COMUNICAREA INTERPERSONALĂ ÎN CODUL BUNELOR MANIERE – UNELE ASPECTE PRIVIND PROTOCOLUL CASEI REGALE A ROMÂNIEI [309277]
[anonimizat] A ROMÂNIEI
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Adela Fekete
Absolvent: [anonimizat]
2018
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………………………………….. 3
Capitolul I : Partea teoretică
1.Definiții conceptuale privind eticheta și protocolul în cradul Casei Regale………. 4
1.1.Etimologia cuvântului protocol și multiplele fațete ale acestei notiuni in cadrul
comunicării interpersonale………………………………………………………………………………….. 4
1.2.Etimologia cuvântului etichetă………………………………………………………………………. 6
1.3.Etimologia notiunilor de „Simbol Național” si „Identitate Națională” ……………….. 8
1.4. Valorile Casei Regale …………………………………………………………………………………… 13
1.5.[anonimizat],[anonimizat] ………………. 16
1.5.1.Persoanele regale și personalul care activează în cadrul protocolului
Casei Regale și maniera în care acestea comunica și resprectă anumite
legi …………………………………………………………………………………………………… 16
1.5.2.Reguli de comportament atat în cadrul familiei regale cât și în relațiile
interpersonale atât între membrii Familiei Regale cât și între supușii
Altetelor Lor ……………………………………………………………………………………….. 18
1.5.3.Relațiile Familiei Regale cu personalul curții ………………………………………….. 19
Capitolul II : [anonimizat] a României
2. Reguli de etichetă in prezenta membrilor familiei regale………………………………. 21
2.1.Comunicarea scrisă în cadrul protocolului casei regale din România ………………… 21
2.1.1.Scrisoarea …………………………………………………………………………………………… 21
2.1.2.Invitația ……………………………………………………………………………………………… 23
2.2.Comunicare verbală ……………………………………………………………………………………. 25
2.2.1.Formule de salut ………………………………………………………………………………….. 25
2.3.[anonimizat] ……………………………………………………………………………. 27
2.3.1. Ținutele …………………………………………………………………………………………….. 29
2.3.2. Mesele ……………………………………………………………………………………………….. 35
2.4.Ceremoniile de decorare ……………………………………………………………………………… 43
2.5.Garden Party ……………………………………………………………………………………………… 49
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Alegerea acestei teme a fost strans legata de dorinta mea de a scrie despre Codul bunelor maniere în comunicarea interpersonală și unele aspecte privind protocolul Casei Regale a României. Coordonatorul mi-a oferit această șansă dându-mi un subiect pe care l-am acceptat imediat datorită complexității și abordării unei pagini extrem de importante din istoria monarhiei din România.
Mi-a plăcut faptul că am putut să abordez o problemă puțin scrisă și citită în vremurile contemporane, temă care a influențat intens viața societății române. Am descoperit ideea de comunicare interpersonală doar analizând relațiile membrilor Familiei Regale incluzând în special tenacitatea regilor în discurs și încrederea pe care o transmitea populației în acele vremuri tulburi ale societății Românești.
Prin partea teoretica prezentată în capitolul I am evidentiat principalele definitii conceptuale privind tema abordata si anume „ Comunicarea interpersonala în codul bunelor maniere și unele aspecte privind protocolul Casei Regale a României” precum protocolul și eticheta, reușind astfel să înțelegem, că cele doua în mod fundamental presupun stabilirea și mentinerea relațiilor interpersonale și asigură raporturile dintre membrii familei, prieteni sau oameni importanti de afaceri.
În urma studiului de caz prezent în capirolul al II-lea am facut cunoscute principalele reguli de eticheta folosite în prezența Familiei Regale, începand cu comunicarea în scris în cadrul protocolului Casei Regale a Romaniei și până la comunicarea nonverbală care mai este denumita și limbajul corpului, exprimând sentimentele și emoțiile fiind deosebit de greu de controlat, transmițând uneori voluntar sau involuntar informații despre propriați persoană.
În istoria politică a monarhiei din România din perioada interbelică, societatea românească s-a confruntat cu suișuri și coborâșuri, dar, cel mai important lucru demonstrat a fost eticheta regală și protocolul de care au ținut cont ieșind de multe ori victorioși din momentele nefavorabile ale acelui timp, deoarece valoarea unui om nu este dată de cunoștințele lui, fie acestea oricât de vaste, ci de morala care îl călăuzește în viață, de idealul ce-l însuflețește și de caracterul ce-l propulsează către autoperfecționare neîncetată și progresivă, spunea Vasile Goldiș în presa anului 1932.
Așadar, în această lucrare am vrut să strâng toate cunoștințele atât despre comunicarea interpersonală cât și despre protocolul Casei Regale a României, să concentrez cele mai simple și totodată cele mai inteligente idei cu care conducătorii monarhiei din România au știut într-un mod extraordinar să fie pe deoparte intelectuali rasați și pe de altă parte comunicatori destoinici în vreme de război.
CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICĂ
Definiții conceptuale privind tema lucrării
Etimologia cuvântului protocol și multiplele fațete ale acestei notiuni în cadrul comunicării interpersonale
Protocolul în mod fundamental presupune stabilirea și menținerea relațiilor interpersonale și asigură cadrul desfășurării raporturilor dintre membrii familiei, prieteni, oameni de afaceri sau lideri mondiali.
Din punct de vedere etimologic , protocolul ne trimite la termeni grecești protos (,,primul’’), și Kolla (,,lipici’’), Așadar , protocolul a fost definit drept ,,lipiciul’’care îi ține pe toți la un loc.Manierele formează principalul ingredient al,, lipiciului”care ține unită familia, iar dacă respecți o conduită adecvată poți contribuii la întărirea legăturilor tale nu numai cu familia ,dar și cu prieteni sau alte persoane cu care iei zilnic contact. Menținând tradițiile , cunoscând obiceiurile și păstrând o conduiă corespunzătoare în interactiunea noastră creăm un mediu propice pentru a coopera reciproc unii cu ceilalți. Iar pentru asta există anumite principii care formează fundamentul tuturor manierelor, iar aceste principii sunt reprezentate de respect adică de atenția pe care ar trebuii sa le o acordăm celorlalți, adică sa îi tratăm pe oamenii din jurul nostru cu grijă și întelegere. Dar nu doar respectul este un principiu important acesta este urmat de considerație ( felul în care îti pasă de celălalt, și cum îți poate influența acesta comportamentul) și de sinceritate , dar pe acesta îl pot numi cel mai important principiu deoarece mințiundui pe ceilalți te minți pe tine, iar cel mai frumos lucru este sa fii sincer cu persoanele pe care le prețuiești.
Indiferent care ar fi situația și oriunde te afli, dacă decizi să te porți cu respect, considerație și sinceritate, înseamnă că ai ales calea corectă. Și dacă uneori consideri că respectul împreună cu considerația și sinceritatea îi aduc avanantaje celeilalte persoane fii singură că îți vor aduce și ție, pentru că ,,felul în care folosești cuvintele are efect asupra oricărei relații de orice gen”.
În privința ceremonialului Curții Domnești una dintre lucrarile esențiale , ale bibliografiei de specialitate, aparține lui Tudor Văcărescu care era Mareșalul Curții Regale.Acesta la inițiativa lui Carol I scrie în anul 1876, lucrarea intitulată ceremonialul Curții Domnești. Lucrarea vorbește despre ceremonialul existent deopotrivă în țările române cât și despre ceremonialul folosit de alte țări cu regalitate precum Anglia, Belgia, Danemarca, Franța, Olanda, Suedia.
Tudor Văcărescu revizuia și completa în document redactat în anul 1876 folosind un titlu nou în strânsă legatură cu schimbarile din acea vreme si anume Ceremonialul Curții Regale a României. Astfel lucrarea cuprindea norme de protocol și de etichetă ce priveau relațiile pe plan internațional .
Ceremonialul Curții Regale cuprindea doua părți .În prima parte vorbea despre regulile care îi vizau pe reprezentanții străini și pe membrii corpului Diplomatic , iar in cea de a doua parte vorbea despre regulile care vizau autoritațile statului și persoanele private. Din aceasta cauza corpul Diplomatic si reprezentanții străini se bucurau întotdeauna de o poziție privilegiată fiind primiți înaintea autoritațiilor statului. În plus, pe baza hotărârilor Regelui , noul ceremonial stabilea ordinea de precădere pentru toate autoritățile , iar asta se întâmpla încă din cele mai vechi timpuri de la Codul lui Hammurabi primul cod de legi cunoscut în istoria umanitații și transmis până în zilele noastre. Codul a fost elaborat în anul 1750 î.e.n și cuprindea 282 de paragrafe care conțineau atât dispoziții de drept public cât și de drept privat ce reglementa normele de conviețuire ale cetatenilor în regatul Babiloniei.Codul cuprindea și dispoziții referitoare la etichetă respectiv conduit în cadrul ceremonialului de încoronare a Regelui.
Și în China Antică exista o preocupare pentru protocol , ceremonial și etichetă. Cofucius ( 551-479 î.e.n) într-una dintre cele cinci opere emblematice ale sale sublinia principiile morale raportându-se la statutele regale, dezvoltarea ceremonialului și relatiile interumane. Dar Confucius nu a fost singurul care punea accent pe protocol si etichetă, în Grecia Planton (427-347 î.e.n) în scrierile sale ne vorbea și despre noțiuni de protocol și de ceremonial de asemenea aceste norme vizau eticheta primirii oaspeților sau atribuțiile și privilegiile ambasadorilor. Spre deosebire de greci , romanii puneau mult mai mult preț pe protocol și în special pe oridinea de precădere.
Ceremonialul și eticheta au căpătat o importanță deosebită în perioada Imperiului Roman când aparițiile suveranilor și primirile erau organizate cu minuțiozitate. Notitia Dognitatum era documentul unic în arhivele Imperiului Roman , și descrie în detaliu organizarea administrativă în Imperiul de Rasărit și Imperiul de Apus. Din păcate originalul nu mai exista însa mai sunt existente câteva copii dintr-o culegere de texte Romane.
Însă se spune ca primele codificări de texte provin din franța din timpul Regelui Francisc I ( 1515-1547) când a fost stabilită ordinea de precădere a nobililor, onorurile și privilegiile acestora.Mai departe , Regele Henric al II- lea (1547-1559), prin edictul dinaprilie 1557 a fixat reguli clare de ceremonial iar reformele in acest plan au fost continuate de Regele Henric al III-lea.
Protocolul a cunoscut o evolutie fundamentală în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715)fiind stabilite reguli de ceremonial ce trebuia respectate în functie de ocazie cum ar fi : încoronoări, căsătorii sau ceremonii de oficiere.
În România , normele de protocol s-au instituționalizat prima data în timpul domnitorului Carol I, care afost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România. De la el a început practic totul Familia Regală, statul modern, țara independentă și suverană, iar rând pe rând si an dupa an sub domnia acestui rege , Români a dobândit modernitate și statornicie.
”Totul pentru țară. Nimic pentru mine” este crezul după care s-a ghidat acesta pentru a conduce vreme de 48 de ani România ,având astfel cea mai lungă domnie din istoria României. Pentru el România deși nefiind țara sa natala a însemnat totul , iar primul lui cuvânt rostit în limba română a fost „Jur!”rostit de Carol .În momentul depuneii jurământului acest domn a mai spus „Punând picioarele pe acest pământ, am și devenit român! Cetățean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăși cu dumneavoastră soarta cea bună ca și cea rea”.
1.2. Etimologia cuvântului etichetă
Cuvântul etichetă provine etimologic din limba franceză de la étiquette, semnificând reguli convenționale de comportare ( politicoasă) , folosite in relațiile dintre membrii unui grup.
Eticheta și manierele sunt foarte strâns legate între ele , dar asta nu înseamna ca ele reprezintă același lucru ba chiar aș putea spune ca sunt complementare.
Dacă vom consulta dicționarul vom observa că termenul maniere provine din limba franceză de la manière și înseamnă mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate; comportare, ținută conform DEX, Ediția 2009.
Manierele vin mai mult din inimă, pentru că se referă la amabilitate și bună-cuviință, nu la un anumit set de reguli. Respectul, bunătatea și prețuirea sentimentelor celor din jurul tău reprezintă baza bunelor maniere. Astfel poți avea relații interpersonale bune cu cei din jurul tău. Manierele sunt o conștiință sensibilă a sentimentelor altora care în ziua de astăzi nu toții o mai dețin , dar dacă le cunoști vei avea maniere indiferent ce furculiță vei ține în mână, deorece bunele maniere sunt ceva din interior un simț înnăscut al prețuirii celorlalți și respectul față de sine.
Apariția conceptului de etichetă și evoluția sa s-au dezvoltat în Franța, aceasta fiind țara în care erau elaborate pentru prima data normele de protocol.
Regele Ludovic al XIV- lea,a fost cel care a creat conceptul de etichetă și a dezvoltat protocolul regal.
Din cauza faptului că regele găzduia mai mereu în Gradina Palatului Versailles recepții, iar invitații obișnuiau să calce în picioare peluzele, rupând florile și plantele decorative , acesta a decis să pună, din loc in loc mici avertismente ce cuprindeau diverse mesaje :„Nu călcați iarba ” „ Atenție la flori ”, „Stați pe cărare”.În limba franceză , avertismentele purtau numele de étiquette adică „ etichetă”.
