sunt prezentate frontal imagini din întreaga poveste și elevii au sarcina de a le așeza în funcție de ordinea logică a ideilor.

Elevii vor fi îndrumați spre o lectură atentă, în care trebuie să respecte citirea corectă, cu respectarea semnelor de punctuație și respectarea intonației. Elevii vor sublinia cuvintele și expresiile necunoscute din text, vor fi scrise și explicate la tablă. Alcătuiesc oral enunțuri cu expresiile și cuvintele noi.

Se vor forma echipe de câte doi elevi , se împart fiecărei echipe câte un bilet pe care este scris câte un proverb. Sarcina este aceea de a lipi la tablă , in jurul imaginii reprezentative din poveste acel proverb care ar putea reprezenta învățătura textului.

Se fac aprecieri verbale asupra modului de desfășurare a activității și modului de implicare a elevilor.