Astfel, prin acest concept, micile semne de atunci s-au transformat, s-au înmulțit și întrunesc acum un cod al bunelor maniere pe care îl considerăm „ etichetă” iar aceste reguli trebuie sa le respectăm în viața de zi cu zi. Ele ne transmit sfaturi precum : „Spune te rog și mulțumesc”, „Când te așezi la masă, scoate, te rog și șapca”, „ Te rog ajută-mă să strâng masa”. Eticheta sau codul bunelor maniere, te v-a conduce în toate activitățiile tale. Cu ajutorul ei vei fi îndrumat indeajuns de bine încât să o scoți la capăt din orice situație.
Eticheta regală nu este doar un concept ce ține de politețe , protocol sau educație , ci și un mod de a te respecta atat pe tine cât și pe cei din jurul tău, purtând anumite haine și respectând anumite norme toate acestea le dau oamenilor sensul apartenenței la o lume stabilă și admirată în care libertatea se imbina armonios cu mândria , demnitatea și valoarea
Eticheta este o parte a ființei nu un veșmânt al ei. Eticheta este reflectarea înăuntrului nostru,cu aspirațiile defectele, visurile noastre, cu demonii, bunătatea si rautatea, frica și curajul cu tot ce vrem și cu tot ce nu vrem să le arătăm celorlalți.
Bunele maniere și eticheta au evoluat constant în raport cu transformările social-politice ce au loc, de-a lungul timpului.
Spre exemplu dacă în urma cu zeci de ani, glezna unei doamne trebuia să fie întotdeauna acoperită căci era considerată o parte intimă a corpului, astăzi vederea gleznei nu mai surprinde pe nimeni. La fel în urmă cu zeci de ani, bărbaților le era interzis să fumeze în fața unei femei sau să iasă în oraș fără să poarte costum și pălărie, în ziele noastre această regulă nu mai este obligatorie.
Citându-l pe Judith Martin , el spunea ca eticheta se referă la totul , in ceea ce privește comportamentul social uman. ,,Comportamentul este reglat de lege atunci când eticheta este distrusă sau atunci când interesele sunt mari. Cu toate acestea, eticheta reprezintă un mic contract social pe care-l facem că vom înfrâna o parte din impulsurile noastre mai provocatoare în schimbul unui trai mai mult sau mai puțin armonios într-o comunitate.,,
În timp cu toții întâlnim persoane care considera eticheta si bunele maniere inutile, dar totul este greșit deoarece eticheta este un cod comportamental bazat pe onestitate ,respect și considerație. Eticheta nu este un set de reguli rigide, este fluidă schimbându-se odată cu vremea . Eticheta ne ghidează să acționăm în așa fel încât să îi facem pe ceilalți să se simtă confortabil.
Eticheta este flexibilă și evoluează constant în raport cu transformările sociale și politice. Ceea ce contează este să înțelegem că respectarea regulilor protocolare reprezintă oricând o condiție pentru reușita evenimentelor private sau a celor oficiale.
Etimologia notiunilor de „Simbol National” si „Identitate Natională”
Cuvântul național provine din latina ( nationalis), care aparține unei națiuni sau unui stat.
Sentimentul de identitate națională este intim fiecărei persoane și depinde de felul în care are loc în cazul fiecărei persoane procesul de interiorizare a reperelor identitare reprezentate de „puncte comune” precum limba vorbită, schimburile economice, diversele practici sociale, simbolistica locală, comunitară sau de stat, cultura, muzica, bucătăria, istoria așa cum este ea povestită în școli, la radio sau la televizor.
Din cele mai vechi timpuri monarhia s-a bazat pe însemnele regale,în speță monarhia în România s-a bazat pe cele cinci simboluri ale autoritații supreme: și anume coroana regală, buzduganul, mantia regală și pavilionul regal. Cunoscute și sub numele de „regalia”, însemnele regale erau, de fapt, drepturile prerogativele și privilegiile de care se bucura suveranul, adică simbolurile regalității.
Coroana regală, semnifica un simbol al puterii și al suveranității, reprezentând unul dintre cele mai importante însemne regale. Prima coroana regală română a fost lucrată în anul 1881, la ordinul Regelui Carol I, din oțelul care provenea de la un tun turcesc cucerit în urma luptelor din timpul Războiului de Independență (1877). Partea interioară a coroanei era confectionată din catifea purpurie, în timp ce partea exterioară era formată dintr-un cerc de oțel împodobit cu pietre alungite, rombice și perle din oțel. Pe latura superioară a cercului, au fost aplicate opt ornamente sculptate în formă de frunză(fleuroni) care alternează cu opt figuri mai mici ce se termină în partea de sus cu niște perle de oțel . Din vârful acelor fleuroni pleacă spre mijlocul coroanei opt lame arcuite ornate cu mărgăritare, care se unesc intr-un glob deasupra căruia se află Crucea „Trecerea Dunării”.
Fig. 1. Coroana Regală (Sursa: http://www.capodopere2019.ro/coroana-de-oel-a-regilor-romaniei.html)
Folosită la ceremoniile de încoronare, coroana regală simboliza sacrificiile făcute de poporul român pentru câștigarea independenței, cinstind totodată memoria soldaților căzuți pe câmpul de luptă și devenind o emblemă a Casei Regale și a reîntregirii României.
Realizata la Arsenalul Armatei, coroana a fost purtata pentru prima oară de Carol I la 10 mai 1881 cu ocazia Serbărilor Încoronării. Paruzeci și trei de ani mai târziu, la 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand era încoronat la Alba Iulia, purtând coroana de oțel a predecesorului său. Regele Mihai a fost ultimul rege încoronat, la data de 6 septembrie 1940, în Catedrala patriarhală, fiind uns de către Patriarhul Nicodim.
În privința coroanei purtate de Regina Maria cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, aceasta a fost realizată de casa pariziană de bijuterii Falize. Concepția coroanei i-a aparținut lui Costin Petrescu, dar însăși suverana a contribuit la realizarea acesteia prin idei proprii. Astfel, Regina Maria a optat pentru o coroană în stil medieval asemănătoare modelelor folosite de soțiile domnitorilor români. Coroana era realizată din aur și cântarea aproximativ 2 kg ( 1 854 de grame ) și avea 18 cm înălțime, prezentând motive florale și geometrice prin pietre semiprețioase precum opalul, piatra lunii, turcoazul, ametistul, granatul și calcedonitul, iar interiorul coroanei realizat din catifea de culoare vișinie.
Buzduganul era folosit de Regele Ferdinand ca simbol al puterii regale, înlocuind sceptrul în România. Acesta a folosit pentru prima data buzduganul la ceremoniile din 10 mai 1920. Buzduganul era realizat din aur, argint aurit, argint, email alb și turcoaz, perle și spineli reproducând forma unui buzdugan medieval.
Fig. 2. Buzduganul (Sursa: https://www.svnews.ro/coroana-de-otel-a-romaniei-si-buzduganul-regelui-ferdinand-la-muzeul-de-istorie-din-suceava/87769/)
Gămălia buzduganului este așezată pe capul unei acvile crucifere și este susținută de reprezentările alegorice feminine ale celor cinci provincii istorice precum ( Țara Românească, Moldova, Transilvania, Basarabia, Bucovina) reunite în 1918.
Regii Carol I și Carol al II- lea, foloseau în locul buzduganului bastonul de mareșal. Bastonul pe care-l purta Carol I avea o lungime de 35 cm și o formă cilindrică , îmbrăcat in catifea purpurie împodobit cu acvile crucifere și capete de bour alb.
Mantia Regală și aceasta reprezenta un simbol al regalității , iar ea a fost folosită pentru prima dată de Regele Ferdinand și de Regina Maria la ceremonia de încoronare, Regele Carol I fiind încoronat în uniforma de general. Mantia Regelui Ferdinand a fost realizată la Viena , conceptia i-a aparținut pictorului Casei Regale, Costin Petrescu fiind inspirat din costumele domnitorilor români din Evul Mediu. Mantia era confecționată din catifea de mătase de culoare roșu- granat, ornată cu fir de aur cu guler și margini de hermină.
Fig. 3. Mantia regală (Sursa: http://evz.ro/un-bun-roman-regele-ferdinand-i-1.html)
Pavilionul regal( sau stindardul regal)reprezenta un drapel care avea un desing mult mai diferit față de drapele național, care îl repezenta pe monarh sau pe membrii Familiei Regale. Rolul acestui simbol al regalității era acela de a arăta clădirea sau vehiculul ăn care se deplasa suveranul ori un alt membru al Familiei Regale, existând în două dimensiuni unul mare pentru clădiri și unul mic pentru vehicule.
Fig. 4. Pavilion regal (Sursa: http://www.familiaregala.ro/familia-regala/pavilionul-regal)
Atunci când Regele Mihai se afla într-una dintre reședințe, pavilionul Majestății Sale stătea arborat pe clădire. În absența Majestății sale, dacă în reședință se afla Principesa Moștenitoare, atunci va fi arborat în stindardul Alteței Sale Regale.
Din punct de vedere istoric, în anul 1867, prin legea pentru fixarea și stabilirea armelor României, s-a hotărât ca pavilionul Domnului și, mai târziu, al Regelui s- fie tricolor și să conțină în mijloc stema țării. Pe secțiunea galbenă a fost brodată stema țării iar în extremitățile celorlalte secțiuni , cea roșie și cea albastră a fost brodată coroana regală.
Prin urmare ,,Coroana regală nu este un simbol al trecutului , ci o reprezentare unică a independentei , suveranități si unitații noastre . Coroana este o reflectare a Statului , in continuitatea lui istorică, si a Națiunii in devenirea ei. Coroana a consolidat românia prin loialitate , curaj, respect, seriozitate și modestie.’’, spunea Mihai I Rege al României printre nenumăratele scrieri ale acestuia.
Valorile casei regale
Valorile morale cuprind întreaga existență umană. Ele sunt repere de bază ale noastre sufletești și spirituale. Unele sunt fundamentale (cardinale),altele sunt secundare sau derivate; unele țin de scopuri (denumite valori finale), altele de mijloace (valori intrumentale); unele privesc lucrurile (opere, bunuri), alteleprivesc persoanele ( caracter, personalitate); anumite valori au caracter facultativ, altele au un caracter obligatoriu. Acestea din urmă sunt sprijinite și apărate, promovate de sisteme normative care include reguli și sancțiuni morale, juridice și religioase.
Standardele etice rezultă din diversitatea sistemelor de valori ( modul în care ne organizăm sau ierarhizăm propriile valori care ne ghidează în luarea deciziilor).
Astfel, diferitele segmente ale societății în special Casa Regală își creează sisteme de valori proprii care sunt reflectate în sisteme etice diferite. Toate însă, se racordează indestructibil principiilor etice guvernante într-o societate și vizează direct conduita curentă, obiceiurile și atitudinile oamenilor, cu privire la conceptele generale de bine și de rău, de adevăr și minciună, de etichetă și discriminare și libertate și constrângere.
Valorile morale fundamentale sunt:
Binele: util pentru un scop, o ființă, eficacitate, bunăstare, succes în afaceri (dar nu cu orice mijloace);
Adevărul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicitatii;
Iubirea aproapelui: respect, pretuire, bunatate, blandete, compasiune, mila, daruire, solicitudine;
Dreptate: echitate, retiune, corectitudine, civism;
Omenia: umanism, onestitate, sinceritate, modestie;
Datoria si obligatia morala: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generosi, a fi cinstiti, a cultiva prietenia, a urma binele, a evita raul.
Valorile regalitații nu sunt reprezentate doar de coroane , sceptre si lucruri materiale ci este reperezentată prin valorile morale pe care oricine ar trebuie sa le aibă , familia regală a dat de multe ori dovadă de moralitate regina Ana fiind o personalitate deosebită pentru România sau„Nanne”, așa cum era poreclită principesa Ana, viitoarea regină a României, s-a născut într-o familie de rang regal care totuși a trăit modest într-un cartier al Parisului până când a fost nevoită să ia drumul exilului datorită celui de-al Doilea Război Mondial. Fire puternică și creativă, principesa s-a bucurat în timpul copilăriei de căldura familiei sale și de jovialitatea fraților cu care se înțelegea foarte bine. Deși starea materială era precară, atât principesa, cât și frații acesteia au primit o educație foarte bună și formare profesională datorită perseverenței părinților.
Regina Ana a avut o adolescență diferită față de alte principese din aceeași perioadă. Pe de o parte, aflată în exil cu familia, aceasta s-a angajat în diverse centre comerciale pentru a aduce un venit suplimentar familiei. Pe de altă parte, după ce frații ei s-au înrolat, și principesa a devenit membră a Armatei Franceze luptând sub steagul țării pe fronturi europene și africane. A dobândit în perioada tinereții cunoștințe de infirmieră, de mecanic, de artă și de publicitate. Unele, ca și cunoștințele de mecanică, le-a valorificat mai târziu.
Regina Ana l-a cunoscut mai întâi pe regele Mihai din cele auzite de la mama ei, iar regele a cunoscut-o pe principesă dintr-un reportaj de pe frontul african. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la Londra și în scurt timp s-a oficializat relația prin logodnă și căsătorie.
Fig. 5. Regina Ana a României (Sursa: http://stiri.tvr.ro/ana-a-romaniei-povestea-unei-regine_820048.html#view)
Când i s-a permis accesul în țară, regina Ana nu a ezitat să îl reprezinte și să vorbească în numele regelui Mihai. A realizat numeroase acte pentru români: vizite, fondarea unor fundații, acordarea de patronaje, strângerea de fonduri, donații. A cunoscut țara foarte bine și i-a plăcut România, în special partea rurală unde considera că e concentrată esența și frumusețea poporului. Regina a murit la vârsta de 92 de ani și a fost immormântată la curtea de Argeș , dar a fost o persoana excepțională demnă sa poarte o coroana si să reprezinte monarhia în România atat de frumos.
Așadar Regina Ana ar putea fi un un exemplu de moralitate pentru casa regala atat pentru trecutul ei ci si pentru faptul că Regele Mihai I a fost învățat in mare parte de la ea cum sa se descurce cu lucruri puține si simple. Regele Mihai s-a născut într-o Românie proaspăt unită la 25 octombrie 1921, a fost fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena , crescut în spiritul dragostei de neam și unitate. El a fost proclamat rege în 1927, domnind sub regență până în anul 1930. Cu toate că în 1948, a fost exilat Regele Mihai I a purtat cu sine, pretutindeni valori morale și culturale ale neamului românesc, iar dragostea Majestații sale față de valorile cultural-nationale și nădejdea în dezvoltarea permanentă a României ar trebuii să fie un reper pentru toti românii.
Dar monarhia în România a început prima data de la Regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, absolvent al scolii de artilerie de geniu din Berlin, tanarul de numai 27 de ani a ajuns in Romania pe 8 mai 1866. Drumul catre Bucuresti a fost plin de peripetii, principele Carol fiind obligat sa foloseasca un pasaport fals, deghizat fiind în om de afaceri. In contextul conflictului austriaco-german, el risca sa fie arestat la Viena, fiind ofiter german.în 1881, Carol I primeste titlul de Rege, iar Romania devenea Regat. Cei 48 de ani de domnie ai sai au dus la schimbari majore în viata statului roman. Regele era un om extrem de sever si disciplinat, iar Regina Elisabeta spunea despre sotul ei ca “si in somn el poarta Coroana pe cap”.
Prin urmare aș putea spune că familia regală încă din vremea regelui Caro I a fost modestă și a incercat sa treacă prin toate greutațile păstrându-și onoarea și purtând coroana cu mândrie, de aceea valorile casei regale nu s-au limitat niciodata la lucruri fizice , moralitate, eticheta si principiile au fost cele care au triumfat iar după parerea mea familia regala este o valoare a României.
1.5.Legi care cuprind dispoziții,de drept public,precum și de drept privat, care reglementează normele de conduită în cadrul Casei Regale
15.1.Persoanele regale și personalul care activează în cadrul protocolului Casei Regale și maniera în care acestea comunica și respecta anumite legi
Asa cum s-a mentionat putin mai devreme Theodor Vacarescu- Maresalul Curtii prezinta structura Curtii in «Ceremonialul Curtei Domnesti a Romaniei» si, mai tarziu, in «Ceremonialul Curtii Regale a Romaniei».
Curtea Regala este alcatuita din Casa civila, Casa militara si Casa Reginei.
Casa civilă era cea care includea demnitarii și persoanele care aveau însărcinări pe langa rege, cabinetul regelui, administrația Curții si a domeniilor regale precum și intendența pelatelor regale. Atribuțiile personalului din casa civilă erau următoarele : Întrețineau palatele , grajdurile și garajele regelui. Personalul se ocupa de buna funcționare a asociațiilor și fundațiilor care depindeau de rege si regină , de secretariat, arhivă precum și de biblioteca regelui. Din personalul Casei Civile faceau parte consilierii pe diferite probleme. Acesti angajați erau subordonții mareșalului palatului și erau plătiți din lista civilă, până când o lege va putea reglementa drepturile lor la pensie , precum și ajutoare de concediu pe venituri obținute pe Domeniile Coroanei.
Casa militară era formată din aghiotanții regali și onorifici și de ofițerii de ordonță a regelui, jucând rolul de însoțitori, ajutoare de gardă a palatului și a suveranului, acești angajați ascultau de oridinele Mareșalului. Comandantul miliar fiind, insă, un general al armatei române.
Casa reginei ultima casa din cadul Curții Regale era deservită de Doamnele de onoare și de samberlan. Doamnele de onoare îndeplineau o parte din atribuțiile pe care le aveau , pe laga Rege, aghiotanții, iar prin intermediul Casei Regale , Regina putea stabili legătura cu guvernul.
Mareșalul Curții Regale avea rang de înalt demnitar și reprezenta oficial curtea pe lângă autoritațiile publice. El era cel care asigura contactele cu Guvernul, Ministerele și Ambasadele. Mareșalul curții aproba programul audiențelor , acorda brevete și licențe furnizorilor curții, organiza serbările, ceremoniile și călătoriile Familiei Regale.
Structura curții regale a României este asemănătoare cu cea a Curțiilor Europene, dar spiritul timpului si personalitatea Suveranului determina stilul protocolului său. În timpul domniei lui Carol I, protocolul era strict si milităresc , luând forme mai democratice în timpul Regelui Ferdinand , în timp ce regele Carol al II- lea adopta un protocol plin de fast.
Între 1930-1940, ceremonialul suferea o serie de modificări. Statutul organic, publicat in 1940 producea schimbări in structura Casei Regale ; de exemplu, propunerile de personal sau avizările de buget revin prin statut Mareșalului Antonescu, poate cel mai elocvent exemplu de imixțiune in structura Casei Regale. Noua definire a atributiilor Mareșalului Palatului erau urmatoarele : Mareșalul continua sa aibă rang de mare demnitar, dar asigura numai legătura oficiala dintre Rege si conducator (se anula astfel legatura directă dintre Rege si Guvern), Conducătorul statului dubla cea mai importantă atribuție a Mareșalului casei, supervizând audiențele la Rege ; celelalte atribuții ale Mareșalului se mențineau.
Conform noului statut, Casa civilă cuprindea personalul superior care nu facea parte din armata activă :
Doamnele de onoare iși pastrau atribuțiile, dar erau secondate de Doamnele de Curte, propuse si numite de conducător, pe o perioada de 6 luni. Activitatea Reginei fiind controlata ;
Administratorului Curtii ii revenea gestionarea bunurilor curții, ale Regelui si ale Regine Mame, a listei Civile si ale domeniilor coroanei. El concepea si executa bugetul. El gestinona bunurile altor membri ai Familiei regale, ținând seama de propunerile conducătorului statului.
Maestrul de ceremonii era subordonat Mareșalului Curtii, care era considerat Seful de protocol. In sarcinile care ii reveneau se inscriau corespondența regala, evidența audiențelor si programul solemnitaților și stabilirea protocolului pentru diferite ocazii
Prefectul Casei, care dispunea de un buget propus si supervizat era Mareșal, se ocupa de intretinerea tuturor bunurilor (animale, imobile si materiale) ale Casei Regale, gospodarirea interioara a resedintelor si asigurarea confortului suveranilor in reședinte și in calatorii.
In cadrul Casei civile, atat atribuțiile de secretariat arhiva si biblioteca, cât si consilierea Suveranului, erau preluate de Biroul regal de Studii, care utiliza serviciile unor consilieri speciali (arhitectură, probleme vamale, de contencios).
Curtea regelui Mihai avea o funcție reprezentativă. Inalții demnitari care indeplineau aceasta funcție aveau titlul acordat pe viață de catre rege, prin decret regal. Nu erau remunerații si nu erau functii in organizarea Curții. Aceste titluri se acordau de suveran numai la propunerea Conducatorului.
În prezent, structura Casei Regale cuprindea un numar mai redus de persoane, care indeplineau mai multe sarcini :
Șeful Onorific al Protocolului, care se ocupa de organizarea primirilor, a recepțiilor și a deplasărilor în țară și în străinatate (el era sprijinit, in acest caz, de Secretarul Privat al Majestății Sale Regelui si de Secretariatul Cabinetului Majestății Sale Regelui) ;
Directorul Casei Regale, care asigura relațiilr cu autoritățile, se ocupa de partea administrativa a proprietatilor Familiei (angajarea si supravegherea personalului, administrarea fondurilor), acorda licențe si brevete funizorilor Casei Regale ;
Secretarul Particular al Majestății Sale Regelui se ocupa de corespondența privata a regelui, arhivarea documentelor si era responsabilul Biroului de Presa. Insotea pe Majestatea Sa in toate calatoriile.
Secretarul Cabinetului Majestății Sale Regelui, care isi desfășura activitatea in Romania, avea ca responsabilitate corespondenta (primeste si raspunde tuturor cererilor), organizarea audiențelor, arhivarea documentelor. Organizeaza, sub indrumarea Șefului de protocol, toate deplasările in țara și în străinatate. Raspunde de organizarea zilnica a programului Majestății Sale Regelui (si a celorlalti membri care se afla in tara). Raspunde solicitarilor presei in conformitate cu precizările responsabilului Biroului de Presa.
1.5.2. Reguli de comportament atât în cadrul Familiei Regale cât și în relațiile interpersonale, atât între membrii Familiei Regale cât și între supușii Altetelor Lor
Grija , considerația, dragostea și politețea sunt patru ingredinte pentru o familia fericită, dar mai exită încă doua sinceritatea si respectul. Pentru a forma legături trainice în familie este nevoie de etichetă, care trebuie respectată indiferent de mediul în care ești.
Formulele de adresare în cazul membrilor Familiei Regale erau folosite de toți cei care vin în contact cu ei fie că era o comunicare scrisă sau una verbală.
De exemplu: Pentru Majestatea Sa Regele se folosește: Majestatea voastră ,Sire.În cazul Majestății Sale Regina : Majestate sau Majestatea voastră, în cazul Majestăților : Majestățile voastre, pentru Principese si Pincipi : Alteța Voastra Regala dar si (Alteță Regală) sau Altețele Voastre.
Salutul respecta un ceremonial care s-a simplificat între timp . În cazul bărbațiilor nu mai este impusă înclinarea corpului pot face doar un scurt gest prin înclinarea capuluiiar femeile fac o reverența, regula este respectată de fiecare membru al familiei față de rudele aflate într-o poziție superioară de titlu sau vârstă, iar mâna poate fi întinsa în formă de salut numai în cazul în care un membru al familiei o face primu.
Regele Mihai v-a folosii adresarea cu membrii personalului său , adresare la persoana a II-a singular , conform afirmațiilor sale numai partea bărbătească a familiei folosea acest mod de adresare.
Discreția și comportamentul reținut sunt obligatorii pentru orice membru al personalului Curții Regale. Zoe Cămărășescu scria despre mama sa, care ocupa poziția de domnișoară de onoare „ Mama își îndeplinea misiunea cu o discreșie perfectă și nu își depășea niciodată, prin sfaturi sau idei personale sarcina ce-i revenise. ”
1.5.3. Relațiile Familiei Regale cu personalul curții
Protocolul uneori chiar rigid (la curtea Regelui Carol I) nu exclude grija față de viață personală a angajaților si a familiilor lor.
Copiii Doamnelor de onoare si ai apropiatiilor (miniștri, demnitari) Familiei Regale erau deseori invitați la Palatul Cotroceni si la Castelul Peleș. În sufrageria copiilor din Palatul Cotroceni, in prezența «nursei», aceștia serveau, impreună cu copiii cuplului princiar, ceai cu gustari sau dulciuri. Urma apoi siesta. Între acesti copii se legau uneori prietenii trainice, care nu se lăsau afectate de diferențele de rang.
Aveau loc plimbari ale copiilor cu trăsura, insoțiți de «feciori galonați»La Peles, copiii erau acceptați la ceaiul de după-amiază care se servea in serviciul Meissen. Venirea Reginei la ceai era o mare bucurie, căci ea stia sa inventeze distracții pentru copiii intimidați de decor si de protocol. Foarte apreciate erau vizitele la grajdurile regale pentru a hrăni poneii norvegieni sau vizitele in apartamentul pisicilor.
În zilele ploioase se servea ceaiul pentru copiii perechii princiare si prietenii lor in turn la Pelișor. Această camera care fusese aleasa pentru priveliștea deosebita pe care o oferea. Nu departe de Pelișor, in padure, Prințul Carol își construise o cabana, un fel de mic bordei, în fața căruia se aprindea focul și se fierbea într-un ceaun apă pentru ceai. Pe carbuni se cocea pâinea sau porumbul. Ceaiul se servea pe masuțe joase, inconjurate de scaune cu trei picioare.
Când copiii invitati la Peles îl intâlneau în parcul castelului pe Rege, acesta se apleca și îi săruta usor pe obraz și le vorbea cu blandețe. Copiii însa erau intotdeauna intimidati.
De exemplu, in 2003, copiii angajaților actuali a-i Casei Majestății Sale au fost invitați, împreună cu părinții, la evenimentul organizat de 1 Iunie în curtea Palatului Elisabeta. La același eveniment au luat parte și copiii personalitățiilor prezente cu aceasta ocazie. Întreaga asistență, membrii Familiei Regale copiii și parinții lor au luat parte la jocuri organizate. A existat un bufet rece.
O relație speciala se putea înfiripa între membrii Familiei Regale și personalul apropiat și devotat. Un exemplu elocvent este prietenia profunda pe care Regina Elisabeta o avea față de cea care i-a fost doamna de onoare timp de peste patru decenii – Zoe Bengescu. Cand află că aceasta din urma este pe moarte, regina nu mai tinea seama de regulile de protocol si mergea să-și viziteze prietena in casa acesteia. «Stiau amandoua ca este ultima oară când mai sunt impreună, dupa aproape cincizeci de ani petrecuti alături. Schimbau cuvinte banale, cu sufletul zdrobit. O dragoste, o prietenie, un devotament de cincizeci de ani » ! Cunoscând dificultațile financiare ale familiei, Regina oferea fiicelor ei o pensie care echivala cu salariul doamnei de onoare.
Această atenție față de personalul curtii Regale, de condițiile de munca si situația familiala s-a păstrat până la abdicarea Regelui Mihai. Regina Mama Elena verifica personal condițiile de muncă ale angajaților din castelul Peleș si castelul Savarșin și se informa asupra situației familiale ale acestora.
Această grijă față de angajati face parte din preocuparile prezente ale Familiei Regale.
CAPITOLUL II – PARTEA PRACTICĂ
CASA REGALĂ A ROMÂNIEI
2. Reguli de etichetă în prezenta membrilor Familiei Regale
2.1.Comunicarea scrisă în cadrul protocolului Casei Regale din România
2.1.1. Scrisoarea
Când vorbim despre cuvintele scrise , ele au magia lor personală ,deoarece scrisorile te ajută să ai legături într-un mod prin care în ziua de azi nu îl poți deprinde prin e-mailuri sau conversațiile telefonice, un telefon și un e-mail nu arată grija și afecțiunea pe care o resimți într-o scrisoare de muțumire sau de orice altă natură.
În trecut, scrisorile purtau peceți din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale, pentru a exista siguranța că nu vor fi deschise pe drum de absolut nimeni.
Pentru scrisorile cu caracter oficial, se folosesc coli de hârtie standard, având dimensiunea A4, iar cea mai fecvență este hârtia de culoare albă. Pentru corespondența privată se pot folosi si coli A5 și chiar hârtie colorată.
Fig. 7. Timbru din anul 1937 al Casei Regale a Romaniei (Sursa: https://jurnaldeistoric.wordpress.com/2012/11/12/timbre-cu-regii-romaniei-din-colectia-dl-dietmar-melzer/)
Un alt aspect se referă la plicul folosit pentru expedierea corespondenței, care ar trebuii să aibă o hârtie de calitate și aceeași textură și culoare ca hârtia. De asemenea, datele de pe plic trebuie să fie cât mai lizibile, pentru ca scrisoarea să ajungă cu bine la destinație.
Scrisorile adresate Custodelui Coroanei au pe plic mențiunea: "Majestății Sale Margareta. Custodele Coroanei romane". În interiorul scrisorii, se poate relua în colțul din dreapta sus aceeași mențiune. În textul scrisorii, formula de început este "Majestatea Voastră" sau „ Majestate”.
În scrisori, ca și în adresarea verbală, este de dorit evitarea formulei "dumneavoastra" și folosite formele "Majestatii Voastre", "al Majestatii Voastre", "pentru Majestatea Voastra" .
Pentru Principele Radu, mentiunea de pe plic este "Altetei Sale Regale Principele Radu al Romaniei". La inceputul scrisorii, formula de adresare directa este: "Alteta Regala" sau "Alteta Voastra Regala".
Pentru Principesele Elena, Sofia și Maria, scrisorile au pe plic mențiunea: "Altetei Sale Regale Principesa Elena a Romaniei" si asa mai departe, pentru fiecare dintre celelalte surori ale Majestatii Sale. La inceputul scrisorii formula de adresare directa este: "Alteta Regala" sau "Alteta Voastra Regala".
De asemenea, pentru Principese si Principi, va fi evitata formula "dumneavoastra" si folosite formele: "al Altetei Voastre Regale", "pentru Alteta Voastra Regala" etc.
Numai in scris, se poate folosi in loc de "Majestatea Sa" formula "MS", in loc de "Alteta Sa Regala", formula "ASR" si in loc de "Altetele Lor Regale", formula "AALLRR".
Membrii Familiei Regale a României folosesc hârtii și cartoane cu cifrul personal pentru corespondența personală. Dacă scrisoarea este trimisă de cuplul regal sau princiar, se pot folosii hârtii cu cifrul comun. Plicul folosit pentru expedierea scrisorilor sau cartoanelor are și el cifrul regal. Câteodată, se folosește o hârtie cu coroana regală și cu mențiunea reședinței regale din care a fost expediată corespondența, care este foarte personală și scrisă doar de mână.
Scrisorile transmise de stuff-ul Familiei Regale sunt întocmite pe o hârtie ce poartă stema regală și mențiunea departamentului în care activează persoana : Casa Majestății Sale Regelui sau Secretariatul Majestății Sale Regelui.
Fig. 8. Scrisoare trimisa de catre Regele Mihai I (Sursa: https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/regele-mihai-a-retras-titlul-de-principe-al-romaniei-nepotului-sau-nicolae)
În cazul în care scrisoarea trimisă este una de mulțumire, protocolul spune că aceasta trebuie să fie scrisă de mână și trimisă în termeni de șapte și zece zile de la eveniment sau de la primerea cadoului pentru care se mulțumește. Deseori, scrisorile de mulțumire se trimit pentru cadourile primite de Craciun, la botez, la căsătorie, la aniversări sau zile de naștere. De asemenea, trebuie sa se facă o referire directă la cadoul primit și să se facă o mențiune și deopotrivă adăugarea câteorva detalii pentru personalizarea scrisorii.
2.1.2. Invitația
Când vorbim despre primirea unei invitații la Casa Regală este de precizat faptul , ca de regulă invitațiile din partea Majestății sale Regele Mihai sunt trimise de către Șeful Onorific al Casei Majestății Sale. Un exemplu în această situație: „Șeful Onorific al Casei Majestății Sale Regelui este autorizat de către Majestatea Sa Regele să îi invite pe domnul sau doamna (X) la un dineu privat, la Palatul Elisabeta, vineri, 10 decembrie 2010, la ora 17:30”.Un exemplu de invitatie puteti vedea in fig. 6.
După participarea la un eveniment , i se poate mulțumii gazdei ținând cont de modalitatea în care a fost trimisă invitația.
Învitațiile trimise pe cartoane gravate necesită o scrisoare formală de mulțumire, în timp ce la invitațiile simple ( la un dineu acasă, de pildă) se poate răspunde cu o scurtă scrisoare sau cu o notă. În mod tradițional, scrisorile sunt adresate gazdei, dar se acceptă și scrisorile adresate cuplului care a găzduit evenimentul.
Dacă invitația a fost trimisă telefonic , verbal sau e-mail, nu trebuie să se răspundă printr-o scrisoare, ci să se folosească aceeași modalitate de comunicare folosită.
Invitația poate venii și din partea Altețelor Lor Regale Principesei Moștenitoare și principelui Radu. De pildă: „Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principele Radu au plăcerea să vă invite pe domnul și pe doamna (X) la Seara Palatului Elisabeta dedicată Asociației Române de Presă Sportivă, miercuri 8 decembrie 2011, la ora 18:00”
Fig. 9. Invitație Garden Party
Atunci când răspundem la o invitație trebuie să avem în vedere facptul că ne vom adresa acelui membru al Casei Majestății Sale Regelui sau al Familiei Regale care a adresat invitația. După participarea noastră la un dineu oficial, acestuia ii se poate trimite o scrisoare de muțumire, solicitându-se ca mulțumirile să-i fie transmise Suveranului.
Când vorbim despre monarhiile în ficțiune , unde structura Casei Regale este extrem de amplă, invitațiile se transmit într-o manieră diferențiată. Spre exemplu, în Marea Britanie, invitațiile Majestății sale Reginei sunt transmise de Lordul Steward( The Lord Steward of the Household), dacă este vorba de un dineu de stat este trimis ce Lordul Șambelan ( The Lord Chamberlain) ,pentru evenimentele importante ale Curții Regale ( Garden Party, căsătorii sau funeralii) și de Șeful Casei ( The Master of the Household) pentru activitătiile private ale Reginei care se desfășioară la Buckingham Palace sau la una dintre celelalte reședințe.
De regulă, o invitație cuprinde: natura evenimentului, locul în care se desfășioară evenimentul, data și ora începerii și, eventual, ora închiderii.
Invitația scrisă de mână, trebuie să conțină numele persoanelor invitate , în funcție de caracterul invitației se poate preciza și funcția.
Dacă invitația la un eveniment îi este transmisă unui membru al Familiei Regale, aceasta trebuie sa fie insoțită de o scrisoare. Este diplomatic și prudent, ca, înaintea transmiterii invitației oficiale, organizatorul să informeze Protocolul Regal în ceea ce privește natura și scopul evenimentului.
Doar în circumstanțe excepționale doi sau mai mulți membrii a-i Familiei Regale pot fi invitați la același eveniment. Dacă o invitație adresată unui membru al Familiei Regale este refuzată, aceasta poate fi retransmisă unui membru junior al Familiei, dar niciodată unui membru senior. De îndată ce un membru al Familiei Regale a acceptat invitația, participarea la eveniment trebuie să fie discutată cu Protocolul Regal și cu Secretarii privati.
2.2. Comunicarea Verbală
2.2.1. Formule de salut
Salutul reprezintă o manifestare de curtoazie atat față de o persoană cât și față de un grup.Arta conversației nu se învață precum formulele matematice, ci este dobândită ca o limbă străină, respectând anumite reguli.
Atunci cănd vorbim de protocol în cazul întâlnirilor regal, trebuie să ținem cont că la ajungerea membrilor Familiei Regale într-o clădire sau într-un spațiu exterior cât și la plecarea acestora se obișnuiește ca persoanele prezente să salute într-un anumit fel și anume bărbații salută cu o scurtă înclinare a capului fără să își încline și corpul, iar femeile salută cu o reverență, acest salut se face doar în fața anumitor membrii ai Familiei Regale: cum ar fi în fața Regelui, Reginei, Principesei Moștenitoare, Principeselor și Principilor. Această regulă este respectată și de membrii Familiei Regale față de rudele acestora care se află într-o pozitie superioară de titlu sau vârstă ( inclusiv dacă este vorba de soție, frate, soră, mamă sau tată).
Atunci când, ești invitat la Casa Regală una dintre regulile importante pe care ar trebuii să o cunoști este aceea că nu este indicat să se întindă mâna din proprie inițiativă pentru a saluta, ci numai dacă unul dintre membrii Familiei Regale o oferă. O a doua regulă importantă este aceea ca nu este indicat să se stea pe scaun atunci când vreunul dintre membrii Familie Regale stă în picioare.
Un alt aspect important în ceea ce privește protocolul este momentul în care unul dintre membrii Familiei Regale intră într-o încăpere, atunci invitații sunt rugați să se ridice ,această regulă este valabilă și pentru membrii Familiei Regale , aceștia ridicându-se în picioare atunci când un alt membru al familiei de o poziție superioară de titlu sau vârstă intră în încăpere.
Când este vorba de o conversație obișnuită este de dorit ca discuția să fie începută de rege nu de către invitați.
Dacă regele nu este de față, următorul membru al Familiei Regale ( în oridine de precădere o va face), deopotrivă este de dorit ca invitații să nu oprească membrii Familiei Regale în momentul în care aceștia poartă o conversație.
De asemenea, fumatul este considerat o impolitețe în prezența membriilor Familiei Regale. Nu este de dorit nici folosirea telefonului mobil în prezența Familiei Regale în nici o împrejurare fie ea publică, oficială sau particulară, folosirea telefonului mobil și fumatul în reședință sunt strict interzise.
Atunci când se dorește transmiterea unui mesaj verbal sau scris ori tranportarea unui cadou, comision sau a unui buchet de flori , este nepotrivit ca acest lucru să se ceară unuia dintre membrii Familiei Regale, nici măcar atunci când obiectul transmis are ca destinatar pe Majestatea Sa. Prin protocolul Casei Regale, prin Secretariatul Regal, telefonic sau prin poștă se poate realiza acest lucru.
Deopotrivă, nu este de dorit să se ofere sau să se ceară cărți de vizită membrilor Familiei Regale , toate contactele casei Majestății Sale pot fi oferite de către angajații casei sau găsite pe internet.
De asemenea este necesară vizualizarea protocolului regal înaintea unui eveniment public ce implică un amplasament pe scaune sau la mese ( reuniuni,spectacol de gală, conferințe, dineu sau prânz) la care unul sau mai mulți membrii ai Familiei Regale participă în calitate de invitați.
Uneori, persoanele care sunt invitate la evenimentele regale uită câteodată aceste reguli, nu pentru ca nu ar dorii să le respecte ci pentru ca sunt cuprinși de emoții. De cele mai multe ori doamnele fascinate de vederea membrilor Familiei Regale ,uită să facă reverență, sau altminteri din prea multă grijă, pentru a o executa cât mai bine se împiedică.
De asemenea când și când protocolul regal tradițional este încălcat. Întorcându-ne puțin în istorie și amintindu-ne cu toții cum în 2011 , cu ocazia vizitei Reginei Elisabeta a II-a în Australia tară a cărei regină este- prim-ministruldin vremea aceea , doamna Julia Gillard, a refuzat să facă reverență atnci când a primit-o pe Suverană la Canberra. Totuși, doamna Julia Gillard nu a fost singurul politician care a încălcat regulile protocolului regal. Un alt moment a fost când doamna Cherie Blair, soția prim-ministrului britanic a refuzat să facă o reverență în fața regineidar a și decis să se prezinte în pantaloni în cadrul unei vederi la reședința regală de la Balmoral, de asemenea un alt exemplu este și doamna Helen Clark unul dintre prim-miniștrii Noii – Zeelande.
Fiecare Casă Regală prezintă un protocol diferit, Casa Regală britanică recomandă ca și protocol , reverența, și salutul prin înclinarea capului din partea supușilor Suveranei. Este de menționat că persoanele de o altă naționalitate nu sunt în principal forțate să salute astfel.
Câteodată, voit sau nu chiar și cei mai mari lideri ai lumii încalcă protocolul. De exemplu Șeful Statului Vatican și liderul a cel puțin 1.2 miliarde de catolici, papa Framcisc I, s-a înclinat la vederea cu Regina Rania a Iordaniei. Deși protocolul cere ca persoanele vizitatoare să se încline atunci când îl întâlnesc pe Sfântul Scaun.
O altă întâmplare a fost atunci când la întâlnirea cu împărații Japoniei, Barack Obama președintele Statelor Unite a salutat aplecându-se la aproape 90°. Protocolul Statelor Unite hotărăște ca un Sef de Stat nu trebuie să salute făcând o plecăciune. În altă ordine de idei protocolul imperial nu permite ca un astfel de salut să fie însoțit de o strângere de mână.
Nu avem dreptul să-i atingem sau să-i îmbrățișăm pe membrii Familiei Regale. Una din cele mai cunoscute gafe de acest gen a fost făcută în 2009 de către Michael Obama cu ocazia vizitei Președintelui SUA la Londra , moment în care a îmbrățișat-o pe Regină în cadrul unui eveniment de la Palatul Buckingham.
2.3. Comunicarea non-verbală
Comunicarea nonverbală, numită deseori ca și limbajul corpului, reprezinta o modalitate de a transmite informațiile la fel ca și cuvintele, doar ca aceasta se realizeaza prin intermediul expresiilor faciale, gesturilor, atingerilor, mișcărilor, posturii corpului, accesoriilor personale ( haine, bijuterii, tatuaje), chiar și prin felul în care aranjăm masa, denotă ceea ce simți și ce fel de persoana ești. Comportamentul nonverbal reprezintă aproximativ 65 % din întreaga comunicare interpersonală.
Deseori comunicarea nonverbală scoate la iveală, adevaratele gânduri, sentimente, și intenții ale unei persoane. Din acest motiv, elementele ei sunt uneori numite „ indicii”, pentru ca dezvaluie descifrarea secretelor comunicarii nonverbale.
Secretele comunicarii nonverbale reprezinta o adevarată stare mentală a persoanei. Deoarece oamenii nu sunt mereu constienți de comunicarea nonverbală, iar limbajul corpului este de cele mai multe ori mai sincer decât cel verbal, care este utilizat deliberat (conștient) pentru a atinge obiectivele vorbitorului.
Ori de cate ori observăm comportamentul nonverbal al unei alte persoane reușim să înțelegem sentimentele, intențiile și acțiunile sale, sau să clarificam sensul cuvintelor spuse.
Astfel, prin comunicarea nonverbală înțelegem transmiterea voluntară sau involuntară de informații și exercitarea influenței prin intermediul elementelor comportamentale și de prezență fizică ale individului sau ale altor unitați sociale (grupuri si comunități umane), precum și percepția și utilizarea spațiului și al timpului.
Ca și comunicarea verbală, comunicarea nonverbală poate fi modelata în termenii de emițător, receptor, mesaj, canal de comunicare , efect, feedback si context al actelor de comunicare.
„Emițătorul” este sursa mesajelor , fie ele verbale sau nonverbale iar „receptorul” este destinatarul. „Mesajul” are o semnificație care este „codificată” ( tradusă într-un cod, într-un sistem de semne, adecvat canalului de comunicare și receptorului) de către emițător și „decodificată” ( netradusă) de către receptor.
Decodificarea mesajelor comunicării nonverbale trebuie să aibă în vedere contextul cultural și informațiile culturale.
Dar comunicarea nonverbala nu se bazează doar pe semnalele subliminale precum incrucișari ale brațelor, pupile dilatate și zâmbet trucat, se bazează si pe vestimentația purtată, tipul de muzica ascultat, și aranjarea unei mese sau unui dineu oficial.
2.3.1. Ținuta
Oamenii folosesc hainele in funcție de vârsta lor, sexul sau poziția socială.
Felul în care oamenii aleg sa se imbrace reprezintă o parte importanta în comunicare. Înainte de a vorbii, oamenii din jurul nostru iși pot face o părere despre tine doar bazată pe felul în care alegi sa te îmbraci.
Vestimentația transmite mesaje despre felul în care te comporți, gandești, sau despre personalitatea pe care o ai.
Vestimentația are un limbaj propriu, specific și ușor de interpretat de către cei din jurul tău, deasemnea în ceea ce privește Casa Regala a României orice persoană care intra într-una dintre reședințele Familiei Regale, trebuie sa respecte un cod vestimentar impus de către natura evenimentului la care ia parte dar și de către eticheta regală. Așadar, dacă ne prezentăm la o întâlnire privată sau suntem primiti de un membru al Familiei Regale, protocolul regal recomandă domnilor o ținutăde seara ce constă într-un costum de culoare închis cu cravată, în cursul zilei este recomandat costumul de culoare gri închis, ținuta recomandata pentru doamne constă într-o rochie de zi, ori costum de deuz-piecescu fusta sau rochie de seara trei sferturi. Militarilor le este recomdat să folosească ținuta militara momentului zilei și anotipului în care se afla.
În cazul in care evenimentul la care participam are un caracter oficial sau public, ținuta se mentioneazăînca de la momentul transmiterii invitației de către secretariat sau protocolul regal. La evenimentele oficiale, ținutele folosite sunt morning coat, white tie, black tie.
Costumatia morning coateste utilizată de obicei, la întâlniri oficiale ce au loc în cursul zilei: atât la ceremonii de căsătorie, ceremonii religioase, cât și la prezentarea scrisorilor de acreditare în țări precum Luxemburg, Belgia, Norvegia și Marea Britanie. În Marea Britanie este utilizată inclusiv la cursele de cai de la Royal Ascot și la parada organizată de onomastica Reginei: Trooping the Color.
Fig. 10. Ținuta morning coat (Sursa: https://www.facebook.com/CasaRegala/photos/a.474479679240820.104282.174582259230565/738277426194376/?type=3&theater)
În cazul domnilor, ținuta constă într-o jacheta neagra trei sferturi cu marginile rotunjite, pantaloni din velur, vestă neagră sau gri, cămașă albă cu cravată și opțional joben.
Deopotrivă, doamnelor le este recomndată rochia de zi la care se asortează pălăria și mânușile.
Codul vestimentar black tiemai poartă și numele de dinner jackets, dress for dinner, cravate noir, în Franta și tuxedos, în SUA. Acesta se folosește în mod normal la evenimente ce au ca oră de pornire cel puțin ora 18:00. La această ținuta se poartă decorațiile in miniatura.
Fig. 11. Ținuta black tie (Sursa: http://www.ana-iorga.ro/blog/ce-se-poarta-la-casa-regala-a-romaniei/)
Bărbații se imbracă în smoching ( haina lunga până la șold fără coadă având reverele îmbrăcate în mătase neagră), pantaloni de culoare neagră cu vipușcă neagră din mătase, cămașăde culoare albă, papion negru și pantofii negri de lac asortați cu restul ținutei. Haina poate fi și albă cu revere din mătase neagră, dar poate fi purtată doar vara.
Doamnelor le este recomdată o rochie de cocktail, ( rochie trei sferturi de culoare închisă) sau o rochie lungă. Este necesar ca accesoriile sa fie discrete, și trebuie sa fie in armonie cu ținuta. Deopotrivă doamnelor nu trebuie sa le lipsească o geantă plic sau o geantă „bijuterie”, de seara.
Invitații la petrecerile din grădina palatului, folosesc o ținutăspeciala. Doamnele se prezintă într-o rochie de zi sau fustă și taior, la care se asortează o pălarie, în timp ce domnii se prezintă într-un costum de zi cu cravată, costum național sau uniformă militară.
Una din cele mai des întalnite ținute la evenimentele private, organizate de diverse instituții sau organizații, este cea lounge suit. Domnii se imbracă într-un costum de culoare închisă cu cravată iar doamnele într-o rochie, costum deux-pieces cu fustă sau o rochie de cocktail, asta depinzând de ocazie și de ora la care se desfașioară evenimentul. Doamnele pot purta și pălărie (deși nu este obligatoriu)în cazul în care ținuta este indicată pe invitațiile la ceremoniile de căsătorie.
O alta ținută recomandată pentru evenimentele informale, private și doar daca este indicată de organizator, este cea smart casual. Purtând aceasta ținută înseamnă a ne imbrăca elegant dar nu foarte formal. Domnii sunt nevoiți să se îmbrace într-un sacou sau un blazer cu sau fără cravată, iar doamnele sunt nevoite să se îmbrace elegant purtând rochie sau fusta și bluză. Nicicum nu trebuie să ne îmbrăcăm în jeans, ținute sport sau pantofi sport. Așadar, nu ar trebuii săne îmbrăcăm într-o costumație mult prea formală, ce ar presupune pălărie sau vestimentație de seară.
Fig. 12. Ținuta smart casual (Sursa: http://www.romaniaregala.ro/atitudini/mihai-i-regele-romanilor/)
În cazul evenimentelor cele mai formale, ce se țin în tipul zilei sau dupa ora 18:00 , ținuta folosită este white tie( ce se mai numeste si full evening dresssau cravate blanche), care se poarta cu decorații. Se utilizeaza des la ceremoniile regale și la baluri.
Fig. 13. Ținuta white tie (Sursa: https://www.fanatik.ro/principesa-margareta-inregistrat-mesajul-prin-care-anunta-moartea-regelui-mihai-15457561)
Pentru domni ținuta constă într-un frac (haina de culoare neagră, scurtă în fată, până la talie, terminată la spate cu doua cozi lungi și cu reverele îmbrăcate în mătase neagră), pataloni negri cu vipușca de matase neagra, camasa alba pentru papion, vestă albă, papion alb din mătase și pantofi negri de lac.
Tinuta doamnelor va consta întotdeauna într-o rochie lungă, mânuși lungi, tiară ( dar numai daca este cazul ) si decorații.
O deosebita atenție trebuie acordată și ținutei îmbrăcate de către membrii Familiilor Regale la întâlnirile cu reprezentantul Bisercii Catolice. Mai întâi, trebuie făcută o diferență intre vizitele la Vatican ale membriilor Familiilor Regale, eveniment la care trebuie respectat dress code-ul impus de catre Biserica Catolica, și vizitele Suveranului Pontif în anumite monarhii europene sau ale lumii, atunci când restricțiile impuse de Vatican nu mai exista.
Ținuta Reginelor si Principeselor, domnitoarelor sau consoartelor, de religie ortodoxă sau protestantă, care participă la vizitele efectuate la Vatican trebuie să poarte întotdeauna o rochie lunga neagră, cu mâneci lungi, și un voal negru care trebuie sa le acopere capul. În ceea ce ii vizează pe membrii Familiilor Regale din statele catolice, se face o distincție. Monarhiile în care suveranii se bucură de rex catholicissimus profita si de „privilegiul albului” ( privilege du blanc).Rex catholicissimuseste un titlu acordat de către seful Bisericii Catolice, Suveranul Pontif, monarhilor din statele catolice care, în ochii Vaticanului, aplica atât în viața privata cât și in activitatea statala principiile catolice; titlul are un caracter etern, fiind transmis descendenților primitorului inițial. În așa fel, beneficiau de „ pivilegiul albului” Împarăteasa Austriei și Reginele Ungariei, Frantei, Spaniei, Italiei, Belgiei, Bavariei, Portugaliei, Poloniei, Marile Ducese din Lituania si Luxemburg. În acest moment titlul de rex catholicissimus și, prin urmare „privilegiul albului” sunt deținute doar de către Suveranii din Spania, Belgia și Luxemburg. Regele din Lesotho, Principele de Monaco si Principele de Liechtenstein, deși catolicii nu au deținut acest titlu până astăzi și ca atare consoartele lor nu se bucură de privilege du blanc. Astfel, Regina Belgiei, Regina Spaniei si Marea Ducesa de Luxemburg, pot purta alb ( rochie lunga albă cu mâneci lungi și voal pe cap), la întâlnirile cu Suveranul Pontif.
Fig. 14. Vizita Principesei Margareta și a Principelui Radu la Vatican (Sursa: https://casa-regala.blogspot.com/2014/04/principesa-mostenitoare-margareta-si-principele-radu-papa-ioan-paul-al-doilea-vatican-2003.html)
În cazul vizitelor la Vatican, se fac și gafe de protocol. În anul 2006, de exemplu, în momentul unei întâlniri cu Papa Benedicht al XVI- lea, Cherie Blair, soția prim-ministrului britanic, Tony Blair, a purtat o costumație complet alba, destinată unui numar extrem de restrâns de consoarte sau suverane din statele catolice. In anul 2013, Principesa Charlene de Monaco a fost invitată in audiență de catre Papa, Alteța Sa Serenisimă a fost imbracătă în alb, deși, precedent, mama Principelui Albert al II –lea , Principesa Grace de Monaco, a utilizat întotdeauna negrul la astfel de intâlniri. Acest gest, dublat de comunicatul lansat de biroul de presă al Vaticanului ce spunea că, „în conformitate cu ceremonialul catolic pentru suveranele din țările catolice, Principesei i-a fost permis să poarte alb”, a dus cu gandul la „democratizarea” privilegiului culorii alb. Dupa cateva luni, la ceremonia de înscaunare a Papei Francisc I, Principesa sa imbrăcat în negru, spre deosebire de suveranele cu privilegiul albului prezente la eveniment , adâncind și mai mult controversele .
Culoarea doliului purtată de catre femeile din Familiile Regale, reprezintă o altă particularitate a ținutelor. În evul mediu, reginele europene au avut de ales ca și culoare pentru doliu albul, în loc de negru. În spania acest obicei s-a păstrat până la sfarsitul secolului al XVI –lea. Regina Fabiola a Belgiei, cu origini spaniole a repus în practica acest obicei la înmormantarea Regelui Baudouin I al Belgiei. În japonia, a rămas și în acest moment culoarea albă ca și simbol al doliului.
Așadar, evenimentele regale sunt unele deosebit de speciale, și astfel respectarea ținutei recomandate este foarte importantă. Se remarca straduința fiecaruia de a se imbrăca în mod cât mai adecvat în fața Familiei Regale, chiar dacă romanii nu sunt atăt de atenți precum britanicii în privința dress code-ului.
2.3.2. Mesele
Încă din cele mai vechi timpuri, masa s-a desfașiurat după un anumit ritual. Deși era diferit de la țară la țară aceasta a impus acele reguli care constituie astăzi criterii importante în aprecierea unei persoane bine crescute.
Fără îndoiala, masa pe care o oferim sau cea la care suntem invitați a devenit un prilej pentru discuții interesante și întâlniri importante.
În cazul Casei Regale prânzul și cina se serveau mereu la ore fixe: 13:00 și la ora 20:00. Atunci când suna gongul, Regele Carol și Regina Elisabeta se întâlneau în salon cu oaspeții zilei și personalul curții și se îndreptau spre sufragerie. Învitații pe care îi aveau erau de regulă miniștrii reținuți după audiențe, mareșalul Palatului, aghiotantul de serviciu, doamnele de onoare și locotenentul din regimentul de vânători de serviciu în corpul de gardă. Locurile la masă de lângă Principii Carol și Elisabeta erau semnalate din timp de aghiotantul pe un plan al mesei, pe care fiecare invitat îl consultă înainte de a intra în sufragerie. În Ceremonialul Curții Domneștieste specificat faptul că, în afară de aceste locuri, nu se desemnau și celelalte fiind stabilit la Curtea României, precum și a Belgiei, că la masa Domnitorului toate locurile erau onorabile.
Pentru prânzurile de gală la Curte se trimiteau invitații din ordinul Domnitorului de către Mareșalul Curții. Învitațiile înafară de nume, conțineau și calitatea invitatului,ora prânzului și ținuta.
Ritualul mesei de la Sinaia îl urma pe cel de la București, dar era mai relaxat. La masă,pe lângă Familia Regală și restul membrilor Casei Regale (rudele Suveranului, personalul civil și militar al Palatului, arhitectul,bibliotecarul Palatului, medicul), mai erau invitați deseori și muzicieni precum: George Enescu, Grigoraș Dinicu sau straini și un grup de tineret ( fiicele doamnelor de onoare sau familiile aristrocrate). Masa se prezenta ca fiind una elegantă, în mijlocul mesei o mică fântână arteziană stropea cu picături mărunte florile care împodobeau o farfurie din cristal.
În timpul croazierelor pe Dunăre, masa se lua pe vapor sau, de multe ori într-un cradru rustic la pescărie, decorată cu plase, năvoade și nuferi. Meniul consta în ciorba pescărească, incre negre și crap la proțap.În cadul acestor mese protocolul era unul relaxat. Uneori erau și organizate mese oficiale pe iaht. La masă, fiecare avea un loc stabilit prin protocol care cerea o schimbare a gazdelor și a musafirilor, iar meniul era unul bogat și specific unui dineu oficial.
Orele fixe la masă este o regulă de la care Familia Regală se abate foarte rar. Micul dejun este reprezentat doar de o ceașcă de cafea. Cele mai importante mese din zi sunt prânzul care este servit la ora 12:30 și cina care se servește la ora 18:30. Când are loc un prânz sau o cină la care iau parte și alte persoane în afară de membrii Familiei, Șeful protocolului trimite invitații cu numele persoanei și funcția acesteia precum și ținuta și ora la care trebuie să fie prezentă.
Toată lumea care nu cunoaște destul de multe lucruri despre membrii Casei Regale ar putea spune că se desfătau cu tot soiul de minuni gastronomice va fi dezamăgit să audă că deși se pregăteau mai întotdeauna mese regești cu tot soiul de produse culinare, în realitate regii și reginele în marea lor majoritate nu erau deloc gurmanzi. Spre exemplu Regele Carol I era foarte cumpătat la masă și se spune despre acesta că mânca puțin și repede. Unii istorici precum Filip-Lucian Iorga și soția sa, Ana, au dat publicității în anul 2015 o lucrare inedită, intitulată „Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moșilor”, apărută de editura Corint. Regula de aur a epocii spunea că la o masă regală nu te duceai să te ghiftuiești.Spre exemplu, precizează Filip-Lucian Iorga în cartea sa, împăratul Franz Iosef al Austro-Ungariei,contemporanul și vărul lui Carol, mânca constant o farfurie de supă de vită cu legume, urmată de o felie de carne de vită, dacă regele termina sau se oprea din mâncat vecinul se putea trezi fără farfurie, iar George Enescu spre exemplu, a povestit despre acest lucru el fiind în postura de invitat obișnuit la seratele de la Castelul Peleș.
George Enescu spunea că „rămâneam mai mereu nemâncat la mesele regale”, așadar marele nostru compozitor nu prea apuca să mănânce, întrucât nu-și putea opri farfuria după ce regele se oprea din mâncat. După cum am descris mai sus Regele Carol I mânca puțin și repede, prin urmare Enescu care era și cel mai tânăr deci, prin urmare conform protocolului, ultimul servit nu apuca mai niciodată să guste mâncarea. Totuși Enescu povestea că simplificarea regulilor îl făcea fericit, pentru că putea mânca liniștit, cu mâna, crenvurști sau porumb fiert atunci când se servea la masă.
Regele Ferdinand , nu era nici el un gurmand dar spre deosebire de Carol I, Ferdinand adora micul dejun. El se trezea la ora 7:30 dimineața și lua micul dejun la orele 9 fix, Regele Ferdinand se număra printre oamenii care considerau că micul dejun este pricipala masă a zilei, de aceea produsele prezente pe masă erau pâinea prajită sau micile franzele, untul, marmelada,mierea, fructele, fripturile proapete pe grătar, ouăle sau șnițelul cu garnitură de cartofi, totul însoțit de un ceai sau o cafea cu lapte. Iar prânzul se servea la 13:30, iar cina se servea la fel la ora 20:00, fiind rezervată doar membrilor Casei Regale.
Pe data de 26 martie 2014, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare împreună cu Principele Radu ai României au găgduit un dineu oficial pentru 26 de persoane la Castelul Peleș în sufrageria de stat. Dineul a urmat după ceremoniile de decorare care au avut loc în reședința regală. Meniul servit a cuprins trei feluri de mâncare și anume: millefeuille de brânză cu piper în trei culori ( este un produs de patiserie, facut din foi garnisite cu creme, fiind un deser tipic franțuzesc), somon în crustă cu sparanghel, nuss torte, servite impreună cu cu Blanc de Transylvanie produs de Cramele Rhein Azuga, din anul 2006, cu Fetească Neagră de la aceeași cramă,din anul 2004, și cu un vin de desert Tămâioasă Românească de la Cramele Cotnari, din anul 2004. A fost pentru prima dată după aproape 67 de ani când Sufrageria de Stat a Castelului Peleș a găzduit un dineu în ținută de ceremonie. Principele Radu a rostit un discurs făcând referire la simbolistica acelei zile, 26 martie: ziua proclamării Regatului României în 1881, precum și ziua de naștere a Principesei Moștenitoare. La dineu au luat parte și personalități marcante din țară și din străinătate, precum și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, ai Băncii Naționale, ai Corpului Diplomatic și ai Universitații din București.
Pe plan internațional, ideea de dineu oficial sau de dineu regaleste aproape la fel de veche ca și monarhiile. Poate una dintre cele mai cunoascute misiuni diplomatice, ilustrată și în seriale de televiziune, este întâlnirea dintre Regele Henric al VIII-lea al Marii Britanii și Regele Francisc I al Franței, în anul 1520, la Calais. Cu această ocazie, au fost ridicate o seamă de clădiri provizorii pentru a găzduii evenimente diplomatice dintre cele două țări.
Pe tărâm românesc, dineurile oficiale au fost întotdeauna considerate de suveranii români ca fiind „întruniri oficiale” cu o importanță deosebită atât pentru acțiunile desfășiurate pe plan intern cât și pentru consolidarea relațiilor internationale. Astfel un exemplu amintit ar putea fi dineul oficial de pe data de 21 februarie 1922 la Palatul Regal din București, cu ocazia logodnei Principesei Mărioara cu Regele Alexandru al Iugoslaviei; dineul oficial organizat la 14 septembrie 1922 la Sala Maură a Castelului Peleș în onoarea mareșalului polonez Józef Piłsudski sau dineul oficial organizat la 3 aprilie 1924 la Palatul Regal în onoarea Principelui Naruhiko Higashikuni al Japoniei. Regele Carol prefera dejunirle oficiale în locul dineurilor oficiale, așadar anual erau organizate dejunuri de gală cu ocazia zilei de 10 Mai, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun, cu prilejul zilelor de naștere ale suveranului și ale membrilor Familiei Regale precum și cu ocazia vizitelor oficiale cum s-a întâmplat pe 23 ianuarie 1933, la Castelul Peleș în onoarea vizitei Regelui Alexandru cu Regina Mărioara ai Iugoslaviei.
În prezent, dineurile oficiale joacă un rol important în activitatea de zi cu zi a Familiei Regale a României, desfăsiurându-se cu ocazia unei vizite regale. Dineurile sunt organizate uneori pentru a onora un eveniment, o personalitate, o aniversare și chiar o instituție sau organizație.
Dineurile stau sub semnul ospitalității, al aprecierii și al discreției, reunind, de obicei, între 18-24 de personalități din domenii diferite. După cum am mai precizat invitații unui dineu oficial pot fi membrii ai Guvernului, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai Academiei sau ai Bisericii Ortodoxe. Toate aceste instituții sunt legate de Familia Regală atat din puct de vedere istoric, cât și din puct de vedere identitar, fiind fondate sau sprijinite în ultimul secol și jumătate.
În general dineurile se desfășioară la Palatul Elisabeta, dar uneori există și excepții când se dineul se ia la Castelele Peleș, Pelișor sau Săvârșin. Spre exemplu cu ocazia Nunții de Diamant a Regelui Mihai cu Regina Ana dineul a avut loc în Sala Le Diplomate a Hotelului Athenee Palace din București, sală folosită frecvent și de Regina Maria în perioada interbelică.
Dineurile oficiale care aveau loc la Palatul Elisabeta se luau în Sufrageria Mare, dacă numărul participanților era mai mare, se folosea Sala Regilor, excepție făceau jubileele regale, atunci când dineul oficial era găzduit de alte ctitorii regale: Palatul CEC sau Banca Națională a României.
Palatul Elisabeta, a fost construit în anii 1930 pentru Regina Elisabeta a Greciei, care s-a născut la data de 12 octombrie 1894, fiica cea mare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. După anul 1944, când Palatul Regal situat pe Calea Victoriei a fost bombardat, Regele Mihai, cu permisiunea Reginei Elisabeta a mutat Curtea Regală temporar, la Palatul Elisabeta. În anul 2001, Palatul a devenit centrul regalității de astăzi , găzduind anual zeci de dineuri, iar Sufrageria Mare a fost special creată înconjurată de grădina Palatului pentru a găzduii evenimente regale, fiind direct conectată cu bucătăria reședinței.
De asemenea Castelul Peleș, a fost construit la inițiativa regelui Carol I, pentru a-i servii drept reședință de vară, învestită cu funcții politice, culturale și simbolicea fost destul de des locul dineurilor private sau oficiale date de Suveranii români.
Arta ospitalității în cazul Familiei Regale a româniei iși spune cuvântul de regulă, ei folosesc o singură masă, foarte lungă, pentru dineu. Dacă numărul participanților nu permite acest lucru, se pot aranja două mese lungi, paralele. Sistemul folosit de Casa Regală a României este cel francez în care amfitrionii sunt plasați în centrul mesei. Prin tradiție, Regele sau, în lipsa Majestății Sale, Principesa Moștenitoare se așază cu spatele la perete și cu fața la fereastră. De regulă cea mai importantă invitată se va așeza în dreapta regelui, iar cel mai important invitat în dreapta reginei.
Fig. 15. Dineurile în Familia Regală (Sursa:http://www.romaniaregala.ro/jurnal/ora-regelui-xcvii/attachment/dineu-in-onoarea-senatului-romaniei-17-iunie-2014-castelul-peles-foto-daniel-angelescu-casa-ms-regelui/)
Departamentul ce ține de ospitalitate din cadrul Casei Majestății Sale Regelui Mihaiîncepe așezarea cu cel puțin o zi înainte de dineu, iar pregătirile sunt în desfășiurare cu câteva zile. Serviciile de masă folosite la Palat sunt din porțelan cu foiță de aur și sunt confecționate la Alba Iulia conținând cifrul Majestății Sale. Farfuriile sunt așezate pe masă, pe suporturi de lemn cu stema Casei Regale, realizate la atelierele de tâmplărie de la Săvârșin și pictate manual. Paharele din cristal conțin și ele cifrul comun, iar la un dineu se folosesc în jur de 150 pahare, câte cinci pentru fiecare invitat : unul pentru șampanie, unul pentru vin alb, unul pentru vin roșu, unul pentru apă iar celălalt pentru vinul de Porto.
Pe lângă tacâmuri, masa este ornată cu sfeșnice din argint și mici obiecte decorative. De asemenea lemnul mesei este atât de lustruit încât nu se poate folosi față de masă, totuși dacă aceasta se pune se folosește una din damasc alb din colecția Reginei Elena.
De pe masă nu pot lipsi nici aranjamentele florale, iar numărul acestora depind de numărul participanților, dar în general se folosesc în jur de șase-opt aranjamente, unele destul de mici iar altele destul de mari (aproximativ un metru). Plantele alese sunt în funcție de sezon, de culoare și de miros și sunt livrate și aranjate cu o zi înaintea dineului. Farfuriile în care se servește mâncarea nu stau pe masă ci sunt aduse pe parcursul dineului de către majordom și ajutoarele sale. Fiecare invitat împarte recipientele cu sare și piper cu vecinul.
Fig. 16. Aranjamente florale (Sursa: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/dineu-oficial-la-palatul-elisabeta-25-februarie-2015/)
Meniul pentru un dineu oficial este stabilit cu mult timp înainte, cam o săptămână, timp în care maestrul bucătar de la Palatul Elisabeta le oferă variante de meniuri membrilor Familiei Regale, iar aceștia vor avea ultimul cuvânt în acest sens. Meniul este scris în limba Francezăm limba diplomației și a bucătăriei și de obicei cuprinde trei feluri de mâncar: aperiti, felul principal care conține carne sau pește și desertul, este cu adevărat o reducere considerabilă față de epoca Regelui Carol în care se serveau și 14 feluri de mâncare.
În alegerea meniului, se țin cont de restrițiile alimentare ale invitațiilor, de tradiții, de cultură din țara de provincie sau de ocazia cu care afost organizat dineul.
În arhivele naționale, se găsesc documente din perioada Regelui Carol I și a Regelui Ferdinand care arată ce alimente erau comandate la Curtea Regală pentru dineurile oficiale.
Pregătirea unui dineu oficial începe cu cel puțin o lună înainte în cazul evenimentelor cu participare internă, privind evenimentele cu participare internațională pregătirile încep cu trei luni înainte. Atunci este momentul în care Departamentul de Protocol al Casei Regale întocmește lista oaspeților , pregătirea invitațiilor regale și trimiterea acestora ( invitațiile sunt trimise întotdeauna prin poștă cu timbre regale). Invitația este formulată de Șeful Onorific al Casei în numele Regelui și cuprinde toate detaliile necesare, inclusiv ținuta oaspeților. Odată trimise, invitațiile așteaptă răspunsul perspnalităților, care trebuie să vină cât mai curând după primirea invitației. Cu cel puțin o zi înainte de eveniment, numărul final al participanților precum și numele lor trebuie să fie cunoscute de Protocol și de Ospitalitate.
La sosirea la dineu, fiecare primește un program al serii, decorat cu o fundă reprezentând tricolorul României,ce cuprinde lista tuturor invitaților, meniul și vinurile servite la masă, muzica interpretată de orchestră și uneori chiar și planul de așezare la masă.
Cărțile de masă individuale sunt scrise de mână și așezate în dreptul locului fiecărui participant. Există două reguli generale de așezare la masă care trebuie să le respecte orice dineu și anume: pe de o parte, doamnele sunt intercalate cu domnii, astfel încât să nu fie doua doamne sau doi domni așezați unii lângă ceilalți.
Fig. 17. Dineul fiecărui invitat (Sursa: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/dineu-oficial-la-palatul-elisabeta-25-februarie-2015/)
Deși eticheta regală menționează că florile și cadourile se trimit înainte sau după dineu,de foarte multe ori se întâmplă a invitații să încalce această regulă. Respectarea ei este importantă pentru bunul mers al primirii și prezentării invitațiilor. Dacă Regina ar primii flori de la toți participanții, ar exista riscul să stea cu mai multe buchete în mână și să îngreuneze primirea musafirilor. Prin tradiție Regele Mihai, Regina Ana, Principesa Moștenitoare și Principele Radu intră primii în sală, înaintea oaspeților.
După servirea celui de-al doilea fel de mâncare, dar înainte de primirea desertului, unul din membrii Familiei Regale, cel care prezidează dineul rostește un discurs de bun-venit pentru oaspeți. Aceste discursuri fac parte din diplomația regală promovată de Familia Regală, având ca scop consolidarea relațiilor internaționale.
În ceea ce privește eticheta la masă, trebuie să precizăm că, în prezent, majoritatea statelor europene favorizează servirea a la russe. Până la sfarșitul secolului al XIX-lea, servirea se realiza într-un stil franțuzesc, în mod tradițional, acesta din urmă cuprindea trei feluri de mâncare iar pentru fiecare fel erau aduse pe masă într-un mod cât mai elegant iar fiecare oaspete se servea singur, iar când urma următorul fel nu toate mâncărurile precedente se ridicau după masă.
Familia Regală găzduiește anual zeci de dineuri, după cum spuneam, și aceste evenimente reprezintă o parte esențială din activitatea suveranului. Se știe că ospitalitatea și dezvoltarea relațiilor diplomatice au făcut dintotdeauna și fac parte și astăzi din obligațiile monarhului, pe care în cazul nostru Regele Mihai le îndeplinește cu mare succes de fiecare dată.
Fig. 18. Dineurile organizate de către Familia Regală (Sursa: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/dineu-oficial-la-palatul-elisabeta-25-februarie-2015/)
2.4. Ceremoniile de decorare
Sistemul de decorații a fost creat în timpul domniei Regelui Carol I, asta deși în timpul domnitorului Alexandru Ioan I au existat incercări de instituire a unor decorații românești. Carol I care povenea din Germania țara cu tradiții în acest sens, a dorit încă de la inceput instituirea unui sistem național de ordine și decorații. Încă de la inceput Marele Vizir i-a interzis acest lucru, dar Regele prin tratative diplomatice, a reușit să primească acordul pentru creearea unor decorații minore. În acest fel, rând pe rând au aparut medalii și decorații regale precum și ordinul Steaua României după proclamarea independenței, ordinul Coroana României după proclamarea Regatului României dar și ordinul Carol I. Astfel, înaintea razbucnirii primului razboi mondial, România deținea un sistem de decorații compus din trei ordine naționale și 16 decorații (crucii, medalii ,semn onorific).
Fig. 19. Ordinul Carol I (Sursa: http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinul-carol-i)
Fig. 20. Ordinul Coroana României (Sursa:http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinului-coroana-romaniei)
Așa cum era de așteptat, sfârșitul conflagrației mondiale a dus la întocmirea unor decorații de razboi. În anul 1929 apar ordinul și medalia Ferdinand I, asta deși Regele Ferdinand și-a dorit să fie constituit un ordin pentru merite în înfaptuirea Unirii. În timpul Regelui Carol al II- lea, au avut loc multe schimbări majore în sistemul de decorații. Acesta a creat dinstincții noi și desi inițial aveau statut de semn onorific al Regelui, au fost transformate în decorații ale statului în timpul domniei autoritare.
Pe data de 30 decembrie 1947, atunci cand Regele Mihai a fost forțat să abdice, întreg sistemul de decorații civile și militare a fost desfințat, cum se întamplase de altfel cu toate simbolurile statului roman. Ca și Germania , România este printre puținele state din zona, în care principalele oridine naționale au fost înlocuite: Sistemul nou de decorații nu cuprinde nici forma, dar nici organizarea decorațiilor tradiționale. În anul 2005, Majestatea Sa Regele Mihai a luat hotarârea să reînvie ordinul Carol I și în anul 2011 ordinul Coroana Romaniei, ca ordine dinastice de familie. În anul 2007, pe data de 30 decembrie, Majestatea Sa a semnat noile Norme Fundamentale ale Casei Regale a României, relund și tradiția acordării decorațiilor regale. De-alungul timpului, a infințat patru decorații care rasplătesc deosebitele merite ale primitorilor atât față de Casa Regala cât și față de națiunea română: În 2008 Crucea Casei Regale a României și Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, în 2009 Decorația Regala Nihil Sine Deo și Medalia Principesa Moștenitoare Margareta în anul 2011.
Membrii Familiei Regale a României dețin cele mai înalte distincții dinastice. În așa fel, Regelui Mihai i-au fost acordate în seprembrie 1940 Colanul si Marea Cruce a Ordinului Carol I și a primit conform statutului ordinului, Marea Cruce a Ordinului Coroana României în anul 2011, la reînvierea distincției. Regina Ana a primit Marea Cruce a Ordinului Carol I la 10 iunie 1948, în timpul căsătoriei cu Regele Mihai, și în anul 2011 Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Principesa Moștenitoare, de la data de 20 aprilie 1996, deține Marea Cruce a Ordinului Carol I, și din 2011 a primit Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Deopotrivă, Principelui Radu i-a fost acordată la 30 decembrie 2007 Marea Cruce a Ordinului Carol I, iar din anul 2011 deține Marea Cruce a Ordinului Coroana României. La 10 mai 2010 Principesa Elena a primit Marele Ofițer al Ordinului Carol I, iar din septembrie 2013 deține și ordinul Coroana României. Principele Nicolae a primit în septembrie 2013 Marea Cruce a Ordinului Coroana Romaniei iar din 2010 deține și Decorația RegalăNihil Sine Deo. Principesa Maria a primit în mai 2014 Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Excelența Sa Domnul Alexander Nixon, consortul Principesei Elena a primit în 2010 Decorația Regala Nihil Sine Deo și în 2013 a primit gradul de Comandor al Ordinului Coroana României.
Ceremoniile Regale de decorare și investiturile sunt oficiate în prezenta Majestății Sale Regelui Mihai, iar o parte dintre ele au loc în prezența Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare, cea care îl reprezinta pe Rege, acesta se desfașioara de trei sau patru ori pe an. În general au loc la Palatul Elisabeta iar în anumite condiții se pot desfașiura și la Castelele Peleș, Pelișor sau Săvârșin. Cu ocazia vizitelor efectuate în țară sau în strainătate de către Rege sau de către Principesa, se întampla ca decorările sa se desfășioare și înafara Reședințelor Regale. Pentru cei ce primesc , personal o Decorație Regala de la Regele Mihai sau de la Principesa Moștenitoare, sau le este conferit un ordin, acestea sunt pentru ei momente foarte speciale.
Înainte cu câteva săptămâni de eveniment, persoanelor care urmează să primească decorații regale le este transmisă de catre Protocolul Casei Regale o scrisoare prin care îi informează cu privire la data și ora ceremoniei. Alături de persoana decorată pot participa la ceremonie și trei patru membrii ai familiei sale sau prieteni. În aceasta scrisoare este menționată și ținuta adecvată acestei ceremonii: rochie lunga pentru doamne și frac pentru domni. Cateodată, se recomandă si costumul închis la culoare pentru domni și deux-pieces sau rochie de zi pentru doamne, iar militarii sunt invitați în uniformă.
Este necesar ca persoanele decorate să ajungă cu 30 de minute înaintea începerii ceremoniei la Reședința Regală, iar invitații acestora cu 15 minute înainte. Aceștia sunt întâmpinați de către Personalul de Protocol la intrarea în Palat care îi conduce spre sala unde va avea loc ceremonia. Cei ce vor fi decorați participă la o scurtă repetiție efectuată de Cancelaru Decorațiilor Regale, aceasta repetiție fiind făcută pentru familiarizarea acestora cu poziția lor în sală și cu deplasarea în timpul ritualului de ceremonie. Totuși, din cauza emoțiilor foarte mari se intâmplă ca cei decorați să uite pașii repetați sau să își piardă cumpătul în fața Regelui sau a Principesei Moștenitoare.
Majestatea Sa Regele și Familia Regala intră în sală la ora menționată pe invitație, iar în acelașii moment participanții la ceremonie sunt rugați să se ridice. După acest moment, se va intona Imnul Regal timp în care mambrii Familiei Regale cât și ceilalți participanți ramân în picioare. După intonarea Imnului Regal toți invitații trebuie să ia loc, dar deși acest lucru le este transmis participanțiilor prin document, acestia rămân în picioare datorită solemnitații și demnității ceremoniei, acest lucru fiind indicat adesea discret și de către stuff-ul Familiei Regale cât și de membrii Familiei Regale.
Fig. 21. Ceremonie de decorare (Sursa: Sandra Gătejeanu Gheorghe-Protocolul Caselor Regale Europene)
Apoi, maestrul de ceremonii citește pe rând fiecare motivație de decorare (laudatio), după aceea invită persoana respectivă să se îndrepte spre Majestatea Sa Regele Mihai sau spre Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare pentru a-i fi înmânată decorația și brevetul. Protocolul spune că domnii trebuie să salute printr-o ușoară plecaciune din cap, iar doamnele, o reverență. Între decorări nu se face pauză. Odată cu intonarea Imnului Regal, care marchează finalul cremoniei, Familia Regală se îndreaptă către sala pentru recepție, acolo unde sunt așteptați și ceilalți invitați, nu înainte ca persoanele decorate sa-și prindă mai întâi însemnele în piept. În general ceremoniile de decorare durează în jur de 20-30 minute.
În timpul recepției, Majestățile Sale și Familiei Regale le sunt prezentați invitații, unul câte unul. De regulă durata recepției este de maximum 20 minute. Familia Regală se poate retrage și mai înainte, iar invitații sunt bine-veniți să rămână până la sfârșitul recepției prevăzut în invitație.
În privința felului în care trebuie prinse invitațiile, Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Medalia Principesa Moștenitoare Margaret, Crucea Casei Regale a României și Decorația Regală Nihil Sine Deo, precum și gradele de Cavaler și de Ofițer ale Ordinului Coroana României se poartă astfel: la domni se așează pe haină, în partea inimii, asfel încât limita de jos a decorației să nu atingă buzunarul de la piep; se așează vertical, pe mijlocul spațiului de la rever la mânecă. Pentru doamne, pe taior sau pe rochie, la circa 10 cm deasupra inimii, astfel încât decorația să fie la mjlocul distanței dintre rever și mânecă.
În cazul în care primitorii posedă o decorație anterioară, pot purta maximum două decorații în același timp, plasând decorațiile una câte una pe orizontală, cu decorația cea mai importană pe rever. Ordinea de precădere a decorațiilor este: Decorația Regală Nihil Sine Deo, Crucea Casei Regale a României, Medalia Principesa Moștenitoare Margareta, Medalia Regele Mihai I de Loialitate. Gradele de Cavaler și de Ofițer ale Ordinului Coroana României se așază înaintea Crucii Casei Regale, dar după Decorația Regală Nihil Sine Deo.
Ordinul Coroana României și Ordinul Carol I în grad de Comandor și de Mare Ofițer se poartă în jurul gâtului, cu decorația prinsă de o fundă corespunzătoare gradului. În cazul Marilor Ofițeri, la decorația din jurul gâtului se adaugă o stea, care se va prinde pe haină ( sau pe rochie) în partea inimii, la circa 10 cm mai jos de inimă. În cazul în care posesorul are gradul de Mare Ofițer al ambelor ordine, atunci steaua de la Ordinul Carol I se așază deasupra stelei de la Ordinul Coroana României în poziție verticală, una sub cealaltă, astfel încât steaua de jos să nu fie la mai puțin de 5 cm deasupra taliei.
Ordinul Carol I și Ordinul Coroana României în grad de Mare Cruce au, de asemenea, o plasare particulară: cordonul Marii Cruci se așază în diagonală pe piept, pornind de la umărul stâng către șoldul drept iar steaua se așază pe haină ( sau pe rochie).Dacă decoratul posedă Marile Cruci ale ambelor ordine, atunci steaua de la Ordinul Carol I se așază deasupra stelei de la Ordinul Coroana României, ăn poziție verticală, una sub cealaltă, steaua de jos aflându-se la mai puțin de 5 cm deasupra taliei.
Pe de o parte posesorii gradelor ce Comandor, Mare Ofițer și Mare Cruce ale Ordinelor Coroana României și Carol I care au primit în prealabil alte decorații trebuie să poarte o singură decorație, și anume pe cea mai înaltă primită până la data respectivă. Pe de altă parte, posesorii gradelor de Comandor, Mare Ofițer și Mare Cruce ale Ordinelor Coroana României și Carol I nu trebuie să poarte în același timp decorații( cu grad inferior) primite anterior.
An de an, Majestatea Sa recunoaște contribuția remarcabilă, meritele cetățenilor românisau străini și serviciul lor față de Familia Sa și față de România prin conferirea ordinelor și a decorațiilor regale, puteti vedea in fig. 22 inmanarea unei decoratii de catre Principesa Margareta.
Fig. 22. Vytautas Landsbergis, Președintele Lituaniei 1990-1992, ceremonie la Castelul Peleș (Sursa: http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/vytautas-landsbergis-vizita-la-castelul-peles)
2.5. Garden Party
Familia Regală, după revenirea în țară, organizeaza petrecerea în gradina Palatului în ziua de 10 mai, fiind cunoascută sub numele de Garden Party, aceasta marchează astfel ziua de 10 mai ca zi de naștere a Romîniei moderne cât și ca sarbătoare națională a României.
Importanța zilei provine din tripla semnificație ce are la baza trei evenimente majore pentru istoria poporului roman.
La 10 Mai 1866 Principele Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la București și a depus în fața Parlamentului Romaniei juramantul de credință fiind încoranonat Principe al României. La 10 Mai 1877 Principele Carol I a proclamat independența României, țara noastra devenind liberă, suverana și eliberată de vasalitatea formală a Imperiului Otoman. La 10 Mai 1881 a fost proclamat regatul României, Principele Carol I devenind Regele Romaniei.
Începând din 2010 petrecerea Garden Party se gazduiește anual la Palatul Elisabeta, vezi fig. 24. Aceasta desfasiurându-se în grădinele Palatului unde debutând cu ânceputul lunii mai este amenajat cortul regal dar și corturile furnizorilor.
Fig. 23. Moment surprins la petrecerea Garden Party de la Palatul Elisabeta (Sursa: https://casa-regala.blogspot.com/2014/05/foto-garden-party-la-palatul-elisabeta-10mai2014.html)
Fig. 24. Garden Party la Palatul Elisabeta, 10 mai 2014 (Sursa: https://casa-regala.blogspot.com/2014/05/foto-garden-party-la-palatul-elisabeta-10mai2014.html)
CONCLUZII
În lucrarea de față am încercat sa scoatem în evidenta relatiile interpersonale stabilite de membrii Familiei Regale a României, dar și modul în care protocolul și eticheta sunt deosebit de importante pentru cei care urmăresc cunoașterea, respectarea, și identificarea cu modul de viata și valorile respectate de Familia Regala a Romaniei.
Așadar, protocolul și eticheta nu înseamnă doar să stim cum să așezăm furculița pe masă sau unde să poziționăm un oaspete de onoare, presupune menținerea relațiilor interpersonale și desfășurarea raportului dintre membrii, dar mai ales valorile morale deținute.
Prin urmare, lumea de mâine nu poate exista fără morală, credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. Familia regală a României a mers mai departe prin idealurile și istoria pe care le-a avut și pe care le-a servit responsabil și generos poporului său.
In concluzie, prin aceasta lucrare am dorit sa-i aducem în prim-plan pe membrii Familiei Regale a Romaniei și pentru a-i desemna un adevarat exemplu în ceea ce priveste modestia, naturalețea, demnitatea, simplitatea și faptul că trebuie sa avem o conduita potrivita cu orice persoana de la cei mai simpli oameni pâna la cele mai importante personalități ale lumii.
BIBLIOGRAFIE
CHELCEA, S., IVAN, L., CHELCEA, A. (2005), Comunicarea nonverbala gesturile si postura, Editura Comunicare.ro, Bucuresti.
FEKETE, A. (2009), Istoria comunicării umane, Editura Amanda, Sinaia
GATEJEANU GHEORGHE, S. (2014), Eticheta regala, Editura Curtea Veche, Bucuresti.
KORY. F. (2013), Comunicarea Interpersonala, Editura Polirom, Iasi.
MARINESCU, A. (2015), Codul bunelor maniere astazi, Editura Humanitas, Bucuresti.
NAVARRO, J., Dr. KARLINS, M. (2008), Secretele comunicarii nonverbale, Editura Meteor Press, Bucuresti.
POST, P. (2009), Codul Bunelor Maniere Pentru Copii, Editura Corint, Bucuresti.
PRIDE, W., HUGHES, R., KAPOOR, J. (2008), Business , Editura Cengage Learning.
https://bunele-maniere.com/tag/ce-sunt-bunele-manierele/
http://antipa.ro/ro/categories/58/pages/804
https://ro.historylapse.org/regina-ana
http://www.capodopere2019.ro/coroana-de-oel-a-regilor-romaniei.htm
: https://www.svnews.ro/coroana-de-otel-a-romaniei-si-buzduganul-regelui-ferdinand-la-muzeul-de-istorie-din-suceava/87769/
http://evz.ro/un-bun-roman-regele-ferdinand-i-1.html
: http://www.familiaregala.ro/familia-regala/pavilionul-regal
http://stiri.tvr.ro/ana-a-romaniei-povestea-unei-regine_820048.html#view
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:George_Healy_-_Carol_I.jpg
https://stirileprotv.ro/special/povestea-familiei-regale-a-romaniei-cei-patru-regi-care-au-facut-posibila-independenta-si-modernizarea-statului-roman.html
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/regele-mihai-a-retras-titlul-de-principe-al-romaniei-nepotului-sau-nicolae
https://www.facebook.com/CasaRegala/photos/a.474479679240820.104282.174582259230565/738277426194376/?type=3&theater
http://www.ana-iorga.ro/blog/ce-se-poarta-la-casa-regala-a-romaniei/
: http://www.romaniaregala.ro/atitudini/mihai-i-regele-romanilor/
https://www.fanatik.ro/principesa-margareta-inregistrat-mesajul-prin-care-anunta-moartea-regelui-mihai-15457561
https://casa-regala.blogspot.com/2014/04/principesa-mostenitoare-margareta-si-principele-radu-papa-ioan-paul-al-doilea-vatican-2003.html
: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/dineu-oficial-la-palatul-elisabeta-25-februarie-2015/
http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinul-carol-i
http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinului-coroana-romaniei
https://casa-regala.blogspot.com/2014/05/foto-garden-party-la-palatul-elisabeta-10mai2014.html
https://casa-regala.blogspot.com/2014/05/foto-garden-party-la-palatul-elisabeta-10mai2014.html
http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/vytautas-landsbergis-vizita-la-castelul-peles
ANEXE
1. Coroana Regală – lucrată în anul 1881, la ordinul Regelui Carol I, din oțel, partea interioară a coroanei confectionată din catifea purpurie iar partea exterioara formată dintr-un cerc de oțel impodobit cu pietre alungite, rombice, și perle din oțel
2. Buzduganul
3. Mantia Regală – Folosita pentru prima dată de Regele Ferdinand și Regina Maria la ceremonia de încoronare a Regelui Carol I
4. Pavilionul Regal
5. Regina Ana – Soția Regelui Mihai I al României
6. Regel Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen – Născut la data de 20.Aprilie.1839 și decedat la 10.Octombrie.1914, primul monarh în România
7. Timbru din anul 1937 al Casei Regale a României
8. Scrisoare trimisă de către Regele Mihai I la 1 August 2015
9. Invitație Garden Party
10. Ținuta morning coat
11. Ținuta black tie
12. Ținuta smart-casual
13. Ținuta white tie
14. Vizita Principesei Margareta și a Principelui Radu la Vatican – în cazul ținutelor imbrăcate de catre membrii Familiei Regale trebuie acordată o deosebita atenție si anume trebuie sa poarte întotdeauna o rochie lunga neagra, cu maneci lungi, si un voal negru care trebuie sa le acopere capul
15. Dineurile în Familia Regala
16. Aranjamentele florale în cazul dineurilor
17. Dineurile fiecărui invitat
18. Dineurile organizate de către Familia Regala
19. Ordinul Carol I – înmanat deseori la ceremoniile de decorare
20. Ordinul Coroana României – înmanat deseori la ceremoniile de decorare
21. Ceremonie de decorare
22. Vyautas Landsbergis, Presedintele Lituaniei 1990-1992, ceremonie la Castelul Peleș
23. Moment surprins la petrecerea Garden Party de la Palatul Elisabeta in anul 2014
24. Garden Party la Palatul Elisabeta 10 Mai 2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: COMUNICAREA INTERPERSONALĂ ÎN CODUL BUNELOR MANIERE – UNELE ASPECTE PRIVIND PROTOCOLUL CASEI REGALE A ROMÂNIEI [309277] (ID: 309277)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.